Introducere

ALOE VERA este o specie de plante suculente care este probabil

originar din nordul Africii. Specia nu prezint popula ii naturale, de i
alte aloesunt prezente n Africa de nord. Specia este adesea folosit
n fitoterapie de la nceputul secolului I e.n., fiind men ionat n Noul
Testament(Ioan 1!" i a #enit i Nicodim, cel care #enise la $l mai nainte
noaptea, aduc%nd ca la o sut de litre de amestec de smirn i aloe.... &.
Totu i, nu este clar dac termenul aloe descris n 'iblie se refer la A.
#era. $(tractele de Aloe #era sunt folosite pe scar larg n cosmetic i medicina
alternati#, sus in%ndu)se c au propriet i de rentinerire, #indecare sau
analgezice.
Nu e(ist, ns, do#ezi tiin ifice clare ale eficien ei sau ale siguran ei
folosirii de e(tract de Aloe #era n scopuri cosmetice sau medicale, iar do#ezile
care apar sunt adesea contrazise de alte studii. $(ist doar c%te#a do#ezi
preliminare c e(tractele de A. #era ar putea fi utile n tratamentul diabetului i
n cazul ni#elului ridicat de lipide n organismul uman.
Aceste efecte poziti#e par a se datora prezen ei unor compu i cum ar
fi manan, antrac*inon i lectine.
+n compozi ia c*imic a frunzei de Aloe #era se gsesc 1, aminoacizi din cei --
necesari organismului (. din cei ,
esen iali! #alin, leucin,izoleucin, fenilalanin, metionin, lisin i t*reonin&,
prin care asigur dez#oltarea i refacerea masei musculare. /easemenea
con ine #itamine (A, '1, '-, '0, '1-, 1 i $&
i minerale (fier, calciu, magneziu, cupru, crom, iod, seleniu, mangan, zinc&
fiind esen ial unei alimenta ii sntoase, dez#oltarea optim a organismului i
prote2area snt ii.
Alte substan e prezente n frunza de Aloe 3era
sunt sterolii(colesterin, sitosterol, campesterol, lupeol&, *ormonii (au(ine i gib
ereline &, lignin i saponine , prin care se se adaug proprit ilor plantei efectul
antibiotic, analgezic, anti#iral i antiinflamator . 4rezen a acestor substan e,
mpreun n compozi ia c*imic a plantei, asigur acesteia un efect de
ameliorare sau c*iar #indecare unor boli cum ar
fi diabet, artrit, *epatit, cancer, 5I3, boli
cardio#asculare, leucemie, psoriazis,dermatit, fiind numit n diferite studii
6planta miracol7
.
Aloe #era se foloseste in multe aplicari si tratamente, fiind deseori
prescrisa pentru di#erse boli. 4lanta este in acelasi timp sursa principala a doua
produse folosite des, care difera atat in compozitia lor c*imica cat si in
capacitatea lor terapeutica 8 aceste doua produse, cu toate acestea, au denumiri
similare si sunt confundate deseori in literatura plantelor.

1
9elul sau mucilagiul pro#enit din planta de aloe #era este foarte subtire si
limpede. $(ista mai multe proceduri folosite pentru e(tragerea gelului toate
incepand prin separarea mucilagiului de aloe.
Acesta se separa nu numai de celulele interne, ci specific, de celulele
specializate denumite tubi periciclici, care sunt situate c*iar sub epiderma
frunzelor. :n alt produs folositor obtinut din aloe este deri#at din ramasitele
uscate ale acestor celule. Acesta poseda un late( amar, produsul acti# catartic
farmaceutic cunoscut sub denumirea comuna de aloe fiind preparat din aceste
celule uscate.




Gelul de aloe vera isi gaseste diferite intrebuintari, fiind folosit inclusi#
ca remediu intern, din cauza abilitatii sale de a #indeca rani. ;ai mult, gelul este
folosit si drept tonic sau tratament general pentru numeroase boli si tulburari,
acesta fiind produsul principal deri#at aloe, deseori incorporat in diferite
produse cosmetice din intreaga lume.
/upa cum am mentionat mai de#reme, late(ul sau sucul, folosit de obicei
in forma uscata este de asemenea folosit ca si un cat*artic puternic in
tratamentul cu ierburi. 1alitatea produsului nu este intotdeauna identica intrucat
procesul de separare medical folosit in timpul e(tragerii ar putea fi mai putin
eficient si ar putea rezulta in produse impure.
1alitatea scazuta a procesarii plantei rezulta cateodata in contaminarea
gelului cu late(ul, ce are drept rezultat un efect la(ati# nedorit cand este
consumat de pacienti. 4roblema este raspandita in continuare de publicitatea
realizata de persoane din mar<eting care nu fac deseori diferenta intre gelul de
aloe si sucul de aloe, si deseori, cu#intele 6suc de aloe7 sunt utilizate pentru a
-
descrie gelul subtire de aloe 8 acest lucru poate a#ea rezultate dezastruoase
intrucat produsele au proprietati diferite in interiorul corpului.
Situatia este complicata si de faptul ca un alt produs )cunoscut ca aloe)
este complet diferit de cele doua descrise anterior, fiind e(tras dintr)o planta
complet diferita )aloe biblica), cunoscuta sub denumirea de 6lignaloes7 sau
6lemnul de aloe7, compusa dintr)un lemn aromat si fiind folosita in timpurile
antice drept tamaie oferita zeilor. =emnul aromat si deri#atele sale nu au nici o
legatura cu planta de aloe #era, cu toate acestea, lucrurile sunt complicate,
intrucat persoanele fara scrupule deseori tind sa e(agereze abilitatile gelului de
aloe.
Aceasta greseala trebuie e#itata, intrucat plantele fac parte din specii
diferite, desi denumirile lor sunt similare 8 actiunile asupra corpului sunt de
asemenea foarte diferite.
=asand la o parte aceste probleme legate de nomenclatura, este important
sa ne uitam la ade#arata #aloare a plantei, in termenii proprietatilor sale de
#indecare. ;ucilagiul deri#at este un agent #indecator al ranilor si eficient ca
remediu general, atat pentru tratarea problemelor interne cat si a celor e(terne, in
ciuda e(istentei unei contro#erse pri#ind proprietatile benefice ale gelului si
anume daca acestea sunt retinute in urma depozitarii pe termen lung, desi marea
ma2oritate a surselor profesioniste concluzioneaza ca gelul din aloe #era are o
actiune eficienta cand este folosit in stare proaspata.




4robleme legate de stabilitatea sa au e(istat inainte sa fie comercializat la
scara larga, potri#it mai multor producatori, care spun ca acest produs
6stabilizat7 de aloe este cel incorporat in preparatele comerciale, acestea
"
incluzand numeroasele sucuri deri#ate din planta destinate consumului, toate
tipurile de gel, diferitele unguente si creme si lotiuni si sampoanele de pe piata.
In acelasi timp, e(ista anumite dubii pri#ind eficienta reala a gelului, rezultate in
urma a cel putin unui test stiintific ce nu a reusit sa confirme prezenta unui efect
benefic distinct in folosirea produsului 6stabilizat7, cand este aplicat celulelor
umane in conditii de laborator.
1u toate acestea, cand fluidele de aloe deri#ate din plante proaspete au
fost folosite, s)a constatat ca fluidul promo#eaza in mod semnificati# atasarea si
cresterea celulelor umane normale, culti#ate artificial, ale celulelor ranite, in
cadrul acestor teste.
Astfel de efecte nu au fost induse de un produs de aloe comercial
6stabilizat7> de fapt, acesta din urma s)a do#edit a fi c*iar to(ic pentru celulele
culti#ate artificial, distorsionandu)le integritatea si structura celulara. 1oncluzia
atinsa de in#estigatorii stiintifici principali in cadrul acestor teste, a fost ca
gelurile de aloe preparate comercial nu sunt benefice si 6pot perturba cresterea
celulelor umane7.
Astfel, aceste teste au a#ut rezultate negati#e in ceea ce pri#este gelurile
preparate comercial cand #ine #orba de aloe #era.
Studiile confirma ca tratamentul diferitelor tipuri de ulceratii ale pielii la oameni
si animale poate fi dus la bun sfarsit prin folosirea gelului de aloe #era, ce mai
poate fi utilizat si pentru tratarea arsurilor sau degeraturilor, atat la animale cat si
la oameni.
Trebuie mentionat si faptul ca rezultatele totale a mai multor teste
realizate pe gelul de aloe #era, au fost poziti#e pentru acesta, la fel ca si pentru o
#arietate mare de alte preparate, bazate doar pe rezultatele stiintifice ale
studiilor. ?ata de #indecare a tesuturilor ranite a fost accelerata considerabil, iar
cea de #indecare s)a demonstrat a fi la fel de rapida si la pacientii afectati de
derma)abraziune faciala.
1onsensul actual stiintific asupra actiunii reale a e(tractului de aloe #era,
in interiorul corpului este posibilia in*ibitie a compusului numit bradic*inina
)un compus care induce durerea) prezent in corpurile indi#izilor. ;ai mult, se
crede ca planta impiedica sinteza unui alt compus, cunoscut sub denumirea de
trombo(an, in partea afectata a corpului, actiunea acestui compus impiedicand
#indecarea tesuturilor arse.


@


Actiunile bactericide si fungicide ale gelului de aloe sunt de asemenea
benefice pentru procesul de #indecare intrucat pastreaza la distanta infectiile de
partile afectate ale corpului. $(tractul de aloe stimuleaza rata de crestere a
celulelor epiteliale si fibroblaste din interiorul corpului> aceasta proprietate
benefica a gelului a fost obser#ata in timpul studiilor stiintifice conduse pe
mecanismele de actiune ale gelului de aloe, aceleasi proprietati remarcabile au
fost e(puse de e(trasele partial purificate 8 aceste efecte au fost obser#ate in
#itro, in timpul procesului de reparare a ranilor pielii corpului.
;ai mult, atat gelul de aloe cat si e(tractul de aloe #era induc raspunsuri
asemanatoare lecitinei celulelor sistemului imunitar uman> e(tractul de aloe
stimuleaza si cresterea celulelor, asemanator neuronilor, in zonele pielii cu
daune ale ner#ilor.
1ompusii acti#i din aloe #era, care sunt responsabili pentru aceste
proprietati remarcabile si benefice, trebuie insa identificati in mod poziti#,
necunoscandu)se prea multe informatii despre identitatea reala sau despre
stabilitatea lor. /upa analiza compozitiei c*imice a e(tractului de aloe, s)a
descoperit ca o anumita fractiune de glicoproteina poseda capacitatea de a
promo#a cresterea celulelor in celulele umane si animale si ca toata fractiunea
de poliza*arida nu prezinta aceasta capacitate de a stimula cresterea mediului
celulos 8 ambele teste au fost realizate in conditii de laborator.
Intrucat c*imicalele benefice din e(tractul de aloe nu au fost inca
identificate cu claritate si astfel de compusi folositori sunt deseori predispusi
deteriorarii c*imice cand sunt depozitati pe termen lung, cea mai buna optiune
este de a folosi intotdeauna gel proaspat de aloe, intrucat acti#itatea
componentelor benefice in forma proaspata este probabil la un ni#el mai bun
decat cea din gelul de aloe depozitat pentru o perioada de timp oarecare.
A
3olumul real de aloe din ma2oritatea preparatelor comerciale este in
general scazut si multe produse recomandate ca fiind deri#ate din aloe tind sa
contina cantitati minime. B e#aluare atenta a etic*etei produsului este o
modalitate buna de a determina direct cantitatea relati#a de aloe din randul
constituentilor produsului respecti#. 3orbind general, pozitia e(tractului intr)o
lista pe etic*eta #a oferi un indicator bun al cantitatii, astfel ca #olumul continut
este probabil scazut daca e(trasul de aloe nu este listat in partea superioara a
etic*etei.
1lientii potentiali sunt sfatuiti, de asemenea, sa nu aleaga un produs pe
care se specifica cu 6e(tract de aloe7, acest lucru probabil inseamna ca
continutul este puternic diluat sau poate fi o forma 6reconstruita7, ) adica aceste
produse sunt fabricate si procesate folosind concentrati lic*izi sau pudre de gel
de aloe.
=iteratura clasica si sursele literare traditionale atribuie deseori gelului de
aloe 8 numit incorect suc 8 proprietati anestezice si antiseptice, fiind inregistrat
ca deto(ifiant, agent antipiretic si remediu anti pruritic, un compus nutritional
eficient cu proprietati *idratante. In mod traditional, remediile preparate din aloe
au fost utilizate pentru uz intern, ca tratament pentru di#erse tulburari, in tratarea
tusei si c*iar a constipatiei.
In ceea ce pri#este posibila utilizare in tratarea diabetului, literatura
publicata ofera rezultate mi(te. Astfel, in timpul unui studiu clinic au fost
e#aluati .. de #oluntari, carora li s)a administrat o lingura desuc de aloe, de
doua ori, in fiecare zi, timp de @- de zile. Intregul grup aflat sub tratament a
aratat rezultate poziti#e, obser#andu)se o reducere semnificati#a a ni#elului de
za*ar din sange pe langa cel al trigriceridelor.
?ezultatele acestui test nu confirma insa, si sunt contradictorii rezultatelor
obtinute dintr)un alt test efectuat mai de#reme, in care pacientii cu diabet si unii
cu ulcer gastric nu au aratat nici o imbunatatire dupa tratamentul repetat cu aloe.


0


4entru tratamentul arsurilor minore, in multe culturi oamenii pastreaza o
planta de aloe intr)un g*i#eci pe per#azul din bucataria casei si de fiecare data
cand are loc un accident, o frunza de aloe este rupta, iar gelul proaspat scurs este
aplicat pe zona afectata de arsura a pielii, siguranta acestei metode simple de
#indecare nefiind pusa #reodata la indoiala. $ficacitatea gelului proaspat din
frunza unei plante de aloe #era este mult mai ridicata decat cea a produselor pe
baza de aloe din magazine si, in acelasi timp, este un tratament ieftin iar
probleme ca si stabilitatea si retentia proprietatilor dorite in produsele procesate
sunt e#itate, intrucat gelul este intotdeauna proaspat.
4rincipalele specii utilizate inca din Antic*itate au fost denumite de
botanisti diferit. Intre acestea, de mentionat sunt! Aloe #ulgaris, Aloe #era, Aloe
soccotrina, Aloe fero( etc.
Aceste specii sunt plante (erofite (de locuri aride&, care retin insa in
frunze mari cantitati de apa si se aseamana cu speciile de Aga#e. Sunt plante
robuste, cu tulpina scurta, care poarta un buc*et de frunze alungite, groase,
carnoase, cu aspect ornamental. Toate sunt considcrate plante medicinale, mai
putin specia culti#ata la noi in g*i#ece ca planta ornamentala (Aloe
arborescens&.
Compozitie chimica
1omponentul principat este aloina, care cantitati# este intre @C)ACD. $ste
o substanta greu solubila in apa si nu poate fi scindata decat sub actiunea unor
agenti de o(idare. Aloina este insotita de r*amnozidele ei (alantozidele A si '&.
?asina de Aloe mai contine cantitati mici de aloe)emodina, crizofanol sub forma
libera sau *eterozidica. 4e langa deri#atii antracenici, rasina de Aloe mai contine
si alte rezine (1C)-CD&, ulei esential in cantitati foarte mici, aloerezina, saruri
minerale etc.
.
In prezent, prin prelucrari speciale, o buna parte din deri#atii antracenici
(cu actiune purgati#a& sunt indepartati, punandu)se accentul pe continutul foarte
mare in aminoacizi! -C din cei -- aminoacizi din structura corpului uman si .
aminoacizi esentiali care nu pot fi sintetizati de organism. 9elul de Aloe #era
mai contine enzime si fito*ormoni cu rol important in metabolismul celular,
peste -C minerale si microelemente absolut necesare organismului! calciu, fos)
for, 'er, potasiu, cupru, clor, zinc, magneziu etc, precum si toate #itaminele
necesare zilnic omului.
/intre plante, este singura in care s)a identificat #itamina '1-. 4rodusele
moderne pe baza de Aloc #era mai contin lignina si saponozide, precum si alte
substante acti#e care actioneaza sinergic.
Efecte
In trecut, rasina de Aloe era considerata ca cel mai eficient produs la(ati#
purgati# #egetal de tip antrac*inonic. Actiunea este in functie de doza! in doze
de C,C-)C,C0 g are actiune tonic stoma*ica si colagoga (faciliteaza e#acuarea
bilei secretate de #ezica biliara&.
In doze de C,1C g, are actiune la(ati#a, iar in cantitate de C,-C)C,AC g este
purgati#.
In prezent, rasina de Aloe se utilizeaza din ce in ce mai putin, din cauza
prezentei deri#atilor antrac*inonici care sunt pusi sub semnul intrebarii,
deoarece utilizarea indelungata ar fa#oriza dez#oltarea cancerului colono)rectal.
/e aceea, se procedeaza la eliminarea antracenozidelor prin procedee
specifice te*nicii farmaceutice, preparatele pe baza de Aloe #era capatand alte
#alente terapeutice.
/intre proprietatile preparatelor moderne de Aloe #era, le #om mentiona
pe cele mai importante!
Capacitatea de penetrare 8 produse din aceasta planta, studiate si
aprobate de cele mai competente foruri stiintifice internationale, au demonstrat
ca gelul de Aloe penctreaza pana la al saptelea ni#el, de la piele pana la os,
antrenand substantele acti#e. Apa si solutiile apoase (infuzii, decocturi,
macerate& patrund doar doua straturi ale pieiii.
Actiunea antiinfectioasa, respecti# proprietatile antibacteriene,
antiparazitare, anti#irale, este remarcabila. Aceste preparate moderne intaresc
capacitatea sistemului imunitar si stimuleaza regenerarea celulara prin tonifierea
acestei functii. Nu este de negli2at nici actiunea sedati#a, ele inducand o stare de
calm si rela(are. 4rin marirea diurezei in actiune deto(ifianta, regleaza
metabolismul general.
Recomandari
E stimularea digestiei, circulatiei sanguine, limfatice, a functiei *epatice,
colecistului si rinic*ilor>
,
E in diabetul non)insulinodependent, regleaza metabolismul glandei
pancreatice sau c*iar #indeca aceasta boala dupa un tratament de cel putin sase
luni. In diabetul insulinodependent scade doza zilnica necesara cu pana la ACD>
E in ulcerul gastroduodenal are actiune cicatrizanta si antibacteriana asupra
5elicobacter pFlori, in special daca se asociaza cu 5Fdrastis canadensis si cu
factorul :, antiulceros din sucul celular de 3arza alba>
E in afectiunile *epatobiliare stimuleaza secretia de interferon, care, dupa cum
se stie, 2oaca un rol esential in #indecarea *epatitelor #irale ' si 1 si, in acelasi
timp, stimuleaza regenerarea celulei *epatice>
E in afectiunile oculare reduce opacitatea cristalinului in cataracte, amelioreaza
#ederea in cazurile de miopie si *ipermetropie si #indeca blefaritele si
con2uncti#itele>
In tratamentul e(tern se recomanda in plagi, atat pentru efectul
dezinfectant cat si pentru cicatrizarea ranilor> in durerile reumatismale, prin
aplicarea gelului de Aloe se obtine o diminuare a acestora. Se recomanda
asocierea tratamentului e(tern cu cel intern.
In alergii, preparatele de Aloe #era atenueaza pruritul si pre#in eruptiiie
cutanate> la fel si in unele dermatite, se recomanda asocierea tratamentului
e(tern cu cel intern.
=a prima #edere, recomandarile de utilizare a preparatelor pe baza de
Aloe #era ar parea prea multe. /ar, aceste produse nu pot fi considerate
medicamente care se adreseaza unui organ afectat> ele se adreseaza intregului
organism. /atorita comple(itatii compozitiei c*imice, substantele acti#e, prin
actiunea lor sinergica, au efecte fa#orabile asupra intregului organism.
In prezent, in stadiul e(perimental se afla si alte produse din aceasta
Gmiraculoasa planta7, ca factor colagen, in aplicatii topice, asupra sistemului
imunitar si pentru efectele antiinflamatorii, ca antio(idant in bolile canceroase,
in psoriazis, in ulcerul peptic etc.
4e masura ce rezultatele clinice #or confirma aceste efecte si aplicatii
terapeutice, gama afectiunilor care pot beneficia de produsele din Aloe #era se
#a largi.
Contraindicatii
4rodusele pe baza de Aloe #era pot a#ea efecte ad#erse sau reactii
secundare la unele persoane sensibile. In literatura de specialitate se
mentioneaza, in rare cazuri, o *ipersensibilitate la unele produse pe baza de
Aloe, dupa o utilizare indelungata, care se manifesta prin dermatite. Se pare insa
ca acestea se datoreaza calitatii produselor insuficient purificate. :nele persoane
sunt sensibile la produsele care contin acid citric si sorbat de potasiu, ca si alti
conser#anti.
Si unele sortimente de GAloe amar7, probabil din cauza glicozidelor
antrac*inonice care nu au fost eliminate din gelul de Aloe prin procedee
te*nologice adec#ate, pot produce, dupa ulilizare indelungata, efecte secundare.

URZICA

:rzica #ie (:rtica dioica, :rtica urens& este o planta erbacee, perena care
creste pe tot globul in locuri culti#ate si neculti#ate, santuri, gropi abandonate,
ruine, marginea apelor si padurilor, tufisuri, stane, locuri #irane gunoite, de la
campie pana in zona montana Ia -.@CC m altitudine.
In scop terapeutic sunt utilizate partea aeriana si radacinele. Hrunzele se
aduna in lunile aprilie)octombrie, manual, cu manusi de protectie, iar radacinile
se scot din sol toamna (septembrie)noiembrie& sau prima#ara (martie)aprilie&.
5erba se coseste si apoi se stru2esc frunzele de 2os in sus. Nu se transporta in
saci deoarece frunzele se innegresc.
:scarea frunzelor se face la umbra, in strat subtire, folosind locuri bine
aerisite, eliminand tulpinile si frunzele ingalbenite. ?adacinile se spala, se taie in
fragmente si se usuca la soare sau artificial Ia AC)0CI1.
Compozitie chimica
) proteine, amine, aminoacizi, lecitina, *istamina>
) fla#onoizi, carotenoizi, clorofila (C,")C,,D&, protoporfirine, glicozide, taninuri,
sitosteroli, mucilagii, saponine>
) acizi organici (formic, folic, acetic, pantotenic, galic&>
1C
) #itamine (J, ', $, pro#itamina A si 1 ) de -CC ori mai mult decat merele&>
) saruri minerale (fier, calciu, magneziu, siliciu, potasiu, mangan&.
roprietati terapeutice
) digesti#e, antidiareice, anti*emoragice (datorita #itaminei J&, antianemice,
tonice, #itaminizante, aperiti#e, mineralizante, energizante, anti*elmintice>
) e(pectorante, emoliente, antitusi#e, antiastmatice, antibronsitice>
) antidiabetice, *ipocolesterolemiante, depurati#e, *ematopoetice,
dezinto(icante pentru sange, diuretice (datorita fla#onoidelor&>
) antireumatice>
) cicatrizante, epitelizante, re#ulsi#e, astringente, antiseptice, antimicrobiene,
insecticide.
Indicatii terapeutice
) afectiuni ale aparatului digesti#! ulcer gastric si duodenal, insuficienta
pancreatica, litiaza biliara, diaree, dizenterie, colite, enterite, balonari, *emoragii
interne, dureri de splina, *emoroizi, cancer Ia stomac prin pre#enirea formarii
tumorilor maligne>
) afectiuni respiratorii! astm bronsic, congestie pulmonara, dureri de piept, tuse
con#ulsi#a, fluidificarea secretiilor bronsice (datorita mucilagiilor&>
) afectiuni renale si genitale! #aginita atrofica, *emoragii uterine, dismenoree
(menstre neregulate&, litiaza renala, fa#orizarea eliminarii to(inelor si a
e(cesului de apa din tesuturi prin marirea diurezei>
) ad2u#ant in diabetul za*arat>
) combate leucemia si formarea tumorilor maligne>
) reduce durerile de reumatism cronic si degenerati#, sciatica, guta (cu
eliminarea acidului uric& si artroze (cu refacerea cartilagiilor&>
) combate durerile de cap prin actiuni depurati#e de curatire a sangelui,
oboseala, epuizare (in carenta de He&, anemie de prima#ara, obezitate, ra*itism,
*emoragii nazale, a#itaminoze, clorozarea fetelor tinere>
) afectiuni ale pielii! plagi, eczeme cronice, pecingine, psoriazis, arsuri, ulcer
#aricos, ung*ii casante, fisuri anale>
) combaterea caderii parului, seboree si matreata.
11
!oduri de utilizare
UZ I"#ER"
Inca din antic*itate se recomanda cura de prima#ara si e#entual de
toamna cu #arfuri tinere de urzica, timp de @ saptamani, mai ales la #arste
inaintate, datorita reducerii rezer#ei de He (fier&, cu simptome de epuizare,
astenie, oboseala si imbatranire timpurie. 1ura consta din consumul zilnic a "
cani cu infuzie, neindulcita, pe stomacul gol, cu "C minute inainte de mese,
a#and efect de re#italizare a intregului organism. 1eaiul nu se fierbe, deoarece
se distrug principiile acti#e.
1. Infuzie din 1 lingura de frunze uscate la -CC ml de apa clocotita> se infuzeaza
1C)1A minute, se strecoara, se indulceste si se beau -)" ceaiuri pe zi pentru a
combate *emoragii interne, dizenterie, indigestii, cancer stomacal, bronsite,
dismenoree, litiaza renala, uremie, diabet za*arat, *idropizie, a#itaminoze,
anemie, eliminarea to(inelor din corp.
-. /ecoct din 1)- lingurite de pulbere din radacini uscate la -AC ml de apa rece>
se fierbe A minute, se infuzeaza, se strecoara si se beau 1)- cesti pe zi cu efecte
in enterite, ascita, *emoragii interne, *emoroizi, astm bronsic, metroragii
(*emoragii intre menstre si dupa nastere&, obezitate, sciatica, reumatism, guta,
enurezis Ia copii.
". Suc din frunze proaspete, mo2arate si stoarse, din care se beau -)" lingurite pe
zi cu efecte diuretice si *emostatice in boli de rinic*i si #ezica urinara,
*emoragii, *emoptizie, epista(is (sangerari din nas&. Se poate consuma cate K
pa*ar dimineata si seara, timp de 1C zile cu indicatii in leucoree, anemie si
*emoragii uterine.
@. Salata de urzici asociata cu papadie sau lactuca, adaugand putin ulei si lamaie.
A. Hrunze ofilite se consuma pentru pre#enirea formarii tumorilor maligne.
0. 4ulbere din frunze uscate, consumate cate A g zilnic, cu "C de minute inainte
de masa principala> se tine sub limba . minute si apoi se ing*ite cu putina miere.
1-
.. 4ulbere din amestec de frunze uscate de urzica L dud L nuc L teci de fasole
(in parti egale& din care se iau A g, se tin sub Iimba . minute si se ing*it
neindulcite in tratmentul diabetului za*arat.
,. Seminte de urzica macinate fin, se tin seara sub Iimba (" g& timp de . minute,
dupa care se ing*it in putina miere, pentru a trata enurezisul.
UZ E$#ER"
. Infuzie din - linguri de frunze maruntite la -CC ml de apa clocotita> se Iasa
#asul acoperit 1A)-C de minute, se strecoara si se face gargara in tratarea
stomatitelor, gingi#ite, amigdalite si afte, a#and actiuni antiinflamatoare.
1C. Infuzie concentrata din @C)AC g de frunze maruntite la 1 litru de apa
clocotita> se Iasa #asul acoperit -C)"C de minute, se strecoara si se fac bai locale,
comprese sau cataplasme in tratarea reumatismului, tonifierea parului,
combaterea matretei si seboreei si in cicatrizarea ranilor si a ulcerului #aricos.
11. /ecoct din -AC g de radacini L *erba de urzica, uscata si maruntita, la A litri
de apa> se fierbe "C de minute, se Iasa la racit pana Ia caldut, se strecoara si se
cIateste parul dupa ce a fost spalat cu apa calda si sapun.
1-. /ecoct din 1CC g de frunze uscate L 1CC g de radacini care se fierb "C de
minute in ACC ml de apa L ACC ml de otet> dupa racire se strecoara si se foloseste
seara, inainte de culcare, ca frectie pentru regenerarea pielii Ia copii.
1". ;acerat din frunze de urzica L nuc L mesteacan tinute in apa clocotita 1)-
ore> se clateste parul dupa spalare, a#and proprietati tonifiante si de oprire a
caderii.
1@. Tinctura de urzica din 1CC g de frunze sau radacini uscate la "CC ml de
alcool de .CI> se astupa bine, se lasa la macerat 1C)1@ zile (la soare sau in loc
cald&, se agita zilnic pentru uniformizare si se strecoara in sticlute colorate. Se
1"
dilueaza ")@ linguri de e(tract alcoolic in -CC ml de apa calduta si se fac frectii
Ia radacina parului, in caz de alopecie.
1A. 'ai de urzica din decoct cu -CC g de *erba si radacini uscate la A litri de apa>
se face baie generala sau locala in caz de dureri reumatice si de sciatica, in
combaterea eruptiilor tegumentare si pecingine iar ca baie de picioare (timp de
-C minute& in tratarea ulcerelor #aricoase si in pre#enirea amputarii piciorului in
caz de arteriopatie periferica si la tratarea epidermofitiei interdigitale (ciuperca
intre degete&.
10. 1ataplasma din frunze #erzi, zdrobite cu putina sare si aplicate pe gangrene,
ulcere putride sau intepaturi de #iespi, albine si bondari.
1.. =otiune pentru par din amestecul, in parti egale, cu frunze de urzica L
mesteacan L flori de la#anda L conuri de *amei L radacini de brusture> dupa
macinat se pun 0 linguri amestec in 1 litru de apa clocotita, se da in 1)- clocote,
se raceste, se stroarce si se spala pe cap, cu frectii Ia radacina parului.
1,. 4erierea cu urzici proaspete pentru reumatici si bolna#i de sciatica, de la
talpi prin e(terior pana la sold si inapoi prin interior spre talpi (se repeta de -
ori& pentru acti#area circulatiei sangelui, cu eliberare de *istamina.
Urzica este o planta erbacee, perena, ce creste pe langa case,
garduri, in locuri gunoite cu mult azot, pe malul apelor, in taieturi
de padure. Se intalneste in intreaga tara din zona de campie pana in
cea montana. Infloreste din iunie pana toamna tarziu. Cuvantul
Urtica provine de la latinescul urere= a arde facand aluzii la
perii urticanti ce acopera planta.

:rzica are in pamant un rizom tarator, tulpina aerata, inalta pana la 1.AC
m, cu frunze opuse, o#al lanceolate, dintate pe margini si cu peri urticanti rigizi.
Hlorile dioice, de culoare #erzuie, sunt dispuse pe indi#izi diferiti, cele femele
alcatuite dintr)un o#ar super, incon2urat de @ petale, iar cele mascule dintr)un
perigon patru)foliat si @ stamine, ele sunt reunite in panicule, la subtioara
frunzelor superioare.
?ecoltarea urzicii!

1@
In scopuri medicinale sunt folosite frunzele. ?ecoltarea frunzelor se face in
lunile mai)octombrie prin strun2irea direct de pe planta a acestora cu mana
prote2ata de o manusa groasa sau o carpa. :scarea se face in strat subtire, la
umbra, in locuri bine aerisite. :neori se recolteaza si radacina toamna tarziu.

4rincipiile acti#e ale urzicii!

Substante de natura proteica, a#and un numar mare de amino)acizi,
substante de natura glucidica, amine, steroli, ulei #olatil, pro#itamina a,
#itaminele '-, 1 si J, acid folic, saruri de calciu, fosfati.
Actiune farmacologica urzica!

/atorita #itaminei J urzica are proprietati *emostatice.
/atorita mucilagiilor urzica fluidifica secretiile bronsice.
/atorita fla#onoidelor au actiune diuretica.
:rzica cti#eaza circulatia sangelui cu eliberare de *istamine, elimina
acidul uric, este astringenta si antiseptica , antimicrobiana si antidiareica.
:rzica #itaminizeaza si scade za*arul din sange.
:rzica are actiune depurati#a si galactogaga.
$(tern este cicatrizanta si stimuleaza refacerea tesuturilor.


Intrebuintari urzica!

1eaiul de urzica influenteaza in bine bronsitele, iar in stari de
a#itamonoza (anemia de prima#ara&, o cura de urzici aduce o in#iorare a
intregului organism. /atorita substantelor proteice si a #itaminelor este folosita
ca aliment. se administreaza in bronsite ca e(pectorant si calmant al tusei si in
*emoragii usoare ca *emostatic.
/atorita #itaminei J se recomanda si in menstruatii abundente si
neregulate, *emoragii uterine dupa nastere. in diaree si dizenterie are rolul de a
micsora flora microbiana care a pro#ocat afectiunea , mergand pana la
#indecare. 4rin diureza pe care o produce, contribuie la reducerea apei
acumulate in tesaturi. 1eaiul din frunze de urzica mai este utilizat in obezitate,
anemie, (datorita fierului pe care il contine&.
Sub forma de ceai de urzica, cu actiune diuretica, frunzele de urzica sunt
folosite in bolile de rinic*i, dizol#and nisipul din acest organ si influentand
fa#orabil combaterea reumatismului si a gutei, prin eliminarea clorurilor si a
acidului uric. in diabetul za*arat, ceaiul de urzica in amestec cu frunzele de dud,
nuc si teci de fasole, face sa scada za*arul din sange.
:rzica se recomanda in tratamentul *emoroizilor *emoragici, a ranilor greu
#indecabile, a ulcerului #aricos si in supuratii. sub forma de bai, decoctul din
1A
frunze si radacina de urzica , impreuna cu radacina de brusturi se foloseste
pentru intarirea radacinii parului, combaterea seboreei si a matretei.


:rzica! 4reparate si utilizare
Infuzie de urzica! o lingura de frunze la -AC ml apa clocotita, se beau " ceaiuri
pe zi.
Aplicare e(terna urzica! infuzie din -C g frunze la -CC ml apa clocotita, se
foloseste sub forma de bai si comprese. in *emoroizi cu *emoragii! -C g frunze
de urzica, -C g flori de coada soricelului, 0C g coa2a de crusan, din acest amestec
se ia o lingura si se opareste cu - pa*are de apa clocotita, dupa 1C minute se
strecoara, se bea un pa*ar seara la culcare. acest ceai a2uta si la tonifierea
stomacului.


Tratamente cu urzica din traditiile populare

1eaiul din frunze de urzica si #arfurile florifere, indulcit cu miere sau
za*ar, se folosea contra tusei, naduselii si dureriloe de piept. :nii amestecau
floarea de urzica cu miere si fagure alb, luand din ea cate o lingurita, ca leac de
tuse si dureri de piept. :nii amestecau floarea de urzica cu miere si fagure alb,
luand din ea cate o lingurita, ca leac de tuse si dureri de piept.
/ecoctul radacinii si al frunzelor se mai lua la tuse cu sange, *idropizie si
*emoragii. /ecoctul frunzelor se lua pentru greutate la inima si lesin, iar al
radacinilor contra constipatiei.
'eneficiile si utilizarile urzicilor
1. Anemie
In caz de anemie, sau pentru a o pre#eni, se recomanda cura cu ceai, sirop
sau suc de urzica.
1eai de urzica! o lingurita de frunze proaspeteMuscate oparite cu -AC ml apa si
lasate 1C minute la infuzat. Se consuma " caniMzi.
4entru a prepara siropul de urzica a#eti ne#oie de un borcan de sticla pe care il
umpleti, trei sferturi, cu frunze proaspete de urzica tocate marunt si restul cu
miere.
Amestecul se pune la macerat, #reme de "C zile. Se iau " lingurite de siropMzi,
timp de o luna.
-. 'oli de piele
10
In bolile de piele, inclusi# acneea se recomanda cure cu ceai de urzica dar
si aplicatii e(terne, pe zonele afectate, de comprese cu ceai de urzica.
$ bine sa se puna in ceai si o lingurita de bitter suedez. Se beau " ceaiuri pe zi.
" .1aderea parului
:rzica a2uta la combaterea caderii parului si a matretii. Se frictioneaza pielea
capului cu tinctura de urzica si se clateste parul dupa spalare cu ceai de urzica.
@ ./iabet
1eaiul de radacina de urzica ("caniMzi, inaintea meselor principale& este
recomandat pentru reglarea glicemiei.
?adacina maruntita se pune in apa de seara pana dimineata, apoi se tine la
foc mic pana da in clocot, se fierbe inca A minute si se lasa la infuzat alte 1C
minute.
A. /eto(ifiere
/eto(ifierea de prima#ara a organismului este asigurata printr)o cura cu
ceai de urzici crude! se opareste o lingura de urzici proaspete, maruntite cu -AC
ml de apa, lasand apoi A)1C minute la infuzat.
Se recomanda " caniMzi, timp de -)" saptamani.
0 Hlebite si #arice
4entru afectiunile #enelor de la picioare se recomanda bai fierbi cu urzica
intreaga (radacina,tulpina si frunze&.
/oi pumni de radacina de urzica spalati si maruntiti si 1C tulpini de urzica
se tin in apa de seara pana dimineata, cand se dau in clocot si se fac baile de
picioare cu amestecul fierbinte.
1.
.. Astm, alergii, rinita alergica
Se consuma - pa*are de suc de urzicaMzi, inainte de masa, timp de o luna,
urzica a#and proprietati imunoreglatoare.
Sucul este obtinut din frunze proaspete de urzica si apa, care se mi(eaza in
blender.
Aceste afectiuni se mai pot trata cu pulbere de urzica, cate o lingurita de @
ori pe zi. 4ulberea se obtine din planta uscata si macinata.
:rzicile se recolteaza pentru pastrare, in perioada iulie)noiembrie. Se taie
#arfurile urzicii care se pun la uscat in locuri aerisite, umbrite si lipsite de
umiditate. Se depoziteaza in pungi de *artie, in locuri intunecate si uscate.
, .Adenom de prostata
:rzica amelioreaza adenomul de prostata, a#and efecte antiinflamatoare si
antitumorale. Se administreaza tinctura de radacina de urzica (1 lingurita de @
ori pe zi& si suc de radacina si frunze de urzica (1 pa*arMzi& timp de 1)- luni.
.Tulburari menstruale
1iclul menstrual neregulat sau abundent poate fi ameliorat tot prin cura cu
urzica, datorita proprietatilor sale anti*emoragice si reglatoare *ormonale. Se
consuma suc de urzici, - pa*areMzi, timp de " saptamani.
1,
1C. 'oli renale
1ura cu suc de urzica (1 pa*arMzi, timp de "C zile& ceai sau tinctura de
urzica are efecte diuretice, antimicrobiene si regenerati#e asupra rinic*iului,
fiind de folos in toate bolile renale (cistita, pielonefrita, insuficienta renala&.
11 .5ipertensiunea
1ura de prima#ara cu suc de urzica a2uta la reglarea tensiunii arteriale, precum si
la protectia #aselor de sange impotri#a ateroscleozei.
1- .?eumatism, artrite
:rzica are efecte antiinflamatorii articulare notabile. Se administreaza
infuzie combinata de urzica (macerat la rece amestecat cu infuzie obisnuita de
urzica&! o cana de " oriMzi, inainte de masa, timp de o luna.
1". 5emoroizi
1ura de o luna cu suc de urzica a2uta la #indecarea *emoroizilor, intarind #asele
de sange si impiedicand inflamatia si sangerarile.
1
'ibliografie
1. *ttp!MMNNN.sfatulmedicului.roMSuplimente)nutriti#eMaloe)#era)*idratant)
pentru)piele)si)deto(ifiantO11..1
-. *ttp!MMro.Ni<ipedia.orgMNi<iMAloeO#era
". *ttp!MMro.Ni<ipedia.orgMNi<iM:rzicD1@D,"
@. *ttp!MMsanatate.bzi.roMurzica)#ie)proprietati)terapeutice)si)moduri)de)
utilizare)"0A-
-C