Mihael Chircor

MANAGEMENTUL I INGINERIA
VALORII
EDITURA
Funcii
Produs
Cos
Mihael Chircor
MANAGEMENTUL I
INGINERIAVALORII
EDITURA
2
Cuvnt nainte
Fie c este vorba despre analiza valorii sau despre ingineria valorii,
metoda valorii reprezint un instrument extreme de util i eficient de analiz
a produselor, serviciilor i chiar a comportamentului uman. Metoda valorii
poate fi considerat i o filozofie de via, un !modus vivendi". #ste greu
pn reueti s faci primii pai i ncepi s$i nelegi mecanismele, pentru
c odat intrat n aceast lume fascinant, cu greu te mai poi desprinde.
%n &omnia, insuficient cunoscut de unii, ignorat de cei mai muli,
metoda a supravieuit totui i atept vremuri mai bune
Metoda valorii permite optimizarea unor produse 'noi sau existente(
sau servicii, maximiznd raportul utilitate per cost. %mplicit, utilitatea
prosdusului, serviciului analiza)proiectat crete iar costul scade. *umai c
acest lucru se realizaez printr$o abordare complet nou, care are la baz
analiza funcional i analiza sistemic.
%at de ce metoda este astzi poate mai actual dect oricnd i cu
certitudine c are viitor.
+ucrarea se adreseaz n egal msur studenilor i specialitilor
care doresc s se iniieze n metoda valorii i este valoroas mcar prin
faptul c n aceast domeniu, crile romneti sunt relative rare.
,utorii doresc s mulumeasc i pe aceast cale domnului prof.
univ. dr. ing. -heorghe Condurache i colectivului de la !.niversitatea
/ehnic -heorghe ,sachi" %ai pentru a0utorul, constant i consistent,
acordat de$a lungul anilor.
,utorul
3
CUPRIN!
I. INTRODUCERE 7
I.1. Definirea conceptului 7
I.2 Domenii de aplicabilitate 14
I.3 curt i!toric 14
I.4 Obiecti"ele #etodei "alorii 1$
I.$ %rincipiile de ba&' ale #etodei "alorii 17
II. C(DRU) NO*ION() CU C(RE O%ERE(+, #ETOD(
-()ORII 2.
II.1 Defini/ii 2.
II.2 0ormularea func/iilor 24
II.3 Cla!ificarea func/iilor 21
II.4 Re2uli practice pentru !tabilirea func/iilor 27
II.$ Elaborarea nomenclatorului de func/ii 23
II.1 Ierar4i&area func/iilor unui produ! 3.
II.7 Utilitatea func/iilor produ!ului 33
II.3 tabilirea ponderii func/iilor 35
II.5 Dimen!ionarea te4nic6 a func/iilor 42
II.1. Determinarea utilit'tii func/iilor 44
II.11 Elemente de co!t 47
III. DI#ENIUNE( ECONO#IC7 ( 0UNC*II)OR $1
III.2 Re2uli practice de dimen!ionare economic6 $$
III.3 0ormali&area matematic6 a problemei dimen!ion6rii
economice $1
I-. (N()I+( ITE#IC7 ( 0UNC*II)OR 11
-. ET(%E)E TUDIU)UI DE #ETOD( -()ORII 17
-.1 8eneralit6/i 17
-I. RECONCE%ERE( %RODUE)OR 73
-I.1.#etodele de lucru intuiti"e 75
-I.1.1 9rain!tormin2:ul ;#etoda O!born< 75
-I.1.2. #etoda Delp4i 31
-I.2. Cercetarea morfolo2ic6 32
-I.3. #etoda %areto ; (. 9. C. < 33
-I.4. #etode de lucru analitice 3$
4
-I.$. #etoda li!telor de "erificare ;C4ec=li!t< 31
-II. E-()U(RE( O)U*II)OR 35
-II.1. Dimen!iunea economic6 a noii !olu/ii 5.
-II.2. 0a&a pre&ent'rii re&ultatelor !tudiului
;Te4nica pre&ent'rii< 52
-III. UTI)I+(RE( CERCET,RI)OR O%ER(*ION()E >I (
%RINCI%II)OR (N()I+EI -()ORII ?N -EDERE( O%TI#I+,RII
%RODUE)OR 5$
I@. #(N(8E#ENTU) -()ORII %RODUU)UI ?N CONTE@TU)
8ENER() () #(N(8E#ENTU)UI 1..
I@.1. Concep/ia pentru un co!t obiecti" ;CCO< 1.1
I@.2. Concep/ia pentru un co!t 2lobal ;CC8< 1.2
@. TUDIU DE C(+ 1.$
@I. TUDIU DE C(+ %RIN #ETOD( (N()I+EI I IN8INERIEI
-()ORII 127
@II. 9I9)IO8R(0IE 13$
$
I" INTRODUCERE
I"#" De$inirea conce%ului
Datorit' !c4imb'rilor rapide petrecute An plan te4nolo2ic An ultimele
deceniiB "aloarea !e !c4imb' con!tant Ci nici un produc'tor nu poate !' fie
mul/umit de reali&'rile !ale curenteB deoarece ace!tea pot fi dep'Cite de
proiecte mai bune. %e de alt' parte !ocietatea modern' e!te !ub !emnul unei
continui !c4imb'ri. %roduc'torul trebuie !' anali&e&e An continuu proiectele
!ale prin pri!ma a!pectelor func/ionale Ci a co!turilor ;con!umului de
materialeB ener2ie Ci manoper'<. Cu alte cu"inte el trebuie !' reali&e&e o
cercetare continu' a!upra "alorii. O bun' "aloare nu apare din AntDmplare.
Ea poate fi reali&at' An mod deliberatB printr:o ac/iune planificat' An timpul
etapelor de cercetareB proiectare fabrica/ie Ci mar=etin2.
In "remurile de Anceput oamenii au !upra"ie/uit folo!indu:Ci for/a
fi&ic'. #ai tAr&iu ei au An"'/at !':Ci folo!ea!c' Ci inteli2en/a. Cu timpul
omenirea a pro2re!at prin utili&area unei combina/ii dintre inteli2en/' Ci
for/' fi&ic'. In &ilele noa!tre inteli2en/a e!te componenta dominant'B iar cei
ce o folo!e!c mai eficient atin2 noi cote ale de&"olt'rii economice Ci !ociale.
9un'!tarea unui popor e!te a!t'&i e"aluat' An func/ie de "olumul Ci
compleEitatea produc/iei de bunuri materialeB 2lobalB !au raportate pe cap de
locuitor. (ce!t criteriu de e"aluare Ci ierar4i&are al popoarelor e!te un lucru
unanim acceptat Ci An acelaCi timp di!cutabil.
(!t'&i na/iunile !e Antrec !' produc' mai multB mai bine Ci cu co!turi
mai !c'&ute. De aceea competi/ia te4nic' Ci te4nolo2ica e!te din ce An ce mai
acerb'. +ona cea mai fierbinte a ace!tei competi/ii e!te cea a co!turilor. De
fapt elementele e!en/iale ale competi/iei dintre produ!e au An "edere An
principal co!tul Ci ima2inea. Ne"oia de pro2re! Ctiin/ific Ci te4nic e!te din ce
mai acut'. In ace!te condi/ii efortul de perfec/ionare continu' a produ!elorB
c'utarea optimului te4nico: economic al fiec'rui produ! e!te un proce!
continuu.
%e de alt' parteB urmare a ace!tui pro2re! te4nic oamenii din /'rile
de&"oltate din punct de "edere te4nic Ci te4nolo2ic tr'ie!c din ce An ce mai
bineB reuCe!c !':Ci !ati!f'c' An m'!ur' din ce An ce mai mare ne"oile Ci
dorin/ele.
In ace!t conteEt ne"oia de in!trumente de moderni&are a produ!elorB
de optimi&are a ace!toraB e!te con!iderabil'. Unul dintre ace!te in!trumente
e!te Ci metoda "aloriiB care !e aplic' An practic' !ub diferite formeF
: (nali&a "alorii ;(-<G
: In2ineria "alorii ;I-<G
1
: %lanificarea "aloriiG
: #ana2ementul "alorii.
%rincipial toate ace!te metode utili&ea&' acelaCi !et de principiiB
diferen/a dintre ele con!tDnd An momentul Ci locul aplic'rii ace!tor principii.
#etoda -alorii ;#-< e!te un in!trument care Ai aHut' pe oameni !':Ci
re&ol"e problemele le2ate de !c'derea co!turilor unor produ!eI!er"iciiB fapt
ce le face mai competiti"e.
Cu"intele c4eie care define!c conceptul de #- !untF
: metodolo2ie de re&ol"are a problemelor ba&at' pe un al2oritm pa! cu
pa!G
: definirea produ!elor pe ba&a no/iunii de Jfunc/ieKG
: utili&area creati"it'/ii te4niceG
: eliminarea co!turilor neHu!tificateG
tudiile de #- au demon!trat c' marea maHoritate a produ!elor
con/in Antre 1$ Ci 2$L co!turi neHu!tificateB co!turi a c'ror eliminare nu
afectea&' calitatea Ci utilitatea produ!ului.
Re&ol"area unei probleme prin metoda #- nece!it' urm'toarele
tipuri de ra/ionamenteF
1. (cumularea de informa/iiG
2. (nali&a informa/iei ob/inuteG
3. Creati"itate te4nic'G
4. )uarea deci&iei optime pri"ind utili&area re&ultatelor acti"it'/ii de
crea/ie te4nic'.
Toate "ariantele de procedee au An componen/a lor cu"Dntul
J"aloareK. e con!ider' c' un produ!I!er"iciu are "aloare dac' are
parametrii te4nici Ci calitati"i ridica/i Ci un co!t competiti". Deci pentru a
creCte "aloarea unui produ! trebuie fie !':i creCtem performan/ele te4nice
!au !':i !c'dem co!tul.
Nece!itatea metodei #- a fo!t determinat' de eEi!ten/a unor
c4eltuieli neHu!tificate datorate fie complic'rii neHu!tificate a !c4emelor de
principiu a produ!elorB de ale2erea nera/ional' a materialelorB a unor
toleran/e de eEecu/ie eEce!i" de !trDn!eB de utili&area neadec"at' a unor
te4nolo2ii. #- !emnali&ea&' nu numai con!umuri eEce!i"e de re!ur!e ci Ci
!olu/ii ineficiente.
Ciclul de via al unui produs
Ciclul de "ia/' al unui produ! pune An e"iden/' e"olu/ia unui produ!
Ci repre&int' un in!trument util de anali&' al produ!ului Ci al dinamicii
pie/ei.
7
Din punct de "edere al nece!it'/iiB etapele parcur!e de un produ!
!untF
1. Necesi&ii $uncionaleB cDnd produ!ul e!te definit ca o nece!itate
!ub forma unor func/ii.
2. Necesiaea s%eci$ica&B cDnd produ!ul e!te eEprimat ca o nece!itate
definit' din punct de "edere te4nic Ci contractual !ub form' de
!pecifica/ii.
3. Produsul $ini' reali&at !ub forma unui prototip.
4. Produsul (iu repre&int' produ!ul aflat An !er"iciu.
Reali&area unui produ! pre!upune parcur2erea a trei etapeF
1. CercetareG
2. CreCtereG
3. #aturitate.
In fa&a de cercetare !e !tudia&' produ!ul Ci alte produ!e !imilareB in
!copul determin'rii func/iilor cerute de client.
In timpul fa&ei de creCtereB produ!ul care a do"edit c' !ati!face
cerin/ele clientuluiB e!te reali&at la un co!t competiti" Ci An cantit'/i
!uficiente.
In fa&a de maturitate cercetarea nu mai aduce produ!ului
Ambun't'/iri e"idente Ci de aceea produc'torul !e concentrea&' a!upra
men/inerii produ!ului pe pia/'.
In fi2ura 1.1 e!te repre&entat "olumul total al "Dn&'rilor An timpul
celor trei fa&e.
3
0i2. 1.1
%entru reali&area oric'rui proiect important trebuie!c parcur!e 1
etapeF
1. Studiul de pia+ antreproiect
1tudiul de pia const n2
: identificarea poten/ialilor utili&atoriG
: determinarea nece!it'/ilorG
: e"aluarea perenit'/ii nece!it'/ilor.
,ntreproiectul 'preconcepia( cuprinde2
: !tudiul complet al nece!it'/ilorG
: !tudii preliminare care conduc la confi2ura/iilor po!ibile ale
produ!uluiG
: re&ultatele anteproiectului !unt pre&entate !ub forma unui Caiet de
racini 0unc/ional.
2. Studiul de fezabilitate M con!t' An e"aluarea po!ibilit'/ilor de
reali&are a proiectului din punct de "edere te4nicB economicB
financiar Ci e"aluarea fi!curilor.
-olumul "Dn&'rilor
Cercetare CreCtere #aturiate
Re!ur!ele utili&ate pentru
reali&area produ!ului
5
3. Concepia produsului M are An "edere atDt fabrica/ia cDt Ci controlul
produ!ului Ci !e finali&ea&' prin definirea definiti"' a !olu/iilor
con!tructi"e Ci te4nolo2iceG toate documentele te4nice nece!are !unt
elaborate An detaliu.
4. Pregtirea produciei + fabricaia M pornind de la fa&a anterioar'B
trebuie!c a!i2urate urm'toareleF
: pre2'tirea condi/iilor de fabrica/ie Ci controlG
: pre2'tirea utilaHelor Ci a D-:i!ticii nece!are fabrica/iei Ci
controluluiG
: a!i2urarea cu materiale Ci a colabor'rilor ;!ubcontractarea unor
repere !au !uban!amble<G
: !tudiul de mentenan/' al liniei de fabrica/ie.
$. Omologarea + certificarea M produ!ul e!te te!tat pentru a !e
determina dac' AndeplineCte toate func/iile aCteptate Ci pentru a !e
cuantifica performan/ele !ale te4nice Ci economice.
1. Producia de serie M con!t' An fabrica/iaB controlul Ci li"rarea
produ!ului.
Inainte de a Ancepe un !tudiu de ca& prin #- trebuie !' a"em
r'!pun! la urm'toarele $ Antreb'riF
1. Ce e!te produ!ul !tudiatN
2. CDt co!t'N
3. Ce func/i AndeplineCteN
4. Ce altce"a ar trebui ;ar putea< !' fac'N
$. C't ar co!ta alternati"aN
R'!pun!ul la ace!te Antrebari !er"eCte ca ba&' An "ederea
fundament'rii deci&iilor.
#etoda "alorii ;#-< e!te o metod6 de concep/ie Ci reconcep/ie a
produ!elor care ne permite !tudierea !au cercetarea unui produ! !au a unui
!er"iciuB An condi/ii de co!t minimal Ci An conformitate cu !olicit6rile
clientului. Ea e!te o metod' cu aHutorul c'reiaB !tudiind produc/ia de bunuri
materiale Ci !er"iciiB An toate fa&ele Ci elementele ei componenteB Antr:o
"i&iune !i!temic' Ci func/ional'B !e pot elimina c4eltuielile neeconomice Ci
neHu!tificateB prin reali&area unui raport optim Antre "alorile de Antrebuin/are
ale ace!tora Ci co!turile nece!are ob/inerii lor.
#- trebuie !' fie condu!' An momentele e!en/iale ale ciclului de
"ia/' al produ!ului Ci anume An fa&a de cercetare Ci dup' Anc4eierea anumitor
etape.
#- e!te un proce! de crea/ieB !i!temic Ci or2ani&at a"Dnd drept !cop
ob/inerea unui raport maEim Antre "aloarea func/iei Ci co!tul func/iei.
1.
Conform STAS 11!"!#1$"%, analiza valorii ',3( este o metod de
cercetare 4 proiectare sistemic i creativ care, prin abordarea
funcional, urmrete ca funciile obiectului studiat s fie concepute i
realizate cu cheltuieli minime, n condiii de calitate care s satisfac
necesitile utilizatorilor n concordan cu cerinele social$economice.
(- con!t' dintr:o !erie de procedee !i!tematiceB orientate c'tre reali&area
func/iunilor nece!are cu un co!t minimB f'r' a ne2liHa calitateaB fiabilitateaB
performan/a. Termenul Janali&'K !u2erea&' aplicarea te4nicilor a!upra unor
produ!e eEi!tente.
Conform normei france&e N0 @$.:1$.B anali&a "alorii e!te o
)eod& de co)%eii(iaeB or*ani+a& Ci creai(&B a"Dnd ca !cop
!ati!facerea nece!it'/ilor utili&atorului printr:un demer! !pecific de
concep/ie An acelaCi timp $uncionalB econo)ic Ci %luridisci%linar.
Mana*e)enul (alorii e!te o metodolo2ie care reuneCte an!amblul
miHloacelor ce concur' la ob/inerea competi"it'/ii.
#ana2ementul "alorii ofer' !er"icii clientuluiIutili&atoruluiB
Antreprinderii produc'toare Ci !ociet'/ii An 2eneral. %e de alt' parte ea
ac/ionea&' a!upra concep/iei produ!ului Ci a !t'rii de !pirit a partenerilor
!ociali.
copul mana2ementuluui "alorii e!te de a pune la di!po&i/ia pie/ei
produ!e competiti"e care conduc c'tre !ati!facerea aCtept'tilor utili&atorilorB
de a creCte profitul Antreprinderilor Ci de a contribui la de&"oltarea te4nic' Ci
te4nolo2ic'.
Im2ineria "alorii ;I-< con!t' An aplicarea te4nicilor de metoda
"alorii An principalele etape de proiectare a produ!elor.
( ap'rut a!tfel o aparent' confu&ie Antre termeni. Oaide/i !'
elimin'm acea!t' confu&ie prin tra!area liniei de demarca/ie dintre ei.
Termenul de (- !e potri"eCte mai bine anali&ei unor produ!e
eEi!tente An timp ce I- e!te !pecific' fa&ei de proiectare.
Cu alte cu"inteB termenii !unt utili&a/i nu pentru a face o deo!ebire
Antre te4nici ci pentru a indica !tadiul la care e!te aplicat procedeulF la un
produ! deHa eEi!tent ;(-< !au An fa&a de poriectare ;I-<. (- Ci I- au /eluri
comune. Ele utili&ea&' aceleaCi te4nici de lucru. Din ace!t punct de "edere
putem di!cuta de #-. Deo!ebirea dintre ele !e refer' eEclu!i" la momentul
An care !e inter"ine a!upra produ!uluiF
: atunci cDnd el eEi!t' Ci Ai dorim optimi&areaG
: An fa&a de proiectare.
)a modul 2eneral orice produ! po!ed6 anumite func/iuni mai mult
!au mai pu/in utile An raport cu !olicit6rile. Ori toate ace!te func/iuni au un
co!t. Eliminarea func/iunilor inutile ale unui produ! An raport cu cerin/ele
de"ine principala pDr24ie de reducere a co!turilor. De aceea nu !e mai
11
ac4i&i/ione&6 un produ! care con/ine un num6r de func/iuniB dintre care
multe !unt inutileB ci trebuie!c eEprimate cerin/ele An raport cu func/iunile
nece!are produ!ului.
(!tfel !c4ema tradi/ional6F
CERIN,E - PRODU! ;care con/ine func/iuni utile Ci func/iuni inutile<B
e!te Anlocuit6 cu o nou6 !c4em6 potri"it noii abord6ri F
CERIN,E - FUNC,IUNI UTILE -PRODU!
%e !curt (- e!te un proce! de ameliorare a produ!elor !au !er"iciilorB
iar I- e!te un proce! de pre"enire Ci eliminare a unor cau&e 2eneratoare de
co!turi inutile c4iar la ni"elul concep/iei produ!ului.
,sigurarea valorii !e reali&ea&' prin aplicarea te4nicilor de metoda
"alorii An fa&a de concep/ie a produ!ului.
Controlul valorii e!te o practic' curent' utili&at' de o Antreprindere
pentru a !e a!i2ura c' !e folo!e!c continuu te4nici de reducere a co!turilor.
#etoda "alorii e!te pe !curt un procedeu !i!tematic orientat c'tre
eliminarea co!turilor neHu!tificate.
Obiectul metodei "alorii poate fi un produ! !au p'r/i compoonente
ale ace!tuia care Andepline!c una !au mai multe func/iiB o te4nolo2ie !au
p'r/i ale ace!teiaB o acti"itate !au o !ucce!iune de acti"it'/iB un obiecti" !au
o lucrare de in"e!ti/iiB etc.
%rincipalele caracteri!tici ale metodei !untF
: utili&ea&' anali&a !i!temic' a func/iilorG
: !e ba&ea&' pe munca An 2rupB interdi!ciplinar' Ci !e de!f'Coar' pe
ba&' unui plan de lucruG
: apelea&' la metode Ci te4nici analitice Ci intuiti"eB precum Ci la
alte metodeB te4nici Ci procedee de lucru !pecifice cercet'rii
Ctiin/ifice Ci proiect'riiB caF anali&a te4nico:economic'B !ondaHul
!tati!ticB modelarea matematic'.
#etoda "alorii e!te un procedeu orientat c'tre reali&area func/iunilor
nece!are unui produ!B proce! !au !er"iciuB cu co!turi minimeB f'r' a:i afecta
calit'/ile Ci performan/ele.
#etoda "alorii e!te pe !curt un procedeu !i!tematic orientat c'tre
eliminarea co!turilor neHu!tificate.
In2ineria "alorii repre&int6 aplicarea An practica in2inerea!c6 a
Janali&ei "aloriiK.
#- repre&int' un !i!tem de cunoaCtere nou care abordea&' relaia
funcie#cost a oricrei activiti utile.
12
#etoda "alorii ;#-< repre&int'B pentru cei ce o !t'pDne!cB un
Jmodu! "i"endiK. Ea !e ba&ea&' pe !timularea creati"it'/ii te4nice Ci
porneCte de la ideea fundamental' c' orice produ!B !er"iciuB poate fi
Ambun't'/it prin !upunerea lui unor critici con!tructi"e.
#- pune An di!cu/ie cele trei a!pecte care "i&ea&' Ci determin'
caracteri!ticileB performan/ele Ci co!turile unui produ!F
- concep/iaG
- materialele utili&ateG
- te4nolo2iile aplicate.
Conform teoriei #- orice produ!Ireper po!ed' re&er"e con!iderabile
care ACi au obDrCia AnF
- neconcordan/a dintre indicatorii func/ionali efecti" nece!ari Ci
po!ibilit'tile produ!uluiG
- in!uficienta informare a utili&atorilor a!upra po!ibilit'tilor produ!uluiG
- con!er"atori!mul te4nic al !pecialiCtilorG
- in!uficienta informare a operatorilor a!upra po!ibilit'/ilor de utili&are a
materialelorB !culelorB te4nolo2iilor.
In concep/ia #-B produ!ul e!te !tudiat nu ca un obiect fi&icB aCa cum
!e procedea&' An cadrul metodelor cla!ice de reducere a co!turilorB ci prin
pri!ma func/iilor pe care trebuie !' le aib' pentru a !er"i mai bine
utili&atorului. %entru beneficiar nu pre&int' intere! produ!ul ca obiect fi&icB
ci din punct de "edere al !er"iciilor pe care i le poate aduce ace!ta.
(I- face trecerea de la o lo2ic' unidimen!ional' ba&at' pe co!turiB
la una bidimen!ional'B ba&at' pe co!t Ci nece!it'/ile clientului.
Obiecti"ul !'u e!te de a creCte profitulB reducDnd c4eltuielile dar
re!pectDnd cerin/ele utili&atorului.
(I- e!te o ade"'rat' metod' de mana2ement pentru cei ce !e ocup'
de optimi&area utili&'rii re!ur!elor Ci creCterea "alorii produ!elor.
(I- e!te un in!trument deF
: conce%ieB deoarece ACi propune ca An produ! !' r'mDn' numai
!trictul nece!ar !ati!facerii nece!it'/ilor pentru care ace!ta a fo!t
conceput.
: su%or al deci+ieiB deoarece !tabileCterecomand'ri pentru ale2erea
unei !olu/ii.
: sudiuB deoarece !timule&' creati"itateaB ino"area Ci dialo2ul Antre
partenerii inteere!a/i.
IncepDnd cu !fDrCitul anilor P1. An practica in2inerea!c' din /'rile
puternic indu!triali&ate !:a r'!pDndit o nou' abordare de creCtere a calit'/ii Ci
!c'dere a con!umurilor. tati!ticile arat' c' pentru o unitate monetar'
in"e!tit' Antr:un !tudiu de (I- !e ob/in 2. de unit'/i monetare.
13
)a Anceput #- a fo!t con!iderat' o metod' in2inerea!c' de !c'dere a
co!turilorB a"Dnd de aceea o tent' pur economic'. %e parcur! An!' #- a
de"enit o metodolo2ie orientat' c'tre anali&a !tructural func/ional' a
produ!elor Ci de c'utare creati"' a !olu/iilor.
Conform T( R 11272I1:75B obiecti"ele urm'rite a !e reali&a prin
aplicarea metodei !unt An principalB urm'toareleF
: creCterea "alorii de Antrebuin/are a obiectului !tudiat Ci reducerea
c4eltuielilor de produc/ieB An !pecial a celor materiale. e
urm'reCte caB An finalB raportul dintre "aloarea de Antrebuin/are Ci
c4eltuielile de produc/ie ale obiectului !tudiat !' fie maEimi&atG
: Ambun't'/irea calit'/ii produ!elor Ci !er"iciilorG
: Ambun't'/irea condi/iilor de munc' Ci de "ia/'G
: creCterea producti"it'/ii muncii.
Obiecti"ele urm'rite a !e reali&a prin metoda "alorii !e !tabile!c An
func/ie de indicatorii te4nico:economici Ci !ociali !pecifici domeniului
re!pecti" Ci a"Dndu:!e An "edere natura Ci compleEitatea obiectului !tudiat.
Meoda (alorii ur)&re.e sa/ilirea unui ra%or o%i) 0nre
(aloarea de 0nre/uinare a %roduselor .i cosurile de %roducie"
In timp ce toate metodele cla!ice de reducere a co!turilor porne!c de
la produ! Ci ACi propun !' 2'!ea!c' !olu/iile cele mai economicoa!e de
reali&are a ace!tuiaB #- !tudia&' produ!ele plecDnd de la func/iile lor.
Metoda realizeaz o legtur direct ntre funciile unui produs i costurile
necesare realizrii lui. Intre ni"elul func/iilor Ci al co!turilor trebuie !'
eEi!te un raport de propor/ionalitate. #- concepe !au reconcepe produ!ul
i2norDnd !olu/ia ini/ial'.
In "ederea maEimi&'rii raportului J"aloare de Antrebuin/areIco!tK
#- urm'reCte creCterea "alorii de Antrebuin/are a produ!ului Ci nu numai
!c'derea co!tului.
(plicarea ace!tei metode impune acti"itatea An ec4ip6B aCa cum !e "a
remarca An continuare.
%entru a putea !upra"ie/ui !au a !e de&"oltaB o Antreprindere
;indiferent de obiectul ei de acti"itate< trebuie !6 elibere&e re!ur!e. %entru o
Antreprindere ace!t re&ultat !e poate atin2e Ci prin diminuarea co!turilor. Dar
acea!t6 reducere a co!turilor nu !e poate opera An orice condi/iiB ca de
eEemplu An condi/ii de calitate necore!pun&6toare. #- ia An con!iderare
ace!te condi/ii impu!e produ!ului Ci o face Antr:un mod ori2inalB de&"oltDnd
o metodolo2ie proprie.
EEi!t6 metode cla!ice de reducere a co!turilorB cum ar fiF
: trecerea la produc/ia de !erieG
: normali&areaG
: utili&area de procedee de fabrica/ie mai performanteG
14
: etc.
Toate metodele enumerate mai !u!B ca Ci oricare alt6 metod6 cla!ic6 de
reducere a co!turilor Jp6c6tuieCteK prin a con!idera produ!ul ca fiind perfect
Ci prin aplicarea lor !e modific6 numai fa&ele de fabrica/ie !au anumite
materiale.
pre deo!ebire de ace!te metode cla!ice #- pune An di!cu/ie An!6Ci
concep/ia produ!uluiB definind preci! func/iunile e!en/iale ale produ!ului Ci
eliminDndu:le pe cele inutile Ci totuCi co!ti!itoare.
Concep/ia unui produ! care !6 core!pund6 cerin/elor utili&atorului Ci
care !6 poat6 fi reali&at cu minimum de re!ur!e repre&int6 obiectul #-.
(cea!ta An!eamn6 c6 #- permite modificarea unui produ! eEi!tent
!au concep/ia unuia nou ne/inDnd cont decDt de func/iunile !trict nece!are
ale ace!tuia Ci An conformitate cu cerin/ele utili&atorului.
Cele mai mari beneficii de pe urma aplicrii M3 se obin prin
aplicarea acestuia n faza de proiectare.
I"1 Do)enii de a%lica/iliae
Domeniile de utili&are ale metodei !untB An principalB urm'toareleF
: cercetarea Ci proiectarea de produ!e noi Ci moderni&area celor
din produc/ia curent'G
: cercetarea Ci proiectarea de noi te4nolo2ii Ci moderni&area
celor eEi!tenteG
: perfec/ionarea proce!elor de !er"ire Ci auEiliare din unit'/ile
economiceG
: pre!t'ri de !er"iciiG
: proiectarea Ci reali&area obiecti"elor de in"e!ti/iiG
: perfec/ionarea proce!elor de munc'.
#etoda "alorii !e aplic6 An "ederea elabor6rii unor produ!e mai mult
!au mai pu/in compleEe.
EEi!t6 dou6 ni"ele de aplicabilitate a metodei "alorii.
: primul ni"el !e refer6 la modificarea unui produ! deHa eEi!tentG
: cel de al doilea !e refer6 la concep/ia unui produ! nou.
E!te de la !ine An/ele! c6 re&ultatele !unt mult mai !pectaculoa!e atunci
cDnd concepi un produ! nou Ci nu eCti le2at de nici o !olu/ie te4nolo2ic6
preeEi!tent6B creati"itatea a"Dnd un cDmp mai lar2 de manife!tare.
(plicarea principiilor #- An ca&ul unor produ!e deHa eEi!tente
pre&int6 An!6 a"antaHul de a putea compara co!turile de produc/ie pentru
produ!ul ini/ial Ci pentru cel modificat.
1$
Dar #- nu e!te utili&at6 numai An domeniul concep/iei de produ!eB
ci Ci An cel al pre!t6rilor de !er"iciiB al admini!tra/ieiB An m6!ura An care !e
poate aplica anali&a func/ional6 unui !er"iciu.
I"2 !cur isoric
#etoda a ap'rut An perioada celui de al doilea r'&boi mondial cDnd
lip!a unor materiale !trate2iceB cerute An cantit'/i mari pentru produc/ia de
armament a f'cut ca mul/i produc'tori !' !e preocupe de 2'!irea unor !olu/ii
alternati"e.
Termenul de anali&a "alorii e!te An!' utili&at pentru prima dat' An
te4nic' de c'tre in2inerul 2erman 0. %or!c4e An anii P3.B a!ociat anali&ei
monocriterialeB luDndu:!e drept unic criteriu de anali&' corela/ia dintre
"aloarea func/iei unui produ! Ci co!turile implicate de reali&area ace!tuia.
%entru men/inerea condi/iilor de func/ionareB a fo!t An!a nece!ar ca
produ!ele la care !:au folo!it Anlocuitori !' fie reproiectate. Dup' terminarea
r'&boiuluiB cDnd dificult'/ile de apro"i&ionare au fo!t Anl'turateB !:a
con!tatat c' re"enirea la proiectele ori2inale nu !e mai Hu!tificaB deoarece
noile produ!e func/ionau la fel de bine Ci An plu! erau mai ieftine. %ornind de
la acea!t' con!tatare Erlic4er ;director An compania 2eneral Electric< Ci:a
propu! !' elabore&e un !i!tem prin care !' !tudie&e po!ibilitatea !c4imb'rii
!olu/iilor con!tructi"e Ci la alte produ!eB pentru a !c'dea co!turile de
fabrica/ie. arcina a fo!t atribuit' lui )aQrence #ile! care a de&"oltat An
mod creator acea!t' problem'. El a !tabilit un model de anali&' func/ional'
Ci !i!temic' a produ!elor An "ederea reducerii co!turilor prin eliminarea
co!turilor care nu contribuie la func/ionalitatea produ!ului. (ce!t model a
fo!t numit J anali&a "aloriiK.
%6rintele in2ineriei "alorii e!te deci )aQrence D. #ile!B director de
"Dn&6ri la 8eneral Electric. El a pu! la punct metoda An 1547B dar lucra deHa
la ea de la Anceputul anilor 154.. Nece!it6/ile produc/iei de r6&boi au condu!
la un nece!ar de materiale metalice care uneori nu putea fi acoperit.
#aterialele de !ub!titu/ie utili&ate au repre&entat o !olu/ie fericit6B ceea ce l:
a determinat pe #ile! !6 declare3 4Dac5 nu %o s5 o/in %rodusul' aunci
re/uie s5 o/in $unciile acesuia"6 #ile! Antreb6F !Ce funciuni dorim s5
cump5rm 6 ! An loc !6 pun6 Antrebarea cla!ic6 2 !Ce material doresc s5
cump5r 6!. %otri"it ace!tei noi filo&ofii #ile! nu mai cump6ra un produ!
pentru calit6/ile !ale ci cump'ra calit6/ile produ!ului. (!tfelB conCtient !au
nuB #ile! nu mai !olicit6 produ!e ci func/i.
)aQrence #ile! Ci:a definit ini/ial procedeul !'u Jc'utare a "aloriiK.
Oficiul na"al al flotei americane a utili&at ulterior termenul de Jin2ineria
"aloriiKB pentru a de!crie utili&area (- An fa&a de proiectare. Anlocuirea unei
11
cleme de alam6 din componen/a unui fri2ider 8eneral Electric cu o clem6
din o/elB acea!ta aducDnd o economie anual6 de 7.... R. Clema de bron&
trebuia !6 !uporte An Antre2 ciclul ei de "ia/6 1 fleEiuni An timp ce ea re&i!ta
practice la cDte"a mii. Deci !:a ob/inut aceeaCi func/iune An condi/ii de co!t
redu!e Ci f6r6 afectarea calit6tii. CurDnd alte modific6ri efectuate cu !ucce!
au condu! la economii de un milion de dolariB ceea ceB Antr:o lume An care
pra2mati!mul e!te du! pDn6 la ab!urdB a con!acrat definiti" in2ineria "alorii.
ucce!ul ace!tui nou in!trument al in2ineriei "alorii An .U.(. a
condu! la r6!pDndirea ace!teia prin intermediului filialelor concernelor
americane An mai toate /arile lumiiB atDt An !ectoarele indu!trialeB cDt Ci An
cele publiceB inclu!i"e militare.
(!tfel ea a p6trun! cu !ucce! An #area 9ritanie ;15$2<B An Saponia
;15$.<B An 8ermania ;1574<B An 0ran/a ;1573<. De&"oltarea in2ineriei "alorii
a impu! apari/ia primelor 4 !tandarde An 0ran/a An 153.. In RomDnia primele
!tandarde referitoare la J(nali&a Ci in2ineria "aloriiK au ap'rut An 1575B ceea
ce pla!ea&' primele preocup'ri la Anceputul anilor P7..
I"7 O/ieci(ele MV
#etoda "alorii urm'reCte !tabilirea unui raport optim Antre "aloarea
de Antrebuin/are a produ!uluiB !er"iciului Ci co!turile de produc/ie directe Ci
indirecte pe care le 2enerea&' ace!ta. Obiecti"ul de ba&' al metodei poate fi
eEprimat prin urm'toarea rela/ie matematic'F
-
A
I C
t
T maEim ;1.1<
unde -
A
repre&int' "aloarea de Antrebuin/are a produ!ului iar C
t
co!tul total
al ace!tuia.
%n afara efectelor economice imediate M3 pune n eviden i unele
carene n sistemul de organizare al ntreprinderii, care genereaz pierderi
n diferite faze ale procesului de producie.
(lte obiecti"e ale #- !untF
: reducerea co!turilor de produc/ieG
: !ati!facerea An m'!ur' !porit' a cerin/elor utili&atoruluiG
: te!tarea unor noi performan/e prin creCterea limitat' a co!turilorG
: !implificarea proce!elor de fabrica/ieG
: AncuraHarea lucrului An ec4ip'G
: promo"area 2Dndirii creati"e.
copurile (I- !untF
- creCterea calit'tii produ!elorG
- creCterea performan/elor produ!elorG
17
- !c'derea con!umului de materialeG
- !c'derea con!umului de ener2ieG
- creCterea "olumului produc/iei f'r' in"e!t/ii maHoreG
- lic4idarea locurilor An2u!teG
- Anlocuirea materialelor deficitareG
Caracerisici ale )eodei AIV
Conform defini/iilor !tandardelor france&e (0NORB (I- !e
caracteri&ea&' prinF
1. demers funcional M impune formularea problemei An termeni de
ac/iuni finale Ci nu An termeni de !olu/iiB pentru a 2'!ii ceea ce e!te
cu ade"'rat e!en/ialG produ!ul nu e!te con!iderat ca fiind o !um' de
repere ci de func/ii. inte&a ace!tei abord'ri o repre&int' Caietul de
arcini 0unc/ional.
2. demers economic M eEi!t' o permanent' raportare la co!turiB unul
dintre obiecti"ele metodei fiind Ci reducerea co!turilor.
3. demers pluridisciplinar M metoda !e poate pune An practic' numai
prin lucrul An ec4ip'.
4. demers creativ M !olu/iile luate An con!iderare nu !unt An nici un fel
limitate.
$. demers logic, sistematic M metoda !e de!f'Coar' urmDnd un plan de
lucru.
Specificitatea &etodei valorii
#aHoritatea metodelor de reducere a co!turilor porne!c de la un
anumit obiect fi&ic pentru care ACi propun !' determine cele mai
economicoa!e metode de reali&are.
#- reali&ea&' o le2'tur' direct' Antre func/iile unui produ! Ci
co!turile nece!are reali&'rii lui. Intre ni"elul de importan/' al func/iilor Ci
cel al co!turilor trebuind !' eEi!te un raport de propor/ionalitate. pre
deo!ebire de metodele cla!ice care Ambun't'/e!c ce"a eEi!tentB #- concepe
!au reconcepe produ!ul An func/ie de nece!it'/i. e urm'reCte a!tfel
reali&area unei func/ii i2norDndu:!e !olu/ia deHa eEi!tent'.
Co!tul produ!ului eEprim' numai ceea ce !e con!um' An "ederea
ob/inerii ace!tuiaB f'r' a !e eEprima Ci ceea ce !e ob/ine din punct de "edere
al "alorii de Antrebuin/'re a ace!tuia.
13
I"8 Princi%iile de /a+& ale Meodei (alorii
%rincipiile de ba&' ale metodei "alorii !untF
I. %rincipiul anali&ei func/ionaleG
II. %rincipiul dublei dimen!ion'ri a func/iilorG
III. %rincipiul maEimi&'rii raportului dintre "aloarea de Antrebuin/are Ci
co!tG
I-. %rincipiul abord'rii !i!temice a "alorii de Antrebuin/are.
Principiul analizei funcionale
(bordarea func/ional' a produ!elor repre&int' principiul de ba&' al
metodei. Concep/ia con!tructi"' a unui produ! e!te re&ultatul !olu/iilor
adoptate pentru materiali&area tuturor func/iilor produ!ului. De aceeaB An
reali&area produ!ului trebuie !' plec'm de la nomenclatorul de func/ii al
produ!uluiB Antocmit An prealabil. 0iecare func/ie e!te conceput' !eparatB
ob/inDndu:!e materiali&area eiB apoi func/iile !unt a!amblate prin a!amblarea
corpurilor fi&ice re!pecti"eB deoarece mai multe func/ii pot concura la
reali&area ;materiali&area< unui reper.
In #- caracteri!ticile func/ionale ale produ!elor !unt mai
importante decDt cele !tructurale.
Conform !tandardului france& (0NOR N0 @$.:1$1 anali&a
func/ional' con!t' An cercetareaB ordonareaB caracteri&area Ci ierar4i&area
func/iilor produ!ului.
(nali&a func/ional' !e aplic' An fa&a de concep/ie !au moderni&are a
produ!ului Ci repre!int' etapa fundamental' a anali&ei "alorii.
Principiul dublei dimensionri a funciilor
Toate func/iile unui produ! !au !er"iciu au dou' dimen!iuniF
: dimen!iunea te4nic'B eEprimat' printr:o unitate de m'!ur' adec"at'G
: dimen!iunea economic'B eEprimat' prin co!tG co!tul func/iei nu !e
raportea&' deci la un corp fi&icB ci la o anumit' func/ie a produ!ului.
Principiul ma'imizrii raportului dintre valoarea de (ntrebuinare
)i cost
%entru a fi competiti" produ!ul trebuie !' aib' o "aloare de
Antrebuin/are cDt mai mare Ci un co!t cDt mai mic. De cele mai multe ori An!'
co!turile func/iilor nu !unt propor/ionale cu contribu/ia ace!tora la "aloarea
15
de Antrebuin/are a produ!ului. (pare a!tfel nece!itatea !tabilirii unui raport
optim Antre func/ie Ci co!t.
Principiul abordrii sistemice a valorii de (ntrebuinare
Obiectul !tudiului Al repre&int' produ!ul An an!amblul lui Ci nu un
reper anume. (plicarea #- la un reper conduce la un !tudiu ciuntitB care
nea2' An!'Ci e!en/a #-.
%ot eEi!ta An!' Ci ca&uri cDnd datorit' compleEit'/ii mari a produ!ului
!' !e efectue&e !tudiul de #- pe !uban!ambleB An ca&ul produ!elor la care
!uban!amblele componente !unt clar definite din punct de "edere al
func/iunilor lor.
(bordarea !i!temic' pre!upune anali&a obiectului !tudiat pe de o
parte ca o entitate di!tinct' ce cuprinde elemente componente ce !e 2'!e!c
An interac/iune iar pe de alta ca element al unui !i!tem de ran2 mai AnaltB An
care produ!ul anali&at !e raportea&' Ci interac/ionea&' cu alte !ub!i!teme.
Oric'rui Antre2 Ai !unt proprii anumite particularit'tiB caracteri!tici.
De aici re&ult' c' raportul calitateIco!t nu poate fi ameliorat pentru
componente !eparate ale !i!temului ci numai pentru !i!tem. De aceea trebuie
!' /inem cont Ci de influen/a !i!temului anli&at a!upra !i!temului de ran2
!uperior. Re&ultatul #- a!i2ur' de aceea ec4ilibrul te4nico:economic al
produ!ului anali&at ca !i!tem.
Concepia funcional de abordare a valorii de (ntrebuinare (n studiile de
analiza valorii
E!te bine Ctiut c' pentru beneficiar produ!ul An !ine nu pre&int'
intere! ca obiect fi&icB ci a utilit'tii lui. Noi nu cump'r'mB de eEempluB
medicamente ci !'n'tate.
tudiile de anali&a "alorii porne!c de la !tabilirea func/iilor nece!are
unui produ! pentru a !ati!face o anumit' ne"oie a beneficiarului Ci au An
"edere Ci co!turile nece!are ob/inerii ace!tuia. Orice co!t ce nu contribuie la
reali&area func/iilor trebuie eliminatB iar cele di!propor/ionat de mari fa/' de
ponderea lor trebuie!c redu!e.
&aiunea principal a cercetrii n cadrul M3 este aceea c funciile
ndeplinite n cadrul produsului analizat pot fi realizate mai bine i mai
ieftin.
Deoarece pie!ele !au !uban!amblele !unt purt'tori de func/ii printr:o
a!tfel de anali&' !e influen/ea&' !olu/iile con!tructi"eB func/ionaleB
te4nolo2iceB con!umul de materiale.
2.
In cadrul anali&ei func/ionale pe care o reali&ea&' metodaB !e
!tudia&' urm'toarele a!pecteF
: ce func/ii !unt nece!are pentru Andeplinirea cerin/elor impu!e de
beneficiarG
: cum !e pot ob/ine "ariante mai bune Ci cu c4eltuieli mai redu!eB f'r'
a /ine !eama de !olu/iile eEi!tenteG
: cum pot fi Andeplinite func/iile !tabilite cu c4eltuieli minime.
21
II" CADRUL NO,IONAL CU CARE OPEREA9: MV
II"# De$iniii
)a ba&a oric'rei di!cipline Ctiin/ifice !t' un !et de no/iuni Hudicio!
!tabiliteB care !er"e!c drept Jc'r'mi&iK de con!truc/ie a Antre2ului !i!tem. De
re2ul'B ace!te no/iuni !unt le2ate Antre ele Ci de no/iunile Ctiin/elor
fundamentale. Definirea preci!' a no/iunilor cu care urmea&' !' oper'm e!te
eEtrem de important'B indiferent de domeniul pe care urmea&' !':l abord'mB
deoarece trebuie !' Ctim eEact la ce ne referimIraport'mB pentru a e"ita orice
confu&ie.
Cadrul noional n M3 este stabilit prin 1/,1 77898)7$7:9:. %n
afar de acesta i de standardele strine n domeniu 'norma francez *F
;<=$7<=, normele 1ociet> of ,merican *alue #ngineering 1,3#, etc.(,
considerm importante i anumite noiuni definite n 1& #* %1? :===2
8==@.
R EN IO 5...F 2..1 defineCte urm'toarele no/iuniF
Necesiae M ne"oie !au dorin/' re!im/it' de c'tre un utili&ator.
Cerin& M ne"oie !au aCteptare care e!te declarat'B n 2eneral
implicit' !au obli2atorie.
!ais$acie a clienului M percep/ie a clientului de!pre m'!ura An
care cerin/ele !ale au fo!t Andeplinite.
Mana*e)en M acti"it'/i coordinate pentru a orienta Ci controla o
or2ani&a/ie.
!ise) de )ana*e)en M !item prin care !e !tabile!c politica Ci
obiecti"ele Ci prin care !e Andepline!c acele obiecti"e.
Or*ani+aie M 2rup de per!oane Ci facilit'/i cu un an!amblu de
re!pon!abilit'/iB autorit'/i Ci rela/ii determinate.
E$icien& M rela/ie Antre re&ultatul ob/inut Ci re!ur!ele utili&ate.
!rucur& or*ani+aoric& M an!amblu de re!pon!abilit'/iB autorit'ti
Ci rela/ii dintre per!oane.
In$rasrucur& M !i!tem de facilt'/iB ec4ipamente Ci !er"icii nece!are
pentru func/ionarea unei or2ani&a/ii.
Mediu de lucru M an!ambli de condi/ii An care !e de!f'Coar'
acti"itatea.
Proces M an!amblu de acti"it'ti corelate !au An interac/iune care
tran!form' intr'rile An ieCiri.
Produs M re&ultatul unui proce!.
22
Proiec M proce!! unic care con!t' dintr:un an!amblu de acti"it'/i
coordinate Ci controlateB cu data de Anceput Ci de finali&areB Antreprin! pentru
reali&area unui obiecti" conform cerin/elor !pecifice Ci care include
con!trDn2eri referitoare la timpB co!turi Ci re!ur!e.
Procedur& M mod !pecific de de!f'Curare a unei actri"it'/i !au a unui
proce!.
Caracerisic& M tr'!'tur' di!tincti"e.
In$or)aie M date !emnificati"e.
Docu)en M informa/ie Ampreun' cu mediul !'u !uport.
;ncercare M determinare a uneia !au a mai multor caracteri!tici An
conformitate cu o procedur'.
Anali+& M acti"itate de determinare a potri"iriiB adec"an/ei Ci
eficien/ei An ceea ce pri"eCte Andeplinirea obiecti"elor !tabilite.
Clien M or2ani&a/ie !au per!oan' care primeCte un produ!.
%rin %roces <%rocedeu= An/ele2em un an!amblu de miHloace Ci de
acti"it'/i coerente care tran!form' elementele de intrare An elemente de
ieCire.
Intr'ri IeCiri
Orice acti"itate uman' conCtient' e!te reali&at' printr:un proce!.
0iecare proce! are elemente de intrare !ub forma unor fluEuri de
materialeB utilaHeB !culeB di!po&iti"eB re!ur!e umaneB ener2ieB =noQ:4oQ.
IeCirile din !i!tem pot fi produ!eB !er"iciiB pro2rame de calculB etc.
%roce!ul e!te o acti"itate de:a lun2ul c'reia elementele de intrare
!ufer' tran!form'ri Ci li !e adau2' "aloare.
tandardul france& N0 @$.:1$.B defineCte urm'toarele no/iuniF
Consr>n*ere ;N0 @$.:1$.< M limitarea An libertatea de ale2ere a
proiectantului I reali&atorului unui produ!.
Con!trDn2erile apar datorit'F
: unor condi/ii impu!e produ!uluiG
: lip!ei unor miHloaceG
: cerin/elor pie/eiG
: nece!it'tii re!pect'rii unor normeG
: impunerii unei !olu/ii de principiu.
Con!trDn2erile e"oluea&' An timp Ci nu depend de loc. Con!trDn2erile
inutile trebuie!c identificate Ci Anl'turate. Intr:un produ! con!trDn2erile !e
re2'!e!c !ub form' de Jfunc/ii de con!trDn2ereK.
23
PROCE!
Crieriu de a%reciere ;N0 @$.:1$.< Mc4aracter re/inut pentru a
aprecia modul An care o func/ie e!te Andeplinit' !au o con!trDn2ere e!te
re!pectat'.
%entru o aceeaCi func/ie por eEi!ta criterii diferite de apreciere. In
m'!ura An care e!te po!bil orice criteriu de apreciere trebuie a!ociat unei
!c'ri care !' permit' e"aluarea ni"elului.
Produs ;N0 @$.:1$.< M Ceea e!te !au "a fi furni&at unui utili&ator
pentru a r'!punde nece!it'/ilor !ale.
%rintre cele mai importante no/iuni cu care !e operea&' An cadrul #-
enumer'mF
: nece!itateaG
: utilitateaG
: "aloareaG
: "aloarea de Antrebuin/areG
: func/ia.
Necesiaea repre&int' o ne"oie re!im/it' de c'tre un utili&ator.
Utili&atorii pot re!im/i Ci dorin/e.
Toate ne"oile Ci dorin/ele re!im/ite de c'tre un indi"id pot fi
fundamentale !au nefundamentale. Cele fundamentele !unt cele care
core!pund ne"oilor fundamentaleB atDt materiale cDt Ci !pirituale ale
indi"idului. In afara ace!tor ne"oi Ci dorin/e fundamentale oamenii pot
re!im/i Ci alte ne"oi CiI!au dorin/e care nu !unt fundamentaleB ace!tea putDnd
fi c4iar Ci ne2ati"eB d'un'toare lor An !en! material CiI!au !piritual. E!te de
aceea nece!ar ca prin intermediul unui !i!tem de "alori omul !':Ci
definea!c' nece!it'/ile fundamentale Ci !' le !epare de cele nefundamentale.
Deoarece !untem diferi/iB e!te normal ca Ci !i!temele noa!tre de "alori
;ierar4iile< !' fie diferite.
%rin actul crea/iei omul are dou' dimen!iuniF o dimen!iune material'
Ci una !piritual'. %ro2re!ul Antr:una dintre dimen!iuni nu pre!upune An mod
automat Ci pro2re!ul An cealalt' dimen!iune.
EEi!t' o cla!ificare a nece!it'/ilorB ierar4i&ate de #a!loQB
repre&entarea numindu:!e %iramida lui #a!loQ. Nece!it'/ile a"ute An "edere
de #a!loQ !untF
# M necesitatea de mplinire M maHoritatea oamenilor ;nu to/i< ACi dorec
!ucce!ul An carier'G
1 M necesitatea de independen M oamenii Ancearc' !':Ci conduc' !in2uri
"ia/a per!onal'G
24
2 M necesitatea de stim M unii oameni ACi dore!c ca acti"itatea lor !' fie
recuno!cut' de !ocietateG nu to/i oamenii An!' au a!tfel de nece!it'/iG
7 M necesitatea social M omul e!te o fiin/' !ocial' care are ne"oie de
prietenieB afec/iuneB comunicareB etcG to/i oamenii au ne"oie de ace!te
elementeG
8 M necesitatea de siguran M oamenii An marea lor maHoritate ACi dore!c
!tabilitatea pe anumite planuri ;materialB !ocialB etc.<G
? M necesitatea biologic M cuprinde elementele nece!are corpului umanF
4ran'B c'ldur'B etcG to/i oamenii au ne"oie de ace!te elemente.
0i2. %iramida lui #a!loQ
Nece!it'/ile pot fiF
: obiective M care /ine !eama de no/iuni cuantificabileB cum ar fiF
performan/eB caracteri!iticiB etcG
2$
#
1
2
7
8
?
: subiective M care !unt mai 2reu de cuantificatB ca de eEempluF marc'B
mod'B luEB confortB e!tetic'B ele2an/'B etcG actul cump'r'riiB c4iar
dac' are la ba&' nece!it'/i fundamentaleB are Ci o puternic'
component' afecti"';!ubiecti"'<G
: latente M apar/ine cerin/elor fundamentale ale indi"iduluiG
: create M apar dup' lan!area pe pia/' a unui produ! nouG
: induse M !unt indu!e ce campanii de mar=etin2 !au de mentalitatea
unor 2rupuri !ociale Ci de cele mai multe ori nu !unt fundamentaleG
: temporare M care !e manife!t' A
: de durat M care !e manife!t' pe inter"ale mari de timp.
%iramida lui #a!loQ eEprim' mai ale! dimen!iunea material'. De
aceea "om Ancerca !' con!truim un alt fel de piramid' care !' ia An
con!iderare Ci dimen!iunea material'.
0i2. %iramida nece!it'tilor materiale Ci !pirituale
# M nece!itatea de G
1 M nece!itatea de G
2 M nece!itatea de G
7 M nece!itatea G
8 M nece!itatea de G
? M nece!itatea biolo2ic'.
21
Perce%erea necesi&ii
Realitatea e!te unic' dar percep/ia ei depimde de conteEtul An care !e
2'!eCte poten/ialul cump'r'torB de diferitele influen/e care pot pro"o"a
de"ieri de la percep/ia ori2inal'.
#ai nouB perceperea realit'/ii poate re&ulta nu numai din ne"oile
indi"idului ci Ci din aplicarea metodelor noi de mar=etin2B din con!truc/iile
"irtuale de tip Internet.
%entru o percep/ie cDt mai corect' a realit'tiiB a nece!it'/ii e!te util !'
folo!im urmorul !et de Antreb'riF
: Care e!te utilitatea !aN
: )a ceIcui folo!eCte produ!ulN
: Care e!te ac/iunea produ!uluiN
: (!upra cui ac/ionea&'N
: Care e!te nece!itatea de ba&' c'reia Ai r'!pundeN
R'!pun!urile corecte la ace!te Antreb'ri permit e"aluarea Ci fa/' de
ne!it'i corect' Ci rapid'.
De eEempluB !' anali&'m produ!ul automobil.
Care este utilitatea produsului6
: !' depla!e&e per!oane Ci produ!e.
+a ce folosete6
: la tran!portul per!oanelor Ci al alror bunuriG
Cui folosete6
: oric'rei per!oane care are capacitatea Ci dreptul de a:l conduceG
,supra cui acioneaz6
: ac/ionea&' a!upra caro!abiluluiB al per!oanelor Ci bunurilor tran!portate Ci
a mediului AnconHur'torG
Validarea necesi&ii
Ne!it'/ile pot fi temporare !au !e pot men/ine o perioad' mai
Andelun2at'B mer2Dnd pDn' la cele care !e re!imt toat' "ia/a. Dea!emeni ele
!e pot modifica de la o perioad' la altaB An func/ie de conHunctur' !au de
e"olu/iaIin"olu/ia indi"idului. De aceea Anainte de a trece la proiectarea Ci
eEecu/ai produ!ului e!te nece!ar !' !e !tudie&e !tabilitatea nece!it'tii pe care
produ!ul o !ati!face. (!t'&iB pro2re!ul rapid An anumite domeniiB determin'
o e"olu/ie rapid' a nece!it'tilor utili&atorilor. trate2ia firmei trebuie !' /in'
cont de ace!te realit'/i.
-alidarea nece!it'/ilor e!te o etap' de !tudiu ce con!t' din
"erificarea dac' nece!itateaB aCa cum a fo!t ea definit'B nu ri!c' !' !e
27
modifice !au c4iar !' !e anule&e. (ce!te "erific'ri !e pot face utili&Dnd
c4e!tionareB !imilare celui de mai Ho!F
: Ce poate modifica nece!itatea con!iderat'N
: Ce poate !' o amDneN
: Ce poate C' conduc' la e"olu/ia !au anulare eiN
: In cDt timp poate ea e"oluaN
E@%ri)area necesi&ii
EEprimarea !au formularea unei nece!it'/i e!te important' pentru
c'B cu ea operea&' !olicitan/iiB fabrican/iiB clien/iiB proiectan/iiB etc. De aceea
e!te nece!ar ca ei !' aib' un limbaH comun. Calitatea unui produ! depindeB
An mare m'!ur'B de r'!pun!ul pe care:l d'm la AntrebareaF Jce nece!itate
trebuie !ati!f'cut'NK. EEprimarea nece!it'/ii e!te punctul de plecare An
!tudiul de ca& de anali&a "alorii. Intr:o lume An care ima2inile Ci !imbolurile
au o importan/' din ce An ce mai mareB uneori An detrimentul fondului
problemeiB eEprimarea nece!it'tii Ambrac' o puternic' conota/ie comercial'.
%ractica #- a ar'tat c' eEprimarea func/ional' a nece!it'/ii e!te un factor
determinant al competiti"it'/ii. %rodu!ele competiti"e au cea mai bunitate
de a !ati!face nece!itatea utili&atorului. EEprimarea nece!it'/ii An termeni
func/ionaliB An termeni de finalitateB m'reCte Can!ele de introducere a
ino"a/iei An etapa de concep/ie.
Uiliaea repre&int6 2radul An care un produ! !ati!face o nece!itate.
Nece!itatea 2lobal6 a indi"idului e!te !ati!f6cut6 par/ial de c6tre un
produ!. Utilitatea 2lobal6 e!te e2al6 cu !uma utilit6/ilor par/iale ale
produ!elor.
U
8
T
totala a necesitate
a satisfacut totala a necesitate
U
U U
T
totala a necesitate
produs de a satisfacut a necesitate
U
U U U
T U
=

;2.1<
Unde U
=
T utilitatea unui produ!.
23
U
=
T
totala a necesitate
A produsul de a satisfacut a necesitate
U
U U U U
;2.2<
Dac6 ne referim la nece!itatea pe care o poate !ati!face un produ!B
definim uiliaea inrinsec5 a %rodusului.
u
=
T
produsul satisface poate o care pe totala a necesitate
produs de a satisfacut a necesitate
U U U U U U U
U U U
;2.3<
Intre utilitatea 2lobal6 Ci utilitatea intrin!ec6 eEi!t6 o rela/ie de formaF
U
=
T u
=
p
=
;2.4<
unde p
=
T ponderea An care produ!ul !au 2rupa de produ!e !ati!face
nece!itatea 2lobal6 a indi"idului.
*aloarea repre&int' o m'!ur' a !ati!fac/iei con!umatorului pri"ind
bunul !au !er"iciul cump'ratB !ub a!pectul calit'/iiB a pre/uluiB a fiabilit'/ii.
(tunci cDnd con!umatorul cump'r' ce"aB el urm'reCte !ati!facerea unei
nece!it'/i.
No/iunea de J"aloareK e!te foarte frec"ent utili&at' An di"er!e
conteEte. Noi "om anali&a acea!t' no/iune din punctul de "edere al (I-.
Conform normei france&e N0 @$.:1$. "aloarea repre&int' Hudecata
efectuat' a!upra unui produ!B pe ba&a aCtept'rilor Ci moti"a/iilor
utili&atoruluiB eEprimat' printr:o m'rime. (cea!t' m'rime creCte dac' pentru
toate elementele men/inute con!tanteB !ati!afacerea nece!it'/ilor
utili&atorului creCte CiI!au c4eltuielile aferente produ!ului !cad.
Orice produ! aHun! pe pia/' e!te un punct de con"er2en/' Antre
produc'tor Ci utili&atorIclient. -aloarea produ!ului "a fi perceput' diferit de
produc'tor Ci de utili&ator.
Bentru utilizatorB produ!ul e!te apreciat prin !er"iciile pu!e la
di!po&i/ia ace!tuia. Utili&atorul "a compara Antotdeauna !er"icul oferit Ci
c4eltuielile aferenteB c4iar dac' ace!tea nu apar !imultanB deoarece !er"iciul
!e e"aluea&' An momentul utili&'rii iar c4eltuielile apar pe Antrea2a durat' de
"ia/' a produ!ului.
Bentru productorB produ!ul e!te re&ultatul unui an!amblu de ac/iuni
Ci e!te con!iderat !ub a!pect te4nic Ci te4nolo2ic. %roducatorul "a aprecia un
25
produ! comparDnd func/iile produ!ului cu co!turile. %entru produc'tor
"aloarea produ!ului e!te un ul dintre cele mai importante criterii de
competi"itate. In anali&a "alorii putem defini "aloarea caF
-aloarea produ!ului T performan/ele te4nice ale produ!ului I co!tul
de produc/ie.
No/iunea de "aloare poate fi anali&at' din trei puncte de "edereF
1. 3aloarea de utilizare M repre&int' "aloarea de r'!pun! a produ!ului la
nece!it'/ile utili&atoruluiG
2. 3aloarea de apreciere M e!te "aloarea determinate de de propriet'/ile
produ!ului care determin' utili&atorul !':l ac4i&i/ione&e. Un produ!
poate !' !' aib' o "aloare de utili&are ridicat' !i una de apreciere
ridicat' !au poate a"ea numai o "aloare de apreciere mare.
3. 3aloarea de schimb M e!te "aloarea indicate prin compara/ie cu un
etalon. In !c4imbul unui produ! pe care:l ac4i&i/ion'm pl'tim o
!um' de bani.
*aloarea de (ntrebuinare a m'rfii arat' utilitatea unui produ!B
determinat' de propriet'tile datorit' c'rora el poate !ati!face o anumit'
ne"oie a indi"idului Ci e!te re&ultatul unei munci concrete. Capacitatea
acestor bunuri de a realiza funciunile lor de utilizare n mod satisfctor,
n raport cu suma pltit, este denumit valoare de ntrebuinare.
Valoarea de uili+are ;-
u
< M eEprim6 ierar4i&area !ubiecti"6 a
produ!elorB dup6 nece!it'/i. Un produ! e!te cu atDt mai "aloro! cu cDt e!te
!olicitat Anaintea altuia.
Dac6 not6m cu r
=
ran2ul produ!ului J=K
-
u
T

n
A
A
r
r n
1
1
;2.$<
unde JnK e!te num6rul total de produ!eB iar ran2ul produ!elor r
=
eEprim'
locul produ!ului An ordinea preferin/elor utili&atorului.
Valoarea de schi)/ ;-
!
< M eEprim6 rela/ia direct6 Antre dou6
produ!e care !:ar putea !c4imba Antre ele.
-! T V
o
I V
=
;2.1<
3.
0ie dou6 produ!e JEK Ci JWK . e numeCte curb6 de indiferen/6B locul
2eometric al punctelor din planul @OX pentru care con!umatorul are aceeaCi
!ati!fac/ie.
0orma unei curbe e!te determinat6 de raa de schi)/ sau 0nlocuireB
adic6 de cantitatea de produ!e din a doua cate2orie ec4i"alent6 ca utilitate
cu o unitate de produ! din prima cate2orie. %utem !pune deciB c6 rata de
!c4imb Antre produ!ele JEK Ci JWK e!te num6rul de produ!e de tip JEK
ec4i"alente cu un produ! de tipul JWK.
r
WIE
T V
E
I V
W
;2.7<
Dac6 rata de !c4imb e!te con!tant6B indiferent de cantitatea de
produ!eB atunci curba de indiferen/6 e!te o dreapt6.
Rata de !c4imb e!te in"er! propor/ional6 cu utilitateaF
r
WIE
T V
E
I V
W
T u
W
I u
E
;2.3<
unde u
E
repre&int6 utilitatea unei cantit6/i de produ! JEK.
Valoarea de rariae M eEprim6 rela/ia dintre nece!itate Ci abunden/a !au
lip!a produ!ului. Un produ! e!te cu atDt mai "aloro! cu cDt e!te mai rar.
-
r
T
A produsul din oferita cantitatea
A produsul din ceruta cantitatea
U U U U
U U U U
;2.5<
(cea!t6 no/iune e!te utili&at6 An teoria economic6 a form6rii pre/ului
An condi/ii de concuren/6 prefect6.
Valoarea a$eci(5 M eEprim6 o rela/ie !ubiecti"6 Antre utili&ator Ci produ!.
(cea!t6 m6rime e!te mai 2reu de cuantificat. Conte&6 !emnifica/ia pe care o
au produ!ele pentru utili&atori.
+uncia repre&int' no/iunea fundamental' cu care operea&' #-.
Etimolo2icB termenul de func/ie e!te de ori2ine latin'. Fungi$functus
An!eamn' efectuareB func/ionareB ac/iune de!tinat' atin2erii unui obiecti".
Clarificarea no/iunii de func/ieB ca intermediar Antre utili&ator Ci
produc6torB repre&int6 una din c4eile reuCitei unui !tudiu de anali&a Ci
in2ineria "aloriiB fiind punctul de plecare An reali&area lui.
EEemple de func/ii la un radiator electricF !' tra!forme ener2ia
electrica An ener2ie termic'.
31
0unc/ia repre&int6 primul r6!pun! la cererea utili&atorului. Ea
demateriali&ea&6 produ!ulB eEprimDnd rolul !6uB ac/iunea !aB ceea ce poate
face Ci cum !e comport6 fa/6 de re!tric/iile mediului AnconHur6tor.
EEi!t6 mai multe modalit6/ prin care !e poate defini func/iaB care An
ciuda diferen/elor dintre ele ate!t6 totuCi prin elementele comune
con"er2en/a !emnifica/iei.
Cefiniia 7. 0unc/ia e!te un re&ultat al propriet6/ilor produ!ului capabil a
!ati!face o nece!itate !au a !e "inde.
Cefiniia 8. 0unc/ia e!te criteriulB proprietateaB caracteri!tica util6B care e!te
nece!ar6 pentru ca produ!ul !6 func/ione&e Ci !6 !ati!fac6 anumite eEi2en/e.
Cefiniia D. %rin func/ie An/ele2em An!uCireaB proprietateaB caracteri!tica
elemetar6 a produ!uluiB care decur2Dnd din nece!itatea utili&atoruluiB
confer6 An mod direct !au indirect utilitate Ci implicit "aloare ace!tuia.
!TA! R ##1A1B#CAD de$ine.e $uncia ca o 0nsu.ire esenial& a
o/iecului sudia 0n ra%or cu )ediul .i uili+aorul"
Conform !tandardului france& N0 @$.:1$. $uncia e!te un
ansamblu de aciuni ale unui produs sau ale uneia dintre componentele sale
exprimate exclusive n termini de finalitate.
0unc/ia eEprim' un re&ultat aCteptat Ci nu o !olu/ie care permite
ob/inerea acelui re&ultat.
De eEemplu func/ia Jasigur nclzirea une icldiriK nu preci&ea&'
miHloacele prin care reali&'m ace!t de&iderat !au !ur!a de ener2ie utili&at'.
(ce!te detalii !unt !pecifice unui anume ec4ipament cu care "om dota
cl'direaB orice !olu/ie adoptat' trebuind !' reali&e&e ace!t de&iderat.
Iat' cDte"a func/ii ale produ!ului radiator electricF
: !' tran!forme ener2ia electric' An ener2ie termic'G
: !' a!i2ure protec/ia contra electrocut'riiG
: !' fie fiabilG
: !' fie uCor tran!portabilG
: !' permit' o Antre/inere uCoar'G
: !' fie e!teticG
: !' a!i2ure radierea direc/ional' a fluEului termicG
: !' permit' racordarea la re/eaG
: !' poarte informa/ii.
O func/ie e!te determinat' de o parte material' a obiectului !tudiat
;de una !au mai multe componente luate inte2ral !au par/ial< Ci are An!uCiri
32
ce determin' un efect utilB !ati!face o nece!itate ;!ocial'B te4nic'B
economic'B etc< conferind obiectului o "aloare de Antrebuin/are.
Determinarea func/iilor !e efectuea&' !tudiind rela/iile
produ!uluiI"iitorului produ! cu !i!temulB cu mediul An care "a fi utili&at.
(cea!ta !e efctuea&' An conformitate cu o metodolo2ie !pecial elaborat'B
a"Dnd An "edere !' nu !e uite Ci nici !' !e in"ente&e utilit'/i.
Ni"el de importan/' al func/iei e!te o m'rime con"en/ional' atribuit'
func/iilor obiectului !tudiatB prin compararea ace!tora Antre ele din punct de
"edere al efectului lor util.
0unc/ia eEprim' anumite propriet'ti ale unui produ! !au !er"iciu pe
care beneficiarul "rea !' le eEploate&e. 0iecare obiect are de re2ul' mai
multe func/ii 0
H
. 0iecare func/ie are o "aloare de Antrebuin/areB "i
H
iar !uma
"alorilor de Antrebuin/are a func/iilor repre&int' "aloarea de Antrebuin/are a
obiectului !tudiat -
A
.
-
A
T "i
H
;2.1.<
(bordarea func/ional' a produ!ului con!tituie caracteri!tica e!en/ial'
a metodei. Conform ace!teiaB produ!ul e!te o !um' de func/ii elementare
care Ai confer' "aloarea de utili&are preconi&at'.
)uate !eparat func/iile !unt "alori de Antrebuin/are par/ialeB care
contribuie la reali&area "alorii de Antrebuin/are totale.
c'derea co!turilorB de&ideratul dintotdeauna al produc'torilorB !e
poate reali&a pe dou' c'iF
- la reperG
- func/ional.
Demer!ul Jla reperK produce efecte prin !c'derea con!umurilor de
materialeB ener2ie Ci manoper'.
Din contr' la abordarea Jfunc/ional'K !peciali!tul ab!tracti&ea&' total
!i!temul anali&at Ci !e concentrea&' eEclu!i" a!upra func/iilor ace!tuia.
Toate func/iile produ!ului !unt determinate Ampreun' cu caracteri!ticile lor
cantitati"e Ci calitati"e. (!tfel centrul de 2reutate al acti"it'/ii de reducere a
co!tului !e tran!latea&' de la reper la func/ie. ?n loc !' c'ut'm modalit'ti de
reducere a co!tului reperelor "om Ancerca reducerea co!tului func/iilorB An
loc de reducerea num'rului de repere "om Ancerca reducerea num'rului de
func/ii.
33
II"1 For)ularea $unciilor
0unc/iile unui produ! trebuie!c formulate cDt mai clarB !uccint Ci
pla!tic. %entru formularea lor nu !e recomad' utili&area unui num'r mare de
cu"inteB ci doar cele !trict nece!are pentru un enun/ preci! Ci clar. In m'!ura
An care e!te po!ibil !e recomand' folo!irea numai a unui "erb Ci a unui
!ub!tanti".
O func/ie e!te deri"at' dintr:o nece!itate !ocial' dar nu trebuie !' !e
confunde cu acea!ta.
In fi2ura 2.1 !e ilu!trea&' cele eEprimate anteriorF a!tfel la
materiali&area func/iei 0
1
particip' inte2ral pie!ele %
1
Ci %
2
Ci par/ial pie!ele
%
3
B %
4
B %
1
. )a materiali&area func/iei 0
2
particip' inte2ral pie!a %
$
Ci par/ial
pie!ele %
3
B %
4
B %
1
.
0i2.2.1
Aplicaia nr. !.1
CDte"a func/ii ale produ!ul Jbec incande!centKF
: produce lumin'G
: e!te inter!c4imbabilG
: proteHea&' filamentulG
: e!te element decorati"G
CDte"a func/ii ale produ!ul J!tilouKF
: permite !cur2erea controlat' a cerneliiG
: poate fi realimentatG
: !e poate ataCa "e!timenta/ieiG
: proteHea&' peni/aG
CDte"a func/ii ale produ!ul JautomobilKF
: tran!port' per!oaneG
: tran!port' ba2aHeG
: a!i2ur' protec/ieG
: a!i2ur' confortG
: permite controlul depla!'riiG
: permite Anc4iderea:de!c4idereaG
34
%1
%2
%3
%4
%1
%$
01
02
CDte"a func/ii ale produ!ul JretroproiectorKF
: proiectea&' folii tran!parenteG
: produce lumin'G
: concentrea&' luminaG
: formea&' ima2ineaG
: !u!/ine folia tran!parent'G
: r'ceCte !ur!a de lumin'G
CDte"a func/ii ale produ!ul JmaCin' de !p'latKF
- Anl'tur' murd'riaG
- elimin' apa murdar' din maCin'G
- limpe&eCte rufele.
II"2 Clasi$icarea $unciilor
EEi!t' numeroa!e modalit'/i de cla!ificare ale func/iilorF
: conform !tandardelor romDneCtiG
: conform unor !tandarde !tr'ine ;(0NORB etc.<G
: conform unor or2ani&a/ii profe!ionale pre!ti2ioa!e ;(-E<.
In mod normal ar trebui !' util&'m cla!ific'rile Ci defini/iile aferente
!tandardelor romDneCti. Noi "om pre&enta An!a !i alte abord'ri care !unt An
ca&ul no!trum complementare Ci nu contradictorii "i&iunii creionate de
!tandardele romDneCti.
Dac6 diferitele defini/ii ale func/iilor !unt con"er2ente dificultatea
apare la cla!ificarea func/iilor. Conform T( R11272I1:75B functiile pot fi
cla!ificate inF
Cupa importana lor2
#" Funcie %rinci%al& M func/ia care core!punde !copului principal
c'ruia Ai e!te de!tinat obiectul !tudiat Ci care contribuie direct la reali&area
"alorii !ale de Antrebuin/are.
1" Funcie secundar& <sau au@iliar&= M func/ia care !er"eCte la
Andeplinirea !au completarea functiei principale !i care contribuie indirect la
reali&area "alorii de Antrebuin/are a obiectului. Ea e!te ade!ea condi/ionat'
de !olu/ia te4nic' adoptat'.
Cupa posibilitile de msurare2
3$
: Funcie o/ieci(& M func/ia care poate fi caracteri&at' prin
dimen!iuni obiecti" m'!urabile Ci cuantificabile cu aHutorul uneia
!au mai multor unit'/i de m'!ura.
: Funcie su/ieci(& M func/ia care poate fi caracteri&at' prin
efecte p!i4o!en&oriale Ci !ocialeB or2anolepticeB e!teticeB de
modaB de pre!ti2iuB etc.
Dimen!iunile func/iilor !ubiecti"e !e e!timea&' prin intermdiul anc4etei !au
!ondaHului !tati!tic.
Cupa contribuia lor la realizarea valorii de ntrebuinare a
obiectului2
: +uncie necesar M func/ia care contribuie la reali&area "alorii
de Antrebuin/are a obiectului.
: +uncie inutil M func/ia care nu contribuie la reali&area "alorii
de Antrebuin/are a obiectului.
: +uncie duntoare M care diminuea&' utilitatea produ!ului.
Cup raport cu momentul efecturii analizei2
: +uncie e'istent M func/ia nece!ar' !au inutil' pe care obiectul
!tudiat o are An momentul efectu'rii anali&ei.
: +uncie nou M func/ia nece!ar'B deri"at' din cerin/ele
utili&atorilorB atribuit' obiectului !tudiat dupa efectuarea anali&ei.
Cup importan funciei pentru produs2
: funcie primar M f'r' de care produ!ul nu ar eEi!taG
: funcie complementar M func/ia care m'reCte utilitatea
produ!uluiG
: funcie de restricii M care eEi!t' datorit' re!tric/iilor impu!e
a!upra produ!uluiG
(ce!te criterii de cla!ificare nu !unt limitati"e.
Conform normei france&e N0 @$.:1$.B func/iile !e cla!ific' AnF
: func/ii de !er"iciu ;eEterne<G
: func/ii te4nice ;interne<.
Funciile de ser(iciu repre&int' ac/iunea aCteptat' a unui produ!
care r'!punde unei nece!it'/i a utili&atorului. Uneori mai multe func/ii de
!er"iciu r'!pund unei nece!it'/i.
0unc/ile de !er"iciu cuprind func/ii de utili&are Ci func/ii de
apreciere.
Funciile de utilizare eEprim' partea ra/ional'B obiecti"' a nece!it'/ii
Funciile de apreciere core!pund func/iilor !ubiecti"e ce re&ult' din
moti"a/ii p!i4olo2iceB affecti"e. Ele !unt le2ate de a!pectul e!tetic ;mod'B
2u!tB !nobi!mB infatuareB etc.< !au de pre&en/a unui element con!iderat de
31
"aloare. 0unc/iile de apreciere influen/ea&' mai ale! latura comercial' a
produ!uluiB facDndu:l mai uCor de "Dndut.
EEemple de func/ii de apreciereF
: la un !tilouF Js aib peni de aurKG
: la o maCin'F Js aib design modernKG
: la o 4ain'F Js fie de firmKG
: la un telefon mobilFKs fie ultimul modelK.
Un produ! are atDt func/ii de utili&are cDt Ci func/ii de apreciere.
Funciile ehnice repre&int' ac/iunea intern' a!upra produ!ului
;Antre componentele !ale< alea!' de proiectantB pentru a a!i2ura func/iile de
!er"iciu.
O func/ie te4nic' r'!punde unei nece!it'/i te4nice a proiectantului Ci
poate fi i2norat' de utili&ator. 0unc/iile te4nice nu dau direct "aloare
produ!ului. 0unc/iile te4nice !unt !uportul celor de !er"iceB f'r' ele ace!tea
din urma nu ar putea fi !ati!f'cute.
De eEemplu r'cirea motorului cu ardere intern' nu e!te o func/ie a
produ!ului ci una te4nic'B dar f'r' acea!ta func/ia de !er"ice a motorului de
a de&"olta un moment motric nu poate fi !ati!f'cut'. 0unc/iile te4nice ale
unui produ! define!c !uban!amble iar utili&atorul e!te intere!at de ace!tea.
O func/ie te4nica trebuie !' fie Antotdeauna con!ecin/' a unei func/ii de
!er"iciu ;utilitare !au de apreciere<.
II"7 Re*uli %racice %enru sa/ilirea $unciilor
In !copul Antocmirii corecte a nomenclatorului de func/ii !e
recomand'm re!pectarea urm'torului !et de re2uliF
I. O func/ie e!te principal' Ci di!tinct' de alt' func/ie dac' !unt
Andeplinite !imultan urm'toarele condi/iiF
: adau2' prin !ine An!'Ci "aloare de Antrebuin/are obiectuluiG
: poate eEi!ta independent de alte func/ii.
II. O func/ie e!te !ecundar' IauEiliar' dac' !unt Andeplinite !imultan
urmatoarele trei condi/iiF
1. nu adau2' prin !ineAn!'Ci "aloare de Antrebuin/are ;contribuie
indirect la reali&area "alorii de Antrebuin/are<G
2. condi/ionea&' eEi!ten/' unor func/ii principaleG
3. eEprim' rela/ii Antre obiectul !tudiat Ci mediul AnconHur'tor.
III. Trebuie!c e"ite formul'rile cu caracter 2lobal care nu define!c
func/iiB ci 2rupe de func/ii.
37
I-. 0unc/iile deri"' din nece!it'/i !ociale dar nu trebuie!c
confundate cu ace!tea.
Dac' pentru un Antrerup'tor electric am recur2e la formularea J a!i2ur'
aprinderea Ci !tin2erea l'mpiiK ea !:ar confunda cu nece!itatea !ocial' a
l'mpii de a lumina. 0ormularea corect' "a fiF J a!i2ura de!c4iderea Ci
Anc4iderea unui circuit electricK.
-. ( nu !e confunda func/iile cu efectul lor.
%entru un motor de automobil formularea J func/ionea&' la temperatura
de 31
.
CJ nu e!te o func/ie ci efectul func/iei Ja!i2ur' e"acuarea
c'lduriiK.
-I. ( nu !e confunda func/iile cu dimen!iunile lor te4nice.
-II. ( nu !e confunda func/iile cu !olu/iile te4nice de reali&are a lor.
O func/ie e!te di!tinct' de alt' func/ie dac'F
: adau2' prin !ine An!'Ci "aloare de Antrebuin/are produ!uluiG
: poate eEi!ta independent de celelalte func/ii.
)a produ!ele compleEeB care au un num'r mare de finc/iiB pentru a
nu !c'pa din "edere anumite func/iiB produ!ul !e de!compune An
!uban!amble Ci repereB iar pentru fiecare !uban!amblu !au reper !e
Ancearc' identificarea func/iilor pe care le reali&ae&'.
Analiza complementar (n vederea definirii funciilor
%entru corecta definire a func/iilor unui produ! !e recomand'
efectuarea unor anali&e complementareB cum ar fiF
a, Analiza secvenelor de utilizare ale obiectului pre!upune !tudierea
paCilor lo2ici ce trebuie!c parcurCi atunci cDnd !e eEploatea&' corect
produ!ul !tudiat.
b, Analiza mediului (ncon-urtor pre!upune !tudierea raportului dintre
obiect Ci mediu ; care poate fi coro&i"B iradiantB etc.<
c, Analiza unui produs tip urm'reCte reali&area unui !tudiu comparati"
Antre produ!ul no!tru Ci cele reali&ate de firme concurente.
d, Analiza unor norme de tipul le2iB !tandarde poate contribui la definirea
unor func/ii impu!e de re!pecti"ele norme.
II"8 Ela/orarea no)enclaorului de $uncii
%rin nomenclator de func/ii !e An/ele2e li!ta tuturor func/iilor care
define!c re!pecti"ul produ!.
Nomenclatorul de func/ii con!tituie punctul de plecare a tuturor
!tudiilor de #-. Un nomenclator de func/ii nu trebuie !' omit' nici o
33
func/ieB trebuie !' con/in' cla!ificarea corect' a func/iilor Ci dimen!iunile lor
te4nice.
Intocmirea nomenclatorului de func/ii trebuie !' Anceap' prin
definirea produ!ului Ci a condi/iilor An care lucrea&'. Opera/iunea cea mai
dificil' con!t' An identificarea Ci !epararea func/iilorB mai ale! An ca&ul
produ!elor compleEe. In ace!te ca&uri !e recomand' !' !e de!compun'
produ!ul An !uban!amble.
Nomenclator de func/ii repre&int' totalitatea func/iilor obiectului
!tudiat din punctul de "edere al !ati!facerii cerin/elor !ociale.
.'emplu de nomenclator de funcii
Nomenclatorul de func/ii pentru !i2uran/' fu&ibil' e!te pre&entat An
tabelul 2.1
35
Tabelul 2.1
imb. Denumire func/ie Dimen!iune
te4nic'
0unc/ie
principal'
0unc/ie
!ecundar'
. 1 2 3 4
01 ' a!i2ure
continuitatea unui
circuit electric
Conducti"itate
Y1IZ
@
02 ' a!i2ure protec/ie
la !upra!arcini
-ite&a de
Antrerupere a
circuitului
Y!ec
:1
Z
@
03 ' a!i2ure protec/ie
la !curtcircuit
-ite&a de
Antrerupere a
circuitului
Y!ec
:1
Z
@
04 ' a!i2ure protec/ie
la incendiu
Temperatura de
func/ionare
Y
.
CZ
@
0$ ' a!i2ure protec/ie
anticoro&i"'
Timp de corodare
An mediu !tVandard
YoreZE
@
01 ' fie mentenabil' YoreZ @
07 ' fie fiabil' YoreZ @
03 ' fie e!tetic' 0orm'G
Culoare
@
05 ' poarte
informa/ii
Cate2orie dee
informa/ii
@
01. ' permit'
"i&uali&area !t'rii
de func/ionare
Caracterul elem.
de !emnali&are
ardere
@
011 ' fie uCor de
mane"rat
#a!a
Y2Z
@
4.
II"? Ierarhi+area $unciilor unui %rodus
De re2ul' !e !upun optimi&'rii prin metoda #- produ!e compleEeB
a"Dnd un num'r important de repre Ci An acelaCi timp un num'r mare de
func/ii. (ce!te func/ii !e 2rupea&' An nomenclatorul de func/ii. Ierar4i&area
func/iilorB din punct de "edere al aportului lor la reali&area func/iei
principale e!te o m'!ur' nece!ar'.
pre deo!ebire de !tandardele romDneCtiB ocietatea (merican' de
In2ineria -alorii ;ocietW of (merican -alue En2ineerin2B (-E< cla!ific'
func/iile An patru cate2oriiF
1. +uncia principal <asE $uncion= T de!crie !copul 2eneral al
eEi!ten/ei produ!uluiG
2. +uncii de baz </asic $uncions=T func/ii e!en/iale pentru
reali&area func/iei principaleG
3. +uncii secundare /secondar0 functions,T func/ii care contribuie la
materiali&area func/iei de ba&'G
4. +uncii au'iliare /supporting functions,T func/ii care trebuie!c
ad'u2ate produ!ului pentru a:l face mai atracti"B mai uCor de utili&at
0unc/iile de ba&' Ci cele !ecundare !unt func/ii care !e Ancadrea&' An
cate2oria Jfunc/iilor utileKB iar func/iile auEiliare !e Ancadrea&' An cate2oria
Jfunc/iilor e!teticeK.
EEi!t' o multitudine de func/ii utileB de ba&' !au !ecundare eferente
fiec'rui produ!. %rodu!ele !e pot 2rupa la rDndul lor An 2rupe de produ!e din
punct de "edere al unor "arii criterii. De eEemplu din punct de "edere al
ener2iei utili&at' la ac/ionare produ!ele !e impart AnG
: produ!e ac/ionate electricG
: produ!e ac/ionate pneumaticG
: produ!e ac/ionate 4idraulicG
: etc.
Toate produ!ele ac/ionate electric au anumite func/ii comuneF
: a!i2ur' cuplarea la re/eau de curent electricG
: a!i2ur' protec/ia utili&atorului Ampotri"a electrocut'riiG
: a!i2ur' protec/ia produ!ului Ampotri"a !upra!arcinilorG
: tran!form' ener2ia electric' An ener2ie mecanic' ;termic'B etc<.
Determinarea ace!tor 2rupe de produ!e Ci a func/iilor aferente lor
e!te de eEtrem' importan/' deoarece nu "a mai trebui !' c'ut'm func/ia Ci
unele dintre elementele ei definitoriiB
Intre func/iile unui produ! eEi!t' corela/ii lo2ice. Intre2
nomenclatorul de func/ii poate fi ordonat Ci !tructurat !ub forma unui lan/
41
lo2icB a unei dia2rame. %rocedura de determinare a coneEiunilor lo2ice ale
func/iilorB a dia2rameiB a fo!t ini/iat' An 1514 de c'tre C4arle! 9aWt4eQaW Ci
e!te cuno!cut' !ub numele de 0(T ;0unctional (nalW!i! W!tem
Tec4niVue<. Dia2rama re&ultat' An urma aplic'rii 0(T are a!pectul unei
re/ele 2rafice. EEi!t' trei "ariante de dia2rame 0(TF
: 0(T tradi/ional
: 0(T te4nic
: 0(T utili&ator
Toate cele trei metodolo2ii utili&ea&' aceleaCi principiiB Ci anume cea
a Antreb'rilorF JCumNK Ci JDe ceNK.
%ornind de la !tDn2a la dreaptaB de la func/ia principal' c'tre
func/iile !ecundareB putem Jna"i2aK cu aHutorul Antreb'rii Jcum NK.
R'!pun!ul la Antrebarea JCum !e materiali&ea&' func/ia principal' NK
conduce la identificare func/iilor de ba&'. In acelaCi mod punDnd aceeaCi
Antrebare func/iilor de ba&' Ci a celor auEiliareB r'!pun!urile permit
identificarea altor func/ii care materiali&ea&' func/iile de ba&' Ci auEiliare
apelate. Ra/ionamentul poate continuaB prin ace!te Antreb'ri !ucce!i"e
JcumNKB determin'ndu:!e un tra!eu lo2ic. JDepla!areaK de la dreapta !pre
!tDn2a !e face cu aHutorul Antreb'rii Jde ce NK. %unDnd Antrebarea Jde ceK
unor func/ii !ecundareB r'!pun!urile conduc c'tre func/iile de ba&' Ci
auEiliare. (plicDnd aceeaCi te4nic' func/iilor de ba&'B ob/inem func/ia
principal'. Dac' func/ia aflat' la dreapta unei func/ii anali&ate nu repre&int'
r'!pun!ul la Antrebarea Jcum NK atunci !:a comi! o 2reCeal' An reali&area
dia2ramei 0(T. 0unc/ia !ituat' la !tDn2a unei func/ii anali&ate trebuie !'
fie r'!pun!ul la Antrebarea Jde ce NK
0unc/ia !ituat' la !tDn2a alteia repre&int' ra/iunea acti"it'/ii
re!pecti"e. Ea !e numeCte func/ie de ordin !uperior. Orice func/ie !ituat' la
!tDn2a altei func/ii are un ordin !uperior ace!teia. De eEempluB func/ia
principal' e!te func/ie de ordin !uperior unei func/ii de ba&' !au unei func/ii
auEiliare iar ace!tea !unt de ordin !uperior unei func/ii !ecundare. Toate
func/iile aflate la dreapta func/iilor de ba&' !unt func/ii !ecundare.
Din multitudinea func/iilor unui produ! eEi!t' func/ii care trebuie!c
Andeplinite An mod obli2atoriu pentru ca func/ia principal' a produ!ului !'
poat' fi ob/inut'. )inia care uneCte ace!te func/ii !e numeCte Jdrum criticK.
#ai putem utili&a o AntrebareB Ci anume JcDndNK. R'!pun!ul permite
e"iden/ierea func/iilor care !e de!f'Coar' An acelaCi timp cu o anumit'
func/ie !au a decalaHelor.
#etoda 0(T e!te de!tinat' nu numai pentru formularea Ci
cla!ificarea func/iilorB ci Ci pentru de&"olt'ri creati"e.
42
Aplicaia !.!
Bentru produsul aspirator funcia principal este2 !cur
suprafee", care este o funcie de ordinul %. Bentru a determina funciile de
baz ne punem ntrebarea !cum cur aspiratorul suprafeele6".
&spunsurile sunt2
: genereaz un moment motric
: asigur circulaia aerului
: antreneaz murdria
: depoziteaz murdria
i reprezint funciile de baz ale aspiratorului, care sunt funcii de ordinul
%%.
Funciile auxiliare, care sunt tot funcii de ordinul %%, unanim
acceptate ca fiind necesare oricrui produs, sunt2
: asigur comoditatea utilizriiE
: confer ncredere utilizatoruluiE
: satisface utilizatorulE
: place utilizatoruluiE
Funciile secundare aferente funciei de baz !genereaz moment
motric", care sunt funcii de ordinul %%%, sunt2
: asigur alimentarea cu energie electricE
: asigur pornirea i oprirea aspiratoruluiE
: transform energia electric n moment motricE
: direcioneaz momentul motricE
43
0unc/ii ordinul I 0unc/ii de ordinul II 0unc/ii de ordinul II 0unc/ii de ordinul I-
0i2. 2.2
Funciile secundare aferente funciei de baz !asigura circulaia
aerului" sunt2
: asigur admisia aeruluiE
: mrete viteza fluxului de aerE
: evacueaz aerulE
0unc/ia
%rincipal'
01
0unc/ia
de ba&'
02
0unc/ia
de ba&'
03
0unc/ia
de ba&'
04
0unc/ia
auEiliar'
0$
0unc/ia
auEiliar'
01
0unc/ia !ecundar'
03
0unc/ia !ecundar'
05
0unc/ia !ecundar'
01.
0unc/ia !ecundar'
011
0unc/ia !ecundar'
012
0unc/ia !ecundar'
011
0unc/ia !ecundar'
01$
0unc/ia !ecundar'
013
0unc/ia !ecundar'
017
0unc/ia !ecundar'
013
0unc/ia !ecundar'
015
0unc/ia !ecundar'
02.
0unc/ia
auEiliar'
07
0unc/ia !ecundar'
014
0unc/ia !ecundar'
012

Cum
N
De
ce N
Drum
critic
44
Funciile secundare aferente funciei de baz !antreneaz
murdria" sunt2
: antreneaz murdriaE
: diri0eaz murdriaE
Funciile secundare aferente funciei de baz !depoziteaz
murdria" sunt2
: diri0eaz murdriaE
: colecteaz murdriaE
Funciile secundare aferente funcie auxiliare !asigur comoditatea
utilizrii", care sunt funcii de ordinal %%%, sunt2
: are o mas redusE
: are un volum redusE
: permite o ntreinere uoarE
: etc.
+a rndul lor funciile secundare de ordinul %%% pot fi materializate
de funcii secundare de ordinul %3. Mrimea ordinului funciilor unui produs
depinde de complexitatea produsului respectiv.
Ra/iunea de a fi a produ!ului e!te de a !ati!face nece!it'/ile
cump'r'toruluiB care doreCte !' ob/in' !ati!fac/ie maEima din utili&area
produ!ului. Cump'r'torul doreCte !a cumpere numai dou' func/iiF
: func/ia utilitateG
: func/ia e!tetic'.
Cele dou' func/ii Al !ati!fac pe cump'r'tor. 0iecare produ! con/ine
cele dou' func/ii An propor/ii diferite. De eEemplu un diamante are numai o
func/ie e!tetic'B ca Ci un tablou de -an 8o24 !au un concert de #o&art.
Orice func/ie trebuie !' fie identificat'B definit' Ci codificat'.
0unc/ia e!tetic' e!te o func/ie !ubiecti"'. De faptB func/ia e!tetic'
poate fi definit' ca o func/ie care Jface placere cump'r'toruluiK. Iat' cDte"a
eEemple de func/ii e!teticeF
: materiali&ea&' formaG
: materiali&ea&' culoareaG
: 2enerea&' comoditateG
: reduce &2omotulG
: reduce dimen!iunileG
: reduce ma!aG
: reduce timpul nece!ar oper'riiG
: nece!it' abilit'/i de operare redu!eG
: conduce la un a!pect pl'cutG
: miroa!e pl'cutG
: !un' pl'cutG
4$
In 2eneral tot ceea ce !e adre!ea&' !im/urilor noa!tre Ci ne 2enerea&'
bucurie poate fi con!iderat ca fiind func/ie e!tetic'. De aceea trebuie !' luam
An con!iderare mai mult decDt cele $ !im/uri. EEi!t' numeroa!e re!orturi
interioare care pot fi acce!ate pentru a 2enera bucuria cump'r'toruluiB c4iar
dac' ace!te re!orturi nu /in de latura po&iti"' a firii umane. De eEemplu
putem acce!aF
: l'comia
: trufia
: dorin/a de m'rire
: noutatea
: tendin/a modei
Nu pu/ine !unt ca&urile cDnd un produ! e!te cump'rat nu pentru
utilitatea lui ci pentru a !ati!face una dintre acea!te tr'!uri ne2ati"e ale firii
umane. Cum An!' produc'torul ofer' cump'torului func/iile pe care ace!ta le
doreCte ;urmare a !tudiilor de mar=etin2< J"ino"'/iaK nu e!te numai a celui
ce produceB ci mai ale! a celui care cump'r' produ!ul pentru a utili&a func/ia
re!pecti"'.
De multe ori co!tul aferent func/iei e!tetice e!te mai mare decDt al
func/iei utilitate.
copul final al oric'rei acti"it'/i umane e!te de a 2enera o func/ieB
indiferent de num'rul celor ce particip' la acti"itatea producti"'B de loculB
momentul de!f'Cur'rii ei Ci a miHloacelor folo!ite. Toate produ!ele Ci
!er"iciile !e pot definii prin intermediul func/iilor. Iat' cel mai puternic
ar2ument pentru a utili&a func/iile Ci pentru a definii produ!ele Ci !er"iciile
!olicitate prin tema de proiectare utili&Dnd func/iile.
0unc/ia utilitate e!te func/ia care !ati!face o ne"oie material' a
utili&atoruluiB o ne"oie e!en/ial' de!f'Cur'rii "ie/ii. Orice alt' func/ie care nu
!ati!face o ne"oie e!en/ial' de!f'Cur'rii "ie/ii e!te o func/ie e!tetic'.
0unc/ia de ba&' e!te func/ia utiliate datorit' c'reia produ!ul e!te
ac4i&i/ionat.
0unc/ia !ecundar' e!te aceea care aHut' la reali&area func/iei de ba&'.
Un produ! !au !er"iciu e!te e"aluatB cuantificat prin intermediul
pre/ului. %rodu!ul fiind o !um' de func/iiB re&ult' c' Ci func/iile "or trebui
cuantificate Ci prin determinarea co!tului lor. Determinarea co!turilor
func/iilor e!te "ital'B ea elimin' !ubiecti"i!mul din afaceriB !ubiecti"i!m atDt
de d'un'tor Ci care nu de multe ori conduce la faliment. Noile func/ii
Ancorporate An produ! !au noile pre/uri ale "ec4ilor func/ii trebuie !' fie
re&ultatul nu numai al unor noi informa/iiB cDt al unei noi 2Dndiri.
Te4nicile de e"aluare ale func/iilor implic' de multe ori compararea
ace!toraB dar nu o comparare cu trecutul. %roce!ul de e"aluare a func/iilor
cuprinde urm'toarele etapeF
41
1. Indi"iduali&area Ci definirea func/iilor Ci Antocmirea nomenclatorului
de func/iiG
2. In/ele2erea func/ieiB a ac/iunii Ci con!ecintelor ace!teiaG
3. Determinarea dimen!iunii materiale a func/ieiG
4. DeterminareaB utili&Dnd creati"itatea te4nic'B a unor alternati"e de
materiali&are a func/iei re!pecti"eG
$. Determinarea co!tului func/ieiG
Intr:o prim' fa&' "a trebui !' ne concentr'm nu numai pe
cuantificarea eEact' a dimen!iunilor func/iilorB cDt pe definirea direc/iilor de
cercetare care ne:ar putea aduce beneficii.
Aplicaia !.1
%rodu!ul !upu! anali&ei prin te4nici de #- e!te un re&er"or de
combu!tibil cu o capacitate de 1.... litri.
0unc/ia principal' a produ!ului e!te de a Anma2a&ina 1.... litri de
combu!tibil.
%entru a e"alua func/ia principal' a produ!ului !:a utili&at urm'torul
!et de Antreb'riF
1. Care e!te co!tul depo&it'rii celor 1.... de litriN
2. Care e!te co!tul depo&it'rii a 2.. de litriB utili&Dnd $ butoaie
!tandardi&ateN
3. Care e!te co!tul depo&it'rii utili&Dnd dou' re&er"oare de $.. litriN
Calculele economice conduc c'tre "arianta a doua.
In 157$B An timpul unui Qor=!4op de!f'Curat la Uni"er!itatea
[i!con!inB !:a Ancercat unificarea celor trei tipuri de dia2rame 0(T. pre
!urprinderea participan/ilor ;cei mai "aloroCi !pecialiCti americani An #-< !:
a aHun! la conclu&ia c' fiecare dintre cele trei metodolo2ii e!te nece!ar' Ci
optim' pentru tipul de aplica/ie pentru care a fo!t creat'. :a 4ot'rDt deci c'
unificarea celor trei metodolo2ii nu e!te oportun'B iar ele au fo!t acceptate Ci
acreditate de c'tre (-E.
+AST te2nic
In dia2rama 0(T te4nic func/iile !unt ordonate core!pun&'tor
ordinului lor. O dia2ram' 0(T con/ine dou' &oneF
47
1. O prim' &on' a func/iilor obiecti"B func/ii care repre&int' ra/iunea de
a fi a produ!ului. In acea!t' &on' includem func/ia principal' Ci
unele func/ii de ba&'.
2. ( doua &on' o repre&int' func/iile care nu repre&int' func/ii obiecti"B
dar care au le2'tur' cu toate elementele func/ionale. (ce!te func/ii
pot fi conectate la func/iile !ecundare !au auEiliare.
Orice func/ie care nu !e afl' pe drumul critic e!te pu/in important'.
In con!ecin/' ace!te func/ii trebuie !' aib' co!turi redu!e. 0unc/iile auEiliare
care dep'Ce!c $L din co!tul total !unt con!iderate func/ii care trebuie!c
reproiectate pentru a li !e !c'dea co!tul.
Dia2rama 0(T te4nic ne ofer' o "i&iune !u2e!ti"' a
interdependen/ei dintre func/ii.
+AST utilizator
E!en/' metodei con!t' An pla!area func/iilor produ!ului An dou' &one.
Toate func/iile care !e refer' la acti"itit'/i te4nice !unt 2rupate Antr:o
!ec/iune numit' !ectiunea te4nic'.
Toate func/iile auEiliareB 2rupate An cele patru cate2orii deHa
pre&entateF
: a!i2ur' comoditatea utili&'riiG
: confer' Ancredere utili&atoruluiG
: !ati!face utili&atorulG
: place utili&atoruluiB
!unt pla!ate An cea de a doua !ec/iune.
(numite func/ii auEiliare pot a"ea un mare impact a!upra
utili&atoruluiB An timp ce ele au o importan/' !c'&ut' pentru produc'torB din
punct de "edere al co!tului !au al dificult'/ii de a le reali&a. De aceea !e pot
reali&e dou' !tudii 0(TF unul din punct de "edere al produc'torului Ci altul
din punct de "edere al utili&atorului. incroni&area celor dou' dia2rame e!te
nece!ar'. 0unc/iile aferente acti"it'/ilor te4nice ale produ!uluiB An 2eneralB
nu intere!ea&' utili&atorul.
%entru con!truirea dia2rameiB toate func/iile !e !criu pe fiCe
indi"idualeB dup' care !e face !ortarea lor.
Iat' An continuare cDte"a !faturi practice nece!are Antocmirii
dia2ramei 0(TF
: crie/i fiecare func/ie pe un po!t:it pe care Al ataCa/i An &ona c'reia
func/ia Ai apar/ine. 0unc/ia trebuie identificat' Ci prin dimen!iune
te4nic'B co!tB ponderi An co!t Ci utilitate.
: Conect'm func/iile prin !'2e/i cu Antreb'rile Jcum NK I Jde ce NK.
43
: 0unc/iile trebuie!c 2rupate pe &oneB An func/ie de tipul de dia2ram'
0(TF te4nic !au utili&ator.
: Dia2rama 0(T e"iden/ia&' "eri2ile lip!'.
II"A Uiliaea $unciilor %rodusului
In acelaCi mod An care produ!ele au o anumit6 utilitate ;!ati!fac o
parte dintr:o anumit6 nece!itate a indi"idului<B tot aCa Ci func/iile au o
anumit6 utilitateB adic6 particip6 la !ati!facerea nece!it6/ii An mod diferit.
Intre utilitatea unei func/ii Ci co!tul indu! de acea!ta trebuie !' eEi!te
o rela/ie de direct6 propor/ionalitate. De aceea proiectantul trebuie !6
cunoa!c6 utilitatea fiec6rei func/iiB pentru a di!tribui re!ur!ele propor/ional
cu utilitateaB cu co!tul An ultim6 in!tan/6.
Un produ! are o utilitate maEim6 ;1.. L<B atunci cDnd toate func/iile
!ale !unt reali&ate la maEim. (ce!t produ! poate fi con!iderat An ace!t ca&
JidealK !au JperfectK An raport cu alte "ariante ale aceluiaCi produ!B An care
func/iile nu !unt reali&ate la ni"el maEim. Dac6 not6m ace!t produ! perfect
cu %
.
B atunci utilitatea lui e!te B u
.
T 1.
Utilitatea produ!ului ;U< e!te !uma utilit'/ilor func/iilor !aleF
U T

n
0
.
1
;2.11<
Unde U
H
repre&int' utilitatea func/iei JHK a unui produ!.
In particularB pentru produ!ul idealF

n
0
.
1
.
T 1 ;2.12<
unde U
Ho
repre&int6 "aloarea ideal6 a utilit6/ii func/iei 0
H
An cadrul produ!ului
perfect.
U
H
T p
H
. u
H
;2.13<
unde p
H
repre&int6 ponderea !au importan/a relati"6 a func/ieiB iar Ju
H
J
utilitatea intrin!ec6 ataCat6 func/iei.
Deci pentru a determina utilitatea unei func/ii e!te nece!ar !6
parcur2em urm6toarele etapeF
: tabilirea ponderii func/iilor An utilitatea produ!ului idealG
: Determinarea utilit6/ii intrin!eci a fiec6rei func/ii.
45
II"F !a/ilirea %onderii $unciilor
Nomenclatorul de func/ii Ci limitele dimen!iunilor lor te4nice !e
!tabile!c a"Dndu:!e An "edere An!uCirile pe care produ!ul trebuie !' le aib'
pentru a !ati!face nece!itatea !ocial' c'reia Ai e!te de!tinat.
0unc/iile trebuie !' fie formulate omo2enB clarB conci!B preci!.
Ele trebuie !' reflecte toate An!uCirile produ!ului pentru ca
acea!ta !' !ati!fac' cerin/ele utili&atorilor Ci !' core!pund' unor condi/ii
func/ionale impu!e de mediu.
Nomenclatorul de func/ii trebuie !' cuprind' numai func/ii
nece!are.
Un produ! eEi!tentB !upu! anali&ei "alorii An "ederea
moderni&'riiB poate a"ea func/ii lip!' !au func/ii inutile An plu! fa/' de
nomeclator.
%entru a putea efectua un !tudiu de ca& de #- e!te nece!ar ca
imediat dup' elaborarea nomenclatorului de func/ii !' !e treac' la
ierar4i&area func/iilorB din punct de "edere al ponderii fiec'rei func/ii An
"aloarea de Antrebuin/are a produ!ului. (!tfel func/iile "or fi ordonateB
ierar4i&ateB dup' importan/a lor relati"'. )a cap'tul ace!tui proce! "om
ob/ine atDt ni"elul de importan/' al func/iei cDt Ci ponderea func/iei An
utilitatea produ!ului.
In cele ce urmea&' "om eEpune o modalitate practic' de
determinare atDt a ni"elului de importan/' cDt Ci a ponderii func/iilor.
&etoda matriceal3
#etoda utili&ea&' o matrice p'tratic' An care !e An!criu func/iile atDt
pe linii cDt Ci pe coloane. %rincipiul ace!tei metode con!t6 An compararea
fiec6rei func/ii cu fiecare. Dac' o func/ie are o pondere mai mare An utilitate
decDt cea cu care e!te comparat' atunci An c'!u/a re!pecti"' !e notea&' 1.
Dac' o func/ie are o pondere mai mic' decDt cea cu care e!te comparat' !e
notea&' .. Dia2onala principal' !e completea&' cu 1. Compara/ia !e
efectuea&' de la dreapta !pre !tDn2a. Dac' dou' func/ii au aceeaCi pondere
An utilitatea produ!uluiB !e Cter2e linia Ci coloana uneia dintre eleB utili&Dndu:
!e o !in2ur' linie Ci coloan' pentru ambele func/ii.
Dac6 not6m cu 0
i
func/iile de pe linii Ci cu 0
H
pe cele de pe coloaneB
atunci elemetele matricei !e determin6 cu rela/ia F
$.
n
iH
T

'

H i dac' 1
0H decDt important' mai e!te nu 0i dac' .
0H decDt important' mai e!te 0i dac' 1
;2.14<
-alorile din c'!u/ele !imetrice fa/' de dia2onala matricei "or fi
opu!e.
Dup6 completarea matricii !e determin6 ni"elul de importan/6 al
func/iei 0
i
B prin !umarea elementelor coloanei.
n
i
T

n
0
i0
n
1
;2.1$<
Dac6 ra/ionamentul e!te corectB Cirul n
i
trebuie !6 fie un Cir de numere
naturale con!ecuti"eB de la 1 la n. In ca& contrar trebuie ref6cut
ra/ionamentul. 0unc/iile ale c6ror linii Ci coloane au fo!t eliminate din
ra/ionament prime!c acelaCi ni"el de importan/6 ca Ci func/iile cu care !unt
ec4i"alente.
Toate ace!te "ariante au An!6 un mare neaHun! Ci anume acela c6
ponderile func/iilor nu !unt diferen/iate.
Aplicaia !.4
e con!ider' un produ! a"Dnd $ func/ii. In urma compar'rii
func/iilor dou' cDte dou' din punct de "edere al utilit'/ilor !e ob/ine
matricea de mai Ho!F
Tabelul 2.2
E
1
E
2
E
3
E
4
E
$
E
1
1 1 . 1 .
E
2
. 1 . 1 .
E
3
1 1 1 1 1
E
4
. . . 1 .
E
$
1 1 . 1 1
n
i
3 4 1 $ 2
n
i
T

i
i
n
n
1
T3
n
2
T4
n
3
T1
n
4
T$
n
$
T2
$1

i
i
n
G1$
Indiferent de metoda folo!it6B dup6 ce !:au !tabilit ni"elele de
importan/' ale fiec6rei func/ii !e determin6 ponderile ace!tora cu aHutorul
formuleiF
p
i
T
i
i
n
n
;2.11<
unde am notat prinF
n
i
T nota acordat6 func/iei 0
i
!au ni"elul de importan/' al func/ieiG
p
i
T ponderea func/iei 0
i
An utilitatea produ!ului.
p
1
T3I1$
p
2
T4I1$
p
3
T1I1$
p
4
T$I1$
p
$
T2I1$
&etoda notelor
#etoda notelor con!t6 An acordarea unor note Antr:o plaH6 mai mic6
!au mai mare ;de eEepmlu de la 1 la 1.< dup6 cum func/ia e!te mai
important6 !au mai pu/in important6 pentru utili&ator. In ace!t fel !e elimin6
!au !e diminuea&6 neaHun!urile metodei anterioare An !en!ul nediferen/ierii
ponderilor func/iilor.
%entru ob/inerea unui re&ultat corect !e recomand6 a !e lua An
con!iderare urm6toarele re2uliF
1. CDnd !e compar6 Antre ele dou6 func/ii trebuie !6 ne ima2in6m un
produ! reali&at An condi/ii perfecteB care !' !ati!fac6 la ni"el ideal
cerin/ele utili&atorului.
2. %entru ierar4i&area func/iilor !e poate ima2ina urm6torul eEempluF
dou6 "ariante ale produ!ului au cele 2 func/ii reali&ate An mod diferit.
Una din "ariante are o func/ie reali&at6 mai bine decDt cealalt6 Ci
in"er!. -arianta perfect6 ne "a edifica a!upra func/iei mai
importante.
$2
3. %onderea unei func/ii An utilitate poate fi apreciat6 prin ponderea pe
care acea!ta ar a"ea:o An pre/ul pl6tit de utili&ator.
4. Compararea func/iilor !e poate reali&a utili&Dnd rata de !c4imb Antre
func/iiB definit6 An !en!ul "alorii de !c4imb a produ!elor.
$. Nu e!te corect !6 !e apele&e eEclu!i" la co!tul func/iilor.
1. %entru o apreciere corect6 a importan/ei func/iilor trebuie !6 !e
apele&e Ci la in"e!ti2a/ii !tati!ticeB atDt An rDndul utili&atorilor reali Ci
poten/ialiB cDt Ci a !pecialiCtilor Ci proiectan/ilor.
II"D Meoda sondaHului de o%inie
II"D Di)ensionarea ehnic5 a $unciilor
Dimen!iunile te4nice ale func/iilor trebuie !' reflecte cDt mai
eEact in!uCirile eEprimate prin func/iile produ!ului Ci de re2ul'B cuprind
denumirea parametruluiB unitatea de m'!ur' Ci "aloarea parametrului
re!pecti". EEprimDnd anumite An!uCiri ale produ!uluiB func/iile corelea&'
parametrii te4nici Ci caracteri!ticile con!tructi"e ale ace!tuiaB ceea ce face
po!ibil' dimen!ionarea lor te4nic'. In maHoritatea ca&urilor dimen!iunile
te4nice ale func/iilor eEprim' performan/ele produ!ului.
)a un produ! nouB dimen!iunile te4nice ale func/iilor !e
!tabile!c pe ba&a confrunt'rii datelor re&ultate din in"e!ti2area cerin/elor
utili&atorilor cu parametrii te4nici Ci con!tructi"i ai unor produ!e !imilare
eEi!tenteB precum Ci cu literatura te4nic' de !pecialitate.
)a un produ! eEi!tentB !upu! anali&ei "alorii An "ederea
moderni&'riiB dimen!iunile te4nice ale func/iilor !e eEprim' prin parametrii
te4nici ai produ!ului re!pecti"B pre"'&u/i An documenta/ia te4nic' !au
determina/i prin m'!ur'ri te4nice.
Dimen!ionarea func/iilor !ubiecti"e !e face prin e!timareB
utili&Dnd di"er!e te4nici Ci procedee !tati!tico:matematiceB !ociolo2ieB
p!i4olo2iceB eEperimentale etc.
Re&ultatele ob/inute An acea!t' fa&' !e !inteti&ea&' aCa cum e!te
eEemplificat An tabel 1.
Tabelul 2.3
imbol 0unc/ie Dimen!iune te4nic'
Denu:
mire
Unitate de
m'!ur'
-aloare Ni"el de
importan/'
Ob!er:
"a/ii
$3
O $uncie o/ieci( )5sura/il5 are cel %uin o caracerisic5 de
caliae cu aHuorul c5reia se %oae a%recia uiliaea ei" Aceas5 )5ri)e
caracerisic5 (a $i nu)i5 0n coninuare dimensiune te2nic3" Dac6
unitatea de m6!ur6 a caracteri!ticii e!te alea!6 An mod con"enabilB atunci
corela/ia Jutilitate:dimen!iune te4nic6K "a a"ea forma din fi2ura de mai Ho!.
In fi2ura 2 !e ob!er"6 3 &one !pecificeF
1. +ona inutil6 M core!punde unei dimen!iuni te4nice F E\E
min
.
In acea!t6 &on6 utilitatea func/iei e!te atDt de mic6 AncDt nu:l !ati!face pe
cump6ratorB ace!ta neacceptDnd produ!ul.
2. +ona util6 M core!punde inter"alului E
min
\E \ E
maE

3. +ona de !upradimen!ionare te4nic6 core!pun&6toare domeniului E]
E
maE

Utilitate
+ona +on6
inutil6 util6
+on6 de
!upradimen!ionare
te4nic6
E
min
E
maE
Dimen!iune te4nic6
0i2. 2.3 Dimen!ionarea te4nic6 a func/iilor
In acea!t6 &on6 creCterea dimen!iunii te4nice nu mai are utilitate
pentru utili&atorB ace!ta nefiind di!pu! !6 pl6tea!c6 pentru dimen!iuni
!uperioare lui E
maE
.
Trebuie !6 mai /inem cont de faptul c6 dimen!iunea maEim6 e!te
finit6B pentru c6 utilitatea func/iei nu creCte permanent cu creCterea
dimen!iunii te4nice.
Determinarea corect6 a lui E
maE
e!te o !ur!6 important6 de economii.
$4
Ca&ul cel mai frec"ent AntDlnit e!te cel al unei func/ii a c6rei utilitate
poate fi apreciat6 prin intermediul dimen!iunii unei caracteri!tici te4nice.
Ca&ul pre&entat An fi2ura 2.3 e!te cel al unei curbe neliniareB !aturateB care
poate fi modelat6 prin func/ii eEponen/ialeB tri2onometriceB etc.
-om pre&enta An cele ce urmea&6 cDte"a modalit6/i de eEprimare a
func/iei utilitate cu aHutorul dimen!iunii te4nice.
II"#I Deer)inarea uili&ii $unciilor
Corelaia de tip Cobb$5ouglas
Conform ace!tei metodolo2ii de !tabilire a dimen!ion6rii te4nice a
func/iilorB utilitatea !e poate eEprima prin formulaF
u T ( . E
a
. e
:bE
;2.17<
unde E e!te dimen!iunea te4nic6 B iar pentru determinarea parametrilor
(BaBbB !e iau An con!iderare condi/iile limit6.
Din condi/ia ca deri"ata I !6 !e anule&e An ori2ine Ci pentru E T E
maE
re&ult6F
b T
maE
x
a
;2.13<
Din condi/ia u;E
maE
< T 1 ^ ( T ;
maE
x
e
<
a
;2.15<
%entru determinarea parametrului JaJ e!te nece!ar6 o a treia condi/ie
care de eEemplu !e poate ob/ine prin po&i/ionarea punctual de infleEiune la
Hum6tatea inter"alului.
Corelaia 6dreapt3 prin originea a'elor7
%ropor/ionalitatea direct6 Antre utilitatea func/iei Ci m6rimea
caracteri!ticii !e produce dac6 F
u T = . E ;2.2.<
Condi/ia limit6 din care !e determin6 J=K e!te An ace!t ca& u;E
maE
< T 1.
Re&ult6F
u T
maE x
x
;2.21<
$$
Corelaia liniar3 (ntre '
min
)i '
ma'
Dac6 pentru dimen!iuni te4nice mai mici decDt E
min
utilitatea func/iei
e!te aproape nul6B cre!cDnd apoi liniarB eEpre!ia corela/iei e!te F
uT a ; E M E
min
< ;2.22<
Din condi/ia u ;E
min
< T 1 re&ult6F
u T ;E M E
min
< I ; E
maE
M E
min
< ;2.23<
Corelaia logistic3
O curb6 a!em6n6toare celei Cobb M Dou2la! !e ob/ine Ci prin
aplicarea corela/iei lo2i!ticeF
u T 1 I ; 1 _ a e
:bE
< ;2.24<
Condi/iile limit6 luate An calcul !untF
u^1 pentru E T E
maE

u T .B$ pentru E T E
maE
I 2 ;2.2$<
u^. pentru E T .
Re&ult6 u T 1 I ; 1 _ 1.. e `
maE
2 B 5
x
x
< ;2.21<
8tilitatea funciei ca o corelaie multipl3 de dimensiuni te2nice
In 2eneral func/iile AntDlnite An practic6 !unt func/ii compleEe care nu
pot fi apreciate printr:o !in2ur6 caracteri!tic6 te4nic6. In cele mai multe
ca&uri pentru a !tabili le26tura dintre utilitatea func/iei Ci dimen!iunile
caracteri!ticilor te4nice care o determin6 !e poate utili&a o corela/ie
multipl6. Dat6 fiind dificultatea anali&eiB impu!6 de num6rul mare de
dimen!iuni te4niceB con!ider6m c6 e!te !uficient de bun6 aproEimarea
utilit6/ii cu aHutorul unei corela/ii liniare.
Dac6 utilitatea unei func/ii e!te determinat6 de mai mul/i parametrii
!au caracter!itici te4niceB cu unit6/i de m6!ur6 diferite Ci independente Antre
$1
eleB pentru determinarea utilit6/ii intrin!eci a func/iei unei "ariante
con!tructi"e !e poate utili&a o rela/ie de formaF
u T

m
i
i i
d
1

;2.27<
cu d
i
min
d
i
d
i
maE

unde F
d
i
T dimen!iunea concret6 a caracteri!ticii te4niceG

i
T coeficientul !au factorul de propor/ionalitateB determinat din condi/iile
limit6.
(ce!ta e!te ca&ul cel mai !implu cDnd !e accept6 ca !ati!f6c6toare
rela/ia dintre utilitate Ci caracteri!ticile te4nice. Dac6 acea!t6 condi/ie nu
e!te acceptabil6B atunci !unt nece!are rela/ii de calcul neliniareB care nece!it6
metode mai dificile de !olu/ionare.
elativitatea funciei intrinseci
%e parcur!ul derul'rii unui !tudiu de #- pot inter"eni unele
modific6ri An ceea ce pri"eCte no/iunea de func/ie reali&at6 la ni"el perfectB
adic6 pentru care utilitatea intrin!ec6 e!te e2al6 cu unitatea. De eEempluB An
proce!ul de reproiectare !e pot de!coperi !olu/ii mai bune decDt cele
con!iderate ini/ial ca fiind perfecte. De aceea pentru a nu afecta calculele
efectuate pDn6 atunciB An !en!ul recon!ider6rii utilit6/ilor !e poate accepta
urm6toarea con"en/ieF
Ceoarece pentru o funcie raportul dintre utilit5ile intrinseci a dou5
variante poate fi supraunitar, n cazul apariiei unei variante cu utilitate
mai mare dect cea considerat5 iniial a fi perfect5 se admite c5 ultima
variant5 are utilitatea supraunitar5.
,ceast5 convenie este valabil5 numai pentru efectuarea calculelor
comparative i n nici un caz utilitatea nu poate fi supraunitar5.
Con(enia $5cu5 %er)ie uili+area 0n anali+5 ca %rodus ealon a
0ns5.i (arianei e@isene de %rodus' $5r5 a .i dac5 ese sau nu cea )ai
/un5' /a chiar necunosc>nd cu e@aciae relaia dinre uiliaea .i
di)ensiunea ehnic5"
impla eEi!ten/6 a unei dimen!iuni te4nice mai mari decDt E
maE
nu
atra2e dup6 !ine o creCtere a utilit6/ii intrin!eci. (cea!ta !e produce doar
$7
dac6 o dimen!iune te4nic6 mai mare decDt E
maE
conduce la o utilitate mai
mare.
II"## ELEMENTE DE CO!T
%Dn6 acum !:a anali&at produ!ul eEclu!i" din punct de "edere al
utili&atoruluiB luDnd An con!iderare propor/ia An care produ!ul An an!amblul
!6u !au func/iile aferente ace!tuia !ati!fac nece!it6/ile utili&atorului.
Credem c6 e!te util !6 anali&6m produ!ul Ci din punctual de "edere al
produc6torului. Ne "a intere!a deci care e!te con!umul de re!ur!e nece!ar
reali&6rii produ!ului Ci I !au func/iilor !ale.
Co!tul de produc/ie repre&int6 F
: /otalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea unor bunuri sau
servicii de c5tre un agent economic.
sau
: 1uma de bani cheltuit5 pentru producerea sau cump5rarea unui
bun, efectuarea unei lucr5ri, prestarea unui serviciu.
sau
: ? parte din valoarea produciei care include cheltuielile pentru
mi0loacele de producie consumate i pentru salarizarea muncii.
: /otalitatea consumurilor de resurse necesare la un anumit nivel
pentru realizarea unui produs sau a unei activit5i.
tandardele france&e define!c no/iunile de co!t Ci pre/ a!tfelF
Cos ;N0 @$.:1$.< M arcin' !au c4eltuial' !uportat' de un a2ent
economic ca urmare a producerii !au utili&'rii unui produ!.
Pre ;N0 @$.:1$.< M ec4i"alentul monetar al unui produ! An timpul
unei tran&ac/ii comerciale.
Intre no/iunile de co!t Ci pre/ eEi!t' diferen/e fundamentaleB cum ar
fiF
: no/iunea de Jpre/K de!emnea&' !uma pentru care un produ! !e
tran&ac/ionea&' Antre dou' p'r/iG e!te o marime con"enit'B An func/ie
de pia/'. %re/ul depinde de concuren/'iar ni"elul !'u e!te !upu! le2ii
cererii Ci oferteiG
: no/iunea de Jco!tK de!emnea&' un anumit ni"el al c4eltuielilor
interne pe care le efectuea&' o entitate economic' pentru a reali&e un
produ!.
Co!tul poate fi pri"it din mai multe puncte de "edere iar diferitele
per!pecti"e !e pot cla!ifica a!tfelF
$3
Tabelul Nr. 2.4
Crieriul
de
clasi$icare
Ti%uri de
cosuri
Descriere E@e)%le
<I= <#= <1= <2=
#odifi:
carea
"olumului
de
produc/ie
-ariabile e modific' odat' cu
"olumul
#aterii primeG
#unc'
%ar/ial
"ariabile
unt An principiu
"ariabile dar au
componente fiEe
alarii
%ar/ial
con!tante
unt An principiu
con!tante dar au
componente "ariabile
?ntre/inerea
utilaHelor
Con!tante Nu !e modific' odat'
cu "olumul produc/iei
(morti&area
utilaHelor
Reparti&a:
rea pe
fiecare
produ!
Directe e pot indi"iduali&a pe
fiecare produ!
#aterii primeB
!alarii
Indirecte unt comune pentru
mai multe produ!e
(dmini!tra/ie
Rela/ia cu
proce!ul
de
produc/ie
Opera/ionale e refer' la opera/iile
te4nolo2ice
#ateriale
(dmini!tra:
ti"e
Nu au le2'tur' cu
proce!ul
DobDn&iG
%enali&'ri
Con/inutul
de munc'
De munc'
trecut'
#ateriale Ci utilaHe #ateriale
De munc'
"ie
Opera/ii efectuate de
oameni
alariiB cercetare
Deci&ional Contabile unt Anre2i!trate An
e"iden/a contabil'
#ateriale B taEe.
Incrementale e refer' la orice
!c4imbare de co!t total
Rele"ante unt afectate de deci&ii
mana2eriale
Co!turi de
eEploatare
De
portunitate
e refer' la pierderi
reali&ate An raport cu
!itua/ia ideal'
Co!tul renun/'rii
la o comand'
a"antaHoa!'
Di!cre/ionale unt determinate de
deci&iile mana2erilor
Cercetare
Te4nice unt determinate de
produc/ie
#aterialeB
ener2ieB munc'
$5
?n2lodate unt create de deci&ii
anterioare Ci nu pot fi
modificate
(morti&are
Ire"er!ibile unt fiEate printr:o
deci&ie anterioar'
(!i2ur'riB taEe.
Con/inutul
economic
Elemente de
c4eltuieli
(u An "edere natura
c4eltuielilor
#aterialeB
ener2ieB
amorti&'riB !alariiB
obli2a/ii
an2aHator.
(rticole de
calcul
(u An "edere fa&ele de
reali&are a c4eltuielilor
: directe
: indirecte
Re!pon!a:
bilitatea
efectu'rii
De concep/ie unt determinate de
!olu/ia con!tructi"' Ci
te4nolo2ic'
Co!turi normate
De eEecu/ie unt determinate de
nere!pectarea
proiectului
(bateri de la
norme
De utili&are unt determinate de
imperfec/iunea
proiectului
er"ice
)ocul de
reali&are
De atelier unt con!umurile
efectuate la ni"elul
atelierului
Co!turi directe
De !ec/ie Con/in Ci c4eltuielile
2enerale de !ec/ie
Intre/inere utilaHe
Complete Con/in Ci c4eltuielile
2enerale ale unit'/ii
C4eltuieli
admini!trati"e
Una dintre cele mai dificile probleme An #- e!te aceea de a
determina cate2oria de co!t de produc/ie cea mai adec"at6 pentru a fi
!tudiat6.
(Ca cum !:a !ubliniat An capitolele anterioare #- acord6 o mai mare
importan/6 utilit6/ii decDt pre/uluiB care eEprim6 mai fidel "aloarea
produ!ului. In ace!t conteEt e!te de preferat utili&area mai rar6 a eEpre!iei
b6neCti a co!tului Ci mai frec"ent a !emnifica/iei fi&ice a con!umului de
re!ur!e.
Re!ur!ele con!ummate pentru reali&area unui produ! pot fiF
: re!ur!e intelectualeG
: re!ur!e fi&iceG
1.
: re!ur!e materialeG
: re!ur!e ener2etice.
%entru !implificareB putem con!idera c6 elementele co!tului de produc/ie
!untF
co!turi materiale M c
m

co!turi cu re!ur!e umane M c
r

co!turi indirecte M c
in

c T c
m
_ c
r
_ c
in
Y lei I produ! Z ;2.23<
#ai 2eneral putem !crie c6 F
c T
i
c
;2.25<
unde c
i
repre&int6 con!umul !pecific din re!ur!a JiK pentru reali&area
produ!ului ;materii primeB ener2ieB utilaHeB re!ur!e umaneB c4eltuieli
2eneraleB etc.<.
Jc
i
K poate repre&enta la fel de bine Ci co!tul reperului !au al opera/iei.
Co!tul total al unui produ! repre&int' !uma co!tului de ac4i&i/ie plu!
co!turile aferente Antre/ineriiB a!i2ur'riiB repara/iilor Ci al de&afect'rii
produ!ului.
Cosul *lo/al G Cosul de achi+iie J Cosul de uili+are J Cosul de
0nreinere J Cosul de )odi$icareJ Cosul de de+a$ecare"
Co!tul real al unui produ! nu e!te determinat de !uma de bani cu
care:l cump'r'mB ci de co!tul 2lobal al produ!ului.
Co!tul de ac4i&i/ie al produ!ului nu trebuie confundat cu co!tul total.
Co!tul total al produ!ului e!te o no/iune !trDn! le2at' de no/iunea de Jdurat'
de "iat' a produ!uluiK. (tunci cDnd cump'r'm un produ!B cump'r'm de fapt
o anumit' func/ie pe care dorim !' o utili&'m un timp mai Andelun2at
;durat' de "iat' a produ!ului<B cu eEcep/ia produ!elor de unic' folo!in/'.
0unc/iile produ!ului trebuie !' fie acti"e pe Antrea2a durat' de "ia/' a
produ!ului. De:a alun2ul ace!tei perioade produ!ul con!um' re!ur!e
oca&ionate de Antre/inerea curent'B repara/iiB materiale con!umabileB
de&afectare. Toate ace!te co!turi !e cumulea&' cu co!tul de ac4i&i/ieB
re&ultDnd co!tul total. Utilitatea produ!ului trebuie Ci ea raportat' la durata
de "ia/' a !er"iciului.
De eEemplu func/ia principal' a unui automobile e!te !' tran!porte
per!oane Ci ba2aHe. (ferent produ!ului automobil a"em un co!t ini/ial Ci o
11
durat' de !er"iciuB de:al lun2ul c'reia autoturi!mul trebuie Antre/inutB
reparatB alimentat cu carburant. Ca urmare automobilul tran!port' per!oane
parcur2Dnd un num'r de =ilometrii. Co!tul total per =ilometru "a re&ulta
Amp'r/ind co!tul total la num'rul de =ilometrii.
12
III" DIMEN!IUNEA ECONOMICK A FUNC,IILOR
Un important element de de!curaHare al celor ce dore!c !6 utili&e&e
#- Al con!tituie faptul c6 e"iden/a contabil6 a con!umurilor de miHloace
e!te dificil de /inutB dac6 nu impo!ibil la ni"el de produ! !au de element
component al produ!ului. Ori pentru a !tabili cDt co!t6 o func/ieB care de
cele mai multe ori e!te determinat6 de o parte dintr:un reper ;!au mai
multe<B trebuie !6 adDncim anali&a pe!te limita e"iden/elor contabile u&uale.
5imensiunea economic3 a func/iilor trebuie !6 !tabilea!c6 rela/ia care
eEi!t6 Antre ni"elul dimen!iunilor te4nice Ci al co!turilor componentelor
fi&ice ale produ!ului pentru ca An final !6 !e poat6 compara utilitatea func/iei
cu co!tul ei.
Di)ensionarea econo)ic& a $unciilor re%re+in& o%eraiunea
%rin care se deer)in& cosul $iec&rei $uncii" Dup' finali&area ace!tei
etape ob/inem deHa primele !olu/ii de micCorare a co!turilorB An condi/iile An
care produ!ul ACi p'!trea&' utilitatea.
Dimen!ionarea economic' a func/iilor !e reali&ea&' parcur2Dnd
urm'toarele etapeF
- elaborarea dia2ramei de rela/ii dintre repere Ci func/iiG
- determinarea matricei de inciden/' a
iH
G
- determinarea matricei cotelor de participare =
iH
G
- reparti&area co!turilor reperelor pe func/iiG
- calculul co!tului func/iilor.
Re&ol"area problemei dimen!iunii economice a func/iilor con!t' An
determinarea co!tulrilor aferente diferitelor func/ii ale produ!ului. Dup'
cum am !tabilit Anc' din capitolul introducti" fiecare func/ie a unui produ!
are o dimen!iune te4nic' Ci una economic'. %rodu!ul An an!amblul !'u are
un co!t totalB care !e ob/ine prin An!umarea co!turilor diferitelor elemente
componente ale produ!ului ;repere CiI!au !uban!amble<. In fa&ele incipiente
ale proce!ului de optimi&are a produ!ului prin #- determin'm co!tul
produ!ului Ci nomenclatorul func/iilor. Determinarea co!tului fiec'rei func/ii
permite trecerea la urm'toarea etap' a !tudiuluiB cea de anali&' !i!temic'.
Dimen!ionarea economic' a func/iilor !e poate reali&a luDnd An
con!iderare co!tul 2lobal al reperelor !au anumite componente ale ace!toraB
ca de eEemplu co!tul materialelor !au al manoperei. %utem a!tfel !'
reali&'m optimi&area produ!ului din punct de "edere 2lobal !au al co!turilor
materialelor !au al co!turilor manoperei. )u'nd An con!iderare cele eEpu!e
mai !u! putem reali&a dimen!ionarea economic' a func/iilor 2lobal !au
detaliat.
13
#etoda 2lobal' de dimen!ionare economic' a func/iilor !e reali&ea&'
utili&'nd "alorile 2lobale ale co!turilor reperelorB nefiind nece!ar' detalierea
co!turilor pe elemente componente.
#etoda detaliat' de dimen!ionare economBic' a func/iilor !e
reali&ea&' utili&Dnd nu co!tul 2lobal al reperelor ci co!tul materialelor !au al
manoperei !au al c4eltuielilor indirecte. De!i2ur c' An acea!t' "ariant'
"olumul calculelor e!te mult mai mare dar re&ultatele finale ob/inute a!tfel
!unt mai "aloroa!e.
Conform T( 11272I2:75 co!turile aferente elementelor
componente ale produ!ului care materiali&ea&' func/iile ace!tuia !e An!criu
aCa cum e!te eEemplificat An tabelul 3.1.
Co!turile din coloana aElementele componente ale produ!uluiK !e
reparti&ea&' pe una !au mai multe func/ii ale produ!uluiB core!pun&'tor cu
2radul de participare a elementelor componente re!pecti"e la reali&area
ace!tor func/ii Ci !e An!criu An coloanele func/iilor re!pecti"e.
Tabelul 3.1
Nr.
Elemente
componente
ale
imbolul func/iilor Co!turi Ob!er:
"a/ii
Crt
.
produ!ului
;repereB
opera/ii<
0
1
0
2
0
3
0
4
... 0n inutile
Denu
:mire
Co!t
YleiZ
Co!t lei lei
Total
Algoritmul general de dimensionare economic3 a funciilor
&epartizarea costului produsului i al componentelor sale pe funcii
necesit5 un raionament logic, o analiz5 a principiilor de construcie i
funcionare, a caracteristicilor materiale, reperelor i operaiilor care
compun produsul.
In 2eneralB un reper !au o opeara/ie contribuie la reali&area uneia !au
mai multor func/ii. Rela/iile care !e !tabile!c Antre func/ii Ci repere ;opera/ii<
!unt redate mai Ho!.
%entru a reali&a dimen!ionarea economic' a func/iilorB trebuie !'
!ubliniem urm'toarele no/iuni de ba&'F
14
: func/ia 0
H
e!te materiali&at' de o parte a reperului !tudiat R
i
B de unul
!au mai multe repere luate inte2ral !au par/ialG
: 0iecare reper R
i
are un co!t c
i
G
Dimen!ionarea economic' a func/iilor poate fi reali&at' 2lobal ;dac' ne
raport'm la co!tul 2lobal al reperelor Ci al produ!ului< !au detaliat ;dac' ne
raport'm la anumite componente ale co!turilorB ca de eEemplu con!um de
materialeB !alariiB etc.<. i Antr:un ca& Ci An cel'laltB etapele ce trebuie!c
parcur!e !untF
- elaborarea dia2ramei de rela/ii dintre pie!e Ci func/iiG
- determinarea matricei de inciden/' a
iH
G
- determinarea matricei cotelor de participare =
iH
G
- reparti&area co!turilor reperelor pe func/iiG
- calculul co!tului func/iilor.
I. Elaboarea nomenclatorului de func/iiG
II. Elaborarea dia2ramei de rela/ii dintre repere Ci func/iiG
%entru reali&area dia2ramei de rela/ii dintre pie!e Ci func/ii e!te
nece!ar !' !e cunoa!c' dia2rama de montaH a produ!ului !tudiat. #atricea
poate fi elaborat' numai pe ba&a unui ra/ionament in2inere!cB lo2icB a!upra
func/ion'rii fiec'rui reper anali&at.
III. tabilirea ponderii de participare a fiec'rei pie!e la func/iiG
e efectuea&' aprecierea cantitati"' a particip'rii reperului R
i
la
materiali&area func/iei 0
H
. (cea!t' apreciere !e face pe ba&a cunoaCterii
obiectului !tudiat Ci are de aceea un caracter !ubiecti".
I-. Reparti&area co!turilor ;2lobale !au pe componente< pe func/iiG
Reparti&area co!turilor pe func/ii !e face cu aHutorul rela/iei
C
iH
T C
i
b
iH
;3.1<
-. Calculul co!turilor Ci ponderii func/iilor An co!tul total al produ!ului.
Co!tul func/iei 0
H
!e calculea&' cu rela/ia
C
0H
T

n
i 1
c
iH
;3.2<
1$
%onderea fiec'rei func/ii An co!tul total al produ!ului !e determin' cu
rela/iaF
p
H
T

*
0
0
0
C
C
1
;3.3<
p
H
!e refer' numai la func/iile principaleB co!tul func/iilor !ecundare
reparti&Dndu:!e pe func/iile principale c'rora le crea&' condi/ii de eEi!ten/'.
0i2. 3.1 Dia2rama rela/iilor repere:func/ii
In !en! !trict matematicB pentru o "ariant6 de produ!B dimen!iunea
economic6 a func/iilor con!t6 An determinartea !ucce!i"6 a urm6toarelor
elementeF
Inciden/a reperului ; opera/iei < I func/ie : a
iH
T 1 dac6 re!ur!a R
i
determin6 func/ia 0
H

Cota de participare a reperului JiK la co!tul func/iei JHK M =
iH
;

i
i0
F
T1<
Co!tul func/iei JHK datorate reperului JiK M C
iH
T a
iH
=
iH
C
i

Co!tul func/iei M C
0H
T

i
i0
C
;3.4<
%onderea func/iei An co!t ;dimen!iunea economic6< M p
H

C0
n
11
Uiliaea
%rodusului
Cosul
%rodusului
U
1
0
1
C
1
R
1
C0
1
U
2
0
2
C
2
R
2
C0
2
U
3
0
3
C
3
R
3
C0
3
U
n
0
n
C
n
R
n
=
H
T C
0H
I

i
i
C
;3.$<
Dac6 un reper particip6 la reali&area mai multor func/ii trebuie !6
!tabilim cDt din co!tul ace!teia re"ine unei func/ii Ci cDt celeilalte.
Dimen!ionarea economic' a func/iilor repre&int' opera/iunea prin
care !e determin' co!tul fiec'rei func/ii. Dup' finali&area ace!tei etape
ob/inem deHa primele !olu/ii de micCorare a co!turilorB An condi/iile An care
produ!ul ACi p'!trea&' utilitatea.
III"1 Re*uli %racice de di)ensionare econo)ic5
%entru a facilita ra/ionamentul de dimen!ionare economic6 a
func/iilor !e impun anumite preci&6riF
1. Dup6 modul An care un reperB o opera/ie !au un element de co!t
particip6 la reali&area func/iilor deo!ebimF
a< repereB opera/iiB elemente de co!t care particip6 la reali&area
unei !in2ure func/iiB ca& An care a
iH
T1 B =
iH
T 1..LB c
iH
T c
i

b< repereB opera/iiB elemente de co!t care contribuie la reali&area
mai multor func/iiB An propor/ii ri2uro! determinate. %entru
ace!teaB parametrii de dimen!ionare economic6 !unt
determina/i.
a
iH
T1 G =
iH
\1..L G c
iH
\c
i
c< repereB opera/iiB elemente de co!t care determin6 mai multe
func/iiB An propor/ii 2reu de determinat.
2. %entru a diminua ri!cul unor interpret6ri eronate An dimen!ionarea
economic6 a func/iilor !e recomand6 re!pectarea cDtor"a re2uli de
ba&6F
a< In tabelul de dimen!ionare economic6 !e "a efectua atDt
anali&a din!pre repere !pre func/iiB cDt Ci in"er!B din!pre
func/ii !pre repere.
b< %entru a fi con"inCi c6 un element de co!t contribuie la
reali&area unei func/ii e!te util6 modificarea ace!tuiaB An
!en!ul creCteriiB micCor6rii !au elimin6rii. Dac6 func/ia ACi
modific6 utilitateaB putea tra2e conclu&ia c6 eEi!t6 o le26tur6
Antre acel element Ci func/ie.
c< In acelaCi !en!B pentru determinarea cotei de participare a
elementului de co!t la reali&area func/iilor e!te nece!ar6
modificarea elementuluiB pentru a con!tata An ce m6!ur6
ace!ta induce modific6ri ale func/iilor. Cu cDt o func/ie e!te
17
mai puternic influen/at6 de un reperB cu atDt "a a"ea un
coeficient mai mare de determinare la reperul anali&at.
III"2 For)ali+area )ae)aic5 a %ro/le)ei di)ension5rii eono)ice
Urm6torul pa! ce trebuie f6cut An dimen!ionarea economic6 a
func/iilor Al con!tituie determinarea rela/iei care eEi!t6 Antre dimen!iunile
caracteri!ticilor de calitate Ci co!turi.
Telul no!tru e!te de a afla cDt co!t6 creCterea cu un anumit procent a
utilit6/ii unei func/ii !au a unei caracteri!tici te4nice.
Ce exemplu2
8ro!imea unui perete al unei carca!e !au al unei con!truc/iiB e!te
propor/ional6 cu co!tul de produc/ieB dac6 !e folo!e!c aceleaCi
materiale. )a !c4imbarea materialelor !e modific' le2'tura.
(!pectul e!tetic al unui produ! poate fi Ambun6t6/it prin
perfec/ionarea te4nolo2iei de reali&areB An limitele aceleaCi !olu/ii
con!tructi"e Ci An ace!t ca& eEi!t6 o rela/ie Antre dimen!iune Ci co!tB
dar !e mai poate ob/ine Ci o ameliorare a a!pectului prin !c4imbarea
!olu/iei con!tructi"eB ca& An care nu mai eEi!t6 nici o rela/ie Antre cele
dou6 m6rimi.
Dac6 accept6m eEi!ten/a unei rela/ii Antre m6rimea dimen!iunii te4nice a
func/iei Ci co!tul produ!ului ;reperului<B formali&area matematic6 e!te
urm6toareaF
Co!tul unei func/ii e!te dat de rela/iaF
C
0H
T i i0 i0
C A a
;3.1<
Dac6 Antre dimen!iunea te4nic' a reperului prin care !e aprecia&6
reperul R
i
B notat6 cu W
i
Ci co!tul ace!teia eEi!t6 rela/iaF
C
i
T f
i
;W
i
< ;3.7<
Ci dac6 Antre dimen!iunea te4nic6 a func/ieiB E
H
B Ci dimen!iunea te4nic6 a
reperului W
i
B eEi!t6 rela/ia
W
i
T
iH
;E
H
< ;3.3<
atunci Antre co!tul reperului R
i
Ci dimen!iunea te4nic6 a func/iei !e poate
!tabili rela/iaF
C
i
T f
i
;
iH
;E
H
<< T
iH
;E
H
< ;3.5<
13
DeciF
C
0H
T
< ;
0 i0 i0
x A a
T
H
;E
H
< ;3.1.<
elaii matematice (ntre costul )i dimensiunea te2nic3 a reperului #
operaiei
Concreti&area func/iei f
i
;W
i
< !e poate reali&a !ub urm6toarele formeF
1. Relatia propor/ional6.
C
i
T a
i
W
i
_b
i
;3.11<
Rela/ia indic6 po!ilitatea eEi!ten/ei unor co!turi "ariabile Ci a unora
con!tante.
unt po!ibile !itua/iile An care b
i
T . CiI!au panta dreptei e!te ne2ati"6
;a
i
\. <. (cea!t' formali&are !e recomand' An !pecial atunci cDnd
co!turile con!tante !unt importante.
2. Rela/ia p6tratic6F
C
i
T a
i
W
i
2
_b
i
W
i
_ c
i
;3.12<
Rela/ia e!te !u2erat6 de faptul c6 frec"ent Ambun6t6/irea calit6/ii unui
produ! !e reali&ae&6 prin creCterea co!tului mai rapid decDt a
performan/elor.
3. Rela/ia 4iperbolic6 ; de in"er!6 propor/ionalitate <
C
i
T a
i
I W
i
_b
i
;3.13<
(!tfel de rela/ii !e AntDlne!c An ca&ul An care dimen!iunea te4nic6 e!te
in"er! propor/ional6 cu utilitatea. De eEemplu dimen!iunea de 2abarit !au
ma!a unui aparat !unt in"er! propor/ionale cu co!turile. Eroarea de m6!urare
e!te de a!emeni in"er! propor/ional6 cu co!turile.
elaii matematice (ntre dimensiunea te2nic3 a funciei )i
dimensiunea te2nic3 a reperului # operaiei
De acea!t6 dat6 "a trebui !6 concreti&6m eEpre!ia func/iilor
iH
;E
H
<.
Di!tin2em mai multe !itua/iiF
15
1. Dimen!iunea te4nic6 a func/iei coincide cu dimen!iunea te4nic6 a
reperului. In ace!t ca&B
W
i
T E
H
B T
iH
;E
H
< T 1 ;3.14<
Ce exemplu2
)un2imea te4nic6 a unui cablu de alimentare e!te dimen!iunea te4nic6 a
func/iei Jpermite cuplarea la re/eaK dar e!te An acelaCi timp Ci dimen!iunea
te4nic6 a reperului.
2. Rela/ia de propor/ionalitate Antre dimen!iunea te4nic6 a func/iei Ci
cea a reperului.
W
i
T
iH
E
H
;3.1$<
Ce exemplu2
Intre 2ro!imea !tratului anticoro&i" Ci durata de corodare eEi!t6 o
rela/ie de propor/ionalitate.
Intre 2ro!imea unei 4aine Ci 2radul de i&olare termic6 eEi!t6 o rela/ie de
propor/ionalitate.
3. Rela/ie de in"er!' propor/ionalitateF
W
i
T
iH
IE
H
;3.11<
elaii matematice (ntre costul reperului )i dimensiunea te2nic3 a
funciei
In cele ce urmea&6 ne "om referi la func/ia
iH
;E
H
<.
(cea!t6 func/ie !e ob/ine prin compunerea func/iilor f
i
;W
i
< Ci
iH
;E
H
< .
Din combinarea !olu/iilor pre&entate An para2rafele anterioare re&ult6
urm6toarele tipuri de rela/iiF
Tabelul 3.3
Nr.
crt.
C
i
T f
i
;W
i
<
W
i
T
iH
;E
H
< C
i
T
iH
;E
H
<.
1 a
i
W
i
_b
i
1 a
i
E
H
_ b
i
2 a
i
W
i
_b
i
iH
E
H
a
i

iH
E
H
_ b
i
3 a
i
W
i
_b
i
iH
I E
H
a
i

iH I
E
H
_ b
i
7.
4 a
i
W
i
2
_b
i
W
i
_ c
i
1 a
i
E
H
2
_b
i
E
H
_ c
i
$ a
i
W
i
2
_b
i
W
i
_ c
i
iH
E
H
a
i

2
iH
E
H
2
_b
i

iH
E
H
_ c
i
1 a
i
W
i
2
_b
i
W
i
_ c
i
iH
I E
H
a
i

2
iH I
E
H
2
_b
i

iH I
E
H
_ c
i
7 a
i
I W
i
_b
i
1 a
i
I E
H
_b
i
3 a
i
I W
i
_b
i
iH
E
H
a
i
I ;
iH
E
H
<_b
i
5 a
i
I W
i
_b
i
iH
I E
H
;a
i
I
iH
< E
H
_b
i
elaia matematic3 (ntre costul )i dimensiunea te2nic3 a funciei
In cele ce urmea&6 ne propunem !6 concreti&6m rela/ia F
C
0H
T
< ;
0 i0 i0
x A a
T
H
;E
H
<B
;3.17<
care !tabileCte rela/ia Antre co!tul func/iei Ci dimen!iunea te4nic6 a ace!teia.
Dac6 An acea!t6 rela/ie "om Anlocui eEpre!iile lui
iH
cu cele din
tabelul de mai !u! "om ob/ine rela/ii de tipulF
C
0H
T
i0 i0
A a
; a
i
E
H
_ b
i
< ;3.13<
C
0H
T
i0 i0
A a
; a
i
E
H
2
_b
i
E
H
_ c
i
< ;3.15<
C
0H
T
i0 i0
A a
; a
i
I E
H
_b
i
< ;3.2.<
(ce!te rela/ii repre&int6 corela/ii multiple liniareB p6tratice !au
4iperbolice ale co!tului func/iilor An raport cu dimen!iunile lor te4nice.
%entru a nu complica inutil ra/ionamentul ne:am limitat ;f6r6 a limita
2radul de 2eneralitate al !olu/iei< la !itua/iile An care func/ia are o !in2ur6
dimen!iune te4nic6.
Ja
iH
K are !emnifica/ia unei m6rimi de controlB care nu poate lua decDt
"aloarea 1 dac6 =
iH
1. Dac6 nu !e AntDmpl6 aCaB !:a produ! o incon!ec"en/6
An ra/ionament.
In cele ce urmea&6 "om anali&a diferite tipuri de rela/ii Antre co!tul
func/iei Ci co!tul ;co!turile< reperelorF
1. +uncia este determinat3 integral de un reper.
In ace!t ca& co!tul func/iei e!te e2al cu co!tul reperui.
71
C
0H
T C
i
T f
i
;W
i
< ;3.21<
Dac6 dimen!iunea te4nic6 a reperului e!te propor/ional6 cu co!tul
ace!teiaB "om a"eaF
C
0H
T C
i
T a
i
W
i
_b
i
;3.22<
!. +uncia este determinat3 de mai multe repere care ()i transfer3
integral costul.
Co!tul func/iei e!te e2al cu !uma co!turilor reperelorF
C
0H
T C
i
T f
i
;W
i
< ;3.23<
1. +uncie determinat3 de o parte dintr$un reper
Co!tul func/iei e!te An ace!t ca& e2al cu cot6 parte a co!tului reperului
aferent.
C
0H
T =
iH
C
i
;3.24<
Dac6B
C
i
T a
i
W
i
_b
i
;3.2$<
atunciB
C
0H
T =
iH
;a
i
W
i
_b
i
< ;3.21<
4. +uncie determinat3 de p3ri ale unor repere
Co!tul func/iei e!te An ace!t ca& !uma co!turilor par/iale determinate de
repereF
C
0H
T =
iH
C
i
;3.27<
Dac6B
C
i
T a
i
W
i
_b
i
;3.23<
atunciB
72
C
0H
T =
iH
;a
i
W
i
_b
i
< ;3.25<
IV" ANALI9A !I!TEMICK A FUNC,IILOR
Obiecti"ul anali&ei !i!temice a func/iilor e!te identificarea func/iilor
!upradimen!ionate din punct de "edere economicB adic' a func/iilor ale
c'ror co!turi !unt mult mai mari decDt "aloarea lor de Antrebuin/are.
%entru atin2erea ace!tui obiecti"B !e compar' pentru fiecare func/ie
cele dou' cate2orii de ponderiB determinate anteriorF
- ponderea func/iei An "aloarea de Antrebuin/are =
i
- ponderea func/iei An co!tul de produc/ie p
H

%entru un produ! idealB din punct de "edere al concep/iei Ci al reali&'riiB
ierar4i&area func/iilor dup' ponderea An "aloarea de Antrebuin/are trebuie !'
coincid' cu ierar4i&area dup' ponderea An co!tul de produc/ie.
%ropor/ionalitatea dintre cele dou' tipuri de ponderi !e eEprim' prin
rela/iaF
p
H
T a =
H

In planul =
H
Op
H
fiec'rei func/ii Ai core!punde un punct.
%entru un produ! real func/iile "or fi locali&ate An planul =
H
Op
H
atDt pe
o dreapt' de re2re!ie cDt Ci An "ecin'tatea ei. %rin intermediul ace!tei
repre&ent'ri 2rafice putem e"alua An ce m'!ur' eEi!t' di!propor/ii Antre
co!turile func/iilor Ci contribu/ia lor la "aloarea de Antrebuin/are a
produ!ului.
%unctele care repre&int6 func/ii !e pot !ituaF
- pe prima bi!ectoare F p
H
T=
H
B !itua/ia ideal'G
- dea!upra primei bi!ectoareG acea!ta core!punde !itua/iei cDnd p
H
]=
i
B
adic' ponderea An co!t e!te mai mare decDt ponderea An utilitate Ci deci
func/ia e!te !upradimen!ionat' economicG
- !ub prima bi!ectoareB p
H
\=
i
B !itua/ie ce indic' faptul c' ponderea func/iei
An co!t e!te mai mic' decDt cea An utilitate.
p
H
;ponderea func/iei An co!t<
73
ponderea func/iei An
"aloarea de Antrebuin/are
=
H

0i2. 4.1 (nali&a !i!temic6 M dreapta de re2re!ie
%entru aprecierea 2radului An care !e re!pect6 propor/ionalitatea !e
folo!eCte metoda corela/ieiB determinDndu:!e prin metoda celor mai mici
p6trateB dreapta de re2re!ie prin ori2inea aEelor.
p
H
T a =
H
;4.1<
undeF
a T

2
0
0 0
A
A p
;4.2<
e!te panta dreptei de re2re!ie.
#odul An care !e re!pect6 propor/ionalitatea e!te apreciat prin
indicatorul J Jcare repre&int6 !uma abaterilor p6tratice ale punctelor reale
fa/6 de cele teoretice. !e numeCte entropia !i!temului Ci arat' 2radul de
Ampr'Ctiere a punctelor 0
H
. Cu cDt e!te mai micB cu atDt punctele 0
H
!e afl'
mai aproape de dreapta p
H
Ta=
i
.
T

n
1
; p
H
M a =
i
<
2
;4.3<
(cea!t6 !um6 trebuie !6 fie cDt mai mic6. Ideal ar fi ca .B
condi/ie care !e atin2e atunci cDnd Ia T .
De re2ul6 !e con!ider6 c6 dac6 \ .B.1 produ!ul e!te bine ec4ilibrat
!ub a!pectul propor/ionalit6/ii celor dou6 dimen!iuni.
(nali&a !i!temic6 permite cla!ificarea func/iilor produ!ului An trei
cate2oriiF
1. 0unc/ii !upradimen!ionate din punct de "edere economic M !ituate
dea!upra dreptei de re2re!ie pentru care =
H
M a p
H
] . ; 0
=
<G
2. 0unc/ii bine dimen!ionate din punct de "edere economic M !ituate An
apropierea dreptei de re2re!ie ; 0
l
B 0
m
B 0
n
<G
3. 0unc/ii !ubdimen!ionate din punct de "edere economic M !ituate !ub
drepta de re2re!ie pentru care =
H
M a p
H
\ . ; 0
r
<
(nali&a Ci in2ineria "alorii are An "edere An !pecial func/iile din prima
cate2orieB An !en!ul c6 reproiectarea produ!ului "i&ea&6
eliminarea!upradimen!ion'rii economice a ace!tor func/ii.
74
Considerarea funciilor au'iliare
(tunci cDnd am procedat la cla!ificarea func/iilor produ!ului am pu!
An e"iden/6 An afar6 de func/iile utile Ci func/ii !ecundarea !au auEiliare.
(ce!te func/ii nu au utilitate dar co!t6. EEi!t6 dou6 modalit6/i de
e"iden/iere a ace!toraF
1. 6 fie repre&entate ca atare B adic6 pe aEa ordonatei . In acea!t6
!itua/ie putem utili&a An locul unei drepte ce trece prin ori2ine o
dreapt6 de formaF
=
H
T a p
H
_ b ;4.4<
(plicDnd metoda celor mai mici p6trate ob/inem eEpre!iile lui JaK Ci
JbK.
2. 6 !e tran!fere co!tul func/iilor auEiliare c6tre func/iile principale pe
care ace!tea le JaHut6K. (plicDnd ace!t procedeuB "a trebui !6
corect6m ponderea func/iilor principale JaHutateK An co!tB prin
ad6u2area p6r/ii care re"ine ace!toraB din co!tul Ci din ponderea An
co!t a func/iilor auEiliareF
=P
H
T =
H
_ =
Ha
;4.$<
undeF
=
H
T ponderea ini/ial6 a func/iei principale 0
H
An co!tul produ!ului.
=P
H
T noua pondere An co!t a func/iei 0
H

=
Ha
T partea din ponderea func/iei auEiliare care re"ine func/iei 0
H
.
Con!ider6m a doua "ariant6 mai corect6B pentru c6 func/iile auEiliare
nefiind !e!i&ate de c6tre utili&atorB trebuie !6:Ci tran!fere co!tul c'tre
func/iile principaleB adic6 al acelora care au utilitate Ci !unt re&ultatul
direct al cerin/elor utili&atorului.
Analiza utilitate # cost sau utilitate#pondere (n cost
Dreapta de re2re!ie !e !tabileCte Antre utilitate Ci ponderea An co!t a
fiec6rei func/iiF
p
H
T a U
H
;4.1<
U
H
T p
H
u
H
;4.7<
7$
undeF
p
H
e!te unic determinat6 pentru "arianta etalon a produ!uluiG
u
H
T utilitatea intrin!ec6 a func/iei pentru !olu/ia concret6 anali&at6G
p
H
T ponderea func/iei An co!tB pentru "arianta etalonB calculat6 prin
raportarea la co!tul ace!tei "arianteB a!tfel AncDtF
p
H
T 1 ;4.3<
Dac6 !e adau26 o func/ie nou6B acea!ta "a primi o pondere prin
compara/ie direct6 cu cele eEi!tenteB a!tfel c6F
p
H
1 ;4.5<
(cea!t6 diferen/6 e!te perfect Hu!tificat6 prin faptul c6 e!te "orba de!pre un
produ! nou.
#odificarea co!tului fa/6 de "arianta etalon "a conduce de a!emenea
la modificarea ponderii An co!tB implicit
p
H
1 ;4.1.<
ceea ce !u2erea&6 con!ec"en/a An anali&6.
Dup6 determinareaB pentru "arianta reproiectat6B a utilit6/ii func/iilor
produ!uluiB precum Ci a co!tului !e pot calcula ponderile func/iilor An
utilitate Ci An co!tB folo!ind "ariantele reproiectate.
Analiza sistemic3 pe elemente de cost
Dac6 !e notea&6 cu Jc
iH
Jco!tul cu care re!ur!a R
i
;materialeB ener2ieB
manoper6< particip6 la reali&area co!tului func/iei 0
H
Ci cu JcK co!tul total al
produ!uluiB !e determin6 ponderea fiec6rui tip de re!ur!6 An co!tul func/ieiF
=
iH
T c
iH
I c
unde c
iH
repre&int' co!tul func/iei JHK aferent' re!ur!ei JiK.
Co!tul func/iei 0
H
e!teF
C
0H
T

i
c
iH
T c

i
=
iH
;4.11<
%onderea func/iei An co!tul total e!teF
71
p
H
T C
0H
I c T

i
=
iH
;4.12<
Cu acea!t6 formul6B dreapta de re2re!ie de"ineF
p
H
T a U
H
T

i
=
iH
T U
H
a
i
;4.13<
unde a
i
e!te panta dreptei de re2re!ie a dependen/ei dintre co!tul re!ur!ei R
i
Ci utilitatea func/iei 0
H
B U
H
.
Concluzii
1. Incadrarea func/iilor An func/ii !upradimen!ionate !au bine
dimen!ionate din punct de "edere economic !e poate reali&a
pentru fiecare 2en de re!ur!6 An parte.
2. O func/ie poate !6 fie bine dimen!ionat6 An ceea ce pri"eCte o
anumit6 re!ur!6B dar !upradimen!ionat6 An pri"in/a altor re!ur!e.
3. (nali&a !e poate limita la o !in2ur6 re!ur!6.
Conce%erea .i reconce%erea %roduselor
In fi2. 4.2 am pre&entat An cordonate =
H
Op
H
po&i/ia func/iilor An raport
cu dreapta de re2re!ieB care le Amparte An dou6 cate2oriiF
: !upradimen!ionate din punct de "edere economic ;dea!upra dreptei
de re2re!ie<G
: bine dimen!ionate din punct de "edere economic ;!ub drepta de
re2re!ie<.
%rincipiul maEimi&6rii raportului dintre utilitate Ci co!t !u2erea&6 cinci
po!ibilit6/i de Ambun6t6/ireF
1. U B C
2. U B C
3. U B C
4. U B C
$. U B C
Una dintre modalit6/ile practice de Ambun6/6/ire a !olu/iei con!tructi"eB
proprie #- o con!tituie reproiectarea func/iilor !upradimen!ionate din
punct de "edere economic.
Cele cinci modalit6/i de reconcepere !e re26!e!c An po!ibilit'/ile de
modificare a ace!tor func/ii.
77
p
H

$
4
3
2
1
=
H

0i2. 4.2
Nece!itatea apropierii func/iilor !upradimen!ionate de dreapta de
re2re!ie conduce la un al2oritm de !electare a po!ibilit6/ilor de Ambun6t6/ire
a produ!uluiB care !6 conduc6 la o eficien/6 maEim6.
1. e ordonea&6 func/iile An ordine de!cre!c6toare a !upradimen!ion6rii
economice.
2. e ordonea&6 reperele !au opera/iile care determin6 ace!te func/ii An
ordine de!cre!c6toare a co!tului cu care particip6 la reali&area lor.
3. e abordea&6 An !tudiul de reconcepere a reperelorIopera/iilor An
ordine de!cre!c6toare a co!turilor.
In felul ace!ta !e ob/ine maEimum de efectB !pre deo!ebire de o abordare
4aotic6.
73
V" ETAPELE !TUDIULUI DE MV
V"# Generali5i
In cele ce urmea&' "om parcur2e etapele Ci fa&ele recomandate
pentru aplicarea metodei anali&ei "alorii la cercetarea Ci proiectarea de
produ!e noi Ci moderni&area celor din produc/ia curent6.
Te4nicile Ci procedeele de lucruB precum Ci 2radul de aprofundare a
etapelor Ci fa&elor de aplicare a anali&ei "alorii !e !tabile!c de c6tre
colecti"ul de lucruB a"Dndu:!e An "edere compleEitatea produ!ului !tudiatB
m6rimea !eriei de fabrica/ieB po!ibilit6/ile te4niceB economice Ci
or2ani&atorice ale unit6/ii re!pecti"e pentru re&ol"area problemei abordate.
No/iunile 2enerale referitoare la anali&a "alorii !unt pre&entate An
T( 11272I1:75
ETAPA I MK!URI PREGKTITOARE
Faza % 1/,G%+%&#, /#M#%
1. Tema de cercetare:proiectare a produ!ului la care !e aplic6 anali&a
"alorii !e !tabileCte An concordan/6 cu planul te4nic aprobat. Tema
trebuie !6 preci&e&eF
: obiectulG
: obiecti"eleG
: re!tric/iileG
: ni"elul de detaliere.
2. Obiectul anali&ei "alorii poate fi produ!ul !au o parte a ace!tuia care
AndeplineCte una !au mai multe func/ii.
Obiectul !e !tabileCte a"Dndu:!e An "edereB An principalB urm6toareleF
: compleEitatea produ!uluiG
: m6rimea !eriei de fabrica/ieG
: ponderea An "olumul produc/iei unit6/iiG
: nece!arul pentru pia/'G
: importan/a produ!ului pentru economia na/ional6B ramura economic6
!au unitatea re!pecti"6G
: nece!itatea a!i2ur6rii creCterii producti"it6/ii munciiB a rentabilit6/iiB
a calit6/ii produ!ului Ci a competiti"it6/ii lui pe pia/6G
: con!iderentele de natur6 er2onomic6 Ci !ocial6G
: po!ibilit6/ile de 2enerali&are a unor !olu/ii cu eficien/6 economic6
ridicat6.
75
3. Obiecti"ele anali&ei "alorii !e !tabile!c conform T( 11272I1:75.
4. Re!tric/iile !e pot referiB de eEempluB laF
: termenele de reali&are a proiectului produ!uluiG
: termenele de introducere An fabrica/ie a produ!uluiG
: limita minim6 a "alorii de Antrebuin/are a produ!uluiG
: utili&area unor materii prime !au materiale deficitareG
: limita maEim6 a beneficiuluiG
: limita maEim6 a c4eltuielilor de produc/ieB din care a celor
materialeF
: limita maEim6 a c4eltuielor de in"e!ti/iiG
: limita maEim6 a pre/ului produ!uluiG
: limita maEim6 a c4eltuielor de proiectare.
$. Ni"elul de detaliere An aplicarea anali&ei "alorii !e !tabileCte An
func/ie de compleEiatea produ!uluiB m6rimea !eriei de fabrica/ie
Ci de obiecti"ele urm6rite.
Faza 8 ?&-,*%H,&#, C?+#C/%3.+.% C# +.C&.
1. Colecti"ul de lucru pentru aplicarea anali&ei "alorii Ci modul An care
ace!ta ACi de!f6Coar6 acti"itatea !e !tabile!c prin deci&ia conducerii
unit6/ii. e recomand6 numirea a 3...1$ membri Ci colaboratori din
cadrul unit6/ii Ci ;!au< din afara ace!teia.
Colecti"ul de lucru poate a"ea urm6toarea componen/6F
: proiectantul produ!uluiG
: !pecialiCti din cercetareB proiectare con!tructi"6 Ci te4nolo2ic6G
: cadre !peciali&ate in anali&a "aloriiG
: !pecialiCti din !ec/ia !au atelierul de fabrica/ie a produ!uluiG
: !pecialiCti An apro"i&ionareG
: !pecialiCti An de!facere !au pre!tari !er"iciiG
: !peciali!ti An controlul calit6/ii produ!elorG
: de!i2nerG
: matematicieni Ci !pecialiCti An te4nnica de calculG
: informaticieniG
: !pecialiCti An mar=etin2.
2. #embrii colecti"ului trebuie !6 fie !pecialiCti din compartimentele Ci
!ec/iile unit6/ii care pot influen/a a!upra concep/ieiB fabrica/ieiB co!turilor Ci
de!facerii produ!ului. In colecti"ul de lucru e!te nece!ar !6 eEi!te
Antotdeauna proiectantul produ!ului !tudiat Ci cel pu/in un cadru !peciali&at
An anali&a "aloriiB care cunoaCte metodolo2ia de lucru aplicat6 la produ!e.
3.
3. Conduc'torul colecti"ului de lucru e!te de drept re!pon!abilul temei de
cercetare !au Ceful de proiect al produ!uluiG el poart6 intrea2a r6!pundere
pentru aplicarea metodei anali&ei "alorii Ci calitatea re&ultatelor ob/inute.
Faza D B&#-,/%&#, M#/?C?+?-%CI
1 %re26tirea metodolo2ic6 in "ederea aplic6rii anali&ei "alorii
poate fi efectuat6 Anaintea Anceperii lucr6rilorB pentru toate etapele Ci fa&ele
de reali&area !au pe parcur!ul reali&6rii ace!tora pentru fiecare etap6 Ci fa&6
An parte.
2 %re26tirea metodolo2ic6 pentru to/i membrii colecti"ului de
lucru !e a!i2ur6 de c6tre conduc'torul colecti"ului.
3 In cadrul pre26tirii metodolo2ice trebuie !ubliniate An mod
core!pun&6tor con/inutulB !copulB po!ibilit6/ile anali&ei "alorii pentru
reali&area func/iilor nece!are ale produ!ului !tudiat la un co!t minim Ci in
condi/iile a!i2ur6rii calit6tiiB fiabilit6/iiB performan/elor !i li"r6rii ace!tuia.
In acti"itatea colecti"ului e!te nece!ar !6 !e promo"e&e principiul muncii in
ec4ip6B !6 !e !timule&e creati"itatea participan/ilor Ci !6 !e Anl'ture
tendin/ele de rutin' An abordarea problemelor.
Faza J 1/,G%+%&#, B+,*.+.% C# +.C&.
1. %lanul de lucru al colecti"ului !e AntocmeCte potri"it etapelor Ci fa&elor
!tudiului de #-.
2. %entru fiecare etap' Ci fa&' !e define!c !arcinileB termenele Ci
re!pon!abilit'/ile. De a!emenea pot fi preci&ate Ci miHloacele materiale Ci
financiareB precum Ci colabor'rile nece!are reali&'rii fiec'rei etape !au fa&e.
Faza < ,B&?G,&#, B+,*.+.% C# +.C&.
%lanul de lucru al colecti"ului !e aprob' de c'tre conducerea
unit'/ii.
Reali&area pre"ederilor planului de lucru !e controlea&' de c'tre
un cadru de conducere de!emnat An ace!t !cop.
31
ETAPA II ANALI9A NECE!ITATII !OCIALE
Faza 7 C.+#-#&#, %*F?&M,/%%+?&
1. (cea!t' fa&' cuprindeF
: !tabilirea nece!arului de informa/iiG
: identificarea !ur!elor de informa/iiG
: cule2erea Ci prelucrarea informa/iilor An "ederea utili&'rii lor.
2. Informa/iile trebuie !' !e refere la concep/iaB produc/iaB
apro"i&ionareaB de!facereaB co!turile Ci utili&area produ!uluiB precum
Ci a altor produ!e cu de!tina/ie !imilar'B reali&ate An /ar' !au
!tr'in'tate.
3. e recomand' ca informa/iile !' fie ob/inute prin in"e!ti2area
cerin/elor la utili&atoriB prin !tudierea documenta/iei te4niceB
economice Ci comercialeB a literaturii te4nice de !pecialitateB a
!tandardelorB pro!pectelorB cataloa2elor Ci mo!trelorB a produ!elor
!imilareB precum Ci prin con!ultarea celor mai buni !pecialiCi.
4. Cule2erea C prelucrarea informa/ilor trebuie continuat' pe toat'
durata colabor'rii lucr'rii de anali&a "alorii.
Faza 8 1/,G%+%&#, *?M#*C+,/?&.+.% C# F.*C/%% 1% ,
+%M%/#+?& C%M#*1%.*%+?& +?& /#K*%C#
1. Nomenclatorul de func/ii Ci limitele dimen!iunilor lor te4nice !e !tabile!c
a"Dndu:!e An "edere An!uCirile pe care produ!ul trebuie !' le aib' pentru a
!ati!face nece!itatea !ocial' c'reia Ai e!te de!tinat.
2. 0unc/iile trebuie !' fie formulate omo2enB clarB conci!B preci!.
Ele trebuie !' reflecte toate An!uCirile produ!ului pentru ca
acea!ta !' !ati!fac' cerin/ele utili&atorilor Ci !' core!pund' unor condi/ii
func/ionale impu!e de mediu.
3. Nomenclatorul de func/ii trebuie !' cuprind' numai func/ii nece!are.
Un produ! eEi!tentB !upu! anali&ei "alorii An "ederea
moderni&'riiB poate a"ea func/ii lip!' fa/' de nomenclator !au func/ii inutile
An plu! fa/' de nomeclator.
32
Faza D 1/,G%+%&#, *%3#+.&%+?& C# %MB?&/,*/, ,
F.*C/%%+?&
1. Ni"elurile de importan/' ale func/iilor produ!ului !e !tabile!c An !copul
determin'rii contribu/iei fiec'rei func/ii An "aloarea de Antrebuin/are a
produ!uluiB prin compararea func/iilor Antre eleB dou' cDte dou'B din punctul
de "edere al efectului lor utilB pe ba&a con!ult'rii unui eCantion repre&entati"
de utili&atori Ci !pecialiCti !au prin alte procedee.
2. Nomenclatorul de func/ii !e completea&' cu limitele dimen!iunilor
te4nice Ci ni"elurile de importan/' ale func/iilor.
ETAPA III" ANALI9A !I EVALUAREA !ITUATIEI ELI!TENTE
Faza 7 C%M#*1%?*,&#, /#K*%C, , F.*C/%%+?&
1 Dimen!iunile te4nice ale func/iilor trebuie !' reflecte cDt mai eEact
An!uCirile eEprimate prin func/iile produ!ului Ci de re2ul'B cuprind
denumirea parametruluiB unitatea de m'!ura Ci "aloarea parametrului
re!pecti".
2 )a un produ! nouB dimen!iunile te4nice ale func/iilor !e !tabile!c pe
ba&a confrunt'rii datelor re&ultate din in"e!ti2area cerin/elor
utili&atorilor cu parametrii te4nici Ci con!tructi"i ai unor produ!e
!imilare eEi!tenteB precum Ci cu literatura te4nic' de !pecialitate.
3 )a un produ! eEi!tentB !upu! anali&ei "alorii An "ederea moderni&'riiB
dimen!iunile te4nice ale func/iilor !e eEprim' prin parametrii te4nici ai
produ!ului re!pecti"B pre"'&u/i An documenta/ia te4nic' !au determina/i
prin m'!ur'ri te4nice.
4 Dimen!ionarea functiilor !ubiecti"e !e face prin e!timareB utili&Dnd
di"er!e te4nici Ci procedee !tati!tico:matematiceB !ociolo2ieB
p!i4olo2iceB eEperimentaleB etc.
$ Re&ultatele ob/inute An acea!t' fa&' !e !inteti&ea&' aCa cum e!te
eEemplificat An tabel $.1.
Tabel $.1
im:
bol
0unc/ie Dimen!iune te4nic' Ni"el de
importan/'
Ob!er"
a/ii
Denumire Unitate de
m'!ur'
-alo
are
33
Faza 8 C%M#*1%?*,&#, #C?*?M%C, , F.*C/%%+?&
1. Co!turile aferente elementelor componente ale produ!ului care
materiali&ea&' func/iile ace!tuia !e An!criu aCa cum e!te eEemplificat An
tabelul $.2B a"Dndu:!e An "edere ni"elul de detaliere a lucr'rii de anali&a
"aloriiB !tabilit conform celor men/ionate An Etapa IB fa&a 1B punctul $.
Co!turile din coloana aElementele componente ale produ!uluiK !e
reparti&ea&' pe una !au mai multe func/ii ale produ!uluiB core!pun&'tor cu
2radul de participare a elementelor componente re!pecti"e la reali&area
ace!tor func/ii Ci !e An!criu An coloanele func/iilor re!pecti"e.
Tabelul $.2
Nr.
Crt.
Elemente
componente ale
produ!ului
;repereB opera/ii<
imbolul func/iilor Co!turi
inutile
Ob!er
:"a/ii
0
1
0
2
0
3
0
4
..
.
0n
Denumire Co!t
lei
Co!t lei lei
Total
Faza D ,*,+%H, 1%1/#M%C, , F.*C/%%+?&
(cea!t' fa&' poate cuprindeF
1. (nali&a modului An care produ!ul eEi!tentB !upu! moderni&'riiB Ci fiecare
func/ie An parte !ati!fac toate cerin/ele utili&atorilorG compararea
parametrilor te4nici Ci a !olu/iilor con!tructi"e cu nece!it'/ile reale ale
utili&atorilor produ!ului.
2. (nali&a Ci aprecierea !olu/iilor con!tructi"e Ci te4nolo2ice po!ibile pentru
reali&area func/iilor produ!ului An "ederea elimin'rii elementelor Ci
co!turilor func/iilor !upradimen!ionate economic An "aloarea de
Antrebuin/are a produ!ului.
34
3.Compararea func/iilorB a dimen!iunilor lor te4nice Ci a co!turilor func/iilor
produ!ului eEi!tent cu cele ale unor produ!e !imilare cu performan/e de "Drf
reali&ate An /ar' Ci An !tr'inatate.
Faza J 1/,G%+%&#, C%&#C/%%+?& C# C#&C#/,&#
1. In acea!t' fa&' !e efectuea&'F
: ad'u2area !au eliminarea unor func/ii la produ!ul eEi!tentG
: !tabilirea corec/iilor An dimen!iunile te4nice ale func/iilor
produ!ului eEi!tentB core!pun&'tor cerin/elor utili&atorilorG
: renun/area la elementele componente ale produ!ului eEi!tent care
nu au nici un rol func/ionalG
: !tabilirea func/iilor cu co!turi di!propor/ionate An raport cu
ponderea lor An "aloarea de Antrebuin/are a produ!ului eEi!tent Ci
identificarea c'ilor de eliminare a di!propor/iilor.
2.In ca&ul An care din anc4eta la utili&atori referitoare la cerin/ele pri"ind
func/iile produ!ului Ci dimen!iunile lor te4nice a re&ultat o di!per!ie mareB
!e !tudia&' po!ibilit'/ile de di"er!ificare a produ!ului eEi!tent.
3.Conclu&iile a!upra concep/iei Ci a modului de fabrica/ie a produ!uluiB
precum Ci direc/iile de cercetare !e !tabile!c pe ba&a re&ultatelor ob/inute din
anali&a !i!temic' a func/iilorB a obiecti"elor Ci re!tric/iilor !tabilite prin
tem'.
ETAPA IV CONCEPEREA !AU RECONCEPEREA
PRODU!ULUI
Faza 7 #+,G?&,&#, B&?B.*#&%+?& C# &#,+%H,&# ,
B&?C.1.+.% *?. 1,. 1.B.1 M?C#&*%H,&%%
%entru elaborarea propunerilor de materiali&are a func/iilor
produ!ului !e recomand' utili&area unor metode Ci te4niciB ca de eEempluF
anali&a combinatorieB c4ec=:li!teleB modelarea matematic'B brain!tormin2:
ul.
%ropunerileB !ub forma de idei Ci !c4i/eB !e Anre2i!trea&' pentru
a fi folo!ite An urm'toarele fa&e de lucru.
3$
Faza 8 1#+#C/%?*,&#, B&?B.*#&%+?&
e "erific' dac' propunerile elaborate !unt reali&abile din punct
de "edere te4nic Ci economic Ci An ce m'!ur' contribuie la atin2erea
obiecti"elor !tabilite.
%ropunerile care !e pot reali&a Ci core!pund obiecti"elor !e re/in
de c'tre colecti"ul de lucru.
Dac' nu !e pot re/ine cel putin dou' !au trei propuneri pentru
fiecare obiecti" !tabilitB !e repet' fa&a anterioar' conform celor men/ionate
An primul para2raf al pre&entului !ubcapitol.
Faza D C#H3?+/,&#, 1% C?*C&#/%H,&#,
B&?B.*#&%+?& +, *%3#+ C# 1?+./%#
%ropunerile re/inute !e combin' Ci !e de&"olt'B concreti&Dndu:!eB
dup' ca&B !ub form' de !tudii !au proiecteB An!o/ite de un calcul preliminar
a!upra eficien/ei economice. %entru "erificarea propunerilorB !e pot reali&a
modele !au mac4ete eEperimentale Ci efectua Ancerc'ri de laborator.
Faza J #3,+.,&#, 1?+./%%+?&
olu/iile propu!e !e e"aluaea&' din punct de "edere al
compatibilit'/ii con!tructi"eB al Andeplinirii func/iilor produ!ului Ci al
co!turilor.
%entru fiecare !olu/ie !e determin' dimen!iunile te4nice Ci
economice ale func/iilor Ci !e eEecut' toate fa&ele etapei a III:a.
e "erific' dac' !olu/iile !e Ancadrea&' An re!tric/iile !tabilite prin
tem'.
olu/iile propu!e !e compar' Antre ele !ub a!pectul "alorii de
Antrebuin/are Ci al co!turilor Ci !e ale2e !olu/ia optim' pe ba&a criteriului
maEimi&'rii raportului dintre "aloarea de Antrebuin/are Ci co!tul de
produc/ie.
%entru produ!ele noi acea!t' etap' !e eEecut' dupa etapa II.
ETAPA V APROMAREA !OLUTIEI OPTIME
Colecti"ul de lucru pre&int' conclu&iile !ale a!upra !olu/iilor
propu!e. e a"i&ea&' Ci !e aprob' !olu/ia optim'B atDt din punct de "edere al
"alorii de Antrebuin/areB cDt Ci al co!tului produ!ului.
31
)ucrarea !e a"i&ea&' conform di!po&i/iilor le2ale An "i2oare pentru
!tudiile Ci proiectele de produ!e noi !au moderni&ate.
e recomand' ca An componen/a colecti"ului de a"i&are !' eEi!te cel
pu/in o per!oan' !peciali&at' An anali&a "alorii.
Conducerea unit'/ii urm'reCte re!pectarea termenului de reali&are
pre"'&ut.
9ilanul )i prezentarea soluiilor alese
9ilan/ul Ci pre&entarea !olu/iilor ale!e repre&int6 a Ca!ea etap6 a
proce!ului de #-. (nimatorul 2rupului pre&int6 celui de ia deci&iiB !ub
forma unui bilan/B propunerile !elec/ionate An timpul fa&ei precedente.
Conclu&iile bilan/ului !e "or concreti&a printr:o propunere pe care 2rupul de
lucru o face Ci An care !e "or pre&enta punctele forte ale !olu/iei ale!e.
drmea&6 eEaminarea recomand6rilor a"an!ate Ci deci&ia !er"iciilor
implicate. Recomand6rile "or fi e"entual corectate Ci !e "or pre&enta
de!enele cu !olu/ia pentru produ!ul !tudiat Ci calculele te4nico:economice.
In final !e AntocmeCte proiectulB !e aprob6 2raficul de implementare
a propunerilor Ci !e tran!mite !er"iciilor opera/ionale.
(ce!t bilan/ !e poate pre&enta utili&Dnd diferite metode.
ealizarea soluiilor alese
8raficul de implementare reali&at An cadrul etapei anterioare !e pune
de acord cu alte !ec/iuni ale planului de creCtere a eficien/ei economice.
Ca re&ultat al de!f6Cur6rii acti"it6/ii de #- !e elaborea&6
documenta/ia te4nic6 Ci de proiectare.
Urmea&6 etapa or2ani&6rii acti"it6/ii de a!imilare a recomand6rilor.
8raficul de implementare e!te urm6rit An mod continuu pentru Ancadrarea An
el. Re&ultatele ob/inute prin implementarea recomad6rilor 2rupului de #-
!unt comparate cu cele ini/iale iar An final e!te Antocmit un raport a!upra
Andeplinirii acti"it6/ii.
ETAPA VI REALI9AREA !I CONTROLUL APLICARII
Faza 7 1/,G%+%&#, B&?-&,M.+.% C# &#,+%H,&#
Dup' con!ultarea compartimentelor Ci !ec/iilor care r'!pund de
eEecutarea produ!uluiB colecti"ul de lucruB An conformitate cu termenul
!tabilitB AntocmeCte un pro2ram de reali&are Ci omolo2are a !olu/iei aprobateB
37
precum Ci de eEecutare a altor fa&e ale acti"it'/ii de a!imilare de produ!e noi
!au moderni&ate.
%ro2ramul de reali&are !e !upune aprob'rii conducerii.
Faza 8 &#,+%H,&#, 1?+./%#% ,B&?G,/#
%e parcur!ul reali&'rii !olu/iei aprobateB colecti"ul de lucru acord'
a!i!ten/' te4nic' de !pecialitate Ci propuneB dup' ca&B m'!uri de
Ambun't'/ire a unora dintre !olu/ii Ci de Anl'turare a abaterilor de la
pro2ramul de reali&are aprobat.
Faza D #3,+.,&#, &#H.+/,/#+?& C.B, ,B+%C,&#
e "erific' dac' co!tul produ!ului eEecutat !e Ancadrea&' An
pre"ederile temei. e urm'reCte modul An care produ!ul core!punde
cerintelor utili&atorilor.
e determin' efectele economice ob/inute prin proiectare
;reproiectare<B atDt la producator cDt Ci la utili&atorii produ!ului re!pecti".
c4ema etapelor Ci fa&elor unui !tudiu de #- e!te pre&entat' mai
Ho!B conform T( 11272I2:75.
33
35
VI" RECONCEPEREA PRODU!ELOR
%rin anali&a !i!temic' !i func/ional' #- defineCte practic direc/iile
de cercetare pentru perfec/ionarea produ!ului !tudiatB moment An care Ancepe
actul creati". %entru acea!ta trebuie !' facem apel la metodele de creati"itate
con!acrate. %roce!ul de proiectare !au reproiectare al unui produ! e!te un
proce! de crea/ie te4nic'.
In timpul ace!tei fa&e !e caut' r'!pun!ul la Antrebarea lui )arrW
#ile!B JCe altce"a "a face produ!ul NK. (cea!t' fa&' mai e!te cunoa!cut' Ci
ca o fa&' a !pecula/iilor. 0a&ele de informare !e Anc4eie cu elaborarea
dia2ramei 0(T Ci cu anali&a !i!temic' a func/iilor. %rin fa&a de creati"itate
c'ut'm cele mai bune !olu/ii pentru materiali&area func/iilor identificateB din
punct de "edere al unui criteriu !au al unui !et de criterii. #ulte dintre
lucrurile pe care le folo!im An "ia/' cotidian' au fo!t catalo2ate cDnd"a ca
fiind impo!ibil de reali&at. i iat' c' acum ele au p'trun! An cotidian. i
acea!ta a de"enit po!ibil pentru c' cine"a a "rut !' dep'Cea!c' barierele
momentului.
EEi!ta numeroa!e metode prin care !e pot 2enera idei. 0iecare dintre
ele poate fi folo!it' cu !ucce!. #- nu impune o anumit' metod' de
creati"itate. TotuCi cea mai frec"ent utili&at' metod' e!te cea a
brain!tormin2ului. Re2ula de ba&' a metodei e!te !' nu pronun/i niciodat'
un cu"Dnt de!curaHatorB nici m'car "i! a "i! de tine. %rin aplicarea corect' a
metodei !e 2enerea&' ideiB !e crea&' un fluE de 2Dndire. (nali&a ideilor
re&ultate An urma aplic'rii brain!tormin2ului !e face An fa&a urm'toare. %e
parcur!ul derul'rii proce!ului nimeni nu trebuie !':Ci fac' probleme dac'
idea e!te fe&abil' !au nuB dac' "a fi acceptat' !au nu. E!te de preferat ca prin
aplicarea metodei !' 2ener'm un numar cDt mai mare de idei pentru fiecare
dintre func/iile problem'. Declara/iile ne2ati"eB mimica facil' !au orice alt'
ac/iune critic' di!tru2 o !e!iune de creati"itate.
Dup' Anc4eierea !e!iunii de brain!tormin2 ec4ipa "a eEamina ideile
An !en!ul c' ele pot fi combinate
arcina de de!coperireB identificare Ci ale2ere a !olu/iilor optime e!te
o opera/ie de concep/ieB de proiectare. Toate metodele core!pun&'toareB
diferitele te4nici de !timulare a creati"it'tiiB deCi nu fac parte din #-
propriu:&i!'B !unt in!eparabile de acea!ta.
8rupurile pluridi!ciplinare de lucru !unt formate din economiCtiB
te4nicieni Ci !pecialiCti An in"entic'.
Orice proce! de crea/ie te4nic' are mai multe fa&eF
: faza logicB de formulare a problemeiB adunarea datelorB c'utarea
!olu/iilorG
5.
: faza intuitive T per!pecti"'B 2enerali&areB eliberarea 2Dndirii de
!olu/iile anterioareB An care !e conturea&' de!coperireaG
: faza critic L eEaminare a de!copeririiB "erificareB punere la
punctG
EEi!t' mai multe principii ale in"enticiiF
1. %roce!ul de de!coperire Min"en/ie:ino"a/ie !e
poate pro"oca Ci reproduceG
2. %roce!ul de de!coperire Min"en/ie:ino"a/ie
e!te acelaCi pentru toate di!ciplineleG
3. DecoperirileB in"en/iile !e na!c An
!ubconCtientG de aceea cercet'torul trebuie !'
!e eEpun' An mod "oit unei multitudini de
!timulente eEterioare.
#etodele de concep/ie !e Ampart An dou' mari cate2oriiF
: #etode intuiti"eG
: #etode analitice.
VI"#"Meodele de lucru inuii(e
#etodele intuiti"e fa"ori&ea&' apari/ia ideilor prin intermediul
2rupului pluridi!ciplinar. EEi!t' dou' modalit'ti mai importante de
abordareF
: 9rain!tormin2:ulG
: inectica.
VI"#"# Mrainsor)in*Cul <Meoda Os/orn=
J(!altul creieruluiK e!te o metod6 ce apar/ine lui (leE O!born Ci e!te o
Cedin/6 de creati"itate care !e ba&ea&6 pe urm6toarele principiiF
a. amDnarea criticiiG
b. emiterea cDt mai multor ideiG
c. AncuraHarea ideilor Jdeo!ebiteIciudateKG
d. da/i frDu liber ima2ina/iei.
(ce!te principii !e !criu pe tabla !'lii An care are loc Cedin/a.
E!en/a brain!tormin:ului con!t' An !epararea inten/ionat' a actului
ima2ina/iei de fa&a 2Dndirii criticeB obiecti"eB ra/ionale. De aici metoda Ci:a
dobDndit Ci denumirea de Je"aluare amDnat'K !au J!u!pendarea e"alu'riiK.
%rin amDnarea criticii metoda mai e!te denumit' Ci Jfilo&ofia marelui daK.
#etoda ACi propune crearea condi/iilor pentru !timularea creati"it'tii
unui 2rup de !pecialiCtiB !olicita/i !' participe la 2'!irea unei !olu/ii pentru o
anumit' problem'. Ea !e ba&ea&' pe re&ultatele unor cercet'ri de p!i4olo2ie
51
a!upra comportamentului indi"idual An raport cu un 2rup de per!oane care
de&bat o problem' Ci urmea&' !' adopte o deci&ie. #etoda !e ba&ea&' pe
concep/ia c' Antr:un num'r mare de idei !e "or 2'!i Ci cDte"a idei bune.
9rain!tormin2:ul nu con!tituie o te4nic' de re&ol"are a unei
problemeB ci doar o !timulare a 2Dndirii intuiti"e An !en!ul formul'rii de
idei:!olu/iiB Antr:un num'r cDt mai mare. 9rain!tormin2:ul nu Anc4eie
proce!ul de crea/ie ci doar Al !c4i/ea&'. Cu cDt num'rul de idei e!te mai mare
cu atDt creCte probabilitatea ca printre ele !' !e afle o idee "aloroa!'.
%articipan/ii la de&batere trebuie !' fie con"inCi c' o idee enun/at'B c4iar
dac' pe moment nu are nici o le2'tur' cu problema enun/at'B poate pre&enta
un element de in!pira/ie pentru alte idei Ci deci nu trebuie i2norat'. O ideee
!olu/ie nu trebuie !u!/inut' cu prea multe ar2umente.
8rupul de brain!tormin2 trebuie !6 cuprind6F
1. liderG
2. 1:2 !ecretariG
3. 4:$ !pecialiCti An brain!tormin2G
4. 4:$ !pecialiCti An problem6.
Durata optim6 a unei Cedin/e e!te de 3. M 4$ minute.
In #- brain!tormin2:ul !e utili&ea&6 pentruF
a. !tabilirea Ci formularea func/iilor produ!uluiG
b. pentru dimen!ionarea economic6 a func/iilorG
c. pentru reconceperea produ!ului.
(plicarea metodei comport' urm'toarele etapeF
:. Pregtirea reuniunii
Con!t' An !tabilirea !ubiectului Ci !elec/ia participan/ilor. %entru
fiecare reuniune !e pune An di!cu/ie un !in2ur !ubiect. e trimite cDte o
in"ita/ie membrilor ec4ipei ale!eB An care !e !pecific' problemaB &iuaB oraB
locul AntDlnirii. e crea&' a!tfel premi&ele pentru de!f'Curarea unui proce!
de incuba/ieB de declanCare a a!ocierilor. %er!oanele re!pecti"e au fo!t ale!e
mai demultB urm'rindu:!e !' fac' parte din cele mai di"er!e profe!iuniB
a!i2urDndu:!e a!tfel o "arietate a punctelor de "edere. (ceCti !pecialiCti iau
act de problem'B dar nu o anali&ea&' An mod !pecial.
In alc'tuirea 2rupului trebuie!c re!pectate urmatoarele condi/iiF
: !elec/ia !e face An func/ie de dorin/a per!oanei de a participa
la reuniuneG
: Antre membrii 2rupului nu trebuie !' eEi!te antipatiiB ba
dimpotri"' rela/iile de !impatie Ci prietenie !unt de preferat.
In acelaCi 2rup !' nu fie un Ceful admini!trati" cu !ubalternii.
52
::. 5esf)urarea reuniunii
)a Anceputul reuniunii liderul 2rupului pre&int' clar Ci !uccint
!ubiectul ;problema !upu!' de&baterii<. +iua Ci ora trebuie!c ale!e a!tfel
AncDt participan/ii !' nu fie obo!i/i !au !ub influen/a unor e"enimente care !'
le afecte&e buna di!po&i/ie.
)iderul poate opri acti"itatea 2rupului pentru a declanCa cDte"a
minute de concentrare indi"idual'. Ideile nu "or primi numele autorului.
:::. Selecia ideilor
e derulea&' dup' terminarea reuniuniiB de c'tre una !au mai multe
per!oane care e"aluea&' "aloarea diferitelor idei.
ecretarul 2rupului pre2'teCte o li!t' cu toate ideile formulate. )i!ta
e!te dactilo2rafiat' cu !pa/ii Antre propuneri. elec/ia ideilor e!te reali&at' de
o ec4ip' !peciali&at'. In e"aluarea ideilor !unt utile urm'toarele Antreb'riF
: idea e!te !uficient de !impl' N
: idea e!te acceptabil' din punct de "edere uman N
: e!te idea oportun' N
: e!te ea reali&abil' N
: poate ea contribui la creCterea producti"it'tii N
: "or !c'dea co!turile N
In ca&ul An care "arianta alea!' nu pre&int' modific'ri ale "alorii de
Antrebuin/are fa/' de "arianta eEi!tent' !e "or e"alua numai co!turile. Cele
mai bune "ariante r'ma!e An !elec/ie trebuie!c anali&ate din punct de "edere
al momentului c'nd pot fi reali&ate.
Re&ultatele !tudiului !e !inteti&ea&' Antr:un raport finalB care "a !er"i
la !u!/inerea propunerilor. (ce!ta trebuie !' cuprind'F
: de!crierea "ariantei optimeG
: !tabilirea !arcinilor Ci a re!pon!abilit'/ilorG
: pre&entarea ri!curilor la !olu/ia alea!' Ci propuneri pentru
e"itarea lor.
VI"#"1" Meoda Del%hi
#etoda Delp4i are ca premi!e opiniile intuiti"e ale unor !pecialiCti
de Analt' calificareB care trebuie!c recoltate Ci prelucrate An mod !i!tematicB
c'utDndu:!e eliminarea influen/elor !ecundare.
8rupul de eEper/i trebuie C' cuprind' Antre $ Ci 1. membriB
!pecialiCti cu Analt' calificareB cu po!ibilit'/i de a emite idei noi.
53
(nc4eta !e face An !cri! pe ba&a unor c4e!tionareB An mai multe
rundeB p'!trDndu:!e anonimatul participan/ilor pDn' la !fDrCitB re&ultatele
fiind apoi prelucrate pentru ob/inerea unei li!te po!ibile.
In prima rund' c4e!tionarul are o anumit' particularitate prin faptul
c' prin el !e ini/ia&' anc4eta Ci el trebuie !' cuprind' toate informa/iile
nece!are.
In a doua rund' Antreb'rile !e prelucrea&' ob/inDndu:!e o median'
;"aloare central'< care e!te "aloarea aflat' la miHlocul tuturor "alorilor
indicate de eEper/i. C4e!tionarele !unt An!o/ite de opiniile rundelor
precedenteB !tati!ticiB 2rafice a!tfel AncDt participan/ii !' fie aHuta/i !'
re"i&uia!c' primele re&ultate.
In ultima etap' !e face anali&a e"olu/iilor de la un c4e!tionar la altul
Ci !e pun An e"iden/' factorii principali.
VI"1" Cercearea )or$olo*ic5
#etoda matricilor morfolo2ice de idei utili&ea&6 te4nica de c6utare
combinatoric6 a unor !olu/ii noi pornind de la priorit6/ile de reali&are a
p6r/ilor componente ale produ!ului.
Dac6 un produ! e!te reali&at din mai multe !uban!ambleB care la
rDndul lor pot fi reali&ate An mai multe moduriB prin combinarea tuturor
modalit6/ilorB re&ult6 un num6r de !olu/ii con!tructi"eB
N T

n
i
1
1
;1.1<
UndeB
N T num6rul de !olu/ii ale produ!uluiG

i
T num6rul de !olu/ii ale !uban!ambluluiG
n T num6rul de !uban!able
(nali&Dnd mul/imea "ariantelor !e pot con!tata urm'toareleF
: o !erie de !olu/ii con!tructi"e "or fi incompatibileB deci !unt
!olu/ii impo!ibileG
: o alt' !erie de !olu/ii nu "or repre&enta noutatea fa/' de
ni"elul te4nicii momentului re!pecti"G
: alte !olu/ii nu pot fi reali&ate de te4nolo2iile eEi!tente An
momentul re!pecti"G
: un num'r !uficient de mare de !olu/ii utile pot fi Ci
reali&abileB dintre care !e "or elimina cele ce nu !unt cerute
de pia/' !au nu !unt eficiente din punct de "edere economic.
54
VI"2" Meoda Pareo < A" M" C" =
#etoda %areto !e mai AntDlneCte !ub denumirea (9C !au 2.I3..
E!te o metod6 de pro2ramareB !electareB anali&6B 2rupare a
contribu/iei componentelor unui !i!tem cercetatB care d6 po!ibilitatea
adopt6rii deci&iilor An func/ie de ponderea pe care o de/ine An efectul
anali&at. #etoda %areto e!te o metod' de eficienti&are a cercet'riiB prin care
!e !electea&' cau&ele rele"ante ale unui fenomen.
Intr:un produ! nu toate reperele au aceeaCi contribu/ie la formarea
pre/ului. De re2ul' un num'r redu! de repereB 2:3B merit' o aten/ie deo!ebit'
!ub a!pectul co!tului Ci a!upra lor trebuie !' ne concentr'm eforturile.
#etoda con!t' An Amp'r/irea an!amlului ;num'rului de repere
!tudiate< Antr:un numar de 2rupe. Criteriul de Amp'r/ire poate fiF "olumul de
manoper'B cantitatea de materialB cantitatea de ener2ieB etc. Num'rul de
2rupe An care !e Amparte an!amblul poate fi orice numar naturalB dar cel mai
frec"ent !e utili&ea&' cifra 3. -om Amp'r/i deci un an!ambluB din punct de
"edere al "olumului de ener2ie nece!ar' proce!'rii An trei 2rupe ;(B9BC< F
: 8rupa ( M con/ine un num'r redu! ;de re2ul' 2.L< de repere care
nece!it' o cantitate mare de ener2ie nece!ar' proce!'riiG
: 8rupa 9 : con/ine un num'r mediu ;de re2ul' 3.L< de repere care
nece!it' o cantitate mare de ener2ie nece!ar' proce!'riiG
: 8rupa C : con/ine un num'r mare ;de re2ul' $.L< de repere care
nece!it' o cantitate mare de ener2ie nece!ar' proce!'rii.
#etoda %areto mai e!te cuno!cut' !i !ub numele de Jmetoda ( 9 CK.
In locul cifrelor de 2.B3.B$.L !e pot util&a Ci alte combina/iiB ca de
eEempluF $B 2.B 7$L.
In fi2ura 1.1 "' pre&ent'm un eEemplu de dia2ram' %aretoB pentru
reperele unui produ!B din punctde "edere al con!umului de manoper'. Ea
e!te de tipul $.B 4.B 1..
5$
0i2. 1.1
In !tudiile de #- metoda %areto are aplica/ii An etapa de dimen!ionare
economic6 a func/iilor Ci An reconceperea produ!ului.
De eEemplu la determinarea co!turilor func/iilor nu e!te nece!ar6
luarea An con!iderare a tuturor reperelor !au opera/iilorB ci numai a acelora
repre!entati"e !ub a!pectul ponderilor An co!tul total. E!te !uficient de
eEact6 dimen!ionarea economic6B dac6 !e con!ider6 numai repereleB
!uban!amblurile repre!entati"e.
Reconceperea produ!ului !e poate reali&a rapid Ci eficient utili&Dnd
conceptele metodei %areto. (!tfel An locul reconceperii tuturor func/iilorB
e!te !uficient !6 !e recree&e doar func/iile cu cele mai mari
!upradimen!ion6ri economice. De a!emenea la reconceperea unei func/ii
e!te !uficient !6 ne oprim la reperul cu cea mai mare pondere An co!tul
func/iei.
$.L
5.L
1..L
-olumul de
manoper' YLZ
R
e
p
e
r
1
R
e
p
e
r
2
R
e
p
e
r
3
R
e
p
e
r
4
R
e
p
e
r
$
Num'rul de repere
+ona C ;1.L<
+ona 9 ;4. L<
+ona ( ;$.L<
51
VI"7" Meode de lucru analiice
Ele ofer' cadrul pentru abordarea unei probleme utili&Dnd un
c4e!tionar aplicat diferitelor elemente ale obiectului !au problemei
con!iderateB obli2Dndu:ne !' ne Antreb'm dac' nu !e pot modifica !au
elimina unele elemente.
Una dintre cele mai !imple Ci An acelaCi timp utili&ate metode e!te
cea a 4liselor de conrol6 /C2ec; list,. Tipurile de Antreb'ri Ci !copul
urm'rit prin ele !unt redate An tabelul de mai Ho!.
Tabelul 1.1
Nr"
cr"
!co%ul
ur)&ri
%rin
0nre/are
Inre/area
1 Utili&are An
alte !copuri
e pot 2'!i noi utili&'ri pentru a:l folo!i ca atareN
au cu modific'riN
2 (daptare Cu ce !e poate a!emuiN Ce alte idei !u2erea&'N Ce
analo2ii ne ofer' trecutulN Ce !e poate copiaN
3 #odificare ' !e modifice formaN ' !e modifice culoareaB
de!tina/iaB etcN alte modific'riN
4 #'rit Ce i !e poate ad'u2aN %oate fi mai lun2B mai
re&i!tentN
$ #icCorat Ce !e poate !uprima !au micCoraN
1 Inlocuit Cu ce materialeN Ce procedee !e pot AnlocuiN
7 Recla!at e poate reaCe&a Antr:o alt' ordineN
3 In"er!at e in"er!ea&' rolurileB !e tran!pune po&iti"ul cu
ne2ati"ul.
5 Combinat e pot combina cu alte unit'/i. (lte an!ambluriB
!copuriN
e ob!er"' c' f'rDmi/area Ci recon!truc/ia caracteri&ea&' acea!t'
!uit' de Antreb'riB care apar mai mult !au mai pu/in conCtient An An!uCi
proce!ul de proiectare !au reproiectare.
)i!ta de control nu e!te altce"a decDt un moment care !pecific' Antr:
o anumit' ordine domeniile care trebuie!c eEaminate An cur!ul unui !tudiu
de #-. Domeniile !e enun/' Ci !e detalia&' !ub form' de Antreb'ri.
57
VI"8" Meoda liselor de (eri$icare <ChecElis=
(nali&a produ!uluiI!er"iciului prin metode de #- !e poate face Ci
cu aHutorul unor !ec"en/e de Antreb'ri ;c4ec=li!t<. (ce!te !ec"en/e cuprind
dou' tipuri de Antreb'riF
: Antreb'ri primareG
: Antreb'ri !ecundareG
)i!ta de Antreb'ri primare urm'reCte !tabilirea !copuluiB loculuiB
!ec"en/ei ac/iunilorB per!oanelor Ci a miHloacelor implicateB Ci "i&ea&'F
: !copul acti"it'tiiG;de ceN<
: locul unde are loc acti"itateaG ;undeN<
: !ucce!iunea ac/iunilor nece!are reali&'rii acti"it'tiiG;cumN<
: per!oana care reali&ea&' acti"itateaG ;cine<
: miHloacele prin care !e reali&ea&' acti"itatea. ;cu ceN<
: momentul in care !e d!fa!oara acti"itateaG ;candN<
R'!pun!urile la ace!te Antreb'ri repre&int' !olu/ii !au puncte de plecare
pentru anali&e ulterioare. De eEepmluF
%entru a determina !copul acti"it'tii folo!im Antreb'rileF
: In ce con!t' ac/iuneaN
: De ce e!te acti"itatea nece!ar'N
%entru a determina locul unde are loc acti"itatea folo!im Antreb'rileF
: Unde !e de!f'Coara acti"itateaN
: De ce !e de!f'Coara acti"itatea An acel locN
: e poate de!fa!ura !i in alta locatie N
%entru a determina !ucce!iunea ac/iunilor nece!are reali&'rii acti"it'tii
folo!im Antreb'rileF
: CDnd !e de!f'Coar' acti"itateaN
: De ce !e de!f'Coara acti"itatea An acel momentN
: e poate de!fa!ura !i in al momentN
%entru a determina per!oana care reali&ea&' acti"itatea folo!im
Antreb'rileF
: Cine eEecut' N
: De ce acea per!oan'N
: #ai poate eEecuta !i altcine"a N
%entru a determina miHloacele prin care !e reali&ea&' acti"itatea folo!im
Antreb'rileF
: Cum e!te reali&at' acti"itateaN
: De ce e!te reali&at' An acel felN
53
Intreb'rile !ecundare continu' in"e!ti2a/iile Ancepute prin !etul de
Antreb'ri primare.
R'!pun!urile ob/inute An urma aplic'rii !etului de Antreb'ri primare !unt
anali&ate cu aHutorul unui !et de Antreb'ri !ecundareB An !copul determin'rii
unor alternati"e la !ubiectele in"e!ti2ate.
%entru fiecare tip de acti"itate !e alc'tuieCte o li!t' per!onali&at' de
Antreb'ri. De eEempluB putem Antocmi li!te de Antreb'ri pentruF opera/ii
te4nolo2iceB manipularea materialelorB condi/iile de lucruB acti"it'ti de
controlB proiectareB etc. -om eEemplifica prin li!ta de Antreb'ri utili&at' An
ca&ul operaiilor te2nologice.
1. Care e!te !copul opera/ieiN
2. E!te nece!ar re&ultatul opera/ieiB Ci dac' da prin ceN
3. E!te nece!ar' acea!t' opera/ie deoarece opera/ia precedent' nu a fo!t
eEecutat' corectN
4. -a creCte "olumul "Dn&'rilorB /inDnd cont de faptul c' opera/ia
noa!tr' introduce un co!t !uplimentarN
$. e poate ob/ine acelaCi re&ultat Ci altfelN
1. Opera/ia !e eEecut' pentru a creCte 2radul de !ati!facere a tuturor
utili&atorilor !au numai a unui 2rupN
7. Opera/ia precedent' poate conduce la eliminarea ace!teiaN
3. Opera/ia eEecutat' a fo!t proiectat' ca !' reduc' co!tul opera/iei
precedente !au a celei urm'toareN
5. e datorea&' acea!t' opera/ie unei !olicit'ri a departamentului de
mar=etin2N
1.. e poate eEecuta opera/ia cu un co!t mai micN
11. Dac' !e mai adau2' Anc' o opera/ieB de"ine acea!ta mai uCor de
reali&atN
12. %utem reali&e prelucrarea Ci altfelB ob/inDnd acelaCi re&ultatN
13. Dac' opera/ia a fo!t proiectat' ca o m'!ur' de corec/ieB nu !e poate
reali&e corec/ia Ci altfelN
14. :a !c4imbat ce"a de la introducerea ace!tei opera/ii An proce!ul de
fabrica/ieN
<ista de (ntrebri utilizat (n cazul alegerii materialelor
1. E!te materialul corect ale!N
2. e poate utili&a un material mai ieftinN
3. e poate utili&a un material mai uCorN
55
4. E!te po!ibil ca furni&orul !' eEecute anumite opera/ii a!upra
materialului Anainte de li"rareN
$. E!te materialul !uficient de curatN
1. Dimen!inuile de li"rare conduc la ob/inerea unor capete de
bar' inutili&abileN
7. E!te materialul optim folo!it An timpul proce!ului de
prelucrareN
3. E!te utili&area materialului coneEat' unei corecte utili&'ri a
celorlalte materiale utili&ate An timpul proce!ului de
prelucrare ;electricitateB !culeB aer comprimatB etc.<N
5. Care e!te raportul dintre co!tul materialului Ci cel al
manopereiN
1.. %oate fi ameliorat proiectul An !en!ul creCterii coeficientului
de utili&are a materialuluiN
11. e poate reduce num'rul de materiale util&ate prin folo!irea
!tandardi&'riiN
12. %utem confec/iona pie!a dintr:un deCeu ob/inut anteriorN
13. %ot fi folo!ite materiale noi ;pla!ticB compo&it<N
14. EEecuta furni&orul materialului opera/ii care nu ne !unt
nece!areN
1$. e pot utili&a materiale deformate pla!ticN
11. EEi!t' defecte de material la !emifabricatul li"rat de
produc'torN
17. Ce efecte produce depo&itarea a!upra materialuluiN
13. %oate controlul materialului la recep/ie !' elimine unele
probleme din timpul preluc'riiN
Meoda )aricilor T pre&int6 !ub forma unei matrici cele dou6
"ariabile ale unei probleme. )a inter!ec/ia a dou6 linii !e marc4ea&' un JEK
dac6 eEi!t6 !olu/ie Ci !e la!6 un !pa/iu liber dac6 nu eEi!t6. 8rupul de lucru
"a anali&a &onele f6r6 JEK pentru a 26!ii noi !olu/ii.
1..
VII" EVALUAREA !OLU,IILOR
Conceperea !au reconceperea produ!elor !e finali&ea&6 prin
conturarea unei !olu/ii !au a mai multora. (ce!tea pot diferii Antre ele !ub
a!pectul performan/elor Ci deci al utilit6/ii Ci al co!tului.
E!te deci nece!ar6 o ierar4i&are a ace!tor !olu/iiB o compara/ie Antre
eleB pentru !tabilirea !olu/iei optime Ci pentru e"aluarea efectului pe care Al
2enerea&6 ac/iunea de reconcepere.
%entru a putea An/ele2e Ci urm6rii uCor ra/ionamenteleB facem
urm6toarea con"en/ieF
: !olu/ia ini/ial6 !au etalonB cea pentru care !:a determinat dreapta de
re2re!ieB "a primi indicele J.K G
: !olu/ia reproiectat6 "a primi indicele J1K.
%entru func/iile reproiectate trebuie!c determinate utilit6/ile.
Cu oca&ia bilan/ului final !e "a pune An e"iden't eficacitatea
utili&'rii #- !ub forma unor curbe de tipulF
Co!t
olu/ie eEi!tent6
olu/ie nou6
Num6r de produ!e
0i2. 7.1
(ce!t 2en de anali&6 permite determinarea produc/iei minime de la
care re&ultatele #- !e fac !im/ite.
1.1
-aloare T 0unc/ieICo!t
-aloare
Co!t
0i2. 7.2
8raficul de mai !u! rele"6 eficien/a acti"it6/ii 2rupului de #-.
VII"#" Di)ensiunea econo)ic5 a noii soluii
#etodolo2ia de dimen!ionare economic6 a func/iilor e!te 2eneral6 Ci
de aceea !e poate aplica pentru orice !olu/ie con!tructi"6 pornind de la &ero.
%entru economi!irea efortului !e poate folo!i dimen!iunea
economic6 din "arianta de referin/6 Antr:o m6!ur6 mai mare !au mai mic6B An
func/ie de 2radul de modificare a !olu/iei.
(!tfelB dac6 nu !e modific6 !olu/ia ini/ial6 decDt An parteB prin
Anlocuirea !au modificarea unor elemente de co!t nu e!te nece!ar6 reali&area
An detaliu a dimen!ion6rii decDt pentru elementele modificateB dup6 cum
urmea&6F
1. Dac6 !e modific6 un reper ; opera/ie < B ceea ce conduce la o
modificare a co!tului fa/6 de "arianta de referin/6F
eC
i
T C
i
1
M C
i
.
;7.1<
1.2
Ti)%
Inter"alul de timp
!e modific6 Ci co!turile func/iilor determinate de ace!t reperB dup6
rela/iileF
eC
1
0H
T eC
i
1
=
iH
;7.2<
unde =
iH
e!te acelaCi ca An "arianta de referin/6.
2. Dac6 !e introduce un reper ;opera/ie< nouB ace!ta trebuie reparti&at
pe func/ii dup6 un ra/ionament lo2ic.
eC
1
0H
T C
n_1
=
n_1BH
;7.3<
unde C
n_1
repre&int6 co!tul noului reperB
=
n_1BH
T ponderea reperului R
n_1
An co!tul func/iei 0
H
.
3. Dac6 !e elimin6 un reper atunci !e elimin6 Ci partea de co!t din
fiecare func/ie.
eC
1
0H
T :C
V
=
VH
;7.4<
undeF
C
V
T co!tul reperului eliminatG
=
VH
T ponderea reperului eliminat An co!tul func/iei.
Re&ult6 c6 co!tul func/ie An noua !tructur6 e!teF
C
1
0H
T C
.
0H
_

r n
0 1
C
1
0H
;7.$<
undeF
r T num6rul de repere nou ad6u2ate fa/6 de "arianta de referin/6.
Dac6 !e modific6 !olu/ia con!tructi"6 CiI!au !e adau26 !au elimin6
func/ii e!te nece!ar6 efectuarea unei dimen!ion6ri economice de la &eroB
a!tfel AncDtF
C
1
0H
T

r n
0 1
C
1
i
=
1
iH
;7.1<
unde B =
1
iH
T cota de participare a reperului R
i
la co!tul func/iei 0
H
An noua
!olu/ieG
C
1
i
T co!tul reperului JiK An noua "ariant6.
%rincipiul maEimi&6rii raportului UIC pentru !olu/iile anali&ate !e
concreti&ea&6 a!tfelF
Dac6F
U
1
IC
1
] U
.
I C
.

1.3
(tunci !olu/ia reproiectat6 e!te mai bun6 decDt cea ini/ial6.
VII"1" Fa+a %re+en&rii re+ulaelor sudiului
<Tehnica %re+en&rii=
%re&entarea re&ultatelor unui !tudiu de #- !e poate face An dou'
formeF!cri! !au oral.
OricDt de bun ar fi !tudiulB buna calitate a pre&ent'rii e!te
obli2atorie. C4iar dac' !e ale2e "er!iunea pre&ent'rii orale trebuieCte
Antocmit un raport !cri! a!upra de!f'Cur'rii !tudiului Ci a conclu&iilorB pentru
a fi Anaintat conducerii.
Una dintre mi!iunile reali&'rii !tudiului de #- e!te de a aHuta la
adoptarea unor deci&ii corecteB ori un bun raport !cri! e!te una dintre cele
mai eficiente modalit'/i de a !priHini adoptarea deci&iilor corecte. De re2ul'B
ace!t raport Hoac' rolul unei propuneri alternati"eB care pre&int' numeroa!e
a"antaHe financiare Ci nefinanciare.
Prezentarea oral
%re&entarea oral' !e datorea&' nece!it'/ii pre&ent'rii re&ultatelor
ec4ipei de conducereB cea care ia deci&iile. )a ea particip' Antrea2a ec4ip'
care a concurat la reali&area !tudiului de #-B care An ace!t mod ACi manife!t'
!priHinul fa/' de re&ultatele !tudiului. Dup' pre&entare !e aCteapt' un
feedbac=B !ub forma unei aprecieri a !tudiului Ci prin luarea unei deci&ii.
%re&entarea trebuie reali&at' de c'tre per!oana care a a"ut o contribu/ie
maHor' la reali&area !tudiuluiB care cunoaCte foarte bine con/inutul raportului
!au de c'/re mai mul/i membrii ai ec4ipeiB fiecare pre&entDnd propriile:i
reali&'ri. E!te de preferat ca mai mul/i membrii ai ec4ipei !' fie implica/i An
pre&entare.
Iat' An continuare cDte"a !u2e!tii utile An ca&ul unei pre&ent'ri oraleF
1. %re&entarea raportului e!te o Cedin/' de informare Ci nu un !pectacol.
Ner"o&itatea e!te de e"itat pe timpul pre&ent'rii.
2. 0i/i cDt mai conciCi cu putin/' dar An acelaCi timp a!i2ura/i:"' c' to/i
partcipan/ii au An/ele! me!aHul dumnea"oa!tr'. Dac' la Cedin/'
partcip' mai mult de 2. de per!oane ru2a/i audien/a !' aCtepte
!fDrCitul pre&ent'rii pentru a pune Antreb'ri. Dac' "i !e adre!ea&' o
Antrebare An timpul pre&ent'rii e!te recomandabil !' r'!punde/i pe
!curt Ci !' ad'u2a/i c' "e/i detalia r'!pun!ul la !fDrCitul pre&ent'rii. O
!c4ema a pre&ent'rii orale e!te eEpu!' mai Ho!F
1.4
: Inroducerea ;maEimum 4 minute< T pre&enta/i membrii
ec4ipei Ci rolul fiec'ruia.
: Re+u)aul ra%orului ;1 minut< T dac' raportul a fo!t
Anaintat An !cri! Anaintea pre&ent'rii ;"arianta cea mai
ele2ant'< face/i o rapid' trecere An re"i!t' a raportuluiB
indicDnd principalele capitole.
: Procesul decisional ;$ minute< T de!crie/i propblemele pe
care le:a/i a"ut de re&ol"at Ci abord'rile utili&ate An "ederea
!olu/ion'rii.
: Descrierea %ro%unerilor ;maEimum 2. de minuteB An
func/ie de compleEitatea !tudiului< T de!crie/i pe !curt
propunerile a"an!ate. Uneori propunerile d"!. trebuie!c
J"'nduteKca orice marf'.
: Re+u)a .i $eed/acE ;$ minute< G conclu&iona/iB men/iona/i
data tran!miterii raportului final Ci !olicita/i !u2e!tii.
: Discuii ;1. minute< T utili&a/i un moderator pentru a
clarifica a!pectele An di"er2en/'. Nota/i toate !u2e!tiileB
punctele !labe !emnalate.
3. %o&i/iona/i:"' cu fa/a c'tre audien/'. Nu !ta/i cu fa/' c'tre proiector
!au ecran. Nu "' adre!a/i eEclu!i" unei per!onaeB nu pri"i/i in!i!tent
o per!oan' anume.
4. %re&enta/i toate alternati"ele Ci eEplica/i de ce a/i optat pentru
re!pecti"a !olu/ie.
$. (!i2ura/i:"' c' to/i membrii ec4ipeiB clien/ii Ci in"ita/ii !unt
pre&en/i. Utili&a/i o foaie "olant' pentru pre&en/'.
1. )a !fDrCit recupera/i foliile Ci celelalte materiale utili&ate An timpul
pre&ent'riiB pentru o e"entual' alt' pre&entare.
Prezentarea sub form de raport scris
Toate propunerile re&ultate An urma unui !tudiu de #- Ci orice alt
material luat An di!cu/ie An proce!ul deci!ional trebuie pre&entate An !cri!.
Indiferent de !itua/ieB raportul !cri! e!te nece!ar deoarece el 2enerea&'
claritate An mintea celui ce:l !crie Ci obli2' la ordine Ci ri2oare.
EEi!t' dou' tipuri de rapoarteF
: raportul preliminarB utili&at Ci la pre&entarea oral'
: raportul final
aportul preliminar
1.$
Raportul preliminar e!te utili&at la pre&entarea oral'. Comentariile Ci
!u2e!tiile pertinente de!prin!e An timpul pre&ent'rii trebuie!c ad'u2ate la
ace!t raport. (cea!ta nu An!eamn' c' !tudiul efectuat nu e!te bunB ci c' el
trebuie !' fie mai eEplicit pentru a nu obli2a pe conduc'torii ce iau deci&ii
!' cear' ulterior clarific'ri.
APOT8< +:=A<
Dac' fa&a de pre&entare oral' e!te un !ucce!B atunci comentariileB
!u2e!tiile reieCite "or trebui ad'u2ate raportului preliminar Ci diferen/a
dintre cele dou' rapoarte e!te mica. #embrilor ec4ipei de !tudiu li !e
AnmDnea&' un eEemplar din raportul preliminar Ci !teno2rama di!cu/iilor din
timpul pre&ent'rii oraleB An "ederea Antocmirii raportului final. Deoarece
acti"itatea de!f'Curat' de:a lun2ul !tudiului a fo!t una de ec4ip' Ci
elaborarea raportului final trebuie !' fie tot o acti"itate de ec4ip'. To/i
membrii ec4ipei trebuie !' primea!c' o copie a raportului finalB ca o
recunoaCtere a efortului depu!. cri!oarea de Anaintare ce An!o/eCte raportul
final trebuie !' reitere&e ne"oia de feedbac=.
1.1
VIII" UTILI9AREA CERCET:RILOR OPERA,IONALE I A
PRINCIPIILOR ANALI9EI VALORII ;N VEDEREA OPTIMI9:RII
PRODU!ELOR
(nali&a "alorii ACi propune optimi&area produ!elor prin maEimi&area
raportului dintre utilitate Ci co!t. (Ca cum am "'&ut An capitolele anterioare
utilitatea Ci co!tul unui produ! !e pot modela mat4ematicB utili&'nd rela/iile
de calcul die!cri!e An capitolul 3
. %rodu!ul e!te de!cri! de un nomenclator de func/ii Ci compu! dintr:un
num'r de repere. 0iecare func/ie are o dimen!iune te4nic' Ci una economic'.
Co!tul func/iilor poate fi eEprimat finalmente cu aHutorul dimen!iunilor
te4nice ale ace!tora. -om Ancerca An cele ce urmea&' !' eEprim'm atDt
raportul dintre utilitate Ci co!t cDt Ci m'rimea abaterii fa/' de dreapta de
re2re!ieB An func/ie de dimen!iunile te4nice ale func/iilor Ci !' determin'm
dimen!iunile te4nice optime ale func/iilor produ!ului.
0ieF
E
H
Tdimen!iunea te4nic' a func/iei 0
H

C
i
Tco!tul reperului JiK
=
iH
Tponderea reperului JiK An co!tul func/iei JHK
U
H
Tutilitatea func/iei 0
H

C
0H
Tco!tul func/iei JHK
p
H
Tponderea func/iei KHK An co!t
U
H
Tutilitatea func/iei 0
H

n
H
Tni"elul de importan/' al func/iei JHK
V
H
Tponderea func/iei JHK An ni"elul de importan/'
aTpanta dreptei de re2re!ie
V
H
T
0
0
n
n
;3.1<
aT

n
0
0
n
0
0 0
M
M p
1
2
1
;3.2<
u
H
Tutilitatea intrin!ec' a func/iei JHK
1.7
U
H
T V
H
u
H
;3.3<
Dimen!iunea te4nic' a func/iei JHK "aria&' Antre E
H
min
Ci E
H
maE

E
H
min
\ E
H
\ E
H
maE
u
H
Tf;E
H
<
C
0H
T i i0 i0
C A a
T
< ;
0 i0 i0 i0
x f A a
;3.4<
C
0H
T;E
H
< ;3.$<
p
H
T

F0
0
C
x < ;
;3.1<
U
H
T V
H
f;E
H
< ;3.7<
0unc/iile de optimi&are !untF
T

n
0
0 0
a. p
1
2
< ;
T

n
0
0 0
F0
0
x f aM
C
x
1
2
<< ;
< ;
;
;3.3<
RT V
H
f;E
H
<I

F0
0
C
x < ;
;3.5<
%entru a optimi&a dimen!iunile te4nice ale func/iilor trebuie !'
determin'mF maEYZ Ci minYRZ.
%entru ;E
H
< Ci u;E
H
< putem adopta una dintre modalit'/ile de
formali&are matematic'B eEpu!e An capitolele precedente. De eEempluB
putem opta pentruF
u
H
Tf;E
H
<T
min maE
min
x x
x x
0

;3.1.<
;E
H
<Ta
i
E
H
_b
i
;3.11<
(!tfelB rela/ile ;3.3<B ;3.5< de"inF
1.3
T

+
n
0
0
0
F
i 0 i
x x
x x
aM
C
b x a
0
1
2
min maE
min
< ;
;3.12<
RT
< ;
min maE
min
x x
x x
M
0
0

I
< ;

+
0
F
i 0 i
C
b x a
;3.13<
-a trebui !' maEimi&'m pe R Ci !' minimi&'m pe B utili&'nd
metode !pecifice de cercet'ri opera/ionale.
Aplicaia >.1
0ie un produ! cu trei func/ii ;0
1
B 0
2
B 0
3
< Ci dou' repere ;R
1
B R
2
<.
#atricea de inciden/' are formaF
a
iH
T
1
]
1

. 1 .
1 . 1
#atricea cotelor de participare are formaF
=
iH
T
1
]
1

. 1 .
1 B . . 4 B .
Domeniile de "aria/ie ale dimen!iunilor te4nice ale func/iilor !untF
.fE
1
f$ .fE
2
f1 .fE
3
f7
%onderile celor trei func/ii !untF
V
1
T.B1$ V
2
T.B3$ V
3
T.B$.
Utilit'tile intrin!eci ale func/iilor !untF
u
1
TE
1
I3 u
2
TE
2
I2 u
3
TE
3
I4
Utilit'tile 2lobale ale func/iilor "or fiF
U
1
TE
1
I2. U
2
T7E
2
I4. U
3
TE
3
I3
Co!turile func/iilor !untF
1.5
C
1
T.B4. ;2E
1
_3< C
2
T1 ;E
2
_2< C
3
T.B1.;3E
3
_$<
C
1
_C
2
_C
3
T.B3. E
1
_E
2
_1B3. E
3
_1B2.
%onderile func/iilor An co!t !untF
p
1
T
2. B 1 3. B 1 3. B .
2. B 1 3. B .
3 2 1
1
+ + +
+
x x x
x

p
2
T
2. B 1 3. B 1 3. B .
2
3 2 1
2
+ + +
+
x x x
x

p
3
T
2. B 1 3. B 1 3. B .
3 3. B 1
3 2 1
3
+ + +
+
x x x
x
%anta dreptei de re2re!ie e!teF
aT
2
2 1
2
3
2
2
2
1
< 2. B 1 3 3. B 1 3. B . ; $5 B .
< 3 3. B 1 ; < 2 ; < 2. B 1 3. B . ;
+ + +
+ + + + +
x x x
x x x
Corobor'ndB ob/inemF
T;
2. B 1 3. B 1 3. B .
2. B 1 3. B .
3 2 1
1
+ + +
+
x x x
x
:
2
2 1
2
3
2
2
2
1
< 2. B 1 3 3. B 1 3. B . ; $5 B .
< 3 3. B 1 ; < 2 ; < 2. B 1 3. B . ;
+ + +
+ + + + +
x x x
x x x
E
1
I2.<
2
_
;
2. B 1 3. B 1 3. B .
2
3 2 1
2
+ + +
+
x x x
x
:
2
2 1
2
3
2
2
2
1
< 2. B 1 3 3. B 1 3. B . ; $5 B .
< 3 3. B 1 ; < 2 ; < 2. B 1 3. B . ;
+ + +
+ + + + +
x x x
x x x
7E
2
I4.<
2
_
;
2. B 1 3. B 1 3. B .
3 3. B 1
3 2 1
3
+ + +
+
x x x
x
:
2
2 1
2
3
2
2
2
1
< 2. B 1 3 3. B 1 3. B . ; $5 B .
< 3 3. B 1 ; < 2 ; < 2. B 1 3. B . ;
+ + +
+ + + + +
x x x
x x x
E
3
I3<
2

RT;E
1
I2.<I
2. B 1 3. B 1 3. B .
2. B 1 3. B .
3 2 1
1
+ + +
+
x x x
x
_;7E
2
4.<I
2. B 1 3. B 1 3. B .
2
3 2 1
2
+ + +
+
x x x
x
_
11.
;E
3
I3<I
2. B 1 3. B 1 3. B .
3 3. B 1
3 2 1
3
+ + +
+
x x x
x
%entru a determina minimul lui Ci "alorile lui E
1
B E
2
B E
3
pentru care
!e atin2e ace!t minim "om folo!i #(TO)(9.
Ob/inemF
minT.B.751
pentru
E
1
T3B.2 E
2
T$B12 E
3
T.B1$
111
IL" MANAGEMENTUL VALORII PRODU!ULUI ;N
CONTELTUAL GENERAL AL MANAGEMENTULUI
-aloarea unui produ! e!te direct propor/ional6 cu 2radul de
!ati!facere a nece!it6tii utili&atorului ;utilitatea< Ci in"er! propor/ional6 cu
co!turile indu!e. Raportul dintre utilitate Ci co!t e!te atribuit performan/ei.
In2ineria "alorii poate fi cu uCurin/6 a!ociat6 cu ideea de maEimi&are
a raportului performan/e I co!t.
tandardele IO 5..4 con/in termeni cum ar fiF caracteri!tici de
preforman/6B Ci performan/6 ob/inut6 An raport cu aCtept6rile utili&atorului.
%erforman/a poate fi definit6 An mai multe moduriF
Cefiniia 7. Per$or)an5 T re&ultat pre!ti2io! ob/inut de un !porti" !au o
ec4ip6.
Cefiniia 8. Per$or)an5 T reali&are deo!ebit6 dintr:un anumit domeniu de
acti"itate.
Cefiniia D. Per$or)an5 T re&ultatul cel mai bun determinat de o maCin6
!au un aparat.
Cefiniia J. Per$or)an5 T un re&ultat !uperior re&ultatelor cuno!cute.
Cefiniia <. Per$or)an5 T eficien/a maEim6 a unei ac/iuni.
Cefiniia @. Per$or)an5 T ni"elul cerut !au reali&at pentru fiecare
caracteri!tic6 a unui produ! cu !copul de a !ati!face eEi2en/ele utili&atorului.
Toate defini/iile in!i!t6 pe elementul !uperlati" al re&ultatului.
%erforman/a poate fi con!iderat6 un calificati" al fiec6rui produ!B indi"idB
proce!B ac/iuneB repre&entDnd re&ultatul cel mai bun al !6u.
%erforman/a poate fi pri"it6 An !en! relati" !au ab!olut. In !en!
ab!olutB performan/a repre&int6 ni"elul maEim al unei caracteri!tici a
produ!ului !au a indi"idului. %entru a fi util6 o performan/6 trebuie !a fie
cerut6B dorit6 de un utili&ator.
Intre performan/6 Ci utilitate eEi!t6 o rela/ie de propor/ionalitate Antre
anumite limite. In domeniul utilB creCterea performan/ei conduce la creCterea
utilit6/ii. Dac6 dep6Cim ace!t domeniu performan/a r6mDne neutili&at6.
%erforman/a ca !cop An !ineB f6r6 o comand6 !ocial6B poate induce utilitate An
"iitor.
%rin pri!ma #- performan/a intrin!ec6 repre&int6 o
!upradimen!ionare te4nic6B o !upracalitate. Din punctual de "edere al #-
performan/6 repre&int6 ni(elul )a@i) al di)ensiunii ehnice caliai(e ale
$unciilor %rodusului anali+a sau ale %rodusului ideal <ealon de
re$erin5="
112
0i2.5.1. Interferen/a caracteri!ticilor produ!ului
MV .i )eodele de *esiune a %roiecelor
#- repre&int6 un in!trument deo!ebit de util An 2e!tiunea
proiectelor. 8e!tiunuea proiectelor !e poate reali&a prinF
: concep/ia pentru un co!t obiecti" ;CCO<G
: concep/ia pentru un co!t 2lobal ;CC8<.
IL"#" Conce%ia %enru un cos o/ieci( <CCO=
Concep/ia pentru un co!t obiecti" ;CCO< repre&int6 o metod6 de
concep/ie permi/Dnd conceperea unui produ! c6ruia i !e impune din !tart un
plafon al pre/ului.
Re!tric/ia co!tului de"ine elementul capital. Co!tul e!te o m6rime
fiE6 An timp ce elementele "ariabile !unt performan/ele produ!ului. %entru
acelaCi pre/ !e prefer6 "arianta care ofer6 performan/e !uperioare. In ace!te
condi/ii cerine/ele beneficiarului trebuie!c pre&entate Antr:o form6 fleEibil6B
ne2ociabil6. In ca&ul An care obiecti"ul pre/ !e afl6 An pericol de a nu putea fi
re!pectat Antre2 proiectul poate fi abandonat de c6tre re!pon!abilul de
proiect. Cu toate c6 An mod teoretic nu eEi!t6 nici o le26tur6 Antre #- !i
CCO e!te indi!pen!abil !6 !e recur26 la metodele Ci principiile #-.
(plicarea CCO !e face prin di"i&area produ!ului An J!arcini de
produc/ieK. Deoarece CCO !e aplic6 pentru concep/ia produ!elor compleEeB
113
Cerin/e ale
pie/ei
Caracteri!tici ale
produ!ului
Caracteri!tici ale
documenta/iei
acea!ta !e poate de!compune An an!ambleB !uban!amble Ci repere. Ni"elul
!uban!amblului repre&int6 J/intaKB J!arcina de produc/ieK care ne
intere!ea&6. (ltfel !pu! co!tul impu! al produ!ului !e di"i&ea&6 An co!turi
impu!e ale !uban!amblelor. Reali&area An condi/iile impu!e ale fiec6rui
!uban!amblu re"ine unei ec4ipe !peciale.
De!compunerea unui produ! An !uban!amble are ca !copF
: !tudiul comod al fiec6rui elementG
: 2e!tiunea mai uCoar6 a produc/ieiG
: !uprapunerea coerent6 a diferitelor elementeG
: fabrica/ia !peciali&at' a diferitelor elemnte.
olu/iile te4nice ini/iale pot conduce la un co!t mai mare decDt cel
impu!B !itua/ie An care trebuie !6 ne apropiem de pre/ul propu! c4iar cu
co!tul renun/6rii la anumite performan/e ale produ!ului. Dup6 mai multe
a!emenea itera/ii putem atin2e pretul maEimal impu!.
IL"1" Conce%ia %enru un cos *lo/al <CCG="
Concep/ia pentru un co!t 2lobal ; CC8 < are la ba&6 no/iunea de co!t
2lobalB care repre&int6 !uma c4eltuielilor "i&Dnd reali&area unui produ!.
Cosul *lo/al G Cosul de achi+iie J Cosul de uili+are J Cosul de
0nreinere J Cosul de )odi$icareJ Cosul de de+a$ecare"
#etoda !coate a!tfel An e"iden/6 faptul c6B con!umatorul e!te din ce An
ce mai !en!ibil nu numai la pre/ul de ac4i&i/ieB dar Ci la celelalte
componente.
%oate c6 domeniul An care metoda CC8 ACi 26!eCte cea mai lar26
aplicabilitate e!te aeronautica.
Pariculari5i ale MV %enru %rocesele ehnolo*ice
Dintre problemele de ba&6 re&ol"abile cu aHutorul #- pentru
produ!e de tipul proce!elor te4nolo2ice Ci !i!temelor pot fi enumerate
urm6toarele F
: Andep6rtarea Jlocurilor An2u!teK Ci a di!propor/iilor An Andeplinirea
proce!elor te4nolo2iceG
: reducerea !au lic4idarea pierderilor te4nolo2iceG
: !c6derea "olumului de materiale utili&ateB ener2ie Ci a altor co!turiB
cu p6!trarea calit6/iiG
114
: Anlocuirea materialelor deficitare Ci !cumpeB cu altele mai ieftine Ci
acce!ibileB cu p6!trarea calit6/ii G
: creCterea ni"elului caracteri!ticilor te4nice ob/inute cu p6!trarea !au
micCorarea co!turilorG
: creCterea !ecurit6/ii proce!ului de produc/ie cu p6!trarea !au
micCorarea co!turilor.
In de!f6Curarea #- pentru proce!ele te4nolo2ice deHa reali&ate !e "a
elabora dia2no&a func/ional:economic6B !e "or determina func/iile inutile ce
influen/ea&6 ne2ati" a!upra ni"elului de calitate a proce!ului.
0unc/iile proce!elor te4nolo2ice !e reali&ea&6 pe !eama ac/iunii An
care particip6 componentele !i!temiceF
: materialele Ci !emifabricateG
: utilaHeB!culeB di!po&iti"eB "erificatoare.
)a ale2erea obiectului de anali&6 "or c6p6ta prioritate urm6toarele
proce!eF
: cele care au o Analt6 cot6 de c4eltuieli ;manoper6 !au materiale<G
: cele care conduc la apari/ia rebuturilorG
: cele care a!i2ur6 un "olum mai mare de produc/ieB dar cu un
coeficient mai mare de utili&are al materialuluiG
: cele care crea&6 pericol de accidenteG
: cele care au un con!um mai mare de !culeG
%e parcur!ul de!f6Cur6rii anali&ei !tructurale Ci a celei func/ionale a
proce!ului te4nolo2ic !e Antocme!c tablouri de anali&6 ale proce!elorB
opera/iilorB fa&elor. In ace!te tablouri !e de!criu codul Ci denumirea
proce!elor Ci apartenen/a lor la un anume tip determinat. In tabloul de
anali&6 !unt reflectate Ci le26turile cu proce!ele anterioare Ci ulterioareB
componen/a intr6rilor ;materiale Ci ener2ie< Ci a ieCirilor ;pie!e finite Ci
deCeuri<.
Drept catali&ator An c6utarea ideilor noi ne putem utili&a un !et de
Antreb'ri ;c4ec=li!t< de tipulF
: Nu !e poate renun/a la opera/ia anali&at6 N
: Nu e!te po!ibil !6 !e coma!e&e cu alt6 opera/ie N
: Nu !e poate Amp6r/i pe p6r/i Ci uni unele dintre opera/ii N
: Nu !e poate !uprapune timpul opera/iei date cu timpul auEiliar al
alteia N
: Nu !e poate !uprapune opera/ia cu controlul calit6/ii N
11$
%entru determinarea unor "ariante cu co!turi mai redu!e apel6m la
urm6torul !et de Antreb6riF
1. Core!punde materialul dat !copului propu! N
2. Nu !e poate utili&a un material mai ieftinB mai uCor N
3. Nu poate furni&orul !6 ofere materialul Antr:o !tare mai comoda
pentru utili&are N
4. EEi!t6 forme Ci dimen!iuni de material mai economice N
$. e monitori&ea&6 con!umul de materiale in timpul proce!ului N
111
@. !TUDIU DE CA9
PRODU!UL FRIGIDER
;Y1Z Romeo:#i4ai CiobanuB 84eor24e Condurac4eB Dra2oC %ara!c4i" :
In2ineria -alorii<
Caracerisicile ehnice ale $ri*iderului
Caracteri!ticile te4nice ale fri2iderului anali&at !unt urm'toareleF
Volu) oal3 3$2 litriB 2 compre!oareB control electronic al
temperaturii prin intermediul a 2 !en&ori.
FRIGIDER3 231 litri.
0unc/ia JU%ERCOO)K ;r'cire rapid'<
(cea!t' func/ie poate fi acti"at' atunci cDnd a"em ne"oie de o r'cire
rapid' a alimentelor din interiorul fri2iderului doar printr:o atin2ere de
buton. 0unc/ia !e "a decupla automat atunci cDnd temperatura alea!' e!te
atin!' An interiorul fri2iderului.
$ rafturi aHu!tabile ;din care unul de !ticla re&i!tent' la
"aria/ii de temperatur'<.
2 !ertare tran!parente pentru le2ume Ci fructe.
uport de !ticle pe raft Ci balcoane.
4 balcoane de uC'.
2 !uporturi de ou'.
Compartiment pentru ou'.
Decon2elare automat'.
Comutator pornitIoprit.
CONGELATOR F 121 de litri.
0unc/ia J0(T 0REE+EK ;con2elare rapid'<.
(cea!t' func/ie poate fi acti"at' doar prin atin2erea unui buton
atunci c'nd dorim !' con2el'mi alimente aflate An !tare proa!pat'.
0unc/ia !e "a de&acti"a automat dupa o anumit' perioad' de timp.
3 !ertare de con2elare ;2 cu "i&or tran!parent<.
!ertar de con2elare rapid'.
9utonIled pentru func/ia de con2elare rapid'.
2 compartimente pentru producerea cuburilor de 24ea/'.
(larm' cu led.
Jguic= IceK M i!tem patentat pentru producerea cuburilor de
24eata ;2. de minute<.
117
Comutator pornitIoprit.
Decon2elare manual'.
%icioare re2labile Ci ro/i An partea din !pate.
UCi re"er!ibile
Dimen!iuni ;ih)h(< F 137h1.h1. cm.
Capacitate de con2elare 1$ =2I244.
Con!um ener2etic 1.3. b[I4.
8reutateF 77 =2.
Funciile $ri*iderului
01F E!te fiabil .
02F E!te mantenabil.
03F Re&i!t' la a2en/i mecanici.
04F Re&i!t' la a2en/i c4imici.
0$F %oart' informa/ii.
01F (re a!pect e!tetic.
07F %ermite cuplarea la re/eaua de ener2ie electric'.
03F (!i2ur' electro!ecuritatea utili&atorului.
05F Tran!form' ener2ia electric' An fri2.
01.F (!i2ur' re2larea Ci controlul parametrilor.
011F (!i2ur' condi/ii er2onomice de lucru.
012F (!i2ur' un "olum util.
013F Ofer' o bun' "i&ibilitate.
014F E!te !ilen/io!.
Di)ensionarea ehnica a $unciilor"
+unctia +1$ .ste fiabil.
0iabilitatea e!te aptitudinea unui di!po&iti" de a:Ci Andeplini func/ia
!pecific' An conditiile date Ci de:a lun2ul unei perioade date.
In literatura de !pecialitateB fiabilitatea e!te con!iderat' ca o
caracteri!tic' te4nic' de calitateB definit' ca probabilitatea ca oricare
eEemplar din produ!ul re!pecti" !' Andeplinea!c' func/ia pentru care a fo!t
creat f'r' a !e defectaB un anumit inter"al de timpB An anumite condi/ii de
eEploatare. 0iabilitatea fri2iderului poate fi apreciat' prin durata de
func/ionare neAntrerupt' a ace!tuia.
%entru utili&atori
113
u
1
T ahT_b
fri2iderul are urmatoarele "alori ale indicatorului de fiabilitateF
: durata minim' de func/ionareF T
min.
T $ ani.
: durata maEim' de func/ionareF T
maE.
T 2. ani.
%entru fri2iderul anali&at "aloarea ace!tui indicator e!te TT1$ ani.

u;$<T. $a_bT. 1$aT1 u;1.<T1


aT 1I1$ 2.a_bT1 bT:$a bT:1I3
TT 1$u
1
T a1$_b1I1$1$:1I3T 1:1I3T2I3u
1
T..11
+unctia +!$ este mentenabil
#entenabilitatea e!te aptitudinea unui di!po&iti" de a:Ci Andeplini
func/ia !pecific'B atunci cDnd mantenan/a !e efectuea&' An condi/ii dateB cu
proceduri !i remedii pre!cri!e.
#entenan/a e!te an!amblul tuturor ac/iunilor te4nice Ci
or2ani&atorice efectuate An !copul men/inerii !au re!tabilirii unui di!po&iti"
An !tarea de a:Ci Andeplini func/ia !pecificat'.
%rincipalul indicator de apreciere al mentenabilit'/ii e!te timpul
mediu de mentenan/' !au de repara/ii:T
rep.
. Utilitate ace!tei func/ii "a fiF
u
2
TT
min.
IT
rep.
undeB
T
min.
B T
rep.
: timpul minimB re!pecti" timpul mediu de mentena/'.
%entru produ!ul anali&atB T
rep.
T 43 4B T
min
T 244.
u
2
T 24I43T..$.
+unctia +1$ rezist la ageni mecanici
e poate aprecia c' acea!t' func/ie e!te determinat' de urm'torii
parametriiF num'rulB durata Ci accelera/ia maEim' a lo"iturilor.
e con!ider' c' rela/ia dintre utilitatea func/iei Ci ni"elul ace!tor
parametrii e!te liniar'B An domeniul "alorilor acceptate ale parametrilorF
115
u
3
T f;nBtBa<
u
3
T n_t_a
undeB
nT numarul de lo"ituri
tTdurata unei lo"ituri
aTacceleratia lo"iturilor.
%entru fri2iderul anali&at "alorile ace!tor parametri !untF
nT1.. lo"ituriB tT1! B aT32
e con!ider' c' aceCti parametri !ati!fac inte2ral pe utili&atoriB prin
urmare utilitateafunc/iei e!te e2al' cu unitateaF u
3
T1
+unctia +4$ezist la ageni c2imici.
(cea!t' func/ie poate fi apreciat' prin timpul An care produ!ul re&i!t'
!ub ac/iunea a2en/ilor c4imici.
Utilitatea ace!tei func/ii !e aprecia&' prin rela/iaF
u
4
T TIT
maE.
undeB
TBT
maE.
T repre&int' timpulB re!pecti" timpul maEim An care fri2iderul re&i!t'
!ub ac/iunea a2en/ilor c4imiciB An mediul !tandard.
e aprecia&' c'F u
4
T1.
+unctia +?$Poarta informaii
Utilitatea ace!tei func/ii !e aprecia&a prin num'rul de informa/ii
An!cri!e pe aparatF
u
$
T nIn
maE.
undeB
nB n
maE.
repre&int' num'rul de informa/iiB re!pecti" num'rul maEim de
informa/ii utile.
e aprecia&' c' utilitatea "ariantei concrete e!teF u
$
T1.
+unctia +@$Are aspect estetic.
12.
0unc/ia e!te !ubiecti"'B utilitatea intrin!ec' a ace!teia poate fi
apreciat' prin note acordate de cei in"e!ti2a/i "ariantei concrete de produ!F
u
1
T NIN
maE.
undeB
NT11 Ci repre&int' nota ob/inut' de "ariant'.
N
maE.
T 1..Ci repre&int' nota maEim' po!ibil'.
u
1
T 11I1..T ..11
+unctia +"$Permite cuplarea la reteaua de energie electrica.
0ri2iderele !unt ec4ipate cu un motocompre!or alimentat la 22.:24.
" I$. O&
0ri2iderul func/ionea&' normal la "aria/iile de ten!iune cuprin!e
Antre limitele _1.L !i M1$L din ten!iunea nominal' a re/elei.
Utilitatea func/iei !e aprecia&' prin lun2imea cablului de alimentareF
u
7
T a)_b
)imitele acceptate de utili&atori !untF )
min.
T 1m B )
maE
T4m.
%entru fri2iderul anali&atB ace!t indicator de utilitate are "aloarea
)T3m.
i i i i
iu
7
;1<T. ia_bT. i3aT1 i
iaT1I3 i i i
i T]i T]i T] i
u
7
;4<T1 4a_bT1 bT:a
bT:1I3
u
7
Ta3_bT 31I3:1I3T1: 1I3T2I3
u
7
T ..11
+unctia +>$Asigura electrosecuritatea utilizatorului
%rotectia utili&atorului !e poate aprecia prin re&i!ten/a de
i&ola/ieBten!iunea de Ancercare la !tr'pun2ere B curentul de !curtcircuit.
Dac' !e con!ider' ten!iunea de Ancercare la !tr'pun2ere drept
dimen!iune te4nic' a func/ieiB atunci utilitatea ace!tei func/ii !e determin'
cu rela/iaF
u
3
T ;U:U
min.
<I;U
maE.
: U
min.
<
121
%rin in"e!ti2a/ie !tati!tic' An randul utili&atorilor poten/iali !:a
!tabilitW c'F
U
min.
T 1b-B
U
maE.
:13 b-.
In ca&ul aparatului anali&atB UT1. b-.
u
3
T;1.:1<I;13:1<T5I12T]u
3
T..7$.
+unctia +%$ transforma energia electrica in frig
(cea!t' func/ie e!te determinat' de urm'torii parametriiF
:capacitatea de con2elare An 24 de ore;C<
:timpul nece!ar pentru atin2erea parametrilor;T<
%entru fri2iderul anali&atB aceCti parametrii au urm'toarele "aloriF
CT 1$ =2I244
TT 1$ 4
)imitele admi!e de utili&atori !untF
C
min.
T $=2I244G C
maE.
T 2.=2I244G T
min.
T1.4G T
maE.
T 2.4.
u
5
TC_T T] u
5
T1I1.1$:1I2.1$T ;3.:1$<I2.T1$I2.T3I4T] u
5
T..7$.
+unctia +1A$Asigura controlul si reglarea parametrilor
(cea!t' func/ie poate fi apreciat' prin limitele prin care !e poate re2la
temperatura de r'cire pe care o poate atin2e produ!ul. In ca&ul fri2iderului
anali&at fiind tT :11C.
)imitele admi!e de utili&atori !untF t
min.
T :$CB t
maE.
T:13 C.
u
1.
Tat_b
u
1.
T:1I13;:11<:$I13T11I13T]u
1.
T..34
Funcia F##C Asi*ura condiii er*ono)ice de lucru
Utilitatea ace!tei func/ii !e poate aprecia prin note acordate de cei
in"e!ti2a/i "ariantei concrete de produ!.
Utilitatea unei "ariante !e aprecia&a prin rela/iaF
u
11
TNIN
maE.
undeB
122
NTnota ob/inut' de "ariant'
N
maE.
Tnota maEim' po!ibil'.
u
11
T37I1..T] u
11
T ..37
Funcia F#1C Asi*ur& un (olu) uil"
(cea!ta func/ie !e poate aprecia prin capacitatea brut'B care An ca&ul
fri2iderului anali&at e!teF CT3$2 l.
)imitele admi!e de utili&atori !untF C
min.
T 2$. lB C
maE.
T4.. l
u
12
TaC_b
u
12
T 1I1$.3$2:2$.I1$.T1.2I1$.T] u
12
T..13
Funcia F#2C O$er& o /un& (i+i/iliae"
Utilitatea ace!tei func/ii !e determin' cu rela/iaF
u
13
G NBN
)a@
undeB
N T e!te nota ob/inut' de acea!t' func/ie An !ondaH.
N
)a@
Gnota maEim' po!ibil'.
u
13
T4.I1..T] u
13
T.B4
Funcia F#7CEse silenios
0unc/ia poate fi apreciat' prin ni"elul &2omotului emi!.
In ca&ul fri2iderului pre&entatB ace!t parametru e!te (T 3$d9.
)imitele admi!e de utili&atori !untF (
min.
T 2$d9B (
maE.
T$. d9
u
14
Ta(_b
u
14
T :1I2$3$_2T1$I2$T3I$T]u
14
T..1
Anali+a re+ulaelor in(esi*aiei saisice in randul
uili+aorilor $ri*iderului
%entru !tabilirea importan/ei relati"e Ci a utilit'/ii intrin!eci a func/iilor
!:a reali&at un !ondaH de opinie An r'ndul unui eCantion de utili&atori reali Ci
poten/iali ai aparatului.
C4e!tionarul admini!trat !olicita r'!pun!uri la urm'toarele Antreb'riF
123
1< (tribui/i note de le 1 la 1.. func/iilor fri2iderului An raport cu
importan/a pe care o acorda/i fiec'rei func/ii An cadrul produ!ului
ideal.
2< Dac' aprecia/i c' formul'rile func/iilor nu !unt corecteB preci&a/i
care !unt formul'rile corecte.
3< Dac' !unt func/ii lip!' !au An plu!B preci&a/i care !unt ace!tea.
Anali+a $uncional&
DeCi An 2eneral li!ta propu!' pentru func/ii e!te con!iderat'
corect'B !:au primit cDte"a !u2e!tiiF
: mai mul/i utili&atori con!ider' c' func/ia 0$:poart'
informa/ii nu intere!ea&' An mod deo!ebit deoarece nu
con!idera un lucru dificil folo!irea unui fri2ider.
: !:a !u2erat eEi!ten/a unei func/ii noiF Ja!i2ur'
decon2elarea automataK. Con!ider'm acea!t' func/ie
ca o component' a func/iei 011F Ja!i2ur' condi/ii
er2onomice de lucruK.
!a/ilirea i)%oranei relai(e a $unciilor"
Re&ultatul ace!tei anali&e !e re2'!eCte An tabelul N . In anali&'
a fo!t con!iderat' Ci o alt' "ariant' de punctaH Ci anumeF An raport cu
ierar4ia ob/inut' din !ondaH !:a acordat func/iilor cDte o not' de la 14
pentru prima func/ie la 1 pentru ultima func/ie Ci !:a determinat o
pondere folo!ind ace!te note.
124
!a/ilirea i)%oranei relai(e a $unciilorCsondaH de o%inie /abelul 7=.7
01 02 03 04 0$ 01 07 03 05 01. 011 012 013 014
1 1.. 3. 3. 3. $. 7. 1.. 5. 1.. 5. 3. 7. $. $.
2 1.. 5. 5. 3. 7. 5. 1.. 5. 5. 5. 1.. 7. 1. 1.
3 1.. 1. $. 4. 2. 3. 1.. 3. 3. 5. 1.. 7. 4. 5.
4 1.. $. 4. $. 4. 7. 1.. 3. 3. 3. 1.. 1. 3. 7.
$ 1.. 3. 7. 1. 4. 1. 5. 5. 5. 7. 3. $. 4. $.
1 1.. 7. $. $. 1. 7. 1.. 3. 3. 3. 7.7.7. 1. 2. 4.
7 1.. 7. 4. 4. 1. $. 5. 3. 3. 3. 5. 1. 3. 1.
3 1.. 5. 1. 1. 7. 1. 3. 7. 5. 7. 3. 7. 4. 4.
5 1.. 1. 7. 7. 1. $. 1.. 5. 1.. 5. 3. 1. 4. 7.
1. 1.. $. $. 4. 4. 1. 1.. 5. 5. 5. 5. 1. $. 1.
Total 53. 7.. 1.. $7. $1. 11. 51. 34. 33. 33. 37. 13. 4.. $5.
#edia 53 7. 1. $7 $1 11 51 34 33 33 37 13 4. $5
Ordine 1 7 1. 12 13 3 2 $ 3 1 4 5 14 11
%ondere
VH
5.73 1.53 $.53 $.13 $..3 1.$3 5.$3 3.33 3.73 3.23 3.13 1.23 3.55 $.33
uH ..11 ..$ 1 1 1 ..11 ..11 ..7$ ..7$ ..34 ..37 ..13 ..4 ..1
VH 1.4$ 3.45 $.53 $.13 $..3 4.34 1.32 1.23 1.$3 1.5$ 7.$$ 4.27 1.$5 3.$2
Note de
1:14
14 3 $ 3 2 7 13 1. 12 5 11 1 1 4
%ondere
VH
13.3 7.12 4.71 2.3$ 15 1.11 12.3 5.$2 11.4 3.$7 1..4 $.71 ..5. 3.31
UH 3.3. 3.31 4.71 2.3$ 15 4.4. 3.17 7.14 3.$1 7.2. 5.1 3.33 ..31 2.23
12$
Di)ensionarea econo)ic& a $unciilor
Di)ensionarea econo)ic& /abelul 7=.8
uban!am:
blu
Co!t
materi:
ale L
Co!t
mano:
peraL
Co!t
total
L
Reparti&are pe functii in L din co!tul total
0
1
0
2
0
3
0
4
0
$
0
1
0
7
0
3
0
5
0
1.
0
11
0
12
0
13
0
14
#otor 32 23.$
7
3. 3. 3. : : : : 1. : 1. : : : : 2.
Carca!a 24 22.3
1
23.33 : : 2. 2. : 2. : 2. : : 2. : : :
%laca cir:
cuit
2. 2$.7
1
23.33 : 1. 4. : : : : : : : : : : :
Rafturi 4 2.31 3.34 : : 4. 3. : : : : : : : : 3. :
9alcoane
de u!a
4 2.31 3.34 : : 4. 2. : : : : : : : 2. 2. :
ertare 3 7.14 7.$ : : 4. 2. : : : : : : : 2. 2. :
Comparti:
ment oua
2 2.31 2.$ : : 4. 3. : : : : : : : : 3. :
Termo!tate 4 4.23 4.11 : $. : : 1. : : : : 1. 3. : : :
Cablu de
alimentare
2 2.31 2.$ : : : : : : $. $. : : : : : :
121
Di)ensionare econo)ic&CciH /abelul 7=.D
N
r.
cr
t.
uba
n:
amb
lu
Cos
)aeC
riale
Co!t
man
o:
pera
Co!t
total
Reparti&area pe functii in unitati bane!ti
01 02 03 04 0$ 01 07 03 05 01
.
011 012 013 014
1 #otor 3.. 1... 13.. $4. $4. : : : : 13. : 13. : : : : 31.
2 Carca!a 1.. 3.. 14.. : : 23. 23. : 23. : 23. : : 23. : : :
3 %laca
cicuit
$.. 5.. 14.. : 34. $1. : : : : : : : : : : :
4 Rafturi 1.. 1.. 2.. : : 3. 1. : : : : : : : : 1. :
$ 9alcoane
de u!a
1.. 1.. 2.. : : 3. 4. : : : : : : : 4. 4. :
1 ertar 2.. 2$. 4$. : : 13. 5. : : : : : : : 5. 5. :
7 Comparti:
ment oua
$. 1.. 1$. : : 1. 4$ : : : : : : : : 4$. :
3 Termo!tate 1.. 1$. 2$. : 12$ : : 2$ : : : : 2$ 7$ : : :
5 Cablu de
alimentare
$. 1.. 1$. : : : : : : 7$ 7$ : : : : : :
1
.
Total co!t:
cH
2$.. 3$.. 1... $4. 1$. 124. $1$ 2$ 23. 2$$ 3$$ 13. 2$ 3$$ 13. 23
$
31.
1
1
%ondere in
co!t:pH
41.11 $3.3 1.. 5 2$ 2..1 3.$1 ..4 4.11 4.2$ $.5 3 ..4 $.5 2.2 3.5 1
127
Di)ensionare econo)ic&C Maeriale /abelul 7=.J
Nr.
crt.
uban:
!amblu
Co!tul
materialelor
Reparti&area pe functii
01 02 03 04 0$ 01 07 03 05 01. 01
1
012 013 014
1 #otor
3.. 24. 24. : : : : 3. : 3. : : : : 11.
2 Carca!a
1.. : : 12. 12. : 12. : 12. : : 12. : : :
3 %laca circuit
$.. : 3.. 2.. : : : : : : : : : : :
4 Rafturi
1.. : : 4. 3. : : : : : : : : 3. :
$ 9alcoane de
u!a
1.. : : 4. 2. : : : : : : : 2. 2. :
1 ertare
2.. : : 3. 4. : : : : : : : 4. 4. :
7 Comparti:
ment oua
$. : : 2. 1$ : : : : : : : : 1$ :
3 Termo!tate
1.. : 3. : : 1. : : : : 1. 3. : : :
5 Cablu de
alimentare
$.. : : : : : : 2$ 2$ : : : : : :
1. TOT()
#(TERI()
2$.. 24. $5. $.. 22$ 1. 12. 1.$ 14$ 3. 1. 1$. 1. 1.$ 11.
11 %ondere in
materiale
1.. 5.1 23.1 2. 5 ..4 4.3 4.2 $.3 3.2 ..4 1 2.4 4.2 1.4
12 %ondere in co!t
41.11 4 5.3 3.3 3.7 ..2 2 1.3 2.4 1.3 ..2 2.$ 1 1.7 2.1
123
tabilirea importan/ei relati"e a func/iilor: !ondaH de opinie /abelul 7=.<
01 02 03 04 0$ 01 07 03 05 01. 011 012 013 014
1 1.. 3. 3. 3. $. 7. 1.. 5. 1.. 5. 3. 7. $. $.
2 1.. 5. 5. 3. 7. 5. 1.. 5. 5. 5. 1.. 7. 1. 1.
3 1.. 1. $. 4. 2. 3. 1.. 3. 3. 5. 1.. 7. 4. 5.
4 1.. $. 4. $. 4. 7. 1.. 3. 3. 3. 1.. 1. 3. 7.
$ 5. 3. 7. 1. 4. 1. 5. 5. 5. 7. 3. $. 4. $.
1 1.. 7. $. $. 1. 7. 1.. 3. 3. 3. 7. 1. 2. 4.
7 1.. 7. 4. 4. 1. $. 5. 3. 3. 3. 5. 1. 3. 1.
3 1.. 5. 1. 1. 7. 1. 3. 7. 5. 7. 3. 7. 4. 4.
5 5. 1. 7. 7. 1. $. 1.. 5. 1.. 5. 3. 1. 4. 7.
1. 1.. $. $. 4. 4. 1. 1.. 5. 5. 5. 5. 1. $. 1.
Total 53. 7.. 1.. $7. $1. 11. 51. 34. 33. 33. 37. 13. 4.. $5.
#edie 53 7. 1. $7 $1 11 51 34 33 33 37 13 4. $5
Ordine 1 7 1. 12 13 3 2 $ 3 1 4 5 14 11
%ondere
VH
5.73 1.53 $.53 $.13 $..3 1.$3 5.$3 3.33 3.73 3.23 3.13 1.23 3.55 $.33
uH ..11 ..$ 1 1 1 ..11 ..11 ..7$ ..7$ ..34 ..37 ..13 ..4 ..1
UH 1.4$ 3.45 $.53 $.13 $..3 4.34 1.32 1.23 1.$3 1.5$ 7.$$ 4.27 1.$5 3.$2
Note de
1:14
14 3 $ 3 2 7 13 1. 12 5 11 1 1 4
%ondere
VH
13.3 7.12 4.71 2.3$ 15 1.11 123 5.$2 11.4 3.$7 1..4 $.71 ..5. 3.31
UH 3.3. 3.31 4.71 2.3$ 15 4.4. 3.17 7.14 3.$1 7.2. 5.1 3.33 ..31 2.23
125
Di)ensionarea econo)ic& a $unciilor
Di)ensionarea econo)ic& N%iH CO /abelul 7=.@
uban:
!amblu
Co!t
mate:
riale
L
Co!t
ma:
no:
pera
L
Co!t
total
Reparti&area pe functii in L din co!tul total
0
1
0
2
0
3
0
4
0
$
0
1
0
7
0
3
0
5
0
1.
0
11
0
12
0
13
0
14
#otor 32 23.$
7
3. 3. 3. : : : : 1. : 1. : : : : 2.
Carca!a 24 22.3
1
23.33 : : 2. 2. : 2. : 2. : : 2. : : :
%laca
circuit
2. 2$.7
1
23.33 : 1. 4. : : : : : : : : : : :
Rafturi 4 2.31 3.334 : : 4. 3. : : : : : : : : 3. :
9alco:ane
de u!a
4 2.31 3.34 : : 4. 2. : : : : : : : 2. 2. :
ertare 3 7.14 7.$ : : 4. 2. : : : : : : : 2. 2. :
Com:par:
timent
oua
2 2.31 2.$ : $. 4. 3. : : : : : : : : 3. :
Termo!:
tate
4 4.23 4.11 : : : : 1. : : : : 1. 3. : : :
Cablu de
alimentare
2 2.31 2.$ : : : : : : $. $. : : : : : :
13.
Di)ensionare econo)ic& NciH /abelul 7=.9.
Nr.
crt.
uban!am:
blu
Co!t
materi:
ale
Co!t
mano:
pera
Co!t
total
Reparti&area pe functii in unitati bane!ti
0
1
0
2
0
3
0
4
0
$
0
1
0
7
0
3
0
5
0
1.
0
11
0
12
0
13
0
14
1 #otor
3.. 1... 13.. $4. $4. : : : : 13. : 13. : : : : 31.
2 Carca!a
1.. 3.. 14.. : : 23. 23. : 23. : 23. : : 23. : : :
3 %laca
circuit
$.. 5.. 14.. : 34. $1. : : : : : : : : : : :
4 Rafturi
1.. 1.. 2.. : : 3. 1. : : : : : : : : 1. :
$ 9alcoane
de u!a
1.. 1.. 2.. : : 3. 4. : : : : : : : 4. 4. :
1 ertare
2.. 2$. 4$. : : 13. 5. : : : : : : : 5. 5. :
7 Comparti:
ment oua
$. 1.. 1$. : : 1. 4$ : : : : : : : : 4$. :
3 Termo!tate
1.. 1$. 2$. : 12$ : : 2$ : : : : 2$ 7$ : : :
5 Cablu de
alimentare
$. 1.. 1$. : : : : : : 7$ 7$ : : : : : :
1. Total co!t
2$.. 3$.. 1.. $4. 1$.$ 124. $1$ 2$ 23. 22$ 3$$ 13. 2$ 33$ 13. 23$ 31.
11 %ondere in
co!t:pH
41.11 $3.33 1.. 5 2$..3 2..11 3.$3 ..42 4.11 4.2$ $.5 3 ..4 $.5 2.2 3.5 1
131
Di)ensionarea econo)ic&C Mano%era /abel 7=.N
Nr.
crt.
uban:
!amblu
Co!t
#ano:
pera
Reparti&area pe functii
0
1
0
2
0
3
0
4
0
$
0
1
0
7
0
3
0
5
0
1.
0
11
0
12
0
13
0
14
1 #otor 1... 3.. 3.. : : : : 1.. : 1.. : : : : 2..
2 Carca!a 3.. : : 11. 11. : 11. : 11. : : 11. : : :
3 %laca
circuit
5.. : $4. 31. : : : : : : : : : : :
4 Rafturi 1.. : : 4. 3. : : : : : : : : 3. :
$ 9alcoane 1.. : : 4. 2. : : : : : : : 2. 2. :
1 ertare 2$. : : 1.. $. : : : : : : : $. $. :
7 Comparti:
ment oua
1.. : : 4. 3. : : : : : : : : 3. :
3 Termo!tate 1$. : 7$ : : 1$ : : : : 1$ 4$ : : :
5 Cablu de
alimentare
1.. : : : : : : $. $. : : : : : :
1. TOT()
#(NO%E
R(
3$.. 3.. 51$ 74. 25. 1$ 11. 1$. 21. 1.. 1$ 2.$ 7. 13. 2..
11 %ondere in
manopera
1.. 3.1 21.1 21.1 3.3 ..4 4.1 4.3 1 2.5 ..4 $.5 2 3.7 $.7
132
Anali+a sise)ic&
#" Ca+ul 0n care se uili+ea+& %onderea re+ula& 0n ur)a sondaHului saisic
<cu noe de la # la #II= /abelul 7=.:
0unctia uH PH UH %H PH
2
PH %H /PH %H:
/ PH
;%H:
/PH<
2
01 ..11 5.73 1.4$ 5 5$.1$ 33..2 5.12 :..12 ...144
02 ..$ 1.53 3.45 2$..3 43.72 17$..1 1.$1 13.$7 344.34
03 1 $.53 $.53 2..11 3$.71 123.$4 $.$3 1$..3 227.4.
04 1 $.13 $.13 3.$3 32.21 43.73 $.3 3.23 1..71
0$ 1 $..3 $..3 ..42 2$.3 2.13 4.74 :4.32 13.11
01 ..11 1.$3 4.34 4.11 43.25 3..11 1.14 :1.43 2.15
07 ..11 5.$3 1.32 4.2$ 51.77 4..71 3.54 :4.15 22
03 ..7$ 3.33 1.23 $.52 7..22 45.1. 7.32 :1.5 3.11
05 ..7$ 3.73 1.$3 3 77..5 21.34 3.15 :$.15 21.53
01. ..34 3.23 1.5$ ..42 13.$$ 3.43 7.72 :7.3 $3.25
011 ..37 3.13 7.$$ $.52 7$.34 $1.33 3.1. :2.13 4.7$
012 ..13 1.23 4.27 2.17 35.44 13.13 $.31 :3.15 13.11
013 ..4 3.55 1.$5 3.52 1$.52 1$.14 3.72 ..2 ...4
014 ..4 $.33 3.$2 1 34.$73 3$.23 $.43 ..$2 ..27
TOT() ..1 1.. 74..3 1.. 7$4.33 7.4.2 723.31
%anta dreptei de re2re!ieF b7T ..533
uma de di!proportiiF 17T ...723
133
2. Ca+ul 0n care se uili+ea+& %onderea %rin noarea de la # la #7 /abelul 7=.7=
0unc:tia uH VH UH pH VH
2
VHpH bVH pH:bVH ;pH:
bVH<
2
01 ..11 13.33 3.3. 5 177.15 115.57 7.$2 1.43 2.15
02 ..$ 7.12 3.31 2$..3 $3..1 151.11 4.25 2..75 432.22
03 1 4.71 4.71 2..11 22.11 53.34 2.13 17.53 323.23
04 1 2.3$ 2.3$ 3.$3 3.12 24.4$ 1.1. 1.52 43.72
0$ 1 15 15 ..42 311 7.53 1..72 :1..3 1.1.5
01 ..11 1.11 4.4. 4.11 44.3$ 31..4 3.71 ..5 ..31
07 ..11 12.33 3.17 4.2$ 1$3.21 $2.12 1.53 :2.73 7.4$
03 ..7$ 5.$2 7.14 $.52 5..13 $1.31 $.37 ..$$ ..3.
05 ..7$ 11.42 3.$1 3 13..42 34.21 1.44 :3.44 11.33
01. ..34 3.$7 7.2. ..42 73.44 3.1. 4.33 :4.41 15.4$
011 ..37 1..47 5.1. $.52 1.5.12 12 $.5. ...2 .....4
012 ..13 $.71 3.33 2.17 32.1 12.4. 3.22 :1..$ 1.1.
013 ..4 ..5. ..31 3.52 ..31 3.$2 ..$. 3.42 11.7
014 ..4 3.31 2.23 1 14.$2 22.31 2.1$ 3.3$ 14.32
Total ..1 1.. 1.. 1277.2 72..$1 575.51
%anta dreptei de re2re!ieF b2T ..$14
uma de di!propor/iiF 2T ...575
134
Deoarece
1
]...1 !i
2
]]...1B produ!ul trebuie Ambun'ta/it.
(nali&Dnd ca&ul An care !e utili&ea&' ponderea prin notarea de la 1 la 14
!e ob!er"' urm'toarele func/ii !upradimen!ionateB An ordinea
!upradimen!ionarii lorF
02: e!te mentenabil
03: re&i!t' la a2en/i mecanici
04: re&i!ta la a2enti c4imici
013: ofer' o bun' "i&ibilitate
014: e!te !ilen/io!
Reconceperea produ!ului "a trebui !' aib' An "edereB An mod !pecialB
ace!te func/ii Ci reperele care determin' An mod deci!i"B co!turile ace!tor
func/ii.
Reconce%erea %rodusului
In acea!t' etap' !e are An "edere aplicarea conceptelor #-
combinate cu metoda %aretoB prin care !e reali&ea&' o ierar4i&are a
priorit'/ilor An de!coperirea !olu/iilor de Ambun't'/ire a produ!ului.
(plicarea combinat' a celor dou' metode con!t' An !tabilirea ordinii
An care trebuie con!iderate func/iileB An !en! de!cre!c'tor al
!upradimen!ion'rii economiceB iar pentru ace!teaB a reperelor care
contribuie cel mai mult la acea!t' !upradimen!ionare. In ace!t !en!B cea
mai !upradimen!ionat' func/ie e!te func/ia 02B iar reperul care
determin' acea!ta !upradimen!ionare e!te placa de circuit. (!upra
ace!tui reper !e "a ac/iona An continuare.
13$
Variana # <IVJPARETO= Di)ensionarea econo)ic& /abelul 7=.77
Nr.
Crt.
uban:
!amblu
Co!t Reparti&area pe functii
01 02 03 04 0$ 01 07 03 05 01. 011 012 013 014
1 #otor
13.. $4. $4. : : : : 13. : 13. : : : : 31.
2 Carca!'
14.. : : 23. 23. : 23. : 23. : : 23. : : :
3 %lac'
11.. : 714 471 : : : : : : : : : : :
4 Rafturi
2.. : : 3. 1. : : : : : : : : 1. :
$ 9alcoane de
u!a
2.. : : 3. 4. : : : : : : : 4. 4. :
1 ertare
4$. : : 13. 5. : : : : : : : 5. 5. :
7 Comparti:
ment ou'
1$. : : 1. 4$ : : : : : : : : 4$ :
3 Termo!tate
2$. : 12$ : : 2$ : : : : 2$ 7$ : : :
5 Cablu de
alimentare
1$. : : : : : : 7$ 7$ : : : : : :
1. Total co!t:cHl
$75. $4. 1375 11$1 $1$ 2$ 23. 2$$ 3$$ 13. 2$ 3$$ 13. 23$ 31.
11 %ondere in
co!t: pHl
1.. 5.3 23.3 2. 3.5 ..4 4.3 4.4 1.1 3.1 ..4 1.1 2.2 4 1.2
131
Analiza sistemic /abelul 7=.78
0unctia uHl VH UHl pHl VH
2
pHlhVH bhVH pHl:
b VH
;pHl:
b VH<
2
01 ..11 5.73 1.4$ 5.32 5$.1$ 51.1$ 3.5. ..42 ..17
02 ..4 1.53 2.75 23.31 43.72 111.15 1.3$ 17.41 3.4.3$
03 1 $.53 $.53 15.51 3$.71 115.31 $.44 14.$2 21..33
04 1 $.13 $.13 3.35 32.21 $..$. $.17 3.72 13.33
0$ 1 $..3 $..3 ..43 2$.3. 2.13 4.12 :4.15 17.$$
01 ..11 1.$3 4.34 4.33 43.25 31.73 $.53 :1.1$ 1.32
07 ..11 5.$3 1.32 4.4. 51.77 42.1$ 3.71 :4.31 13.$7
03 ..7$ 3.33 1.23 1.13 7..22 $1.37 7.12 :1.45 2.22
05 ..7$ 3.73 1.$3 3.1. 77..5 27.22 7.55 :4.35 23.51
01. ..34 3.23 1.5$ ..43 13.$$ 3.$1 7.$3 :7.1 $..41
011 ..37 1.13 7.$$ 1.13 7$.34 4..5$ 1..3 ...$ .
012 ..13 1.23 4.27 2.24 35.44 14..1 $.71 :3.47 12..4
013 ..4 3.55 1.$5 4..$ 1$.52 11.11 3.13 ..42 ..17
014 ..1 $.33 3.$2 1.21 34.$7 31.$1 $.3$ ..31 ..73
Total 1.. 73.33 7$4.33 153.1$ 1$1.1
bilT..51 GtlT...1$1
137
Variana 1 <PARETO= Di)ensionarea econo)ic& /abelul 7=.7D
Nr.
Crt.
uban:
!amblu
Co!t Reparti&area pe functii
01 02 03 04 0$ 01 07 03 05 01. 011 012 013 014
1 #otor
1$3. 4$5 4$5 : : : : 1$3 : 1$3 : : : : 3.1
2 Carca!a
115. : : 233 233 : 233 : 233 : : 233 : : :
3 %laca
Circuit
115. : 714 471 : : : : : : : : : : :
4 Rafturi
2... : : 3. 1. : : : : : : : : 1. :
$ 9alcoane de
u!a
2.. : : 3. 4. : : : : : : : 4. 4. :
1 ertare
4$. : : 13. 5. : : : : : : : 5. 5. :
7 Comparti:
ment oua
1$. : : 1. 4$ : : : : : : : : 4$ :
3 Termo!tate
2$. : 12$ : : 2$ : : : : 2$ 7$ : : :
5 Cablu de
alimentare
1$. : : : : : : 7$ 7$ : : : : : :
1. Total co!t:cH2
$31.. 4$5. 1253 1114 473 2$ 233 223 313 1$3 2$ 313 13. 23$ 3.1
11 %ondere in
co!t: pH2
1.. 3.1 24.4 21 3.5. ..47 4.$ 4.3 $.5 2.5 ..$ $.5 2.4 4.4 $.3
133
Anali+a sise)ic& /abelul 7=.7J
0unctia uH2 VH UH2 pH2 VH
2
pH2hVH bhVH pH2:
b VH
;pH2:
b VH<
2
01 ..$ 5.73 4.35 3.14 5$.1$ 34.$. 3.5. :..21 ...1
02 ..4 1.53 2.75 24.44 43.72 17..$5 1.3$ 13..5 327.24
03 1 $.53 $.53 2..57 3$.71 12$.4. $.44 1$.$3 241.13
04 1 $.13 $.13 3.5. 32.21 $..$$ $.17 3.73 13.51
0$ 1 $..3 $..3 ..47 2$.3. 2.33 4.12 :4.1$ 17.22
01 ..11 1.$3 4.34 4.43 43.25 25.43 $.53 :1.$ 2.2$
07 ..11 5.$3 1.32 4.25 51.77 41.1. 3.71 :4.42 15.$3
03 ..7$ 3.33 1.23 $.35 7..22 45.3$ 7.12 :1.73 2.55
05 ..7$ 3.73 1.$3 2.23 77..5 2$.23 7.55 :$.11 21.11
01. ..34 3.23 1.5$ ..47 13.$$ 3.35 7.$3 :7..1 45.34
011 ..37 1.13 7.$$ $.35 7$.34 35.34 1..3 :..15 ...3
012 ..13 1.23 4.27 2.44 35.44 1$.32 $.71 :3.27 1..15
013 ..4 3.55 1.$5 4.42 1$.52 17.13 3.13 ..75 ..12
014 ..1 $.33 3.$2 $.71 34.$7 33.31 $.3$ ..41 ..11
Total 1.. 71.32 7$4.33 133.17 711.3
bi2 T ..51 G i2T ...711
135
14.