TEHNICI SI INSTRUMENTE CLASICE SI MODERNE ALE MANAGEMENTULUI

CALITATII
Preocuparile de definire, intro for!a coerenta, a te"nicilor #i in#tru!entelor !ana$e!entului
calitatii datea%a din anii &'() *) I#"i+a,a propunea, la data re#pecti-a, utili%area te"nicilor
#tati#tice pentru tinerea #u. control a calitatii, pe care lea $rupat, in functie de dificultatea
aplicarii lor, in te"nici ele!entare, inter!ediare #i a-an#ate)
Dintre ace#tea, in opinia lui, ur!atoarele #apte te"nici #tati#tice ele!entare tre.uie con#iderate
te"nici de .a%a ale calitatii/ dia$ra!a Pareto, dia$ra!a cau%a #i efect, #tratificarea, fi#a de
-erificare, "i#to$ra!ele, dia$ra!a de corelatie #i dia$ra!a de control)
In anii &0(, ace#te te"nici erau utili%ate pe #cara lar$a, pentru re%ol-area pro.le!elor
intreprinderilor 1apone%e, in cadrul cercurilor calitatii)
In #copul / definirii te"nicilor #i in#tru!entelor !ana$e!entului calitatii, Uniunea Oa!enilor de
Stiinta #i In$inerilor 2apone%i 32USE4 a infiintat, in anul 5678, o co!i#ie care #a #e ocupe de
acea#ta pro.le!a) Propunerile #ale au fo#t finali%ate in anul 5677, prin #electarea ur!atoarelor
in#tru!ente #i te"nici, dintrun nu!ar de 9( de te"nici de creati-itate #i de !ana$e!ent/
dia$ra!a afinitatilor, dia$ra!a relatiilor, dia$ra!a !atriceala, dia$ra!a ar.ore, dia$ra!a
#a$eata, dia$ra!a deci%iilor #i anali%a factoriala a datelor)
In pre%ent, in#tru!entele #i te"nicile !ana$e!entului calitatii #unt utili%ate de tot !ai !ulte
intreprinderi, nu nu!ai in 2aponia, ci #i in alte tari)
Preocuparile de i!ple!entare a conceptului de calitate totala, care pre#upune antrenarea
per#onalului intreprinderii in identificarea pro.le!elor #i a #olutiilor po#i.ile pentru re%ol-area
lor, au deter!inat de%-oltarea, in continuare, de noi te"nici #i in#tru!ente, printre care cele ale
cercetarii operationale) G)*an1i #i M) A#"er au in-entariat, de pilda, 5(( de a#e!enea te"nici #i
in#tru!ente) Cu toate ace#tea, #e con#idera ca !ana$e!entul calitatii tre.uie #a #e .a%e%e, in
principal, pe in#tru!entele #i te"nicile !entionate anterior)
I!portanta deo#e.ita care #e acorda ace#tor te"nici #i in#tru!ente e#te confir!ata #i de faptul ca
unele dintre ele au fo#t definite ca te"nici #i in#tru!ente de i!.unatatire a calitatii, intrun
#tandard international din #eria ISO 6((()
5) Te"nici #i in#tru!ente cla#ice ale !ana$e!entului calitatii
Te"nicile #i in#tru!entele cla#ice ale !ana$e!entului calitatii au fo#t preluate, in cea !ai !are
parte, din #tati#tica, fiind utili%ate pentru/
ordonarea #i #inteti%area datele referitoare la calitate
luarea deci%ii referitoare la calitatea loturilor de !arfuri, pe .a%a anali%ei e#antionului
prele-at:
controlarea .unei functionari a unui proce#, in #copul a#i$urarii capacitatii ace#tuia de a
o.tine in !od con#tant ni-elul de calitate #olicitat)
Din pri!a cate$orie de te"nici #i in#tru!ente, apartinand #tati#ticii de#cripti-e, in anali%a calitatii
#unt utili%ate diferite tipuri de fi#e, ta.ele, repre%entari $rafice)
Din cea dea doua cate$orie fac parte te"nicile de control #tati#tic al calitatii prin e#antionare, iar
ulti!a, dia$ra!a de control)
Toate ace#te te"nici #i in#tru!ente #unt denu!ite, $eneric, ;Te"nici #i in#tru!ente pentru date
nu!erice<) Ele per!it ordonarea #i pre%entarea unui an#a!.lu de date referitoare la calitate, intr
o !aniera #intetica, u#or de perceput) Indeo#e.i diferitele tipuri de $rafice facilitea%a anali%ele
co!parati-e, e-identierea tendintelor, #ta.ilirea relatiilor intre ele!entele do!eniului anali%at
fiind con#iderate, de aceea, deo#e.it de utile in luarea deci%iilor)
In anali%a calitatii #e utili%ea%a o #erie de alte te"nici #i in#tru!ente/ .rain#tor!in$,
.enc"!ar+in$, dia$ra!a I#"i+a,a, dia$ra!a proce#ului, !atricea co!pati.ilitatii etc) Spre
deo#e.ire de cele anterior !entionate, ele #unt denu!ite ;Te"nici #i in#tru!ente pentru date
nenu!erice<)
5)5) =i#e pentru inre$i#trarea datelor referitoare la calitate
Pentru inre$i#trarea #i#te!atica a datelor referitoare la calitate #unt utili%ate diferite tipuri de fi#e)
Intoc!irea unei a#e!enea fi#e pre#upune parcur$erea ur!atoarelor etape/
definirea #copului ur!arit prin cule$erea datelor
#ta.ilirea datelor nece#are pentru atin$erea #copului
#ta.ilirea !etodolo$iei de anali%a a datelor
intoc!irea fi#ei pentru inre$i#trarea datelor, cu re%er-area unui #patiu pentru ur!atoarele
infor!atii/ cine a colectat datele, unde, cand #i cu! #a reali%at acea#ta colectare:
efectuarea unei te#tari preli!inare prin colectarea #i inre$i#trarea cator-a date:
anali%a #i re-i%uirea for!ei de pre%entare a fi#ei, in functie de nece#itati)
5)8) Tipuri de $rafice utili%ate pentru repre%entarea datelor referitoare la calitate
Pentru repre%entarea datelor referitoare la calitate #e utili%ea%a, in principal, ur!atoarele tipuri de
$rafice/ in coloane #i in .are, liniar, circular, radar, "i#to$ra!e : dia$ra!a de corelatie : dia$ra!a
Pareto #i dia$ra!a de control)
A) Graficul Gantt e#te utili%at pentru repre%entarea #ucce#iunii acti-itatilor pre-a%ute in #copul
i!ple!entarii unui proiect) Un a#e!enea proiect #e poate referi, de e>e!plu, la i!ple!entarea
unui !odel de a#i$urare a calitatii potri-it #tandardelor ISO 6((()
Pentru con#truirea dia$ra!ei Gantt #e reco!anda parcur$erea ur!atoarelor etape/
definirea acti-itatilor nece#are pentru i!ple!entarea proiectului
e#ti!area duratei fiecarei acti-itati
ordonarea acti-itatilor intro #ucce#iune lo$ica
!arcarea pe $rafic a #ucce#iunii acti-itatilor cu a1utorul unor linii ori%ontale)
Ace#te linii arata !o!entul inceperii #i ter!inarii fiecarei acti-itati)
Graficul Gantt per!ite -i%uali%area relatiei dintre acti-itatile pre-a%ute pentru i!ple!entarea
unui proiect, indicand etapele care tre.uie parcur#e in ace#t #cop)
De a#e!enea, facilitea%a o.#er-area datelor la care au fo#t operate !odificari in de#fa#urarea
acti-itatilor, fata de ceea ce #e pre-a%u#e initial)

?) Hi#to$ra!ele #unt utili%ate pentru repre%entarea $rafica a di#tri.utiei unui an#a!.lu de date)
In anali%a calitatii facilitea%a e-identierea punctelor critice a#upra carora tre.uie concentrate
eforturile de i!.unatatire) In ace#t #cop pot fi utili%ate doua tipuri de "i#to$ra!e/ de frec-enta #i
cu!ulata) Pentru con#truirea unei "i#to$ra!e #e par$ur$ ur!atoarele etape/
cule$erea datelor :
#ta.ilirea nu!arului de inter-ale in care -or fi i!partite datele:
deter!inarea inter-alului !a>i! de -ariatiea datelor 3diferenta dintre -alorile e>tre!e4:
deter!inarea !ari!ii inter-alelor, prin i!partirea inter-alului !a>i! de -ariatie a datelor, la
nu!arul de inter-ale:
#ta.ilirea li!itelor fiecarui inter-al:
!arcarea pe a.#ci#a a inter-alelor deli!itate:
!arcarea pe ordonata a frec-entei datelor pe inter-ale:
con#truirea "i#to$ra!ei)
5)9) Dia$ra!a de corelatie
Dia$ra!a de corelatie e#te utili%ata pentru e-identierea relatiilor dintre doua cate$orii de date)
Una din ace#te cate$orii 3>4 #e repre%inta pe a.#ci#a, iar cealalta 3@4 pe ordonata)
In functie de di#tri.utia punctelor de coordonate 3>,@4 pe $rafic, #e aprecia%a tipul de
corelatie e>i#tent intre cate$oriile re#pecti-e de date #i cat de puternica e#te acea#ta corelatie)
A O corelatie po%iti-a intre > #i @ e>i#ta atunci cand pentru -alori cre#cande ale lui > core#pund
-alori cre#cande ale lui @) Acea#ta corelatie poate fi puternica, atunci cand punctele de
coordonate 3>,@4 nu repre%inta un $rad !are de i!pra#tiere, in ca% contrar acea#ta corelatie e#te
#la.a)
A O corelatie ne$ati-a intre > #i @ e>i#ta atunci cand pentru -alori cre#cande ale lui > core#pund
-alori de#cre#cande ale lui @) Acea#ta corelatie e#te con#iderata #la.a, daca punctele de
coordonate 3>,@4 pre%inta un $rad !are de i!pra#tiere, in ca% contrar corelatia e#te puternica)
A In ca%ul in care punctele de coordonate 3>,@4 pre%inta un $rad !are de i!pra#tiere, intre cele
doua cate$orii de date nu e>i#ta corelatie)
A Daca pentru o parte o partea -alorilor cre#catoarea ale lui > core#pund -alori cre#catoare #i
apoi de#cre#catoare ale lui @, atunci #e con#idera ca e>i#ta o corelatie neliniara)
5)B) Dia$ra!a Pareto
Dia$ra!a Pareto per!ite e-identierea celor !ai i!portante ele!ente ale unei pro.le!e,
a#upra carora tre.uie actionat cu prioritate) Aace#t tip de dia$ra!a a fo#t utili%at pri!a data, de
M) D) Lorent%, pentru a ilu#tra di#tri.utia neunifor!a a a-utiei nationale)
El a o.#er-at ca 0(C din a-utie e#te detinuta de un nu!ar relati- re#tran# de per#oane,
repre%entand cca 8(C din totalul populatiei ) In !od eronat, dia$ra!a utili%ata de el a fo#t
identificata cu dia$ra!a lui Dilfredo Pareto, totu#i denu!irea eronata a ra!a#)
2uran a pu# in e-identa faptul ca, in do!eniul calitatii, ace#t principiu uni-er#al al di#tri.utiei
neunifor!e actionea%a a#tfel/ Epierderile nu #unt niciodata unifor! di#tri.uite pe caracteri#tici
de calitate) Intotdeauna neunifor!itatea di#tri.utiei piederilor e#te de a#a natura incat un procent
redu#, re#pecti-, acele cate-a caracteri#tici de calitate de i!portanta -itala detin o pondere
i!portanta in totalul pierderilor referitoare la calitate<)
Pe .a%a ace#tor con#tatari, el a propu# utili%area dia$ra!ei Pareto in anali%a cantitati-a a
defectelor) entru con#truirea dia$ra!ei #e par$ur$ ur!atoarele etape/
A Selectarea ele!entelor care -or fi anali%ate
A Sta.ilirea !odalitatii de e>pri!are a ele!entelor
A Sta.ilirea perioadei pentru cule$erea datelor
A Cule$erea #i ordonarea datelor
A Con#truirea dia$ra!ei utili%and un $rafic in coloane a#tfel/
deli!itea%a pe a.#ci#a un nu!ar de inter-ale e$al cu cel al ele!entelor anali%ate
#e tra#ea%a doua ordonate/ pe ordonata din #tan$a #e repre%inta unitatea de !a#ura
#ta.ilita, iar cea din dreapta #er-e#te pentru repre%entare procentuala:
pentru fiecare ele!ent #e con#truie#c pe a.#ci#a coloane cu lun$i!ea core#pun%atoare
-alorii ele!entelor:
A Con#truirea cur.ei cu!ulati-e a frec-entelor, prin in#u!area #ucce#i-a a ponderilor calculate
pentru fiecare ele!ent, de la #tan$a la drreapta)
5)') Dia$ra!a cau%a #i efect
Dia$ra!a cau%a #i efect e#te cuno#cuta #i #u. denu!irea ;dia$ra!a I#"i+a,a<, dupa nu!ele
celui care a in-entato)
Ace#t in#tru!ent per!ite e-identierea #i ierar"i%area cau%elor 3reale #i potentiale4 ale unui efect
dat) Efectul poate fi, de e>e!plu, o caracteri#tica necore#pun%atoare a unui produ#, #caderea
-an%arilor) Cau%ele repre%inta factorii care fac ca pro.le!a #a e>i#te) Ele #unt ordonate pe
cate$orii #i #u.cate$orii)
Dia$ra!a #e !ai utili%ea%a pentru in-e#ti$area re%ultatelor a#teptate ale unei actiuni,
e-identierea relatiilor dintre diferitele cau%e ale unui anu!it feno!en, ca procedeu de
inre$i#trare a ideilor) Pentru con#truirea dia$ra!ei #e par$ur$ !ai !ulte etape/
A Definirea pro.le!ei ale carei cau%e -or fi anali%ate: e#te prefera.il ca acea#ta #a #e faca in
$rup:
A Definirea cate$oriilor principale de cau%e po#i.ile) In do!eniul productiei #unt, de re$ula,
deli!itate ur!atoarele cate$orii de cau%e 3cele ;'M<4/
!ana de lucru, !etodele, !ediul, !a#inile, !aterialele)
Se reco!anda ca acea#ta #i#te!ati%are a cau%elor #a nu fie preluata auto!at, in orice #ituatie)
Tre.uie definite cate$oriile de cau%e cele !ai potri-ite pentru pro.le!a anali%ata)
Standardul ISO 6((B B reco!anda deli!itarea ur!atoarelor cate$orii principale de cau%e/
Si#te!ul de date #i infor!atii:
Ec"ipa!entele:
Mi1loacele de !a#urare:
Per#onalul
Mediul
Materialele
Metodele)
Dintre cau%ele e-identiate -or fi #electate cau%ele care au cea !ai !are influenta pro.a.ila
a#upra efectului anali%at) Se reco!anda #a #e alea$a un nu!ar redu# de cau%e 39'4, a#upra
carora -a tre.ui actionat cu prioritate pentru re%ol-area pro.le!ei) Atunci cand pro.le!a de
anali%at e#te !ai co!ple>a, cau%ele pot fi nu!eroa#e) In a#e!enea #ituatii e#te prefera.ila
con#truirea unor dia$ra!e partiale)
5)F) Dia$ra!a proce#ului
Dia$ra!a proce#ului 3flo,c"art4 e#te o repre%entare fi$urati-a a etapelor unui proce#, utili%ata in
in-e#ti$area po#i.ilitatilor de i!.unatatire a ace#tuia #au in ca%ul proiectarii unui nou proce#)
Prin e>a!inarea corelatiilor dintre diferitele etape ale proce#ului, pe .a%a unei a#e!enea
dia$ra!e, e>i#ta po#i.ilitatea e-identierii #ur#elor a.aterilor) Ace#t in#tu!ent poate fi aplicat in
ca%ul unor proce#e foarte diferite, de e>e!plu, din do!eniul productiei, co!erciali%arii
produ#elor)
Repre%entarea unui proce#, cu a1utorul ace#tei dia$ra!e, pre#upune parcur$erea ur!atoarelor
etape/
A identificarea inceputului #i #far#itului proce#ului:
A o.#er-area proce#ului, in an#a!.lul #au:
A #ta.ilirea e>acta a etapelor proce#ului 3intrari, ie#iri, acti-itati, deci%ii4:
A con#truirea unui proiect de dia$ra!a a proce#ului:
A anali%a proiectului cu a1utorul per#onalului i!plicat in proce#ul re#pecti-:
A i!.unatatirea proiectului, pe .a%a anali%ei efectuate:
A -erificarea dia$ra!ei in raport cu proce#ul actual)
5)7) ?rain#tor!in$
?rain#tor!in$ repre%inta una din cele !ai utili%ate te"nici de creati-itate) Scopul #au e#te de a
o.tine cat !ai !ulte idei cu pri-ire la o te!a data, fara #a fie i!pu#e nici un fel de re#trictii
!e!.rilor $rupului carel aplica) A fo#t ela.orata de p#i"olo$ul Ale>ander O#.orn, in anul
56'9)
Acea#ta te"nica e#te utili%ata #i in !ana$e!entul calitatii #i anu!e pentru identificarea #olutiilor
po#i.ile ale pro.le!elor #i a oportunitatilor pri-ind i!.unatatirea calitatii produ#elor #au
proce#elor) Aplicarea ei pre#upune parcur$erea !ai !ultor etape)
A =or!ularea pro.le!ei #e reali%ea%a cu participarea unui nu!ar re#tran# de per#oane 3cel !ult
'4, coordonate de ;ani!atorul< $rupului)
A De#coperirea ideilor are loc in etapa a doua, cu participarea a 5(8( per#oane, inclu#i- cei
care au for!ulat pro.le!a)
A Dor fi enuntate c"iar #i ideile care par a.#urde: ace#tea conduc la identificarea unor #olutii de
re%ol-are a pro.le!elor:
A Dor fi e-itate criticile de orice natura referitoare la propriile idei #i ale celorlalti !e!.rii ai
$rupului:
A Ideile tre.uie a#cultate cu atentie, incercandu#e a#ocieri cu ace#tea #i de%-oltarea lor)
Toate ideile e!i#e -or fi a#tfel inre$i#trate, incat !e!.rii $rupului #a le -ada)
A Ordonarea #i e-aluarea ideilor e#te prefera.il #a #e faca cu prile1ul unei reuniuni ulterioare) In
felul ace#ta #e e-ita reali%area unei #electii pripite #au, di!potri-a, prea #e-ere) Se reco!anda ca
toate ideile #a fie anali%ate in -ederea clarificarii lor)
Pentru a#i$urarea unei e-aluari cat !ai eficiente a li#tei de idei, O#.orn popune !ai !ulte
-ariante de ordonare a ace#tora/ prin co!.inare, adaptare, #u.#tituire, #u#tinere cu noi
ar$u!ente)
8) Te"nici #i in#tru!ente !oderne ale !ana$e!entului calitatii
Alaturi de te"nicile #i in#tru!entele cla#ice, in !ana$e!entul calitatii #e utili%ea%a o #erie de
te"nici #i in#tru!ente, preluate din do!eniul creati-itatii #i !ana$e!entului) Ele #unt aplicate in
trei #copuri principale/
A Identificarea pro.le!elor i!portante catre tre.uie re%ol-ate #i a cau%elor ace#tora/ dia$ra!a
relatiilor #i dia$ra!aar.ore:
A Sta.ilirea #olutiilor pentru re%ol-area pro.le!elor/ dia$ra!a !atriceala #i dia$ra!aar.ore:
A Deter!inarea pro$ra!ului concret pentru re%ol-area pro.le!elor/ dia$ra!a PERT #i
dia$ra!a deci%iilor)
Ace#te te"nici #i in#tru!ente nu #e #u.#tituie celor con#iderate cla#ice) Di!potri-a, pentru
o.tinerea re%ultatelor #contate, #e reco!anda utili%area a!.elor cate$orii, c"iar in ca%ul unor
pro.le!e !ai putin co!ple>e)
Pe de alta parte, pentru a fi eficiente, ele tre.uie aplicate in !od #i#te!atic, potri-it unui pro$ra!
#ta.ilit de conducerea intreprinderii) Utili%area lor #poradica, de catre un nu!ar re#tran# de
per#oane din intreprinderre, nu per!ite o.tinerea re%ultatelor dorite)
8)5) Te"nici #i in#tru!ente utili%ate in anali%a pro.le!elor
8)5)A) Dia$ra!a afinitatilor
Dia$ra!a afinitatilor a fo#t ela.orata de *a,a+ita 2iro, fiind, de aceea, cuno#cuta #i #u.
denu!irea ;dia$ra!a *2<)
Acea#ta te"nica #e utili%ea%a pentru clarificarea #i #tructurarea unei #ituatii co!ple>e, de
e>e!plu, atunci cand e>i#ta un nu!ar !are de ideei, opinii referitoare la o anu!ita pro.le!e)
Ea facilitea%a trecerea de la perceptia indi-iduala a pro.le!ei la e>pri!area ace#teia in $rup,
printro repre%entare #tructurata, pe .a%a careia -or fi deter!inate, apoi, cau%ele pro.le!ei)
Etapele de aplicare a dia$ra!ei afinitatilor/
e>pri!area opiniilor pri-ind pro.le!a pu#a in di#cutie, de catre fiecare !e!.ru al $rupului #i
inre$i#trarea ace#tora pe fi#e
a#e%area fi#elor, la inta!plare, pe un panou:
$ruparea fi#elor de fa!ilii 3f5, f8,E4, prin punerea de acord a participantilor:
identificarea relatiilor 3afinitatilor4 intre fa!iliile con#tituite:
#ta.ilirea ordinii cronolo$ice a fa!iliilor:
con#truirea dia$ra!ei afinitatilor)
Dia$ra!a afinitatilor difera de dia$ra!a I#"i+a,a, pentru ca nu #e li!itea%a la o
repre%entare ar.ore#centa a faptelor 3cau%elor4) Eficienta ace#tei te"nici e#te conditionata de
e>i#tenta unui ani!ator pre$atit pentru aplicarea ei #i de coe%iunea $rupului)
8)5)?) Dia$ra!a de relatii
Dia$ra!a de relatii per!ite identificarea cau%elor #ucce#i-e ale unei pro.le!e date) Poate fi
utili%ata, de e>e!plu, in anali%a recla!atiilor clientilor, a pro.le!elor aparute in i!ple!entarea
#i#te!ului calitatii)
Pentru con#truirea dia$ra!ei #e parcur$ ur!atoarele etape/
de#crierea #i for!ali%area pro.le!ei:
identificarea cau%elor care fac ca pro.le!e re#pecti-a #a e>i#te: fiecare din ace#tea poate fi
efectul altor cau%e: #e #ta.ile#c, a#tfel, le$aturile<cau%aefect< principale:
identificarea circuitelor cau%eefecte, care deter!ina, cu cea !ai !are pro.a.ilitate, pro.le!a
anali%ata)
Dia$ra!a de relatii poate fi utili%ata indi-idual #au in $rup 3B' per#oane4) In ca%ul aplicarii in
$rup a ace#tei te"nici #e reco!anda ca participantii #a inre$i#tre%e pe fi#e cuplurile ;cau%aefect<
identificate)
8)8) Te"nici #i in#tru!ente utili%ate pentru #ta.ilirea #olutiilor de re%ol-area a pro.le!elor
8)8)A) Dia$ra!a !atriceala
Dia$ra!a !atriceala per!ite -i%uali%area #i anali%a relatiilor dintre ele!ente #i a criteriilor luate
in con#iderare pentru caracteri%area lor) Prin utili%area ace#tui in#tru!ent #e ur!are#te definirea
prioritatilor in #electarea ele!entelor care -or fi anali%ate) Poate fi aplicat indi-idual #au in $rup
In fuctie de !ultitudinea ele!entelor luate in con#iderare, pentru con#truirea dia$ra!ei #e
utili%ea%a !ai !ulte tipuri de !atrice/
!atrice in L, pentru anali%a relatiilor dintre doua cate$orii de ele!ente:
!atrice in T, pentru anali%a relatiilor dintre o cate$orie de ele!ente #i alte doua cate$orii:
!atrice in G, pentru anali%a relatiilor intre trei cate$orii de ele!ente, luate doua cate doua:
!atrice in H, pentru anali%a reletiilor dintre patru cate$orii de ele!ente, fiecare cate$orie fiind
a#ociata cu alte doua cate$orii:
!atrice in C, pentru anali%a relatiilor dintre trei cate$orii de ele!ente, luate in con#iderare in
!od #i!ultan)
Dintre ace#te tipuri de !atrice, cea !ai utili%ata in practica econo!ica e#te !atricea in L)
Aplicarea dia$ra!ei !atriceale pre#upune parcur$erea ur!atoarelor etape/
definirea tipului de !atrice care -a fi utili%at: tinand #ea!a de o.iecti-ul ur!arit #e #ta.ile#c
criiterile #i !odul lor de ponderare #i #e con#truie#te dia$ra!a:
definirea in $rup a ele!entelor #electionate, pe fiecare a>a
definirea relatiilor dintre ele!entele de pe coloane #i linii, cu a1utorul unor #i!.oluri $rafice)
Ace#te #i!.oluri indica o corelatie !ai puternica #au !ai #la.a intre ele!entele re#pecti-e:
deter!inarea puncta1ului pe linie, tinand #ea!a de ponderile #i -alorile #ta.ilite pentru
#i!.olurile $rafice utili%ate:
for!ularea conclu%iilor in functie de re%ultatele o.tinute)
Se!nificatia #i -aloarea #i!.olurilor/
A Corelatie puternica, -aloarea 9
Corelatie !edie, -aloarea 8
Corelatie #la.a, -aloarea 50

=i$) ') Aplicarea Dia$ra!ei !atriceale 3e>e!plu4
8)8)?) Dia$ra!a ar.ore
Dia$ra!a ar.ore per!ite e-identierea relatiilor dintre o.iecti-ele de reali%at #i actiunile
3!i1loacele4 nece#are pentru atin$erea lor) Se poate aplica indi-idual #au in $rup)
Acea#ta dia$ra!a #e con#truie#te parcur$and ur!atoarele etape/
definirea te!ei, de catre participanti, #u. for!a ;cu! #a i!.unatati!E<) Propunerile de
actiuni reali%a.ile #e inre$i#trea%a pe fi#e, e-itandu#e orice a.#tracti%are) Se reco!anda ca
participantii #a #e li!ite%e la 8( de actiuni)
Gruparea #olutiilor propu#e de catre participanti, in functie de afinitati 3utili%and dia$ra!a de
afinitati4 #i definirea o.iecti-ului lor co!un:
Structurarea dia$ra!ei pana la ni-elul a doua, trei o.iecti-e principale:
Co!pletarea dia$ra!ei, parcur$and #c"e!a de !ai !ulte ori, in a!.ele #en#uri, pentru a
adau$a noi actiuni po#i.ile pentru reali%area o.iecti-elor)
Eficienta ace#tui in#tru!ent e#te conditionata de cunoa#terea #i aplicarea dia$ra!ei afinitatilor
pentru re$ruparea actiunilor #ta.ilite) In fi$ura F) E#te pre%entata #c"e!a de aplicarea a
Dia$ra!ei ar.ore)
8)9) Te"nici #i in#tru!ente utili%ate pentru deter!inarea pro$ra!ului de re%ol-are a pro.le!elor
8)9)A) Dia$ra!a #a$eata
Dia$ra!a #a$eata, denu!ita #i dia$ra!a PERT, e#te utili%ata pentru opti!i%area planificarii unui
proiect, a#i$urand continuitatea, prin detectarea rapida a ri#curilor de intar%iere, Poate fi aplicata,
de e>e!plu, pentru planificarea acti-itatilor in -ederea i!ple!entarii unui #i#te! al calitatii,
planificarea #i ur!arirea auditurilor calitatii etc)
Aplicarea ace#tei te"nici pre#upune parcur$erea ur!atoarelor etape/
Definirea te!ei, de catre participanti, #u. for!a ;catre #unt acti-itatile nece#are pentru a
a1un$e la E< 3a reali%a un anu!it o.iecti-4) Propunerile de actiuni #unt inre$i#trate pe fi#e:
Clarificarea #i re$ruparea actiunilor, #ta.ilindu#e cele care -or fi intreprin#e:
Ordonarea fi#elor cuprin%and actiunile deci#e #i e-identierea le$aturilor dintre ace#tea:
Deter!inarea, in functie de ter!enele #ta.ilite a !o!entelor in care tre.uie incepute actiunile,
cel !ai de-re!e #i cel !ai tar%iu:
Marcarea pe dia$ra!a a dru!ului critic)
8)9)?) Dia$ra!a deci%iilor
Dia$ra!a deci%iilor e#te cuno#cuta #i #u. denu!irile de ;dia$ra!a actiunilor conditionate< #i
;dia$ra!a pro$ra!ului proce#ului de deci%ie<3PDPC4)
Acea#ta te"nica a fo#t initiata de 2iro *ondo, in conte>tul preocuparilor #ale de identificare a
unor !odalitati de pro$no%a a e-olutiei Uni-er#itatii din To+@o, unde a fo#t profe#or, in anii &F()
Dia$ra!a deci%iilor arata !odul de de#fa#urare a unui proce#, intro #ituatie .ine definita, luand
in con#iderare factorii aleatori po#i.ili #i !a#urile de contracarare nece#are)
Acea#ta te"nica a fo#t initiata de 2iro *ondo, in conte>tul preocuparilor #ale de identificare a
unor !odalitati de pro$no%a a e-olutiei Uni-er#itatii din To+@o, unde a fo#t profe#or, in anii &F()
In !ana$e!entul calitatii acea#ta te"nica #e aplica in doua -ariante/
A Pentru i!.unatatirea planului calitatii, in fa%ele ela.orarii lui, a#tfel incat #a fie po#i.ila
reali%area o.iecti-elor #ta.ilite) In ace#t #cop #e #i!ulea%a de#fa#urarea acti-itatilor pentru
reali%area o.iecti-ului, ace#tea fiind i!.unatatite inainte de a fi re#pin#e
A In #copul #ta.ilirii !a#urilor care tre.uie intreprin#e pentru e-itarea unor #ituatii nedorite,
e-aluandu#e pro.a.ilitatea de aparitie a e-eni!entelor