Sunteți pe pagina 1din 7

Ce trebuie s tii despre plantarea pomilor primvara

Gospodarii pricepui, se tie, planteaz pomii de toamna, dup cderea frunzelor, pn


la venirea primului nghe. Totui, ideea plantrii pomilor i trandafrilor primvara este
adnc nrdcinat n concepia comun. Dac v numrai printre acetia ori pur i
simplu nai apucat s plantai pomii din toamn, iat ce e !ine s tii"
#ran$ai lucrurile n aa mod nct s plantai pomii dorii ct mai devreme, imediat dup
dezghe.
Dup ce ai cumprat pomii, plantaii n cel mai scurt timp. %nstruciuni de plantare
lmuritoare, cu imagini, gsii aici" &um se planteaz pomii fructiferi.
'rimvara, de regul, este secet. Din acest motiv, tre!uie s udai !ine dup plantare,
mai ales dac temperaturile cresc.
De asemenea, nu uitai s scurtai pomii, dup plantare, la ()*) cm, f+nd astfel
nlimea tulpinii.
Dei muli productori mizeaz pe netiina cumprtorilor, scond la vnzare pomi cu
nlimi de ,,- . /m, ignorai acest aspect, alegnd mai degra! pomii care au mugurii
intaci i care au o grosime !un.
'omii vndui n 0#G#12345 nostru sunt de$a selecionai.
Dac primvara este una rcoroas, udai moderat dup / sptmni de la plantare,
pentru a permite pmntului s se nclzeasc, facilitnd astfel pornirea n vegetaie.
Atenionri!!
#tenie de unde cumprai pomi6 3u cumprai dect pomi certifcai, produi n
pepiniere profesioniste6
3u cumprai pomi care au pornit de$a n vegetaie6
7oarte adesea pomii din supermarchet au mugurii de$a desfcui. 3u cumprai aa
ceva, deoarece n contact cu vntul de primvara riscul ca pomul s se usuce este
deose!it de mare.
Care sunt avantajele plantrii de toamn a pomilor fructiferi
7r nici o ndoial, toamna este cea mai !un perioad pentru plantarea pomilor
fructiferi. De ce, a8a9i n cele ce urmeaz"
- de o!icei, toamnele, n 9ara noastr, sunt lungi :i clduroase, urmate de multe ploi,
astfel nct, dup plantare rdcinile continu s activeze, :i vindec rnile :i chiar se
e+tind.
- ploile de toamn asigur, dup plantare, umiditatea necesar :i un contact !un al
rdcinilor cu solul.
- pomii planta9i toamna pornesc primvara n vegeta9ie aproape n acela:i timp cu
pomii care nu au suferit o transplantare :i, astfel, !enefciaz de toat durata perioadei
de vegeta9ie.
, ; <
- !enefciind de toat durata perioadei de vegeta9ie, pomii acumuleaz sufciente
su!stan9e de rezerv n ramuri :i, astfel, suport cu u:urin9 gerurile iernii viitoare.
- cre:terile lstarilor la pomii planta9i toamna vor f cu /)=)> mai mari dect n cazul
celor planta9i primvara. n plus, lemnul tnr va avea timp s se maturizeze, nefind
e+pus degerturilor.
- nu mai pu9in important e :i faptul c n perioada n care se fac plantrile de toamn
?de la $umtatea lunii octom!rie pn cnd d nghe9ul@ nu mai e+ist alte lucrri
importante de fcut n livad sau grdin, astfel c opera9iunea se poate face
gospodre:te, pe ndelete :i nu n stare de AasediuB.
- datorit acestor avanta$e, plantarea de toamn d un procent foarte ridicat de
prindere :i este recomandat n aproape toate cazurile.
- pomul plantat toamna c:tig, putem spune, o treime de var, fa9 de cei planta9i
primvara.
Excepie
C+ist o singur e+cep9ie, care se refer la a:anumitele ierni negre, fr zpad, cnd
pomii planta9i toamna sunt vulnera!ili la nghe9urile puternice la nivelul solului. Totu:i,
mu:uroirea reduce considera!il riscul nghe9ului, chiar :i n aceste condi9ii.
Cum se planteaz pomii fructiferi
Dup achizi9ionarea pomilor fructiferi urmeaz plantarea. De plantarea corect depinde
n foarte mare msur prinderea pomului i evolu9ia sa ulterioar. #adar, e !ine s
9ine9i cont de urmtoarele aspecte"
Dpatul gropilor. 2deal este ca gropile s fe spate cu cteva luni naintea plantrii.
#cest lucru favorizeaz o sterilizare a locului unde va f plantat pomul. De pild, pentru
plantarea de toamn, literatura de specialitate recomand ca gropile s fe spate din
luna august, iar pentru plantrile de primvar, gropile s fe spate n ferestrele iernii.
Dimensiunea gropilor e !ine s fe ct mai mare, cu laturi de ,,,- metri la suprafa9 i
<)*) cm adncime. #ceast lucrare conduce la afnarea solului, un a$utor deose!it
pentru dezvoltarea rdcinilor, mai ales n cazul terenurilor tasate. 5a sparea gropii
tre!uie s aeza9i pmntul din partea superioar de o parte a gropii, iar cel de la fund
pe cealalt parte. #8a9i mai ncolo de ce.
'lantarea pomilor este lucrarea prin care pomii o!9inu9i n pepinier sunt muta9i la locul
defnititv. 'lantarea se poate face n trei perioade, i anume" toamna, n Aferestrele
ierniiB ?n zilele cldu9e, cnd se poate lucra terenul@ i primvara devreme.
'regtirea pomilor pentru plantare ncepe cu fasonarea rdcinilor, adic nlturarea
por9iunilor vtmate i nnoirea sau netezirea rnilor de pe rdcinile mai groase de =E
mm. Fdcinile mai su!9iri de = mm se scurteaz la (* cm, dac sunt vii, sau se
suprim de la !az dac sunt uscate. # nu se n9elege c prin fasonare se urmrete ntr
adins scurtarea rdcinilor6 Dimpotriv, se urmrete men9inerea unui sistem radicular
ct mai !ogat i mai sntos.
/ ; <
%n cazul pomilor cumpra9i prin curier, se recomand scoaterea lor imediat din am!ala$
i, nainte de plantare, si 9ine9i cu rdcinile ntrun vas cu ap, pentru rehidratare.
Din acest moment, pute9i trece la plantarea propriuzis, urmnd paii urmtori"
%naintea aezrii n groap pomul tre!uie mocirlit, adic nmuiat ntrun amestec de ap,
!aleg proaspt de vac i pmnt ?de preferin9 gal!en@, n propor9ii egale. #cest
opera9ie este important pentru c stratul de mocirl asigur o mai mare umiditate n
$urul rdcinilor, realizeaz o mai !un aderen9 cu solul i stimuleaz vindecarea
rnilor.
3ivelul pomului la plantare tre!uie s fe apro+imativ acelai cu cel din pepinier, adic
punctul de altoire tre!uie s se situeze la nivelul solului sau cu /= cm deasupra.
'entru realizarea nivelului de plantare v pute9i folosi de o ipc aezat pe malurile
gropii.
'omul se aeaz cu punctul de altoire orientat spre nord.
Fdcinile tre!uie s se aeze conforta!il ?nu ndoite, for9ate, rsucite cu vrful n sus@,
pe un muuroi de pmnt, cu a$utorul cruia regla9i adncimea de plantare.
Dac pomul nu este sufcient de viguros, pute9i aeza la ,) cm, paralel cu pomul, un
tutore, i si uni9i la fnalul plantrii cu o legtur care s nu stranguleze pomul.
#eza9i pmntul din partea superioar a gropii la fund, astfel nct cel de pe fundul
gropii s fe aezat la suprafa9.
'e msur ce aduga9i pmnt, tasa9i cu fermitate, ns cu aten9ie s nu rupe9i
rdcinile6
5a fnal, face9i o copc n $urul pomului i uda9i din a!unden9. Fepeta9i udarea de cte
ori este nevoie, mai ales primvara i n caz de secet.
Dup udare, n cazul plantrii de toamn se ridic la !aza tulpinii un muuroi de pmnt
de =)E)cm, cu rolul de a prote$a rdcinile de nghe9.
'omii su! form de varg tre!uie scurta9i la ()*)cm ?care va f nl9imea tulpinii
pomului adult@. Dac prezint ramifca9ii, pomii tre!uie, de asemena, fasona9i. ?'omii
e+pedia9i de noi prin curier au rdcinile i tulpinile de$a fasonate.@
Gi, foarte important, dac e+ist riscul atacului de roztoare ?oareci, iepuri@ prote$a9i
pomii nvelindui cu rafe sau alte materiale ce pot asigura protec9ie.
Greeli frecvente
&u ocazia plantrii se pot face numerose greeli, dintre care cele mai frecvente sunt
urmtoarele"
- plantarea prea adnc. n acest caz, rdcinile sunt lipsite de aer i cldur, pomii
pornesc greu n vegeta9ie primvara, iar lstarii nu pornesc n cretere, aprnd n
schim! nite rozete mici de frunze.
- plantarea mai la suprafa9 poate provoca uscarea pomului n condi9ii de secet,
deoarece rdcinile sunt aduse prea la suprafa9.
- lipsa de contact a rdcinilor cu pmntul favorizeaz apari9ia golurilor unde fe se
pot dezvolta mucegaiuri periculoase, fe ptrunde iarna aerul rece, provocnd
degerturi.
= ; <
- adugarea de !legar la plantare. este o alt greeal destul de frecvent,
confundat, pro!a!il, cu mocirlirea, ce conduce la arderea rdcinilor i uscarea
pomului.
- adugarea de ngrmnt pe !az de azot la plantare este o alt greeal,
provocnd, de asemenea, arsuri pe rdcin.
- dac pmntul este srac, pute9i aduga mrani9, adic gunoi de gra$d !ine
fermentat ?vechi de minim =- ani@.
#rticol 22
Plantarea pomilor fructiferi
&ele mai !une rezultate privind prinderea si cresterea pomilor se o!tin prin plantarea de
toamnaH procentul de prindere find in medie de I*,))>, fata de numai *-I)> la
plantarea de primavara.
2n vederea plantarii de toamna tre!uie efectuate o serie de pregatiri a!solut necesare si
anume dupa care se e+ecuta plantarea propriuzisa.
Dta!ilirea locului de plantare a fecarei specii es face in functie de zona climatica a tarii si
tinand cont de natura si fertilitatea naturala a solului. 2n zona dealurilor inalte se vor
alege numai specii si soiuri mai rezistente la frig si care pot lega fructe chiar in
primaverile ploioase.
Dunt e+cluse soiurile de mar din grupa Delicious rosu, DtarJrimson etc., care nu dau
rezultate.
5a prun, se prevad soiurile Gras romanesc, Kinete romanesti, iar celelalte ca #gen,
DtanleL, 'Mche se planteaza numai la altitudini mai mici, pana la -)) m. &aisii, piersicii si
migdalii nu reusesc deloc la altitudini mari.
2n zona colinara si de campie reusesc toate speciile, daca li se completeaza necesarul de
apa.
#tentie mare tre!uie data naturii solului. Tre!uie evitate solurile prea reci, argiloase,
grele, cu e+ces de umiditateH in astfel de terenuri ma$oritatea speciilor pier repede
?caisul, piersicul, ciresul, migdalul, unele soiuri de prun@.
3umai gutuiul si parul altoit pe gutui sunt mai rezistente in solurile mai umede. #colo
unde este pericol de stagnare a apei toamna, se recomanda plantarea pe !iloane sau pe
mameloane artifciale, chiar si pentru speciile mai rezistente.
#legerea portaltoilor tre!uie facuta in functie de calitatile solului. 'entru solurile uscate
din zona de campie se prefera ca portaltoi zarzarul pentru cais, eventual pentru prunH
migdalul amar si piersicul pentru piersicH mahale!ul pentru cires si visin, corcodusul
pentru prun, parul franc pentru par, marul franc pentru mar.
&eilalti portaltoi se folosesc numai pentru soluri reavene ori cu posi!ilitati de irigare in
sezoanele secetoase.
Dta!ilirea corecta a distantei dintre randuri si dintre pomi pe rand se face pentru fecare
specie in parte de pe grupe de soiuri cu vigoare asemanatoare. 5a aceasta lucrare se
tine seama si de portaltoiul utilizat, deoarece el are importanta foarte mare asupra
cresterii pomilor.
E ; <
De e+emplu, soiul Nonathan altoit pe portaltoiul franc ori pe 0,,, 0,<, #/ formeaza
coroane de (* m inaltime si diametru, in timp ce altoit pe portaltoi de vigoare sla!a
0/(, 0I, 0/< coroane a$unge numai la =E m.
#ceeasi diferenta de crestere se o!serva la un soi de par altoit pe gutui fata de acelasi
soi altoit pe portaltoi franc sau sal!atic.
2n orice caz, in plantatiile intensive, distanta intre randuri sa nu fe mai mica de =,-E,-
m, pentru a asigura spatiul de lumina necesar. De are in vedere faptul ca sunt foarte
pretentiosi la acest factor caisii, piersicii, migdalii, ciresii, ca si unele soiuri de mar si par.
0ai putin pretentiosi la lumina sunt" visinul, coacazul, zmeurul, care reusesc si la
semium!ra.
'e solurile cu fertilitate naturala ridicata, distantele de plantare tre!uie marite, deoarece
pomii cresc mai voluminosi.
Terasarea, pe terenurile cu panta mai mare de *>, este necesara construirea de terase
continui ori individuale. &ele continui se fac paralele cu cur!a de nivel, corespunzator
fecarui rand de pomi.
Cle se fac putin inclinate in sensul pantei, efectuanduse inainte de pichetarea terenului.
#colo unde nu sunt posi!ilitati pentru astfel de terase, se pot efectua terase individuale,
insa dupa efectuarea picheta$ului.
2n zonele umede, cu pericol de e+ces de umiditate, se efectueaza canale de coasta
inclinate longitudinal la =>, care sa evacueze apa in e+ces. Cle pot avea latimea la fund
si adancimea de ),=),- m, consolidate prin inier!are si distantate la /E-) m, in functie
de panta terenului.
Drena$ul pentru eliminarea e+cesului de apa de pe anumite portiuni se efectueaza
drenuri folosind diferite materiale" fascine, tu!uri de ceramica, tu!uri de material plastic
etc.
'icheta$ul terenului consta in insemnarea pe teren a randurilor de pomi si a fecarui pom
in parte prin tarusi ?picheti@. 'e terenurile plane sau cu panta mica pana la <>,
picheta$ul poate f facut in dreptunghi ori in patrat, iar pe terenurile in panta este
o!ligatoriu picheta$ul in triunghi in vederea com!aterii eroziunii.
Dapatul gropilor se face cu E)<) zile inainte de plantarea propriuzisa, cu scopul de a
crea conditii de aerare a pamantului si de a activa dezvoltarea micro8orei din sol. 'e
terenurile nedesfundate si pe solurile mi$locii, dimensiunile gropilor sunt de ,+,+),( m,
iar in solurile grele pot a$unge cu latura de ,,/,,- m si adancimea de ),* m.
'amantul rezultat de la sapatul gropilor se asaza de o parte si de alta a randului su!
forma de musuroaie ?se are gri$a ca peretii gropii sa fe verticali@.
Dtratul de la suprafata ?=)=- cm@ se asaza in aceeasi parte a randului la toate gropile
?de e+emplu spre est@, iar stratul inferior in cealalta parte ?spre vest@. De aceasta
asezare a straturilor de pamant in musuroaie se va tine cont la umplerea partiala a
gropilor inainte de plantare.
Datorita faptului ca prin sapatul gropilor dispare pichetul, care marcheaza tocmai locul
pomului, se recomanda ?mai ales pe pante@ ca inainte de saparea gropii sa se marcheze
fecare pichet cu inca doi ?de o parte si de alta@ insa pe directia randului, folosind o
scandura de Orepicheta$O cu o crestatura la mi$loc si cu doua la capete.
- ; <
#ceata lucrare usureaza mult gasirea locului e+act unde tre!uie asezat pomul in
momentul plantarii. 'e pante mari si neregulate, saparea gropilor se face concomitent cu
efectuarea teraselor individuale.
4mplerea partiala a gropilor se e+ecuta cu /= saptamani inainte de plantare. 5a fundul
gropii se arunca ,-/) cm pamant din stratul inferior, apoi se completeaza pana la
$umatate sau doua treimi cu pamant din stratul de la suprafata. De urmareste ca
pamantul cel mai feril sa se gaseasca in zona radacinilor pomului.
'entru plantare, se face o alegere riguroasa a materialului saditor. De vor planta numai
pomi !ine dezvoltati, sanatosi, cu radacini lungi de peste /-=) cm, neoflite,
turgescente.
De inlatura toti pomii cu tumori canceroase pe radacini, oricat de mici ar f acestea. De
asemenea nu sunt indicati pentru plantare pomii cu rani provocate de grindina, mai cu
seama caisi, piersici, ciresi, visini etc., deoarece acestia vor suferi de gomoza ?scurgeri
de clei@ chiar de la inceput si vor pieri prematur.
7asonarea radacinilor si mocirlirea lor este o a doua conditie de reusita la plantare.
'rin aceasta se innoiesc taieturile facute la scos, operand cu foarfecaH se scurteaza
radacinile frante ori ranite, imediat deasupra ranii, lasanduse intregi cele sanatoase
principale.
Fadacinile su!tiri, su! un milimetru diametru, se scurteaza la ,/ cm, iar cele uscate se
pot suprima de la !aza, pentru a stimula aparitia altora noi. Dupa fasonare se inmoaie
pana la colet intro pasta facuta dintrun amestec de !alega proaspata de vite cornute
mari, pamant si apa in parti egale. #ceasta mocirla stimuleaza vindecarea ranilor si
aparitia de noi radacini.
2ngrasarea la plantare este o alta conditie esentiala. 2n pamantul destinat plantarii
?stratul provenit de la suprafata@ se amesteca ,),- Jg ?,/ galeti@ de gunoi de gra$d
!ine putrezit, plus -)<) g superfosfat si -)<) g sare potasica.
Dta!ilirea corecta a adancimii de plantare este de importanta capitala. 'entru aceasta se
foloseste scandura de repicheta$, asezanduse intre cei doi picheti care stra$uiesc
groapa, se trage pamantul amestecat cu ingrasamintele respective, creanduse in
mi$locul gropii un mic musuroi pe care se asaza radacinile pomului, astfel incat coletul sa
fe deasupra marginii superioare a scandurii.
De arunca apoi pamant marunt si reavan ?din cel amestecat cu ingrasaminte@,
introducanduse usor cu degetele rasfrate printre radacini. Dupa ce au fost acoperite
radacinile, se scutura usor pomul ?fara sa fe tras afara@ pentru ca pamantul sa patrunda
!ine intre toate radacinile.
Dupa ce sa nivelat solul tras peste radacini, se taseaza foarte !ine prin calcare
insistenta.
De trage apoi tot pamantul in groapa, pana la nivelul superior al acesteia si se calca din
nou.
&u restul pamantului ramas se e+ecuta apoi o copca ?farfurie@ in $urul pomului. 2n
aceasta copca se toarna ,/ galeti de apa.
4darea este a!solut necesara la plantare pentru ca apa dreneaza toti graunciorii de
pamant intre radacini, elimina aerul, previne aparitia mucegaiului, iar pomul se lasa
putin in $os, Ose asazaO revenind astfel cu coletul e+act la nivelul suprafetei soluluiH adica
la fel cat a fost in pepiniera.
< ; <
Dupa ce apa a patruns in sol, se strange tot pamantul din $urul pomului su! forma de
musuroi.
#cesta are rolul de a prote$a radacinile pomului impotriva inghetului din timpul iernii.
&oroana sau partea aeriana a pomului ramane nefasonataH acest lucru urmand sa se
efectueze in primavara, la sfarsitul lunii fe!ruarie, inceputul lunii martie.
'rote$area trunchiului fecarui pom este ultima lucrare care tre!uie facuta inainte de
caderea zapezii impotriva iepurilor si caprioarelor. 2n acest scop, in $urul trunchiului se
leaga tulpini de 8oarea soarelui, sau coceni de porum!, stuf, hartie groasa de saci ori
folie perforata din material plastic.
( ; <