ALICE: Poate ar trebuai s v spun de ce mi-am luat lumea n cap i am prsit o

ar frumoas ca Romnia. (Pauz.) Ai cunoscut Romnia? Ai auzit de ara aceea

despre care se spune c e vecin cu Rusia i cu Dumnezeu? Cum de n-ai auzit?
Romnia este ara n care oamenii mor de foame ntre dou chefuri grozave cu
uic, sarmale sau mititei. Ai gustat din sarmalele noastre cu mmligu? Dar din
vestiii mititei romneti? A, dup ce ai gustat ai stat dou sptmni bolnav de
trichineloz? Pi dac n-ai but uic? Dar domnilor, la noi, trichineloza nici nu
mai este o boal ci un pretext ideal s te internezi n spital ca s fii ngrijit de un
stagiar focos i viril. Ai vzut ce peisaje avem? Ce coline ispititor ondulate, ce
dealuri i vi colorate, ce copii malformai? Cnd apa coboar vijelioas din muni
dup o ploaie din aia strong nu mai rmne nici pod, nici baraj, nici biseric...
Venicia satului se scufund sub ape cu cel i purcel. Dar i aa ce informai sunt
ranii! Stau pe acoperiele caselor inundate i n timp ce avutul de o via le
dispare sub ape ei se uit la telejurnalul agat n copac. Apoi, capitala Romniei,
micul nostru Paris, Bucuretiul... Numai restaurante de lux, numai poei geniali i
bnci care dau faliment. Numai fete frumoase i bune de mritat cu turitii francezi
i italieni. Nu, cu germanii nu, ia-s chiibuari i au prul blond, ridicat spre
urechi s nu li se vad chelia. Am avut i noi un german din sta n gazd. Pria.
Pria i bea tot timpul dintr-o sticl de vodc, obligndu-ne s ngnm alturi de
el un cntec rusesc din timpul celui de al II-lea rzboi mondial. Ceva cu nite plopi
de pe Nistru... Aa era Gnther, genul de om melancolic dar hotrt. Care cu ct e
mai melancolic i mai sigur de sine se ridic mai greu din fotoliul de musafir
ateptnd cu ncrncenare s i se ofere dac nu un spectacol vampiric, mcar ceva
ocult i obscen. Da, tia sunt nemii, nu toi, dar cum s i iei de brbai, mai bine
iei un romn i odat cstorit munceti cu el cot la cot. Adic n timp ce el
sforie, tu alergi ntre buctrie i baie, gteti, speli, tergi copiii la cur, dai cu
aspiratorul sau sfnta mtur pn cnd domnul so se trezete din somn
ntrebndu-se; de unde atta energie la aschimodia asta dup ce a stat zece ore-n
picioare la fabrica de crnai?... Asta este femeia romnc. sta este mitul degradat
al romncei care dei e frumoas de pic, din clipa n care a spus da, la sfnta
biseric, s-a i transformat ntr-o vit bun de pus la jug. Cred c nu mai e cazul s
vorbesc i de brbatul daco-roman.