Regimurile totalitare

<<totalitarism>>
n perioada interbelic apar trei tipuri de regimuri politice
necunoscute pn acum n istorie: fascismul, nazismul i comunismul.
Partidul fascist poate fi definit ca o micare de mas
tradiional, antidemocratic, antiliberal i antisemit. n mod concret,
fascismul cuprinde regimurile politice ale lui Mussolini n Italia, ranco
n !pania, !alazar n Portugalia, "ort#$ n %ngaria sau &ntonescu n
'omnia. (ei nou din punct de )edere istoric, regimul fascist mai
ntreine legtura cu practica politic tradiional. *l poate fi definit ca
o dictatur clasic. n ciuda unei concepii comune, putem spune c
regimul fascist nu este de tip totalitar, acest termen putnd fi aplicat
doar regimurilor nazist i comunist. &tributul de totalitar nu este
aplicabil deci pentru dictaturile fasciste interbelice, ci doar pentru cele
dou indicate mai sus. +eea ce distinge regimul fascist de cel totalitar
este ideologia.
Ideologia ,naional-socialismul sau nazismul, n primul caz, i
mar.ism-leninismul sau bole)ismul, n cel de-al doilea/ este cea care
face ca un regim politic s fie considerat ca totalitar. *a reprezint o
concepie ce se )rea tiinific ,prin rasism, n cazul nazismului, i prin
materialism istoric, n cazul bole)ismului/, are forma unei credine
,ceea ce o aseamn cu religia/ i pretinde ca prin practica politic s
se sc#imbe radical societatea.
!pre deosebire de micrile fasciste, partidele naziste i
comuniste se prezint, nainte de cucerirea puterii, sub forma unor secte
fanatice. *le de)in partide de mas abia dup ce a0ung la putere. 1ot
aa, ideologiile totalitare nu mai ntrein nici un raport cu tradiia
gndirii i practicii politice, de care se rup n mod radical.
1otalitarismul se distinge de precedentele sale istorice tirania,
despotismul i dictatura, cu care nu trebuie confundat.
'egimurile ideologice totalitare nu sunt nici de dreapta, nici de
stnga, pentru c dreapta i stnga presupun referine democratice, care
trimit la regimurile politice occidentale de tip liberal. 1rstura comun
a regimurilor totalitare este c, a0ungnd la putere, ele caut s
distrug organizarea democratic. (iferena dintre ele const n aceea
2
c regimul #itlerist i manifest n mod e.plicit scopurile
,e.terminarea e)reilor/, cel leninist le ascunde n permanen. Mai mult,
bole)ismul i ane.eaz idealurile uni)ersale de umanitate, libertate i
dreptate, n timp ce este e.act contrariul, ceea cel face cu mult mai
periculos dect nazismul. n plus, dac regimul nazism nu a rezistat
dect 23 ani, sfrind prin a se prbui n rzboiul pe care l-a
declanat, regimul comunist, prin prezena sa n tabra n)ingtoare
dup cel de-al doilea 'zboi Mondial, s-a ntrit.
'egimurile totalitare au a)ut un mare impact asupra istoriei mondiale,
impact care nc se mai simte in tarile cum sunt +#ina sau 'usia. *le se
bazau pe for, )iolen i dictatur.
1otalitarismul a a)ut perioada de glorie in perioada interbelica atunci
cnd toate tarile erau derutate de primul rzboi mondial, iar economia
statelor n)inse nu intrase in normal.
&)nd la baza conducerea ctre un singur om, totalitarismul a
ndoctrinat masele politice, reducnd libertatea ceteanului aproape de zero.
In tarile afectate de acest flagel, demara frica si suspiciunea .oamenii se
parau unii pe alii, c#iar in mi0locul familiei erau persoane care i parau
prinii sau fraii.
1otalitarismul i-a atins maturitatea in 'usia, 4ermania, Italia. n
aceste state, libertatea indi)idului era aproape in ntregime redusa. &cest
control absolut al statului era in opoziie cu liberalismul si democraia. (aca
liberalismul ncerca sa limiteze puterea statului, si sa prote0eze drepturile
sacre ale indi)idului, totalitarismul se baza pe respectul impus cu fora. 5a
baza statului totalitar sta liderul atotputernic si partidul unic.
+el mai eficient sistem totalitar a fost cel din %.'.!.!., unde s-a
instaurat la putere prin lo)itura de stat de la 6 noiembrie 2726. +oncepia
comunitilor era ca sursa tuturor relelor este capitalismul, pentru ca se baza
pe proprietate pri)ata, iniiati)a personala si moti)aie in realizarea
profitului8 astfel societatea se mparte in clase, iar burg#ezia deine puterea,
att in )iata economica, cat si in )iata politica.
Partidul i recruta membrii pe baza loialitii fata de regim. In fruntea
partidului se afla liderul suprem. Propaganda urmarea ndoctrinarea maselor
cu n)tura narcist - leninista. !istemele se bazau pe teroare care era
manifestata de politia partidului. +te)a din aceste organizaii au fost :
+*9& , 94: , 4'% , ;9%(.
Ptura pri)ilegiata numita nomenclatura a fost alctuita din membri ai
partidului, care erau recompensai cu funcii si a)anta0e materiale pentru
loialitatea lor fata de regim.
3
(ictatura bole)ica din %.'.!.!. a cunoscut forma sa e.trema sub
conducerea lui !talin.
ascismul si nazismul au fost alte sisteme totalitare, care s-au
instaurat si s-au dez)oltat intr-o atmosfera de umilina naionala, att
4ermania cat si Italia ntmpinnd mari dificulti economice dup rzboi.
&cestea se bazau pe : naionalism si pe ctigarea onoarei naionale.
&u fost create o serie de mituri a)ndu-i in prim plan pe cei doi conductori
totalitari : "itler si Mussolini.
+el din urma dorea refacerea gloriei Imperiului 'oman, a crei
motenire o re)endica, iar "itler dorea spaiul )ital pentru poporul german.
&mbele mituri se puteau nfptui prin sub0ugare si preluarea de teritorii de la
alte state. !i aici au aprut formaiuni paramilitare : <+amasile ;egre= in
Italia si <+amasile brune si !.!.= in 4ermania. "itler a fcut din rasism si
antisemitism baza programului sau.
'egimurile totalitare au lsat rni care se )indeca greu, mai ales in
statele care au economie slab dez)oltata si au fost infectate de acest flagel.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
>