1

CAPITOLUL III
FILIERA ZAHRULUI
SIecla pentru zahr este o plant industrial important, asigurnd materia prim
pentru Iabricarea zaharului, si Iurajer datorit Irunzelor si coletelor care rmn de la
recoltare, precum si prin reziduurile care rmn la Iabricarea zahrului (borhot, melas,
tietei). Aceste reziduuri reprezint un nutret deosebit de valoros.
n Iigura nr.4 sunt reprezentate componentele Iilierei zahrului, de la importanta si
planiIicarea productiei de sIecl de zahr, pn la distributia zahrului la consumatorul
Iinal. Analiza se va concentra asupra problemelor Iilierei ce impun restructurarea si
reglementarea pietei zahrului n Romnia n concordant cu prevederile aquis-ului
comunitar si ale Organizrii Comune a Pietei Zahrului.
Eiliera zahrului a suIerit schimbri importante dup anul 1989. Mica proprietate
a aIectat perIormanta pe Iilier, veniturile productorilor si marketingul zahrului.
PerIormanta pe Iiliera agroalimentar nseamn ca substanta alimentar s coste ct mai
putin, sau, altIel spus, conversia materiei prime agricole n alimente s Iie ct mai mare.
2
Eigura nr.4 - Componentele Iilierei zahrului
PRERECOLTARE
POSTRECOLTARE
Pre-
productie
Productie
Distributie
Prelucrare
Importanta
culturii
Politicile
sectorului
public
Institutii
importante
Mediul
ncon-
jurtor
Recoltarea
Costurile de
productie
Tehnologia
de productie
Transport,
sortare,calibrare,
depozitare
Comertul
intern
Piata
zahrului
Comertul
exterior
Costuri
postrecoltare
Prelucrarea
3
IMPORTANTA CULTURII
Importanta zahrului n alimentatia uman este dat contributia acestuia la
asigurarea necesarului de glucide cu aport energetic ridicat.
n Romnia, productia de sIecl de zahr reprezint o parte relativ mic din
productia de culturi arabile. Dac la nceputul anilor '90, sIecla de zahr se cultiva pe 2
din totalul supraIetei cultivate, n prezent ponderea suraIetei cultivat cu sIecl de zahr
este de doar 0,5.
Cultivarea sIeclei de zahr se delimiteaz n patru zone:
Zona de centru a trii, n Transilvania, n judetele Mures, Brasov si Alba;
Zona de vest, n Banat si nordul Ardealului, n special n judetele Timis, Arad si
Bihor;
Zona de est, n Moldova, n special n judetele Iasi si Botosani;
Zona de sud, cuprinznd judetele de-a lungul Dunrii.
SupraIata cultivat cu sIecl de zahr n Romnia a avut urmtoarea dinamic
(tabelul nr.15).
Tabelul nr.15
Dinamica suprafetei cultivate cu sfecl de zahr (ha)
1989 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
255900 162675 133209
48400 39000 41600 37936 37500
255900
162675
133209
48400
39000 41600
37936 37500
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
1989 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
Sursa: EAOSTAT
SupraIata cultivat cu sIecl de zahr a avut un trend descresctor evident, de la
255.900 ha, n anul 1989, la 37.500 ha n anul 2004. Sursele statistice sugereaz c 60
din productori cultiv supraIete mai mici de 2 ha. Media general a supraIetelor
4
cultivate cu sIecl de zahr este estimat a Ii 0,5 ha.
1
Structura la scar mic a productiei
romnesti de sIecl de zahr creeaz o serie de probleme legate de competitivitate.
Romnia are n vedere cresterea gradual a supraIetelor cultivate cu sIecl de
zahr pn la 110.000 hectare si a productiei la un nivel la care s acopere necesarul de
consum.
POLITICILE SECTORULUI PUBLIC
Programele prioritare de redresare a sectorului si Strategia produsului zahr,
elaborat de Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale n colaborare cu
partenerii sociali (Patronatul Zahrului din Romnia si Eederatia National a
Cultivatorilor de SIecl de Zahr) au ca obiective principale:
cresterea competitivittii tehnologice a materiei prime si a Iilierei de transIormare;
cresterea veniturilor agricultorilor prin practicarea unei agriculturi perIormante;
asigurarea necesarului de consum de zahr din productia intern.
Prin Documentul de Pozitie, Capitolul 7 Agricultura, Romnia a acceptat aquis-
ul n sectorul zahr si a solicitat (conIorm Reglementrii CE 1260/2001) o cot de
500.000 tone de zahr alb pe an. Aceast cantitate reprezint necesarul de consum intern
anual si asigur un venit sigur productorilor de sIecl din zonele de cultur specializate.
Nivelul cotei a Iost Iundamentat prin luarea n considerare a urmtoarelor aspecte:
potentialul agrotehnic bun si conditii pedoclimatice Iavorabile acestei culturi;
reIerinta istoric n acest domeniu - productia Romniei nainte de 1989 s-a situat la un
nivel de 500.000 tone/an;
existenta unui cadru legislativ (Ordonanta de Urgent a Guvernului nr. 108/2001
privind exploatatiile agricole) care permite, n perioada 2002-2005, crearea conditiilor de
practicare a unor tehnologii moderne de cultur a sIeclei de zahr.
cresterea calittii si randamentului productiei de sIecl de zahr, odata cu cresterea
ponderii plantelor tehnice la nivelul optim de structur de productie va asigura conditiile
practicrii asolamentelor si a unei agriculturi moderne;
1
Berkum, S., Bakker, S., Anali:a sectorului :ahr. Lantul agroalimentar din Romania. in drum spre
aderare, Ministerul Agriculturii, Pdurilor, Apelor si Mediului, Bucuresti, 2003.
5
organizarea si managementul exploatatiilor agricole corespunztor cerintelor moderne
privind productivitatea si eIicienta economic;
capacitatea culturii de sIecl de zahr de a valoriIica superior terenurile situate n zonele
de Iavorabilitate agroIitotehnic medie (terenuri situate n zona a III-a de Iavorabilitate) si
asigurarea unor venituri garantate cultivatorilor din aceste zone;
stabilizarea Iamiliilor din mediul rural prin reinsertia noilor proprietari de terenuri n
Iiliera producerii zahrului;
existenta unui personal caliIicat capabil s asigure cresterea productiei agricole pe baza
aplicrii tehnicii, tehnologiilor si managementului modern;
existenta unor capacitti de productie capabile s industrializeze cantitatea de sIecl de
zahr corespunztoare asigurrii necesarului de consum intern de zahr si a personalului
caliIicat. Capacitatea zilnic de prelucrare este de 47.500 tone de sIecl de zahr, acestea
asigurnd o cantitate total de zahr prelucrat de 3800 mii tone sIecl pe an. Indicii de
utilizare intensiv a capacittilor de productie si dotarea existent a Iabricilor permit
cresterea capacittii nominale de prelucrare cu 20 si a duratei normate a campaniei de
industrializare cu 20 de zile, existnd conditiile de prelucrare a unor cantitti mai mari de
sIecla de zahr;
cresterea ponderii capitalului privat n acest sector (n prezent existnd 16 Iabrici de
zahr, din care 15 privatizate) si a interesului investitorilor n modernizare si reducerea
consumurilor materiale si energetice.
2
Rezultatele negocierilor trii noastre cu Comisia European sunt redate n tabelul nr.16.
Tabelul nr.16
Rezultatele negocierilor Capitolului 7 - Agricultura, sectorul zahr
Cot (tone) Consum
intern
DeIicit Cota de
procesare
Necesar dup
cota de procesare
Zahr
109.164 500.000 390.836 329.636 61.200
Necesar
productie
sIecl pt.zahr
(t)
Productie
sIecl
pentru zahr
2002 (t)
Necesar
supraIat
pt.sIecla de
zahr (ha)
SupraIata cultivat cu sIecl
de zahr 2002 (ha)
Sfecl de
zahr
1.167.529 954.600 50.762 41.800
Sursa: ncheierea Capitolului 7 Agricultura, www.inIoeuropa.ro
2
Documentul de Pozitie al Romniei, Capitolul 7 Agricultura, www.inIoeuropa.ro
6
Pentru realizarea cotei de zahr din sIecla de zahr este necesar cultivarea unei
supraIete de 50.762 ha, Iat de doar 41.800 ha ct se cultivau n anul 2002. La nivel
national exist un program de msuri pentru cresterea supraIetei cultivate cu sIecl de
zahr.
Capacitatea de procesare existent n Romnia poate acoperi procesarea cantittii
de sIecl de zahr necesar realizrii cotei de zahr.
Politica de sustinere a productiei de zahr, pe Iilier, se reIer la urmtoarele
elemente:
ngrsminte chimice gratuite, cte 50 kg pentru 0,5 ha arabil;
asigurarea semintelor de ctre Iabrici;
subventionarea motorinei cu 3600 lei/litru;
sustinerea cu 20 din prima de asigurare a productiei;
sustinerea costului energiei pentru asigurarea apei de irigat;
sprijin direct pe produs pentru productia marI livrat, n valoare de 270 lei/kg.
3
INSTITUTII IMPORTANTE
Agentii economici si institutiile mai importante care actioneaz pe Iiliera
zahrului sunt redate n tabelul nr. 17.
Tabelul nr.17
Agentii economici yi institutiile care actioneaz pe filiera zahrului
FAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTIILE
PlaniIicarea productiei Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale,
productorii agricoli, cercettorii
Asigurarea cu resurse
materiale
Comerciantii de resurse materiale, productorii agricoli,
procesatorii (considerati integratori pentru productorii
agricoli), cooperativele de aprovizionare, institutii Iinanciare
Productia Gospodrii individuale, asociatii si societti agricole, societti
comerciale agricole, Asociatia Eermierilor din Romnia, Eederatia
National a cultivatorilor de sIecl de zahr din Romnia
3
MAPDR, 2004
7
Recoltarea Productorii agricoli, Iamiliile acestora, persoanele angajate
temporar
Transportul si
depozitarea
Productorii agricoli, procesatorii, Iirmele de transport,
angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing
Prelucrarea Eabricile de zahr (procesatorii), Organizatia
InterproIesional National ,Zaharul din Romnia
Distributia Angrosistii, detailistii, procesatorii, exportatorii, Patronatul
Zahrului din Romnia
Consumul Menajele, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din Romnia,
OIiciul pentru Protectia Consumatorilor
Pentru a asigura armonizarea complet a legislatiei romnesti cu acquis-ul
comunitar, Romnia a adoptat si implementat o serie de acte legislative nsotite de msuri
de constructie institutional adecvate, respectiv consolidarea administratiei centrale si
teritoriale.
Prin Hotrrea de Guvern nr. 440/2001 pentru modiIicarea si completarea H.G.
12/2001 privind organizarea si Iunctionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Pdurilor, n structura Directiei politici si strategii n productia vegetal a Iost organizat
Biroul de cultur a sIeclei de zahr.
De asemenea, n anul 2001, a Iost constituit Organizatia inter-proIesional
national 'Zahrul, prin adoptarea Ordonanatei Guvernului nr.55/2000, privind
organizatiile interproIesionale de produse agroalimentare, aprobat si completat prin
Legea nr.41/2001. Aceast organizatie a Iost recunoscut de Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Pdurilor prin emiterea avizului nr.1/2001.
n perioada 2004 2006, Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale
si Agentia de Plti si Interventie vor ntreprinde msurile necesare pentru gestionarea si
Iunctionarea:
- mecanismului producerii si utilizrii zahrului;
- sistemului de subventii pentru zahrul achizitionat de industria chimic;
- sistemului subventiilor pentru exportul de zahr si a produselor care contin zahr;
- ajutoarelor pentru raIinarea zahrului brut;
8
- receptionrii si transmiterii la Comisia European a oIertelor de adjudecare a
exporturilor;
- mpreun cu oIiciile vamale, gestionarea exportului de zahr C corespunztor
urmtoarelor operatii: interventie prin cumprare, restitutii la export, licente de import-
export.
n perioada 2002 2006, Biroul se va consolida cu personal instruit si va Ii dotat
corespunztor, astIel nct acesta s Iie n msur s ndeplineasc, ca principale atributii,
urmtoarele:
- elaborarea strategiei n domeniu, n colaborare cu partenerii sociali, transpunerea n
legislatia national a cerintelor comunitare;
- stabilirea regulilor de aplicare a legislatiei transpuse;
- implementarea, prin Directiile generale judetene, a politicii n domeniu;
- elaborarea normelor si procedurilor administrative pentru implementarea mecanismelor
comunitare.
MEDIUL NCONJURTOR
Clima
- Eat de temperatur, sIecla pentru zahr are cerinte moderate: 8
o
C pentru germinare
rapid si complet, 12
o
C n timpul lunilor de primvar si 18-22
o
C n timpul lunilor
de var. La temperatur sczut, micile plntute nu rezist; deger la 3
o
C. SIeclele
recoltate sunt sensibile la temperaturi sczute (-1
o
C), iar rdcinile ngheat.
- Eat de umiditate, sIecla pentru zahr este pretentioas. La nceputul perioadei de
vegetatie sunt necesare precipitatii moderate, iar n Iaza a doua (Iaza de ngrosare a
rdcinilor) este necesar o cantitate mai mare de precipitatii. n ultima Iaz, sIecla
are nevoie de cldur, insolatie si secet relativ, pentru a se putea depune ct mai
mult zahar n corpul sIeclei.
- n privinta luminii, sIecla pentru zahr are cerinte mari. Lipsa de lumin determin
scderea continutului n zahr.
Solul. SIecla pentru zahr este Ioarte pretentioas n privinta solului. Cele mai
potrivite sunt cele mijlocii, proIunde, bogate n substante nutritive, humus si calciu, bine
structurate, aInate, calde, cu o mare capacitate de a retine apa. Cele mai potrivite tipuri
9
de sol pentru cultura sIeclei sunt cele aluvionale din luncile rurilor, cernoziomurile si
solurile brune.
Din punctul de vedere al marketingului, aspectele privind cerintele plantei Iat de
Iactorii climatici sunt Ioarte importante. Pentru a evita pierderile de recolt este necesar a
cunoaste aceste cerinte si a veni n ntmpinarea lor. Un sol prea tasat, argilos nu va
permite rdcinii de sIecl s se dezvolte corespunztor (aspect cantitativ). Mai mult de
att, prea mult ploaie si/sau prea putin lumin nseamn depuneri reduse de zahr n
sIecl si deci randamentul la prelucrare va Ii Ioarte sczut (aspect calitativ).
TEHNOLOGIA DE PRODUCTIE
SIecla de zahr este utilizat att ca materie prim pentru obtinerea zahrului
necesar alimentatiei umane, ct si ca Iuraj pentru hrana animalelor.
Productorii agricoli aplic urmtoarea tehnologie de productie: artura de toamn
la 25-30 cm adncime, semnatul, n a doua decad a lunii martie, la o adncime de 3-4
cm, ngrijirea culturii prin prasile, irigatii si rrirea plantelor, lsnd 15-20 cm ntre ele.
Lucrrile se eIectueaz manual n gospodriile Iamiliale si mecanizat n unittile agricole
de dimensiuni mari.
Combaterea bolilor si a duntorilor se eIectueaz prin tratamente cu insecticide
granulate, administrate concomitent cu semnatul.
COSTURILE DE PRODUCTIE
n aceast component a Iilierei se estimeaz costurile de productie si pretul de
vnzare al sIeclei de zahr (tabelul nr.18).
Calculul cheltuielilor materiale s-a Iundamentat pe cheltuielile agrotehnice la
hectar evidentiate n Anexa 3.
10
Tabelul nr.18
Bugetul de venituri yi consumuri intermediare
pentru produsul sfecl zahr consum - neirigat, 2003
Productia principal (Q) 35.000 kg/ha
Productia secundar 6.000 kg/ha
Nr.
crt.
Indicatori U.M. Valoarea
I CHELTUIELI MATERIALE (1234) mii lei/ha 20.185,4
1 Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei/ha 10.952,6
-smnt si material sditor mii lei/ha 1.320,0
-ngrsminte si amendamente mii lei/ha 4.134,0
-pesticide mii lei/ha 5.498,6
-alte materiale mii lei/ha -
2 Cheltuieli cu lucrrile mecanice mii lei/ha 8.137,5
3 Cheltuieli cu irigatiile mii lei/ha -
4 Cheltuieli cu aprovizionarea (10 din 1) mii lei/ha 1.095,3
II CHELTUIELI CU EORTA DE MUNC* mii lei/ha 5.874,5
III ALTE CONSUMURI (5678) mii lei/ha 3.572,1
5 Cheltuieli generale (4 din III) mii lei/ha 1.042,4
6 Dobnzi la credite de productie mii lei/ha 1.497,9
7 Asigurri (3 din III) mii lei/ha 781,8
8 Amortisment cldiri, utilitti mii lei/ha 250,0
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE
(IIIIII)
mii lei/ha 29.632,0
A
1
din care pentru productia principal mii lei/ha 28.432,0
B VALOAREA PRODUCTIEI mii lei/ha 32.000,0
B
1
din care pentru productia principal mii lei/ha 30.800,0
C VENIT IMPOZABIL (B-A) mii lei/ha 2.368,0
(-) Impozite si taxe mii lei/ha -
() Alocatii si subventii ** mii lei/ha 8.750,0
D VENIT NET mii lei/ha 11.118,0
Impozabil (C:A
1
/100) 8,3
E
Rata
venitului Net (D:A
1
/100) 39,1
E COST DE PRODUCTIE (A
1
:Q) lei/kg 812,3
G PRET PIAT INTERN PREVIZIBIL lei/kg 880,0
H MARJ BRUT (M.B.)*** mii lei/ha 14.690,1
* Cuprinde consumurile cu Iorta de munc zilier, permanent si obligatiile Iat de stat;
** Cuprind nivelul alocatiilor pe produs pentru anul 2002 si cel aIerent semintelor pentru
culturile nIiintate n toamna anului 2002;
*** MB V CV,
unde: V valoarea productiei alocatii si subventii
CV costuri variabile (cheltuieli materiale cheltuieli cu Iorta de munc cu zilierii)
11
RECOLTAREA
SIecla pentru zahr se recolteaz la maturitatea tehnologic sau industrial, adic
atunci cnd rdcinile au greutatea maxim, cel mai ridicat continut de zahr si nsusiri
tehnologice superioare. Recoltarea se poate eIectua mecanizat, semimecanizat sau
manual.
Recoltarea manual const n scoaterea sIeclelor cu Iurci speciale, strngerea lor n
grmezi mici si decoletarea lor ulterioar, cu ajutorul unor cutite speciale;
Recoltarea semimecanizat se execut cu dislocatorul care eIectueaz numai operatia
de dislocare a rdcinilor, iar decoletarea se Iace manual;
Recoltarea mecanizat se eIectueaz cu combina care execut, la o singur trecere,
decoletarea, scoaterea rdcinilor din sol, curtirea de pmnt si strngerea coletelor
si rdcinilor n buncre separate. Coletele sunt descrcate pe sol, iar rdcinile ntr-
un mijloc de transport.
Productiile medii si totale de sIecl de zahr obtinute n Romnia, n perioada
1989 2003, sunt prezentate n tabelul nr.19 .
Tabelul nr.19
Dinamica productiei medii yi totale de sfecl de zahr, n Romnia (1989-2004)
SpeciIicare 1989 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
Productia
medie (t/ha)
26 20 19,9 13,7 22 22,9 20 13,4
Productia
total (t)
6771100 3277705 2654610 666870 875485 954630 764475 503174
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
1989 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
Productia totaIa
Sursa: EAOSTAT
12
Productia medie de 22 kg de sIecl de zahr la hectar reprezint mai putin de
jumtate din media UE -15 (59,4 kg/ha). Cele mai mari productii medii sunt obtinute n
Eranta (68,9 kg), Portugalia (66,7 kg) si Marea Britanie (66,2 kg).
4
Productia total de sIecl de zahr a sczut de la 6.771.100 tone, n anul 1989, la
503.174 tone, n anul 2004. Reducerea productiei a urmat trendul descresctor al
supraIetei cultivate cu sIecl de zahr.
Din totalul productiei agricole brute de 164.222 miliarde lei, productia vegetal
total reprezint 42 (68.296 miliarde lei). Valoarea productiei de sIecl de zahr a Iost
de 282 miliarde lei, reprezentnd 0,4 din valoarea productiei vegetale.
5
TRANSPORT, SORTARE, CALIBRARE, DEPOZITARE
Dup recoltarea sIeclei de zahr, rdcinile sunt transportate pe platIorme special
amenajate unde are loc sortarea, calibrarea acestora si depozitarea n incinta Iabricilor de
prelucrare.
Transportul sIeclei de zahr este o operatiune extrem de important si reprezint
una din clauzele prevzute n contractele ncheiate ntre productori si Iabricile de zahr.
Prin aceste contracte transportul sIeclei de zahr este asigurat de Iabricile de zahr si
constituie un sprijin acordat productorilor.
Depozitarea se Iace sub Iorm de silozuri piramidale prin basculri succesive.
Aceste silozuri trebuie s Iie acoperite pentru a preveni procesele respiratorii ce ar
conduce la consumul de zaharuri. Scopul depozitrii este acela de a asigura continuitatea
procesului de prelucrare pentru a utiliza capacitatea de productie a Iabricilor de zahr o
perioad ct mai lung de timp. AstIel, rdcinile depozitate sunt disponibile succesiv
pentru prelucrare.
SIecla de zahr are o durat limitat de recoltare (2 luni) si de depozitare. n
aceste conditii, pentru a asigura materia prim Iabricilor de zahr, 'zeama groas (ce se
obtine n prima Iaz a prelucrrii) nu trece n totalitate la extractia zahrului, circa 50
Iiind supus conservrii. AstIel, liniile tehnologice se calculeaz pentru productii mai
reduse, extinzndu-se ns spatiile de depozitare.
4
EAOSTAT
5
MAPDR, INS, 2000
13
n acest scop se urmreste ca naintea prelucrrii sIeclei, aceasta s Iie sortat n
sensul c cea de calitate superioar s se ntrebuinteze pentru zeama groas de depozitat
(sIecla sntoas, cu pondere mare de zaharuri, nedegerate). Gerul, prin Iormarea
cristalelor de gheat si distrugerea membranelor celulare duce la Ienomene asemntoare
termoplasmolizei.
6
PRELUCRAREA
Din punct de vedere tehnologic, extractia zahrului este un proces complex care
ncepe cu sectionarea rdcinilor de sIecl asupra crora se intervine cu un contracurent
de ap cald, ocazie cu care are loc termoplasmoliza celulelor cu zaharuri. Se obtine
zeama subtire care se puriIic prin tratamente cu var nestins. Urmeaz carbonatarea
solutiei obtinute n scopul Iormrii unor precipitate (pentru puriIicare). Se Iace apoi un
tratament cu rsini schimbtoare de ioni pentru ndeprtarea calciului si se Iiltreaz
zeama de diIuzie. Urmtoarele actiuni de Iierbere si Iiltrare au scopul de a concentra
solutia si, n Iinal, dup malaxare si raIinare, se obtine zahrul.
7
Din punct de vedere institutional, n Romnia Iunctioneaz n prezent 10 Iabrici
de zahr (Bod, Ludus, Bucecea, Roman, Liesti, Oradea, Clrasi, Buzu, CalaIat,
Corabia), Iat de 33 de Iabrici care existau la nceputul anilor `90. Structura industriei
zahrului este caracterizat printr-un nalt nivel de concentrare. Privatizarea industriei
procesatoare de zahr a nceput imediat dup 1989. Companii strine, n special din
Austria, Eranta, Germania si Marea Britanie, au investit n industria de procesare a
zahrului.
Capacitatea industriei de zahr este estimat la 67.000 tone de sIecl de zahr pe
zi. Cele 12 Iabrici care au Iunctionat n anul 2000 aveau o capacitate de procesare de
35.000 tone sIecl de zahr pe zi. Productia de sIecl de zahr a Iost, potrivit statisticilor
MAPDR, 668.000 tone, ceea ce indic o campanie pentru zahr de mai putin de 20 de
zile. Chiar si pentru Iabricile n Iunctiune, aceast valoare indic existenta unei mai mari
supra-capacitti.
8
6
Boboc, D., Tehnologia productiei alimentare, ASE, 2002
7
Boboc, D., oper citat
8
MAPDR
14
Din punct de vedere economic, randamentul de extractie al zahrului din sIecl a
Iluctuat nregistrnd valori cuprinse ntre 9-11. n ultimii ani, datorit retehnologizrii
unor Iabrici, randamentul de extractie a Iost mbunattit (la Iabrica Ludus, randamentul
de extractie este de 14.5). Productia de zahr a nregistrat urmtoarea dinamic, n
perioada 1990 2002 (tabelul nr.20).
Tabelul nr.20
Dinamica productiei de zahr rafinat (1990-2002)
- mii tone -
Anul
Zahr raIinat din
sIecl (productia
intern)
Zahr raIinat din
zahr brut
importat
Zahar raIinat
importat
1990 366 265 -
1991 338 244 19
1992 250 239 68
1993 130 294 215
1994 191 296 122
1995 207 233 121
1996 244 217 72
1997 205 165 89
1998 185 144 227
1999 114 254 122
2000 55 282 39
2001 74 ... ...
2002 49 ... ...
Sursa: I.N.S.
0
100
200
300
400
500
600
700
P
r
o
d
u
c
t
i
a

d
e

z
a
h

r
(
m
i
i

t
o
n
e
)
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002
-din zahar productie interna (din sIecla)
-
d
i
n

z
a
h
a
r

r
a
I
i
n
a
t

i
m
p
o
r
t
a
t
-
d
i
n

z
a
h
a
r

b
r
u
t

i
m
p
o
r
t
a
t

s
i

p
r
e
l
u
c
r
a
t

i
n

t
a
r
a
15
Principalele cauze ale reducerii productiei interne de zahr sunt :
reducerea productiei de sIecl de zahr;
intrarea pe piata romneasc a unor cantitti nsemnate de zahr brut din
import, concurnd prin pret zahrul autohton;
slaba tehnologizare a Iabricilor cu capital de stat, ceea ce a dus la randamente
sczute de prelucrare si la Ialiment;
Ialimentul celui mai mare numr de Iabrici zahr, din lipsa de perIormant si
cumprtori, n procesul de privatizare;
lipsa resurselor Iinanciare pentru plata materiei prime si a utilittilor pentru
desIsurarea procesului tehnologic, dar mai ales pentru stocarea zahrului
produs, ca urmare a decapitalizrii Iabricilor etc.
9
Alturi de produsul principal zahr, n urma procesului de prelucrare a sIeclei de
zahr se obtin si produse secundare precum borhotul si melasa.
Borhotul, partea sedimentar, datorit valorii nutritive ridicate (echivalent cu
a Inului sau a orzului, dar de volum mai mic) se poate Iolosi n zootehnie ca
Iuraj.
Melasa este livrat Iabricilor de alcool raIinat (70-80 din productia total de
melas obtinut). Alte destinatii ale melasei sunt legate de prepararea drojdiei
de paniIicatie, a acidului citric, a amidonului si glucozei, precum si livrarea
ctre cultivatorii agricoli pentru mbunttirea calittii ratiilor Iurajere.
Din punct de vedere al marketingului, operatiunea de prelucrare este important
pentru prevenirea acelor actiuni care ar putea s conduc la reducerea calittii zahrului.
AstIel, odat cu plasmoliza, temperaturile ridicate au si actiune antiseptic, distrugnd
microorganismele care s-ar Ii putut hrni cu zaharuri. De asemenea, tratamentul cu var
nestins ridic nivelul alcalinittii solutiei si are, deci, o actiune antiseptic, deoarece
microorganismele sunt viabile ntr-un mediu cu pH slab acid sau neutru.
COMERTUL INTERN
Productia de zahr are urmtoarele destinatii:
9
Zahiu, Letitia, colaboratori, Politici si piete agricole. Reforma si integrare europeana, Editura CERES,
Bucuresti 2005
16
rezerva national (anual se nlocuiesc cca. 30 mii tone);
consumatorii colectivi;
ntreprinderile care Iolosesc zahrul ca materie prim (Iabrici de conserve
din Iructe, sucuri, unitti de paniIicatie, coIetrii, etc);
Iondul pietei pentru consumul populatiei.
Zahrul destinat Iondului pietei, pentru consumul populatiei este depozitat la
Iabrici pn la livrarea ctre alti beneIiciari pe baza unor contracte ncheiate anterior
procesului de prelucrare. Din depozitele Iabricilor zahrul este preluat, ambalat si
comercializat.
Schimbrile structurale de dup anul 1989 impun reorganizarea retelelor
comerciale. Dimensiunea redus a Iermelor, lipsa unei inIrastructuri n mediul rural,
accesul redus al micilor productori la servicii precum: asistenta tehnic, inIormatia,
creditul, distributia perIormant, toate acestea au creat mari disIunctionalitti n reteaua
comercial actual. Reteaua comercial a zahrului poate Ii redat n Iigura nr.5.
Sistemul de organisme si legturile dintre ele au evoluat de la un sistem
supercentralizat, la un sistem liber, nedirijat. La nceputul anului 1997, piata zahrului a
Iost liberalizat complet, productorii au autonomie deplin, liberalizndu-se si taxele
vamale pentru importul de zahar brut si raIinat. Ministerul Agriculturii, Pdurilor si
Dezvoltrii Rurale elaboreaz politica comercial n sectorul zahr.
17
Eigura nr.5 - Reteaua comercial a zaharului
Furnizori
inputuri
Seminte, ingrasaminte, pesticide,
utilaje
Producatori individuali
Asociatii de producatori
Societti comerciale
Importuri
Zahar
raIinat
Zahar
brut
SIecla de
zahar
Fabrici de zahar cu
depozite specializate
Vnzri en-gros
Utilizatori industriali
Vanzari en-detail
Consum final
18
PIATA ZAHRULUI
Oferta de :ahr pe piat este Iormat din productia intern si importurile de zahr.
Bilantul produsului zahr este prezentat n tabelul nr.21.
Tabelul nr.21
Bilantul produsului zahr
(1993 - 2002)
Productie
Total
d.c. din
sIecl
Import* Export*
Consum
uman
Consum
alimentar
mediu anual,
pe locuitor
Gradul de
auto-
aprovizionare
Anul
mii tone
mii tone
mii tone mii tone mii tone kg
1995 266 207 130 13 533 23,5 38,8
2000 476 55 123 21 516 23,0 10,6
2001 493 74 74 15 538 24,0 13,7
2002 514 66 ... ... 512 23,5 12,9
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2003
*Disponibilittile de consum ale populatiei n perioada 1993-2001, INS 2002
Datele privind consumul de :ahr indic un trend descresctor al alcestuia de la
27 kg/locuitor, n anul 1990, la 25,5 kg/locuitor, n anul 2002. Comparativ cu consumul
mediu n Uniunea European de 35 kg/locuitor, consumul de zahr n Romnia este cu 10
kg mai redus.
n anii 1988/1989, Romnia si asigura integral consumul de zahr prin procesarea
sIeclei din productie intern. n anul 1990, sursele consumului de zahr erau constituite
prioritar din zahr din sIecl obtinut n tar, si ntr-o msur redus din zahr brut
importat si raIinat. n anii urmtori, n urma desIiintrii cooperativelor agricole, structura
productiei de zahr s-a schimbat, devenind prioritar zahrul obtinut din import si
prelucrat n tar.
n anul 2002, consumul de 512 mii tone de zahr a Iost asigurat in proportie de
13 (66.000 tone) din prelucrarea productiei interne de sIecl, iar 87 din consum a Iost
acoperit prin importuri de zahr brut si de zahr raIinat.
Evolutia productiei si consumului de zahr arat pierderea treptat a pietei interne
a acestui produs de ctre Romnia (Iigura nr.6).
19
0
100
200
300
400
500
600
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
m
i
i

t
o
n
e
Productia de zahar din sIecla Consumul de zahar
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2003
Eigura nr.6 - Productia si consumul de zahr
(1990 2002)
Pretul :ahrului
ncepnd cu campania din 1993/1994 au Iost eliminate orice subventii de pret n
cadrul sectorului de industrializare a zahrului. Presiunea real a Iost exercitat de
preturile de pe piata extern la zahrul raIinat (alb) si la zahrul brut, care au ptruns pe
piata romneasc la preturi mai mici dect cele oIerite de procesatorii autohtoni.
Preturile mari de pe piata intern se datoreaz ndeosebi, costurilor mari de
transport, procesare si stocare.
Printre Iactorii care aIecteaz preturile n sectorul industriei zahrului se numr:
costurile mari de pe Iiliera de productie si comercializare a sIeclei de zahr;
gradul redus de utilizare al capacittilor de productie al Iabricilor de zahr;
cererea de pe piat, neacoperit de oIerta intern, las loc unor cresteri exagerate a
pretului n verigile intermediare din comert;
ptrunderea pe piata romneasc a zahrului din import (mai ales a unor cantitti din
Ucraina, Republica Moldova, Brazilia si Cuba).
COMERTUL EXTERIOR
Comertul cu zahr este complet liberalizat, neIiind supus restrictiilor. Acordurile
internationale la care Romnia este parte n acest domeniu sunt:
- Acordul de Comert Liber dintre Romnia si Republica Moldova;
- Acordul privind Sistemul Global de PreIerinte Comerciale ntre trile n curs de
dezvoltare (SGPC);
- Protocolul privind negocierile ntre trile n curs de dezvoltare (P 16);
20
- Acordul de Asociere European;
- Acordul Central European de Comert Liber (CEETA);
Prin Acordul de Liber Schimb cu Republica Moldova si n cadrul Sistemului
Global de PreIerinte Comerciale au Iost acordate scutiri de taxe vamale la importul de
zahr originar din aceste tri. La importul din UE si, pn n anul 2004, din unele tri
membre CEETA (Polonia si Cehia) au Iost aplicate contingente tariIare cu taxe vamale
preIerentiale.
Angajamentele Romniei n cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului pentru
zahr prevd reducerea n transe anuale egale a subventiilor la export cu 24 si a taxelor
vamale de import consolidate cu 9, ntr-o perioad de timp de 10 ani de la punerea n
aplicarea a rezultatelor Rundei Uruguay. Importurile de zahr sunt prezentate n tabelul
nr.22.
Tabelul nr.22
Importurile de zahr, 1990, 1995 yi 2000
Zahr brut Zahr raIinat
Anul Cantitate
(tone)
Valoare
(mii USD)
Valoare
unitara
(USD/tona)
Cantitate
(tone)
Valoare
(mii USD)
Valoare
unitara
(USD/tona)
1990 293.889 97.156 331 0 0 0
1995 154.714 61.506 398 91.745 36.743 400
2000 445.510 91.750 206 46.211 10.802 234
Sursa: Directia General a Vmilor
n ultimii ani Romnia a importat cantitti mari de zahr brut, deoarece este
avantajos pentru industria de procesare romneasc, asigurnd continuitatea procesului de
obtinere a zahrului n unittile industriale si Iolosirea maxim a capacittilor interne de
prelucrare. Zahrul brut din trestie de zahr este importat din Brazilia, Cuba si Nicaragua,
ca rezultat al Sistemului General de PreIerinte (SGP).
COSTURI POSTRECOLTARE
EIicienta economic pe Iiliera zahrului este ilustrat n tabelul nr.23. n structura
pretului cu amnuntul, ponderea cea mai ridicat este detinut de cheltuielile cu
procesarea (64,93), n cadrul crora, cheltuielile cu achizitia materiilor prime detin
21
37,57. ProIitul pe kg de sIecl este de 318 lei, iar pe un kg de zahr livrat de Iabric de
1299 lei si adaosul practicat de comerciant este de 2000 lei/kg.
Tabelul nr.23
Estimri privind preturile, costurile yi profitul pe filiera produsului zahr,anul 2004
Preturi
Puncte pe Iilier Costuri
lei din total
Productor agricol productie medie 35000 kg/ha
Cost de productie (lei/kg sIecl) 812 4,06
ProIit (lei/kg sIecl) 318 1,59
Pret la poarta Iermei (lei/kg sIecl) 1130 5,65
Rata rentabilittii () 39,16
Unitatea de prelucrare
Pret de cumprare (lei/kg sIecl) 1130 5,65
Cost materie prim (lei/kg zahr) 7516 37,57
Cheltuieli de industrializare (lei/kg zahr) 914 4,57
Combustibili, energie, ap (lei/kg zahr) 1.710 8,55
Salarii (lei/kg zahr) 1.932 9,66
Regie (lei/kg zahr) 1.735 8,68
Total general 14.937 74,68
Produse recuperabile (lei/kg zahr) - 1.950 9,75
Total costuri (lei/kg :ahr) 12.987 64,93
ProIit 10 (lei/kg zahr) 1.299 6,50
Pret cu ridicata (lei/kg zahr) 14.286 71,43
TVA (lei/kg zahr) 2.714 13,57
Pret de livrare (lei/kg zahr) 17.000 85,00
Rata rentabilittii () 10
Unitatea de comercializare
Pret de achizitie (lei/kg zahr) 17.000 85,00
Cheltuieli de comercializare (lei/kg zahr) 1000 5,00
Adaos comercial (lei/kg zahr) 2000 10,00
Pret cu amnuntul (lei/kg zahr) 20.000 100,00
Rata rentabilittii () 12
Sursa: Zahiu, Letitia, colab., Politici i piete agricole Reform i integrare european, Editura
CERES, Bucuresti, 2005
Cea mai ridicat rat a rentabilittii se nregistreaz n Iaza de productie a sIeclei
de zahr (39,16). n Iaza de distributie rata rentabilittii este de 12, mai mare dect n
Iaza de comercializare (10).
22
ANALIZA SWOT
Sectorul zahr se conIrunt cu cteva eIecte negative ale mediului
macroeconomic general din Romnia. Veniturile consumatorilor sunt relative mici, ceea
ce micsoreaz puterea de cumprare a acestuia. Un punct slab major este eIicienta sczut
a sectorului, productiie medii la hectar reprezentnd o treime din cele obtinute n Uniunea
European. Acest Iapt se datoreaz dimensiunilor reduse ale exploatatiilor agricole care
nu permit introducerea mecanizrii si chimizrii.
Puncte forte
- costurile reduse cu Iorta de munc;
- costurile reduse de achizitie a materiei prime sIecla de zahr de ctre Iabricile de
prelucrare;
- micile magazine asigur o larg disponibilitate pentru produsele alimentare, inclusiv
pentru zahr;
- nivelul ridicat de eIicient la nivelul supermarket-urilor, Iat de cele ale magazinelor
de desIacere cu amnuntul.
Puncte slabe
- structura de scar mic a productiei;
- calitatea redus si pretul ridicat al input-urilor (ngrsminte, pesticide, masini si
utilaje agricole);
- lipsa capitalului pentru investitii la nivelul Iermei si Iabricii de prelucrare a zahrului;
- aranjamentele de plat instabile pentru multi dintre productori (ntrzierea pltilor,
plata n natur);
- baz slab de aprovizionare a Iabricilor de zahr (datorit dimensiunii reduse a
exploatatiilor si rspndirii geograIice a acestora);
- costurile mari pentru colectarea sIeclei de zahr;
- spatiile improprii de depozitare a sIeclei de zahr;
- nivelul redus de utilizare a capacittii de productie a Iabricilor de zahr;
- tehnologii nvechite de productie a sIeclei de zahr si de prelucrare a acesteia;
- Iragmentarea magazinelor de desIacere cu amnuntul, ceea ce conduce la costuri
ridicate de distributie;
23
- accesul redus al micilor productori la servicii precum: asistenta tehnic, inIormatia,
creditul etc.
Oportunitti
- potentialul agricol ridicat pentru cultivarea sIeclei de zahr;
- conditiile pedo-climatice Iavorabile cultivrii sIeclei de zahr;
- nIiintarea Organizatiei InterproIesionale a Zahrului, institutie ce reprezint sectorul
si care actioneaz ca un organism de consiliere pentru dezvoltarea legislativ si a
politicii sectorului;
- cota de zahr negociat cu Uniunea European;
- potentialul de consum ridicat (piata potential intern este de 22,4 milioane
persoane);
- investitiile strine n nIiintarea de Ierme specializate n productia de sIecl si de
Iabrici de zahr dotate cu tehnologii moderne;
- extinderea pietei prin retele mari de magazine.
Amenintri
- nivelul redus al veniturilor consumatorilor determin o putere redus de cumprare;
- lipsa inIormatiilor accesibile despre structura, comportamentul si perIormantele
industriei pentru monitorizarea, reglementarea si dezvoltarea asistentei n acest sector;
- lipsa unei alternative de angajare n mediul rural ngreuneaz procesul de
restructurare a Iermelor;
- lipsa serviciilor de extensie pentru productorii agricoli;
- cresterea importului de zahr;
- preIerintele consumatorilor de a consuma produse alimentare cu continut redus de
zahr;
- mediu de aIaceri instabil.