Apocalipsa, capitolul 2

Ion Buciuma
este directorul
departamentului
Asociaia
Pastoral,
Uniunea
Romn
Esenta
1. "Descoperirea lui Isus Hristos" (1 !ot asa de importanta pentru su"let ca
si pinea #ilnica pentru trup, este descoperirea !a Doamne. A$em ne$oie de
!ine ca de orice lucru esential. %e tre&uiesti ca aerul, ca apa, ca prietenii si
ca $iata care se 'nnoieste cu "iecare lumina a #orilor. B(&im adesea 'n
con"u#ie si neputinta. )e minunata este atunci aratarea !a. )a soarele care
alun*a ceata, sau ca $ntul care 'mprastie norii dupa ploaie, este *lasul !au
care linisteste "urtuna ce se a&ate adesea nemiloasa, peste su"letele noastre.
Dar cea mai dulce aratare este atunci cnd ni se pare ca totul este &ine, cnd
ne simtim 'n si*uranta si stapni pe lucruri si 'mpre(urari, si cnd ni !e
descoperi pentru a nu !e uita.
Favoare
+. "pe care i,a dat,o Dumne#eu" (1 )-iar si cnd .ti pleci "ata catre noi, si
$rei sa stim lucrul acesta, c-iar si atunci, este un dar, "a$oarea ce ne,o "aci.
)a nu din straduinta noastra se arata #orile si nici din opinteala noastra se
duce luna la culcare. Iar cnd soarele a o&osit de atta aler*at pe &olta, !u 'l
c-emi sa co&oare sa se culce. Descoperirile !ale din Apocalipsa $in pe
aceeasi cale a 'ndurarii si 'ntelepciunii !ale. Dar descoperirea !a, aparte si
dincolo de descoperirile !ale, este cel mai mare dar pe care ni,l poti "ace. %i
/,ai trimis pe 0ratele mai mare ca sa ni !e descopere, si a tre&uit sa treaca
prin poarta umilintei, ca sa poata a(un*e la noi, ca Iosi" la "ratii sai. )um
darurile nu se dau pe cartela si nici nu se sta la rnd, ci se accepta pur si
simplu, nu ne ramne dect sa,!i multumim "rumos si ramnem 'ndatorati si
recunoscatori.
Intentie
1. "ca sa arate ro&ilor 2ai" (1 %e aduni ca un !ata 'ntors de la oras, sa ne
arati ce$a3 ce$a ce nu s,a mai $a#ut, ce$a ce nimeni n,a mai aratat cui$a4
$iitorul. %e 'ntmpini curio#itatea cu un #m&et 'ntelept de Parinte si
asumndu,!i riscul de a "i nepasatori si plictisiti, ne spui ade$arul ade$arat.
!u $rei sa ne arati, dar mai ales, sa ni !e arati, iar noi nu stim nici ce $rem,
nici daca mai $rem ce$a. Insista Doamne, ca asa ne,am o&isnuit, sa "im
'mpinsi de la spate. Daca n,am 'nteles, mai spune,ne o data. 2ila&iseste,
daca nu putem pricepe cu$intele 'ntre*i, poate o scoti la capat cu noi, si ne,
om tre#i luminati peste noapte, de Ade$arul Pre#ent. )a multe alte
maruntisuri ne spun 'nteleptii nostri, 'n$ra(&indu,ne. .ndura,!e Doamne si
de ei, ca si ei sunt ro&ii !ai. 2i ceea ce $rei sa ne arati, "a,ne sa,ntele*em
pna nu e prea tr#iu.
Argument istoricist
5. "lucrurile care au sa se 'ntmple 'n curnd" (1 Pai daca lucrurile au sa se
'ntmple 'n curnd, atunci nu ne putem astepta sa treaca istoria si numai
dupa aceea sa a(un*em la Apocalipsa. )nd $ine trenul nu ne mai 'ntoarcem
acasa sa ne mai $edem de alte tre&uri, ci stam sa,/ $edem pe )el ce $ine.
6ai ales ca se $a 'ntmpla ce$a cnd $ine 7l. %e pare rau, Doamne, ca
suntem nera&datori sa a"lam ce s,a mai 'ntmplat, si pierdem din $edere pe
cele ce au sa se 'ntmple. )a niste istoricisti ce suntem, ne dam 'n $nt dupa
"istorii", 'n loc sa luam 'n serios istoria $irtuala 'n care ni s,a scris un rol pe
care se asteapta sa ni,l 'ndeplinim cum se cu$ine. )nd aceasta $a de$eni
istorie ade$arata, $om "i si noi 'n istoria ade$arului, sau $om "i descalecati
dincolo de ea, 'n 'ntunericul de a"ara. Pune,ne Doamne la locul nostru 'n
cele ce $in curnd.
Secventa completa.
8. "si le,a "acut,o cunoscut trimitnd prin 'n*erul 2au la ro&ul 2au Ioan" (1
Pentru ca sa a(un*a cu$intele !ale la noi, ai pus 'n miscare un lant 'ntre*. !u
ai trimis 'n lume pe 0iul, 7l ne,a spus ca $a trimite un alt 6n*ietor care $a
lua din ce este al 2au si $a descoperi tot ade$arul. Acum a trimis si pe
'n*erul 2au la Ioan ca sa se alature Du-ului. /ui Ioan, i s,a spus sa scrie si sa
trimita celor sapte &iserici, iar &isericii i,ai spus sa mear*a sa spuna la
oricine, la orice "aptura. Unde$a s,a rupt lantul )u$ntului !au, unde$a
aproape de noi. /ea*a Doamne $eri*a rupta ca sa nu de$enim $eri*a lipsa.
Primatul Cuvntului
9. "care a marturisit despre )u$ntul lui Dumne#eu" (+ )a sa marturiseasca
Ioan despre )u$nt, a tre&uit mai 'nti sa,/ cunoasca. A tre&uit mai 'nti sa
"ie atins 'n mod $indecator, 'n "iecare #i. Adesea adormea si se scula la
pieptul )u$ntului. Pna cnd din 0iul !unetului s,a renascut ucenicul
iu&irii. Atunci a 'nceput sa marturiseasca despre )u$nt. Acum 'ntele*em de
ce mer*e *reu cu marturia personala. 0a ce$a "rumos 'n noi, Doamne, si da,
ne apoi cu$intele sa !e marturisim. %e $a "i asa de natural, ca nu ne $om
mai s"ii sa spunem, pentru ca $om a$ea ce, si $om sti cum sa spunem. 2i
atunci )u$ntul $a de$eni si pentru noi primul si cel mai important lucru,
moti$ul de "iinta si ne"iinta, i#$or de li&ertate si moti$ de 'nc-isoare si
pri*oana. )a de aceea se a"la si Ioan pe Patmos.
Testimonie
:. "si despre marturia lui Isus Hristos". (+ %u ducem lipsa de do$e#i ci de
dispo#itia de a le accepta si marturisi. Pentru aceasta ne tre&uie un anumit
"el de a $edea. Iar "modus $i$endi" ne conduce la "modus operandi". )u alte
cu$inte4 mai 'nti sa ai $i#iune si apoi ai ce spune. De curnd ne,au "ost
redate "7;periente si <i#iuni". 7le sunt a&c,ul Du-ului Prorociei care este
6arturia lui Isus Hristos. Pe unde le,om "i pus= In cel mai "ericit ca#, la un
loc cu cel noua $olume de "6arturii", care stau si ele *ata>de a "i citite,
cre#ute si marturisite. 6ai "a ce$a Doamne sa ne "ie dor de ele. 6ai inspira,
ne pastorii sa ne mai dea din cnd 'n cnd cte a masa &o*ata 'n marturia
Du-ului, si poate le,om cauta ca &ereeni si le $om trai ca neo,laodiceeni3 cu
aur mult, -aine de sus si "ara oc-elari.
Cel vesnic
?. "din partea )elui ce este, )elui ce era, )elui ce $ine," (5 %i se "ace rau
de nemar*inire. 7ste ce$a asemanator raului de 'naltime. 7ste reactia
"initului 'n contact cu In"initul. Ar "i su"icient sa luam o sin*ura directie de
mers 'n timp, pentru a constata maretia !a. Dar cnd pre#entul, trecutul si
$iitorul se aduna pentru a ne arata marimea %umelui !au, atunci Renumele
!au se ridica la putere in"inita. )nd !u spui4 "7u sunt )el ce sunt", este
destul pentru a sti ca 'ntrea*a "iinta a lumii 'si tra*e o&rsia din !ine. )nd
a"lam ca 'nainte sa "ie ce$a !u erai de(a din $esnicie, mintea noastra se
comporta asemenea unui $as prea mic 'n care ai $rea sa torni mai mult de ct
poate cuprinde. )e &ine ca atunci cnd $rei sa ne spui de $iitor, nu ne mai
soliciti prea mult ima*inatia spunndu,ne4 "7u $in curnd". 7ste ca si cnd
ne,ai spune4 "A$eti ra&dare, copii, $in 7u si $om lamuri totul@"
Duhul Sfnt
A. "si din parte celor sapte Du-uri ale lui Dumne#eu" (5 7ste "elul !au de a
"i Doamne, ca atunci cnd $rei sa ne dai o idee despre desa$rsire, "aci
re"erire la numarul !au pre"erat4 2apte. <or&ind despre sapte Du-uri este ca
si cnd am spune4 "Dumne#eu este !atal, 0iul 2i Du-ul 2"nt". <or&im de
!rei Persoane "olosind un %ume la sin*ular. Prin analo*ie, $or&im despre o
Persoana "olosind pluralul per"ect. .n primul ca# su&liniem unitatea si
unicitaea !rinitatii, 'n al doilea ca# ne "acem o idee despre di$ersitatea si
puterea lucrarii Du-ului. Bricum, lim&a omeneasca este prea saraca pentru a
$or&i despre &o*atia de sensuri si pro"un#imi ale Dumne#eirii. Dar ce &ine
ca ne dai $oie sa,!i laudam %umele pe lim&a noastra neputincioasa, pna ne
$ei 'n$ata pe cea autentica, desa$rsita si $esnica.
ocul pre!entei
1C. "care stau 'naintea scaunului 2au de domnie", (5 Acolo este locul
pre#entei. %e place sa stim ca !atal sta pe tron, 6ielul sta 'n mi(locul locului
unde se a"la scaunului de domnie, iar Du-ul 2"nt este "ata,n "ata cu !atal si
cu 0iul. Uneori se tin s"aturi, alteori sunt doar momente de partasie solemna,
"ara $or&e sau *esturi, ci doar pri$iri de dra*oste, &unatate si armonie. 7ste o
su*estie pentru "amiliile noastre, este o pilda pentru comitetele noastre, este
un model pentru care ne ru*am atunci cnd spunem4 "precum 'n cer, ast"el
pe pamnt". 0ie un loc al pre#entei, oriunde se aduna doi sau trei 'n numele
!atalui, al 0iului si al Du-ului 2"nt, Amin@
Cel mai scump "ume
11. "din partea lui Isus Hristos", (8 %umele acesta este cel mai apropiat de
noi, cel mai usor de 'nteles, cel mai simplu de pronuntat, cel mai dra* de
purtat. %e scapa 'ntele*erii multe re#onante ale acestui %ume, dar taina
aceasta mai mult ne atra*e, dect sa ne sperie. )nd rostim numele /ui, ne
*ndim la cele mai "rumoase lucruri pe care le,am cunoscut $reodata. )nd
ne *ndim la 7l ne $in 'n minte cele mai &une *nduri pe care mintea
noastra este 'n stare sa le conceapa. Acesta este %umele 'n care oamenii pot
sa creada si sa "ie mntuiti. )nd luam acest nume, "iinta noastra se naste
din nou, su"letul ne este 'naltat deasupra de tot ce ne "ramnta. )ntam acest
nume "rumos, cu cele mai duioase melodii de dor si cu cele mai s"inte trairi
de adoratie.
Depo!itie
1+. "martorul credincios", (8 )el care cunoaste nemi(locit un lucru este cel
mai credi&il ar*ument 'n "a$oarea ade$arului. Pre#ent la "acerea lumii, 0iul
lui Dumne#eu are po#itia care,i con"era ran*ul de )reator. )t despre
capacitatea de martor, aceasta este suprema, iar depo#itia 2a deplin
autentica. )redinciosia 2a "ata de ade$arul cu care se identi"ica ridica la
putere in"inita sustinerile depuse ca marturie. )nd contemplam aceste
lucruri, ne punem mna la *ura cu smerita teama si ne simtim condamnati de
marturie mincinoasa. )u$intele ne pier de pe &u#e si ideile ne "u* din minte.
%e ramne numai uimirea, cutremurul si taina prin care am putea totusi "i
considerati ca si cnd nu am "i pacatuit niciodata. 2i atunci de$enim dintr,
odata 'ndatorati pna la re"u# pentru marturia /ui 'n "a$oarea ne$ino$atiei
noastre.
Cel #nviat
11. "cel 'nti nascut din morti", (8 %u poate "i dect 'n$ierea 2a e;primata
aici prin meta"ora nasterii, mai ales atunci cnd este $or&a de nasterea din
morti. !itlul de 'nti nascut este "olosit aici pentru a *aranta primatul 'n$ierii
2ale. Ast"el, 7l este )apetenia celor adusi din nou la $iata. %oi .i datoram
/ui si*uranta 'n$ierii, iar domnia 2a se 'ntinde peste puterile cerului, ale
pamntului si ale in"ernului. Daca este asa, a$em moti$e sa nu ne mai
temem de moarte. %eca#ul este ca noi a$em o ade$arata $ocatie pentru
moarte. 7a se a"la 'n noi si nu o mai sesi#am. %umai nasterea /ui din
moartea noastra ne mai poate i#&a$i din 'ncropirea letala pe care noi o
numim $iata spirituala, dar care pentru 7l este cel mai de#*ustator lucru,
pentru care suntem 'n pericol de a "i lepadati. 0ie $iata noastra mormntul
trans"i*urat, pentru ca Hristos a 'n$iat 'n noi.
$ai marele
15. "Domnul 'mparatilor pamntului." (8 )ine sa "ie mai mare, este
'ntre&area comuna care se pune att 'n cotetul de *aini, ct si 'ntre cei mai
autentici ucenici ai 6aestrului. %e atra*e puterea, stralucirea si po#itia
dominatoare. De ce = %u stim prea &ine. Un lucru merita sa "ie stiut3 mai
mare peste cei mai mari este 7l, Domnul 'mparatilor pamntului. Atunci
cnd domnia /ui este li&er aleasa, 2piritul 2au se mani"esta 'n actele
conducerii slu(itoare si (ert"itoare, asa cum ne,a 'n$atat 7l, si cum ne,a dat si
pilda propriei 2ala $ieti. Daca domnia 2a este respinsa, se $a $adi un alt
spirit, pe care 7l nu,l $a "elicita la $enirea 2a. Asa ca Dra*a Doamne mai
&ine sa ne stapnesti !u dect sa ne stapneasca celalalt.
Eterna iu%ire
18. "A /ui care ne iu&este," (8 )nd ne iu&este cine$a, $iata noastra
cunoaste masura deplina, $om "i oameni 'ntre*i. Pentru ca suntem "acuti sa
"im iu&iti. )nd constatam ca nu ne iu&este nimeni, se asea#a peste noi
tristetea cea "ara de mar*ini. )nd stim ca ne iu&este 7l, se 'ntmpla
minunea nasterii din nou, pentru ca mai 'nainte de orice nastere este o mare
iu&ire. Iar cnd iu&irea /ui patrunde 'n noi, 'n"lorim pe dinlauntru si rodim
pe dina"ara
&nal%itori
19. "care ne,a spalat de pacatele noastre" )nd a$em spalari *rele cautam
'nal&itori puternici. Pe semne ca pacatele noastre "ac parte dintr,o cate*orie
"oarte *reu de 'ndepartat. 6ai persistente dect orice su&stanta re&ela la
deter*enti, pacatele noastre sunt or*anic impre*nate 'n propria noastra
natura. Asa ca spalarea de pacate are de,a "ace cu natura noastra. 2ta 'n
natura noastra sa ascundem $ina si sa nu ne asumam responsa&ilitatea,
e$entual sa dam $ina pe altii. Acolo, la poarta *radinii 7denului, a "a*aduit
Dumne#eu ca $a pune $ra(masie 'ntre pacat si noi, ca sa ne poata spala.
%umai cnd acceptam ca am pacatuit, si cnd ne recunoastem $ina suntem
spalati mntuitor si &ine. 2pala,ma Isuse si pe mine.
Pretul
1:. "cu sn*ele 2au," Pretul si $aloarea cauta sa se potri$easca pe ct se
poate. Pretul platit ne da o idee despre $aloarea pe care Dumne#eu ne,o
atri&uie. 2c-im&ul pe &a#a platii se c-eama rascumparare. Adica, am
apartinut lui Dumne#eu, am a(uns ro&i prin ale*erea noastra, iar acum
Dumne#eu ne aduce 'napoi la 2ine, platind pretul de rascumparare , $iata
0iului 2au. )ontemplam $aloarea acestui sn*e. Ramnem 'n tacere adnca
'ncercnd sa apreciem masura 'ndurarii di$ine. %umerele cu care suntem
o&isnuiti nu ne sunt su"iciente sa e;primam pretul, asa ca 'ncepem sa,l
masuram cu su"letul, pentru ca 'n truda su"letului 2au este ascunsa i#&a$irea
noastra
Stat
1?. "si a "acut din noi o 'mparatie" (9 Raspnditi printre neamuri, din orice
semintie, lim&a si popor, crestinii se pre#inta ca o or*ani#atie statala care are
identitate, autoritate, demnitate, constitutie si le*islatie speci"ica. In timp ce
"iecare urmas al lui Hristos este os din oasele neamului sau, "ata de care are
responsa&ilitati speci"ice, ar putea spune ca si 6aestrul sau 'naintea
scaunului de (udecata al lui Pilat4 ".mparatia mea nu este din lumea aceasta."
Aceasta cetatenie du&la 'i con"era att drepturi ct si pri$ile*ii du&le. .n mod
normal ar tre&ui sa "ie armonie 'ntre cele doua, dar cnd se pune pro&lema
concurentei, solutia este simpla4 "Dati )e#arului ce este al )e#arului si lui
Dumne#eu ce este al lui Dumne#eu".
Sacer'otiu
1A. "si preoti pentru Dumne#eu, !atal 2au," (9 )aracterul 'mparatiei
crestine are de,a "ace mai mult cu slu(irea preoteasca dect cu puterea si
or*ani#area politico,administrati$a pamnteasca. De$otiunea este de "apt
slu(&a speci"ica c-emarii noastre. Rostul nostru este sa,I aducem (ert"ele si
sa stam acolo unde lumea se 'ntlneste cu Dumne#eu. )a preoti ai /ui, ne
$om stradui sa "acem cunoscut lumii $ointa di$ina si calea de a a(un*e la 7l.
Ru*aciunea noastra de mi(locire este &ine primita att de Dumne#eu ct si
de cei pentru care ne ru*am. .n aceasta calitate ne alcatuim listele de
ru*aciune.
A'oratie
+C. "a /ui sa "ie sla$a" %e unim cu #orile si pri$i*-etorile 'n acelasi imn de
sla$a. .ti aducem ce !i se cu$ine. .ti dam ce este al !au si pe care nu,l
'mparti cu nimeni. %u este dect un act de recunoastere din partea noastra, a
ceea ce esti !u. Pentru ca esti Dumne#eu, unicul si "ara e*al, noi 'ti aducem
sla$a. Pentru ca esti a&solut, a&undent, a&orda&il, accesi&il, ade$arat,
admira&il, adora&il, ales, alt"el, apt, aparte, apropiat, atotputernic, atotstiutor,
atotpre#ent, atot&iruitor, atra*ator, autentic, si autonom, "i laudat 'n $eci,
Amin@
Siguranta
+1. "puterea 'n $ecii $ecilor@ Amin." %e simtim 'n si*uranta daca stim ca
puterea .ti apartine $esnic. %eamurile au a$ut puterea, pe rnd si doar putina
$reme, si "iecare dintre ele s,au cre#ut nemuritoare. Doamne, cum mai
tul&ura mintea, puterea. 2i doar era putere de la !ine. Acest lucru nu i,a
'mpiedicat pe oameni sa o 'ntre&uinte#e rau. .n loc sa lase 'n urma o do$ada
a 'ntelepciunii, ruinele popoarelor arata mai de*ra&a nec-i&#uinta, a&u#ul si
nepasarea mortala. Asa cum ne,ai aratat prea &ine prin ima*inea pietrei care
se desprinde "ara a(utorul $reunei mini omenesti, si lo$ind c-ipul
'mparatiilor pamntului, asea#a o 'mparatie care nu $a a$ea s"rsit, la "el $a
"i si puterea !a, 'n $ecii $ecilor. )e &ine Doamne ca putere .ti apartine si
acum si nici nu !i,a "ost luata nici odata. Pentru aceea spunem noi4 "a !a
este puterea 'n $ecii $ecilor, Amin@"
Parusia
++. "7l $ine pe nori," )a la *eneralii romani pe $remuri, $enirea !a este
plina de "ast. 7i 'si or*ani#au intrarea 'n capitala cu tot corte*iul carelor de
ra#&oi. 7ra o parada si o demonstratie de putere. <enirea !a este pe norii
cerului. )ta arta miscatoare ai pus 'n "iecare nor, si cnd te *ndesti ca totul
nu este dect un a&ur care se i$este putin si apoi piere sau se re$arsa 'ntr,o
a$ersa peste pamnt. Dar 'n "ra*ila alcatuire de apa atmos"erica, soarele !au
poate sa puna "orte care 'ntrec orice ima*inatie. Daca ar putea cine$a sa ne
conecte#e la ener*ia electrica a norilor, n,ar mai tre&ui sa platim note *rele
de plata, si am a$ea toti curent din &elsu*. 2i este doar apa de ploaie. Dar
norii pe care !e $ei 'ntoarce, sunt miile de mii si #ecile de mii de 'n*eri, care
"iecare "ace "iecare ct o armata. <om iesi pe la porti sa !e $edem $enind pe
norii !ai, si sa ne iei cu !ine 'n alaiul "ara e*al.
(i!i%ilitate
+1. "orice oc-i .l $a $edea," Asa cum nu ai lasat "ara do$ada, orice oc-i de
om, si toti au a$ut oca#ia sa $ada ce$a din "rumusetea, 'ntelepciunea si
purtarea !a de *ri(a, !u ai *asit cu cale sa !e arati $enind pe norii !ai de
'n*eri, tuturora. .n lucrurile "acute de mna !a se poate $edea dumne#eirea
!a $esnica, daca se uita cine$a cu &a*are de seama. )red ca aici este
pro&lema. %oi pri$im selecti$ si $edem doar ce $rem sa $edem. De cte ori
Doamne, nu am $rut sa $edem lucruri a&solut e$idente. Asa este, ca oc-iul
nostru rau nu $rea sa $ada numai ce,i place, si c-iar ce,i place, tot rau $ede.
)-iar ca a$em ne$oie ur*enta de ali"ia !a $indecatoare de $edere. Atunci !e
$om $edea lucrnd credincios la 'mplinirea planurilor !ale, si nu $om
pre*eta sa ne alaturam lucrarii !ale. Bc-ii nostri !e $or $edea acum si
atunci, iar !u ne $ei $i &ine$oitor. Alt"el $a "i rau. Doamne "ereste@
Inevita%il
+5. "si cei ce /,au strapuns," 2unt lucruri pe care nu le putem ocoli, ele sunt
ine$ita&ile. Ast"el se $a 'ntmpla celor ce !e,au strapuns. )nd stau sa ma
*ndesc, este destul de mare aceasta clasa. 2i ceea ce este e;trem de serios
este ca "iecare din noi poate "ace parte "ara nici un e"ort special, din acest
*rup de risc "atal. %u ne putem ma*uli cu *ndul ca cei ce !e,au strapuns
sunt $reo cti$a soldati romani de acum doua mii de ani. 2i poate ca ei nici
nu sunt prea responsa&ili de cele sa$rsite. Bricum erau de ser$iciu 'n #iua
aceea si au 'ndeplinit o lucrare pentru care "usesera pre*atiti si c-emati la
ordin. Daca au "acut a&u#uri la rasti*nirea !a, pentru aceasta $or a$ea ce$a
pro&leme cnd $or da oc-ii cu !ine. Dar altce$a ma "ramnta pe mine. !oate
pacatele mele !e,au strapuns, si de aceea #ic acum4 "adu,!i aminte de mine
Doamne, cnd $ei $eni 'n 'mparatia !a@"
Cntecul 'isperarii
+8. si toate semintiile pamntului se $or &oci din pricina /ui@ Da, Amin. A
"ost destula $reme de -ar. A "ost o 7$an*-elie $esnica dusa la toate
semintiile pamntului. Brice lim&a, orice popor si orice neam de oameni au
a$ut oca#ia sa auda si sa $ada 'n*erul #&urnd prin mi(locul cerului, dar &a*
eu de seama ca puterea opiniei pu&lice nu este totdeauna un lucru curat.
Bamenii s,au luat asa unii dupa altii si uite unde s,a a(uns. 2,au tre#it cu totii
'n prapastie. 6ase mari de oameni s,au 'mpotri$it cu 'n$ersunare soliei de
-ar si iu&ire di$ina, pna cnd a "ost prea tr#iu sa se mai poata "ace ce$a.
Parca ma trece un "ior, pentru ca ne putem lua unii dupa altii cu toata
con$in*erea ca "acem &ine si se poate do$edi ca am "ost *resiti. Doamne, eu
nu ma mai iau dupa nimeni. 7u $in sin*ur la !ine sa ma,n$eti si sa ma
pre*atesti. )e $or spune ceilalti, ma interesea#a mai putin. Bocetul lumii
este pentru cei care nu doresc sa "ie sin*uri. 7u $reau sa 'n$at )ntarea lui
6oise si )ntarea 6ielului, care au stiut sa "ie sin*uri, pentru ca nu $reau sa
ma alatur cntecului disperarii care se 'n$ata de pe acum, si se tot repeta 'n
comun, su& tirania ma(oritatii, de care eu iaca ma lapad.
De!valuire 'e Sine
+9. "7u sunt Al"a si Bme*a, .nceputul si 2"rsitul, #ice Domnul Dumne#eu,"
)nd spun altii despre !ine, i,as putea suspecta de su&iecti$ism si nestiinta,
dar cnd !u .nsuti care esti desa$rsit, "aci o declaratie despre !ine, !e
ascult cu placere. .ti acord toata 'ncrederea. <reau sa,mi "ac o&iceiul sa !e
tot ascult $or&ind despre !ine. 7ste o deprindere pe care tre&uie sa mi,o
"orme# de pe acum, pentru ca 'n $esnicie $oi a$ea multe oca#ii sa e;erse#.
De "apt, de$otiunea nici nu poate "i 'ntrea*a "ara ceasurile de descoperire 'n
care !u $or&esti despre !ine, iar eu 'n$at sa ascult, si 'n$at si ascult.
)epetitie
+:. )el ce este, )el ce era si )el ce $ine, (? !u cunosti "oarte &ine ct de
*reoaie este mintea si inima noastra 'n a retine ceea ce este important, de
aceea repeti ade$arurile pe care nu $rei sa le uitam. Am mai au#it o data
aceasta a"irmatie, cu cte$a $ersete mai 'nainte. Acum ne spui acelasi lucru
despre !ine. !u esti, !u erai, !u $ii4 acest ade$ar este att de important 'nct
nu tre&uie sa,l uitam niciodata. 2pune,ne mereu ce$a despre !ine.
B&isnuieste,ne cu ceea ce este cel mai &ine sa stim. )u ct ne $ei spune mai
mult, cu att !e $om iu&i mai mult si ne $om alatura 'n*erilor care repeta
'ntr,una laudele !ale "ara sa se plictiseasca si "ara sa o&oseasca.
I!vorul meu
+?. ")el Atotputernic" (?!ot cautam noi pe cine$a puternic de care sa ne
atasam. A$em ne$oie de cine$a care sa ne dea sentimentul de ocrotire si
si*uranta. )red ca atotputernicia !a corespunde "oarte &ine acestui "el de
cautari. !u esti i#$orul meu de putere3 inepui#a&il si curat, a&undent si
$indecator. Potri$it puterii !ale de a supune toate lucrurile, supune si inima
mea, si pa#este,o si pastrea#,o numai pentru !ine.
)elatie
+A. 7u Ioan, "ratele $ostru, (A 7;ista o le*atura a sn*elui care produce
sentimente unice4 "ratia. Relatia noastra de "ratie se 'ntemeia#a pe "aptul ca
a$em acelasi !ata si acelasi 0rate mai mare. Dar "ratia noastra $a straluci
curnd cnd $om "i partasi si la mostenire. "<om
$edea pe "ratii nostri, Dup,a $ietii lupta *rea. Acolo sus la masa o&stii, 2u&
al $ietii pom $om sta". De cte ori cnt acest cntec, 'ncerc sa "ac repede 'n
minte o lista a "ratilor pe care mi,ar "ace placere sa,i 'ntlnesc de*ra&a, dar
recunosc e;istenta unei liste cu "ratii de care nu,mi este prea dor. .ndura,!e
de mine si da,mi inima care sa,i cuprinda pe toti. Pentru ca am impresia ca
accesul 'n 'mparatie este conditionat de aceasta capacitate renascuta de a
iu&i neconditionat.
Compasiune
1C. " care sunt partas cu $oi la neca#," (A )ei care $in din neca#ul cel mare
au ne$oie de spri(in si consolare. 6n*ierea di$ina $ine de sus, dar inima
noastra este 'nsetata si dupa mn*ierea semenilor. Ioan stia acest lucru
atunci cnd scria "ratilor ramasi pe tarm, 'n li&ertate, la despartire. Poate ca
unii dintre ei era c-iar acum 'ncercati. )e mn*ietor a$eau sa sune
cu$intele epistolei lui Ioan, pentru inima acestora. Iar pentru cei care nu se
a"lau c-iar atunci 'n strmtorare, aceste cu$inte a$eau sa,i "aca partasi la
neca#ul lui, si ast"el ei a$eau sa "ie $rednici de rasplata di$ina. )ompasiunea
lui Ioan ma "ace sa ma 'ntre& daca neca#ul "ratilor ma "ace sa su"ar, sau daca
as "i dispus sa 'mpartasesc altora meritele neca#ului meu.
Cetatenie
11. "la 'mparatie si la ra&darea 'n Isus Hristos," (A Daca ne,ai "acut cetateni
ai .mparatiei, acum "a,ne partasi si la spiritul ei care este ra&darea. Dar cum
si cetatenia si ra&darea nu se li$rea#a separat de pro*ramul de dependenta de
!ine, "a,ne mai 'nti sa,!i apartinem, si $om a$ea si 'mparatia si ra&darea
!a.
ocul 'escoperirii
1+. ma a"lam 'n ostro$ul care se c-eama Patmos, Bamenii credeau ca
trimitnd pe Ioan pe Patmos, in"luenta sa a$ea sa "ie nimicita. Dar
pro$identa stie sa sc-im&e lucrurile ast"el ca locul e;ilului sa de$ina locul
descoperirii. %u ma mai tem de nici o 'mpre(urare ne"a$ora&ila, pentru ca !u
poti sa !e descoperi 'n cele mai neplacute locuri si sa onore#i interesul si
cautarea dupa !ine. 0a din "iecare loc, un Patmos al $i#iunii, al 'naltarii
su"letesti si al descoperirii de !ine. 0oloseste "iecare oca#ie pentru a $or&i
inimii mele despre !ine cum$a. Dar mai ales, desc-ide,mi oc-ii sa,!i $ad
"ata s"nta, desc-ide,mi urec-ea s,aud $ocea &lnda, desc-ide,mi ti mintea
sa !e cuprinda.
Prioritate
11. din pricina )u$ntului lui Dumne#eu
)isc
15. si din pricina marturiei lui Isus Hristos
Esenta Sa%atului
18. .n #iua Domnului eram 'n Du-ul
Autoritate
19. si am au#it 'napoia 6ea un *las puternic ca sunetul unei trm&ite
I'entitate
1:. "7u sunt Al"a si Bme*a, )el dinti si )el de pe urma.
$isiune
1?. )e $e#i scrie 'ntr,o carte
Epistola
1A. si trimite,o celor sapte &iserici>
Para'o*
5C. 6,am 'ntors sa $ad *lasul care,mi $or&ea.
Purtatori 'e lumina
51. 2i cnd m,am 'ntors am $a#ut sapte s"esnice de aur.
ocul preferat
5+. 2i 'n mi(locul celor sapte s"esnice de aur pe cine$a care semana cu 0iul
Bmului,
Demnitate
51. 'm&racat cu o -aina lun*a pna la picioare si 'ncins la piept cu un &ru
de aur.
Imaculat
55. )apul si parul /ui erau al&e ca lna al&a, ca #apada,
(e'ere suprema
58. oc-ii /ui erau ca para "ocului
Sta%ilitate
59. Picioarele lui erau ca arama aprinsa si arsa 'ntr,un cuptor,
+lasul care misca lumea
5:. *lasul /ui era ca $uietul unor ape mari
Sustinere
5?. 'n mna dreapta tinea sapte stele,
Putere 'e patrun'ere
5A. din *ura /ui iesea o sa&ie ascutita, cu doua taisuri,
Slava autentica
8C. "ata /ui era ca soarele care straluceste 'n toata puterea lui
Ire!isti%il
81. )nd /,am $a#ut, am ca#ut la picioarele /ui ca mort.
Protectie
8+. 7l 2i,a pus mna dreapta peste mine si a #is4 "%u te teme, 7u sunt )el
dinti si )el de pe urma
,iruitorul peste moarte
81. )el <iu. Am "ost mort si iata ca sunt $iu 'n $ecii $ecilor, 7u tin c-eile
mortii si ale locuintei mortilor.
)apoarte, rapoarte
85. 2crie dar lucrurile pe care le,ai $a#ut, lucrurile care sunt si cele care au
sa $ina dupa ele
Clarificare
88. 'n mna dreapta a 6ea,
umina
89. si a celor sapte s"esnice de aur4
Con'ucere
8:. )ele sapte stele sunt 'n*erii celor sapte &iserici3
Destin
8?. si cele sapte s"esnice sunt sapte &iserici.