Biletulnr.

1
1.Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor
componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii
libeprofesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de
angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului
intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.
2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul
fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 1 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului
titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili:
a! persoanele juridice rom!ne; Norme metodologice
b! persoanele juridice strine care desf"oar activitate prin intermediul
unui sediu#mai multor sedii permanente n $om!nia; %n vigoare de la & iulie
'(&)* Norme metodologice
c! persoanele juridice strine "i persoanele fizice nerezidente care
desf"oar activitate n $om!nia ntr-o asociere cu sau fr personalitate
juridic;
d! persoanele juridice strine care realizeaz venituri din#sau n legtur cu
propriet+i imobiliare situate n $om!nia sau din v!nzarea#cesionarea
titlurilor de participare de+inute la o persoan juridic rom!n;
e! persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom!ne, pentru
veniturile realizate at!t n $om!nia c!t "i n strintate din asocieri fr
personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se
calculeaz, se re+ine "i se vars de ctre persoana juridic rom!n.
f! persoanele juridice cu sediul social n $om!nia, nfiin+ate potrivit
legisla+iei europene.
ART. 1" #fera de cuprindere a impozitului
,mpozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a! n cazul persoanelor juridice rom!ne "i al persoanelor juridice cu sediul
social n $om!nia, nfiin+ate potrivit legisla+iei europene, asupra profitului
impozabil ob+inut din orice surs, at!t din $om!nia, c!t "i din strintate;
b! n cazul persoanelor juridice strine care desf"oar activitate prin
intermediul unui sediu permanent#mai multor sedii permanente n $om!nia,
asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra
profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat s
ndeplineasc obliga+iile fiscale; %n vigoare de la & iulie '(&)*
c! n cazul persoanelor juridice strine "i persoanelor fizice nerezidente
care desf"oar activitate n $om!nia ntr-o asociere cu sau fr personalitate
juridic, asupra pr+ii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie
fiecrei persoane;
d! n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din#sau n
legtur cu propriet+i imobiliare situate n $om!nia sau din
v!nzarea#cesionarea titlurilor de participare de+inute la o persoan juridic
rom!n, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e! n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice
rom!ne care realizeaz venituri at!t n $om!nia, c!t "i n strintate, din
asocieri fr personalitate juridic, asupra pr+ii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Biletul nr.2
1. Ce $ntelegeti prin audit $n general% dar prin audit financiar% dar prin
audit statutar?
Prin audit& $n general, se n+elege e-aminarea profesional a unei
informa+ii n vederea e-primrii unei opinii responsabile "i independente prin
raportarea la un criteriu %standard, norm* de calitate.
Orice analiz, orice control, orice verificare "i orice studiu asupra unei
sec+iuni sau a unei pr+i din contabilitate sau din situa+iile financiare ale unei
entit+i poate fi calificat ca 'audit financiar..
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit
opera+ional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult
c sintagma /audit financiar. e mult mai cuprinztoare dec!t cea de /audit
statutar..
Prin audit statutar se n+elege e-aminarea efectuat de un profesionist
contabil competent "i independent asupra situa+iilor financiare ale unei
entit+i n vederea e-primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare "i complete a pozi+iei "i situa+iei financiare precum "i a rezultatelor
%performan+elor* ob+inute de acesta.
0ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori
statutari care e-amineaz "i certific n totalitatea lor situa+iile financiare,
potrivit normelor de audit, inclusiv activit+i "i opera+ii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi+ii legale %legea contabilit+ii,
legea societ+ilor comerciale, legea pie+elor de capital etc.*, ca urmare a
mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii %ac+ionari, asocia+i*.
'.Precizati $n ce conditii datoreaz organizatiile non ( profit impozit pe
profit si cum se determine acesta.
Organiza+iile nonprofit, organiza+iile sindicale "i organiza+iile patronale
sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activit+i
economice realizate p!n la nivelul ec1ivalentului n lei a &2.((( euro, ntr-
un an fiscal, dar nu mai mult de &(3 din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activit+i economice, este minimul
dintre : &2.((( euro "i &(3 din celelalte venituri scutite de la plata
impozitului pe profit
Biletul nr.
1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?
Orice defini+ie a auditului statutar trebuie s +in cont de nevoile "i
a"teptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum "i
de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi "i a"teptri.
Publicul se a"teapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea
intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la:
acurate+ea declara+iilor financiare;
continuitatea e-ploatrii "i solvabilitatea firmei;
e-isten+a unor fraude;
respectarea de ctre firm a obliga+iilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa+ de problemele legate de mediu "i
probleme sociale.
2 Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul
contribuabililor care realizeaza pe langa )enituri din comercializarea
produselor alimentare prin intermediul unui magazin s*i )enituri din
acti)itatea unui bar de noapte.
Determinarea impozitului pe profit aferent activit+ii de bar de noapte
%art.&456* Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma
ma-im dintre:
1+, - Profitul impozabil din aceasta acti)itate sau
( ., - Total )enituri din aceasta acti)itate .
Astfel& )om calcula impozitul pe profit $n ambele moduri& urm/nd s
decidem ulterior care este suma de plat.
Biletul nr."
Ce este auditul intern?
0uditul intern reprezint acea component a auditului financiar care
const n e-aminarea profesional efecutat de un profesionist contabil
competent "i independent n vederea e-primrii unei opinii motivate n
legatur cu validitatea "i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii %entit+ii*.
0uditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul
entit+ii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul
intern al entit+ii "i are ca obiective de baz verificarea eficacit+ii sistemelor
contabile "i de control intern.
0uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte
ale acesteia "i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile
func+ionale ale entit+ii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza
"i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dec!t cea care efectueaz
auditul asupra situa+iilor financiare ale acestei entit+i.
'.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare )eniturilor si a
elementelor similare c0eltuielilor $n )ederea determinrii impozitului pe
profit. 1a2i unele e-emple $n urma crora pot rezulta elemente similare
)eniturilor i c0eltuielilor.
pct. &' din 7ormele la 5odul 6iscal %89 ::#'((:* :
;-emple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor
si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat,
ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fi-e, potrivit prevederilor art. '' alin.
%2* si alin. %2.&* din 5odul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii
dobandite#rascumparate.
;-emple de elemente similare c1eltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii
creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in
rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- c1eltuiala cu valoarea neamortizata a c1eltuielilor de cercetare si dezvoltare
si a mijloacelor fi-e de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in
rezultatul reportat. ,n acest caz, c1eltuiala este deductibila fiscal pe perioada
ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita
conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. ,n
mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor
1
si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii
situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare
proprii si valoarea lor de dobandire#rascumparare, inregistrate la data
vanzarii titlurilor respective.
<eniturile si c1eltuielile generate de evaluarea ulterioara si e-ecutarea
instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor
contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil.=
Biletul nr..
1. Care sunt deosebirile fundamentale $ntre auditul intern si
auditul statutar?
1eosebirile intre auditul intern si auditul statutar3
#tatutul auditorului
0uditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul
intern face parte din structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
0uditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe
cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne
ale intreprinderii.
4biecti)ele auditului.
0uditul intern are ca obiectiv e-istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a
procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand
auditul statutar are ca obiectiv e-primarea unei opinii cu privire la imaginea
fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern
este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
1omeniul de aplicare.
0uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care
activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. 0uditul intern are o
aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in
integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
0uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un
impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale
auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu
are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie
,a prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul
asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern.
5ndependenta
,ndependenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata
de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este
independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de
conducere.
Periodicitatea auditurilor
0uditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi
interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere "i temporar din
punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.
6etodologie
0uditul statutar se e-ercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita
de ,00S> - 5onsiliul pentru Standarde ,nternationale de 0udit si 0uditare;
pe cand auditul intern desi se e-ercita pe baza unei metodologii stabilite de
,0, - ,nstitutul ,nternational al 0uditonilor ,nterni. ,n aplicare ea este
adaptata la specificul si cultura intreprinderii.
'. 1ati e-emple de c0eltuieli nedeductibile& indiferent de conte-tul $n care
se efectueaza.
C0eltuieli nedeductibile sunt3
- c1eltuielile cu impozitul pe profit;
- c1eltuieli cu amenzile datorate autorit+ilor rom!ne;
- c1eltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
Biletul nr.+
1.5n ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
?egatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor
reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de ta-e si impozite a
facut din profesia contabila un centru natural de e-pertiza. Profesia contabila
este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea
legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.
0ctivitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o
arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se
conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele
viitoare printr-o planificare corespunzatoare
2.1ati e-emple de c0eltuieli cu deductibilitate limitata.
Art 21 7! C0eltuieli cu deductibilitate limitata3
a! c1eltuielile de protocol n limita unei cote de '3 aplicat asupra
diferen+ei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile "i totalul c1eltuielilor
aferente veniturilor impozabile, altele dec!t c1eltuielile de protocol "i
c1eltuielile cu impozitul pe profit;
Norme metodologice 0$@. '& al.) a*
)). >aza de calcul la care se aplic cota de '3 o reprezint diferen+a dintre
totalul veniturilor "i c1eltuielile nregistrate conform reglementrilor
contabile, la care se efectueaz ajustrile fiscale. 0stfel, din c1eltuielile totale
se scad c1eltuielile cu impozitul pe profit curent "i am!nat, c1eltuielile de
protocol, c1eltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul
veniturilor se scad veniturile neimpozabile. An cadrul c1eltuielilor de
protocol, la calculul profitului impozabil, se includ "i c1eltuielile nregistrate
cu ta-a pe valoarea adugat colectat potrivit prevederilor titlului <, din
5odul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egal sau
mai mare de &(( lei.
b! BBB 0brogat;
c! c1eltuielile sociale, n limita unei cote de p!n la '3, aplicat
asupra valorii c1eltuielilor cu salariile personalului, potrivit ?egii nr. 2)#'(()
- 5odul muncii, cu modificrile "i completrile ulterioare. ,ntr sub inciden+a
acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru na"tere, ajutoarele pentru
nmorm!ntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile "i protezele,
precum "i c1eltuielile pentru func+ionarea corespunztoare a unor activit+i
ori unit+i aflate n administrarea contribuabililor: grdini+e, cre"e, servicii de
sntate acordate n cazul bolilor profesionale "i al accidentelor de munc
p!n la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, cmine de nefamili"ti, pentru "colile pe care le au sub
patronaj, precum "i alte c1eltuieli efectuate n baza contractului colectiv de
munc. An cadrul acestei limite, pot fi deduse "i c1eltuielile reprezent!nd:
tic1ete de cre" acordate de angajator n conformitate cu legisla+ia n vigoare,
cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori "i salaria+ilor, cadouri n
bani sau n natur acordate salariatelor, costul presta+iilor pentru tratament "i
odi1n, inclusiv transportul pentru salaria+ii proprii "i pentru membrii de
familie ai acestora, ajutoare pentru salaria+ii care au suferit pierderi n
gospodrie "i contribu+ia la fondurile de interven+ie ale asocia+iei
profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din "coli "i centre de plasament;
Norme metodologice 0$@. '& al.) c*
))C&. 51eltuielile efectuate n baza contractului colectiv de munc,
ce intr sub inciden+a prevederilor art. 21 alin. %)* lit. c* din 5odul fiscal,
sunt c1eltuielile de natur social stabilite n cadrul contractelor colective de
munc la nivel na+ional, de ramur, grup de unit+i "i unit+i, altele dec!t cele
men+ionate n mod e-pres n cadrul art. 21 alin. %)* lit. c* din 5odul fiscal.
d! perisabilit+ile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale
administra+iei centrale, mpreun cu institu+iile de specialitate, cu avizul
Dinisterului 6inan+elor Publice;
Norme metodologice 0$@. '& al.) d*
)2. 7u sunt considerate perisabilit+i pierderile te1nologice care sunt
cuprinse n norma de consum proprie necesar pentru fabricarea unui produs
sau ob+inerea unui serviciu.
e! c1eltuielile reprezent!nd tic1etele de mas acordate de
angajatori, potrivit legii;
f! BBB 0brogat
g! c1eltuielile cu provizioane "i rezerve, n limita prevzut la art.
22%
ART. 22 Pro)izioane i rezer)e
71! 5ontribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor "i
provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel:
a! rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 23 aplicat asupra
profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se
scad veniturile neimpozabile "i se adaug c1eltuielile aferente acestor
venituri neimpozabile, p!n ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul
social subscris "i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de
organizare "i func+ionare. An cazul n care aceasta este utilizat pentru
acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice form, reconstituirea
ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului impozabil.
Prin e-cep+ie, rezerva constituit de persoanele juridice care furnizeaz
utilit+i societ+ilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau se
privatizeaz poate fi folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a
pac1etului de ac+iuni ob+inut n urma procedurii de conversie a crean+elor, iar
sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la
calculul profitului impozabil; Norme metodologice
b! provizioanele pentru garan+ii de bun e-ecu+ie acordate clien+ilor;
Norme metodologice
c! provizioanele constituite n limita unui procent de '(3 ncep!nd cu data
de & ianuarie '((:, '23 ncep!nd cu data de & ianuarie '((2, )(3 ncep!nd
cu data de & ianuarie '((E, din valoarea crean+elor asupra clien+ilor,
nregistrate de ctre contribuabili, altele dec!t cele prevzute la lit. d*, f*, g*
"i i*, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii:
&. sunt nregistrate dup data de & ianuarie '((:;
2
'. sunt nencasate ntr-o perioad ce dep"e"te 'F( de zile de la data
scaden+ei;
). nu sunt garantate de alt persoan;
:. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
2. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme
metodologic
0! c1eltuielile cu dob!nda "i diferen+ele de curs valutar, n limita prevzut
la art. 2;
ART. 2 C0eltuieli cu dob/nzile i diferen2e de curs )alutar
71! 51eltuielile cu dob!nzile sunt integral deductibile n cazul n
care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. 9radul
de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat
cu termen de rambursare peste un an "i capitalul propriu, ca medie a valorilor
e-istente la nceputul anului "i sf!r"itul perioadei pentru care se determin
impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se n+elege totalul creditelor "i
mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale.
7181! An n+elesul alin. %&*, prin credit#mprumut se n+elege orice
conven+ie nc1eiat ntre pr+i care genereaz n sarcina uneia dintre pr+i
obliga+ia de a plti dob!nzi "i de a restitui capitalul mprumutat.
72! An condi+iile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste
trei, c1eltuielile cu dob!nzile "i cu pierderea net din diferen+ele de curs
valutar, aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de
ndatorare, sunt nedeductibile. 0cestea se reporteaz n perioada urmtoare,
n condi+iile alin. %&*, p!n la deductibilitatea integral a acestora.
7! An cazul n care c1eltuielile din diferen+ele de curs valutar ale
contribuabilului dep"esc veniturile din diferen+ele de curs valutar, diferen+a
va fi tratat ca o c1eltuial cu dob!nda, potrivit alin. %&*, deductibilitatea
acestei diferen+e fiind supus limitei prevzute la alin. %&*. 51eltuielile din
diferen+ele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat, sunt
cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de
ndatorare a capitalului.
7"! Dob!nzile "i pierderile din diferen+e de curs valutar, n legtur
cu mprumuturile ob+inute direct sau indirect de la bnci interna+ionale de
dezvoltare "i organiza+ii similare, men+ionate n norme, "i cele care sunt
garantate de stat, cele aferente mprumuturilor ob+inute de la institu+iile de
credit rom!ne sau strine, institu+iile financiare nebancare, de la persoanele
juridice care acord credite potrivit legii, precum "i cele ob+inute n baza
obliga+iunilor admise la tranzac+ionare pe o pia+ reglementat nu intr sub
inciden+a prevederilor prezentului articol.
7.! An cazul mprumuturilor ob+inute de la alte entit+i, cu e-cep+ia
celor prevzute la alin. %:*, dob!nzile deductibile sunt limitate la:
a! nivelul ratei dob!nzii de referin+ a >ncii 7a+ionale a $om!niei,
corespunztoare ultimei luni din trimestru, pt mprumuturile n lei; "i
b! nivelul ratei dob!nzii anuale de G3, pentru mprumuturile n valut.
0cest nivel al ratei dob!nzii se aplic la determinarea profitului impozabil
aferent anului fiscal '((:. 7ivelul ratei dob!nzii pentru mprumuturile n
valut se actualizeaz prin 1otr!re a 9uvernului.
7+! ?imita prevzut la alin. %2* se aplic separat pentru fiecare
mprumut, nainte de aplicarea prevederilor alin. %&* "i %'*.
79! Prevederile alin. %&* - %)* nu se aplic societ+ilor comerciale
bancare, persoane juridice rom!ne, sucursalelor bncilor strine care "i
desf"oar activitatea n $om!nia, societ+ilor de leasing pentru opera+iunile
de leasing, societ+ilor de credit ipotecar, institu+iilor de credit, precum "i
institu+iilor financiare nebancare.
7:! An cazul unei persoane juridice strine care "i desf"oar
activitatea printr-un sediu permanent n $om!nia, prevederile prezentului
articol se aplic prin luarea n considerare a capitalului propriu. Norme
metodologice
i! amortizarea, n limita prevzut la art. 2";
ART. 2" Amortizarea fiscal
71! 51eltuielile aferente ac1izi+ionrii, producerii, construirii,
asamblrii, instalrii sau mbunt+irii mijloacelor fi-e amortizabile se
recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii potrivit
prevederilor prezentului articol.
72! Dijlocul fi- amortizabil este orice imobilizare corporal care
ndepline"te cumulativ urmtoarele condi+ii:
a! este de+inut "i utilizat n produc+ia, livrarea de bunuri sau n
prestarea de servicii, pentru a fi nc1iriat ter+ilor sau n scopuri
administrative;
b! are o valoare fiscal mai mare dec!t limita stabilit prin 1otr!re
a 9uvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului;
c! are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Pt imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care
formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n
vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pt componentele care intr n
structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea
a activului rezultat, amortizarea se determin pt fiecare component n parte.
7! Sunt, de asemenea, considerate mijloace fi-e amortizabile:
a! investi+iile efectuate la mijloacele fi-e care fac obiectul unor contracte
de nc1iriere, concesiune, loca+ie de gestiune, asociere n participa+iune "i
altele asemenea;
b! mijloacele fi-e puse n func+iune par+ial, pentru care nu s-au
ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind
n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin
nsumarea c1eltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c! investi+iile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de
substan+e minerale utile, precum "i pentru lucrrile de desc1idere "i pregtire
a e-trac+iei n subteran "i la suprafa+;
d! investi+iile efectuate la mijloacele fi-e e-istente, sub forma
c1eltuielilor ulterioare realizate n scopul mbunt+irii parametrilor te1nici
ini+iali "i care conduc la ob+inerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fi-;
e! investi+iile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi,
de natura celor apar+in!nd domeniului public, precum "i n dezvoltri "i
modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public;
f! amenajrile de terenuri;
g! activele biologice, nregistrate de ctre contribuabilii care aplic
reglementrile contabile conforme cu Standardele interna+ionale de raportare
financiar.
7"! 7u reprezint active amortizabile:
a! terenurile, inclusiv cele mpdurite;
b! tablourile "i operele de art;
c! fondul comercial;
d! lacurile, bl+ile "i iazurile care nu sunt rezultatul unei investi+ii;
e! bunurile din domeniul public finan+ate din surse bugetare;
f! orice mijloc fi- care nu "i pierde valoarea n timp datorit
folosirii, potrivit normelor;
g! casele de odi1n proprii, locuin+ele de protocol, navele,
aeronavele, vasele de croazier, altele dec!t cele utilizate n scopul realizrii
veniturilor;
0! imobilizrile necorporale cu durat de via+ util nedeterminat,
ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile.
7.! BBB 0brogat
7+! $egimul de amortizare pentru un mijloc fi- amortizabil se
determin conform urmtoarelor reguli:
a! n cazul construc+iilor, se aplic metoda de amortizare liniar;
b! n cazul ec1ipamentelor te1nologice, respectiv al ma"inilor,
uneltelor "i instala+iilor, precum "i pentru computere "i ec1ipamente
periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniar, degresiv sau accelerat;
c! n cazul oricrui alt mijloc fi- amortizabil, contribuabilul poate
opta pentru metoda de amortizare liniar sau degresiv.
79! An cazul metodei de amortizare liniar, amortizarea se stabile"te
prin aplicarea cotei de amortizare liniar la valoarea fiscal de la data intrrii
n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fi- amortizabil.
7:! An cazul metodei de amortizare degresiv, amortizarea se
calculeaz prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu unul dintre
coeficien+ii urmtori:
a! &,2, dac durata normal de utilizare a mijlocului fi- amortizabil
este ntre ' "i 2 ani;
b! ',(, dac durata normal de utilizare a mijlocului fi- amortizabil
este ntre 2 "i &( ani;
c! ',2, dac durata normal de utilizare a mijlocului fi- amortizabil
este mai mare de &( ani. Norme metodologice
7;! An cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se
calculeaz dup cum urmeaz:
a! pt primul an de utilizare, amortizarea nu poate dep"i 2(3 din valoarea
fiscal de la data intrrii n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fi-;
b! pt urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea
valorii rmase de amortizare a mijlocului fi- la durata normal de utilizare
rmas a acestuia.
71<! 51eltuielile aferente ac1izi+ionrii de brevete,drepturi de autor,
licen+e, mrci de comer+ sau fabric "i alte imobilizri necorporale
recunoscute din punct de vedere contabil,cu e-cep+ia c1eltuielilor de
constituire, a fondului comercial, a imobilizrilor necorporale cu durat de
via+ util nedeterminat, ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile,
precum "i c1eltuielile de dezvoltare care dpdv contabil reprezint imobilizri
necorporale,se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar
pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz.51eltuielile
aferente ac1izi+ionrii sau producerii programelor informatice se recupereaz
prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe o perioad de ) ani. Pt
brevetele de inven+ie se poate utiliza "i metoda de amortizare degresiv sau
3
accelerat. Norme metodologice
711! 0mortizarea fiscal se calculeaz dup cum urmeaz:
a! ncep!nd cu luna urmtoare celei n care mijlocul fi- amortizabil se pune
n func+iune;
b! pentru c1eltuielile cu investi+iile efectuate din surse proprii la mijloacele
fi-e din domeniul public, pe durata normal de utilizare, pe durata normal
de utilizare rmas sau pe perioada contractului de concesionare sau
nc1iriere, dup caz;
c! pt c1eltuielile cu investi+iile efectuate la mijloacele fi-e concesionate,
nc1iriate sau luate n loca+ie de gestiune de cel care a efectuat investi+ia, pe
perioada contractului sau pe durata normal de utilizare, dup caz;
d! pentru c1eltuielile cu investi+iile efectuate pentru amenajarea terenurilor,
liniar, pe o perioad de &( ani;
e! amortizarea cldirilor "i a construc+iilor minelor, salinelor cu e-trac+ie n
solu+ie prin sonde, carierelor, e-ploatrilor la zi, pentru substan+e minerale
solide "i cele din industria e-tractiv de petrol, a cror durat de folosire este
limitat de durata rezervelor "i care nu pot primi alte utilizri dup epuizarea
rezervelor, precum "i a investi+iilor pentru descopert se calculeaz pe unitate
de produs, n func+ie de rezerva e-ploatabil de substan+ mineral util.
0mortizarea pe unitatea de produs se recalculeaz:
&. din 2 n 2 ani la mine, cariere, e-trac+ii petroliere, precum "i la
c1eltuielile de investi+ii pentru descopert;
'. din &( n &( ani la saline;
e81! An cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile
conforme cu Standardele interna+ionale de raportare financiar "i care
stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fi-e specifice activit+ii de e-plorare
"i produc+ie a resurselor de petrol "i gaze "i alte substan+e minerale politici
contabile specifice domeniului de activitate, n concordan+ cu cele mai
recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaz un cadru
general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte
documente contabile "i practicile acceptate ale domeniului de activitate,
valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fi-e casate se deduce prin
utilizarea metodei de amortizare fiscal utilizate nainte de casarea acestora,
pe perioada rmas. 0ceste prevederi se aplic "i pentru valoarea fiscal
rmas neamortizat la momentul retratrii mijloacelor fi-e specifice
activit+ii de e-plorare "i produc+ie a resurselor de petrol "i gaze "i alte
substan+e minerale;
f! mijloacele de transport pot fi amortizate "i n func+ie de numrul
de Hilometri sau numrul de ore de func+ionare prevzut n cr+ile te1nice,
pentru cele ac1izi+ionate dup data de & ianuarie '((:;
g! pentru locuin+ele de serviciu, amortizarea este deductibil fiscal
p!n la nivelul corespunztor suprafe+ei construite prevzute de legea
locuin+ei;
0! numai pentru autoturismele folosite n condi+iile prevzute la
art. 21 alin. %)* lit. n*. Norme metodologice
71181! Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. %&* pct. )) "i ):,
pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult G scaune de
pasageri, incluz!nd "i scaunul "oferului, din categoria D&, astfel cum sunt
definite n $eglementrile privind omologarea de tip "i eliberarea cr+ii de
identitate a ve1iculelor rutiere, precum "i omologarea de tip a produselor
utilizate la acestea - $7@$ ', aprobate prin Ordinul ministrului lucrrilor
publice, transporturilor "i locuin+ei nr. '&&#'((), cu modificrile "i
completrile ulterioare, c1eltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru
fiecare, n limita a &.2(( lei#lun. Pentru aceste mijloace de transport nu se
aplic prevederile alin. %&&* lit. f*. Sunt e-ceptate situa+iile n care mijloacele
de transport respective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii:
&. ve1iculele utilizate e-clusiv pentru servicii de urgen+, servicii
de paz "i protec+ie "i servicii de curierat;
'. ve1iculele utilizate de agen+ii de v!nzri "i de ac1izi+ii,
precum "i pentru test drive "i pentru demonstra+ii;
). ve1iculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat,
inclusiv pentru serviciile de ta-imetrie;
:. ve1iculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat,
inclusiv pentru nc1iriere ctre alte persoane, transmiterea dreptului de
folosin+, n cadrul contractelor de leasing opera+ional sau pentru instruire de
ctre "colile de "oferi.
71182! 0lin. %&&C&* se aplic inclusiv pentru mijloacele de
transport persoane care au cel mult G scaune de pasageri, incluz!nd "i
scaunul "oferului, ac1izi+ionate#produse anterior datei de & februarie '(&),
pentru c1eltuielile cu amortizarea stabilite n baza valorii fiscale rmase
neamortizate la aceast dat.
712! 5ontribuabilii care au investit n mijloace fi-e amortizabile
sau n brevete de inven+ie amortizabile "i care au dedus c1eltuieli de
amortizare reprezent!nd '(3 din valoarea de intrare a acestora conform
prevederilor legale, la data punerii n func+iune a mijlocului fi- sau a
brevetului de inven+ie, p!n la data de )( aprilie '((2 inclusiv, au obliga+ia
s pstreze n patrimoniu aceste mijloace fi-e amortizabile cel pu+in o
perioad egal cu jumtate din durata lor normal de utilizare. An cazul n
care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se
recalculeaz "i se stabilesc dob!nzi "i penalit+i de nt!rziere de la data
aplicrii facilit+ii respective, potrivit legii. Norme metodologice
71! Pentru investi+iile realizate n parcurile industriale p!n la data
de )& decembrie '((E se acord o deducere suplimentar din profitul
impozabil, n cot de '(3 din valoarea investi+iilor n construc+ii sau a
reabilitrilor de construc+ii, infrastructur intern "i de cone-iune la re+eaua
public de utilit+i, +in!nd seama de prevederile legale n vigoare privind
clasificarea "i duratele normate de utilizare a mijloacelor fi-e amortizabile.
5ontribuabilii care beneficiaz de facilit+ile prevzute la alin. %&'* nu pot
beneficia de facilit+ile prevzute n prezentul alineat.
71"! 51eltuielile aferente localizrii, e-plorrii, dezvoltrii sau
oricrei activit+i pregtitoare pt e-ploatarea resurselor naturale se
recupereaz n rate egale pe o perioad de 2 ani, ncep!nd cu luna n care
sunt efectuate c1eltuielile. 51eltuielile aferente ac1izi+ionrii oricrui drept
de e-ploatare a resurselor naturale se recupereaz pe msur ce resursele
naturale sunt e-ploatate, propor+ional cu valoarea recuperat raportat la
valoarea total estimat a resurselor.
71.! Pentru mijloacele fi-e amortizabile, deducerile de amortizare
se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. 5!"tigurile sau
pierderile rezultate din v!nzarea ori din scoaterea din func+iune a acestor
mijloace fi-e se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu
amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fi-e cu valoarea contabil eviden+iat
n sold la data de )& decembrie '((), amortizarea se calculeaz n baza
valorii rmase neamortizat, pe durata normal de utilizare rmas,
folosindu-se metodele de amortizare aplicate p!n la aceast dat.
71.81! An cazul n care se nlocuiesc pr+i componente ale
mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal
rmas neamortizat, c1eltuielile reprezent!nd valoarea fiscal rmas
neamortizat aferent pr+ilor nlocuite reprezint c1eltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil. <aloarea fiscal rmas neamortizat a
mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale se recalculeaz n
mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas
neamortizat aferent pr+ilor nlocuite "i majorarea cu valoarea fiscal
aferent pr+ilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas.
71.82! An cazul n care se nlocuiesc pr+i componente ale
mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale dup e-pirarea
duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizrii fiscale se va
stabili o nou durat normal de utilizare de ctre o comisie te1nic sau un
e-pert te1nic independent. Norme metodologice
71+! 5ontribuabilii care investesc n mijloace fi-e destinate
prevenirii accidentelor de munc "i bolilor profesionale, precum "i nfiin+rii
"i func+ionrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la
calculul profitului impozabil la data punerii n func+iune sau pot recupera
aceste c1eltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului
articol. Norme metodologice
719! An cazul unei imobilizri corporale care la data intrrii n
patrimoniu are o valoare fiscal mai mic dec!t limita stabilit prin 1otr!re
a 9uvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea c1eltuielilor
aferente imobilizrii sau pentru recuperarea acestor c1eltuieli prin deduceri
de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol .
71:! 51eltuielile aferente ac1izi+ionrii sau producerii de
containere sau ambalaje, care circul ntre contribuabil "i clien+i, se
recupereaz prin deduceri de amortizare, prin metoda liniar, pe durata
normal de utilizare stabilit de contribuabilul care "i men+ine dreptul de
proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
71;! Dinisterul 6inan+elor Publice elaboreaz normele privind
clasifica+ia "i duratele normale de func+ionare a mijloacelor fi-e.
72<! BBB 0brogat.
721! Pentru titularii de acorduri petroliere "i subcontractan+ii
acestora, care desf"oar opera+iuni petroliere n perimetre marine ce includ
zone cu ad!ncime de ap de peste &(( metri, se calculeaz amortizarea
imobilizrilor corporale "i necorporale aferente opera+iunilor petroliere, a
cror durat de folosire este limitat de durata rezervelor, pe unitatea de
produs, cu un grad de utilizare de &((3, n func+ie de rezerva e-ploatabil de
substan+ mineral util, pe durata acordului petrolier. 51eltuielile aferente
investi+iilor n curs, imobilizrilor corporale "i necorporale efectuate pentru
opera+iunile petroliere vor fi reflectate n contabilitate at!t n lei, c!t "i n
euro; aceste c1eltuieli, nregistrate n contabilitate n lei, vor fi reevaluate la
sf!r"itul fiecrui e-erci+iu financiar pe baza valorilor nregistrate n
contabilitate n euro, la cursul de sc1imb euro#leu comunicat de >anca
7a+ional a $om!niei pentru ultima zi a fiecrui e-erci+iu financiar.
722! Prevederile ?egii nr. &2#&GG: privind amortizarea capitalului
imobilizat n active corporale "i necorporale, republicat, cu modificrile "i
completrile ulterioare, nu se aplic la calculul profitului impozabil, cu
e-cep+ia prevederilor art. ) alin. ' lit. a* "i ale art. 4 din aceea"i lege.
4
72! An cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile
conforme cu Standardele interna ionale de raportare financiar, pentru
activele imobilizate de inute pentru activitatea proprie, transferate n
categoria activelor imobilizate de inute n vederea v!nzrii i reclasificate n
categoria activelor imobilizate de inute pentru activitatea proprie, valoarea
fiscal rmas neamortizat este valoarea fiscal dinaintea reclasificrii ca
active imobilizate de inute n vederea v!nzrii. Durata de amortizare este
durata normal de utilizare rmas determinat n baza duratei normale de
utilizare ini iale, din care se scade durata n care a fost clasificat n categoria
activelor imobilizate de inute n vederea v!nzrii. 0mortizarea fiscal se
calculeaz ncep!nd cu luna urmtoare celei n care a fost reclasificat n
categoria activelor imobilizate de inute pentru activitatea proprie, prin
recalcularea cotei de amortizare fiscal.
=! c1eltuielile efectuate n numele unui angajat, la sc1emele de
pensii facultative, n limita unei sume reprezent!nd ec1ivalentul n lei a :((
euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
>! c1eltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n
limita unei sume reprezent!nd ec1ivalentul n lei a '2( euro ntr-un an fiscal,
pentru fiecare participant;
Norme metodologice 0$@. '& al.) j*, H*
)2C&. Sunt deductibile n limita unei sume reprezent!nd ec1ivalentul n lei a
:(( de euro, ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant, potrivit prevederilor
art. 21 alin. %)* lit. j* din 5odul fiscal, c1eltuielile nregistrate de angajator n
numele unui angajat, la sc1emele de pensii facultative, potrivit ?egii nr.
'(:#'((E privind pensiile facultative, cu modificrile "i completrile
ulterioare, precum "i cele reprezent!nd contribu+ii la sc1eme de pensii
facultative calificate astfel n conformitate cu legisla+ia privind pensiile
facultative de ctre 0utoritatea de Supraveg1ere 6inanciar, efectuate ctre
entit+i autorizate, stabilite n state membre ale Iniunii ;uropene sau
apar+in!nd Spa+iului ;conomic ;uropean. 5ursul de sc1imb utilizat pentru
determinarea ec1ivalentului n euro este cursul de sc1imb leu#euro comunicat
de >anca 7a+ional a $om!niei la data nregistrrii c1eltuielilor de ctre
angajator.
)2C'. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit
prevederilor art. 21 alin. %)* lit. H* din ?egea nr. 2F&#'(() privind 5odul
fiscal, cu modificrile "i completrile ulterioare, c1eltuielile cu primele de
asigurare voluntar de sntate, efectuate de angajator potrivit ?egii privind
reforma n domeniul snt+ii nr. G2#'((E, cu modificrile "i completrile
ulterioare. 5ursul de sc1imb utilizat pentru determinarea ec1ivalentului n
euro este cursul de sc1imb ?;I#;I$ comunicat de >anca 7a+ional a
$om!niei la data nregistrrii c1eltuielilor.
l! c1eltuielile pt func+ionarea, ntre+inerea "i repararea locuin+elor
de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea
are sedii secundare, deductibile n limita corespunztoare suprafe+elor
construite prevzute de ?egea locuin+ei nr. &&:#&GGE, republicat, cu
modificrile "i completrile ulterioare, care se majoreaz din punct de vedere
fiscal cu &(3;
Norme metodologice 0$@. '& al.) l*
)E. An cazul locuin+ei de serviciu date n folosin+a unui salariat sau
administrator, c1eltuielile pentru func+ionarea, ntre+inerea "i repararea
acesteia sunt deductibile n limita corespunztoare raportului dintre suprafa+a
construit prevzut de ?egea locuin+ei nr. &&:#&GGE, republicat, cu
modificrile ulterioare, majorat cu &(3, "i totalul suprafe+ei construite a
locuin+ei de serviciu respective.
m! c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii aferente unui
sediu aflat n locuin+a proprietate personal a unei persoane fizice, folosit "i
n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafe+elor puse la
dispozi+ia societ+ii n baza contractelor nc1eiate ntre pr+i, n acest scop;
Norme metodologice 0$@. '& al.) m*
)F. An cazul n care sediul unui contribuabil se afl n locuin+a proprietate a
unei persoane fizice, c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii
aferente sediului sunt deductibile n limita determinat pe baza raportului
dintre suprafa+a pus la dispozi+ie contribuabilului, men+ionat n contractul
nc1eiat ntre pr+i, "i suprafa+a total a locuin+ei. 5ontribuabilul va justifica
c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii aferente sediului cu
documente legale, cum sunt contractele nc1eiate cu furnizorii de utilit+i "i
alte documente.
n! c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii, aferente autoturismelor
folosite de persoanele cu func+ii de conducere "i de administrare ale
persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. %:* lit. t*, la cel
mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribu+ii.
Biletul nr.9
1.Cum e-plicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
,n timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a
servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate
specifica si un rol esential care se regasesc in cele ) obiective fundamentale
ale organismelor profesionale, si anume:
;ducatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
;tica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
5alitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismel e profesionale trebuie sa
sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin
intermediul reglementarii, membrilor lor. 7ecesitatea reglementarii si natura
acestei reglementari depind de:
a* profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor
economiei si societatii; b* conditiile de piata in care activeaza profesia;
c* calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara
pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate
adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, te1nice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile,
precum investitorii, creditorii etc.
2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible
c0eltuielile cu ser)iciile de management& consultanta& asistenta sau alte
prestari de ser)icii. ?orme metodologice3 ART. 21 al. " m!
:4. Pentru a deduce c1eltuielile cu serviciile de management, consultan+,
asisten+ sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ
urmtoarele condi+ii:
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie e-ecutate n baza unui
contract nc1eiat ntre pr+i sau n baza oricrei forme contractuale prevzute
de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situa+ii
de lucrri, procese-verbale de recep+ie, rapoarte de lucru, studii de
fezabilitate, de pia+ sau orice alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii c1eltuielilor prin
specificul activit+ilor desf"urate.
7u intr sub inciden+a condi+iei privitoare la nc1eierea contractelor de
prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. %:* lit. m* din 5odul fiscal,
serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate "i de
persoane juridice, cum sunt: cele de ntre+inere "i reparare a activelor,
serviciile po"tale, serviciile de comunica+ii "i de multiplicare, parcare,
transport "i altele asemenea.
:G. Pentru servicii de management, consultan+ "i asisten+ te1nic prestate
de nereziden+ii afilia+i contribuabilului, la analiza tranzac+iilor pentru
determinarea deductibilit+ii c1eltuielilor trebuie s se aib n vedere "i
principiile din comentariul la articolul G privind impunerea ntreprinderilor
asociate din 5onven+ia-model cu privire la impozitele pe venit "i impozitele
pe capital. 0naliza trebuie s aib n vedere:
%i* pr+ile implicate;
%ii* natura serviciilor prestate;
%iii* elementele de recunoa"tere a c1eltuielilor "i veniturilor pe baza
documentelor justificative care s ateste prestarea acestor servicii.
Biletul nr.:
1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin
asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile
interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori, banci, buget, etc. 51iar daca profesionistul contabil este platit de
un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau
auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii
financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .
2.Prezentati regimul fiscal in cazul c0eltuielilor cu sponsorizarea.
51eltuielile de sponsorizare "i#sau mecenat "i c1eltuielile privind
bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz
sponsorizri "i#sau acte de mecenat, potrivit prevederilor ?egii nr. )'#&GG:
privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, "i ale ?egii bibliotecilor nr.
)):#'((', republicat, cu modificrile "i completrile ulterioare, precum "i
cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit
datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos:
1. ) la mie din cifra de afaceri;
2. '(3 din impozitul pe profit datorat.
An limitele respective se ncadreaz "i c1eltuielile de sponsorizare a
bibliotecilor de drept public, n scopul construc+iei de localuri, al dotrilor,
ac1izi+iilor de te1nologie a informa+iei "i de documente specifice, finan+rii
programelor de formare continu a bibliotecarilor, sc1imburilor de
speciali"ti, a burselor de specializare, a participrii la congrese interna+ionale;
?orme metodologice3 ART. 21 al. " p!
:GC&. ;-emplu de calcul privind scderea din impozitul pe profit datorat a
c1eltuielilor reprezent!nd sponsorizarea.
In contribuabil pltitor de impozit pe profit nc1eie un contract de
sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, n calitate de sponsor, n
valoare de &2.(((.((( lei. 5ontractul de sponsorizare se nc1eie n data de '
februarie '((2.
5
?a calculul profitului impozabil pentru trimestrul , '((2, contribuabilul
prezint urmtoarele date financiare:
<enituri din v!nzarea mrfurilor J &.(((.(((.((( lei
<enituri din prestri de servicii J '.(((.((( lei
KKKKKKKKKKKKKKKKK
@otal cifr de afaceri &.(('.(((.((( lei
51eltuieli privind mrfurile J F2(.(((.((( lei
51eltuieli cu personalul J '(.(((.((( lei
0lte c1eltuieli de e-ploatare J G(.(((.((( lei
KKKKKKKKKKKKKKKKK
din care:
&2.(((.((( lei sponsorizare
@otal c1eltuieli 4E(.(((.((( lei
5alculul profitului impozabil pentru trimestrul , '((2:
Profitul impozabil J &.(('.(((.((( - 4E(.(((.((( L &2.(((.((( J
&2F.(((.((( lei.
,mpozitul pe profit nainte de scderea c1eltuielii cu sponsorizarea:
&2F.(((.((( - &E3 J '2.&'(.((( lei.
0v!ndu-se n vedere condi+iile de deducere prevzute la art. 21 alin. %:* lit.
p* din 5odul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- ) la mie din cifra de afaceri reprezint ).((E.((( lei;
- '(3 din impozitul pe profit nainte de deducerea c1eltuielilor de
sponsorizare reprezint 2.(':.((( lei.
Suma de sczut din impozitul pe profit este ).((E.((( lei.
Pentru trimestrul , '((2 impozitul pe profit datorat este de:
'2.&'(.((( - ).((E.((( J ''.&&:.((( lei.
5ontribuabilii care efectueaz sponsorizri "i#sau acte de mecenat, potrivit
?egii nr. )'#&GG: privind sponsorizarea, cu modificrile "i completrile
ulterioare, "i ?egii bibliotecilor nr. )):#'((', republicat, cu modificrile "i
completrile ulterioare "i#sau care acord burse private, pe baz de contract,
n condi+iile ?egii nr. )FE#'((: privind bursele private, cu modificrile
ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac aceste
c1eltuieli nsumate ndeplinesc cumulativ condi+iile prevzute de art. 21 alin.
%:* lit. p* din ?egea nr. 2F&#'(() privind 5odul fiscal, cu modificrile "i
completrile ulterioare.
Biletul nr.;
1. Rolul profesiei contabile pentru dez)oltarea economiei.
>ilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie
cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil
este artizanul acesteia. ,ntreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 4(3
din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului
acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile
financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii
contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei
lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in
intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in
entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. 6iind implicate in
atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si
sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. Prezentati regimul fiscal al c0eltuielilor cu dobanzile.
51eltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care
gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. 9radul de
indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor
e-istente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina
impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si
imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale.
,n cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu e-ceptia celor
prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a* nivelul ratei dobanzii de referinta a >ancii 7ationale a $omaniei,
corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;
b* nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv,
pentru imprumuturile in valuta. 7ivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile
in valuta se actualizeaza prin 1otarare a guvernului. ?imita prevazuta la
paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. 0ceasta limita
nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane,
sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in $omania,
societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit
ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. ,n
cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un
sediu permanent in $omania, prevederile prezentului articol se aplica prin
luarea in considerare a capitalului propriu.
@ezi art 2 de mai sus
Biletul nr. 1<
1.1espre #tandardele 5nternationale de Audit.
Standardele ,nternationale de 0udit %,S0* sunt utilizate la auditarea
situatiilor financiare. ,S0 se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform
necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pt servicii cone-e.
,S0 contin principiile de baza si procedurile esentiale %identificate
dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine*, precum si
recomandarile aferente sub forma materialelor e-plicative si a altor
materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie
interpretate n conte-tul materialelor e-plicative, si al altor materiale care
ofera ndrumari privind modul de aplicare.
Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor
esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare
ntregul te-t al ,S0, incluz!ndu-se si materialele e-plicative si celelalte
materiale continute n ,S0, si nu doar te-tul tiparit cu caracter aldin.
An situatii e-ceptionale, un auditor financiar poate considera
necesara abaterea de la ,S0, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul
unui audit financiar. 5!nd apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa
fie pregatit sa justifice aceasta abatere.
,S0 trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi=ioc fi- pentru a fi
deductibila amortizarea fiscala.
Dijlocul fi- amortizabil este orice imobilizare corporal care
ndepline"te cumulativ urmtoarele condi+ii:
a! este de+inut "i utilizat n produc+ia, livrarea de bunuri sau n prestarea de
servicii, pentru a fi nc1iriat ter+ilor sau n scopuri administrative;
b! are o valoare fiscal mai mare dec!t limita stabilit prin 1otr!re a
9uvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului;
c! are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care
formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n
vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n
structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea
a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n
parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fi-e amortizabile:
a! investi+iile efectuate la mijloacele fi-e care fac obiectul unor contracte de
nc1iriere, concesiune, loca+ie de gestiune sau altele asemenea;
b! mijloacele fi-e puse n func+iune par+ial, pentru care nu s-au ntocmit
formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n
grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea
c1eltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c! investi+iile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substan+e
minerale utile, precum "i pentru lucrrile de desc1idere "i pregtire a
e-trac+iei n subteran "i la suprafa+;
d! investi+iile efectuate la mijloacele fi-e e-istente, sub forma c1eltuielilor
ulterioare realizate n scopul mbunt+irii parametrilor te1nici ini+iali "i care
conduc la ob+inerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii
mijlocului fi-;
e! investi+iile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura
celor apar+in!nd domeniului public, precum "i n dezvoltri "i modernizri
ale bunurilor aflate n proprietate public;
f! amenajrile de terenuri. @AB5 ART 2" 1A 6A5 #C#
Biletul nr. 11
Aspecte conceptuale pri)ind etica.
;tica isi are originea in cuvantul /et1os. din limba greaca: aceasta poate
insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.
;tica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din
perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.
;tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita
morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si
reguli ale membrilor unei profesii liberale.
Ce reprezint )aloarea fiscal a unui mi=ioc fi-. Dn cazul $n
care se )inde la un pret mai mic dec/t )aloarea rdmas neamortizat
fiscal& aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit?
Art 2" alin 71.! Pentru mijloacele fi-e amortizabile, deducerile de
amortizare se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. 5!"tigurile
sau pierderile rezultate din v!nzarea ori din scoaterea din func+iune a acestor
mijloace fi-e se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu
amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fi-e cu valoarea contabil eviden+iat
n sold la data de )& decembrie '((), amortizarea se calculeaz n baza
valorii rmase neamortizat, pe durata normal de utilizare rmas,
folosindu-se metodele de amortizare aplicate p!n la aceast dat.
71.81! An cazul n care se nlocuiesc pr+i componente ale
mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal
rmas neamortizat, c1eltuielile reprezent!nd valoarea fiscal rmas
neamortizat aferent pr+ilor nlocuite reprezint c1eltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil. <aloarea fiscal rmas neamortizat a
mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale se recalculeaz n
mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas
neamortizat aferent pr+ilor nlocuite "i majorarea cu valoarea fiscal
6
aferent pr+ilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas.
71.82! An cazul n care se nlocuiesc pr+i componente ale
mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale dup e-pirarea
duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizrii fiscale se va
stabili o nou durat normal de utilizare de ctre o comisie te1nic sau un
e-pert te1nic independent.
Norme metodologice 0$@. ': al.&2
F&C2. Pentru determinarea valorii fiscale n cazul transferurilor terenurilor cu
valoare contabil, precum "i pentru determinarea valorii fiscale rmase
neamortizate n cazul mijloacelor fi-e amortizabile eviden+iate n sold la )&
decembrie '((), n valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniu se includ
"i reevalurile efectuate, potrivit legii, p!n la acea dat.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale
rmase neamortizate n cazul mijloacelor fi-e amortizabile, vor fi luate n
calcul "i reevalurile contabile efectuate dup data de & ianuarie '((F,
precum "i partea rmas neamortizat din reevalurile contabile efectuate n
perioada & ianuarie '((: - )& decembrie '((E, eviden+iate la data de )&
decembrie '((E. 7u se recupereaz prin intermediul amortizrii fiscale
reevalurile contabile efectuate dup data de & ianuarie '((: la mijloacele
fi-e amortizabile care nu mai au valoare fiscal rmas neamortizat la data
reevalurii.
An cazul n care ulterior datei de )& decembrie '(() se efectueaz reevaluri
care determin o descre"tere a valorii acestora se procedeaz la o scdere a
rezervei din reevaluare n limita soldului creditor al rezervei, n ordinea
descresctoare nregistrrii rezervei, iar valoarea fiscal a terenurilor "i
valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fi-e amortizabile se
recalculeaz corespunztor. An aceste situa+ii, partea din rezerva din
reevaluare care a fost anterior dedus se include n veniturile impozabile ale
perioadei n care se efectueaz opera+iunile de reevaluare ulterioare datei de
)& decembrie '(().
Prin valoarea fiscal rmas neamortizat se n+elege diferen+a dintre
valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu "i valoarea amortizrii fiscale.
An valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu se include "i ta-a pe valoarea
adugat devenit nedeductibil, potrivit prevederilor titlului <,.
F&CE. An aplicarea prevederilor art. 2" alin. %&2* din 5odul fiscal, c1eltuielile
nregistrate ca urmare a casrii unui mijloc fi- cu valoarea fiscal incomplet
amortizat sunt c1eltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri
impozabile.
Prin casarea unui mijloc fi- se n+elege opera+ia de scoatere din func+iune a
activului respectiv, urmat de dezmembrarea acestuia "i valorificarea pr+ilor
componente rezultate, prin v!nzare sau prin folosirea n activitatea curent a
contribuabilului.
F&CF. 51eltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului
imobilizat, cu valoarea contabil eviden+iat n sold la )& decembrie '((),
sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rmas de
amortizat, n baza valorii rmase neamortizate.
F&C4. <aloarea imobilizrilor necorporale#corporale n curs de e-ecu+ie care
nu se mai finalizeaz "i se scot din eviden+ pe seama conturilor de c1eltuieli,
n baza aprobrii#deciziei de sistare sau abandonare, precum "i valoarea
rmas a investi+iilor efectuate la mijloacele fi-e concesionate, nc1iriate sau
luate n loca+ie de gestiune, n situa+ia n care contractele se reziliaz nainte
de termen, reprezint c1eltuieli nedeductibile, dac nu au fost valorificate
prin v!nzare sau casare.
Biletu5 nr.12
1?ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
5onform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica
trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat
modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate,
cat si regulile referitoare la conditiile de e-ercitare a activitatilor
profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit
independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea
unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din
intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public
si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament
profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa
previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care
pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si
respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din
atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul
profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea
unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a
standardelor profesionale si etice.
2Care este regimul fiscal din punctul de )edere al impozitului pe
profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau
administrare?
n! c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii, aferente autoturismelor
folosite de persoanele cu func+ii de conducere "i de administrare ale
persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. %:* lit. t*, la cel
mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribu+ii.
art. 21 alin. %:* lit. t*
2(3 din c1eltuielile aferente ve1iculelor rutiere motorizate care nu
sunt utilizate e-clusiv n scopul activit+ii economice, cu o mas total
ma-im autorizat care s nu dep"easc ).2(( Hg "i care s nu aib mai
mult de G scaune de pasageri, incluz!nd "i scaunul "oferului, aflate n
proprietatea sau n folosin+a contribuabilului. 0ceste c1eltuieli sunt integral
deductibile pentru situa+iile n care ve1iculele respective se nscriu n oricare
dintre urmtoarele categorii:
&. ve1iculele utilizate e-clusiv pentru servicii de urgen+, servicii
de paz "i protec+ie "i servicii de curierat;
'. ve1iculele utilizate de agen+ii de v!nzri "i de ac1izi+ii;
). ve1iculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat,
inclusiv pentru serviciile de ta-imetrie;
:. ve1iculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv
pentru nc1irierea ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre "colile de
"oferi;
2. ve1iculele utilizate ca mrfuri n scop comercial.
51eltuielile care intr sub inciden+a acestor prevederi nu includ
c1eltuielile privind amortizarea.
Dodalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabile"te prin norme;
! c1eltuielile cu beneficiile acordate salaria ilor n instrumente de
capitaluri cu decontare n ac iuni. 0cestea reprezint elemente similare
c1eltuielilor la momentul acordrii efective a beneficiilor dac acestea sunt
impozitate conform titlului ,,,;
u! c1eltuielile nregistrate n eviden+a contabil, indiferent de
natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corup+ie, potrivit legii.
Biletul nr.1
1. Codul etic 5EAC% rol& structur.
5odul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
-da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii
serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii
sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru
calitatea prestatiilor lor;
-protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor
fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de
terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
5odul etic este structurat in trei parti si '' de sectiuni:
Partea A M destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de
statut: liber-profesionisti sau angajati- contine E sectiuni
Sectiunea &((- ,ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea &&( M ,ntegritatea
Sectiunea &'( M Obiectivitatea
Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta
Sectiunea &:( - 5onfidentialitatea
Sectiunea &2( M 5omportamentul profesional
Partea B F destinat profesiionistilor contabili independenti M
&(sectiuni
Sectiunea '(( M ,ntroducere
Sectiunea '&( M 0cceptarea unui client
Sectiunea ''( -5onflicte de interes
Sectiunea ')( M Opinii suplimentare
Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea '2( M DarHetingul serviciilor profesionale
Sectiunea 'E( - 5adouri si ospitalitate
Sectiunea '4( M Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 'G( M ,ndependenta in misiuni de audit si certificare
Partea C M destinata profesionistilor contabili nagajati M E sectiuni
Sectiunea )(( M ,ntroducere
Sectiunea )&( M5onflicte potentiale
Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor
N Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea ):( - ,nterese financiare
Sectiunea )2( M Stimulente. 0cceptarea si emiterea de oferte
2Prezentati regimul deductibilitatii $n cazul pro)izioanelor.
Codul fiscal:
ART. 22 Provizioane i rezerve
71! 5ontribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor "i
provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel:
b! provizioanele pentru garan+ii de bun e-ecu+ie acordate
clien+ilor; Norme metodologice
c! provizioanele constituite n limita unui procent de '(3 ncep!nd
cu data de & ianuarie '((:, '23 ncep!nd cu data de & ianuarie '((2, )(3
ncep!nd cu data de & ianuarie '((E, din valoarea crean+elor asupra
7
clien+ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec!t cele prevzute la lit.
d*, f*, g* "i i*, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii:
&. sunt nregistrate dup data de & ianuarie '((:;
'. sunt nencasate ntr-o perioad ce dep"e"te 'F( de zile de la
data scaden+ei;
). nu sunt garantate de alt persoan;
:. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
2. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;
Norme metodologice
d! provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare
"i func+ionare, de ctre institu+iile de credit, institu+iile financiare nebancare
nscrise n $egistrul general +inut de >anca 7a+ional a $om!niei, precum "i
provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
i! provizioanele de risc pentru opera+iunile pe pie+ele financiare,
constituite potrivit reglementrilor 5omisiei 7a+ionale a <alorilor Dobiliare;
=! provizioanele constituite n limita unei procent de &((3 din
valoarea crean+elor asupra clien+ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele
dec!t cele prevzute la lit. d*, f*, g* "i i*, care ndeplinesc cumulativ
urmtoarele condi+ii:
&. sunt nregistrate dup data de & ianuarie '((F;
'. crean+a este de+inut la o persoan juridic asupra creia este
declarat procedura de desc1idere a falimentului, pe baza 1otr!rii
judectore"ti prin care se atest aceast situa+ie;
). nu sunt garantate de alt persoan;
:. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
2. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
>! provizioanele pentru nc1iderea "i urmrirea postnc1idere a
depozitelor de de"euri, constituite de contribuabilii care desf"oar activit+i
de depozitare a de"eurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin
proiectul pentru nc1iderea "i urmrirea postnc1idere a depozitului,
corespunztoare cotei-pr+i din tarifele de depozitare percepute;
l! provizioanele constituite de companiile aeriene din $om!nia
pentru acoperirea c1eltuielilor de ntre+inere "i reparare a parcului de
aeronave "i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntre+inere a
aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre 0utoritatea 0eronautic 5ivil
$om!n.
m! provizioanele#ajustrile pentru deprecierea crean+elor preluate
de la institu+iile de credit n vederea recuperrii acestora, n limita diferen+ei
dintre valoarea crean+ei preluate prin cesionare "i suma de ac1itat cedentului,
pentru crean+ele care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii:
&. sunt cesionate "i nregistrate n contabilitatea cesionarului dup
data de & iulie '(&' inclusiv;
'. sunt transferate de la o persoan sau datorate de o persoan care
nu este afiliat contribuabilului cesionar;
). au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului
cesionar. Norme metodologice
79! An n+elesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion
sau a unei rezerve se n+elege "i majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
7:! Provizioanele constituite pentru crean+ele asupra clien+ilor,
nregistrate de ctre contribuabili nainte de & ianuarie '((:, sunt deductibile
n limitele prevzute la alin. %&* lit. c*, n situa+ia n care crean+ele respective
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii:
a! nu sunt garantate de alt persoan;
b! sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
c! au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;
d! crean+a este de+inut asupra unei persoane juridice pentru care a
fost desc1is procedura falimentului, pe baza 1otr!rii judectore"ti prin care
se atest aceast situa+ie;
e! nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru
crean+a respectiv.
Biletu5 nr. 1"
1. 1espre integritate.
Concept3 ,ntegritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie
s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu
asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii.
Comentarii3 In profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la
rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca
acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in
eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in
eroare
'. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale $n cazul
impozitului pe profit.
0$@. 'E Pierderi fiscale
71! Pierderea anual, stabilit prin declara+ia de impozit pe profit,
se recupereaz din profiturile impozabile ob+inute n urmtorii 2 ani
consecutivi. $ecuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
72! Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care "i nceteaz
e-isten+a ca efect al unei opera iuni de fuziune sau divizare se recupereaz de
ctre contribuabilii nou-nfiin+a+i ori de ctre cei care preiau patrimoniul
societ+ii absorbite sau divizate, dup caz, propor ional cu activele "i pasivele
transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune#divizare. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care nu "i
nceteaz e-isten+a ca efect al unei opera iuni de desprindere a unei pr+i din
patrimoniul acestora, transferat ca ntreg, se recupereaz de ace ti
contribuabili "i de cei care preiau par ial patrimoniul societ+ii cedente, dup
caz, propor ional cu activele "i pasivele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele men inute de
persoana juridic cedent.
7! An cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. %&*,
respectiv alin. %2* se aplic lu!ndu-se n considerare numai veniturile "i
c1eltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile "i c1eltuielile
atribuibile fiecrui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent
desemnat n $om!nia. Pierderile fiscale nregistrate p!n la data de )( iunie
'(&) de sediile permanente care apar+in aceleia"i persoane juridice strine,
care aplic prevederile art. 'GC&, nerecuperate p!n la aceast dat, se
transmit sediului permanent desemnat "i se recupereaz n func+ie de
perioada n care acestea au fost nregistrate, astfel:
a* pierderea fiscal nregistrat n perioada & ianuarie - )( iunie '(&)
inclusiv este luat n calcul la stabilirea profitului impozabil#pierderii fiscale
din perioada & iulie - )& decembrie '(&) inclusiv, naintea recuperrii
pierderilor fiscale din anii preceden+i anului '(&), perioada & iulie - )&
decembrie '(&) inclusiv nefiind considerat an fiscal n sensul celor F ani
consecutivi;
b* pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului '(&), rmas
nerecuperat la data de )( iunie '(&), se recupereaz, la fiecare termen de
plat a impozitului pe profit care urmeaz acestei date, pe perioada de
recuperare rmas din perioada ini+ial de 2 ani, respectiv F ani, n ordinea
nregistrrii acesteia; anul '(&) este considerat un singur an fiscal n sensul
celor 2 ani, respectiv F ani consecutivi. %n vigoare de la & iulie '(&)*
7"! 5ontribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit "i care
anterior au realizat pierdere fiscal intr sub inciden+a prevederilor alin. %&*,
respectiv alin. %2*, de la data la care au revenit la sistemul de impozitare
reglementat de prezentul titlu. 0ceast pierdere se recupereaz pe perioada
cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale "i limita celor 2 ani, respectiv
F ani, dup caz.
7.! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %&*, pierderea fiscal anual
realizat ncep!nd cu anul '((G, stabilit prin declara+ia de impozit pe profit,
se recupereaz din profiturile impozabile ob+inute n urmtorii F ani
consecutivi. $ecuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. Norme
metodologice
?orme metodologice3ART. 2+
F). $ecuperarea pierderilor fiscale anuale se face n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
F:. Pierderea fiscal reprezint suma nregistrat n declara+ia de impunere a
anului precedent.
F2. An cazul n care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele
legale, constituite din profit nainte de impozitare, reconstituirea ulterioar a
rezervei legale nu va mai fi o sum deductibil la calculul profitului
impozabil.
FE. Pierderile fiscale anuale din anii preceden+i anului opera+iunilor de
fuziune, divizare sau desprindere a unei pr+i din patrimoniul acestuia,
nerecuperate de contribuabilul cedent "i transmise contribuabilului
beneficiar, se recupereaz, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit
care urmeaz datei la care aceste opera+iuni produc efecte, potrivit legii, pe
perioada de recuperare rmas din perioada ini+ial de 2, respectiv F ani, n
ordinea n care au fost nregistrate acestea de ctre contribuabilul cedent.
Pierderile fiscale nregistrate de contribuabilul cedent n perioada din anul
curent cuprins ntre & ianuarie "i data la care opera+iunea respectiv produce
efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaz la fiecare termen
de plat a impozitului pe profit care urmeaz datei la care aceste opera+iuni
produc efecte, potrivit legii. 0ceast pierdere este luat n calcul de ctre
contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil#pierderii fiscale
8
din anul fiscal respectiv, naintea recuperrii pierderilor fiscale din anii
preceden+i.
An scopul recuperrii pierderii fiscale transferate sau men+inute, dup caz,
contribuabilul cedent "i contribuabilul beneficiar efectueaz "i urmtoarele
opera+iuni:
a* contribuabilul cedent calculeaz pierderea fiscal pe perioada cuprins
ntre & ianuarie "i data la care opera+iunea de desprindere a unei pr+i din
patrimoniu produce efecte, n vederea stabilirii pr+ii de pierdere transmise
contribuabilului beneficiar, respectiv pr+ii pe care continu s o recupereze,
propor+ional cu activele "i pasivele transferate#men+inute;
b* contribuabilul cedent eviden+iaz partea de pierdere fiscal din anul
curent, precum "i din anii preceden+i transferat#men+inut, n registrul de
eviden+ fiscal;
c* contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un nscris care
trebuie s cuprind informa+ii fiscale referitoare la:
- pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, nregistrate
n declara+iile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul n care
opera+iunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal n
parte;
- n cazul opera+iunilor de desprindere a unei pr+i din patrimoniu, transmite
"i partea din pierderea fiscal nregistrat n anul curent, stabilit prin
ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a*, precum "i pierderile fiscale din
anii preceden+i, propor+ional cu activele "i pasivele transmise
contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;
d* contribuabilul beneficiar nregistreaz, n registrul de eviden+ fiscal,
pierderile fiscale preluate pe baza nscrisului transmis de contribuabilul
cedent, n care eviden+iaz distinct "i perioada de recuperare pentru fiecare
pierdere fiscal transferat.
FEC&. An scopul aplicrii prevederilor art. 2+ alin. %'* din 5odul fiscal, prin
parte de patrimoniu transferat ca ntreg n cadrul unei opera+iuni de
desprindere efectuate potrivit legii se n+elege activitatea economic#ramura
de activitate care, din punct de vedere organizatoric, este independent "i
capabil s func+ioneze prin propriile mijloace. 5aracterul independent al
unei activit+i economice#ramuri de activitate se apreciaz potrivit
prevederilor pct. 4EC'. An situa+ia n care partea de patrimoniu desprins nu
este transferat ca ntreg, n sensul identificrii unei activit+i
economice#ramuri de activitate, independente, pierderea fiscal nregistrat
de contribuabilul cedent nainte ca opera+iunea de desprindere s produc
efecte potrivit legii se recupereaz integral de ctre acest contribuabil.
FEC'. An scopul aplicrii prevederilor art. 2+ alin. %:* din 5odul fiscal,
contribuabilii care, ncep!nd cu data de & februarie '(&), aplic sistemul de
impunere pe veniturile microntreprinderilor respect "i urmtoarele reguli de
recuperare a pierderii fiscale:
- pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului '(&) se recupereaz
potrivit prevederilor art. 2+ din 5odul fiscal, de la data la care contribuabilul
revine la sistemul de plat a impozitului pe profit, anul '(&) fiind considerat
un singur an fiscal n sensul celor 2 sau F ani consecutivi;
- pierderea fiscal din perioada & ianuarie - )& ianuarie '(&) inclusiv,
nregistrat de ctre un contribuabilul care, n aceast perioad, a fost pltitor
de impozit pe profit, se recupereaz, potrivit prevederilor art. 'E din 5odul
fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plat a
impozitului pe profit, iar anul '(&: este primul an de recuperare a pierderii,
n sensul celor F ani consecutivi;
- n cazul n care contribuabilul revine n cursul anului '(&), la sistemul de
plat a impozitului pe profit potrivit art. 1128+ din 5odul fiscal, pierderea
fiscal nregistrat n perioada & ianuarie - )& ianuarie '(&) inclusiv este
luat n calcul la stabilirea profitului impozabil#pierderii fiscale din perioada
& februarie - )& decembrie '(&), naintea recuperrii pierderilor fiscale din
anii preceden+i anului '(&), "i se recupereaz potrivit art. 2+ din 5odul
fiscal, ncep!nd cu anul '(&:, n limita celor F ani consecutivi. Perioada &
februarie - )& decembrie '(&) inclusiv nu este considerat an fiscal n sensul
celor F ani consecutivi.
FF. BBB 0brogat.
Biletul nr. 1.
1. 1espre obiecti)itate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie
impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de
interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea
detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala
cinstea si corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de
interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane.
6actori - sunt e-pusi unor situatii in care asupra lor se pot e-ercita presiuni
care le pot diminua obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar e-ista eceste
posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil
evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori
influentele altora sa incalce obiectivitatea
@rebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul
obiectivitatii
7u trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta
importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de )edere al impozitului pe profit creditul fiscal
e-tern?
0$@. )& 5redit fiscal
71! Dac o persoan juridic rom!n ob+ine venituri dintr-un stat
strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului
cu re+inere la surs "i veniturile sunt impozitate at!t n $om!nia c!t "i n
statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect
prin re+inerea "i virarea de o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit
ce se determin potrivit prevederilor prezentului titlu.
72! Deducerea pentru impozitele pltite ctre un stat strin ntr-un
an fiscal nu poate dep"i impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de
impozit pe profit prevzute la art. 19 alin. %&* la profitul impozabil ob+inut n
statul strin, determinat n conformitate cu regulile prevzute n prezentul
titlu sau la venitul ob+inut din statul strin.
7281! Deducerea prevzut la alin. %'* se acord doar din impozitul
pe profit calculat pentru anul n care impozitul a fost pltit statului strin.
7! ,mpozitul pltit unui stat strin este dedus, dac se aplic
prevederile conven+iei de evitare a dublei impuneri nc1eiate ntre $om!nia
"i statul strin "i dac persoana juridic rom!n prezint documenta+ia
corespunztoare, conform prevederilor legale, din care s rezulte faptul c
impozitul a fost pltit statului strin.
Biletul nr.1+
1. 1espre competenta profesionala si prudenta
5ompetenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa
detina competentele necesare desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit
si satisface cele doua componente ale principiului:
- obtinerea competentei
- mentinerea competentei
Den+inerea competen+ei necesit o permanent con"tientizare si
n+elegere a evolu+iilor relevante pe plan profesional te1nic si n mediul de afaceri.
Dezvoltarea profesional continu elaboreaz "i men+ine capacit+ile care i permit
unui profesionist contabil s desf"oare o activitate competent ntr-un mediu
profesional.
In profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care "i
desf"oar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire "i
supervizare adecvate.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i aten+ioneze pe clien+i,
angajatori "i al+i utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor
pentru a evita n+elegerea eronat a unei opinii e-primate drept afirmarea unui fapt.
2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale pri)ind
e-pertiza contabila?
Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz
deopotriv e-pertizelor contabile judiciare "i e-trajudiciare, regsindu-se n
$egulamentul de Organizare "i 6unc+ionare al 5;550$, n 7orma
profesional nr. )2 privind e-pertizele contabile "i n 5odul ;tic 7a+ional al
Profesioni"tilor 5ontabili.
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor
Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obliga+ia
e-pertului contabil de a se manifesta liber fa+ de orice interes care este
incompatibil cu integritatea, obiectivitatea "i, n general, cu independen+a
profesional, e-ercitarea profesiei de e-pert contabil fc!ndu-se cu
respectarea principiului independen+ei profesiei; e-pertul contabil nu trebuie
niciodat s se gseasc n situa+ia de conflict de interese "i n nici o alt
situa+ie care ar putea aduce atingere integrit+ii "i obiectivit+ii sale.
Norma profesional nr !" con+ine cadrul de referin+ al misiunilor
privind e-pertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni:
N#$ Norme de comportament profesional specifice misiunilor
privind e-pertizele contabile: ,ndependen+a e-pertului contabil; 5ompeten+a
e-pertului contabil; 5alitatea e-pertizelor contabile; Secretul profesional "i
5onfiden+ialitatea e-pertului contabil. 0ceste norme se suprapun demersului
deontologic privind e-pertiza contabil.
N%$ Norme de lucru specifice misiunilor privind e-pertizele
contabile: Dispunerea e-pertizelor judiciare "i numirea e-per+ilor contabili;
5ontractarea "i programarea e-pertizelor contabile; Documentarea lucrrilor
privind e-pertizele contabile. 0ceste norme se suprapun demersului te1nic
privind e-pertiza contabil.
N!$ Norme de raport specifice expertizelor contabile: $edactarea
raportului de e-pertiz contabil; Semnarea "i depunerea raportului de
e-pertiz contabil. 0ceste norme se suprapun demersului profesional
privind e-pertiza contabil.
9
N&$ Anexe' Dodel de 5ontract privind efectuarea e-pertizelor
contabile e-trajudiciare; Dodel de $aport de e-pertiz contabil judiciar;
Dodel de $aport de e-pertiz contabil e-trajudiciar.
$eglementarea profesional a activit+ii de e-pertiz contabil are drept
obiectiv crearea unui cadru care s asigure buna desf"urare a activit+ii
e-per+ilor contabili ce desf"oar astfel de misiuni.
Biletul nr.19
1. 1espre profesionalism.
0cest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se
conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care
ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru.
,n cadrul strategiei de promovare si de marHeting a lor si a activitatii pe
care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii
eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari e-agerate pentru serviciile pe care le ofera,
calificarile pe care le poseda si e-perienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de
fundament privind munca desfasurata de altii
2Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul
pe profit si care sunt termenele de depunere?
0$@. ): Declararea "i plata impozitului pe profit
71! Declararea "i plata impozitului pe profit, cu e-cep+iile
prevzute de prezentul articol, se efectueaz trimestrial, p!n la data de 2.
inclusiv a primei luni urmtoare nc1eierii trimestrelor , - ,,,. Definitivarea "i
plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaz p!n
la termenul de depunere a declara+iei privind impozitul pe profit prevzut la
art. ..
72! Ancep!nd cu data de & ianuarie '(&), contribuabilii, al+ii
dec!t cei prevzu+i la alin. %:* "i %2*, pot opta pentru declararea "i plata
impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate, efectuate trimestrial.
@ermenul p!n la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de
depunere a declara+iei privind impozitul pe profit, prevzut la art. ..
7! Op+iunea pentru sistemul anual de declarare "i plat a
impozitului pe profit se efectueaz la nceputul anului fiscal pentru care se
solicit aplicarea prevederilor alin. %'*. Op+iunea efectuat este obligatorie
pentru cel pu+in ' ani fiscali consecutivi. ,e"irea din sistemul anual de
declarare "i plat a impozitului se efectueaz la nceputul anului fiscal pentru
care se solicit aplicarea prevederilor alin. %&*. 5ontribuabilii comunic
organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual#trimestrial de
declarare "i plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor 5odului de
procedur fiscal, p!n la data de )& ianuarie inclusiv a anului fiscal
respectiv.
7"! 5ontribuabilii societ+i comerciale bancare - persoane
juridice rom!ne "i sucursalele din $om!nia ale bncilor - persoane juridice
strine au obliga+ia de a declara "i plti impozit pe profit anual, cu pl+i
anticipate efectuate trimestrial. @ermenul p!n la care se efectueaz plata
impozitului anual este termenul de depunere a declara+iei privind impozitul
pe profit, prevzut la art. ..
7.! Irmtorii contribuabili au obliga+ia de a declara "i plti
impozitul pe profit, astfel:
a! organiza+iile nonprofit au obliga+ia de a declara "i plti impozitul pe
profit, anual, p!n la data de 2. februarie inclusiv a anului urmtor celui
pentru care se calculeaz impozitul;
b! contribuabilii care ob+in venituri majoritare din cultura cerealelor, a
plantelor te1nice "i a cartofului, pomicultur "i viticultur au obliga+ia de a
declara "i de a plti impozitul pe profit anual, p!n la data de 2. februarie
inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul;
c! contribuabilii prevzu+i la art. 1 lit. c* - e* au obliga+ia de a declara "i
plti impozit pe profit trimestrial, conform alin. %&*.
7+! 5ontribuabilii, al+ii dec!t cei prevzu+i la alin. %:* "i %2*,
care, n anul precedent, se aflau n una dintre urmtoarele situa+ii:
a! nou-nfiin+a+i;
b! nregistreaz pierdere fiscal la sf!r"itul anului fiscal precedent;
c! s-au aflat n inactivitate temporar sau au declarat pe propria rspundere
c nu desf"oar activit+i la sediul social#sediile secundare, situa+ii nscrise,
potrivit prevederilor legale, n registrul comer+ului sau n registrul +inut de
instan+ele judectore"ti competente, dup caz;
d! au fost pltitori de impozit pe veniturile microntreprinderilor, n anul
pentru care se datoreaz impozitul pe profit aplic sistemul de declarare "i
plat prevzut la alin. %&*. An sensul prezentului alineat nu sunt considera+i
contribuabili nou-nfiin+a+i cei care se nregistreaz ca efect al unor
opera+iuni de reorganizare efectuate potrivit legii.
79! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %4*, contribuabilii
prevzu+i la alin. %:* nou-nfiin+a+i, nfiin+a+i n cursul anului precedent sau
care la sf!r"itul anului fiscal precedent nregistreaz pierdere fiscal
efectueaz pl+i anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul sumei
rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei
pentru care se efectueaz plata anticipat.
7:! 5ontribuabilii care aplic sistemul de declarare "i plat a
impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, determin
pl+ile anticipate trimestriale n sum de o ptrime din impozitul pe profit
datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele pre+urilor de consum,
estimat cu ocazia elaborrii bugetului ini+ial al anului pentru care se
efectueaz pl+ile anticipate, p!n la data de '2 inclusiv a lunii urmtoare
trimestrului pentru care se efectueaz plata. ,mpozitul pe profit pentru anul
precedent, pe baza cruia se determin pl+ile anticipate trimestriale, este
impozitul pe profit datorat conform declara+iei privind impozitul pe profit,
fr a lua n calcul pl+ile anticipate efectuate n acel an.
7:81! An cazul contribuabililor care aplic reglementrile
contabile conforme cu Standardele interna ionale de raportare financiar,
pl ile anticipate trimestriale se efectueaz n sum de o ptrime din
impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. %4*, fr
a lua n calcul influen a ce provine din aplicarea prevederilor art. 1;8,
inclusiv pentru anii fiscali n care se deduc sumele eviden iate n soldul
debitor al contului rezultatul reportat din provizioane specifice.
7;! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %4*, contribuabilii care
aplic sistemul de declarare "i plat a impozitului pe profit prevzut la alin.
%'* "i care, n primul an al perioadei obligatorii prevzute de alin. %)*,
nregistreaz pierdere fiscal efectueaz pl+i anticipate n contul impozitului
pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra
profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz plata anticipat.
71<! An cazul contribuabililor care aplic sistemul de declarare
"i plat a impozitului pe profit prevzut la alin. %'* "i care, n anul precedent,
au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar n
anul pentru care se calculeaz "i se efectueaz pl+ile anticipate nu mai
beneficiaz de facilit+ile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul
precedent, pe baza cruia se determin pl+ile anticipate, este impozitul pe
profit determinat conform declara+iei privind impozitul pe profit pentru anul
precedent, lu!ndu-se n calcul "i impozitul pe profit scutit.
711! An cazul urmtoarelor opera+iuni de reorganizare efectuate
potrivit legii, contribuabilii care aplic sistemul de declarare "i plat a
impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, stabilesc
impozitul pe profit pentru anul precedent, ca baz de determinare a pl+ilor
anticipate, potrivit urmtoarelor reguli:
a! contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane
juridice rom!ne, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective
produc efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat de ace"tia
pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acela"i an de
celelalte societ+i cedente;
b! contribuabilii nfiin+a+i prin fuziunea a dou sau mai multe persoane
juridice rom!ne nsumeaz impozitul pe profit datorat pentru anul precedent
de societ+ile cedente. An situa+ia n care toate societ+ile cedente
nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilii nou-nfiin+a+i
determin pl+ile anticipate potrivit prevederilor alin. %F* "i %G*;
c! contribuabilii nfiin+a+i prin divizarea unei persoane juridice rom!ne
mpart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedent
propor+ional cu valoarea activelor "i pasivelor transferate, conform
proiectului ntocmit potrivit legii. An situa+ia n care societatea cedent
nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilii nou-nfiin+a+i
determin pl+ile anticipate potrivit prevederilor alin. %F* "i %G*;
d! contribuabilii care primesc active "i pasive prin opera+iuni de divizare a
unei persoane juridice rom!ne, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile
respective produc efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat
de ace"tia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul
precedent de societatea cedent, recalculat propor+ional cu valoarea activelor
"i pasivelor transferate, conform proiectului ntocmit potrivit legii;
e! contribuabilii care transfer, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia
sau mai multor societ+i beneficiare, ncep!nd cu trimestrul n care
opera+iunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculeaz impozitul pe
profit datorat pentru anul precedent propor+ional cu valoarea activelor "i
pasivelor men+inute de ctre persoana juridic care transfer activele.
712! An cazul contribuabililor care aplic sistemul de declarare
"i plat a impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial,
"i care n cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice
strine ca urmare a opera+iunilor prevzute la art. 2981, ncep!nd cu
trimestrul n care opera+iunile respective produc efecte, potrivit legii, aplic
urmtoarele reguli pentru determinarea pl+ilor anticipate datorate:
a! n cazul fuziunii prin absorb+ie, sediul permanent determin pl+ile
anticipate n baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de ctre
societatea cedent;
b! n cazul divizrii, divizrii par+iale "i transferului de active, sediile
permanente determin pl+ile anticipate n baza impozitului pe profit datorat
pentru anul precedent de societatea cedent, recalculat pentru fiecare sediu
10
permanent, propor+ional cu valoarea activelor "i pasivelor transferate, potrivit
legii. Societ+ile cedente care nu nceteaz s e-iste n urma efecturii unei
astfel de opera+iuni, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective
produc efecte, potrivit legii, ajusteaz pl+ile anticipate datorate potrivit
regulilor prevzute la alin. %&&* lit. e*.
71! 5ontribuabilii care aplic sistemul de declarare "i plat a
impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, implica+i
n opera+iuni transfrontaliere, altele dec!t cele prevzute la alin. %&'*, aplic
urmtoarele reguli n vederea determinrii impozitului pe profit pentru anul
precedent, n baza cruia se determin pl+ile anticipate:
a! n cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice
strine, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective produc efecte,
potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, n baza cruia se
determin pl+ile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea
absorbant n anul fiscal precedent celui n care se realizeaz opera+iunea;
b! contribuabilii care absorb cel pu+in o persoan juridic rom!n "i cel
pu+in o persoan juridic strin, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunea
respectiv produce efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit
datorat de ace"tia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru
acela"i an de celelalte societ+i rom!ne cedente;
c! contribuabilii nfiin+a+i prin fuziunea uneia sau mai multor persoane
juridice rom!ne cu una sau mai multe persoane juridice strine nsumeaz
impozitul pe profit datorat de societ+ile rom!ne cedente. An situa+ia n care
toate societ+ile cedente rom!ne nregistreaz pierdere fiscal n anul
precedent, contribuabilul nou-nfiin+at determin pl+ile anticipate potrivit
prevederilor alin. %F* "i %G*.
71"! Persoanele juridice care, n cursul anului fiscal, se dizolv
cu lic1idare, potrivit legii, au obliga ia s depun declara ia anual de
impozit pe profit i s plteasc impozitul p!n la data depunerii situa iilor
financiare la organul fiscal competent din subordinea 0gen iei 7a ionale de
0dministrare 6iscal.
71.! Persoanele juridice care, n cursul anului fiscal, se dizolv
fr lic1idare au obliga+ia s depun declara+ia anual de impozit pe profit "i
s plteasc impozitul p!n la nc1iderea perioadei impozabile.
71+! Obliga+iile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt
venituri ale bugetului de stat.
719! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %&E*, impozitul pe
profit, dob!nzile#majorrile de nt!rziere "i amenzile datorate de regiile
autonome din subordinea consiliilor locale "i a consiliilor jude+ene, precum "i
cele datorate de societ+ile comerciale n care consiliile locale "i#sau jude+ene
sunt ac+ionari majoritari, care realizeaz proiecte cu asisten+ financiar din
partea Iniunii ;uropene sau a altor organisme interna+ionale, n baza unor
acorduri#contracte de mprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte
normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective p!n la sf!r"itul
anului fiscal n care se nc1eie proiectul care face obiectul
acordului#contractului de mprumut.
71:! Pentru aplicarea sistemului de declarare "i plat a
impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, indicele
pre+urilor de consum necesar pentru actualizarea pl+ilor anticipate se
comunic, prin ordin al ministrului finan+elor publice, p!n la data de &2
aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaz pl+ile anticipate. Norme
metodologice
0$@. )2 Depunerea declara+iei de impozit pe profit
71! 5ontribuabilii au obliga+ia s depun o declara+ie anual de
impozit pe profit p!n la data de 2. martie inclusiv a anului urmtor, cu
e-cep+ia contribuabililor prevzu+i la art. " alin. %2* lit. a* "i b*, alin. %&:* "i
%&2*, care depun declara+ia anual de impozit pe profit p!n la termenele
prevzute n cadrul acestor alineate.
72! 5ontribuabilii prevzu+i la art. 1 lit. c* "i e* au obliga+ia de a
depune "i declara+ia privind distribuirea ntre asocia+i a veniturilor "i
c1eltuielilor. Norme metodologice
Biletul nr.1:
1. 1espre respectarea standardelor si normelor profesionale.
In profesionist contabil trebuie sO-si indeplineasca sarcinile
profesionale in conformitate cu normele te1nice si profesionale relevante.
Profesionistii contabili au datoria de a e-ecuta cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in mOsura in care sunt compatibile cu
cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili,
cu independenta . ,n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale
si te1nice emise de:
- ,605 %de e-. Standardele ,ntemationale de 0udit*
- 5onsiliul pentru Standarde ,nternationale de 5ontabilitate
- Dinisterul 6inantelor Publice
- 5.;.5.5.0.$. si 5amera 0uditorilor 6inanciari
?egislatia relevant
2. Care este finalitatea e-pertizelor contabile?
6inalitatea e-pertizelor contabile consta in redactarea raportului de e-pertiza
contabila , semnarea si depunerea lui
Biletul nr. 1;
1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta
Principiul independen+ei se aplic tuturor profesioni"tilor contabili n
practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. ,n cazul e-ecutrii
unei misiuni de audit independen+a devine cea mai sigur garan+ie c
profesionistul contabil "i-a ndeplinit misiunea n condi+ii de integritate "i cu
obiectivitate.
,ndependenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua
componente fundamentale ale conceptului de independenta.
5omponentele fundamentale ale independen+ei sunt:
- independen+a de spirit#gandire %ra+ionamentul profesional* J independenta
de drept J acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca
poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu
obiectivitatea necesara.
- independen+a n aparen+ %comportamental* J independenta de fapt J
presupune ca o terta persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu
gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o
determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia.
Prin independen+ nu trebuie s se n+eleag c o persoan care e-ercit un
ra+ionament profesional trebuie s fie izolat de rela+iile sale economice,
financiare sau de alt natur, ci doar c importan+a acestor rela+ii trebuie
evaluat "i din punctul unei ter+e persoane, rezonabil "i informat, care,
av!nd toate informa+iile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c
sunt inacceptabile.
2 Ce semnificatie are interesul general 7interesul public!?
In semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea
responsabilit+ii de a ac+iona n interes public. 0"adar responsabilitatea unui
profesionist contabil nu const e-clusiv n a satisface nevoile unui client sau
unui angajator individual. 0c+ion!nd n interes public un profesionist
contabil ar trebui s respecte "i s se conformeze prevederilor etice ale
acestui 5od.
Publicul profesiunii contabile este format din clien+i, donatori de credite,
guvernan+i, angajatori, angaja+i, investitori, comunitatea oamenilor de
afaceri, a finan+atorilor "i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitate "i
integritatea profesioni"tilor contabili pentru a men+ine func+ionarea
corespunztoare a economiei. 0ceast ncredere impune profesiunii contabile
o rspundere public.
5nteresul public este definit drept bunstarea colecti) a comunit2ii i a
institu2iilor deser)ite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public,
de e-emplu:
-auditorii financiari independen+i ajut la men+inerea integrit+ii "i eficien+ei
situa+iilor financiare prezentate institu+iilor financiare ca suport par+ial pentru
mprumuturi "i ac+ionarilor pentru a ob+ine capital;
-directorii financiari au atribu+ii n diverse domenii de management
financiar "i contribuie la utilizarea eficient "i efectiv a resurselor entit+ii
economice sau publice;auditorii interni furnizeaz asigurarea n privin+a
e-isten+ei unui sistem de control intern corect, care spore"te ncrederea n
informa+iile financiare e-terne ale entit+ii;
-e-per+ii n impozite ajut la stabilirea ncrederii "i eficien+ei, precum "i la
aplicarea corect a sistemului de impozitare;
-consultan+ii manageriali au o responsab fa+ de interesul public n
sus+inerea lurii unor decizii manageriale corecte;
Profesioni"tii contabili au un rol important n societate. ,nvestitorii,
creditorii, patronii "i alte sectoare ale comunit+ii financiare, inclusiv
guvernul "i publicul conteaz pe profesioni"tii contabili pentru o contabilitate
financiar "i raportri corecte, pentru un management financiar eficient "i
sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri "i
impozite. 0titudinea "i comportamentul profesioni"tilor contabili atunci c!nd
presteaz astfel de servicii au un impact asupra bunstrii economice a
comunit+ii "i +rii lor.
Profesioni"tii contabili pot rm!ne n aceast pozi+ie avantajoas numai
continu!nd s ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care s
demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat. ;ste n
interesul profesiunii contabile din $om!nia de a face cunoscut utilizatorilor
serviciilor oferite de profesioni"tii contabili c ele sunt e-ecutate la cel mai
nalt nivel de performan+ "i n conformitate cu cerin+ele etice asociate
acestor servicii.
Biletul nr.2<
1. Amenintari la adresa independentei.
;-emple care pot crea amenin+ri la adresa independen+ei, pot fi:
P un membru al cabinetului#societ+ii care este sau a fost recent una din
persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;
P un membru al cabinetului#societ+ii care este sau a fost recent un angajat al
clientului ntr-o pozi+ie din care poate e-ercita o influen+ semnificativ
direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa+ de client;
11
P prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de
non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii
profesionistului contabil fa+ de client;
pregtirea datelor originale utilizate la generarea situa+iilor financiare sau
pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a
profesionistului contabil fa+ de client.
2. A-plica2i rela2ia dintre etic i calitatea $n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat
oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
; in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze
utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile
acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest
statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional,
inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.
;tica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat
si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar
pentru membrii 5;550$, printr-o sanatoasa si libera concurenta.
5alitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare
a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt
abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
Biletul nr.21
1.6suri de protec2ie $mpotri)a amenin2rilor la adresa independen2ei.
Dasurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un
nivel acceptabil se impart in doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se e-plica rolul social al profesionstilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. 0titudinea si
comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni
asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. ,n plus,
lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor
memebrilor societatii sunt indispensabile societatii. ,nvestitorii, donatorii de
fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si 9uvernul
si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a
pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa
asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra
unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Biletul nr.22
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
,605 si ,0S56 au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de
audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel
international.
In organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un
comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor
in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar,
organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative
suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
;ste recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca
doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze
standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele
de auditare. 0ceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si
mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert,
precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.
6iecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare
cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra
problemelor de tranzitie. $ecomandarile comitetului de a adopta un anumit
standard international trebuie sa fie aprobate de 5onsiliu, de preferat dupaQ o
perioada de e-punere. ,n cursul perioadei de e-punere se pot tine seminarii
pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste
utilizarea standardului.
2. Ce sunt ser)iciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini
contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de e-emplu:
-servicii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultant managerial
- management financiar
Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar
potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei
ndatoriri fat de cineva.
Biletul nr.2
1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calit2ii ser)iciilor
profesionale.
5odul etic ,605 al profesionistilor contabili se concentreaza pe
responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de
contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor,
angajatorilor si publicului. ,605 considera ca organismele membre trebuie sa
demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea
rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
$eglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu
jurisdictii diferite. Inele jurisdictii au mecanisme e-terne de reglementare si
altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul
profesiei cu mecanisme publice de supraveg1ere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului
profesionist.;valuarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta
datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul
profesionist isi desfasoara activitatea.
,n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea
regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia %angajatorul* care
angajeaza contabilul profesionist.
,n cazul contabililor profesionisti din practica publica,
implementarea regulamentului intern de control al calitatii este
responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. ,ncurajarea si
asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea
calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-c1eie a
organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele
profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea
acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care
prevaleaza in tarile respective.
5ontrolul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract,
nivelul firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne%inspectori angajati*
-resurse e-terne: %contractanti,sistemde control catre terti,contractarea
lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala*
,ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa
ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. ,n orice caz,
acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale
caror angajamente sunt selectate pentru control.
2.Prezenta2i modul de determinare a impozitului pe teren $n cazul
terenurilor situate $n intra)ilan ce au ca destina2ie teren pentru
construc2ii.
71! ,mpozitul pe teren se stabile"te lu!nd n calcul numrul de metri
ptra+i de teren, rangul localit+ii n care este amplasat terenul "i zona "i#sau
categoria de folosin+ a terenului,conform ncadrrii fcute de consiliul local.
72! An cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul
agricol la categoria de folosin+ terenuri cu construc+ii, impozitul pe teren se
stabile"te prin nmul+irea suprafe+ei terenului, e-primat n 1ectare, cu suma
corespunztoare prevzut n urmtorul tabel:
Biletul nr.2"
1. Rolul organismului profesional pentru dez)oltarea profesionala continu.
In principiu fundamental al 5odului etic ,605 al profesionistilor
contabili specifica faptul ca /un profesionist are sarcina permanenta de a-si
pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un
client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza
noutatilor curente din practica, legislatie si te1nica. In profesionist contabil
trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele te1nice si
profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.. Dezvoltarea
profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de
invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor
profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor
profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta
acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul
profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si
pe cea a membrilor sai. ;ste important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si
beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a
carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul ,nternational de ;ducatie pentru 5ontabilii Profesionisti
F, /Dezvoltarea profesionala continua: In program de invatare de durata si
dezvoltare continua a competentei profesionale.,stabileste referinta
12
internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii
profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale
continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi
estimate si verificate. Dulte organisme de contabilitate solicita membrilor sa
faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza
dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa
stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de
dezvoltarea profesionala continua.
2. Care sunt restrictiile $n promo)area ser)iciilor de ctre profesionitii
Situa+iile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste,
decen+ "i bun gust pentru o ac+iune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante
nejustificate de posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de
reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane
rezonabile o neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este e-pert sau specialist intr-
un anume domeniu al contabilitatii
Biletul nr.2.
1.Ce sunt ser)iciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile
inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e-emplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
-fiscalitate;
-consultanta manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit
normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata
de cineva.
2.Competen2a profesional i responsabilitatea c/nd se utilizeaz
lucrrile unui alt e-pert.
?iber profesioni"tii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale
fr o competen+ adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi
avizate "i de o asisten+ care s le permit s presteze servicii de calitate.
Dac un profesionist contabil nu posed competen+ele necesare ntr-un
domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te1nice
de la specilia"ti %al+i profesioni"ti contabili, avoca+i, ingineri, geologi sau al+i
e-per+i*. An acest caz, de"i profesionistul contabil se sprijin pe competen+elel
te1nice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoa"te n mod
necesar regulile de etic ale profesiunii.
Antruc!t profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru
serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate
de ctre e-pertul consultant. ;l trebuie s se asigure ce e-pertul consultant
este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale
profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip ace"ti
e-per+i.
0ceast asigurare se poate ob+ine:
-fie cer!nd e-per+ilor respectivi s citeasc regulile de etic;
-fie cer!nd e-per+ilor o confirmare scris asupra bunei n+elegeri a
regulilor de etic;
-fie d!nd sfaturi dac apar conflicte poten+iale.
5!nd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt
cunoscute "i respectate, el trebuie s refuze ncredin+area misiunii sau s o
ntrerup %dac a ncepul*.
B5GAT 2+
1. Care sunt caracteristicile esent%iale ale unei profesii contabile?
5aracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si
invatamant.
- $espectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli
stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la
obiectivitate.
- $ecunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Ineori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in
contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de
loialitate, vizavi e angajator.
@inand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor
profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat
sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea
publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe
independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.
2. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor
prestate, tinand seama de urmatoarele elemente:
&. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
'. nivelul de instruire si e-perienta persoanei care participa la lucrare;
). timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
:. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in
vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme,
fiecarui profesionist.
In profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru
onorarii subestimate.
5and se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se
asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele
organismului international cu privire la calitate.
51eltuielile si diversele rambursari - dcplasari de e-emplu - se inregistreaza
distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber
profesionist, este strict interzisa.
5riteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si e-perienta a persoanei participante la
misiune;
c. timpul afectat %ore, zile*;
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
Biletul nr.29
Ce semnificatie are interesul general 7interesul public!?
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in
activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc.
Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de
public,prin public intelegandu-se: 5lientii; 9uvernul; 0ngajatorii;
,nvestitorii; Oamenii de afaceri; 5omunitatile financiare; Donatorii de
fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si
integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei.
0ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o
responsabilitate in materie de interes general. ,nteresul general semnifica
satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza
profesionistii contabili,in slujba carora se afla. ,nteresul public este
bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
interesul public: 0uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si
eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport
partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
$esponsabilii financiari%directorii economici* cu atributii in diverse
domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva
a resurselor organizatiei; 0uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura
cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile
financiare e-terne ale patronului; ;-pertii in impozite ajuta la stabilirea
increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de
impozitare; 5onsilierii de gestiune si consultantii manageriali au o
responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii
manageriale corecte. ,ntrodusa la inceput in SI0 prin ?egea Sarbanes-
O-leR,supraveg1erea publica a fost preluata la nivelul I; prin noua
Directiva a 4-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in
legislatiile nationale pana in luna iunie '((4.
Supraveg1erea publica,in spiritul si litera Directivei a 4-a ,consta in
implementarea unui sistem eficient de supraveg1ere publica a auditorilor
statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui
organism de supraveg1ere publica. Pentru a nu afecta interesul
public,supraveg1erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii:
@oti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supraveg1erii
publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un
organism profesional autonom,sistemul de supraveg1ere publica se e-tinde si
asupra acestuia. Sistemul de supraveg1ere publica este condus de
nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii
relevante pentru auditul statutar fie datorita e-perientei sale profesionale,fie
pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul
pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea
sistemului de supraveg1ere publica sunt selectate printr-o procedura de
nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveg1ere publica
isi asuma responsabilitatea finala a supraveg1erii: 0utorizarii%acreditarii* si
evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; 0doptarii standardelor
de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de
audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale
13
continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni
disciplinare.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra
mi=ioacelor de transport in cazul autoturismelor.
@a-a asupra mijloacelor de transport se calculeaz n func+ie de tipul
mijlocului de transport, conform celor prevzute n prezentul capitol.
%'* An cazul oricruia dintre urmtoarele autove1icule, impozitul pe mijlocul
de transport se calculeaz n func+ie de capacitatea cilindric a acestuia, prin
nmul+irea fiecrei grupe de '(( cmC) sau frac+iune din aceasta cu suma
corespunztoare din tabelul urmtor:
Biletul nr.2:
1.Care sunt imperati)ele fundamentale pentru realizarea obiecti)ului
profesiei contabile?
$ealizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea
e-igentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane
recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist
contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, stand de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili
trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de
reguli de etica profesionala.
2.Ce sunt ser)iciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile
inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e-emplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
-fiscalitate;
-consultanta manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit
normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata
de cineva.
Biletul nr.2;
1.A-plica2i rela2ia dintre etic i calitatea $n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat
decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea
publicului.
; in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze
utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile
acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest
statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional,
inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.
;tica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist,
cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar
pentru membrii 5;550$, printr-o sanatoasa si libera concurenta.
5alitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare
a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt
abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. 4norariile i independen2a.
5and onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine
acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale
profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta
fata de acest client sau grup trebuie e-aminate cu atentie,caci independenta
poate fi pusa in pericol.
Organismele membre ale ,605 stabilesc reguli s, furnizeaza instructiuni
membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in
concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia
economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client
pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este
conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor
servicii.
,n tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este
autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie
limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fi-ate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt
considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate
procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie.
Biletul nr.<
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?
5ompeten+a unei persoane este capacitatea de a se pronun+a asupra unui
lucru, pe temeiul unei cunoa"teri ad!nci a problemei n discu+ie %Dic+ionarul
;-plicativ, ;ditura 0cademiei, &GF2*.
5ompeten+a profesional se ob+ine prin studiu M practic. SS ac+ionezi fr
s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil. %DarR >eard*.
Principiul competen+ei profesionale "i al pruden+ei impune urmtoarele
obliga+ii profesioni"tilor contabili:
a*. men+inerea cuno"tin+elor "i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar
astfel nc!t clien+ii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii
profesionale competente; "i
b*. s ac+ioneze cu pruden+ n conformitate cu standardele te1nice "i
profesioniale, atunci c!nd ofer servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesit un ra+ionament solid n aplicarea
cuno"tin+elor "i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii.
5ompeten+a profesional poate fi mpr+it n dou faze separate:
%a* ob+inerea unui nivel de competen+ profesional;
%b* men+inerea unui nivel de competen+ profesional.
Den+inerea unui nivel de competen+ profesional necesit o
permanent con"tientizare "i n+elegere a evolu+iilor relevante pe plan
profesional te1nic "i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu
elaboreaz "i men+ine capacit+ile care i permit unui profesionist contabil s
desf"oare o activitate competent ntr-un mediu profesional.
TStandardul ,nterna+ional de ;duca+ie %,;S* nr.F emis de 6edera+ia
,nterna+ional a 5ontabililor %,605* prevede ca obiectiv al profesiei
contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n nt!mpinarea
nevoilor publicului;
T Standardul profesional nr. )4 privind dezvoltarea profesional continu a
profesioni"tilor contabili;
T Programul de dezvoltare profesional continu a profesioni"tilor
contabili.
In profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care "i
desf"oar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de
instruire "i supervizare adecvat.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i aten+ioneze
pe clien+i, angajatori "i al+i utilizatori de servicii profesionale de limitele
inerente serviciilor pentru a evita n+elegerea eronat a unei opinii e-primate
drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau ser)iciile primate i independen2a.
0cceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei
ospitalitati e-cesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice
primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile
lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.1
1.Confiden2ialitatea% care sunt obliga2iile profesionistului contabil?
Obliga+iile profesionistului contabil privind confidentialitatea
sunt:
ab+inerea de a dezvlui informa+ii confiden+iale n afara unit+ii
angajatoare, e-cep+ia cazului c!nd a fost autorizat sau c!nd e-ist o obliga+ie
legal sau profesional s publice acele informa+ii;
abtinerea de la folosirea informa+iilor confiden+iale dob!ndite n
timpul e-ecutrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul
unei ter+e persoane;
respectarea confiden+ialit+ii in mediu social %asocia+i de afaceri,
rude* , in rela+iile cu un poten+ial client sau angajator; in cadrul entit+ii
angajatoare;
0sigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su
respect confiden+ialitatea %pentru profesionistul contabil n calitate de
administrator, director, contabil "ef, etc.*.
Obliga+ia de confiden+ialitate continu "i dup ncetarea rela+iei
dintre profesionistul contabil "i client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informa+iilor, n situa+iile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege %e-emplu: furnizarea de probe n
justi+ie, autoritatea fiscal, prevenirea "i sanc+ionarea splarii banilor*;
conformare auditului de calitate;
investiga+ii din partea unui organism normalizator %statistice*;
Profesionistul contabil trebuie s se conving c pr+ile crora li
se adreseaz comunicarea informa+iilor sunt destinatarii adecva+i "i au
responsabilitatea s reac+ioneze ca atare %;-emplificare: solicitarea
informa+iilor pentru $egistrul 7a+ional al ;-per+ilor $7;*.
5onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care
14
profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga
informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele
angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli
de confidentialitate.
2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
5alitatea este un atribut important al activitatii profesionistului
contabil. 0utocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre
profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul
stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform
/ principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective..
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar
procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface
principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale % cabinet sau societate*;
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
5ontrolul de calitate asupra lucrarilor realizate de e-pertul contabil
sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate
organiza si e-ercita numai de catre 5;550$, potrivit 7ormelor emise de
acesta si aprobate de 5onferinta 7ationala
Biletul nr.2
1.1efinirea independen2ei potri)it reglementrilor Corpului.
,ndependen+a este o situa+ie a unei persoane care judec lucrurile "i
ac+ioneaz neinfluen+at de al+ii.
,ndependen+a presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente
fundamentale ale conceptului:
independen+a de spirit %de drept* M o stare de spirit, de judecat
profesional care nu este afectat de influen+e e-terioare pe de o parte;
independen+a n aparen+ %de fapt* M o stare care se manifest n
ac+iune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial
obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstan+elor care afecteaz
independen+a se datoreaz rela+iilor de afaceri "i financiare, cu angaja+ii
clientului afla+i n pozi+ia de a e-ercita influen+ direct asupra
profesionistului contabil.
$egula de baz n cazul n care circumstan+ele la adresa
independen+ei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se
procedeaz astfel:
se ntreprind diligen+ele necesare pentru eliminarea acelor
circumstan+e sau, dac nu este posibil,
se refuz acceptarea sau continuarea misiunii % ab+inere *.
2. Plata lucrrilor& modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile
stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite
sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone.
7u trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei
prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale
clientului sau incalcari ale legislatiei.
5ontractele se inc1eie inaintea inceperii lucrarilor % pe parcurs, acte
aditionale*.
7u se pot inc1eia contracte globale.
7u se pot inc1eia contracte pentru activitati incompatibile.
;ste interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la
e-ecutarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fi-ate in functie de rezultatele obtinute
,n caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie
presedintele filialei % procedura dreptului comun*.
Biletul nr.
1. Care este structura Codului etic na2ional al profesionitilor contabili?
5odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde
obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva
problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat.
5odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor
tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea AF 7sau sectiunea 1<< ! Destinata tuturor profesionsitilor
contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea &(( M ,ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea &&( M ,ntegritatea
Sectiunea &'( M Obiectivitatea
Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta
Sectiunea &:( M 5onfidentialitatea
Sectiunea &2( M 5ompotamentul profesional
Partea B 7 sau sectiunea 2<< ! M Destinata e-clusi) liber
profesionsitilor
Sectiunea '(( M ,ntroducere
Sectiunea '&( M 7umirea profesionsitului contabil
Sectiunea ''( M 5onflicte de interese
Sectiunea ')( M Opinii suplimentare
Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea '2( M DerHetingul serviciilor profesionale
Sectiunea 'E( M 5adouri si ospitalitate
Sectiunea 'F( M 5ustodia activelor clientului
Sectiunea '4( M Obiectivitate
Sectiunea 'G( - ,ndependenta in audit
Partea C7sau sectiunea << !MDestinata e-clusi) profesionsitilor anga=ati
Sectiunea )(( M ,ntroducere
Sectiunea )&( M 5onflicte conceptuale
Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea ):( M ,nterese financiare
Sectiunea )2( M Stimulente
2. Ce obligatii are din punct de )edere fiscal o persoana fizica ce
ac0izitioneaza un imobil?
Persoanele fizice care au ac1izi+ionat, n perioada '((2 M '((G, de la alte
persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obliga+ia pl+ii
@<0. 0ceast plat a ta-ei pe valoare adaugat este n obliga+ia v!nztorilor
M persoane fizice.
0gen+ia 7a+ional de 0dministrare 6iscal precizeaz c persoanele fizice
care au v!ndut terenuri construibile "i construc+ii noi, cu caracter de
continuitate, aveau obliga+ia nregistrrii n scopuri de @<0 %n condi+iile
prevzute la art. &2' din 5odul fiscal sau nainte de nceperea activit+ii
economice conform prevederilor art. &2) din 5odul fiscal* "i pl+ii @<0 la
bugetul de stat aferent livrrilor.
Persoanele fizice, care au ac1izi+ionat construc+ii noi "i terenuri construibile
n scop personal& nu au obliga+ia pl+ii ta-ei pe valoare adugat .
,ncep!nd cu & ianuarie '(&(, persoanele fizice care au efectuat tranzac+ii cu
construc+ii noi "i terenuri construibile n perioada '((2 - '((G, c1iar dac nu
au fost nregistrate ca pltitori de @<0 la momentul ini+ierii construc+iilor, "i
pot deduce ta-a pe valoare adaugat aferent c1eltuielilor efectuate, n
primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent
dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale.
Biletul nr."
1. Conflicte de interese. Care sunt circumstan2ele de care trebuie sa se 2in seama?
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica
conflict de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii
susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa
descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
;-ista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea
profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si
e-terne:
- un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni.
@rebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in
pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil.
- Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor
profesionale si te1nice.
- ,dentificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de
interese:
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client
sau are o participa+ie la un competitor al clientului;
profesionistul contabil presteaz servicii pentru clien+i ale cror
interese sunt n conflict.
- ;valuarea semnifica+iei circumstan+ei care genereaz conflictul
de interese "i luarea msurilor de protec+ie:
notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea
aprea "i ob+inerea consim+m!ntului acestuia de ac+iona n asemenea
mprejurri;
notificarea tuturor pr+ilor interesate;
utilizarea unor ec1ipe distincte de misiuni;
indrumarea ec1ipei, confiden+ialitatea.
- In conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor
informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau
dezavantaja profesionistul contabil.
- An cazul c!nd un conflict de interese reprezint o amenin+are la
adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, amenin+are care nu
poate fi eliminat M profesionistul contabil concluzioneaz c nu este
corespunztor s accepte misiunea.
2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin
asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile
15
interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori, banci, buget, etc. 51iar daca profesionistul contabil este platit de
un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau
auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii
financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul
Biletul nr..
1.Care este procedura de urmat c/nd este dificil de sesizat un
comportament contrar eticii sau pentru a rezol)a un conflict de ordin
profesional?
5!nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a
rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil
poate recurge la urmtoarele:
- e-aminarea conflictului cu superiorul direct. Dac interven+ia superiorului
direct nu este suficient "i profesionistul contabil decide s se adreseze
nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens;
- dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s
supun problema nivelului ierar1ic cel mai ridicat;
- solicitarea avizului confiden+ial al unui consilier independent sau al
organismului profesional;
- dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil
poate, pentru c1estiuni grave, s demisioneze "i s trimit o scrisoare n acest
sens conducerii entit+ii care &-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se
asigure c, n cadrul entit+ii respective, sunt stabilite reguli n materie de
rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie s se 2in seama atunci c/nd se
apreciaz respectarea regulilor de etic $n ceea ce pri)ete integritatea i
obiecti)itatea?
,ntegritatea nu presupune numai cinste, dar si ec1itate si sinceritate.
Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de
a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea
lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar
fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali,
consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul
angajatorilor lor; e-ecuta lucrari de audit intern, e-ercita functiuni de
gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
5u ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in
vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la
obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii
e-pun la riscuri % presiuni* suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea
lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile
generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand
se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune
in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati,
influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul
insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de
integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere
cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot
influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau
a colaboratorilor lor.
Biletul nr.+
1.Acti)it2i incompatibile cu e-ercitarea profesiei libere.
?iber-profesionistul contabil nu trebuie sa e-ercite in paralel activitati
care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea,
independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu
e-ercitarea profesiei libere.
,n unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre
conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
- sa aiba posibilitatea sa justifice e-istenta si utilizarea fondurilor
respective.
-
2. A-plica2i comportamentul profesionistului contabil $ntr(o acti)itate de
consilier fiscal.
5ontabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul
fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea
unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu
competenta.
,ntegritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului
profesionist trebuie sa fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca e-ista suport rezonabil
pentru pozitia respectiva.
5e trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabilU
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala
sunt dincolo de orice indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele
legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit e-primarea
opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist,
responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului.
5onsultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui
memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu
despre care sa se creada ca:
a* ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b* ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea
reala a faptului;
c* ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in
eroare 6iscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.
Biletul nr.9
1. Rela2iile cu ceilal2i membri F Acceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda
competente particulare pot fi solicitate:
a* de catre client:
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in
functie % e-istent*
- la cererea sau recomandarea e-presa a profesionistului contabil in
functie % e-istent*
- fara consultarea profesionistului contabil in functie
b* de catre profesionistul contabil in functie % e-istent* , sub rezerva
respectarii stricte a secretului profesional.
Ineori clientul cere M la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu
fie informat profesionistul contabil in functie % e-istent*; in astfel de cazuri,
profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt
acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul
contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu
obligatiile legale sau profesionale;
- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie
este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate.
5and opinia unui profesionist contabil in functie %e-istent* este solicitata in
ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor
de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia
sa sa nu influenteze in mod e-agerat judecata si obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.
2.Preciza2i care sunt categoriile de )enituri realizate de persoanele
fizice ce se supun impozitului pe )enit i care sunt cotele de impozitare
aferente. Categorii de )enituri supuse impozitului pe )enit
5ategoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor
prezentului titlu, sunt urmtoarele:
a! venituri din activit+i independente
b! venituri din salarii
c! venituri din cedarea folosin+ei bunurilor,
d! venituri din investi+ii,
e! venituri din pensii,
f! venituri din activit+i agricole,
g! venituri din premii "i din jocuri de noroc,
0! venituri din transferul propriet+ilor imobiliare,
i! venituri din alte surse. &E3
Biletul nr.:
1. Rela2iile cu ceilal2i membri ( $nlocuirea cu un alt liber(profesionist
contabil.
,ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand
doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii,
este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca
e-ista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta
presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. ,n
absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa
furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Irmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie
poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
16
- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta
divulgare permit acest lucru.
5omunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:
- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte
nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati
de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand
propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona
ca profesionist independent.
,nainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii
profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist
contabil, profesionistul contabil trebuie:
-sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de
intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite
despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
-sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie.
Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in
absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze
nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara
profesionistului in functie:
-sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie,la primirea autorizatiei din partea clientului,
trebuie:
-sa raspunda % in scris* aratand daca e-ista motive profesionale care i-ar
interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
-sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor
profesionistului desemnat;
-sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat,
pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa
abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante
privind nominalizarea sa.
2. 5n ce const $nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru
)eniturile realizate. Care sunt categoriile de )enituri pentru care
persoanele fizice trebuie s se $nregistreze la organele fiscale.
5ategoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza
impozit pe venit si au obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei
declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea 5,6-ului %codul de identificare
fiscala*, respectiv 7,6-ului %numarul de identificare fiscala atribuit
persoanelor fizice nerezidente*,
sunt:
0. ,7$;9,S@$0$;0 6,S50?0 0 P;$SO07;?O$ 6,V,5; 50$;
O>@,7 <;7,@I$, ,DPOV0>,?;
5. <eniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
55. <eniturile din cedarea folosintei bunurilor %in cazul persoanelor fizice
nerezidente*
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei
bunurilor %inc1iriere, arendare* nu se inregistreaza fiscal prin depunerea
declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de
inc1iriere#arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de &2 zile de la
inc1eierea contractului.
,dentificarea fiscala se face pe baza 57P-ului detinut de persoana
fizica romana
<eniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in
baza unei:
- autorizatii %potrivit OI9 ::#'((4*, prin inregistrarea in $egistrul
5omertului;
- legi speciale %de e-: agentii de asigurare, profesii libere - ar1itect, contabil
autorizat, avocat, notar*;
- conventii#contract civil inc1eiat potrivit 5odului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea
contracte nc1eiate n conformitate cu prevederile 5odului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OI9 ::#'((4 sa
desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale,
inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul $egistrului 5omertului, unde se
depune si declaratia de inregistrare fiscala %formularul (F(*, obtinandu-se
astfel 5ertificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare
%utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor,
ta-elor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat*
,n vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri,
persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii,
prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal
competent, mentionat mai jos, in termen de )( zile de la data eliberarii
actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului
venit sau dobandirii calitatii de angajator,
Biletul nr.;
1. Rela2iile profesionitilor contabili cu clien2ii.
$elatiile membrilor 5orpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de
prestari de servicii, semnat de ambele parti.
,n afara onorariilor pentru lucrarile e-ecutate, orice alta relatie financiara cu
un client, ca : participatii la capital, dare#luare de imprumut de bunuri,
servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a
determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
,n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii 5orpului trebuie sa se rezume
numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze
activitatea de administrare, care este un atribut e-clusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau
ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc
atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena
raspunderea pt un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii 5orpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor
5orpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec1ii clienti trebuie sa
faca obiectul acceptarii si inc1eierii contractului dupa:
a* evaluarea riscului;
b* o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului
independentei profesiei;
c* o apreciere a eficientei e-ecutarii lucrarilor in raport cu
componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine e-pertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc1imbari aparute in situatia
clientilor sau cabinetului#societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot e-prima in scris clientilor recomandari sau rezerve. ,n
cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe e-oneratoare de
responsabilitate a profesionistilor contabili.
,n situatia imposibilitatii e-ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului,
contractul se reziliaza.
2.6en2iona2i categorii de c0eltuieli realizate de persoanele fizice din
desfurarea unei acti)it2i economice cu deductibilitate limitat la
determinarea )enitului net $n sistem real.
Art ": alin 7.! Irmtoarele c1eltuieli sunt deductibile limitat:
a! c1eltuielile de sponsorizare, mecenat, precum "i pentru
acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 23
din baza de calcul determinat conform alin. %E*;
b! c1eltuielile de protocol, n limita unei cote de '3 din baza de
calcul determinat conform alin. %E*;
c! BBB 0brogat;
d! c1eltuielile sociale, n limita sumei ob+inute prin aplicarea unei
cote de p!n la '3 la fondul de salarii realizat anual;
e! pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de
actele normative n materie;
f! c1eltuielile reprezent!nd tic1etele de mas acordate de
angajatori, potrivit legii;
f81! c1eltuielile reprezent!nd tic1etele de vacan+ acordate de
angajatori, potrivit legii;
g! contribu+iile efectuate n numele angaja+ilor la fonduri de pensii
facultative, n conformitate cu legisla+ia n vigoare, n limita ec1ivalentului n
lei a :(( euro anual pentru o persoan;
0! prima de asigurare voluntar de sntate, conform legii, n limita
ec1ivalentului n lei a '2( euro anual pentru o persoan;
i! c1eltuielile efectuate pentru activitatea independent, c!t "i n
scopul personal al contribuabilului sau asocia+ilor sunt deductibile numai
pentru partea de c1eltuial care este aferent activit+ii independente;
=! c1eltuielile reprezent!nd contribu+ii sociale obligatorii pentru
salaria+i "i contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de
munc "i boli profesionale, potrivit legii;
>! dob!nzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice "i
juridice, altele dec!t institu+iile care desf"oar activitatea de creditare cu
titlu profesional, utilizate n desf"urarea activit+ii, pe baza contractului
nc1eiat ntre pr+i, n limita nivelului dob!nzii de referin+ a >ncii
7a+ionale a $om!niei;
l! c1eltuielile efectuate de utilizator, reprezent!nd c1iria - rata de
leasing - n cazul contractelor de leasing opera+ional, respectiv c1eltuielile cu
amortizarea "i dob!nzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite n
conformitate cu prevederile privind opera+iunile de leasing "i soc de leasing;
m! cotiza+ii pltite la asocia+iile profesionale n limita a '3 din
baza de calcul determinat conform alin. %E*;
n! c1eltuielile reprezent!nd contribu+iile profesionale obligatorii
datorate, potrivit legii, organiza+iilor profesionale din care fac parte
17
contribuabilii, n limita a 23 din venitul brut realizat.
Biletul nr."<
1. Competenta profesional si responsabilitatea c/nd se utilizeaz
lucrrile unui alt e-pert.
?iber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii
profesionale fara o componenta adecvata,in afara de cazul cand beneficiaza
de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de
calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un
domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te1nice
de la specialisti % alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti
e-perti*. ,n acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele
te1nice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod
necesar regulile de etica ale profesiunii.
,ntrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime,
responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile
de etica au fost respectate de catre e-pertul consultat. ;l trebuie sa se asigure
ca e-pertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile
fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care
participa acesti e-perti.
0ceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand e-pertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand e-pertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a
regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
5and profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt
cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o
intrerupa % daca a inceput*.
Sc1ematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:
?iber-profesionistul contabil daca
Are competenta adecvata lucrarii - Da M accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza % subcontracteaza* un e-pert
% specialist* care trebuie sa cunoasca regulile de etica
2. 1espre respectarea standardelor si normelor profesionale.
In profesionist contabil trebuie sO-si indeplineasca sarcinile
profesionale in conformitate cu normele te1nice si profesionale relevante.
Profesionistii contabili au datoria de a e-ecuta cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in mOsura in care sunt compatibile cu
cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili,
cu independenta . ,n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale
si te1nice emise de:
- ,605 %de e-. Standardele ,ntemationale de 0udit*
5onsiliul pentru Standarde ,nternationale de 5ontabilitate
- Dinisterul 6inantelor Publice
- 5.;.5.5.0.$. si 5amera 0uditorilor 6inanciari
?egislatia relevant
Biletul nr."1
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor
prestate, tinand seama de urmatoarele elemente:
&. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
'. nivelul de instruire si e-perienta persoanei care participa la lucrare;
). timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
:. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pt
fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
In profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru
onorarii subestimate.
5and se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se
asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele
organismului international cu privire la calitate.
51eltuielile si diversele rambursari - dcplasari de e-emplu - se inregistreaza
distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber
profesionist, este strict interzisa.
5riteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si e-perienta a persoanei participante la
misiune;
c. timpul afectat %ore, zile*;
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
2. Prezentati care sunt c0eltuielile deductibile*forfetare $n cazul
)eniturilor din drepturi de proprietate intelectual& $n cazul $n care
)enitul net nu se determin $n sistem real.
ART. .< #tabilirea )enitului net anual din drepturile de
proprietate intelectual
71! <enitul net din drepturile de proprietate intelectual se
stabile"te prin scderea din venitul brut a urmtoarelor c1eltuieli:
a! o c1eltuial deductibil egal cu '(3 din venitul brut;
b! contribu+iile sociale obligatorii pltite.
72! An cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art
monumental, venitul net se stabile"te prin deducerea din venitul brut a
urmtoarelor c1eltuieli:
a! o c1eltuial deductibil egal cu '23 din venitul brut;
b! contribu+iile sociale obligatorii pltite.
7! An cazul e-ploatrii de ctre mo"tenitori a drepturilor de
proprietate intelectual, precum "i n cazul remunera+iei reprezent!nd dreptul
de suit "i al remunera+iei compensatorii pentru copia privat, venitul net se
determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de
gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr
aplicarea cotei forfetare de c1eltuieli prevzute la alin. %&* "i %'*. .
Biletul nr."2
1.4norariile si independen2a. >illet 'G intrebarea '
2. Prezentati modul de determinarea al a)anta=ului luat $n calculul
salariului brut $n cazul $n care un salariat folosete autoturismul
anga=atorului $n interes personal.
F2. ;valuarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop
personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a* evaluarea folosin+ei cu titlu gratuit a ve1iculului se face aplic!ndu-se un
procent de &,F3 pentru fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. An
cazul n care ve1iculul este nc1iriat de la o ter+ persoan, avantajul este
evaluat la nivelul c1iriei;
Biletul nr."
1. Bunurile sau ser)iciile primite i independenta.
>ilet )( intrebarea '
2. Prezentati deducerile personale $n cazul impozitului pe salarii.
71! Persoanele fizice prevzute la art. "< alin. %&* lit. a* "i alin. %'* au
dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form
de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl func+ia de baz.
72! Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de p!n la &.((( lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane n ntre+inere - '2( lei;
- pentru contribuabilii care au o persoan n ntre+inere - )2( lei;
- pentru contribuabilii care au dou persoane n ntre+inere - :2( lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane n ntre+inere - 22( lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntre+inere -
E2( lei.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii
cuprinse ntre &.(((,(& lei "i ).((( lei, inclusiv, deducerile personale sunt
degresive fa+ de cele de mai sus "i se stabilesc prin ordin al ministrului
finan+elor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de
peste ).((( lei nu se acord deducerea personal.
7! Persoana n ntre+inere poate fi so+ia#so+ul, copiii sau al+i membri de
familie, rudele contribuabilului sau ale so+ului#so+iei acestuia p!n la gradul
al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile "i neimpozabile, nu dep"esc
'2( lei lunar.
7"! An cazul n care o persoan este ntre+inut de mai mul+i contribuabili,
suma reprezent!nd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil,
conform n+elegerii ntre pr+i.
7.! 5opiii minori, n v!rst de p!n la &4 ani mplini+i, ai contribuabilului
sunt considera+i ntre+inu+i.
7+! Suma reprezent!nd deducerea personal se acord pentru persoanele
aflate n ntre+inerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din
anul fiscal n care acestea au fost ntre+inute. Perioada se rotunje"te la luni
ntregi n favoarea contribuabilului.
79! 7u sunt considerate persoane aflate n ntre+inere:
a! persoanele fizice care de+in terenuri agricole "i silvice n suprafa+ de
peste &(.((( mp n zonele colinare "i de "es "i de peste '(.((( mp n zonele
montane;
b! BBB 0brogat.
7:! Deducerea personal determinat potrivit prezentului articol nu se
acord personalului trimis n misiune permanent n strintate, potrivit legii.
Norme metodologice
Biletul nr.""
1.Calitatea lucrrilor i autocontrolul. >ilet )& intrebarea '
2. Care este diferenta $ntre impozitarea salariului la locul principal de
munc comparati) cu alt loc de munc.
%&* Persoanele fizice prevzute la art. :( alin. %&* lit. a* "i alin. %'* au
dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form
18
de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile
numai pentru )eniturile din salarii la locul unde se afl func2ia de baz.
Biletul nr.".
1. Plata lucrarilor& modul de stabilire a onorariilor.
>ilet )' intrebarea '
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se
2in seama? >ilet ): intrebarea &
Biletul nr."+
1.Pstrarea ar0i)elor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut e-clusiv al clientului.
Dodalitatea de predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se
stabileste prin contract si ane-e la contract, fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
5and clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia
in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la $egistrul 5omertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui
documentul pe durata de conservare prevazute de lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe )eniturile
din tranzactionarea actiunilor $n anul 2<<; si apoi $n anul 2<1<.
,n perioada & ian '((G-)& dec '((G inclusiv, c!"tigurile realizate de pers
fizice din transferul titlurilor de valoare,altele dec!t pr+ile sociale "i valorile
mobiliare n cazul societ+ilor nc1ise,sunt venituri neimpozabile.
5!"tigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele
dec!t pr+ile sociale "i valorile mobiliare n cazul soc nc1ise, realizate
ncep!nd cu & ian '(&(, sunt supuse regulilor prevzute la alin. %)* lit. a*.
%)* 5alculul, re+inerea "i virarea impozitului pe veniturile din investi+ii,
altele dec!t cele prevzute la alin. %&* "i %'* se efectueaz astfel:
a* c!"tigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dec!t
pr+ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ+ilor nc1ise, se impune
cu o cot de 1,& impozitul re+inut constituind plat anticipat n contul
impozitului anual datorat. Obliga+ia calculrii, re+inerii "i virrii impozitului
reprezent!nd plata anticipat revine intermediarilor, societ+ilor de
administrare a investi+iilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la
fondurile desc1ise de investi+ii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare
tranzac+ie. ,mpozitul calculat "i re+inut la surs se vireaz la bugetul de stat,
p!n la data de '2 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost re+inut.
Pentru tranzac+iile din anul fiscal contribuabilul are obliga+ia depunerii
declara+iei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabile"te
impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l
are de recuperat, "i emite o decizie de impunere anual, lu!ndu-se n calcul "i
impozitul re+inut la surs, reprezent!nd plat anticipat. ,mpozitul anual
datorat se stabile"te de organul fiscal competent astfel:
&. prin aplicarea cotei de &E3 asupra c!"tigului net anual al fiecrui
contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. EE alin. %2*, pentru titlurile
de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la
fonduri desc1ise de investi+ii, ncep!nd cu data de & ianuarie '((F, ntr-o
perioad mai mic de )E2 de zile de la data dob!ndirii;
'. prin aplicarea cotei de &3 asupra c!"tigului net anual al fiecrui
contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. EE alin. %2*, pentru titlurile
de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la
fonduri desc1ise de investi+ii, ncep!nd cu data de & ianuarie '((F, ntr-o
perioad mai mare de )E2 de zile de la data dob!ndirii;
Biletul nr."9
1. Care sunt factorii de care trebuie s se 2in seama atunci cand se
apreciaz respectarea regulilor de etic $n ceea ce pri)ete integritatea si
obiecti)itatea? >ilet )2 intrebarea '
2& Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un
comportament contrar eticii sau pentru a rezol)a un conflict de ordin
profesional? >ilet )2 intrebarea &
Biletul nr.":
1. A-plicati comportamentui profesionistului contabil $ntr(o acti)itate
de consilier fiscal. >ilet )E intrebarea '
2.Ce )enituri se supun regularizrii $n anul urmtor realizrii lor?
@eniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara& )enituri
comerciale& profesii libere din acti)itatea desfasurata in mod
independent sunt tratate din punct de )edere fiscal drept )enituri din
acti)itati independente si supuse regulilor pre)azute la art. ": din Codul
fiscal.
, mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara
activitati independente se plateste in cursul anului de catre acestea prin
efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii
declaratiei privind veniturile si c1eltuielile estimate %formularul ''( M
Declaratie privind venitul estimat M conform OD;6 ')F&#'((F* sau pe baza
veniturilor din anul precedent. ,n cursul anului persoana fizica este supusa
astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe
venit, potrivit art. 4' alin. %)* din 5odul fiscal.
,mpozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de
persoana fizica prin completarea declaratiei de impunere %formularul '(( M
Declaratie privind veniturile realizate*. Pentru declararea veniturilor realizate
in anul '(&& declaratia de impunere se va depune pana la data de &2 mai
'(&'. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net
anual si a impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii
diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual
datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.";
1. Care sunt restrictiile $n promo)area ser)iciilor de ctre profesionistii
contabili? >ilet ': intrebarea '
2. Acti)itti incompatibile cu e-ercitarea profesiei libere. >ilet )E
intrebarea &
Biletul nr..<
1. Anumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiecti)itate&
incredere& cinste& decent si bun(gust pentru o actiune de promo)are.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza
sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie
de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane
rezonabile o neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este e-pert sau
specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii
2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul )eniturilor realizate
de persoanele fizice? potrivit art. 4(
7! Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din
activit+i independente, cedarea folosin+ei bunurilor "i din activit+i agricole
se reporteaz "i se completeaz cu venituri ob+inute din aceea"i surs de venit
din urmtorii 2 ani fiscali.
781! Pierderile din categoriile de venituri men+ionate la art. :& lit.
a*, c* "i f* provenind din strintate se reporteaz "i se compenseaz cu
veniturile de aceea"i natur "i surs, realizate n strintate, pe fiecare +ar,
nregistrate n urmtorii 2 ani fiscali.
7"! $egulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele:
a! reportul se efectueaz cronologic, n func+ie de vec1imea
pierderii, n urmtorii 2 ani consecutivi;
b! dreptul la report este personal "i netransmisibil;
c! pierderea reportat, necompensat dup e-pirarea perioadei prevzute la
lit. a*, reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. K
Biletul nr..1
1.Raspunderea disciplinara.
; o rezultant a abaterilor sv!r"ite de un membru al 5orpului prin care se ncalc
dispozi+iile legii, ale $egulamentului de organizare "i func+ionare al 5;550$, ale
5odului etic na+ional al profesioni"tilor contabili. 0c+iunea disciplinar pentru
sanc+ionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu ac+iunea penal,
civil sau administrativ, fie n afara e-isten+ei unei asemenea ac+iuni.
Principiul SPenalul +ine n loc civilul= nu se aplic n materie disciplinar.
'. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul )eniturilor
realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor?
ART. + Pl2i anticipate de impozit pe )eniturile din cedarea
folosin2ei bunurilor
71! 5ontribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosin+ei
bunurilor pe parcursul unui an, cu e-cep+ia veniturilor din arendare,
datoreaz pl+i anticipate n contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat,
potrivit prevederilor art. 4'.:
SSumele reprezent!nd pl i anticipate se ac1it n : rate egale, p!n la data
de &2 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv &2 martie, &2
iunie, &2 septembrie i &2 decembrie.
Pentru veniturile din cedarea folosin ei bunurilor sub forma arendei, plata
impozitului se efectueaz potrivit deciziei de impunere emise pe baza
declara iei privind venitul realizat..
72! 6ac e-cep+ie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea
folosin+ei bunurilor pentru care c1iria prevzut n contractul nc1eiat ntre
pr+i este stabilit n lei, nu au optat pentru determinarea venitului net n
sistem real "i la sf!r"itul anului anterior nu ndeplinesc condi+iile pentru
calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activit+i independente
pentru care pl+ile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual
datorat, "i impozitul este final.
Biletul nr..2
1.Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
#anctiunile disciplinare ce se aplica e-pertilor contabili si contabililor
autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
19
a* mustrare;
b* avertisment scris;
c*suspendarea dreptului de a e-ercita profesia de e-pert contabil sau de
contabil autorizat pe o perioada de timp de la ) luni la & an;
d* interzicerea dreptului de a e-ercita profesia de e-pert contabil sau de
contabil autorizat.
0baterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin
$egulamentul de organizare si functionare al 5orpului.
2Anumerati impozitele si ta-ele locale.
,mpozitele "i ta-ele locale sunt dup cum urmeaz:
a! impozitul pe cldiri;
b! impozitul pe teren;
c! ta-a asupra mijloacelor de transport;
d! ta-a pentru eliberarea certificatelor, avizelor "i autoriza+iilor;
e! ta-a pentru folosirea mijloacelor de reclam "i publicitate;
f! impozitul pe spectacole;
g! ta-a 1otelier;
0! ta-e speciale;
i! alte ta-e locale.
Biletul nr..
1.Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care(l deosebesc
de auditul contractual.
Audit statutar Audit contractual
1 7umirea se face de ctre
090
7umire de ctre management
2 Disiunea este plurianual
sau recurent
Disiune cel mult anual
Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte
" Se supune anumitor
prevederi din 5odul etic al
profesiei
$eglementrile etice nu sunt la fel de
restrictive
. Disiunea este permanent Disiune punctual
+ Disiunea se efectueaz prin
sondaj din cauza multitudinii
de opera+iuni ce trebuie
verificate
Disiunea poate presupune verificri
totale
9 7u poate avea imi-tiuni n
gestiunea unit+ii
Poate avea natura unei consultan+e
2.Prezentati cum se determine impozitui pe mi=ioacele de transport
ac0izitionate in cursul anului.
@a-a asupra mijloacelor de transport se calculeaz n func+ie de
capacitatea cilindric a acestuia, prin nmul+irea fiecrei grupe de '(( cmC)
sau frac+iune din aceasta cu o anumita suma stabilita in 56.
,mpozitul se datoreaza incepand cu & ale lunii urmatoare datei
dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat.
Biletul nr.."
1.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri con)enite de o
misiune de audit statutar?
,ntr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu e-prima nici o
asigurare. ;l intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate
iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile
auditorului.
,ntr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de
comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
0cest raport se adreseaza e-clusiv partilor care au convenit procedurile de
pus in lucru.
6isiune de audit pe baz de
proceduri con)enite
Audit statutar
1 7ici o asigurare 0sigurare ridicat, dar nu absolut
2 Procedurile puse n lucru de
auditor sunt definite de ctre
auditor de comun acord cu
clientul "i cu to+i beneficiarii
rezultatelor acestei lucrri
Procedurile sunt standardizate,
clientul ne av!nd nici un rol n
stabilirea lor
Destinatarii sunt e-clusiv
pr+ile care au convenit
procedurile puse n lucru
Destinatarii sunt 090 "i al+i ter+i
2.Relatiile cu ceilalti membrii F Acceptarea de noi misiuni.
,ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la
fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca e-ista
motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. 0ceasta presupune o
comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. ,n absenta unei cereri
specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan
informatii despre afacerile clientului sau.
6actorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate
discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta di-
vulgare permit acest lucru.
5omunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa,
daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute;
de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de
imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;
de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand
propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca
profesionist independent.
inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii
profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist
contabil, profesionistul contabil trebuie:
sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de
intentia sa de a-& inlocui si &-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre
afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie.
Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor
mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca
autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent,
trebuie rapid sa:
raspunda %in scris*, aratand daca e-ista motive profesionale care ar interzice
profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului
desemnat;
sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat,
pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu
profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.
Biletul nr...
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
,n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz
competen+ele sale contabile "i nu cele de auditor, n vederea str!ngerii, clasrii "i
sintetizrii informa+iilor financiare
0ceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informa+iilor
detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse
n lucru nu permit "i nici nu-"i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra
informa+iilor financiare; utilizatorii informa+iilor financiare astfel compilate
beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un
profesionist contabil posesor al competen+elor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situa+iilor financiare
%complete sau nu*, dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii
financiare.
,ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de
etic "i anume: integritatea, obiectivitatea, corn peten+a profesional,
confiden+ialitatea, profesionalismul "i respcv tul fa+ de normele te1nice "i
profesionale. ,ndependen+a nu este o cerin+ dar dac auditorul nu este
independent trebuie s fac o men+iune n raport.
Standardul ,nterna+ional de Disiuni 5one-e %,S$S* nr. ::&( stabile"te
procedurile "i principiile fundamentale precum "i modalit+ile lor de
aplicare n ce prive"te responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de
compilare a situa+iilor financiare
2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
$elatiile membrilor 5orpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de
prestari de servicii, semnat de ambele parti.
,n afara onorariilor pentru lucrarile e-ecutate, orice alta relatie financiara cu
un client, ca : participatii la capital, dare#luare de imprumut de bunuri,
servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a
determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
,n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii 5orpului trebuie sa se rezume
numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze
activitatea de administrare, care este un atribut e-clusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale
colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere
independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena
raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pt membrii 5orpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor 5orpului
in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec1ii clienti trebuie sa
20
faca obiectul acceptarii si inc1eierii contractului dupa:
d* evaluarea riscului;
e* o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea
principiului independentei profesiei;
f* o apreciere a eficientei e-ecutarii lucrarilor in raport cu
componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine e-pertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc1imbari aparute in situatia
clientilor sau cabinetului#societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot e-prima in scris clientilor recomandari sau rezerve. ,n
cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe e-oneratoare de
responsabilitate a profesionistilor contabili.
,n situatia imposibilitatii e-ecutarii lucrarilor solicitate din cauza
clientului, contractul se reziliaza.
Biletul nr..+
1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul ,nternational de 0udit nr. 4(( stabileste procedurile si principiile
fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile
de audit speciale.
Disiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de
standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;
- 5onturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- $espectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate %rezumate*;
0uditul trebuie sa e-amineze si sa evalueze concluziile trase din
elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a
determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si
clar e-primata.
2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt
acestea?
;lementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s
fie nregistrate n patrimoniu %cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile
necorporale* dar contribuie la men+inerea poten+ialului actual "i influen+eaz
rezultatele financiare ale ntreprinderii "i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii;
elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent
de goodWill, adic profitul ob+inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate
pretins de pia+ n func+ie de efortul investi-+ional al ntreprinderii, efort e-primat
prin valoarea patrimonial a acesteia.
;lementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi
la: reputa+ia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela,
bonitatea "i solvabilitatea fa+ de ter+i, pozi+ia fa+ de organismele publice "i
administrative, competen+a te1nic %licen+e, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.*,
competen+a comercial %promovare, publicitate, clien+i, vad comercial etc.*,
competen+a managerial %calitatea personalului, performan+ele managerilor,
cadrele-c1eie etc.* etc.
7eput!nd fi nregistrate n patrimoniu, sau c1iar dac sunt nregistrate,
sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele
intangibile formeaz acea parte Sinvizibil= a ntreprinderii a crei valoare ob+inut
prin capitalizare reprezint goodWill-ul ntreprinderii.
Biletul nr..9
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii
clauzelor contractuale?
0uditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea
se refer e-clusiv la e-aminarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte
contabile "i financiare; dac numai unele c1estiuni particulare nu sunt acoperite
de competen+a auditorului, acesta va recurge la serviciile unui e-pert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi
inclus n raportul de audit, de baz.
2. Ce este partea Hin)izibilaI a unei intreprinderi si cum se
determina )aloarea acesteia?
Partea invizibila J goodWill
Sursa goodWill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii.
Detode de determinare:
a* metoda directa %renta de goodWill actualizata*
9X J 5> M 075 B i
i M rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
9X pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea dep"e"te pragul de
rentabilitate
Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se ob+ine valoarea goodWill-ului
ce urmeaz s majoreze valoarea patrimonial a ntreprinderii.
9X negativ %badWill*: prin actualizare se ob+ine valoarea badWill-ului
care vine s diminueze valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnific!nd o
penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficien+a de rentabilitate fa+ de e-igen+ele
pie+ei sau pentru e-ces de patrimoniu.
b* metoda bazata pe seama unui multiplicator Y aplicat la capacitatea
beneficiar a ntreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii
9X J 075 L 5> B H
Y, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre
&,2 "i 2.
c* metoda indirecta neta
9X J <al. 9lobala M 075
d* metoda indirecta bruta
9X J <al. 9lobala - <S7
Biletul nr..:
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor
financiare condensate?
O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situa+ii financiare care
rezum situa+iile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de
utilizatori, interesate de cunoa"terea doar a cifrelor c1eie privind situa+ia
financiar "i rezultatele acesteia.
0uditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situa+iilor financiare
condensate dec!t n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra
situa+iilor financiare n ansamblul lor.
5onducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situa+iile
financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun n+elegere, trebuie
s le citeasc mpreun cu situa+iile financiare n ansamblul lor, auditate. @itlul
care poate fi dat acestor situa+ii financiare condensate este SSitua+ii financiare
condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru e-ercitiul
financiar nc1is la data de )& decembrie '(((=.
$aportul auditorului asupra situa+iilor financiare condensate trebuie s
cuprind urmtoarele elemente de baz:
- titlul;
- destinatarul;
identificarea situa+iilor financiare auditate din care s-au nscut
situa+iile financiare condensate;
o referire la data raportului de audit asupra situa+iilor financiare n
ansamblul lor "i n tipul de opinie e-primat nacel raport;
o opinie care s indice dac informa+iile cuprinse n situa+iile financiare
condensate sunt n concordan+ cu situa+iile financiare auditate, din care acestea s-
au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situa+iilor financiare
n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situa+iilor financiare
condensate, raportul trebuie s men+ioneze c de"i situa+iile financiare
condensate sunt n concordan+ cu situa+iile financiare n ansamblul lor, acestea
provenind din situa+ii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit
modificat.
o men+iune, sau o trimitere la o not ane- la situa+iile financiare
condensate, n care se men+ioneaz c pentru o bun n+elegere a rezultatelor
"i situa+iilor financiare ale entit+ii, situa+iile financiare condensate trebuiesc
citite mpreun cu situa+iile financiare n ansamblul lor "i cu raportul de
audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce
semnificatie are in e)aluarea acesteia?
An evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care
rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar ob+ine
plas!nd pe pia+ un capital ec1ivalent cu activul net corijat.
,n evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul
supraprofitului.
pragul de rentabilitate al ntreprinderii J 075 T i
iJ rata neutr de plasament a disponibilit+ilor pe pia+a financiar
$iscul economic %riscul de e-ploatare* va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul
critic va fi mai redus.
Biletul nr..;
1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor
financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
identificarea situa+iilor financiare auditate din care s-au nscut
situa+iile financiare condensate;
o referire la data raportului de audit asupra situa+iilor financiare n
ansamblul lor "i n tipul de opinie e-primat nacel raport;
o opinie care s indice dac informa+iile cuprinse n situa+iile financiare
condensate sunt n concordan+ cu situa+iile financiare auditate, din care acestea s-
au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situa+iilor financiare
n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situa+iilor financiare
condensate, raportul trebuie s men+ioneze c de"i situa+iile financiare
condensate sunt n concordan+ cu situa+iile financiare n ansamblul lor, acestea
provenind din situa+ii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit
modificat.
o men+iune, sau o trimitere la o not ane- la situa+iile financiare
condensate, n care se men+ioneaz c pentru o bun n+elegere a rezultatelor
21
"i situa+iilor financiare ale entit+ii, situa+iile financiare condensate trebuiesc
citite mpreun cu situa+iile financiare n ansamblul lor "i cu raportul de
audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este superprofitul& superbeneficiul sau renta de
goodJill& ce semnificatie are si cum influenteaza )aloarea
intreprinderii?
Superprofitul J profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru
capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala,
remunerate la rata medie a pietei.
J Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca
sursa buna gestionare si e-ploatarea elementelor intangibile de care dispune
acea ntreprindere; se ob+ine prin capitalizarea profitului ob+inut de
ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
$ela+ia cu valoarea ntreprinderii este direct propor+ionala.
Sp J 5> M075 - i
Biletul nr.+<
1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
0uditorului i se poate cere s e-prime o opinie asupra uneia sau mai
multor rubrici din situa+iile financiare ca, de e-emplu, crean+e, stocuri,
calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. 0ceast cerere
poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii
de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra
situa+iilor financiare n ansamblul lor "i, n consecin+, opinia auditorului se va
referi numai la rubrica %rubricile* auditat %auditate*.
Pt a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s +in seama de rubricile
din situa+iile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o
influen+ semnificativ asupra informa+iilor n legtur cu care i s-a cerut opinia;
aceasta pentru c numeroase rubrici din situa+iile financiare sunt legate ntre
ele, de e-emplu: crean+ele %clien+ii* de v!nzri, stocurile de furnizori etc.
0uditorul trebuie s fi-eze prag de semnifica+ie pentru rubricile din
situa+iile financiare asupra crora "i va e-prima opinia; de regul aceste pagini
sunt mult mai reduse fa+ de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii
situa+iilor financiare n ansamblu.
$aportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe
baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situa+iile financiare.
0tunci c!nd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o
imposibilitate de e-primare a opiniei asupra situa+iilor financiare n
ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici
numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor
situa+ii financiare.
2. Ce este goodJill(ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu
)aloarea acesteia?
9oodWill J Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa
buna gestionare si e-ploatarea elementelor intangibile de care dispune acea
ntreprindere; se ob+ine prin capitalizarea profitului ob+inut de ntreprindere
peste pragul de rentabilitate.
$ela+ia cu valoarea ntreprinderii este direct propor+ionala.
9X J 5> M075 - i
Biletul nr.+1
&. 6isiunea de e-aminare a informatiilor financiare
pre)izionate3 caracteristici.
Standardul ,nterna+ional pentru 0ngajamente de 0sigurare %,S0;*
nr. ):(( stabile"te procedurile "i principiile fundamentale c!t "i modalit+ile
de aplicare a lor, n cazul misiunilor de e-aminare asupra unor informa+ii
financiare previzionale cuprinz!nd at!t previziuni - cele bazate pe cele mai
plauzibile ipoteze, c!t "i proiec+ii - cele bazate pe ipoteze teoretice. 7u intr
sub inciden+a acestui standard e-amenul informa+iilor financiare previzionale
e-primate n termeni generali ca, de e-emplu, prezentarea fcut conducerii
ntreprinderii n raportul anual.
,ntr-o misiune de e-aminare a informa+iilor financiare previzionale
auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente "i adecvate care
s-i permit s aprecieze dac:
- ipotezele cele mai plauzibile re+inute de conducerea
ntreprinderii ca baz a informa+iilor financiare previzionale sunt rezonabile
"i, atunci c!nd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu
obiectivul informa+iilor fi
nanciare previzionale;
- informa+iile financiare previzionale sunt suficiente;
- informa+iile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac
toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele ane-e, "i rezult clar c
este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice;
- informa+iile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier
coerent cu situa+iile financiare istorice
2. Ce relatie e-ista intre fondul comercial si goodJill(ul unei
intreprinderi?
An conformitate cu Standardul ,nternational de ;valuare : - 97 :,
activele necorporale pot fi grupate n: drepturi( relaii( acti)e necorporale
nedifereniate *grupate$ i proprietatea intelectual
0ctivele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a
activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale
identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor
necorporale
0ctivele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond
comercial sau goodWill.
An diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca
fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste
profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si#sau ca
valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea
nsumata a activelor ei identificabile
Biletul nr.+2
1.A-plicati termenii de pre)iziuni si proiectii in audit.
Previziuni J informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze
referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea "i n func+ie de
care aceasta a stabilit ac+iunile ntreprinse pentru pregtirea acestor
informa+ii %ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile*.
Proiec+ii J informa+ii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare
la evenimente viitoare "i la ac+iuni ale conducerii care pot sau nu s se
produc, precum "i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu
ipotezele teoretice.
,nforma+iile financiare previzionale pot cuprinde situa+ii financiare sau
numai unul sau mai multe elemente din situa+iile financiare "i pot fi pregtite:
ca instrument de gestiune intern, de e-emplu, pentru a facilita
evaluarea unei investi+ii, sau,
pentru a fi difuzat la ter+i ca, de e-emplu: prospecte sau informa+ii
viitoare n scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informa+ii
ac+ionarilor, autorit+ilor sau altor pr+i interesate, informa+ii cu privire la
trezorerie
prezentate finan+atorilor etc.
2.Ce sunt metodele combinate de e)aluare a intreprinderii si in
cate grupe se pot clasifica?
Detodele combinate presupun luarea n considera+ie, sub o form sau alta de
e-primare, at!t a patrimoniului c!t "i a indicatorilor calitativi referitori la performan+ele
financiare ale ntreprinderii.
Detodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n func+ie
de te1nicile folosite, "i anume:
te1nici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial "i una prin
rentabilitate;
te1nici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor
elemente intangibile
Detodele combinate fac apel at!t la valori statice, patrimoniale, c!t si la
valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. <aloarea patrimonial
constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o
rent economic %valoarea dinamic* ob+inut prin calculul goodWill-ului sau
badWill-ului.
metoda practicienilor
metoda retail
metoda bazata pe goodWill
Biletul nr.+
1. 4biecti)ul si principiile generale ale unei misiuni de e-amen
limitat 7re)izuire!.
Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de
proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c
nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situa+iile
financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui
referen+ial contabil identificat %asigurare negativ*.
0uditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n 5odul etic "i
anume: independen+a, integritatea, obiectivitatea, competen+a profesional,
confiden+ialitatea, profesionalismul "i respectul fa+ de normele te1nice "i
profesionale.
0uditorul trebuie s planifice "i s e-ecute e-amenul limitat fiind
con"tient c anumite circumstan+e pot e-ista care s conduc la anomalii
semnificative n situa+iile financiare.
Pentru a e-prima o asigurare negativ n raportul su asupra e-amenului
limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente "i adecvate
n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esen+ial proceduri const!nd n
cereri de informa+ii sau de e-plica+ii precum "i proceduri analitice.
O misiune de e-amen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat
c informa+iile e-aminate nu con+in anomalii semnificative; asigurarea este n
acela"i timp negativ.
@ermenii "i condi+iile realizrii unei misiuni de e-amen limitat se convin
de auditor "i de clientul su; ace"tia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau
22
n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi
din scrisoarea de misiune sau contract se refer la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situa+iile financiare;
- ntinderea e-amenului limitat fc!nd trimitere la standardele
interna+ionale de audit sau la normele sau practicilena+ionale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informa+ii
considerate necesare pentru realizarea misiunii;
- con+inutul raportului care va fi emis de auditor;
- faptul c nu se poate a"tepta de la misiunea de e-amenlimitat
descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere
frauduloase n gestiune;
- faptul c nici un audit nu va fi efectuat "i, n consecin+, nu va fi
emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct "i evita orice confuzie,
auditorul poate preciza c o misiune de e-amen limitat nu are ca obiectiv
satisfacerea -igen+elor legale sau ale unor ter+i ntruc!t nu este vorba de un
audit.
2. A-plicati in ce consta metoda practicieniior de e)aluare a
intreprinderii.
Denumit "i metoda Sindirect= sau Sgerman=, metoda
practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale "i valorii prin
rentabilitate, re+in!ndu-se:
a* media aritmetic simpl:
<al. 9lobala J %075 L 5>#i* # '
b* media ponderata
<al. 9lobala J % H& B 075 L H' B 5>#i * # %H&LH'*
Y& si H' M coeficienti de pondere M pot lua valori de cel mult 2
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodWill-ul.
9X J %5>#i M 075* # '
Biletul nr.+"
1. Proceduri de realizare a unei misiuni de e-amen limitat 7re)izuire!.
,ntr-un e-amen limitat auditorul recurge la propriul su ra+ionament
profesional pentru a determina natura, calendarul "i ntinderea procedurilor de
e-amen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni
de e-amen limitat efectuate anterior
- cunoa"terea activit+ilor ntreprinderii, a principiilor "i conven+iilor
contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum "i a
sistemului contabil al acesteia;
- caracterul semnificativ al tranzac+iilor "i soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnifica+ie vor fi aplicate acelea"i
principii ca "i n cazul misiunilor de audit de baz.
Procedurile e-amenului limitat presupun etapele urmtoare:
- cunoa"terea activit+ilor ntreprinderii "i ale sectorului din care face
parte;
- analiza principiilor "i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru
contabilizarea, clasificarea "i ntocmirea documentelor de sintez, str!ngerea
informa+iilor ce vor fi nscrise n notele ane-e "i pregtirea situa+iilor financiare.
- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii
varia+iilor, tendin+elor "i elementelor neobi"nuite cut!nd n mod deosebit
n:
T compararea situa+iilor financiare cu cele ale e-erci+iilor precedente;
T compararea situa+iilor financiare cu situa+iile bugetare ale perioadei "i
cele previzionale;
T studiul diferen+elor dintre cifrele nscrise n situa+iile financiare pentru
anumite rubrici "i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din
acela"i sector.
,n cazul e-amenului limitat, auditorul nu este +inut s aplice proceduri
viz!nd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau
privind e-amenul limitat %evenimente posterioare*.
,n cazul n care se consider c informa+iile supuse e-amenului
limitat pot con+ine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru
proceduri complementare sau mai e-tinse, care s-i permit s e-prime o
asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su.
2. 5n ce consta metoda remunerarii )alorii substantiate brute?
<aloarea substan+ial brut %<S>* reprezint totalitatea mijloacelor
corporale ale ntreprinderii, angajate "i organizate pentru a realiza obiectul su de
activitate fr a +ine cont de modul de finan+are a acestora.
<aloarea substan+ial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat
plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folose"te fr a fi
proprietar %nc1iriate, mprumutate, leasing etc.* minus valoarea actual a
elementelor corporale care, de"i sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n
ntreprindere.
5u c!t valoarea substan+ial brut este mai mare cu at!t remunera+ia sa va
fi mai puternic mic"or!nd profitul "i diminu!nd valoarea goodWill-ului.
Biletul nr.+.
1. ?ormele de raportare in cazul unei misiuni de e-amen limitat
7re)izuire!.
$aportul de e-amen limitat trebuie s con+in o concluzie scris, clar
e-primat, sub forma unei asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informa+iile str!nse n timpul
e-amenului limitat; raportul trebuie s indice dac situa+iile financiare nu dau o
imagine fidel %sau Snu prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative=*, conform unui referen+ial contabil identificat.
$aportul de e-amen limitat al situa+iilor financiare descrie ntinderea
misiunii permi+!ndu-i lectorului s n+eleag natura lucrrilor realizate. ;l trebuie
s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este e-primat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de e-amen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
identificarea situa+iilor financiare supuse e-amenului limitat;
responsabilit+ile auditorului "i ale conducerii ntreprinderii;
paragraful ntinderii e-amenului limitat cuprinz!nd:
trimiterea la Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. G&( referitor la
e-amenele limitate %sau norme na+ionale*;
mentiunea ca e-amenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri
analitice
men+iunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru
furnizeaz un nivel de asigurare mai pu+in ridicat dec!t n cazul auditului
"i c nici o opinie de audit nu este e-primat;
- e-primarea unei asigurri negative;
- data raportului;
- adresa auditorului "i semntura.
$aportul de e-amen limitat trebuie de asemenea:
s e-prime o asigurare negativ preciz!nd c auditorul nu a descoperit fapte
care s-l fac s g!ndeasc, c situa+iile financiare nu sau o imagine fidel
conform unui referen+ial contabil identificat;
dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform
referen+ialului contabil identificat, descrie aceste fapte "i, n msura posibilului,
cuantific inciden+ele
asupra situa+iilor financiare "i n acest caz:
T fie nso+e"te asigurarea negativ de o rezerv;
fie - atunci c!nd inciden+a faptelor descoperite asupra situa+iilor financiare
este at!t de semnificativ nc!t auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este
suficient
pentru a califica natura incomplet sau n"eltoare a si tua+iilor financiare - pune
o concluzie nefavorabil indic!nd c situa+iile financiare nu dau o imagine
fidel
conform referen+ialului contabil identificat;
dac e-ist o limitare important a ntinderii e-amenului limitat, descrie
aceast situa+ie "i:
fie nso+e"te asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri
care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi e-istat limitarea respectiv;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii
e-amenului limitat sunt semnificative "i privesc mai multe rubrici ale situa+iilor
financiare.
2. 5n ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente
necesare e-ploatarii?
<aloarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru
a crea o ntreprindere av!nd acelea"i caracteristici ca ntreprinderea evaluat;
mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate
plus necesarul de fond de rulment %76$*, denumite capitaluri permanente
necesare e-ploatrii %5P7;*.
5apitalurile permanente ale ntreprinderii %capitaluri proprii plus
mprumuturi pe termen lung* trebuie s fie superioare sau egale activului fi- corporal
net si fondului de rulment normativ %76$*. 0ltfel spus, capitalurile permanente
trebuie s finan+eze activul fi- net "i necesarul de fond de rulment %76$* pentru ca
ntreprinderea s se afle n ec1ilibru financiar.
0ceste capitaluri fac obiectul unei remunera+ii; aceast remunera+ie se
va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden+ superbeneficiul care
va permite calculul goodWill-ului.
Biletul nr.++
1.Raportarea unei misiuni de compilare.
Antr-o misiune de compilare nu se e-prima nici o asigurare n raport, cu
toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil
utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul
str!ngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n
astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra
situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori
totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele
si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
23
$aportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele
urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirm!nd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele
,nternationale de 0udit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si
practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de
ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii
furnizate de conducerea ntreprinderii;
- o mentiune indic!nd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru
informatiile financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un
e-amen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor
semnificative mentionate n ane-e fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului %contabilului* pe fiecare pagina a
informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare
compilate, se face una din mentiunile: /neauditate. sau /compilate fara audit,
nici e-amen limitat..
2.Care sunt ipotezele de baz $n e)aluarea $ntreprinderii prin metoda
remunerrii )alorii substan2iale brute?
,potezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale
brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului
asupra juridicului.
Biletul nr.+9
1.Cum e-plica2i necesitatea unui Cod etic $n audit?
7ecesitatea unui 5od etic const n:
- necesitatea garantrii unei calit+i optime a serviciilor;
- men+inerea %conservarea* ncrederii publicului n profesie;
- asigurarea protec+iei, at!t a profesionistului contabil c!t "i a ter+ilor
beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia;
- confirmarea autorit+ii lucrrilor efectuate de profesioni"tii contabili;
- necesitatea asigurrii aprrii onoarei "i independen+ei profesionistului
contabil "i a organismului din care face parte.
2. Cum se e)alueaz ac2iunile de2inute de $ntreprindere la capitalul
altor $ntreprinderi?
0ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor soc se evalueaza astfel:
- atunci cand pac1etul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea;
- canda pac1etul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se
procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta
baza se determina valoarea unui titlu respective a pac1etului;
@itlurile de participare se evalueaza atunci cand pac1etul este minoritar, prin
capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pac1etul este majoritar
se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui
titlu si valoarea pac1etului.
Biletul nr.+:
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii $n audit $nscrise $n Codul
etic?
,ntegritate, obiectivitate, competen+ profesional "i pruden+,
confiden+ialitate, profesionalism, respect fa+ de normele etice "i
profesionale.
2.Cum se e)alueaz stocurile din cadrul unei $ntreprinderi pentru a
determina )aloarea acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare
lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai
recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective,
corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat
de e-pertiza te1nica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai
putin beneficiile si eventualele c1eltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.+;
1.A-plicati principiul integritatii si obiecti)itatii in audit.
,ntegritatea M presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept "i
cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. ,ntegritatea implica si
tranzactii corecte si juste. In auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele,
evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin
declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu
iresponsabilitate
Obiectivitatea M presupune c profesionistul contabil trebuie s fie impar+ial,
fr prejudicati, s nu se afle n situa+ii de incompatibilitate, de conflict de
interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia.
2.Cum se e)alueaz crean2ele din bilan2ul unei $ntreprinderi pentru a
determina )aloarea acesteia?
5reantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la
valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de sc1imb al
monedei nationale din ziua respectiva
Biletul nr.9<
1. A-plica2i principiul competen2ei $n audit.
Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu
competen+ "i pruden+, fiind obligat s-"i men+in un nivel ridicat de
cuno"tin+e "i competen+ profesional, care s justifice a"teptrile unui client
sau ale angajatorului. 0ceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele
evolu+ii "i nout+i din practica profesional, din legisla+ie "i te1nici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competen+e sau
o e-perien+ pe care nu le are.
5ompeten+a profesional are n vedere:
obinerea competenei profesionale( care se dovede"te prin studii,
vec1ime, e-amen de acces, e-amen de aptitudini;
meninerea competenei profesionale, care presupune +inerea la curent
cu evolu+iile n profesie %normele na+ionale "i interna+ionale n domeniul
contabilit+ii, auditului*, cu legisla+ia "i adoptarea unui program de control de
calitate a serviciilor n concordan+ cu normele na+ionale "i interna+ionale n
materie.
2.Cum se e)alueaz disponibilit2ile din bilan2ul unei $ntreprinderi
pentru a determina )aloarea acesteia?
Disponibilit+ile din bilan+ se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se
actualizeaza la raportul de sc1imb al monedei nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.91
1 .A-plicati principiul confidentialitatii in audit.
Obliga+iile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
ab+inerea de a dezvlui informa+ii confiden+iale n afara unit+ii
angajatoare, e-cep+ia cazului c!nd a fost autorizat sau c!nd e-ist o obliga+ie
legal sau profesional s publice acele informa+ii;
abtinerea de la folosirea informa+iilor confiden+iale dob!ndite n
timpul e-ecutrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul
unei ter+e persoane;
respectarea confiden+ialit+ii in mediu social %asocia+i de afaceri,
rude* , in rela+iile cu un poten+ial client sau angajator; in cadrul entit+ii
angajatoare;
0sigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su
respect confiden+ialitatea %pentru profesionistul contabil n calitate de
administrator, director, contabil "ef, etc.*.
Obliga+ia de confiden+ialitate continu "i dup ncetarea rela+iei dintre profesionistul
contabil "i client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informa+iilor, n situa+iile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege %e-emplu: furnizarea de probe n
justi+ie, autoritatea fiscal, prevenirea "i sanc+ionarea splarii banilor*;
conformare auditului de calitate;
investiga+ii din partea unui organism normalizator %statistice*;
Profesionistul contabil trebuie s se conving c pr+ile crora li se
adreseaz comunicarea informa+iilor sunt destinatarii adecva+i "i au
responsabilitatea s reac+ioneze ca atare %;-emplificare: solicitarea
informa+iilor pentru $egistrul 7a+ional al ;-per+ilor $7;*.
5onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul
contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de
obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub
orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de
confidentialitate.
2.Cum se e)alueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi
pentru determinarea )alorii acesteia?
,mobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii 075 cu e-ceptia c1elt
de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care
sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.92
1. Conceptul de independen2 $n audit.
5omponentele independen+ei sunt:
5ndependen2a de spirit 7a ra2ionamentului profesional! caracterizat
prin starea de spirit care nlesne"te ob+inerea unei opinii neafectate de
influen+e care pot compromite ra+ionamentul profesional, permi+!nd
profesionistului contabil s ac+ioneze cu integritate, obiectivitate "i pruden+
profesional;
5ndependen2a $n aparen2 7comportamental! caracterizat prin
evitarea faptelor "i circumstan+elor care pot fi at!t de semnificative nc!t o
ter+ persoan, logic "i informat %de+in!nd toate informa+iile relevante "i
aplic!nd toate msurile de prevedere necesare*, ar putea ajunge la concluzia
24
c integritatea, obiectivitatea "i pruden+a profesional ale
cabinetului#societ+ii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost
compromise.
Prin independen+ nu trebuie s se n+eleag c o persoan care
e-ercit un ra+ionament profesional trebuie s fie izolat de rela+iile sale
economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importan+a acestor rela+ii
trebuie evaluat "i din punctul unei ter+e persoane, rezonabil "i informat,
care, av!nd toate informa+iile relevante, ar putea trage concluzia n mod
firesc c sunt inacceptabile.
2.Care sunt condi2iile ce trebuie $ndeplinite de o societate comercial
pentru a fi $ncadrat $n categoria micro$ntreprinderilor?
0$@. &&'C& Defini+ia microntreprinderii
An sensul prezentului titlu, o microntreprindere este o persoan
juridic rom!n care ndepline"te cumulativ urmtoarele condi+ii, la data de
)& decembrie a anului fiscal precedent:
a! realizeaz venituri, altele dec!t cele prevzute la art. 11282 alin. %E*;
b! BBB 0brogat;
c! a realizat venituri care nu au dep"it ec1ivalentul n lei a E2.((( euro;
d! capitalul social al acesteia este de+inut de persoane, altele dec!t statul "i
autorit+ile locale.
e! nu se afl n dizolvare cu lic1idare, nregistrat n registrul comer+ului
sau la instan+ele judectore"ti, potrivit legii.
Norme metodologice
0$@. &&'C' $eguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile
microntreprinderii
71! ,mpozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.
72! Dicrontreprinderile pltitoare de impozit pe profit sunt
obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu ncep!nd cu anul
fiscal urmtor, dac ndeplinesc condi+iile prevzute la art. 11281.
7! Pentru anul '(&), persoanele juridice rom!ne pltitoare de
impozit pe profit care la data de )& decembrie '(&' ndeplinesc condi+iile
prevzute la art. 11281 sunt obligate la plata impozitului reglementat de
prezentul titlu ncep!nd cu & februarie '(&), urm!nd a comunica organelor
fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor
5odului de procedur fiscal, p!n la data de '2 martie '(&) inclusiv. P!n
la acest termen se va depune "i declara+ia privind impozitul pe profit datorat
pentru profitul impozabil ob+inut n perioada & ianuarie '(&) - )& ianuarie
'(&), prin e-cep+ie de la prevederile art. " "i ..
7"! O persoan juridic rom!n care este nou-nfiin+at este
obligat s plteasc impozit pe veniturile microntreprinderilor ncep!nd cu
primul an fiscal, dac condi+ia prevzut la art. 11281 lit. d* este ndeplinit
la data nregistrrii la registrul comer+ului.
7"81! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %:*, persoana juridic
rom!n nou-nfiin+at care, ncep!nd cu data nregistrrii n registrul
comer+ului, inten+ioneaz s desf"oare activit+ile prevzute la alin. %E* nu
intr sub inciden+a prezentului titlu.
7"82! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %:*, persoana juridic
rom!n nou-nfiin+at care, la data nregistrrii n registrul comer+ului, are
subscris un capital social reprezent!nd cel pu+in ec1ivalentul n lei al sumei
de '2.((( euro poate opta s aplice prevederile titlului ,,. Op+iunea este
definitiv, cu condi+ia men+inerii valorii capitalului social de la data
nregistrrii, pentru ntreaga perioad de e-isten+ a persoanei juridice
respective. An cazul n care aceast condi+ie nu este respectat, persoana
juridic aplic prevederile prezentului titlu, ncep!nd cu anul fiscal urmtor
celui n care capitalul social este redus sub valoarea reprezent!nd
ec1ivalentul n lei al sumei de '2.((( euro de la data nregistrrii, dac sunt
ndeplinite condi+iile prevzute de art. 11281. 5ursul de sc1imb utilizat
pentru determinarea ec1ivalentului n lei pentru suma de '2.((( euro este
cursul de sc1imb leu#euro comunicat de >anca 7a+ional a $om!niei la data
nregistrrii persoanei juridice.
7.! Dicrontreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere
ncep!nd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre
condi+iile prevzute la art. 11281.
7+! 7u intr sub inciden+a prevederilor prezentului titlu persoanele
juridice rom!ne care:
a! desf"oar activit+i n domeniul bancar;
b! desf"oar activit+i n domeniile asigurrilor "i reasigurrilor, al
pie+ei de capital, cu e-cep+ia persoanelor juridice care desf"oar activit+i de
intermediere n aceste domenii;
c! desf"oar activit+i n domeniile jocurilor de noroc, consultan+ei
"i managementului.
79! Persoanele juridice rom!ne care au optat pentru acest sistem de
impunere potrivit reglementrilor legale n vigoare p!n la data de &
februarie '(&) pstreaz acest regim de impozitare pentru anul '(&).
Biletul nr.9
1. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
5ele 2 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
&. ,nteresului propriu,
'. Slabirea autocontrolului,
). $enuntarea la propriile convingeri,
:. Danifestarile de familiarisrn,
2. 0ctiuni de intimidare
2.Cand sunt ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru
impozitul pe )eniturile microintreprinderilor
,ncepand cu data de & februarie '(&), incadrarea in categoria contribuabililor
care platesc impozit pe profit sau impozit pe venit nu mai este optionala
pentru societatile care au realizat in anul '(&' venituri care nu au depasit
ec1ivalentul in lei a E2.((( euro determinat prin aplicarea cursului valutar in
vigoare la data de )&.&'.'(&'. ,ncepand cu aceasta data, plata impozitului pe
venit este obligatorie pentru firmele care au realizat o cifra de afaceri mai
mica decat E2.((( euro in anul '(&'. Obligativitatea platii impozitului pe
venit rezulta c1iar din prevederile alin. %&* al art. &&'C' din 5odul fiscal =
,mpozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.=.
Trecerea de la regimul optional la regimul obligatoriu s-a efectuat prin
O9 4#'(&), urmata de 89 4:#'(&) pentru modificarea si completarea
7ormelor metodologice de aplicare a ?egii 2F&#'(() privind 5odul fiscal,
aprobate prin 89 ::#'((:.
Din enumerarrea activitatilor desfasurate de firma pe care o reprezentati,
rezulta ca nu se desfasoara activitati pentru care este obligatorie plata
impozitului pe profit, c1iar daca in anul precedent s-a realizat o cifra de
afaceri sub plafonul de E2.((( euro.
Astfel& daca o societate infiintata anterior anului 2<1 nu a realizat in
anul 2<1 o cifra de afaceri peste +..<<< de euro si nu a desfasurat
activitatile reglementate prin art. &&'C' alin. %E*, era obligata sa depuna la
organul fiscal, pana pe data de '2 martie '(&) declaratia de mentiuni cod (&(
%vector* fiscal prin care sa se declare platitoare de impozit pe venit, specific
microintreprinderilor. 0lin. %E* al art. &&'C' se refera la
- activitati in domeniul bancar;
- activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu
e-ceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in
aceste domenii;
- activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului.
5onform prevederilor art. &&'C&, microintreprinderea este persoana juridica
romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de )&
decembrie a anului fiscal precedent:
&. realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. &&'C' alin. %E*;
'.are de la & pana la G salariati inclusiv;
). a realizat venituri care nu au depasit ec1ivalentul in lei a &((.((( euro;
:. capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat
statul si autoritatile locale.
'.5n situatia in care cel putin una din cele patru conditii nu mai este
indeplinita& microintreprinderea n u mai aplica acest sistem de impunere
incepand cu anul fiscal urmator.
@otusi, in situatia in care in cursul unui an fiscal o microintreprindere
realizeaza venituri mai mari de E2.((( euro, societatea respectiva este
obligata sa plateasca impozit pe profit luand in calcul veniturile si c1eltuielile
realizate de la inceputul anului fiscal. 0ceasta obligatie este reglementata
prin art. &&'CE din 5odul fiscal si pct. && din normele metodologice de
aplicare a acestui articol.
,n acest caz, calculul, declararea si plata impozitului pe profit se efectueaza
incepand cu trimestrul in care s-a depasit cifra de afaceri de E2.((( euro al
carui ec1ivalent in lei se determina pe baza cursului valutar in vigoare la data
de )& decembrie a anului precedent. Pentru anul '(&), plafonul de E2.(((
euro se calculeaza de la & februarie '(&).
0stfel, daca pana la data de & februarie '(&) societatea a fost platitoare de
impozit pe venit, continua aplicarea acestui sistem de impozitare pana in
momentul in care depaseste in cursul anului cifra de afaceri de E2.((( euro.
Daca nu depaseste acest plafon, continua calcularea, declararea si plata
impozitului pe venit si in anul '(&).
Daca la data de 1 februarie 2<1 societatea a fost platitoare de impozit pe
profit, dar in anul '(&' a realizat o cifra de afaceri sub E2.((( euro, trebuia
sa sc1imbe regimul de impozitare din impozit pe profit in impozit pe venit
incepand cu data de & februarie '(&). ,n acest caz, pentru luna ianuarie '(&)
trebuia sa depuna declaratia cod &(& pana la data de '2 martie '(&), inclusiv
iar pentru luna februarie si martie '(&) urmeaza sa plateasca impozit pe
venit pana pe data de '2 aprilie '(&), inclusiv.
Biletul nr.9"
1. 5nteresul propriu F amenin2are la adresa independen2ei.
,nteresul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau
membrii acestora ar putea beneficia de un interes %participare* financiar din
partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu
clientul respectiv. ;-emple:
participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al
clientului respectiv;
25
- un mprumut sau o garan+ie la sau de la un client sau de la persoane care
gestioneaz patrimoniu clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract %misiune*;
- rela+ii de afaceri cu clientul %altele*;
- poten+ial angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii
profesionale;
2.Care sunt )eniturile ce nu se iau $n calcul la determinarea impozitului
pe )eniturile micro$ntreprinderilor?
0$@. &&'CF
&:. >aza impozabil asupra creia se aplic cota de )3 este reprezentat de
totalul veniturilor trimestriale care sunt nregistrate n creditul conturilor din
clasa a F-a Z5onturi de venituri[, cu e-cep+ia celor nregistrate n:
- <eniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- <eniturile aferente costurilor serviciilor n curs de e-ecu+ie;
- <eniturile din produc+ia de imobilizri corporale i necorporale;
- <eniturile din subven+ii de e-ploatare;
- <eniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de
valoare ;
- <eniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dob!nzi i#sau
penalit+i de nt!rziere, care au fost c1eltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil;
- <eniturile realizate din despgubiri, de la societ+ile de
asigurare#reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor denatura stocurilor
sau a activelor corporale proprii.
&2. Dicrontreprinderile care i nceteaz e-isten+a n urma unei opera+iuni
de reorganizare sau de lic1idare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei
de func+ionare au fost i pltitoare de impozit pe profit, la calculul
impozitului pe veniturile microntreprinderilor, nu includ n baza impozabil:
rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferen+e
decurs favorabil aferente capitalului social n devize sau disponibilului n
devize, precum i sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe
profit, repartizate ca surse proprii de finan+are, potrivit legii, care au fost
constituite n perioada n care au fost pltitoare de impozit pe profit.
Dicrontreprinderile care i nceteaz e-isten+a n urma unei opera+iuni de
reorganizare sau de lic1idare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei de
func+ionare au fost i pltitoare de impozit pe profit includ n baza
impozabil i rezervele reprezent!nd surplusul realizat din rezerve din
reevaluarea mijloacelor fi-e, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la
calculul profitului impozabil i nu au fost impozitate n perioada n care au
fost pltitoare de impozit pe profit.
&E. An cazul n care se ac1izi+ioneaz case de marcat, din baza impozabil se
scade valoarea caselor de marcat, n conformitate cu documentul justificativ,
n luna punerii n func+iune. Punerea n func+iune se face potrivit prevederilor
legale.
Biletul nr.9.
1.#labirea autocontrolului ( amenintare la adresa independentei.
0menin+area la adresa independen+ei, legat de slbirea autocontrolului,
apare atunci c!nd unul dintre membrii cabinetului#societ+ii a fost anterior
una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului "i astfel poate
e-ercita o influen+ semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fa+ de client
;-emple: un membru al cabinetului#societ+ii care este sau a fost
recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a
fost recent un angajat al clientului ntr-o pozi+ie din care poate e-ercita o
influen+ semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii
pentru un client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct
nivelul certitudinii %asigurrii* profesionistului fa+ de client; pregtirea
datelor originale utilizate la generarea situa+iilor financiare sau pregtirea
unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului
contabil fa+ de client*.
2.Cum se e)alueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru
determinarea )alorii acesteia?
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de sc1imb al monedei
nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama
capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama
rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.9+
1.Renuntarea la con)ingeri ( amenintare la adresa independentei.
$enun+area la convingeri poate s apar atunci c!nd cabinetul#societatea sau
un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client p!n la punctul n care
obiectivitatea sa este sau poate fi n+eleas ca fiind compromis.;ste cazul n
care cabinetul#societatea sau un membru al acestuia "i-au subordonat
ra+ionamentul lor profesional aceluia al clientului. ;-emple: a se ocupa cu
sau a fi promotor al ac+iunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a
ac+iona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea
nen+elegerilor cu ter+e pr+i.
2.Care sunt situatiile in care este posibila e)aluarea unei intreprinderi
in dificultate?
<aloarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in
trei situatii:
a* poate fi redresata;
b* dispune de un patrimoniu care dupa lic1idare prezinta inca un active net
pozitiv;
c* urmeaza a fi lic1idata.
Biletul nr.99
1.6anifestari de familiarism ( amenintare la adresa independentei.
Danifestrile de familiarism au loc atunci c!nd, n virtutea unor
rela+ii str!nse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu
angaja+ii acestuia, cabinetul#societatea sau un membru al acestora, devine
prea n+elegtor fa+ de interesele clientului.
;-emple : un membru al cabinetului#societ+ii are un membru de familie sau
o ruda apropiata cu func+ie de rspundere n ntreprinderea clientului sau
care ar putea e-ercita o influen+ direct "i important asupra realizrii
obiectului contractului nc1eiat cu clientul ; un fost partener al
cabinetului#societ+ii gestioneaz patrimoniul clientului "i are influen+
important asupra realizrii obiectului contractului nc1eiat cu clientul,
acceptarea de daruri, n afar de cazul c!nd valoarea acestora este
nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului#societ+ii, de la client sau de la
persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului*.
2.5n ce consta metoda acti)ului net de lic0idare& cand se foloseste si
cum se calculeaza )aloarea intreprinderii in dificultate?
0tunci cand lic1idarea este sigura, cea mai buna utilizare a
activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii
relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului
net de lic1idare al firmei.
0stfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile
pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale "i circulante
din bilantul intreprinderii, din care se deduc c1eltuielile cu lic1idarea si
eventualele obligatii fiscale implicat de lic1idare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lic1idare, cum
ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare
anticipate a imprumutului, etc.
<aloarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre
)(3 si 2(3, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii for+ate a activelor
ntreprinderii.
5onform standardelor de evaluare, valoarea de lic1idare reprezint suma ce
poate fi ob+inut n mod rezonabil de v!nzarea unei propriet+i ntr-un
interval de timp prea mic pentru a ndeplini condi+iile din defini+ia valorii de
pia+a.
Dac ns lic1idarea se face treptat, activele sunt evaluate la pre+uri
corespunztoare unor tranzac+ii normale ec1ivalente valorii lic1idative a
acestora. 0ceasta situa+ie este ntalnita in cazul lic1idarii voite a
ntreprinderii cf. ?g.)&#&GG(, atunci cand perioada de functionare s-a
inc1eiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
,n conditiile in care lic1idarea nu reprezint cea mai buna utilizare
a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective
redresarii afacerii. ,n aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de
evaluare bazate pe actualizarea flu-urilor viitoare de numerar. Se va tine cont
de totalitatea flu-urilor implicate de derularea programului de redresare a
activit+ii firmei. $estructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii
flu-urilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. 5a
urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condi+ii
de e-ploatare ale ntreprinderii. ,n plus activele redundante sau au-iliare din
proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flu- de numerar
obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
Biletul nr.9:
1.Actiuni de intimidare ( amenintare la adresa independentei.
0c+iunile de intimidare au loc atunci c!nd un membru al cabinetului#soc
este implicat s ac+ioneze obiectiv "i s e-ercite pruden+ profesional, prin
amenin+ri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul
sau de la angaja+ii clientului.
;-emple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru
al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de
contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor
cantitatea de munc e-ecutat de membrii cabinetului, n scopul reducerii
onorariilor.
2.5n ce consta metoda )alorii la termen& cand se foloseste si cum se
calculeaza )aloarea intreprinderii in dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la
capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila
26
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare
este aplicata pentru atine seama de: a* capitalurile proprii care au fost ijectate
pentru realizarea redresarii; b* riscul specific de ,,ne success / al redresarii
sperate si c* actualizarea valorii la termen
Biletul nr.9;
1. Prote=area independentei prin normele legale si profesionale.
7atura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de
mprejurari.
0ceste masuri se impart n trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite n cadrul contractului nc1eiat cu clientul
beneficiar al serviciilor profesionale;
- masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale
cabinetelor#societatiilor.
2. Ce este li)rarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite
pentru a fi scutitaI de T@A cu drept de deducere.
- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri %...transferul
dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar* care sunt e-pediate sau
transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de
catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in
contul acestora.
$egimul de scutire de @<0 pentru care furnizorii isi pot e-ercita dreptul de
deducere este stabilit prin alte doua te-te de lege din 5odul fiscal:
\art.&:) alin.%'* lit.a*, potrivit caruia sunt scutite de @<0 livrarile
intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un
cod valid de inregistrare in scopuri de @<0, atribuit de catre autoritatile
fiscale din alt stat membru;
\art.&'E alin.%G* lit.b*, care precizeaza e-pres ca operatiunile de la art.&:)
sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza ta-a,
dar este permisa deducerea ta-ei datorate sau ac1itate pentru ac1izitii.
Biletul nr.:<
1.Prote=area independen2ei prin clauze contractuale cu clientul.
0ceste msuri constau n:
- aprobarea de ctre 090 clientului a numirii cabinetului, atunci c!nd
contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze
patrimoniul "i s-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angaja+ilor competen+i ai clientului mputernici+i a lua
decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client politicilor "i procedurilor pentru o raportare
financiar %situa+iilor financiare* corect;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei
gestionri a bunurilor "i valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit,
care asigur procesul de validare a informa+iilor "i situa+iilor financiare "i
legtura cu societatea#cabinetul de audit.
2.Care este locul li)rarii de bunuri in cazul )anzarilor la distanta& din
punctul de )edere al T@A.
72! Prin derogare de la prevederile alin. %&* lit. a*, n cazul unei
v!nzri la distan+ care se efectueaz dintr-un stat membru spre $om!nia,
locul livrrii se consider n $om!nia dac livrarea este efectuat ctre un
cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care
beneficiaz de derogarea de la art. &'E alin. %:*, sau ctre orice alt persoan
neimpozabil "i dac sunt ndeplinite urmtoarele condi+ii:
a! valoarea total a v!nzrilor la distan+ al cror transport sau
e-pediere n $om!nia se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic
n care are loc o anumit v!nzare la distan+, inclusiv valoarea respectivei
v!nzri la distan+, sau n anul calendaristic precedent, dep"e"te plafonul
pentru v!nzri la distan+ de )2.((( euro, al crui ec1ivalent n lei se
stabile"te prin norme; sau
b! furnizorul a optat n statul membru din care se transport
bunurile pentru considerarea v!nzrilor sale la distan+, care presupun
transportul bunurilor din acel stat membru n $om!nia, ca av!nd loc n
$om!nia.
7! ?ocul livrrii este ntotdeauna n $om!nia, n cazul v!nzrilor
la distan+ de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre
persoane neimpozabile din $om!nia, altele dec!t persoanele juridice
neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. %'* lit. a*.
Biletul nr. :1
1. Prote=area independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului#societatii o acorda
independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calit0@ii
lucr0rilor efectuate de cabinet;
- identificarea amenin@0rilor la adresa independen@ei, evaluarea
importan@ei acestora, identificarea m0surilor de eliminare sau de reducere a
lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveg1ere a respect0rii politicilor Si
procedurilor privind independen@a;
- politici Si proceduri care s0 permit0 identificarea eventualelor interese sau
rela@ii dintre client Si auditor care amenin@0 independen@a;
- politici Si proceduri privind evitarea ob@inerii de venituri de la un singur
client;
- comunicarea modific0rilor intervenite ]^n politicile Si procedurile
cabinetului tuturor angaja@ilor Si colaboratorilor;
- e-isten@a unui responsabil cu monitorizarea func@ion0rii adecvate a
sistemului de protejare a independen@ei;
- e-isten@a unui mecanism disciplinar care s0 asigure conformarea cu
politicile Si procedurile stabilite;
- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra
problemelor care vizeaz0 independen@a Si obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independen@0;
- rotirea personalului cu func@ii de r0spundere;
- eliminarea unor persoane din ec1ipa de audit dac0 acesteia ]^i este
afectat0 independen@a;
2. Ce operatiuni sunt asimilate li)rarilor de bunuri efectuate cu plata
din punctul de )edere al T@A.
7"! Sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat urmtoarele
opera+iuni:
a! preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile
ac1izi+ionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care
nu au legtur cu activitatea economic desf"urat, dac ta-a aferent
bunurilor respective sau pr+ilor lor componente a fost dedus total sau
par+ial;
b! preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile
ac1izi+ionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi puse la dispozi+ie altor
persoane n mod gratuit, dac ta-a aferent bunurilor respective sau pr+ilor
lor componente a fost dedus total sau par+ial;
c! preluarea de ctre o persoan impozabil de bunuri mobile
corporale ac1izi+ionate sau produse de ctre aceasta, altele dec!t bunurile de
capital prevzute la art. 1"; alin. %&* lit. a*, pentru a fi utilizate n scopul
unor opera+iuni care nu dau drept integral de deducere, dac ta-a aferent
bunurilor respective a fost dedus total sau par+ial la data ac1izi+iei;
d! BBB 0brogat
: Biletul nr. :2
1.5n)estigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de
comportament
ProfesioniStii contabili trebuie deci s0 fie preg0ti@i s0 justifice orice
abatere, de la cerin@ele etice. 7erespectarea cerin@elor etice sau
incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri
profesionale care pot da naStere unor ac@iuni disciplinare.
Puterea ac@iunii disciplinare este stabilit0 prin reglement0rile 5.;.5.5.0.$.
D0surile disciplinare pot ap0rea, de obicei, ]^n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baz0 Si specifice aplicabile tuturor
misiunilor profesioniStilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etic0;
- conduit0 discreditabil0 sau dezonorat0.
,nvestiga@iile disciplinare vor ]^ncepe, de obicei, ca rezultat al unor pl]
_ngeri; structurile centrale Si locale ale 5orpului trebuie s0 ia ]^n
considera@ie toate pl]_ngerile. ,nvestiga@iile pot, totuSi, s0 fie introduse
din oficiu de 5.;.5.5.0.$. sau de c0tre o entitate administrativ0, f0r0 s0
fie f0cut0 o pl]_ngere. ,nvestiga@iile pot fi f0cute verbal sau prin
coresponden@0. @rebuie ]^ntotdeauna ]^nStiin@at membrul ]^mpotriva
c0ruia se face pl]_ngere, precum Si cel care a f0cut pl]_ngerea. 0colo
unde e-ist0 o disput0, se poate ]^ncerca o conciliere, fie prin comisiile de
disciplin0 ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun s0 se fac0 publicitate procedurilor disciplinare Si de apel.
0stfel, sunt informa@i at]_t membrii, c]_t Si publicul larg. @otuSi,
aspectele de confiden@ialitate Si tipul ]^nc0lc0rilor trebuie s0 fie luate
]^n considera@ie atunci c]_nd se decide metoda de publicitate.
2. Cand inter)ine e-igibilitatea T@A in cazul li)rarilor
intracomunitare de bunuri
0$@. &):C) ;-igibilitatea pentru livrri intracomunitare de bunuri, scutite de
ta-
71! Prin e-cep ie de la prevederile art. 1"82, n cazul unei livrri
intracomunitare de bunuri, scutite de ta- conform art. 1" alin. %'*,
e-igibilitatea ta-ei intervine la data emiterii facturii prevzute la art. 1..
alin. %&:* sau, dup caz, la emiterea autofacturii prevzute la art. 1.. alin.
%4* ori n cea de-a &2-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul
generator, dac nu a fost emis nicio factur#autofactur p!n la data
respectiv.
72! Prevederile art. 1"82 alin. %'* lit. b* nu se aplic n ceea ce
prive te livrrile "i transferurile de bunuri prevzute la alin. %&*.
27
Biletul nr.:
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor
contabili din Romania?
5odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde
obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva
problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat.
5odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor
tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea AF 7sau sectiunea 1<< ! Destinata tuturor profesionsitilor
contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea &(( M ,ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea &&( M ,ntegritatea
Sectiunea &'( M Obiectivitatea
Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta
Sectiunea &:( M 5onfidentialitatea
Sectiunea &2( M 5ompotamentul profesional
Partea B 7 sau sectiunea 2<< ! M Destinata e-clusi) liber
profesionsitilor
Sectiunea '(( M ,ntroducere
Sectiunea '&( M 7umirea profesionsitului contabil
Sectiunea ''( M 5onflicte de interese
Sectiunea ')( M Opinii suplimentare
Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea '2( M DerHetingul serviciilor profesionale
Sectiunea 'E( M 5adouri si ospitalitate
Sectiunea 'F( M 5ustodia activelor clientului
Sectiunea '4( M Obiectivitate
Sectiunea 'G( - ,ndependenta in audit
Partea C 7sau sectiunea << ! M Destinata e-clusi) profesionsitilor
anga=ati
Sectiunea )(( M ,ntroducere
Sectiunea )&( M 5onflicte conceptuale
Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea ):( M ,nterese financiare
Sectiunea )2( - Stimulente
2. Care este locul ac0izitiei intracomunitare de bunuri.
ART. 12
1
Gocul ac0izi2iei intracomunitare de bunuri
0$@. &)'C& ?ocul ac1izi+iei intracomunitare de bunuri
71! ?ocul ac1izi+iei intracomunitare de bunuri se consider a fi
locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se nc1eie e-pedierea sau
transportul bunurilor.
72! An cazul ac1izi+iei intracomunitare de bunuri, prevzut la art.
12+ alin. %)* lit. a*, dac cumprtorul i comunic furnizorului un cod de
nregistrare n scopuri de @<0 valabil, emis de autorit+ile unui stat membru,
altul dec!t cel n care are loc ac1izi+ia intracomunitar, conform alin. %&*,
locul respectivei ac1izi+ii intracomunitare se consider n statul membru care
a emis codul de nregistrare n scopuri de @<0.
7! Dac o ac1izi+ie intracomunitar a fost supus la plata ta-ei n
alt stat membru, conform alin. %&*, "i n $om!nia, conform alin. %'*, baza de
impozitare se reduce n mod corespunztor n $om!nia.
7"! Prevederile alin. %'* nu se aplic dac cumprtorul face dovada
c ac1izi+ia intracomunitar a fost supus la plata ta-ei pe valoarea adugat
n statul membru n care are loc ac1izi+ia intracomunitar, conform alin. %&*.
7.! Prevederile alin. %'* nu se vor aplica n cazul opera+iunilor
triung1iulare, atunci c!nd cumprtorul rev!nztor nregistrat n scopuri de
@<0 n $om!nia n conformitate cu art. 1. face dovada c a efectuat o
ac1izi+ie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n
condi+ii similare celor prevzute la art. 12+ alin. %4* lit. b*, n vederea
efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru. Obliga+iile
persoanelor implicate n opera+iuni triung1iulare sunt prevzute n norme.
7orme metodologice:
0rt. &)'
&
&'. %&* 5onform art. &)'
&
alin. %&* din 5odul fiscal, locul unei ac1izi+ii
intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se
nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor. An cazul n care, conform art.
&)' alin. %'* din 5odul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare
n scopuri de @<0 dintr-un alt stat membru, dec!t cel n care se nc1eie
e-pedierea sau transportul bunurilor, se aplic re+eaua de siguran+, respectiv
ac1izi+ia intracomunitar se consider c are loc "i n statul membru care a
furnizat codul de nregistrare n scopuri de @<0 "i n statul membru n care
se nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor.
%'* An sensul art. &)'
&
alin. %)* din 5odul fiscal, dac cumprtorul face
dovada c a supus la plata ta-ei ac1izi+ia intracomunitar "i n statul membru
n care se nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor "i n statul membru
care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de @<0, acesta poate solicita
restituirea ta-ei ac1itate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare
n scopuri de @<0. $estituirea ta-ei aferente ac1izi+iei intracomunitare se
realizeaz astfel:
a* n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de @<0 conform art. &2)
din 5odul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de ta-
prevzut la art. &2E
'
din 5odul fiscal a ac1izi+iei intracomunitare "i a ta-ei
aferente;
b* n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de @<0 conform art.
&2)
&
din 5odul fiscal, restituirea ta-ei se realizeaz conform normelor
procedurale n vigoare.
;-emplu: o persoan impozabil din $om!nia nregistrat n scopuri
de @<0 conform art. &2) sau art. &2)
&
din 5odul fiscal, ac1izi+ioneaz n
Ingaria %locul unde se nc1eie transportul bunurilor* bunuri livrate din
6ran+a. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ingaria n scopuri de
@<0, dar comunic furnizorului din 6ran+a codul su de nregistrare n
scopuri de @<0 din $om!nia, pentru a beneficia de scutirea de ta- aferent
livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din 6ran+a. Dup nregistrarea
n scopuri de @<0 n Ingaria "i plata @<0 aferent ac1izi+iei intracomunitare
conform art. &)'
&
alin. %&* din 5odul fiscal, persoana respectiv poate solicita
restituirea ta-ei pltite n $om!nia aferente ac1izi+iei intracomunitare, care a
avut loc "i n $om!nia conform art. &)'
&
alin. %'* din 5odul fiscal.
%)* An conformitate cu prevederile art. &)'
&
alin. %:* din 5odul fiscal, n
cazul n care p!n la data la care intervine e-igibilitatea ta-ei pentru ac1izi+ia
intracomunitar efectuat n statul membru care a atribuit codul de
nregistrare n scopuri de @<0, conform art. &)'
&
alin. %'* din 5odul fiscal,
persoana impozabil face dovada c ac1izi+ia intracomunitar a fost supus
la plata @<0 n statul membru unde se nc1eie e-pedierea sau transportul
bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. &)'
&
alin. %'* din 5odul fiscal.
%:* Obliga+iile pr+ilor implicate n opera+iuni triung1iulare prevzute
la art. &)'
&
alin. %2* din 5odul fiscal sunt cele stabilite la pct. ' alin. %&)* -
%&:*.=
Biletul nr.:"
1. 4bligatiile etice ale e-pertilor contabili si contabililor autorizati& salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA( salariati sunt '
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei
si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin $O,
% regulament de organizare interioara * si $O6 % regulament de organizare si
functionare *
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
sa veg1eze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze
rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica
datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau
despre gradul de pregatire sau e-perineta pe care le detine
sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod
profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in conte-tul ei
5onflictul de loialitate
&2.&. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului
lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi.
Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat
obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si
procedurile redactate pentru sustinerea lor. ,n orice caz, unui angajat, in mod
legitim nu i se poate cere:
sa incalce legea;
sa incalce regulile si standardele profesiei;
sa minta sau sa induca in eroare %inclusiv prin tacere* pe cei care
actioneaza ca auditori in numele angajatorului;
sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic
denatureaza faptele.
&2.' Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al
profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii,
trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu
persoana ierar1ic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. ,n cazul unor
probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu
persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.
&2.). Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema
implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa
eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la
demisie. 0ngajatii trebuie sa e-puna angajatorului motivele acestei actiuni,
dar datoria lor de confidentialitate e-clude in mod normal sa comunice
problema respectiva si altora %fara o aprobare legala sau profesionala pentru
a actiona in acest fel*.
&2.:. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea ', Solutionarea
conflictelor de etica.
28
Sprijinirea colegilor angajati
In profesionist contabil angajat, indeosebi unul care e-ercita o autoritate
asupra celorlalti, trebuie sa veg1eze asupra colegilor ajutandu-i sa isi
dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele
contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de
opinie cu acestia.
5ompetenta profesionala
Inui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau
invatamant i se poate cere sa e-ecute servicii semnificative pentru care insa
nu are suficienta pregatire sau e-perienta. 5and e-ecuta asemenea lucrari,
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre
gradul de pregatire sau e-perienta pe care le detine; daca este cazul, se va
cere asistenta adecvata si parerea unui e-pert.
Prezentarea informatiilor
&4.&. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia
financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie
inteleasa in conte-tul ei.
&4.'. ,nformatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera
care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si
pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera
adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta
pentru respectarea acestei cerinte.
2. Precizati care este locul prestarii de ser)icii si persoana obligata la plata
T@A in cazul prestarilor de ser)icii de transport intracomunitar de
bunuri.
#er)icii de transport intracomunitar de bunuri `sursa: e-tras din 91id
practic D6Pa
K Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in
Romania
0ceste servicii sunt supuse regulii >'> prevazuta la art. &)) alin. %'* din
5odul fiscal, ceea ce conduce la stabilirea in $omania a locului prestarii
pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre doua persoane
impozabile stabilite in $omania. Persoana obligata la plata @<0 este
prestatorul care trebuie sa emita factura cu @<0, daca nu se aplica vreo
scutire de ta-a.
De e-emplu daca o companie din $omania presteaza catre o alta companie
stabilita tot in $omania un transport intracomunitar de bunuri din >ulgaria in
Ingaria, locul prestarii este in $omania, iar obligatia platii ta-ei revine
prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul din
$omania are un cod de inregistrare in scopuri de @<0 in alt stat membru,
daca nu are si un sediu fi- in respectivul stat membru.
K Prestatorul este stabilit in Romania& beneficiarul este stabilit in alt stat
membru
Daca prestatorul este stabilit in $omania si va presta servicii de transport
intracomunitar de bunuri, catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte
state membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare
si nu au locul prestarii in $omania. ?ocul prestarii pentru aceste servicii este
considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul.
Pentru a aplica regula de la art. &)) alin. %'* din 5odul fiscal, clientul trebuie
sa comunice prestatorului un cod valabil de @<0 din alt stat membru si o
adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fi- din 5omunitate.
0ceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din $omania in
declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in
scopuri de @<0, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. &2)C& din
5odul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri .
De e-emplu, daca o companie din $omania factureaza in beneficiul unei
companii stabilite in Spania un transport de bunuri de la >ucuresti la Dadrid,
locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde este stabilit beneficiarul,
prin urmare operatiunea nu este impozabila in $omania din punct de vedere
al @<0. 6iind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de
catre prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.) si ).& din decontul de
@<0.
0ceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie
care are sediul activitatii economice in $omania dar are un sediu fi- in alt
stat membru si este inregistrat in scopuri de @<0 in acel stat membru, daca
transportul este realizat pentru respectivul sediu fi-.
K Prestatorul este stabilit in alt stat membru& beneficiarul este stabilit in
Romania
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de
transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt
stabiliti in $omania, serviciile de transport sunt considerate ac1izitii
intracomunitare de servicii si au locul prestarii in $omania. Obligatia platii
ta-ei revine beneficiarului stabilit in $omania care, daca este inregistrat in
scopuri de @<0, va aplica mecanismul ta-arii inverse. An situatia in care
beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de @<0, va trebui sa solicite
inregistrarea conform art. &2)C& din 5odul fiscal inainte de a beneficia de
acest serviciu si va depune un decont special de @<0 %formularul )(&*. 6iind
o ac1izitie intracomunitara de servicii, e-ista si obligatia declararii acestei
operatiuni in declaratia recapitulativa lunara %)G(*.
De e-emplu, daca un transport de bunuri de la 6ranHfurt la @imisoara este
prestat de o companie din 9ermania catre o companie stabilita in $omania,
inregistrata in scopuri de @<0 conform art. &2) din 5odul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in $omania, conform art. &))
alin. %'* din 5odul fiscal, serviciul fiind deci impozabil in tara in care este
stabilit clientul. Antrucat prestatorul nu este stabilit in $omania, clientul din
$omania, inregistrat conform art. &2) din 5odul fiscal, aplica ta-are inversa
si inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa %)G(*.
K Prestatorul este stabilit in Romania& beneficiarul este stabilit in afara
Cniunii Auropene
An situatia in care prestatori din $omania realizeaza servicii de transport
intracomunitar de bunuri catre beneficiari stabiliti in afara 5omunitatii se
aplica regula >'>, respectiv art. &)) alin. %'* din 5odul fiscal, numai daca se
face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al
@<0, serviciile nefiind impozabile in $omania. 51iar daca un astfel de
transport face obiectul regulii >'>, serviciul nu se raporteaza in declaratia
recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.
De e-emplu, daca un transport de bunuri de la 9iurgiu la 0tena este efectuat
de o companie stabilita in $omania catre o companie stabilita in @urcia,
serviciul nu este impozabil in $omania, daca se face dovada ca beneficiarul
transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin e-ceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul
sau este o persoana impozabila, va aplica prevederile art. &)) alin.%2* lit. c*
din 5odul fiscal, considerand ca serviciul este realizat in beneficiul unei
persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe
transportul.
K Prestatorul este stabilit in afara Cniunii Auropene& beneficiarul este
stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in afara I; si va presta servicii de transport
intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti
in $omania, serviciile au locul prestarii in $omania. >eneficiarul persoana
impozabila din $omania are obligatia platii @<0 pentru un astfel de serviciu,
respectiv clientul din $omania va aplica @<0 prin mecanismul ta-arii
inverse daca este inregistrat in scopuri de @<0 in $omania, sau, in cazul in
care clientul nu este inregistrat in scopuri de @<0, va depune un decont
special de ta-a. O astfel de operatiune nu reprezinta o ac1izitie
intracomunitara de servicii, prin urmare nu e-ista nici obligatia raportarii
acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in
scopuri de @<0 in cazul in care nu este inregistrat.
De e-emplu, in cazul unui transport de bunuri de la Darsilia la 5luj prestat
de o companie din ;lvetia catre o companie stabilita in $omania si
inregistrata in scopuri de @<0 conform art. &2) din 5odul fiscal, locul
prestarii serviciului este considerat a fi in $omania conform art. &)) alin. %'*
din 5odul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in $omania. Antrucat
prestatorul nu este stabilit in $omania, clientul din $omania, inregistrat
conform art. &2) din 5odul fiscal, aplica ta-are inversa % rd. F si &G din
decontul de @<0* . 7efiind o ac1izitie intracomunitara de servicii, aceasta
operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. Ancepand cu data de
& ianuarie '(&(, transportul local de bunuri direct legat de un transport
intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.
Biletul nr.:.
&. 4bligatiile etice ale e-pertului contabil 5n cursul unei misiuni
de consultanta fiscala.
4bligatiile etice ale e-pertului contabil $n cursul unei misiuni de
consultanta fiscala.
,n cursul unei misiuni de consultanta fiscala e-pertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
Precizati care este locul prestarii de ser)icii si persoana obligata
la plata T@A Tn cazul prestarilor de ser)icii de asupra bunurilor mobile
corporate.
0$@. &)) ?ocul prestrii de servicii
71! An vederea aplicrii regulilor referitoare la locul de prestare a
serviciilor:
a! o persoan impozabil care desf"oar "i activit+i sau opera+iuni care nu
sunt considerate impozabile n conformitate cu art. 12+ alin. %&* - %:* este
considerat persoan impozabil pt toate serviciile care i-au fost prestate;
b! o persoan juridic neimpozabil care este nregistrat n scopuri
de @<0 este considerat persoan impozabil.
72! ?ocul de prestare a serviciilor ctre o persoan impozabil care
ac+ioneaz ca atare este locul unde respectiva persoan care prime"te
serviciile "i are stabilit sediul activit+ii sale economice. Dac serviciile sunt
furnizate ctre un sediu fi- al persoanei impozabile, aflat n alt loc dec!t cel
n care persoana "i are sediul activit+ii sale economice, locul de prestare a
29
serviciilor este locul unde se afl respectivul sediu fi- al persoanei care
prime"te serviciile. An absen+a unui astfel de loc sau sediu fi-, locul de
prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabil care prime"te
aceste servicii "i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit.
7! ?ocul de prestare a serviciilor ctre o persoan neimpozabil
este locul unde prestatorul "i are stabilit sediul activit+ii sale economice.
Dac serviciile sunt prestate de la un sediu fi- al prestatorului, aflat n alt loc
dec!t locul n care persoana impozabil "i-a stabilit sediul activit+ii
economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afl respectivul
sediu fi-. An absen+a unui astfel de loc sau sediu fi-, locul de prestare a
serviciilor este locul unde prestatorul "i are domiciliul stabil sau re"edin+a
obi"nuit.
7"! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %'* "i %)*, pentru
urmtoarele prestri de servicii, locul prestrii este considerat a fi:
a! locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestrile de
servicii efectuate n legtur cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate
de e-per+i "i agen+i imobiliari, de cazare n sectorul 1otelier sau n sectoare
cu func+ie similar, precum tabere de vacan+ sau locuri amenajate pentru
camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru
servicii de pregtire "i coordonare a lucrrilor de construc+ii, precum
serviciile prestate de ar1itec+i "i de societ+ile care asigur supraveg1erea pe
"antier;
b! locul unde se efectueaz transportul, n func+ie de distan+ele
parcurse, n cazul serviciilor de transport de cltori;
c! BBB 0brogat;
d! locul prestrii efective, pentru serviciile de restaurant "i catering,
cu e-cep+ia celor prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al
trenurilor pe parcursul unei pr+i a unei opera+iuni de transport de cltori
efectuate n cadrul 5omunit+ii;
e! locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispozi+ia
clientului, n cazul nc1irierii pe termen scurt a unui mijloc de transport. Prin
termen scurt se n+elege posesia sau utilizarea continu a mijlocului de
transport pe o perioad de ma-imum )( de zile "i, n cazul ambarca+iunilor
maritime, pe o perioad de ma-imum G( de zile;
f! locul de plecare a transportului de cltori, pentru serviciile de
restaurant "i catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al
trenurilor n timpul unei pr+i a unei opera+iuni de transport de cltori
efectuat n 5omunitate. Parte a unei opera+iuni de transport de cltori
efectuat n 5omunitate nseamn acea parte a opera+iunii efectuate, fr
escal n afara 5omunit+ii, ntre punctul de plecare "i punctul de sosire a
transportului de cltori. Punctul de plecare a unui transport de cltori
nseamn primul punct stabilit pentru mbarcarea cltorilor n interiorul
5omunit+ii, dac este cazul, dup o oprire n afara 5omunit+ii. Punctul de
sosire a unui transport de cltori nseamn ultimul punct stabilit pentru
debarcarea n interiorul 5omunit+ii a cltorilor care s-au mbarcat n
5omunitate, dac este cazul naintea unei opriri n afara 5omunit+ii. An cazul
unei cltorii dus-ntors, traseul de retur este considerat o opera+iune de
transport separat.
7.! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %)*, locul urmtoarelor
servicii este considerat a fi:
a! locul n care este efectuat opera+iunea principal n
conformitate cu prevederile prezentului titlu, n cazul serviciilor prestate de
un intermediar care ac+ioneaz n numele "i n contul altei persoane "i
beneficiarul este o persoan neimpozabil;
b! locul unde are loc transportul, propor+ional cu distan+ele
parcurse, n cazul serviciilor de transport de bunuri, altul dec!t transportul
intracomunitar de bunuri, ctre persoane neimpozabile;
c! locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri,
pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate ctre persoane
neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se n+elege orice
transport de bunuri ale crui loc de plecare "i loc de sosire sunt situate pe
teritoriile a dou state membre diferite. ?oc de plecare nseamn locul unde
ncepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distan+ele parcurse pentru a
ajunge la locul unde se gsesc bunurile, iar loc de sosire nseamn locul unde
se nc1eie efectiv transportul de bunuri;
d! locul n care se presteaz efectiv serviciile ctre persoane
neimpozabile, n cazul urmtoarelor:
&. servicii const!nd n activit+i accesorii transportului, precum
ncrcarea, descrcarea, manipularea "i servicii similare acestora;
'. servicii const!nd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale;
). evaluri ale bunurilor mobile corporale;
e! locul unde beneficiarul este stabilit sau "i are domiciliul stabil
sau re"edin+a obi"nuit, dac respectivul beneficiar este o persoan
neimpozabil care este stabilit sau "i are domiciliul stabil sau re"edin+a
obi"nuit n afara 5omunit+ii, n cazul urmtoarelor servicii:
&. nc1irierea bunurilor mobile corporale, cu e-cep+ia tuturor
mijloacelor de transport;
'. opera+iunile de leasing av!nd ca obiect utilizarea bunurilor
mobile corporale, cu e-cep+ia tuturor mijloacelor de transport;
). transferul "i#sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor,
licen+elor, mrcilor comerciale "i a altor drepturi similare;
:. serviciile de publicitate;
2. serviciile consultan+ilor, inginerilor, juri"tilor "i avoca+ilor,
contabililor "i e-per+ilor contabili, ale birourilor de studii "i alte servicii
similare, precum "i prelucrarea de date "i furnizarea de informa+ii;
E. opera+iunile de natur financiar-bancar "i de asigurri, inclusiv
reasigurri, cu e-cep+ia nc1irierii de seifuri;
F. punerea la dispozi+ie de personal;
4. acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe
teritoriul 5omunit+ii sau la o re+ea conectat la un astfel de sistem, la
re+eaua de energie electric ori la re+elele de nclzire sau de rcire,
transportul "i distribu+ia prin intermediul acestor sisteme ori re+ele, precum "i
alte prestri de servicii legate direct de acestea;
G. serviciile de telecomunica+ii. Sunt considerate servicii de
telecomunica+ii serviciile av!nd ca obiect transmiterea, emiterea "i recep+ia
de semnale, nscrisuri, imagini "i sunete sau informa+ii de orice natur, prin
cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv
cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii,
emiteri sau recep+ii. Serviciile de telecomunica+ii cuprind, de asemenea, "i
furnizarea accesului la re+eaua mondial de informa+ii. An cazul n care
serviciile de telecomunica+ii sunt prestate de ctre o persoan care "i are
stabilit sediul activit+ii economice n afara 5omunit+ii sau care are un sediu
fi- n afara 5omunit+ii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absen+a
unui sediu al activit+ii economice sau a unui sediu fi-, "i are domiciliul
stabil sau re"edin+a obi"nuit n afara 5omunit+ii, ctre o persoan
neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit
n 5omunitate, se consider c locul prestrii este n $om!nia, dac serviciile
au fost efectiv utilizate n $om!nia;
&(. serviciile de radiodifuziune "i televiziune. An cazul n care
serviciile de radiodifuziune "i de televiziune sunt prestate de ctre o persoan
care "i are stabilit sediul activit+ii sale economice n afara 5omunit+ii sau
care are un sediu fi- n afara 5omunit+ii de la care serviciile sunt prestate
sau care, n absen+a unui sediu al activit+ii economice sau a unui sediu fi-,
"i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n afara 5omunit+ii, ctre o
persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau re"edin+a
obi"nuit n 5omunitate, se consider c locul prestrii este n $om!nia, dac
serviciile au fost efectiv utilizate n $om!nia;
&&. serviciile furnizate pe cale electronic. An cazul serviciilor
furnizate pe cale electronic, prestate de o persoan care "i are sediul
activit+ii economice n afara 5omunit+ii sau care de+ine un sediu fi- n
afara 5omunit+ii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absen+a unui
sediu al activit+ii economice sau a unui sediu fi-, "i are domiciliul stabil sau
re"edin+a obi"nuit n afara 5omunit+ii, ctre o persoan neimpozabil care
este stabilit, are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n $om!nia, se
consider c locul prestrii este n $om!nia;
&'. obliga+ia de a se ab+ine de la realizarea sau e-ercitarea, total sau
par+ial, a unei activit+i economice sau a unui drept prevzut la prezenta
liter;
f! locul n care activit+ile se desf"oar efectiv, n cazul serviciilor
principale "i au-iliare legate de activit+i culturale, artistice, sportive,
"tiin+ifice, educa+ionale, de divertisment sau de activit+i similare, cum ar fi
t!rgurile "i e-pozi+iile, inclusiv n cazul serviciilor prestate de organizatorii
acestor activit+i, prestate ctre persoane neimpozabile.
g! locul de nc1iriere, cu e-cep ia nc1irierii pe termen scurt, a unui
mijloc de transport unei persoane neimpozabile este locul n care clientul este
stabilit, "i are domiciliul stabil sau re edin a obi nuit. Prin +nc,iriere se
n eleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de transport. Prin e-cep ie,
locul de nc1iriere a unei ambarca iuni de agrement unei persoane
neimpozabile, cu e-cep ia nc1irierii pe termen scurt, este locul unde
ambarca+iunea de agrement este pusa efectiv la dispozi ia clientului, n cazul
n care serviciul respectiv este prestat efectiv de ctre prestator din locul n
care este situat sediul activit+ii sale economice sau sediul sau fi-. Prin
termen scurt se n elege de inerea sau utilizarea continu a mijlocului de
transport pe o perioad de ma-imum )( de zile "i, n cazul ambarca iunilor
maritime, pe o perioad de ma-imum G( de zile*
7+! BBB 0brogat
79! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %'*, locul urmtoarelor
servicii este considerat a fi:
a! n $om!nia, pentru serviciile const!nd n activit+i accesorii
transportului, precum ncrcarea, descrcarea, manipularea "i servicii
similare acestora, servicii const!nd n lucrri asupra bunurilor mobile
corporale "i evaluri ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de
bunuri efectuate n $om!nia, c!nd aceste servicii sunt prestate ctre o
persoan impozabil nestabilit pe teritoriul 5omunit+ii, dac utilizarea "i
30
e-ploatarea efectiv a serviciilor au loc n $om!nia;
b! locul n care evenimentele se desf"oar efectiv, pentru serviciile
legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive,
"tiin+ifice, educa+ionale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar
fi t!rgurile "i e-pozi+iile, precum "i pentru serviciile au-iliare legate de
acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile.
7:! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %'*, pentru serviciile de
transport de bunuri efectuate n afara 5omunit+ii, c!nd aceste servicii sunt
prestate ctre o persoan impozabil stabilit n $om!nia, locul prestrii se
consider a fi n afara 5omunit+i, dac utilizarea "i e-ploatarea efectiv a
serviciilor au loc n afara 5omunit+ii. An aplicarea prezentului alineat
serviciile de transport de bunuri efectuate n afara 5omunit+ii sunt serviciile
de transport al crui punct de plecare "i punct de sosire se afl n afara
5omunit+ii, acestea fiind considerate efectiv utilizate "i e-ploatate n afara
5omunit+ii.
Biletul nr. :+
1. Cum e-plicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti
utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza?
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil
independent "i e-prim o opinie cu privire la faptul dac situa+iile financiare
sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de
raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu
Standardele ,nterna+ionale de 0udit. 0cestea includ un 0udit Statutar care
este auditul unei situa+ii financiare solicitat de legisla+ie sau de reglementri.
2. Precizati care este locul prestarii de ser)icii si persoana
obligata la plata T@A in cazul prestarilor de ser)icii de consultanta.
?ocul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este
locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta
obisnuita.
Biletul nr.:9
&. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a :(a din Codul etic
national al profesionistilor contabili din Romania.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului
de calitate sunt: universalitatea, confiden+ialitatea, colegialitatea,
adaptabilitatea "i armonizarea. $ecomandarea 5;; din &2 noiembrie '(((
prevede c activitatea de control al calit+ii poate fi organizat "i e-ercitat n
dou forme: control colegial "i control prin personal angajat. An ambele
forme trebuie asigurat calitatea controlorilor "i obiectivitatea lor.
$egulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nc!t la finele unei perioade to+i auditorii s
fie controla+i;
- efectuarea controlului la c!t mai multe birouri ale societ+ii de audit;
- perioada controlat, care nu poate dep"i E ani %&( ani la societ+ile
mici, la care nu s-au constatat deficien+e*;
- misiunile de verificare a situa+iilor financiare ncredin+ate cabinetelor
respective, dar "i sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit+ii
cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de
audit, respectarea normelor deontologice %mai ales independen+a*, calitatea
rapoartelor;
- supraveg1erea public a profesiei %prin reprezentan+i ai Dinisterului
6inan+elor Publice*;
- aplicarea sanc+iunilor disciplinare;
- confiden+ialitate;
e-perien+a "i formarea continu a controlorilor de
calitate;
independen+a "i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Cum si cand se determina pro(rata T@A?
1educerea ta-ei pentru persoana impozabil cu regim mi-t i
persoana par2ial impozabil
71! Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze at!t
opera+iuni care dau drept de deducere, c!t "i opera+iuni care nu dau drept de
deducere este denumit n continuare persoan impozabil cu regim mi-t.
Persoana care realizeaz at!t opera+iuni pentru care nu are calitatea de
persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. &'F, c!t "i opera+iuni
pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan
par+ial impozabil.
72! Dreptul de deducere a ta-ei deductibile aferente ac1izi+iilor
efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mi-t se determin
conform prezentului articol. Persoana par+ial impozabil nu are drept de
deducere pentru ac1izi+iile destinate activit+ii pentru care nu are calitatea de
persoan impozabil. Dac persoana par+ial impozabil desf"oar activit+i
n calitate de persoan impozabil, din care rezult at!t opera+iuni cu drept de
deducere, c!t "i opera+iuni fr drept de deducere, este considerat persoan
impozabil mi-t pentru respectivele activit+i "i aplic prevederile
prezentului articol. An condi+iile stabilite prin norme, persoana par+ial
impozabil poate solicita aplicarea unei pro(rata speciale n situa+ia n care
nu poate +ine eviden+e separate pentru activitatea desf"urat n calitate de
persoan impozabil "i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de
persoan impozabil.
7! 0c1izi+iile destinate e-clusiv realizrii de opera+iuni care permit
e-ercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investi+ii destinate realizrii de
astfel de opera+iuni, se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru
cumprri, iar ta-a deductibil aferent acestora se deduce integral.
7"! 0c1izi+iile destinate e-clusiv realizrii de opera+iuni care nu dau
drept de deducere, precum "i de investi+ii care sunt destinate realizrii de
astfel de opera+iuni se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru
cumprri pentru aceste opera+iuni, iar ta-a deductibil aferent acestora nu
se deduce.
7.! 0c1izi+iile pentru care nu se cunoa"te destina+ia, respectiv dac
vor fi utilizate pentru realizarea de opera+iuni care dau drept de deducere sau
pentru opera+iuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate
determina propor+ia n care sunt sau vor fi utilizate pentru opera+iuni care dau
drept de deducere "i opera+iuni care nu dau drept de deducere se eviden+iaz
ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar ta-a deductibil
aferent acestor ac1izi+ii se deduce pe baz de pro(rata.
7+! Pro(rata prevzut la alin. %2* se determin ca raport ntre:
a! suma total, fr ta-, dar cuprinz!nd subven+iile legate direct de
pre+, a opera+iunilor const!nd n livrri de bunuri "i prestri de servicii care
permit e-ercitarea dreptului de deducere, la numrtor; "i
b! suma total, fr ta-, a opera+iunilor prevzute la lit. a* "i a
opera+iunilor const!nd n livrri de bunuri "i prestri de servicii care nu
permit e-ercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele
primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul
finan+rii opera+iunilor scutite fr drept de deducere sau opera+iunilor care
nu se afl n sfera de aplicare a ta-ei.
79! Se e-clud din calculul pro(rata urmtoarele:
a! valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate
de persoana impozabil n activitatea sa economic;
b! valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine
efectuate de persoana impozabil "i prevzute la art. &'4 alin. %:* "i la art.
&'G alin. %:*, precum "i a transferului prevzut la art. &'4 alin. %&(*;
c! valoarea opera+iunilor prevzute la art. &:& alin. %'* lit. a* "i b*,
precum "i a opera+iunilor imobiliare, altele dec!t cele prevzute la lit. a*, n
msura n care acestea sunt accesorii activit+ii principale.
7:! Pro(rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia
include toate opera+iunile prevzute la alin. %E*, pentru care e-igibilitatea
ta-ei ia na"tere n timpul anului calendaristic respectiv. Pro(rata definitiv
se determin procentual "i se rotunje"te p!n la cifra unit+ilor imediat
urmtoare. ?a decontul de ta- prevzut la art. &2E
'
, n care s-a efectuat
ajustarea prevzut la alin. %&'*, se ane-eaz un document care prezint
metoda de calcul al pro(rata definitiv.
7;! Pro(rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro(rata
definitiv, prevzut la alin. %4*, determinat pentru anul precedent, sau pro(
rata estimat pe baza opera+iunilor prevzute a fi realizate n anul
calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea
opera+iunilor cu drept de deducere n totalul opera+iunilor se modific n anul
curent fa+ de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice
organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai t!rziu p!n
la data de '2 ianuarie inclusiv, pro(rata provizorie care va fi aplicat n anul
respectiv, precum "i modul de determinare a acesteia. An cazul unei persoane
impozabile nou-nregistrate, pro(rata aplicabil provizoriu este pro(rata
estimat pe baza opera+iunilor preconizate a fi realizate n timpul anului
calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai t!rziu p!n la data la
care persoana impozabil trebuie s depun primul su decont de ta-,
prevzut la art. &2E
'
.
71<! @a-a de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu
prin nmul+irea valorii ta-ei deductibile prevzute la alin. %2* pentru fiecare
perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro(rata provizorie prevzut la
alin. %G*, determinat pentru anul respectiv.
711! @a-a de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv
prin nmul+irea sumei totale a ta-ei deductibile din anul calendaristic
respectiv, prevzut la alin. %2*, cu pro(rata definitiv prevzut la alin. %4*,
determinat pentru anul respectiv.
712! ?a sf!r"itul anului, persoanele impozabile cu regim mi-t trebuie
s ajusteze ta-a dedus provizoriu astfel:
a! din ta-a de dedus determinat definitiv, conform alin. %&&*, se
scade ta-a dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. %&(*;
b! rezultatul diferen+ei de la lit. a*, n plus sau n minus dup caz, se
nscrie n r!ndul de regularizri din decontul de ta-, prevzut la art. &2E
'
,
aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n decontul de ta- aferent
31
ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii
acesteia.
71! An ceea ce prive"te ta-a de dedus aferent bunurilor de capital,
definite conform art. &:G alin. %&*, utilizate pentru opera+iunile prevzute la
alin. %2*:
a! prima deducere se determin n baza pro(rata provizorie
prevzut la alin. %G*, pentru anul n care ia na"tere dreptul de deducere. ?a
finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. %&'*, n baza pro(rata
definitiv prevzut la alin. %4*. 0ceast prim ajustare se efectueaz asupra
valorii totale a ta-ei deduse ini+ial;
b! ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile
mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz:
&. ta-a deductibil ini+ial se mparte la 2 sau la '(;
'. rezultatul calculului efectuat conform pct. & se nmul+e"te cu pro(
rata definitiv prevzut la alin. %4*, aferent fiecruia dintre urmtorii : sau
&G ani;
). ta-a dedus ini+ial n primul an, conform pro(rata definitiv, se
mparte la 2 sau la '(;
:. rezultatele calculelor efectuate conform pct. ' "i ) se compar, iar
diferen+a n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie
n r!ndul de regularizri din decontul de ta- prevzut la art. &2E
'
, aferent
ultimei perioade fiscale a anului.
71"! An situa+ii speciale, c!nd pro(rata calculat potrivit prevederilor
prezentului articol nu asigur determinarea corect a ta-ei de dedus,
Dinisterul 6inan+elor Publice, prin direc+ia de specialitate, poate, la
solicitarea justificat a persoanelor impozabile:
a! s aprobe aplicarea unei pro(rata speciale. Dac aprobarea a fost
acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obliga+ia s recalculeze
ta-a dedus de la nceputul anului pe baz de pro(rata special aprobat.
Persoana impozabil cu regim mi-t poate renun+a la aplicarea pro(rata
special numai la nceputul unui an calendaristic "i este obligat s anun+e
organul fiscal competent p!n la data de '2 ianuarie inclusiv a anului
respectiv;
b! s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro(rata
special pentru fiecare sector al activit+ii sale economice, cu condi+ia +inerii
de eviden+e contabile distincte pentru fiecare sector.
71.! An baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent,
Dinisterul 6inan+elor Publice, prin direc+ia sa de specialitate, poate s
impun persoanei impozabile anumite criterii de e-ercitare a dreptului de
deducere pentru opera+iunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a! s aplice o pro(rata special;
b! s aplice o pro(rata special pentru fiecare sector al activit+ii sale
economice;
c! s-"i e-ercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe,
n conformitate cu prevederile alin. %)* "i %:*, pentru toate opera+iunile sau
numai pentru o parte din opera+iuni;
d! s +in eviden+e distincte pentru fiecare sector al activit+ii sale
economice.
71+! Prevederile alin. %E* - %&)* se aplic "i pentru pro(rata special
prevzut la alin. %&:* "i %&2*. Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %E*, pentru
calculul pro(rata special se vor lua n considerare:
a! opera+iunile specificate n decizia Dinisterului 6inan+elor Publice,
pentru cazurile prevzute la alin. %&:* lit. a* sau la alin. %&2* lit. b*;
b! opera+iunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru
cazurile prevzute la alin. %&:* lit. b* sau la alin. %&2* lit. b*.
7orme metodologice:
%&* An aplicarea art. &:F alin. %)* "i alin. %:* din 5odul fiscal, dac
bunurile sau serviciile ac1izi+ionate pot fi alocate par+ial activit+ii care nu d
drept de deducere "i par+ial activit+ii care d drept de deducere, nu se aplic
prevederile art. &:F alin. %2* din 5odul fiscal, respectiv deducerea ta-ei pe
baz de pro rata.
;-emplu: o societate care cumpr o cldire, cunoa"te din momentul
ac1izi+ionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nc1iriere n
regim de scutire "i partea de cldire care va fi alocat pentru nc1iriere n
regim de ta-are, va deduce ta-a corespunztoare pr+ii din cldire care
urmeaz a fi utilizat pentru nc1iriere n regim de ta-are "i nu va deduce
ta-a aferent pr+ii din cldire, care va fi utilizat pentru nc1iriere n regim
de scutire.
%'* An sensul art. &:F alin. %F* lit. c* din 5odul fiscal, opera+iunile
imobiliare reprezint opera+iuni de livrare, nc1iriere, leasing, arendare,
concesionare "i alte opera+iuni similare efectuate n legtur cu bunurile
imobile.
%)* O opera+iune este accesorie activit+ii principale dac se
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii:
a. realizarea acestei opera+iuni necesit resurse te1nice limitate
privind ec1ipamentele "i utilizarea de personal;
b. opera+iunea nu este direct legat de activitatea principal a
persoanei impozabile; "i
c. suma ac1izi+iilor efectuate n scopul opera+iunii "i suma ta-ei
deductibile aferente opera+iunii, sunt nesemnificative.
%:* Persoanele impozabile cu regim mi-t pot opta s nu aplice
prevederile art. &:F n ce prive"te posibilitatea e-ercitrii dreptului de
deducere, situa+ie n care ta-a aferent ac1izi+iilor de bunuri destinate
opera+iunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus.
%2* An cazul n care ulterior depunerii decontului de ta- se constat
erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare:
a* dac pro rata corect determinat este mai mic dec!t pro rata
utilizat, persoana impozabil are obliga+ia s procedeze la regularizarea
diferen+elor n cadrul perioadei prevzute la art. &:F
&
alin. %'* din 5odul
fiscal;
b* dac pro rata corect determinat este mai mare dec!t pro rata
utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea
diferen+elor n cadrul perioadei prevzute la art. &:F
&
alin. %'* din 5odul
fiscal.
$egularizarea se nscrie n decontul de ta- aferent perioadei fiscale
n care sunt constate aceste erori.=
Biletul nr.::
1.A-plicati scopul si obiecti)ele controlului de calitate a ser)iciilor
de audit.
Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de
organizare "i func+ionare a unui cabinet "i aprecierea modului de aplicare n
cadrul cabinetului a standardelor interna+ionale "i a normelor emise de
organismele profesionale.
Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt:
s ofere publicului o bun percep+ie despre calitatea serviciilor;
s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
s contribuie la buna organizare a cabinetelor "i la perfec+ionarea
metodelor de lucru;
s aprecieze modul de aplicare a regulilor "i normelor profesionale;
s dezvolte solidaritatea n r!ndul profesiei %prin favorizarea contactelor
ntre colegi*, apropierea "i respectul profesioni"tilor fa+ de organismul
profesional.
2.Ce presupune acceptarea unui client?
0cceptarea unui client presupune urmatoarele :
e-aminarea anticipat a situa+iei clientului, sub aspectul dac acceptarea
misiunii ar crea anumite amenin+ri la adresa conformit+ii cu principiile
fundamentale.
e-emplificri privind astfel de situa+ii: implicarea clientului n activit+i
ilegale %splare de bani*, practici de raportri financiare eronate %bancrut
frauduloas*, evaziune fiscal, concuren+ neloial, ac1izi+ia "i desfacerea de
produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc.
evaluarea situa+iilor de aceast natur "i luarea msurilor de protec+ie,
pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil.
atunci c!nd nu este posibil reducerea amenin+rilor la un nivel
acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n
rela+ii cu clientul.
e-aminarea posibilit+ii de acceptare a misiunii din punct de vedere al
competen+ei profesionale a profesionistului contabil, astfel nc!t
angajamentul %misiunea* s fie realizate la nivelul corespunztor.
luarea n considerare a reputatiei, e-perien+ei "i a resurselor disponibile
ale profesionistului contabil n cazul c!nd se apeleaz la acesta pentru
consiliere sau e-pertiz n situa+ii de natura celor artate mai sus.
apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se
afl sub restric+ia confiden+ialit+ii "i n func+ie de natura misiunii trebuie s
ob+in permisiunea clientului %de regul, n scris*.
Biletul nr.:;
1.Controlul de calitate la ni)elul organismului profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului
de calitate sunt: universalitatea, confiden+ialitatea, colegialitatea,
adaptabilitatea "i armonizarea. $ecomandarea 5;; din &2 noiembrie '(((
prevede c activitatea de control al calit+ii poate fi organizat "i e-ercitat n
dou forme: control colegial "i control prin personal angajat. An ambele
forme trebuie asigurat calitatea controlorilor "i obiectivitatea lor.
$egulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nc!t la finele unei perioade to+i auditorii s
fie controla+i;
- efectuarea controlului la c!t mai multe birouri ale societ+ii de audit;
- perioada controlat, care nu poate dep"i E ani %&( ani la societ+ile
mici, la care nu s-au constatat deficien+e*;
- misiunile de verificare a situa+iilor financiare ncredin+ate cabinetelor
respective, dar "i sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
32
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit+ii
cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea
normelor de audit, respectarea normelor deontologice %mai ales
independen+a*, calitatea rapoartelor;
- supraveg1erea public a profesiei %prin reprezentan+i ai Dinisterului
6inan+elor Publice*;
- aplicarea sanc+iunilor disciplinare;
- confiden+ialitate;
- e-perien+a "i formarea continu a controlorilor de calitate;
- independen+a "i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. 1ati un e-emplu de a=ustare a T@A in cazul unui bun imobil
ce este folosit in alte scopuri decat acti)itatile cu drept de deducere daca la
ac0izitionare s(a dedus T@A.
,n sensul ajustarii ta-ei pe valoarea adaugata potrivit art. &:G din 5odul
6iscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fi-e, definite la
art. &'2 indice & alin. %&* pct. ), a caror durata normala de functionare este
egala sau mai mare de 2 ani, precum si operatiunile de constructie,
transformare sau modernizare a bunurilor imobile, e-clusiv reparatiile sau
lucrarile de intretinere a acestor active, c1iar in conditiile in care astfel de
operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inc1iriere, leasing
sau orice alt contract prin care activele fi-e corporale se pun la dispozitia
unei alte persoane.
0justarea ta-ei deductibile se efectueaza:
Bin situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
&. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
'. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a ta-ei;
). pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a ta-ei intr-o
masura diferita fata de deducerea initiala;
B in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul ta-ei
deduse;
B in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost
integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care ta-a
este deductibila.
@a-a deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se
aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza
in situatiile prevazute sus astfel:
B pe o perioada de 2 ani, pentru bunurile de capital ac1izitionate sau
fabricate, altele decat bunurile imobile;
B pe o perioada de '( de ani, pentru constructia sau ac1izitia unui bun
imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil,
daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin '(3 din
valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
Perioada de ajustare incepe:
B de la & ianuarie a anului in care bunurile au fost ac1izitionate sau fabricate,
pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost
ac1izitionate sau fabricate dupa data aderarii;
B de la & ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile
imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a ta-ei
deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru ta-a platita sau
datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii
sau un alt an ulterior anului aderarii;
B de la & ianuarie a anului in care bunurile au fost ac1izitionate, pentru
bunurile imobile, care sunt ac1izitionate, si se efectueaza pentru suma
integrala a ta-ei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru ta-a
platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru
transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit
in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii;
B de la & ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data
dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile
bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin '(3 din valoarea totala a
bunului imobil transformat sau modernizat. 0justarea se efectueaza pentru
suma ta-ei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv
pentru suma ta-ei deductibile aferente respectivei transformari sau
modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei
utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an
ulterior aderarii.
0justarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de
persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile
economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a
ta-ei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a ta-ei intr-o
masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care
intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata
ta-a aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in
care apare modificarea destinatiei de utilizare.
5onform art. , pct. F2 alin. %F* din Ordonanta de Irgenta a 9uvernului nr.
&&F#'(&( pentru modificarea si completarea ?egii nr. 2F&#'(() privind
5odul 6iscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana
impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in
scopuri de @<0 are obligatia sa depuna decontul de ta-a pentru operatiunile
realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de '2 februarie inclusiv. ,n
ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze
valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de ta-a pe
valoarea adaugata conform titlului <, din 5odul 6iscal.
@a-a pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se
declara in ultimul decont depus la randul 'G =0justari conform pro-
rata#ajustari pentru bunurile de capital= , cu semnul plus sau minus, dupa caz.
0justarea ta-ei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in
situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de
capital este mai mica de &.((( lei.
Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de
@<0, conform art. &2), persoana impozabila realizeaza in cursul unui an
calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de
)2.((( euro, dupa inregistrarea in scopuri de ta-a conform art. &2) din 5odul
6iscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de ta-a in favoarea ei, in cadrul
perioadei de ajustare. 0justarile vor fi reflectate in primul decont de ta-a
depus dupa inregistrarea in scopuri de @<0, conform art. &2) a persoanei
impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
A-emplul nr. 1 ( bun imobil
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de ta-a conform art. &2) din
5odul 6iscal ac1izitioneaza un imobil in anul '((F in vederea desfasurarii de
operatiuni cu drept de deducere si deduce integral ta-a pe valoarea adaugata
in suma de )(.((( lei la data ac1izitionarii. ,n ianuarie '(&& solicita
scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de @<0, deci
trebuie sa efectueze ajustarea ta-ei deduse initial intrucat va desfasura
operatiuni pentru care nu are drept de deducere a @<0. Perioada de ajustare
este de '( de ani, cu incepere de la & ianuarie '((F si pana in anul '('E,
inclusiv. 0justarea trebuie sa se efectueze pentru toata ta-a aferenta perioadei
ramase din perioada de ajustare %'(&& - '('E* si persoana respectiva trebuie
sa restituie &E doua zecimi din @<0 de dupa initial, in decontul aferent lunii
ianuarie '(&&, astfel: )(.((( lei : '( ani J &.2(( lei#an si &.2(( lei#an - &E ani
J ':.((( lei @<0 deductibila de ajustat.
$amane deductibila @<0 aferenta anilor '((F, '((4, '((G si '(&(.
De retinutb 0nul sc1imbarii destinatiei %'(&&* intra in calculul ajustarii @<0
deductibila.
<aloarea @<0 rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de @<0
aferent lunii ianuarie la rd. 'G =0justari conform pro-rata#ajustari pentru
bunurile de capital=, cu semnul minus.
,n vederea ajustarii ta-ei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele
impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa
evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii:
- data ac1izitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau
transformarii#modernizarii;
- valoarea %baza de impozitare* a bunului de capital;
- ta-a deductibila aferenta bunului de capital;
- ta-a dedusa;
- ajustarile efectuate conform art. &:G alin. %:* din 5odul 6iscal.
Biletul nr.;<
1.Controlul de calitate la ni)elul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un
cabinet sau o societate sunt urmtoarele:
e-igen+e profesionale: personalul cabinetului sau societ+ii trebuie s se
conformeze principiilor de independen+, integritate, obiectivitate,
confiden+ialitate "i profesionalism nscrise n 5odul etic;
aptitudini "i competen+e: nivelul de instruire "i formare a personalului
cabinetului sau societ+ii trebuie s-i permit acestuia s se ac1ite n mod
corect "i complet de sarcinile pe care le prime"te n cadrul unei misiuni de
audit;
repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredin+ate personalului
care dispune de pregtirea "i e-perien+a necesare;
delegarea: conducerea, supervizarea "i revederea lucrrilor realizate la
toate e"antioanele permit ob+inerea unei asigurri rezonabile c lucrrile
efectuate rspund normelor de calitate stabilite;
consultarea: de fiecare dat, c!nd este necesar, vor fi consultate
persoanele competente din interiorul sau din e-teriorul cabinetului;
acceptarea "i pstrarea clien+ilor: lista clien+ilor poten+iali "i e-isten+i va
fi revizuit periodic, sub aspectele legate de independen+a cabinetului "i
capacitatea sa de a satisface cererea clien+ilor;
control: eficacitatea "i adaptarea politicilor "i procedurilor de control de
calitate trebuie controlate periodic;
coordonarea "i supraveg1erea lucrrilor: colaboratorii crora li se
ncredin+eaz diferite lucrri trebuie informa+i de responsabilit+ile lor "i de
obiectivele "i procedurile ce trebuie urmrite;
33
- revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt
revzute de ctre un profesionist cu un nivel de competen+ cel pu+in
ec1ivalent.
7ivelul, calendarul "i ntinderea politicilor "i procedurilor de
control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul "i importan+a
activit+ii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri etc.
2.Ce documente& registre& declara2ii se completeaz $n cazul unei li)rri
intracomunitare de bunuri?
,n cazul unei livrari intracomunitare de bunuri e-peditorul intocmeste :
- 6actura e-terna %,7<O,5;* - si 6actura 6iscala la cursul >7$ din
ziua e-pedierii
- ?ista de coletaj %P05Y,79 ?,S@*
- Documentul de transport %5D$*
?ivrarile intracomunitare se declara in Declaratia )G( %<,;S* pana la
data de '2 a lunii pt luna precedenta si in Decontul de @<0 Declaratia )((.
,ncepand cu: (&.(4.'(&( toti operatorii care efectueaza ac1izitii si
livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in $egistrul Operatorilor
,ntracomunitari
Bilet ;1
1. Rolul si importanta dosarului e-ercitiului.
Dosarul e-ercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate
nu depaseste e-ercitiul cotrolat. ;l permite asamblarea tuturor lucrarilor, de
la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.
Dosarul e-ercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca
programul s-a derulat fara omisiuni;
- inlesnirea muncii in ec1ipa si supervizarea lucrarilor dat la
colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
,n mod uzual dosarul cuprinde:
- planificarea misiunii;
- supervizarea lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
- obtinerea de elemente probante;
Dosarul e-ercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura
utilizarea sa in functie de cultura cabientului. ,n general se recomanda a se
folosi o impartire in &( sectiuni simbolizate de la 0 la c.:
;0 %dosarul e-ercitiului, Sectiunea 0* M /acceptarea misiunii:;
;> %dosarul e-ercitiului, Sectiunea >* M /sinteza misiunii si rapoarte.
;5 %dosarul e-ercitiului, Sectiunea 5* M /orientare si planificare.;
;D %dosarul e-ercitiului, Sectiunea D* M /evaluarea risului legat de control.;
;; %dosarul e-ercitiului, Sectiunea ;* M / controale substantive.;
;6 %dosarul e-ercitiului,Secti 6*M/utilizarea lucrarilor altor profesionisti.;
;9 %dosarul e-ercitiului, Sectiunea 9* M /verificari si informatii specifice.;
;8 %dosarul e-ercitiului, Sectiunea 8* M /lucrarile de sfarsit de misiune.
;, %dosarul e-ercitiului, Sectiunea >* M /interventii cerute prin regulament;
;c %dosarul e-ercitiului, Sectiunea >* M /controlul conturilor consolidate..
2. Prezenta2i regimul T@A $n cazul $nc0irierilor de cldiri.
Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inc1iriati, trebuie sa stiti ca
operatiunea este scutita de @<0 fara drept de deducere, c1iar daca firma
dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de @<0.
5onform ?egii nr. 2F&#'((), operatiunile privind arendarea, concesionarea,
inc1irierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de @<0, deci fara drept
de deducere.
;-ista si e-ceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-
se la domeniul 1otelier:
- operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului 1otelier sau al
sectoarelor cu functie similara, inclusiv inc1irierea terenurilor amenajate
pentru camping;
- inc1irierea de spatii sau locatii pentru parcarea autove1iculelor;
- inc1irierea utilajelor si a masinilor fi-ate definitiv in bunuri imobile;
- inc1irierea seifurilor.
,n cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie
ta-ata, e-ista posibilitate de a se opta pentru aplicarea @<0, prin depunerea
la 0dministratia financiara a unei notificaru privind optiunea de ta-are. 0poi,
daca se doreste sa se renunte la inc1irierea cu @<0, trebuie sa se depuna o
alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea
@<0.
$egimul de ta-are aplicabil inc1irierii unei cladiri se poate aplica fie
unei cladiri, fie unei parti din cladire.
Persoanele neinregistrate ca platitori de ta-a pe valoarea adaugata,
precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de ta-are a
operatiunilor de inc1iriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil
inregistrarea ca platitori de ta-a pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea
calitatii de platitor de ta-a pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele
fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile
pentru care opteaza pentru regimul de ta-are.
Bilet nr. ;2
1. Rolul si importanta dosarului permanent.
Inele informa+ii "i documente primite sau analizate n cursul diferitelor
etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. 5lasarea lor ntr-
un dosar separat M dosarul permanent M permite utilizarea lor ulterioar, dup
aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an
a unor lucrri "i transmiterea de la un e-erci+iu la altul a elementelor de
cunoa"tere a ntreprinderii.
2. Cum se analizeaza din punct de )edere fiscal c0eltuielile cu
protocolul?
/Irmdtoarele c1eltuieli au deductibilitate limitatd:
a* c1eltuielile de protocol n limita unei cote de '3 aplicatd asupra diferen+ei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile "i totalul c1eltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele dec!t c1eltuielile de protocol "i c1eltuielile cu
impozitul pe profit;.
Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilit+ii trebuie fcut
diferen+a ntre:
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea v!nzrilor %c1eltuieli de
reclam "i publicitate* "i
bunurile acordate ca protocol Sdin parte casei. care au o deductibilitate
limitata de ' 3 "i sunt condi+ionate de profit. De mentionat ca la c1eltuielile
de protocol ce costau n buturi alcolice "i tutun, ta-a pe valoarea adaugata,
aferent nu este deductibil fiscal "i trebuie s se ncadreaza n plafonul de
'3.
Biletul nr.;
1.#tructura dosarului e-ercitiului.
Structura dosarului e-erci+iului.
Dosarul e-erci+iului cuprinde &( sec+iuni %pr+i* simbolizate de la 0 la c,
astfel:
;0 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 0* intitulat S0cceptarea misiunii.;
;> %dosarul e-erci+iului, sec+iunea >* intitulat SSinteza misiunii "i
rapoarte.;
;5 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 5* intitulat SOrientare "i planificare.;
;D %dosarul e-erci+iului, sec+iunea D* intitulat S;valuarea riscului legat de
control.;
;; %dosarul e-erci+iului, sec+iunea ;* intitulat S5ontroalele substantive.;
;6 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 6* intitulat SItilizarea lucrrilor altor
profesioni"ti.;
;9 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 9* intitulat S<erificri "i informa+ii
specifice.;
;8 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 8* intitulat S?ucrrile de sf!r"it de
misiune.;
;, %dosarul e-erci+iului, sec+iunea ,* intitulat S,nterven+ii cerute prin
reglementri diverse.;
;c %dosarul e-erci+iului, sec+iunea c* intitulat S5ontrolul conturilor
consolidate..
2. Precizati in ce consta operatiunea triung0iulara din punctul de
)edere al T@A.
0rt. &'E alin. %4* lit. b*: Snu sunt considerate operatiuni impozabile in
$omania %...* ac1izitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei
operatiuni triung1iulare de o persoana impozabila, denumita cumparator-
revanzator, care este inregistrata in scopuri de @<0 in alt stat membru, dar nu
este stabilita in $omania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
\ ac1izitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a
acestor bunuri pe teritoriul $omaniei, de catre cumparatorul revanzator,
persoana impozabila, care nu este stabilita in $omania;
\ bunurile ac1izitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de
furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia
dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care
cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de @<0, catre
beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in $omania;
\ beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana
juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de @<0 in $omania, conform
art. &2) sau &2)&;
\ beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata ta-ei pentru livrarea
efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in $omania./
M 0rt. &)'
&
alin. %2*: Sac1izitia intracomunitara de bunuri %...*, in cadrul unei
operatiuni triung1iulare in alt stat membru decat $omania, de catre
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de @<0 in $omania, in
conformitate cu art. &2), se va considera ca a fost supusa la plata ta-ei pe
valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele
conditii:
\ cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de @<0 in $omania, in
conformitate cu art. &2), face dovada ca a efectuat ac1izitia intracomunitara
in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare
34
pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de @<0 in statul
membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata ta-ei
aferente;
\ obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au
fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de
@<0 in $omania, in conformitate cu art. &2)./
M 0rt. &2( alin. %&* lit. e*: Spersoana obligata la plata ta-ei pentru operatiunile
ta-abile din $omania este persoana impozabila sau persoana juridica
neimpozabila, inregistrata conform art. &2) sau &2)&, care este beneficiarul
unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triung1iulare, in
urmatoarele conditii:
\ cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de @<0 in
alt stat membru si sa fi efectuat o ac1izitie intracomunitara a acestor bunuri
in $omania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a ta-ei, conform art. &'E
alin. %4* lit. b*;
\ bunurile aferente ac1izitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior,
sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta
persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un stat
membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca
persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-
revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana
obligata la plata ta-ei pentru livrarea respectiva./
Obligatiile furnizorului
6urnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de
@<0 in conformitate cu art. &:) alin. %'* lit. a* din 5odul fiscal, deoarece:
\ are codul de inregistrare in scopuri de @<0 al cumparatorului-revanzator
din celalalt stat membru;
\ face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului $omaniei,
in statul membru unde este stabilit beneficiarul final %nu in statul de resedinta
al cumparatorului-revanzator*.
O.D.;.6. nr. '.:'&#'((F %publicat in D.Of. nr. 44F din 'F decembrie '((F*
obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala
urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere:
\ factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. &22 alin. %2*
din 5odul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de
@<0 atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru;
\ documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din $omania in
statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum
ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare .
,ndeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara
@<0, in regim de scutire.
7outatea adusa de O.D.;.6. nr. '.:'&#'((F este aceea ca pentru acele
operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in
posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii,
este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de ta-a sa
se faca in termen de ma-imum G( de zile calendaristice de la data la care a
fost emisa factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de G( de
zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul
generator de ta-a pentru operatiunea in cauza.
,n lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de
inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data
prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul
de G( de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu
respectarea prevederilor legale in vigoare.
,n situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior e-pirarii
termenului de G( de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie,
persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii de
ta-a, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei
respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
$egimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de 5odul fiscal,
astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor
%comisionarilor*.
5oroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile
realizate de catre cumparatorul-revanzator nu sunt impozabile in $omania
daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
\ ac1izitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a
bunurilor;
\ bunurile ac1izitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie
transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. $elatia de
transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa e-iste intre furnizor si
dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in
conformitate cu conditiile ,ncoterms sau in conformitate cu prevederile
contractuale;
\ cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de @<0 in $omania;
\ cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare
ca persoana obligata la plata ta-ei. 0cest lucru se realizeaza pe baza facturii
pe care o emiteti si care contine codul de @<0 al beneficiarului final.
5odul fiscal stabileste un regim special %derogatoriu* pentru persoanele
inregistrate in scopuri de @<0 si care actioneaza in calitate de cumparator-
revanzator, ac1izitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele
sau. 0ceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a
comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul
e-pres al persoanei care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
5odul fiscal precizeaza e-pres ca locul ac1izitiei intracomunitare de bunuri
este in statul membru unde se inc1eie e-peditia sau transportul bunurilor, sub
rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de @<0 dintr-un alt
stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza ac1izitia
intracomunitara de bunuri ta-abile. ,mpozitarea operatiunilor se va face prin
ta-are inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de @<0, atat ca ta-a
colectata, cat si ca ta-a deductibila, prin utilizarea formulei contabile
::'EJ::'F
$espectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la
destinatie, prin ta-are inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare
de @<0 dintr-un alt stat membru %in conformitate cu directiva a <,,,-a 5;;*.
Operatiuni triung1iulare false
7u e-ista o tranzactiei triung1iulara nici in cazul in care unul dintre parteneri
este stabilit intr-un stat membru. ,n acest caz, in functie de pozitia acelei
persoane, vor trebui efectuate operatiuni de e-port sau import.
@otusi, o tranzactie cu o persoana non-I; poate sa devina triung1iulara, insa
aceasta doar atunci cand persoana e-tracomunitara este cumparatorulrevanza
tor, care s-a inregistrat in scopuri de @<0 in 5omunitate.
Biletul nr.;"
1.#tructura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide n F sec+iuni pentru a facilita
lectura "i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
P0 %dosarul permanent, sec+iunea 0* intitulat S9eneralit+i.;
P> %dosarul permanent, sec+iunea >* intitulat SDocumente privind
controlul intern.;
P5 %dosarul permanent, sec+iunea 5* intitulat SSitua+ii financiare "i
rapoarte privind e-erci+iile precedente.;
PD %dosarul permanent, sec+iunea D* intitulat S0nalize permanente.;
P; %dosarul permanent, sec+iunea ;* intitulat S6iscal "i social.;
P6 %dosarul permanent, sec+iunea 6* intitulat Scuridice.;
P9 %dosarul permanent, sec+iunea 9* intitulat S,ntervenien+i e-terni..
2. A)aluarea $ntreprinderii $n cazul fuziunii i di)izrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate
folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda
activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate %valoarea de
rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit*, metode mi-te
"i metoda bazat pe flu-ul financiar sau cas1-floW.
<aloarea globala a societ+ii stabilit printr-una dintre metodele men+ionate
reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societ+i intrate n
fuziune. Pe baza acestei valori se stabile"te raportul de sc1imb.
<alorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n
care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societ+ii. ,n cazul
n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n
contopire, diferen+ele sunt recunoscute ca elemente de c!"tiguri sau pierderi
din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dec!t activul
net contabil, diferen+a este recunoscut ca profit. ,n situa+ia invers diferen+a
este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de sc1imb al ac+iunilor sau al pr+ilor sociale pentru
a acoperi capitalul societ+ilor comerciale absorbite.
,n cadrul acestei etape se efctueaz:
determinarea valorii contabile a ac+iunilor sau pr+ilor sociale ale
societ+ilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la
numrul de ac+iuni sau de pr+i sociale emise.
<aloarea contabil a unei ac+iuni-pr+i sociale se poate ob+ine "i prin
raportarea activului net contabil la numrul de ac+iuni-pr+i sociale.
Stabilirea raportului de sc1imb al ac+iunilor sau al pr+ilor sociale,
prin raportarea valorii contabile a unei ac+iuni ori pr+i sociale a societ+ii
absorbite la valoarea contabil a unei ac+inui sau pr+i sociale a societ+ii
absorbate, raport verificat "i aprobat de e-per+i.
Determinarea numrului de ac+iuni sau de pr+i sociale emis pentru
remunerarea aportului net de fuziune:
determinarea nr. de ac+iuni sau de pr+i sociale ce trebui emise de
societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu
%activului netJ al societ+ilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei
ac+iuni sau pr+i sociale a societ+ii comerciale absorbante, fie prin nmul+irea
35
nr. de ac+inui-pr+i sociale ale societ+ii comerciale absorbite cu raportul de
sc1imb;
b* majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin
nmul+irea nr. de ac+iuni#pr+i sociale care trebuie emise de societatea
comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei ac+iuni sau a unei pr+i
sociale de la aceast societate comercial;
c* calcularea primei de fuziune, ca diferen+ ntre valoarea contabil a
ac+iunilor sau a pr+ilor sociale "i valoarea nominal a acestora.
Biletul nr. ;.
1.Alementele de baza ale raportului de audit statutarL Raportul de audit
- are un dublu rol M instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit
financiare %nu cu intreprinderea*
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
0re F elemente de baza :
&.@itlul raportului Z $aport de auditor independent [
'.Destinatarul M intotdeauna 5onsiliul de 0dministratie sau 5onsiliul de
Supraveg1ere, cel care are responsabilitati fata de terti
). Paragraful introductiv M cuprinde identificarea situatiilor financiare
analizate si identificarea responsabilitatilor %idem contract*
:. ,ntinderea lucrarilor de audit M cuprinde obligatoriu standardele aplicabile,
o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite te1nici si proceduri,
o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila
ca in situatiile financiare auditate nu e-ista erori semnificative
2. Paragraful opiniei M opinia in audit poate fi de : tipuri :
a* fara rezer)e M se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu
impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea
a rectificat situatiile financiare %au ramas fara obiect* %opinia curata*. O
derivata : opinia fara rezer)e( dar cu paragraf de obser)atii Se emite atunci
cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta
semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari
de urilizatorii sit financiare.
b* cu rezer)e %opinie calificata* M se emite atunci cand auditorul nu
a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de
control de certitudinea stocurilor la )& decembrie, precum si atunci cand
e-ista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat
rectificarea situatiilor financiare.
c* nefa)orabila %opinie calificata* M se emite atunci cand e-ista
constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri
grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si
regulilor contabile
d* imposibilitatea emiterii unei opinii M se emite atunci cand, din
diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice te1nicile si procedurile
de audit pe care le-a considerat necesare.
E. Data raportului
F. Semnatura personala sau sociala si personala
2.Care este structura standard a unui raport de e)aluare a
intreprinderii?
$aportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor e-primate de
evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro
care stau la baza raportului.
&. $ezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
'.Prezentarea intreprinderii
). Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
:. Diagnosticul de evaluare
:.&. Diagnosticul juridic
:.'. Diagnosticul commercial
:.). Diagnosticul te1nologic operativ sau de e-ploatare
:.:.Diagnosticul resurselor umane
:.2. Diagnosticul financiar contabil
:.E.Sinteza diagnosticelor evaluarii
2. >azele lucrarii de evaluare
E.Detode de evaluare aplicate
F.9ama de valori, valoarea actiunilor.
4.5ocluziile si opiniile evaluatorului
Biletul nr.;+
1.4pinia defa)orabil3moti)e& mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra
principiilor contabile "i se poate formula astfel:
S5um este e-plicat n nota e, nu s-au constatat amortismente n
situa+iile financiare. 0ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu
7ormele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale.
51eltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar "i a unei cote
de......pentru cldiri "i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de
......pentru e-erci+iul nc1eiat la )& decembrie......An consecin+,
amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea
e-erci+iului "i pierderile cumulate la........
Dup prerea noastr, din cauza inciden+ei faptelor men+ionate n
paragraful precedent, situa+iile financiare nu dau o imagine fidel a situa+iei
financiare a societ+ii la )& decembrie ...., a contului de profit "i pierdere,
pentru e-erci+iul nc1eiat la aceast dat, "i nu sunt conforme cu prevederile
legale "i statutare..
2.Cum influen2eaz raportul de sc0imb al monedei na2ionale )aloarea
unei $ntreprinderi?
$aportul de sc1imb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii
astfel:
- influen+eaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei na+ionale
- ,nfluen+eaz bilan+ul economic prin evaluarea elementelor monetare la
cursul de sc1imb de la data efecturii evalurii
Biletul nr. ;9
1.A-plica2i semnifica2ia datrii raportului de audit.
$ap auditorului trebuie s poarte data de la sfr"itul lucrrilor de audit.
5ititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin "i
asupra raportului su, evenimentelor "i tranzac+iilor intervenite, de care el a
avut cuno"tin+ p!n la aceast dat.
Antruc!t responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit
financiare pregtite "i prezentate de conducerea societ+ii, raportul su nu
trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situa+iile financiare au fost
nc1ise "i aprobate.
2.Cum influenteaza modificarea preturilor )aloarea unei intreprinderi?
Dodificarea preturilor influen+eaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influen+ata cu riscul de proiec+ie;
- bilan+ul economic este influen+at prin evaluarea activelor la valori juste, de
pia+a care +in seama de preturile pie+ei
Biletul nr.;:
1.5mposibilitatea e-primrii unei opinii3 moti)e& mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor "i e poate
prezenta astfel:
S7oi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la
confirmarea direct a conturilor de clien+i, din cauza limitrii ntinderii
lucrrilor noastre, impus de ctre direc+iune.
0v!nd n vedere importan+a faptelor e-puse mai sus, noi nu ne e-primm
opinia asupra conturilor anuale..
2.Care este rolul bilan2ului economic $n e)aluarea unei $ntreprinderi?
>ilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru
care se intocmeste, potrivit legii.
>ilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea
diagnosticului contabil si financiar.
Biletul nr. ;;
1.4pinia cu rezer)e3 moti)e& mod de prezentare.
$ezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. An astfel de cazuri,
paragraful opiniei se formuleaz astfel:;-emplu de rezerve datorate limitrii
ntinderii lucrrilor:
/7oi nu am putut asista la inventarul fizic din )& decembrie '((f, cci noi
am fost desemna+i auditori ulterior acestei date. gin!nd seama de natura
documentelor contabile ale societ+ii, noi am putut controla cantit+ile prin
alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu e-cep+ia inciden+ei ajustrilor care ar fi putut fi
necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantit+ilor, situa+iilor
financiare dau o imagine fidel pozi+iei "i situa+iei financiare a societ+ii la
)& decembrie '((f, c!t "i contului de profit "i pierdere pentru e-erci+iul
nc1eiat la aceast dat "i sunt conforme cu prevederile legale "i statutare..
;-emplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entit+ii auditate:
/0stfel, cum este e-plicat n nota /e. ane-at, nu s-au constatat
amortismente n situa+iile financiare. 0ceast practic nu este, n opinia
noastr, n acord cu 7ormele de amortizare a capitalului imobilizat n active
corporale. 51eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear "i al unei
cote de f. pentru cldiri "i f. pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de
f. pentru e-erci+iul nc1eiat la )& decembrie '((f . An consecin+,
amortismentele cumulate trebuie s se ridice la f. mil. lei, iar pierderile
e-erci+iului "i pierderile cumulate la f. mil. lei.
Dup prerea noastr, cu e-cep+ia inciden+ei asupra conturilor anuale, a
faptelor men+ionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine
fidel pozi+iei "i situa+iei financiare a societ+ii la )& decembrie '((f, c!t "i
contului de profit "i pierdere pentru e-erci+iul nc1eiat la aceast dat, "i sunt
conforme cu prevederile legale "i statutare..
2.A-plicati rolul e)aluarii pentru elaborarea situatiilor
financiare ale intreprinderii
;valuarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile
situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si
pierdere. 0ceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost
istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
Biletul nr. 1<<
1. 4pinia fara rezer)e3 semnificatie& mod de prezentare.
36
Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor
procedurilor auditorul poate e-prima o opinie Scurat., nedistorsionat de
vreo rezerv sau re+inere.
5a mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea
formulare:
SDup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel pozi+iei "i
situa+iei financiare a societ+ii la )& decembrie f. precum "i rezultatelor
acestor opera+ii "i flu-urilor de trezorerie pentru e-erci+iul nc1is la aceast
dat, n conformitate cu normele interna+ionale "i na+ionale de contabilitate.
2. A-plicati influenta politicilor de amortizare asupra )alorii
mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in
sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in
sensul micsorarii valroii intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de e-emplu daca in anul in
care se face evaluarea mijloacele fi-e ac1izitionate in acest an sunt
amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai
mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
,nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere %amortizarea
scriptica este inferioara amortizarii te1nico-economice* influenteaza artificial
valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului
intreprinderii.
Biletul nr. 1<1
1.4pinia fara rezer)e& dar cu un paragraf de obser)atii3
semnificatie& mod de prezentare.
An unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adug!nd un
paragraf de observa+ii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui
punct privind conturile anuale, e-pus de o manier detaliat n ane-.
0dugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se
situeaz de preferin+ dup paragraful de opinie "i precizeaz, n general, c
acesta nu constituie o rezerv.
0cest tip de opinie se formuleaz atunci c!nd apar elemente care ns nu
afecteaz opinia auditorului; paragraful de observa+ii se situeaz, de regul,
dup paragraful de opinie.
6orma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
/6r s e-primm o rezerv asupra situa+iil;or financiare, noi atragem
aten+ia asupra notei /e. din ane-. Societatea face obiectul unui proces n
care este acuzat de infrac+iune n utilizarea brevetelor "i n care i se pretinde
vrsarea redeven+elor "i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-
ac+iune "i audierile preliminare, c!t "i procedurile juridico-administrative ale
celor dou ac+iuni sunt n curs. $ezultatul final al acestei afaceri nu poate, n
prezent, s fie determinat"i, n consecin+, nu au fost constituite provizioane
pentru acoperirea c1eltuielilor care ar putea s rezulte..
2.Cum e-plicati relatia dintre politicile contabile si )aloarea
intreprinderii?.
;ste evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii
instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de
evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in
cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un
rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si
politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de
amortizare. De e-emplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat
determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in
c1eltuiala perioadei.
,nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere %amortizarea
scriptica este inferioara amortizarii te1nico-economice* influenteaza artificial
valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului
intreprinderii.
,ncluderea anumitor c1eltuieli %,0S &E, ,0S ', ,0S '' etc.* in valoarea
activului %tratament alternativ*
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza
%afectarea costului perioadei* determina micsorarea patrimoniului
intreprinderii.
;vitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea
intreprinderii in timp ce constituirea e-cesiva de provisioane conduce la
micsorarea valorii intreprinderii.
Biletulnr.1<2
1. Paragraful opiniei3 tipuri de opinie.
Paragraful opiniei M raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia
auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela
pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele
contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
@ermenii utilizati pentru e-primrea opiniei auditorului sunt /dau o
imagine fidel. sau /prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative.. 0ceste ' formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia
in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
0cest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve %curata*;
- opinia fara reserve, dar cu paragrap1 de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea e-primarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
2. Ce intelegeti prin )aloarea patrimoniala a unei intreprinderi?
<aloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul
bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
<aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
0ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode:
&. metoda aditiva
075J 50P P$OP$,, -#L D,6 D; $;;<0?I0$;
'. metoda substractiva
075 J 05@,<; $;;<0?I0@; M D0@O$,,
<alori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate
sunt:a*<aloarea contabila este data de 0ctivul net contabil. 0ncJ 0ctive
totale M datorii totale J 5apitaluri proprii L$ezultatul net %dupa distribuire*
b*<aloarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente
necesare e-ploatarii. ;ste o valoare de continuitate.5P7; J active
imobilizate L 76$
c*<aloarea substantiala: <S>J 0ctiv reevaluat in ipoteza
continuarii activitatii Lvaloarea actuala a bunurilor pe careunitatea le
foloseste fara a fi proprietara %inc1iriate, imprumuturi, leasing* M valoarea
actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se
gasesc in unitate.
d*0ctiv net de lic1idare: <aloarea de lic1idare J valoarea
lic1idativa minus valoarea pasivului e-igibil majorat cu totalul c1eltuielilor
de lic1idare
Biletulnr.1<
1.Paragraful pri)ind natura si intinderea lucrarilor de audit.
0cest paragraf cuprinde referen+ialul de audit utilizat, respectiv
Standardele ,nterna+ionale de 0udit sau norme "i practici na+ionale, precum
"i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
$aportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit,
indic!nd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor ,nterna+ionale de
0udit sau conform normelor sau practicilor na+ionale.
/Antinderea lucrrilor. d posibilitatea pentru auditor s pun n oper
procedurile de audit judecate ca necesare n condi+iile concrete date. 5ititorul
are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor "i
practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c
normele "i practicile utilizate sunt cele din +ara indicat prin adresa
auditorului.
$aportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat "i e-ecutat
de o manier care s asigure n mod rezonabil c situa+iile financiare nu
comport anomalii semnificative.
$aportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupun!nd:
- e-amenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele
"i informa+iile con+inute n situa+iile financiare;
- evaluarea principiilor "i metodelor contabile folosite pentru elaborarea
situa+iilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili
situa+iile financiare;
- revederea prezentrii de ansamblu a situa+iilor financiare.
$aportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz
rezonabil a e-presiei de opinie.
0cest paragraf poate, de e-emplu, avea formularea urmtoare:
/7oi am realizat auditul conform Standardelor ,nterna+ionale de
0udit %sau se poate face referire la normele sau practicile na+ionale*.
0ceste standarde %norme* precizeaz c auditul nostru trebuie s fie
planificat "i realizat n scopul de a ob+ine o asigurare rezonabil c, situa+iile
financiare nu comport anomalii semnificative. In audit const n a e-prima,
pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele "i
informa+iile con+inute n situa+iile financiare; el const, de asemenea, n a
evalua principiile "i metodele contabile folosite "i estimrile semnificative
fcute de ctre conducerea entit+ii, pentru nc1iderea situa+iilor financiare,
c!t "i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
;stimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a
e-primrii opiniei noastre..
2.Cum influenteaza riscul de tara )aloarea unei intreprinderi?
$iscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional
cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
5resterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare
iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.
37
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de
actualizare si cresterea valorii intreprinderii.
Biletulnr.1<"
1. Paragraful introducti) al raportului de audit statutar.
0cest paragraf cuprinde identificarea situa+iilor financiare auditate precum
"i o men+iune a responsabilit+ilor conducerii entit+ii auditate "i ale
auditorului.
$aportul de audit trebuie s identifice situa+iile financiare ale entit+ii, care
au fcut obiectul auditului, c!t "i data "i perioada acoperite prin aceste
documente.
$aportul trebuie s men+ioneze c situa+iile financiare sunt n sarcina
%responsabilitatea* conducerii entit+ii "i c responsabilitatea auditorului este
ca, pe baza auditului efectuat, s e-prime o opinie asupra acestor situa+ii
financiare.
Situa+iile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere.
Pregtirea lor presupune c direc+iunea face estimri contabile "i aduce
judec+i care au o inciden+ semnificativ, c ea stabile"te principiile "i
metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea
situa+iilor financiare.
Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situa+ii
financiare, nc!t s poat e-prima asupra acestora o opinie.
0cest paragraf poate, de e-emplu, avea formularea urmtoare:
/7oi am procedat la auditarea situa+iilor financiare ale societ+ii
/e., nc1eiate la )& decembrie '((f, a"a cum sunt prezentate n ane-ele la
prezentul $aport. 0ceste situa+ii financiare au fost stabilite sub
responsabilitatea conducerii entit+ii. $esponsabilitatea noastr este, ca pe
baza auditului nostru, s e-primm o opinie asupra acestor conturi anuale..
2. Conturile din afara bilantuiui influenteazaI )aloarea unei
intreprinderi?
5onturile e-trabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care
nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate
e-trabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.
Biletulnr.1<.
1. #ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara
rezer)e.
De fiecare data c!nd auditorul emite un raport, altul dec!t un raport
fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor
motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data c!nd poate, sa cifreze %sa
estimeze* incidenta posibila asupra situatiilor financiare. 0ceste informatii
trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe
cel care cuprinde e-primarea opiniei sau imposibilitatea de a e-prima o
opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota ane-a mai aprofundata.
2. Care este )aloarea care se stabileste pentru acti)ele considerate in
afara e-ploatarii?
<aloarea care se stabileste pentru activele considerate in afara e-ploatarii,
este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Biletul nr. 1<+
1.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii(client
0uditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o
iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. 0cest
dezacord poate fi important "i s influen+eze certificarea. Pot fi, de e-emplu,
dezacorduri privind:
- insuficien+a provizioanelor pentru deprecierile de stocuri "i crean+e;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor
produc+iei sau n determ mrimii stocului %cantit+ilor*
- nerespectarea principiului independen+ei e-erci+iului;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau
infirm o situa+ie e-istent la data nc1iderii e-erci+iului;
- neluarea n considerare a principiului pruden+ei prin supraevaluarea
activelor;
- erori n clasarea ter+ilor %clien+i incer+i men+inu+i ca clien+i obisnui+i*.
0uditorul certific /cu rezerv. atunci c!nd iregularitatea este semnificativ,
dar importan+a ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt
corecte "i sincere "i c nu dau o imagine fidel asupra pozi+iei "i situa+iei
financiare precum "i rezultatului e-erci+iului.
Oricare ar fi natura neregularit+ilor, auditorul "i prezint n raport opinia,
preciznd:
- natura dezacordului;
- postul "i suma respectiv;
- influen+a asupra rezultatului net.
2.Care ar fi moti)ele pentru care actionarii ar accepta un pret de
)anzare negati) pentru o intreprindere redresabil 7in locul optiunii
falimentului!?
0ctionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii
falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii
societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de
ntreprindere. ,n acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta
Biletul nr. 1<9
1.Continutul raportului de audit
$aportul de audit trebuie s con+in:
- rela+ia contractual de e-ecutare a misiunii de audit;
- observa+iile reie"ite din diverse verificri;
- informa+iile a cror men+iune n raport este prevzut e-pres de lege;
- oferirea garan+iei pentru ac+ionari "i ter+i c un personal calificat a ob+inut
asigurarea c situa+iile financiare ofer o imagine fidel, clar "i complet
pozi+iei financiare, performan+elor "i situa+iei financiare generale a
intreprinderii;
- men+iunea c situa+iile financiare auditate sunt ane-ate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- men+ionarea responsabilit+ilor pentru auditor "i pentru
conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor "i natura misiunii de audit;
- situa+iile care fac s apar incertitudini;
- natura "i locul observa+iilor n raport.
2.Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania
nu pot fi acceptate in totalitate& in cazul e)aluarii economice& fiind
necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?
>ilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii
referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie e-primat n valori de
pia+ iar performan+ele s nu fie cele care s-ar fi ob+inut n condi+iile normale ale
pie+ii.
Principiile contabile aplicabile in $omania care nu pot fi acceptate in
totalitate in cazul evaluarii economice sunt:
Principiul permanen!ei metodelor %spre e-emplu amortizarea imobilizarilor corporale
trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata*;
Principiul pruden!ei %spre e-emplu prin politica de provizioane*;
Principiul independen!ei e"erci!iului %c1eltuielile in avans sunt e-cluse de la calcularea
activului net corijat*.
Biletul nr. 1<:
1.Rolul raportului de audit.
$aportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situa+iilor financiare emise de
entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum "i cu ac+ionarii, pentru
decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului "i ac+ionarilor n situa+iile
financiare prezentate de o entitate;
-instrument de identificare a responsabilit+ilor pentru auditor "i pentru
conducerea entit+ii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent $ntreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere
pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o
marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Biletul nr.1<;
1.Rolul si continutul notei de sinteza
7ota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in
raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa
validarii ierar1iei superioare
Pentru a permite auditorului s-"i fac o prere definitv asupra situa+iilor
financiare, este util s-"i stabileasc o /not de sintez. care recapituleaz
toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoa"terea
ntreprinderii p!n la controlul conturilor, care pot avea o inciden+ asupra
deciziei finale .
7ota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul re+inut ca
important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- pozi+ia auditorului %punctul su de vedere*.
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele
importante ale desfasurrii lucrrilor "i n special la:
- problemele te1nice nt!lnite "i maniera n care au fost
rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informa+ii
complementarea;
- domeniile care necesit o luare de pozi+ie "i o decizie final
a auditorului;
- o list a modif propuse, eviden+iindu-le pe cele care au fost
contabiliz "i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al
evenimentelor semnificative care au marcat via+a ntreprinderii n timpul
e-erci+iului ca, de e-emplu:
- evolu+ia principalelor elemente din situa+iile financiare;
- produse %activita+i* noi;
- sc1imbri n strategia ntreprinderii.
2.Care este in)ersul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii
38
constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada
nedeterminata 7infinite! de timp?
$ata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se
numeste factorul suma de fructificare3 `%&La*h -&a# a
si arata ec1ivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod
constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fi-a a.
5n)ersul factorului suma de fructificare este factorul fondului de
reducere:
Si arata ce valoare trebuie economisita#platita in mod constant anual, la o rata
de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital
i
e J i B factorul fondului de reducere
Biletulnr.11<
1.Rolul i con2inutul c0estionarului de sf/rit de misiune.
51estionarul sf!r"itului lucrrilor permite asigurarea c toate
elementele au fost reunite, c normele au fost respectate "i c dosarele sunt
complete.
Antrebrile din c1estionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce
trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit "i procedurilor
interne ale cabinetului "i se pot grupa dup cum urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii ec1ipei "i supervizarea activit+ii
lor;
-con+inutul bilan+ului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
51estionarul sf!r"itului lucrrilor, fiind un document intern al
auditorului, poate con+ine mai multe sau mai pu+ine ntrebri n func+ie de
mrimea, structura "i e-perien+a cabinetului de audit, de natura misiunii, "i
dac este primul audit sau clientul este mai vec1i.
0cest c1estionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.
2.Ce e-emple de coeficien2i multiplicatori utiliza2i $n prectica e)alurii
pute2i da?
Dultiplicatorul capitalistic i reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare,
actualizare a veniturilor si este reprezentat de:
a* rata neutra de plasament;
b* nr. de unitati ,,an. - actualizarea unei serii de flu-uri financiare constante
pana in anul ,,n. in care i reprezinta un nr. de unitati an,
& - &KK
anJ %&Lt*
n
t
c* rata de plasament aferenta P;$ secdetremina ca raport intre &#P;$ si
semnifica durata de recuparare a investitiei
<J 5>-P;$
P;$J 5ursul bursier al unei actiuni
Dividend platitLprofit nerepartizat
Biletul nr.111
1.Rolul si continutul scrisorii de afirmare.
$olul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apari!iei unor
ne#n!elegeri #ntre auditori i conductorii clientului$ prin confirmarea de
ctre acetia din urm a afirma!iilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma
afirma!iile ver%ale primite de auditor cu privire la elementele semnificative
ale situa!iilor financiare$ pentru care auditorul nu se poate atepta #n mod
rezona%il s o%!in elemente pro%ante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul o%!ine dovada c
cei care conduc #ntreprinderea recunosc responsa%ilitatea lor #n
#ntocmirea situa!iilor financiare pe care leau apro%at. Scrisoarea de
afirmare permite n"tiin+area conducerii ntreprinderii asupra modului de
influen+are a situa+iilor financiare de ctre informa+iile pe care numai ea le
de+ine.
O scrisoare de afirmare poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori eman!nd de la conductori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite
de la conductori, recunoscute cum se cuvine "i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare
afirma+iile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o
limitare a ntinderii lucrrilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii "i
auditorului;
- n"tiin+area conducerii ntrepr asupra modului de influen+are a sit financiare
de ctre informa+iile pe care numai ea le de+ine.
0ceasta scrisoare de afirmare nu nlocuie"te procedurile de
verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori.
;-emple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
7u avem cuno"tin+ de nici o iregularitate privind conducerea sau salaria+ii
care prezint un rol important n definirea "i func+ionarea sistemului contabil
"i de control intern, susceptibile a avea o influen+ semnificativ asupra
situa+iilor financiare.
<-am prezentat toate registrele contabile, toat documenta+ia aferent "i
toate procesele-verbale ale 090, ale consiliului de administra+ie, respectiv
cele care s-au +inut la datele de....."i....."i..... .
5onfirmm c situa+iile financiare nu con+in anomalii semnificative sau
omisiuni.
Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile
contractuale a cror nerespectarea ar fi putut avea o inciden+ semnificativ
asupra situa+iilor financiare.
Irmtoarele elemente au fost corect nregistrate "i, dup caz, n notele la
situa+iile financiare s-au dat e-plica+iile necesare: pierderi din opera+iuni de
cumprri "i v!nzri, active date n garan+ie %ipotecate*, active v!ndute.
7u avem nici un proiect sau inten+ii susceptibile s altereze n mod
semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor "i pasivelor
reflectate n situa+iile financiare.
7u avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabrica+ie "i nici un stoc
nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare.
Societatea este proprietara tuturor activelor "i nici unul nu a fost ipotecat, cu
e-cep+ia celor men+ionate n nota.....la situa+iile financiare.
7oi am nregistrat toate pasivele "i angajamentele sau am dat e-plica+ii n
notele ane-e, iar n nota ane- i am indicat toate garan+iile acordate ter+ilor.
5u e-cep+ia evenimentului const!nd n ........ descris n nota ane- V, nici un
eveniment posterior nc1iderii e-erci+iului care s necesite o rectificare a
situa+iilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate
n notele ane-ate.
?itigiul cu societatea Y a fost reglat pentru o sum de ....... lei,
provizionat n situa+iile financiare. 7ici o alt reclama+ie privind un
eventual contencios nu a fost depus "i nu este prevzut.
Cum poate fi definita )aloarea reziduala a unei afaceri inclusa in
calculele de actualizare a cas0(floJ(urilor?
<aloarea reziduala J suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina
in sc1imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea
tuturor costurilor de cedare prevazute.
<aloarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator
B la cas1 floW-ul ultimului an prognozat %<rJV-56* sau aplicand modelul
9ordon
KKK&KKK, unde Y este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea
pe
Y-g termen lung a flu-ului de numerar
Biletul nr.112
1.Ctilizarea lucrarilor unui alt auditor.
Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. E(( stabile"te procedurile "i
principiile fundamentale "i modalit+ile lor de aplicare referitoare la
utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o
entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situa+iilor
financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situa+iile
financiare ale acelei entit+i. ;l nu se aplic n cazul c!nd doi sau mai mul+i
auditori sunt numi+i coauditori "i nici rela+iilor auditorului cu auditorul
precedent.
5!nd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul
principal trebuie s determine inciden+a acestor lucrri asupra propriului su
audit.
0uditorul principal este auditorul responsabil de e-amenul situa+iilor
financiare ale unei entit+i care includ conturile unuia sau mai multor
subgrupuri auditate de un alt auditor. ;-presia alt auditor desemneaz
auditorul M altul dec!t auditorul principal M responsabil de e-amenul
informa+iilor financiare ale unui subgrup, incluse n situa+iile financiare
auditate de ctre auditorul principal.
0uditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe
ansamblu este suficient pentru a-i permite s ac+ioneze ca auditor principal.
0tunci c!nd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal
trebuie s-i evalueze competen+a %celuilalt auditor* "i s ob+in elemente
probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund
obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. 0uditorul
principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu:
obliga+iile de independen+; va solicita o declara+ie scris care s ateste
respectarea acestor obliga+ii;
coordonarea lucrrilor "i a raportrilor; modalit+ile de coordonare vor fi
definite n etapa de planificare a auditului;
39
- obliga+iile contabile, de control "i de raportare, ob+in!nd o declara+ie
scris n legtur cu respectarea acestora;
- ntre+inerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; ob+inerea
unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea
dosarelor de lucru ale altui auditor.
5unosc!nd conte-tul n care auditorul principal va folosi lucrrile
sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De e-emplu,
acest alt auditor va aduce la cuno"tin+a auditorului principal orice aspect al
activit+ii sale care nu se poate realiza conform modalit+ilor stabilite; la
r!ndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n
activitatea auditorului principal care poate avea o inciden+ important
asupra propriei sale activit+i.
2.Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodJill(ului?
>aza tuturor metodelor de evaluare a goodWill este notiunea de rentabilitate a
activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este e-istenta
supraprofitului pe obtinerea unui good Will, in caz contrar avem de-a face cu
un badWill.
Biletul nr.11
1.Ctilizarea lucrarilor auditorului intern
0uditorul trebuie s analizeze activit+ile auditorului intern "i inciden+ele
poten+iale asupra procedurilor de audit ale sale.
0uditorul intern, fc!nd parte din structurile intreprinderii, are printre
obiectele sale e-amenul, evaluarea "i controlul pertinen+ei "i eficacit+ii
sistemelor contabile "i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale
pot fi utile auditorului e-tern.
Printre activit+ile auditorului intern care pot fi utile auditorului e-tern se pot
men+iona:
- e-amenul sistemelor contabile de control intern;
- e-amenul informa+iilor financiare "i de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea "i eficien+a unor tranzac+ii "i opera+iuni;
- e-amenul modului de respectare a te-telor legislative precum "i al
politicilor "i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.
0uditorul e-tern are oblig s ob+in o cunoa"tere sufic a activit auditului
intern pentru a planifica "i aborda n mod eficient auditul.
An evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul e-tern va +ine seama de
urmtoarele criterii:
- statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii;
- natura "i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate;
- competen+e te1nice; pregtire te1nic adaptat "i o e-perien+ ca auditor
intern;
- organizarea profesional; planificarea, supraveg1erea, controlul "i
documentarea corect a lucrrilor, e-isten+a manualelor de audit,
programarea de lucru "i a dosarelor de lucru corespunztoare
2.Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?
5ele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodWill sunt urmtoarele:
- -etoda direct
- -etoda bazat pe capitalizarea unui superprofit
- -etoda rentei good.ill/ului
&etoda %azat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru e-plicarea ei se
presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare
patrimonial 075, a crei e-ploatare se presupune c va aduce un profit
previzionat constant, P. Detoda presupune c nu e-ist superprofit dec!t din
momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere %care mbrac forma
profitului previzionat* este mai mare dec!t cea care s-ar ob+ine plas!nd pe
pia+ un capital ec1ivalent cu 075.
Biletulnr.11"
1.Ctilizarea lucrrilor unui e-pert
Itilizarea lucrrilor unui e-pert se face n urmtoarele situa+ii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte
petroliere sau stabilirea duratei de via+ rmas a unor active corporale;
- evaluri actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construc+ii;
- avize juridice n ce prive"te interpretarea unor acorduri, statute sau
reglementri.
5!nd are n vedere s foloseasc lucrrile unui e-pert, auditorul trebuie s
+in cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situa+iile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii "i comple-it+ii elementului respectiv;
- volumul "i calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrrile unui e-pert, auditorul trebuie s reuneasc
elemente probante suficiente "i adecvate care s demonstreze c pot fi
utilizate lucrrile unui anume e-pert n cadrul misiunii sale de audit. 0poi,
auditorul trebuie s verifice competen+a profesional a e-pertului "i
obiectivitatea lui. An plus, auditorul trebuie s str!ng elemente probante
suficiente "i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor e-pertului
rspunde obiectivelor auditului.
0uditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile e-pertului pot constitui un
element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de
situa+iile financiare.
5!nd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac men+iuni
despre utilizarea lucrrilor e-pertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
5aractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus
cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care flu-ul financiar ce se actualizeaza
este in lei constanti.
Biletul nr.11.
1. Alementele posterioare inc0iderii e-ercitiului.
Standardul ,nternational de 5ontabilitate %,0S* nr. &( stabileste tratamentul
n situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin
dupa data nc1iderii e-ercitiului, care pot fi de doua tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care e-istau la data
nc1iderii e-ercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla
confirmare a circumstantelor e-istente la data nc1iderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data
nc1iderii e-ercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute
dupa data nc1iderii.
Standardul ,nternational de 0udit %,S0* nr. 2E( stabileste obligatiile pentru
auditor de a lua n considerare incidentele evenimentelor posterioare
nc1iderii e-ercitiului, at!t asupra situatiilor financiare c!t si asupra
raportului sau, disting!ndu-se trei etape:
fapte descoperite p!na la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii
situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
$ata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flu-
financiar in moneda curenta %adica moneda este influentata de rata inflatiei
viitoare*
Daca rezultatele viitoare sunt e-primate n unitati monetare curente care tin
seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o
rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan
mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate,
e-primate n unitati monetare curente, calculate tin!nd seama de o
perspectiva inflationista. An acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din
aceeasi familie cu ratele dob!nzilor nedeflatate pe pietele financiare.
Biletulnr.11+
1.Eaptele descoperite p/n la data raportului de audit.
0uditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc str!ngerea e
elemente probante suficiente "i adecvate care s justifice faptul c au fost
identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situa+iilor
financiare sau informa+ii suplimentare n ane-e, p!n la data raportului su.
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei
ajustri a situa+iilor financiare sau unei informa+ii n ane-e, vor fi puse n
lucru la o dat c!t mai apropiat de data raportului de audit. Dac prin
aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare
au o inciden+ semnificativ asupra situa+iilor financiare, el trebuie s
determine dac acestea au fost corect avute n vedere "i au fcut obiectul unei
informri corespunztoare n notele ane-e la situa+iile financiare.
5!nd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea
altui auditor, auditorul va e-amina procedurile acestui alt auditor referitoare
la evenimentele posterioare, precum "i necesitatea de a-l informa de data
prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
2. Ce sunt ratele de e)aluare utilizate $n cadrul metodelor comparati)e
i ce e-emple pute2i da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face
comparatia si pot fi:
- P;$ Mul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera#075;
- durata de acoperire %nr. anilor pt care o suma de beneficii
previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este
egala cu cursul unei actiuni*
Biletulnr.119
&. Eapte descoperite dupa data raportului de audit& dar inaintea
publicarii situatiilor financiare.
0uditorul nu este +inut s aplice proceduri sau s fac investiga+ii
referitoare la situa+iile financiare, dup data raportului de audit. 5onducerea
ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor
survenite ntre data raportului de audit "i data publicrii situa+iilor financiare
"i care sunt susceptibile s aib o influen+ asupra acestora.
5and auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea
publicrii situa+iilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden+
semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s
cear cercetarea situa+iilor; financiare "i s discute aspectele n cauz cu
40
conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun.
Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situa+iile financiare,
auditorul va pune n lucru procedurile necesare "i va furniza
conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai
noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii
situa+iilor financiare "i, n consecin+, procedurile men+ionate mai
sus se vor prelungi p!n la data noului raport de audit.
Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situa+iile financiare
iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s e-prime o
opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie
depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre ter+i, situa+iile
financiare "i raportul de audit iar, dac aceasta decide totu"i publicarea, audi-
torul va lua msurile adecvate pentru a evita ca ter+ii s utilizeze: raportul su.
'. Care este definitia goodJill(ului?
9oodWill J valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de
valoarea de pia+ a activelor "i pasivelor tangibile din bilan+
;-isten+a sa este legat de folosirea mai mult sau mai pu+in eficient a
activelor ntreprinderii, "i anume:
dac activele sunt bine gestionate "i e-ploatate, deci degaja o
rentabilitate superioar celei a"teptate de pia+, se poate ob+ine un goodWill;
dac activele sunt prost gestionate "i e-ploatate si conduc la
performan+ele financiare inferioare a"teptrilor pie+ii, va rezulta un badWill, adic o
valoare incorporal negativ.
Biletulnr.11:
1.Eapte descoperite dup data publicrii situa2iilor financiare.
Dup publicarea situa+iilor financiare auditorul nu este +inut s procedeze la
vreo investiga+ie.
Dac ns auditorul a luat cuno"tin+, dup publicarea situa+iilor financiare,
de e-isten+a unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii
raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc
dac este cazul corectrii situa+iilor financiare "i s discute aspectele
respective cu conducerea ntreprinderii.
An cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situa+iile financiare,
auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se
asigura c toate persoanele care sunt n posesia situa+iilor financiare
nemodificate au luat cuno"tin+ de corectarea acestora "i va ntocmi un nou
raport asupra situa+iilor financiare. 0cest nou raport de audit trebuie s
cuprind un paragraf de observa+ii fc!nd trimitere la o not ane- la
situa+iile financiare care cuprinde motivele corec+iei situa+iilor financiare
publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a
situa+iilor financiare corectate.
An cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a
se asigura c toate persoanele care au n posesie situa+iile financiare "i
raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situa+ie "i nu
corecteaz situa+iile financiare c1iar dac auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile
pentru a evita ca ter+ii s utilizeze raportul su.
7u este necesar corectarea situa+iilor financiare "i stabilirea unui nou
raport de audit atunci c!nd situa+iile financiare ale e-erci+iului urmtor sunt
pe punctul de a fi publicate, cu condi+ia ca o informa+ie corespunztoare
despre situa+ia e-istent s fie furnizat n notele ane-ate la aceste situa+ii
financiare.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea terenurilor
atunci c/nd se determin )aloarea patrimonial Acti) net contabil
corectat?
&.Det comparatiei directe % a vanzarilor* M prjt si alte inform sunt analizate
comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.
'.Det proportiei alocarii se bazeaza pe ec1ilibru, pe e-istenta unui raport
tipic intre val proprietatii si anumite localizari.
).Det e-tractiei M prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
:.Det capitalizarii rentei de baza
Biletulnr.11;
1. A-amenul situatiilor financiare3 solduri de desc0idere.
Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2&( reglementeaz
procedurile "i principiile fundamentale "i modul lor de aplicare n ce prive"te
soldurile de desc1idere. An misiunile ini+iale de audit, auditorul trebuie s
gseasc elemente probante suficiente "i adecvate care s-i permit s se
asigure c:
soldurile de desc1idere nu con+in anomalii care s aib o influen+
semnificativ asupra situa+iilor financiare ale e-erci+iului n curs;
soldurile de nc1idere ale e-erci+iului precedent au fost corect preluate sau, n
cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;
politicile de nc1idere a conturilor "i metodelor de evaluare folosite au fost
aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat "i
descris n notele ane-e.
5!nd situa+iile financiare ale e-erci+iului precededent au fost auditate de un
alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante e-amin!nd
dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dac situa+iile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n
lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se ob+in elemente probante
suficiente "i adecvate cu privire la soldurile de desc1idere, auditorul trebuie
s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o
opinie.
2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea terenurilor

atunci cand se determine )aloarea patrimonialaI Acti) corectat?
- met comparatiei directe % a vanzarilor* M pret si alte inform sunt analizate
comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.
- Det proportiei alocarii se bazeaza pe ec1ilibru, pe e-istenta unui raport
tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii M acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala M pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din
venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de
capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;
- Det e-tractiei M prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Det capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 12<
1. A-amenul situatiilor financiare
Situa+iile financiare %bilan+, contul de profit "i pierdere "i celelalte
componente* constituie documente de sintez a contabilit+ii asupra crora
auditorul "i e-prim opinia.
5ontroalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s ob+in
unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la
diferite posturi "i rubrici din situa+iile financiare.
Pentru a-"i putea e-prima opinia, auditorului trebuie s confirme c situa+iile
financiare sunt n acord cu concluziile sale "i c ele reflect corect deciziile
conducerii intreprinderii "i dau o imagine fidel activit+ii "i situa+iei
financiare a intreprinderii.
;-amenul situa+iilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilan+ul, contul de profit "i pierdere "i celelalte componente ale
situa+iilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt
prezentate conform principiilor contabile "i reglementrilor n vigoare "i +in
cont de evenimentele posterioare datei de nc1idere;
- faptului c ane-ele comport toate inform de importan+ semnificativ
asupra situa+iei patrimoniale, fin "i rezultatele ob+inute.
Te0nicile de e-aminare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obi"nuite de analiz financ "i compararea lor cu cele
ale e-erci+iilor precedente "i ale sectorului de activitate;
- compara+iile ntre datele reie"ite din situa+iile financiare "i datele anterioare,
posterioare "i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa+ de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul
de profit "i pierdere.
In obiectiv central al e-aminrii situa+iilor financiare l constituie verificarea
dac acestea dau o imagine fidel clar "i complet:
- pozi+iei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situa+iei financiare.
An cadrul ac+iunilor de verificare a bilan+ului contabil, auditorul "i divizeaz
diligen+ele verific!nd "i satisfacerea unor reguli generale "i particulare.
Reguli generale3
- bilan+ul contabil este ntocmit conform normelor contabile n
vigoare;
- bilan+ul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ "i pasiv sunt evaluate separat fr s se
opereze compensa+ii;
- bilan+ul de desc1idere corespunde cu bilan+ul de nc1idere al
e-erci+iului precedent.
Reguli particulare. 0uditorul verific modul de nregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi "i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri "i produc+ie n curs de e-ecu+ie;
- conturile de ter+i;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
An legatur cu rezultatul e-erci+iului, auditorul :
- e-amineaz unele conturi de c1eltuieli;
- e-amineaz bazele de impozitare stabilite n materie de ta-e "i
impozite asupra conturilor de venituri;
- e-amineaz situa+ia comparativ a diverselor conturi de
venituri "i c1eltuieli.
,n legatur cu ane-ele la situa+iile financiare, auditorul e-amineaz
informa+iile furnizate de acestea, analiz!nd n mod deosebit:
- evolu+ia conturilor prezentate de aceste ane-e;
41
- respectarea modului "i metodelor de evaluare a posturilor din
bilan+ "i din contul de profit "i pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii "i provizioanelor
"i fundamentarea lor.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea ec0ipamentelor
atunci cand se determina )aloarea patrimoniala Acti) net contabil
corectat?
pe baza de cost M metoda identificarii;
- metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de inde-are.
Pe baza de venit M multe utilaje se inc1iriaza
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1.Particulariti pri)ind partile afiliate 7legate! in audit.
Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 22( stabile"te procedurile "i
principiile fundamentale, precum "i modalit+ile lor de aplicare n ce prive"te
responsabilit+ile auditorului referitoare la tranzac+iile ntre pr+i legate
%afiliate*, a"a cum sunt ele definite prin Standardul ,nterna+ional de
5ontabilitate nr. ': /Pr+i legate..
0uditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de
elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea
intreprinderii a pr+ilor legate %afiliate*, precum "i la informa+iile prezentate
n ane-e privind efectele tranzac+iilor "i opera+iilor ntre pr+ile legate, care
au o influen+ semnificativ asupra situa+iilor financiare.
An timpul lucrrilor de audit, auditorul d aten+ie opera+iilor care par
neobi"nuite "i care pot indica e-isten+a pr+ilor legate p!n atunci
necunoscute ca, de e-emplu:
- opera+ efect n cdi+ii comerciale anormale, mai ales n ce prive"te pre+ul,
rata dob!nzii, garan+ii "i cdi+ii de ramburs neobi"nuite;
- opera+ii a cror e-isten+ nu pare justificat prin nici o motiva+ie logic;
- opera+ii a cror substan+ difer de forma acestora;
-opera+ii efectuate pe ci neobi"nuite;
- volum prea ridicat sau opera+ii importante realizate cu unii clien+i sau
furnizori, n raport cu al+ii;
- opera+ii ne!nregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor opera+ii, tranzac+ii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale ac+ionarilor "i ale
consiliului de administra+ie;
- acordarea unei aten+ii deosebite unor opera+ii de la sf!r"itul perioadei;
- acordarea contractelor "i conven+iilor de mprumut;
- e-amenul opera+iilor de cumprri sau v!nzri pe pr+i ale unei societ+i n
participa+ie;
- e-amenul operat+iilor "i tranzac+iilor ntre pr+i legate identificate;
- ob+inerea unei declara+ii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste
c informa+iile prezentate cu privire la identificarea pr+ilor legate sunt
e-1austive "i au fost corect descrise n ane-ele la situa+iile financiare.
2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara
determinarii ratei de actualizare?
$ata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flu-
financiar in moneda constanta %adica moneda de la data evaluarii,
neinfluentata de rata inflatiei viitoare*.
Rata deflatata L 7i F f! * 71Mf!
f M rata inflatiei
Dac rezultatele viitoare sunt e-primate n uniti monetare constante, care
nu +in seama de infla+ia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu
include infla+ia, numit rat de actualizare deflatat. Itilizarea incorect a
ratei de actualizare prin aplicarea la ni"te rezultate constante a unei rate a
pie+ei care include de fapt "i o component infla+ionist, penalizeaz valoarea
ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va
aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat.
@recerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel:
- dac rata infla+iei este mai mic de &(3:
r deflatat J r nedeflatat M f
- dac rata infla+iei este mai mare de &(3:
r deflatat J %r nedeflatat M f* #%&Lf*
unde: &#&Lf reprezint indicele puterii de cumprare a banilor.
Biletul nr. 122
1. 5poteza continuit2ii acti)it2ii $n auditul situa2iilor financiare.
An timpul planificrii "i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s
aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conven+iei
contabile de baz de continuare a activit+ii, la elaborarea situa+iilor
financiare.
;-emple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie
semne de ntrebare asupra valabilit+ii conven+iei contabile de baz de
continuare a e-ploatrii, fr a fi e-1austive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- mprumuturi care ajung la scaden+, fr perspectiv realizat de
rambursare sau ree"alonare, sau recurgerea e-cesiv la credite pe termen
scurt pentru a finan+a active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori;
- marje brut de autofinan+are negativ;
- indicatori financiari c1eie, nefavorabili;
- pierderi din e-ploatare sau degradri importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficien+a trezoreriei pentru a face pl+ile la scaden+;
- refuzul creditelor M furnizori;
- prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere;
- pierderea unor pie+e importante, a unor licen+e importante sau furnizori
principali;
- mi"cri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz;
- proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecin+e
financiare grave;
- sc1imbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte
nefavorabile asupra intreprinderii.
$esponsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care
conducerea intreprinderii a utilizat conven+ia contabil de baz a continuit+ii
activit+ii "i dac e-ist incertitudini semnificative n ce prive"te capacitatea
intreprinderii de a continua activitatea "i care ar fi trebuit s fie prezentate n
ane-e. ;l trebuie s colecteze elemente probante suficiente "i adecvate pentru
a confirma e-isten+a unei incertitudini semnificative referitoare la
continuitatea e-ploatrii.
0uditorul se poate gsi n una din urmtoarele situa+ii:
- a fost aplicat conven+ia contabil de baz a continuit+ii activit+ii dar
e-ist o incertitudine semnificativ. An acest caz se verific dac n notele
ane-e au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discu+ie
continuitatea activit+ii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar
va introduce un paragraf de observa+ii; n caz negativ, el va emite o opinie cu
rezerve sau o opinie defavorabil;
- situa+iile financiare au fost stabilite n condi+ii de continuitate a activit+ii
dar n ra+ionamentul su profesional, auditorul re+ine c intreprinderea nu va
fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie
defavorabil;
- conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale
pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea
activit+ii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a
limitrii ntinderii lucrrilor sale.
Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2F( stabile"te procedurile "i
principiile fundamentale, c!t "i modul lor de aplicare n ce prive"te
responsabilit+ile auditorului n legtur cu aplicarea conven+iei contabile de
baz a continurii activit+ii la elaborarea situa+iilor financiare ale
intreprinderii.
2.Care este formula de calcul a lic0iditatii restranse ( indicator
calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului
financiar?
?ic1iditatea restransa J aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub
& an cu ajutorul elementelor celor mai lic1ide sub & an
? r J %creante-disponibilitati*#datorii sub un an
Biletul nr. 12
1. Auditul estimrilor contabile.
;stimarea contabil desemneaz o evaluare apro-imativ a sumei unui
element n absen+a unei metode precise de msurare %determinare*. 5ele mai
frecvente estimri contabile se refer la:
- provizioane pentru deprecierea stocurilor "i crean+elor;
- amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via+ estimat;
- venituri anticipate;
- impozite am!nate;
- provizioane pentru riscuri privind procesele n curs;
- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
- provizioane pentru garan+ii.
0uditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente "i adecvate
asupra estimrilor contabile cuprinse n situa+iile financiare: caracterul
rezonabil al acestor estimri "i corecta "i completa prezentare a informa+iilor
n ane-e.
An acest scop, auditorul poate:
- e-amina "i testa procedurile urmate de conducerea
intreprinderii pentru efectuarea estimrii;
- utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea
efectuat de conducerea intreprinderii;
- revedea evenimentele posterioare nc1iderii e-erci+iului pentru
a stabili dac estimarea se confirm.
Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2:( stabile"te procedurile "i
principiile fundamentale c!t "i modul lor de aplicare n ce prive"te auditul
42
estimrilor contabile con+inute n situa+iile financiare.
2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le
)erifica auditorul financiar sau e)aluatorul pentru a se asigura de
credibilitatea datelor
Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau
evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile
financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de
reglementarile contabile aplicabile.
Biletul nr. 12"
1. Procedurile analitice $n auditul situa2iilor financiare.
Procedurile analitice cuprind compararea informa+iilor financiare ale
intreprinderii:
- cu informa+iile comparabile ale e-erci+iilor precedente;
- cu rezultatele stabilite de intreprindere M bazate pe bugete sau pe previziuni
M sau estimate de auditor %cum ar fi cele privind c1eltuielile cu amortizrile*;
- cu informa+iile similare din sectorul de activitate din care face parte
intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit "i
anume:
- pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul "i ntinderea altor
proceduri de audit %etapele anterioare*;
- n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coeren+ei de ansamblu a situa+iilor financiare %etapa
< - urmtoare*.
0tunci c!nd auditorul folose"te procedurile analitice ca "i controalele
substantive, trebuie s +in seama de unii factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice "i gradul de fiabilitate al lor;
- disponibilitatea informa+iilor "i fiabilitatea lor;
- sursele informa+iilor disponibile; sursele e-terne independente
sunt n general mai fiabile dec!t sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cuno"tin+ele dob!ndite cu auditurile precedente etc.
@e1nica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul
,nterna+ional de audit %,S0* nr. 2'(.
2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?
$ata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare
a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa P;$ Mului
mediu al val comparabile la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau
lung tinand cont de deductibilitatea fiscala
Biletul nr. 12.
1. Confirmarea e-terna 7directa!
;ste o procedur care const n a cere unui ter+ av!nd legturi de afaceri cu
intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind e-isten+a
opera+iilor, a soldurilor etc. 0uditorul are latitudinea de a determ condi+iile "i
ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus
controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur,
auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situa+ii:
- sau consider c te1nicile compensatorii de control i aduc elemente
suficiente de prob;
- sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa+ de
limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecin+ele
necesare cu privire la certificare.
Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2(2 define"te principalele cazuri
n care auditorul are obliga+ia s procedeze la folosirea te1nicii confirmrii
directe:
- confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele
tranzac+ii;
- confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor "i alte
informa+ii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clien+i "i debitori;
- confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consigna+ie "i
alte stocuri la ter+i;
- valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari;
- mprumuturi de la ter+i;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori "i creditori.
5onfirm poate s fie pozitiv, atunci c!nd ter+ul solicitat "i e-prim acordul
asupra inform primite sau furnizeaz c1iar el inform, sau negativ, atunci
c!nd ter+ului solicitat i se cere s nu rsp dec!t n cazul n care nu este de
acord cu inform care i s-a prezentat.
0uditorul trebuie s ia n considera+ie orice fapt de natur s pun n discu+ie
fiabilitatea rspunsului ob+inut la cererea de confirmare e-tern %direct*.
Procedurile "i principiile fundamentale, precum "i modalit+ile lor de
aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii
e-terne %directe* ca mijloc de ob+inere a elementelor probante, sunt
reglementate prin Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr.2(2, aplicabil
ncepnd cu auditul situa+iilor financiare ale anului '((&.
2.Carei optici ii corespund )alorile patrimoniale functionale 7de e-emplu&
@aloarea substantiala!?
<al patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra
juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le
utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia
<al patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica,
care nu tine seama de potentialul intreprinderii. 0ceasta abordare incompleta
ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la
un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca e-ista un ec1ivalent tangibil
asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.
Biletul nr. 12+
1.Te0nica obser)arii fizice 7directe!
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a e-isten+ei unui
activ, ns ea nu aduce dec!t o parte din elementele probante necesare "i
anume numai e-isten+a bunului respectiv; celelalte elemente probante ca;
proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte
te1nici.
0c+iunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de e-emplu, au
ca obiectiv asigurarea c:
- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea
activelor n condi+ii de fiabilitate; aceast faz a interven+iei const n
studierea procedurilor de inventariere "i se situeaz deci naintea inventarierii
propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz
const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic
n mod corect procedurile "i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrrile de inventariere au fost corect e-ploatate %valorificate*; aceast faz
const n a controla dac cantit+ile recente sunt cele utilizate pentru
evaluarea sumei stocurilor "i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa.
2.Carei optici ii corespund )alorile patrimoniale matematice 7de
e-emplu& Acti)ul net contabil corectat!?
<al patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in
calcul numai de bunurile aflate in proprietate
Biletul nr. 129
1.Te0nica sonda=ului
gin!nd seama de nr de opera+ii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate
verifica integral, de e-emplu, rulajele sau soldurile unui cont. ;l caut elem
probante pe un e"antion adecvat, utiliz!nd te1nica sondajului cel mai bine
adaptat fiecrei situa+ii.
Sondajul este definit ca o te1nic ce const n selec+ionarea unui anumit
numr sau pr+i dintr-o mul+ime, aplicarea la acestea a te1nicilor de ob+inere
a elementelor probante "i e-trapolarea rezultatelor ob+inute asupra
e"antionului la ntreaga mas sau mul+ime. @e1nica sondajului este
reglementat de Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2)(.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou
naturi diferite;
- n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii func+ionrii controlului
intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa,
mul+imea, prezint o caracteristic comun %de e-emplu, vizarea sau
aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor*; sondajele efectuate n
astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribu+iilor;
- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s
verifice valoarea dat unei mul+imi sau unei mase; acestea sunt sondaje
asupra valorilor.
0uditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic "i
sondajul nestatistic, bazat e-clusiv pe e-perien+a sa profesional; acesta din
urm, ns, nu permite o e-trapolare riguroas a rezultatelor ob+inute asupra
e"antionului la ntreaga mas sau mul+ime. 0legerea ntre cele dou tipuri de
sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului "i de gradul de
credibilitate pe care acesta dore"te s l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate c!teva
reguli riguroase privind decizia asupra e"antionului "i parcurgerea unor etape
obligatorii.
Deciziile prealabile e-ecutrii sondajului pot fi prezentate sc1ematic astfel:
7u
7u
Definirea
obiectelor "i
alegerea mul+imii
%masei*
;ste suficient un
control prin
sondajU
Dul+imea
con+ine
elemente
c1eieU
<erificarea
elementelor
c1eie este
suficientU
k
Da
k
Da
k
43
2.Care sunt situatiile in care& in contabilitate& se apeleaza la
e)aluari economice ale acti)elor?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire
bilan+ul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, pia+a,
strategiile aplicate de firma, el reflecta situa+ia patrimoniului, a averii
acumulate de firma de la nfiin+are si rezultatele financiare ob+inute in ultima
perioada pentru care s-a inc1eiat.
Biletulnr.12:
1.Alementele probante3 defini2ie& rol& criterii de apreciere.
;lementele probante reprezint informa+ii ob+inute de auditor
pentru a ajunge la concluzii pe care "i va fonda opinia; aceste informa+ii
constau n documente justificative "i documente contabile care stau la baza
situa+iilor financiare "i care sunt coroborate cu informa+ii din alte surse.
$olul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o
baz rezonabil pentru fundamentarea opiniei sale.
;lementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou
condi+ii %criterii* de calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s
fie suficiente "i s fie juste %adecvate*.
Caracterul suficient se stabile"te n raport cu numrul de elemente
probante colectate; caracterul 0ust se apreciaz n raport cu gradul de
adecvare, cu pertinen+a, fiabilitatea lor
2.Care sunt caracteristicile lic0idrii =udiciare a $ntreprinderii din
punctul de )edere al e)alurii?
5aracteristicile lic1idarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea c1iar daca e
neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii
permite detereminareaunei valor de lic1idare specifice lic1idarii judiciare sau
fortate.
;valuarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lic1idare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lic1idare.
0ctivul net de lic1idare se stabileste plecand de la activul net contabil, care
este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu
din care se deduc c1eltuielile cu lic1idarea si eventualele obligatii fiscale
privind lic1idarea.
<aloarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
0ctivul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila %mai mica* si
valoarea actuala %mai mare* a tuturor elementelor corporale si necorporale
din bilantul intreprinderii %diferente favorabile* minus diferentele dintre
valoarea contabila %mai mare* si valoarea actuala %mai mica* a tuturor
elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii %diferente
nefavorabile* minus c1eltuielile cu operatiunile de lic1idare %incusiv sarcini
fiscale* si este egal cu activul net de lic1idare minus cota cuprinsa intre )(-
2(3 din activul net de lic1idare.
Biletul nr. 12;
1.Programul de control3 rol& continut& forme de prezentare
7u e-ist un program standard de control al conturilor deoarece acest
program depinde e-clusiv de rezultatele etapelor precedente "i de
caracteristicile fiecrei intreprinderi.
;tapa de cunoa"tere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor
semnificative, a zonelor de risc "i a naturii opera+iilor; n etapa referitoare la
aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii
e-isten+ei controlului intern pe care se poate sprijini "i verificrii modului de
func+ionare a acestuia. 7umai n func+ie de aceste flu-uri de informa+ii "i de
gradul de fiabilitate al lor auditorul "i stabile"te programul de control al
conturilor care, a"a cum s-a mai amintit, poate fi restr!ns sau e-tins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de
misiune "i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce
asigur legtura cu etapele precedente.
0"adar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt
controalele de efectuat, c!t de e-tinse vor fi acestea "i data la care ele vor fi
efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care
con+ine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonat pe sec+iunile situa+iilor financiare;
aceste controale trebuie c!t mai bine detaliate pentru a fi u"or de identificat
documentele "i informa+iile necesare a se solicita intreprinderii;
- ntinderea e"antionului: +in!nd seama de pragul de semnifica+ie "i de
evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s
se men+ioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, av!nd
n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. 0ceast
coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite
urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin+ pentru foaia de lucru;
- probleme nt!lnite: aceast coloan se folose"te pentru supervizarea
lucrrilor "i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.
In e-emplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
Dosar
Program de control
- controlul imobilizrilor -
;-erci+iu 0uditor:
<iza responsabilului:
Data crerii:
Data actualizrii:
5ontroale de efectuat
Drimea
e"antionului
6cut de fff
la data de ff.
$eferin+a
%6oaia de lucru*
<erificarea ac1izi+iilor
e-erci+iului pe baz de
comenzi, facturi "i recep+ii
Sume mai mari de
F2.((( mii lei
,onescu
&E#()#G2
0E
2.Prin ce se deosebesc )alorile entitatii 7functionale& ale
ansamblului resurselor in)estite! de cele ale capitalurilor proprii
7matematice& nete!?
<alorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii %matematice, nete* prin
potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele
nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii,
dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
Biletul nr. 1<
1.Continutul unui raport asupra controlului intern3
( nota de introducere si sinteza M permite conducerii intreprinderii sa
cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul;
& sumarul raportului M recapitulare a diferitelor titluri si puncte care
vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a
tuturor punctelor slabe;
' detaliile raportului M %prezentarea punctelor slabe in ordinea
importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si
masuri pentru ameliorarea situatiilor*.
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment ( indicator de
ec0ilibru financiar specific bilantului functional?
6$J 50P,@0?I$, P;$D07;7@; M 05@,<; ,DO>,?,V0@;
Biletul nr. 11
.Ce sunt testele de conformitate?
@estele de conformitate presupun selec+ionarea de ctre auditor a
unui numr limitat de tranzac+ii crora le urmre"te circuitul pentru a re+ine
dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de
descoperi erori n func+ionarea sistemului, ci numai de a ob+ine o asigurare c
sistemul descris este cel real "i c a fost n+eles.
Dodalit+i de realizare a testelor de conformitate:
observarea direct;
confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv;
e-isten+a mijloacelor utilizate %"tampile, vize, fi"iere etc.*;
observarea ulterioar, const!nd n reluarea n ntregime a circuitului,
plec!nd de la origine, pentru a-l testa.
2.Prin ce se deosebete goodJill(ul de acti)ele intangibile identificabile?
9odWill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca
nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele
consolidate.
Biletulnr.12
1.Ce sunt testele de permanenta?
@estele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern
sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. 0ceste teste trebuie
sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de
functionare a sistemului.
2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie
reprezentati) 7actiune sau afacere!?
6actorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ
%actiune sau afacere*sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca
tranzactia are ca obiect firma %&((3 din capitalulaacesteia* , fie numai
o parte a capitalurilor
Biletulnr.1
1.A)aluarea controlului intern3 con2inut& etape.
;valuarea controlului intern vizeaz studiul "i evaluarea de ctre auditor a
sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor
interne pe care dore"te s se sprijine, pe de o parte, precum "i a riscurilor de
eroare n tratarea datelor "i informa+iilor, pe de alt parte.
@oate ac+iunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt
concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a
sistemului de control intern:
care sunt procedurile efective, n func+iune, care au ca obiectiv
realizarea unui control intern eficientU
aceste proceduri sunt aplicabileU
44
- n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern
"i pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecteU
0uditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci
numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s se sprijine.
Atapele e)alurii controlului intern sunt:
- n+elegerea "i descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea n+elegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea func+ionrii controlului intern;
- evaluarea preliminar; testele de permanen+;
- evaluarea final "i inciden+a asupra misiunii.
2.Cum poate fi definit e)aluarea economic.
;valuarea economica consta intr-un comple- de te1nici, procedee si metode
prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si
intreprinderilor
Biletul nr. 1"
1.Planul de misiune3 con2inut& rol.
Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care
sunt sintetizate toate informa+iile ob+inute pe baza crora s poat fi orientat
"i planificat misiunea de audit. ;ste documentul care serve"te ca instrument
de baz pentru to+i intervenien+ii de-a lungul ntregii misiuni de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- s-"i stabileasc natura "i ntinderea controalelor n raport cu pragul de
semnifica+ie ales;
- s-"i organizeze lucrrile de audit astfel nc!t s fie atins obiectivul de a
certifica situa+iile financiare n mod ra+ional, cu ma-imum de eficacitate "i n
cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite
luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare,
datele interven+iilor n teren, rapoarte "i rela+ii de stabilit, bugetul de timp "i
costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informa+ii care se refer la:
cunoa"terea activit+ilor ntreprinderii, n+elegerea sistemului contabil "i a de
control intern, riscul "i pragul de semnifica+ie, natura calendarului,
ntinderea procedurilor de audit "i coordonarea, conducerea, supraveg1erea "i
revizuirea lucrrilor.
5on+inutul tip al unui plan de misiune este urmtorul:
,. Prezentarea ntreprinderii;
,,. ,nforma+ii contabile;
,,,. Definirea misiunii;
,<. Sisteme "i domenii semnificative;
<. Orientarea programului de lucru;
<,. ;c1ipa "i bugetul;
<,,. Planificarea
2.Care dintre cele categ. de metode de e)aluare specific acti)elor
7metoda capitalizrii rezultatelor& metoda costurilor& metoda compara2iei
directe! se poate aplica i fr s se dispun integral de informa2ii de
pia2? Detoda capitalizarii rezultatelor
Biletul nr. 1.
1.4rientarea si planificarea auditului
An aceast etap profesionistul contabil ob+ine informa+ii cu privire la
particularit+ile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile "i sistemele
semnificative, informa+ii care s-i permit orientarea "i planificarea
controalelor astfel nc!t s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi
realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap
sunt:
&. 5unoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize
comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment
'. ,dentif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative
%semnificativ in audit J tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile
financiare sau la prejudicii pt firma sau terti*. Domeniile si sistemele
semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea
firmei, ca de e-: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul
productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii
precum :imobilizari,stocuri,creante,ct-uri de trezorerie,ct-uri de obligatii, etc.
5t-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca
de e-: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de
estimari contabile %provizioane, amortizari, etc*, precum si conturile care,
desi au solduri mici, tranziteaza valori importante %au rulaje mari, de
e-emplu conturile de productie*, sau conturile cu denumiri si solduri
anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.
Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul
elaboreaza ' lucrari importante :
). - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune %planul de
audit*
Pragul de semnificatie J acea marime, acel nivel peste care auditorul
considera ca orice eroare, orice omisiune, orice ine-actitate este de natura a
influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;
Pragul de semnificatie J se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de
semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale
intreprinderii, ca de e-emplu : total bilant, profitul net, 50, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica %se modifica* pe intreg parcursul
misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare
sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit.
:. - elaboreaza planul de audit M programul de munca M care cuprinde toate
obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul
de audit se desfasoara pe fiecare membru al ec1ipei de audit, elaborandu-se
programe de munca individuale.
2.1e ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor
corporale nu poate fi acceptata in cazul unei e)aluari economice?
- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil,
definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective.
Biletulnr.1+
1. Care este structura Codului etic na2ional al profesionitilor contabili?
5odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde
obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva
problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat.
5odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor
tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea AF 7sau sectiunea 1<< ! Destinata tuturor profesionsitilor
contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea &(( M ,ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea &&( M ,ntegritatea
Sectiunea &'( M Obiectivitatea
Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta
Sectiunea &:( M 5onfidentialitatea
Sectiunea &2( M 5ompotamentul profesional
Partea B 7 sau sectiunea 2<< ! M Destinata e-clusi) liber
profesionsitilor
Sectiunea '(( M ,ntroducere
Sectiunea '&( M 7umirea profesionsitului contabil
Sectiunea ''( M 5onflicte de interese
Sectiunea ')( M Opinii suplimentare
Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea '2( M DerHetingul serviciilor profesionale
Sectiunea 'E( M 5adouri si ospitalitate
Sectiunea 'F( M 5ustodia activelor clientului
Sectiunea '4( M Obiectivitate
Sectiunea 'G( - ,ndependenta in audit
Partea C 7sau sectiunea << ! M Destinata e-clusi) profesionsitilor
anga=ati
Sectiunea )(( M ,ntroducere
Sectiunea )&( M 5onflicte conceptuale
Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea ):( M ,nterese financiare
Sectiunea )2( - Stimulente
2.1ac se lucreaz $n unit2i monetare curente& din ce se compune rata
de actualizare?
,n cazul in care flu-ul fianciar este e-primat in lei curenti, rata de actualizare
se compune din rata de randament M dobanda la obligatiunile de stat.
Biletulnr.19
1.Eaze si etape 5n e-ecutarea unei misiuni de audit& de baza.
Acestea sunt3
&. 6aza initiala;
& acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
' orientarea si planificarea auditului.
)
'. 6aza e-ecutarii lucrarilor;
: - aprecierea controlului intern;
2 controlul conturilor;
E e-amenul situatiilor financiare.
). 6aza finala.
F evenimente posterioare inc1iderii e-ercitiului;
4 utilizarea lucrarilor altor profesionist
( alte lucrari;
& raportul de audit;
' documentarea lucrarilor de audit.
2.Care este formula de caicul a rentabilitatii economice compuse al
rezultatelor?
$ata rentab economice J marja netaB rotatia investitiilor,
respectiv,J rezultat net#capitaluri proprii
45
Biletulnr.1:
1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
Anainte de a contracta o lucrare de audit a situa+iilor financiare ale unei
entit+i, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast
misiune; trebuie s +in seama de unele reguli profesionale "i de deontologie.
0c+iunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze
informa+iile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, "i
acestea se refer la:
- cunoa"terea global a intreprinderii %e-isten+a riscurilor nu
presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este
luat n cuno"tin+ de cauz, urm!nd s ia toate msurile necesare, n
consecin+*;
- e-amenul de independen+ "i de absen+ a incompatibilit+ilor;
- e-amenul competen+ei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fi"a de acceptare a mandatului.
5ontractarea lucrrilor de audit
7ormele legale rom!ne"ti prevd obliga+ia ca activitatea profesioni"tilor
contabili s se desf"oare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se
face vreo distinc+ie ntre misiunile de audit legal M care presupun desemnarea
acestor profesioni"ti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate "i
misiunile de audit contractual.
Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. '&( prevede c auditorul "i
clientul trebuie s convin termenii "i condi+iile de realizare a misiunii de
audit care vor fi consemna+i intr-o /Scrisoare de misiune de audit. %/?ettre
de mission dlaudit. sau /0ngajament letter.* sau n orice alt tip de contract
adecvat.
0uditorul poate s decid s nu trimit o nou /scrisoare de misiune. pentru
fiecarer din e-erci+iile viitoare. ?a primirea solicitrii din partea
intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din
/scrisoarea de misiune. ar trebui modifica+i, +in!nd seama de evolu+ia
semnificativ a naturii sau importan+ei activit+ilor clientului su.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr(un cas0floJ?
Profit#pierdere
L dob!nda la datoria de la ter+i
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilit+ii
dob!nzii pentru datoria la ter+i
L impozitul pe venit care poate fi compensate
L deprecierea#amortizarea "i alte c1eltuieli care nu sunt n numerar
- venituri care nu aduc numerar - c1eltuielile de capital
L#- m 76$ inclusiv a lic1idit+ilor#datoriilor
6?Ie D; @$;VO$;$,;
Sau
Profit din activ de e-ploatare %;>,@*
- Pl+i din impozite pe e-ploatare
J Profit net dup ajustri fiscal
L 0mortizare
J 50S8 6?OX >$I@
-m 76$
L Ancasri din v!nzarea activelor corporale
- 5 1 e l t u i e l i d e c a p i t a l
J 50S8 6?OX D,7 05@,<,@0@;0 5I$;7@n
L 5as1 floW din alte investi+ii n afara celor opera+ionale
J 50S8 6?OX D,SPO7,>,? P;7@$I ,7<;S@,@O$,
L 5redite bancare "i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere
- $atele ac1itate pentru rambursarea creditelor "i sumelor pltite pentru
rscumprarea obliga+iunilor
- Dividende preferen+iale ac1itate
J 50S8 6?OX D,7 05@,<,@0@;0 6,7075,0$n
Bilet nr. 1;
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune 7de anga=ament!?
Standardul ,nternational de 0udit %,S0* nr. '&( prevede ca auditorul "i
clientul trebuie s convin termenii "i condi+iile de realizare a misiunii de
audit care vor fi consemna+i ntr-o /Scrisoare de misiune de audit..
,ndif de forma pe care o mbrac rela+ia contractual, din doc respectiv nu
trebuie s lipseasc termenii "i condi+iile urmtoare:
- obiectivul auditului situa+iilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea "i
prezentarea situa+iilor financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fc!nd referire la legisla+ia aplicabil, la
reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru
este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii
de audit;
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor "i
a altor limite inerente oricrui sist ctb "i de ctrl intern;
- necesitatea de a avea acces fr restric+ii la orice document contabil, piese
justificative sau alte informa+ii solicitate.
0uditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi
referitoare la:
planificarea auditului;
descrierea altor scrisori, coresponden+e sau rapoarte pe care el prevede
s le trimit clientului;
baza de calcul a onorariilor "i condi+iile de facturare;
dorin+a de a primi o confirmare scris din partea conducerii
ntreprinderii-client cu privire la declara+iile fcute de aceasta cu diferite
ocazii n legtur cu auditul;
cerere de confirmare a termenilor "i condi+iilor din scrisoarea de
misiune.
0uditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru
fiecare din e-erci+iile viitoare. ?a primirea solicitrii din partea
ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din
scrisoarea de misiune ar trebui modifica+i +in!nd seama de evolu+ia
semnificativ a naturii sau importan+ei activit+ilor clientului su.
2.Care este semnificatia includerii amortizarii 7alaturi de rezultatul
net contabil& cu semnul plus! la determinarea cas0floJ(ului?
0mortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial c1 cu amortizarea a diminuat
profitul fara a fi o iesire de numerar
Biletul nr.1"<
1. Care sunt pre)ederile de baza ale contractului de prestari de ser)icii
de audit?
Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
( partile contractante;
& obiectul contractului;
' durata prestarii serviciilor;
) descrierea auditului financiar si rapoarte;
: utilizarea raportului de audit financiar;
2 tariful prestatorului si plata acestuia;
E obligatiile partilor;
F limitarea raspunderii prestatorului;
4 raspunderea beneficiarului;
G limitari ale auditului financiar;
&( drepturi de proprietate intelectuala;
&& confidentialitatea;
&' prelungirea contractului;
&) modificarea contractului;
&: incetarea contractului;
&2 forta majora;
&E comunicarea pe suport electronic;
&F legea contractului; arbitrajul;
&4 dispozitii finale.
2. Prin ce se deosebeste )aloarea estimata de e)aluator de pretul care
este e)entual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea e)aluarii?
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu- s i
pr opune s a s a det er mi ne pr et ul ui ci ga ma de val or i ,
r es pect i ve zona i n car e ar put ea i ncepe negocierea si care ar
putea probabil sa se situeze pretul.<aloarea unui bun se fondeaza
pe notiune ades c1i mb, s e poat e cons i der a as t f el ca val oar ea
comer ci al a cons t i ut i e punct ul de ec1i l i br u i n
car e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere.
<aloarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza
dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de
natura psi1ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor
metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura
patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii
inansamblul sau.
Biletulnr.1"1 Ce este e-pertul contabil?
;-pertul contabil e specialistul care a dob!ndit cea mai nalt calificare n
domeniul contabilit+ii "i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor
lucrrilor profesionale,inclusiv verificarea "i certificarea situa+iilor
financiare.
;-pertul contabil este persoana care a dob!ndit aceast calitate n
condi+iile Ordonan+ei E2#&GG: cu modificrile "i completarile ulterioare, "i
are competen+a profesional de a organiza "i conduce contabilitatea, de a
supraveg1ea gestiunea societ+ilor comerciale, de a ntocmi situa+iile
financiare "i de a efectua e-pertize contabile.
A-plicati necesitatea e)aluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de pia+a,
- a valorii de circula+ie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spa+iul
economic al tarii.
7ecesitatea evalurii unei ntreprinderi apare c!nd in viata ntreprinderii au
46
loc unele sc1imbri semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta ac+ionarilor sau asocia+ilor,
- ac+iuni juridice cu scop patrimonial %succesiuni, falimente, partaje*,
- in cazul tranzac+iilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii c!nd elementele prezentate in bilan+ul contabil nu
reflecta valori de pia+a ci mai degrab valori administrative, sau costuri
istorice mult diferite de valorile juste
Biletul nr.1"2
.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
An auditul situa+iilor financiare sunt folosite dou categorii de
norme: norme contabile "i norme de audit.
&. 7ormele contabile
7ormele %standardele* contabile sunt stabilite de organismele de
reglementare din domeniul contabilit+ii, care sunt, de regul, organisme de
interes public, autonome.
7ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru to+i cei care stabilesc,
controleaz "i utilizeaz situa+iile financiare. ;ntit+ile care au obliga+ia de a
stabili situa+ii financiare sunt cele prevzute la art. l din ?egea contabilit+ii.
5ei care controleaz sunt prevzu+i prin legisla+ia fiecrei +ri %auditori,
cenzori* "i au ca referin+ n activitatea lor normele contabile.
Situa+iile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informa+ii
ale unei game largi de utilizatori. Pentru mul+i utilizatori aceste situa+ii
financiare constituie singura surs de informa+ii complementare care s le
satisfac nevoile.
0ceste situa+ii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai
multora dintre referin+ele urmtoare:
-standarde interna+ionale de raportare financiar;
-standarde sau norme contabile na+ionale;
-alte referin+e contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru
elaborarea "i prezentarea situa+iilor financiare.
7ormele contabile interna+ionale sunt stabilite de ,0S56 %6unda+ia
5omitetului pentru Standarde ,nterna+ionale de 5ontabilitate* si sunt
denumite generic Standardele ,nterna+ionale de $aportare 6inanciar %,6$S*;
acestea cuprind:
-Standardele ,nterna+ionale de $aportare 6inanciar emise de ,0S> %,6$S*;
-Standardele ,nterna+ionale de 5ontabilitate %,0S*;
-Standardele de interpretare emise de S,5 sau ,6$,5;
-0lte documente emise de ,0S>, S,5 sau ,6$,5.
'. 7ormele de audit
7ormele %standardele* de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o
autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii
sale. 0cestea pot fi:
-Standardele ,nterna+ionale de 0udit %,S0*, Practicile ,nterna+ionale de 0udit
%,0PS*, Standardele ,nterna+ionale privind Disiunile de ;-amen ?imitat
%,S$;*, Standardele ,nterna+ionale privind Disiunile de 5ertificare %,S0;*,
Standardele ,nterna+ionale pentru Disiuni 5one-e %,S$S*
emise de 5onsiliul pentru Standarde de 0udit "i 5ertificare %,00S>* din
cadrul 6edera+iei ,nterna+ionale a 5ontabililor %,605*;
-norme na+ionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind
autoritate n domeniu.
7ormele de audit permit ter+ilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi
emis n func+ie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului
s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor
mai potrivite te1nici.
7ormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a
auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor
armonizate? ,ncepand cu (&.(:.'(&( produsele pentru care se percep
accize armonizate sunt:
&. alcool "i buturi alcoolice;
'. tutun prelucrat;
). produse energetice "i electricitate
Bletul nr.1" Ce sunt si ce rol =oaca normele de audit?
$spuns: 7ormele %standardele* de audit reprezinta un ansamblu de reguli
definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru
calificarea muncii sale. 0cestea pot fi:
- Standardele ,nternationale de 0udit %,S0*,
- Practicile ,nternationale de 0udit %,0PS*,
- Standardele ,nternationale privind 0ngajamentele de $evizuire %,S$;*,
- Standardele ,nternationale privind 0ngajamentele de 0sigurare %,S0;*,
- St andardel e ,nternat ionale pent ru Di si uni 5one-e %,S$S*
emi se de 5onsil iul pentru Standarde de0udit si 0sigurari %,00S>*
din cadrul 6edertiei ,nternationale a 5ontabililor %,605*
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind
autoritate in domeniu.
7ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi
emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului
sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor
mai potrivite te1nici.
?ormele de audit se clasifica in trei categorii& acoperind intreaga acti)itate a
auditorului3
( norme profesionale de lucru%
( norme de raportare%
( norme generale de comportament
Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si
invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite
de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Ineori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in
contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de
loialitate, vizavi de angajator.
@inand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor
profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat
sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea
publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe
independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.
7ecesitatea reglementrii profesiei contabile
$eglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde
profesionale, etice, de educa+ie care s fie ndeplinite de membrii acelei
profesii. 7ecesitatea "i natura reglementarii depind de urmtorii factori:
&. 5apacitatea profesiei respective de a rspunde necesit+ilor economiei si
societ+ii,
'. 5ondi+iile de pia+ n care activeaz profesia.
). ;-isten+a unui dezec1ilibru n ce prive"te cuno"tin+ele ntre clientul care
prime"te serviciile respective "i furnizorul acestor servicii, adic
profesionistul contabil care de+ine e-perien+a necesar pentru a fi stabilite
rela+iile ntre cele dou domenii.
Criteriile de apreciere a modului $n care reglementarea profesiei
satisface interesul public sunt urmtoarele:
@ransparen+a
Propor+ionalitatea
s nu fie mpotriva competen+ei "i concuren+ei
s nu fie discriminatorie
s fie precis
segmentat n func+ie de obiectivele urmrite
implementat consecvent "i just
s fie supus unei e-aminri periodice
Aria de acoperire a reglementrii profesiei
T 5erin+ele de acces "i de certificare
T 5erin+e la dezvoltarea profesional continu
T Standardele profesionale "i etice pe care profesioni"tii trebuie s le
respecte "i s le aplice
T Donitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
T Sistemele "i procedurile de investigare "i sanc+ionare n legtur cu
membrii care nu ndeplinesc cerin+ele de mai sus.
6odalit2i de implementare
T 0utoreglementarea este specific economi"tilor liberali "i const, n aceea
c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i
deleag responsabilitatea de a reglementa profesia.
T $eglementarea e-tern const n aceea c profesia este reglementat
direct sau n fapt de ctre guvern.
T 5oreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o
reglementare partajat ntre o institu+ie guvernamental "i una
profesional.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional
trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine pozi+ionat pentru
aprarea interesului public.
$eglementarea profesiei contabile la nivel ;uropean
T Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 4G#:4 5;;
care se refer "i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene,
profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a ob+inut cel mal
nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim ) ani "i un
e-amen de aptitudini "i care are acces fr restric+ii la toate serviciile si
activit+ile ce formeaz profesia contabil.
T Directiva speciala '((E#:) 5;; care se refera strict la condi+iile de
autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a
47
efectua audit statutar.
Probleme "i obiective ale profesiei contabile din $omania
T Strategia aprobat prin 5onferin+a 7a+ional a 5;550$ a stabilit marile
probleme "i obiective ale profesiei contabile din $omania. ;le includ n
primul r!nd organizarea "i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, "i nu
ntr-o fragmentare arbitrar pe activit+i. 5ooperarea dintre factorul public "i
cel al profesiei contabile liberale este esen+ial pentru realizarea unui
parteneriat care s serveasc n mod performant at!t profesia, c!t "i
utilizatorul informa+iei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversit+ile
"i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori
vremelnice, nu trebuie s "i gseasc loc n rela+ia dintre stat "i profesia
contabil.
Biletul nr. 1""
1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
5e sunt "i ce rol au normele contabileU
7ormele %standarde* contabile sunt stabilite de organismele de reglementare
din domeniul contabilit+ii care sunt, de regul, organisme de interes public,
autonome.
7ormele contabile sunt comune "i obligatorii pentru to+i cei care stabilesc,
controleaz "i utilizeaz situa+iile financiare. ;ntit+ile care au obliga+ia de a
stabili situa+ii financiare sunt cele prevzute la art. & din ?egea 5ontabilit+ii.
5ei care controleaz sunt prevzu+i prin legisla+ia fiecrei +ri %auditori,
cenzori* "i au ca referin+ n activitatea lor normele contabile.
Situa+iile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informa+ii
ale unei game largi de utilizatori. Pentru mul+i utilizatori aceste situa+ii
financiare constituie singura surs de informa+ii complementare care s le
satisfac nevoile.
0ceste situa+ii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai
multora din referin+ele urmtoare:
standarde interna+ionale de raportare financiar;
standarde sau norme contabile na+ionale;
alte referin+e contabile bine precizate "i recunoscute, aplicate pentru
elaborarea "i prezentarea situa+iilor financiare.
7ormele contabile interna+ionale sunt stabilite de ,0S56 %6unda+ia
5omitetului pentru Standarde ,nterna+ionale de 5ontabilitate* "i sunt
denumite generic Standardele ,nterna+ionale de $aportare 6inanciar %,6$S*
care cuprind:
Standardele ,nterna+ionale de $aportare 6inanciar emise de ,0S> %,6$S*;
Standardele ,nterna+ionale de 5ontabilitate %,0S*;
standardele de interpretare emise de S,5 sau ,6$,5;
alte documente emise de ,0S>, S,5 sau ,6$,5..
. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice
misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua
cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii M mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul
necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii
profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele te1nice si
profesionale atunci cand ofera servicii profesionale
5ompetenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii
permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-
un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu
prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un
interval de timp.
In profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine
cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura
c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele
evolutii din practic, legislatie si te1nic. In profesionist contabil ar trebui s
actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele te1nice si
profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.
Biletul nr.1". Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Prin prag de semnificaie se n+elege nivelul, mrimea unei sume peste care
auditorul consider c o eroare, o ine-actitate sau o omisiune poate afecta atat
regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, c!t si imaginea fidel a
rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
?a inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este
necesar pentru a determina domeniile "i sistemele semnificative.
,n cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bun "i planificarea misiunii;
-evitarea lucrrilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
?a sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze
dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni
in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.
5a urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite
elemente de referin+: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la
inceputul activitatii %misiunii* sale s aprecieze mai bine sistemele si
conturile susceptibile s contina erori sau ine-actitati semnificative, iar la
sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s
fie corectate in cadrul e-ercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr
rezerve.
Confidentialitatea% care sunt obligatiile profesionistului contabil ?
In profesionist contabil trebuie s respecte confiden+ialitatea
informa+iilor dob!ndite ca urmare a unei rela+ii profesionale sau de afaceri "i
nu trebuie s divulge astfel de informa+ii unei ter+e pr+i fr o autoriza+ie
specific, cu e-cep+ia cazului n care e-ist un drept sau o obliga+ie legal
sau profesional de a dezvlui aceste informa+ii.
,nforma+iile confiden+iale ob+inute n cadrul unei rela+ii
profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al
profesionistului contabil sau al unor ter+e pr+i.
Biletul nr.1"+
1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin e-trapolare
directa?
cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un
numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a
erorilor pe segmentul respectiv, prin e-trapolare la intraga populatie,
deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.
5alculul erorilor estimate prin e-trapolare directa : J <aloarea neta a erorilor
din esantion # <aloarea totala a esantionului - <aloarea totala a populatiei
'.1efinirea independentei potri)it reglementarilor Corpului.
,ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care
e-pertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate e-ercita misiunea
%serviciul profesional* intr-o maniera obiectiva si corecta.
,ndependenta absoluta si independenta relativa a e-pertului contabil.
Componentele independentei3
&. ,ndependenta de spirit %in g!ndire*:
o Stare de g!ndire care permite oferirea unei opinii, a unui
serviciu profesional farO sO fie afectatd judecata profesionala;
o ;a presupune integritate si obiectivitate.
'. ,ndependenta in aparenta:
o reprezinta capacitatea de a demonstra cO riscurile la adresa
independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta
persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
o este componenta fundamentala a independentei.
In functionar public nu poate fi niciodata independent. 0ctivitatea
de e-pert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.
5erintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili
cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor
care sunt in masurO de a influenta lucrdrile profesionistului contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa
si gseasc manifestarea deplina n e-ercitarea profesiei si n protejarea ei,
cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de 5orp.
T In semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea
responsabilittii de a actiona n interes public. 0sadar, responsabilitatea unui
profesionist contabil nu const e-clusiv n a satisface nevoile unui client sau
unui angajator individual. 0ction!nd n interes public, un profesionist
contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale
acestui 5od.
T Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de
credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor
de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si
integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea
corespunztoare a economiei. 0ceasta ncredere impune profesiunii contabile
o rspundere publica. ,nteresul public este definit drept bunstarea colectiva
a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil
Biletul nr. 1"9 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?
;roarea tolerabila este eroarea ma-ima admisa in populatie, pe care auditorul
este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut
din esantionare a atins obiectivul auditului. 0uditorul trebuie sa utilizeze
rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnifica+ie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la
planificarea auditului
5and in cursul testarilor auditorul gasest e i nt r-un esanti on de articol e
un numar de erori, acest ea sunt ut il izate pent ru a se est ima
valoarea t ot al a a erori lor pe segmentul respecti v, pri n
e-trapol are la intraga popul at ie, deoarece audit orul nu a verificat
48
decat un esantion.
5alculul erorilor estimate prin e-trapolare directa : J <aloarea neta a erorilor
din esantion # <aloarea totala a esantionului - <aloarea totala a populatiei
2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii
profesionale.
5odul etic ,605 al profesionistilor contabili se concentreaza pe
responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de
contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor,
angajatorilor si publicului. ,605 considera ca organismele membre trebuie sa
demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea
rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
$eglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii
diferite. Inele jurisdictii au mecanisme e-terne de reglementare si altele au
programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu
mecanisme publice de supraveg1ere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
;valuarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este
realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi
desfasoara activitatea.
,n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea
regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia %angajatorul* care
angajeaza contabilul profesionist.
,n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea
regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei
firme de contabili practicieni. ,ncurajarea si asistarea firmelor de contabili
practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale
reprezinta o responsabilitate-c1eie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de
luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal,
social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
5ontrolul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul
firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne%inspectori angajati*
-resurse e-terne: %contractanti,sistemde control catre terti,contractarea
lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala*
,ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia
masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. ,n orice caz,
acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale
caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.1":
1.Riscul de audit3 componentele i rela2iile $ntre acestea.
$iscul de audit reprezint riscul ca auditorul s e-prime o opinie incorect
prin faptul c erori semnificative e-ist n situa+iile financiare. ;l se divide n
trei: riscul inerent %$,*, riscul legat de control %$5* "i riscul de nedetectare
%$7*. $ela+ia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare:
$0 J $i - $5 - $7
2.Rolul organismului professional pentru dez)oltarea profesional
continu.
In principiu fundamental al 5odului etic ,605 al profesionistilor
contabili specifica faptul ca /un profesionist are sarcina permanenta de a-si
pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un
client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza
noutatilor curente din practica, legislatie si te1nica. In profesionist contabil
trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele te1nice si
profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.. Dezvoltarea
profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare
pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si
desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta
acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul
profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si
pe cea a membrilor sai. ;ste important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si
beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a
carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul ,nternational de ;ducatie pentru 5ontabilii Profesionisti
F, /Dezvoltarea profesionala continua: In program de invatare de durata si
dezvoltare continua a competentei profesionale.,stabileste referinta
internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii
profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale
continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi
estimate si verificate. Dulte organisme de contabilitate solicita membrilor sa
faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza
dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa
stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de
dezvoltarea profesionala continua.
Biletul nr. 1";
1.Care este riscul legat de control?
$iscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau
ntr-o categorie de opera+iuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont
sau categorii de opera+iuni, nu este nici prevenit, nici descoperit "i
corectat prin sistemul contabil "i de control intern utilizate.
$iscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, av!nd n vedere
limitele inerente oricrui sistem contabil "i de control intern.
An general, auditorul fi-eaz un nivel ridicat al riscului legat de control,
atunci c!nd:
- sistemele contabile "i de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil "i de control intern al intreprinderii sunt
considerate ca insuficiente.
5!nd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul
va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile
sale.$iscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul
unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie
in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri
sau categorii sa nu fie prevenita$ detectata sau corectata la timp prin
intermediul sistemului conta%il si de control intern.
2. A-plicati rolul bilantului contabil in e)alurea unui acti) sau a unei
intreprinderi?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire
bilan+ul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, pia+a,
strategiile aplicate de firma, el reflecta situa+ia patrimoniului, a averii
acumulate de firma de la nfiin+are si rezultatele financiare ob+inute in ultima
perioada pentru care s-a inc1eiat.
Biletulnr.1.<
1.Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor
componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-
profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de
angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului
intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.
2.A-plica2i diferen2ele dintre pre2 i )aloare.
Pre+ul este suma de bani ce se poate ob+ine din v!nzarea unui
bun de bunvoie, intre par+i aflate in cuno"tin+a de cauza, in cadrul unei
tranzac+ii in care pre+ul este determinat obiectiv. Stabilirea pre+ului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pre+ului ci
gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar
putea probabil sa se situeze pre+ul. <aloarea unui bun se fondeaz pe no+iune
de sc1imb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie
punctul de ec1ilibru in care v!nztorul accepta sa vanda si comparatorul sa
cumpere. <aloarea depinde de unele criterii sau factori care influen+eaz
dorin+a de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura
psi1ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de
evaluare care abordeaz at!t separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si
profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.
B5GAT 1.1
1 CA A#TA R5#CCG 1A ?A1ATACTARA
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului
s nu
detecteze o informa+ie eronat ce e-ist n soldul unui cont sau categorie de
tranzac+ii, care
ar putea fi semnificativ n mod individual, sau c!nd este cumulat cu
informa+ii eronate din
alte solduri sau categorii de conturi `506$, '(((, &':a. 7ivelul riscului de
nedetectare este
legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent "i riscul de control, riscul de nedetectare
poate fi
controlat de auditor prin:
p planificarea adecvat a auditului;
p stabilirea corespunztoare a naturii, duratei "i ntinderii lucrrilor;
p identificarea "i evaluarea performan+elor procedurilor de audit.
49
Inele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente c1iar dac un auditor
a e-aminat &((3 soldurile contabile sau categoriile de tranzac+ii, datorit
faptului c, de
e-emplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dec!t
conclusive
2 Clasificati diferitele tipuri de e)aluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative %cele solicitate de administrator*
- evaluari bazate pe e-pertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale %fuziuni, suplimentari de
fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari
manageriale* evalurari in scopuri comerciale, fiscale
Biletul nr. 1.2
1.Ce este i ce semnifica2ie are importan2a relati)?
,mportan+a relativ este un factor care permite auditorilor s
aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. ;a se define"te n raport
cu valoarea sau cu natura unei iregularit+i sau ine-actit+i care figureaz n
informa+ia financiar %inclusiv o omisiune* "i care, singur sau adugat
altora, +in!nd seama de circumstan+ele specifice situa+iei respective, ar putea
avea drept consecin+ influen+area ra+ionamentului sau deciziei unei persoane
rezonabile care se sprijin pe aceast informa+ie.
2.Care este rolul diagnosticului $n e)aluarea $ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- n+elegerea factorilor economici care influen+eaz sectorul de activitate al
ntreprinderii;
- cunoa"terea regulilor concuren+iale ale sectorului din care face parte
ntreprinderea;
- determinarea oportunit+ilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent
si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul,
in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea
ntreprindere pentru a deduce rapid consecin+ele la nivelul rezultatelor sale.
$olul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in
stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
B5GATCG 1.
1. 1a2i defini2ia auditului $n general i identifica2i elementele
fundamentale ale acesteia.
7o+iunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de
e-per+i independen+i n vederea e-primrii unei opinii asupra regularit+ii "i
sincerit+ii acestora.
Prin audit, n general, se n+elege e-aminarea profesional a unei
informa+ii efectuate de un specialist competent "i independent n vederea
e-primrii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate
%standard#norm sau reglementare*.
;lementele fundamentale care definesc auditul, n general:
- e-aminarea profesional a unei informa+ii;
- obiectul auditului l constituie orice informa+ie;
- este realizat de un specialist competent "i independent;
- scopul este acela de a emite o opinie motivat; opinia e-primat
asupra informa+ii e-aminate trebuie s fie argumentat "i cu rspundere
pecuniar;
- e-aminarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care
poate fi un standard sau o norm legal sau profesional sau o reglementare.
1. A-plicati legatura dintre scop si metoda in e)aluarea intreprinderii
0precierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se
realizeaza cu ajutorul diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se
calculeaza in baza unor elemente de bilant.;lementele de bilant pot fi mult
mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in
functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea
evalurarii se ve1iculeaza cel putin ) forme de bilant : bilant contabil, bilant
economic, bilant functional
Biletulnr.1."
1a2i defini2ia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se n+elege e-aminarea efectuat de un
profesionist contabil competent "i independent asupra situa+iilor financiare
ale unei entit+i n vederea e-primrii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare "i complete a pozi+iei "i situa+iei financiare, precum "i a
rezultatelor %performan+elor* ob+inute de aceasta.
0ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de
auditori statutari care e-amineaz %verific* "i certific n totalitatea lor
situa+iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit+i "i opera+ii
specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi+ii legale, ca urmare a
mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
;lementele de baz ale auditului statutar sunt:
profesionistul competent "i independent care poate fi o persoan fizic
sau juridic;
obiectul e-aminrii efectuate de profesionistul contabil l constituie
situa+iile financiare ale entit+ii, n totalitate lor: bilan+, cont de profit "i
pierdere "i celelalte componente ale situa+iilor financiare, n func+ie de
referen+ialul contabil aplicabil;
scopul e-aminrii l constituie e-primarea unei opinii motivate cu
privire la imaginea fidel, clar "i complet a pozi+iei financiare
%patrimoniului*, a situa+iei financiare "i a rezultatelor ob+inute de entitatea
auditat;
criteriul de calitate n func+ie de care se face e-aminarea "i se e-prim
opinia l constituie standardele %normele* de audit "i standardele %normele*
contabile.
2.1efini2i )aloarea de pia2.
<aloarea de pia+a reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea
fi sc1imbata la data evalurii, intre un cumprtor si un v!nztor, 1otr!+i si
aviza+i, care ac+ioneaz in cuno"tin+a de cauza, prudent si fr constr!ngeri,
intr-o tranzac+ie ec1ilibrata dup un marHeting adecvat.
Biletul 1..
1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?
0uditul financiar reprezinta e-aminarea profesionala efectuata de un
profesionit contabil competent si independent asupra uneia sau mai multor
informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente fundamentale ale
auditului in general sunt indeplinite
0uditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati
efecutate de un profesionist contabil cu c1aracter de control, analiza
inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte elemente ale
auditului in general sunt indeplinite
Prin audit statutar se n+elege e-aminarea efectuat de un profesionist
contabil competent "i independent asupra situa+iilor financiare ale unei
entit+i in ansamblul lor n vederea e-primrii unei opinii motivate in
legatura cu imaginea fidela, clara "i completa a pozi+iei, situa+iilor
financiare si a performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele
nationale si internationale de audit;
2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in
functie de )ec0imea cladirii
79! <aloarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor
alin. %&* - %E*, se reduce n func+ie de anul terminrii acesteia, dup cum
urmeaz:
a! cu '(3, pentru cldirea care are o vec1ime de peste 2( de ani la
data de & ianuarie a anului fiscal de referin+;
b! cu &(3, pentru cldirea care are o vec1ime cuprins ntre )( de
ani "i 2( de ani inclusiv, la data de & ianuarie a anului fiscal de referin+.
Biletulnr.1.+
1.1efini2i )aloarea =ust.
<aloarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi sc1imbat de
buna voie intre doua pr+i aflate in cuno"tin+a de cauza, in cadrul unei
tranzac+ii cu pre+ul determinat obiectiv.
2.1efini2i lic0idarea societ2ilor comerciale.
?ic1idarea unei societ+i comerciale reprezint un numr de opera+iuni care
dup dizolvarea societ+ii urmre"te trasformarea activului n bani "i plata
creditorilor "i apoi partajul activului net %rmas* ntre asocia+i.
Bilet nr.1.9
1.1efiniti )aloarea actuala a unui bun.
<aloarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete
de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activit+ii
ntreprinderii.
<aloarea actuala J valoare de utilitate
2. Care sunt organele care aplica procedura insol)entei?
,n conformitate cu ?egea nr.42#'((E , organele care aplica
procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul
judiciar si lic1idatorul. 0cestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a
actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in
conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte
si operatiuni.
Biletulnr.1.:
50
1. 1efiniti )aloarea de origine.
<aloarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de
ac1izi+ie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru ac1izi+ionarea si
punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire.
2. Care sunt masurile premergatoare lic0idarii?
0rt. &&). - %&* <or fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele,
birourile, corespondenta
comerciala, ar1iva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei,
contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartin!nd averii
debitorului.
%'* An situatia prevazuta la art. 22, inventarul bunurilor debitorului se va face
dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca n
urma demersurilor efectuate conform prevederilor art.2E-24, administratorul
judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se nc1eie pe baza comunicarilor
scrise transmise de autoritatile relevante.
%)* 7u vor fi puse sub sigilii:
a* obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita
deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;
b* registrele de contabilitate;
c* cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente
n scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului,
care vor fi luate de lic1idator pentru a fi ncasate sau pentru a efectua
activitatile de conservare cerute;
d* numerarul pe care lic1idatorul l va depune n banca n contul averii
debitorului.
%:* 0brogat.
%2* 0brogat.
%E* An timpul actiunii de sigilare, lic1idatorul va lua masurile necesare pentru
conservarea bunurilor.
0rt. &&:. - %&* Daca averea debitorului poate fi inventariata complet ntr-o
singura zi, lic1idatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica
sigiliile. An toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere n cel mai scurt
timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca
judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va
putea contesta datele din inventar.
%'* ?ic1idatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia n posesie bunurile,
devenind depozitarul lor judiciar.
0rt. &&2. - %&* ,nventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale
debitorului.))
%'* 0ctul de inventar va fi semnat de lic1idatorul judiciar, de debitor, iar daca
acesta nu participa la inventariere, numai de catre lic1idatorul judiciar.
%)* An vederea conservarii patrimoniului, n cazul n care n averea debitoarei
nu e-ista suficiente
lic1iditati, lic1idatorul va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului
pentru obtinerea acestor lic1iditati fara aprobarea creditorilor. <alorificarea
se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea prealabila, pornind de la
valoarea de lic1idare indicata de evaluator
Bilet nr.1.;
1.1efiniti )aloarea de utilizare.
<aloarea de utilizare J valoare de inlocuire
<aloarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru
dob!ndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acela"i scop, in acelea"i
condi+ii de utilizare, avand aceea"i durata prezumata de folosinta si posedand
aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii.
2. 1efiniti .dizol)area societatilor comerciale.
dizolvarea societatii J ca un moment care pune capt activit+ii comerciale
normale, a"a cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv "i marc1eaz
trecerea n faza lic1idrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou
faz a e-isten+ei sale, n care urmeaz s se procedeze la lic1idarea bunurilor
sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor "i repartizarea
restului ntre asocia+i. 7umai dup parcurgerea acestui /ciclu. intervine
stingerea personalit+ii juridice a societ+ii "i, o data cu aceasta, a tuturor
raporturilor juridice ce o leaga.
Biletul nr.1+<
1.1efiniti )aloarea substantiala.
<aloarea substantiala este o valoare func+ional care pleac de la
referin+ele de bilan+, dar +ine seama de implica+iile determinate de func+ia de
e-ploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de e-ploatare.Poate fi estimat
la valoare brut %<S>*, la valoare redus %<S$* "i la valoare net %<S7*
<0?O0$;0 SI>S@07g,0?n >$I@n %<S>* J0ctiv net contabil
corectat % 0755 L Datorii*
L 0ctive ob+inute prin nc1iriere sau leasing
- 0ctive mprumutate#nc1iriate#cedate ter+ilor
- 5osturi pentru repara+ii "i c1eltuieli de punere n
functiune
<0?O0$;0 SI>S@07g,0?n $;DISn %<S$* J <aloarea substan+ial
brut
- Datorii nepurttoare de dob!nzi
- 0vantaje care dep"esc condi+iile normale de
e-ploatare
<0?O0$;0 SI>S@07g,0?n 7;@n %<S7* J <aloarea substan+ial brut
- Datorii totale
2.Prezentati cauzele dizol)arii societatilor comerciale.
Cauzele generale de dizol)are sunt acele motive, imprejurari, situatii
%legale sau de fapt* care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare.
Potrivit art. ''F alin. %&* din ?egea nr. )&#&GG(, societatea se dizolva prin:
trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau
realizarea acestuia;
declararea nulitatii societatii;
1otararea adunarii generale;
1otararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive
temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica
functionarea societatii;
insolventa societatii;
alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
5azurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot
inlatura, dar pentru fiecare din aceste cauze e-ista cate o modalitate de
contracarare a efectelor
Biletul nr.1+1
1. Prezentati momente din )iata intreprinderii in care este
obiigatorie e)aluarea.
modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta ac+ionarilor sau asocia+ilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial %succesiuni, falimente, partaje*
2.5n ce constau operatiunile efectuate in situatia dizol)arii societatilor
comerciale?
Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in
cazurile prevazute la art. ''F alin. %&* si cu e-ceptia modului de dizolvare
prevazut la lit. f* si la art. ''4-')' din Gegea nr. 1*1;;< privind societatile
comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
lic1idarea societatii comerciale:
&. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale
societatilor comerciale care urmeaza sa se lic1ideze, potrivit ?egii
contabilitatii nr. 4'#&GG&, republicata, normelor si reglementarilor contabile,
inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta
ocazie;
'. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale
care urmeaza sa se lic1ideze si care aplica $eglementarile contabile
armonizate cu Directiva a ,<-a a 5omunitatilor ;conomice ;uropene si cu
Standardele ,nternationale de 5ontabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. )(22#'((G, pe formatul prevazut in reglementarile
respective;
). stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a
asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lic1idator in
numele societatii comerciale;
:. valorificarea elementelor de activ %vanzarea imobilizarilor si a
stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.*;
2. ac1itarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale
catre alte fonduri, salariati si alti terti;
E. stabilirea rezultatului lic1idarii %profit sau pierdere*;
F. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit#venit si a
impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare#lic1idare:
4. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile
prevazute la pct. ';
G. efectuarea partajului capitalului propriu %activului net* al
societatii comerciale, rezultat din lic1idarea societatii com, in functie de:
a* prevederile statutului si#sau ale contractului de societate;
b* 1otararea adunarii generale a actionarilor#asociatilor, consemnata in
registrul sedintelor adunarii generale;
c* cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu %activului net*,
rezultat din lic1idare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale.
Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta ?egii nr. )&:#'((&
pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si
completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lic1idatorilor in
conformitate cu prevederile art. '24 din Gegea nr. 1*1;;<, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Biletulnr.1+2
1.1e ce este obligatorie e)aluarea in cazul pri)atizarii unei
intreprinderi?
51
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor
patrimoniale din bilan+urile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de
piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea
valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie
considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au
influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi
e-trapolate in perioada post privatizare
5umparatorul nu investe"te pentru ce a obtinut fostul proprietar ca
profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie
ragandita;
<aloarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de
utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie
penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un
bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. 5u ocazia
evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei
eventuale restructurari.
2.Cine pot fi lic0idatorii?
lic1idatorul este persoana fizica sau juridica, practician n insolventa,
autorizat n conditiile legii,desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa
e-ercite atributiile prevazute la art. '2 n cadrul procedurii falimentului, at!t
n procedura generala, c!t si n cea simplificata.
Biletul nr.1+
14biecti)ul si mi=loacele de realizare ale diagnosticului =uridic.
obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu
proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
5onstatari - gin!nd seama de prevederile legale in vigoare e-pertul evaluator
va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- ;-ista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- ;-ista contracte inc1eiate cu partenerii e-terni;
- ;-ista actiuni juridice in curs;
- ;-ista contracte individule de munca;
- 5are este regimul fiscal al intreprinderiiU
5oncluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a
procedurilor de lucru se stabilesc:
T Oportunit+ile e-istente in mediul e-terior ntreprinderii, adic evolu+ii cu
un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legisla+ie si
reglementari specifice favorabile.
T $iscurile e-istente in mediul e-tern ntreprinderii, adic evolu+ii cu un efect
previzibil negativ %invers oportunit+ilor* ;
T Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si func+ionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- rela+ii contractuale corecte;
- finan+are asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obliga+ii fiscale ndeplinite la timp;
T puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si func+ionarea
ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situa+iei de fapt;
- e-istenta unor litigii contractuale cu ter+ii si cu proprii salaria+i;
- conflicte de munca;
- obliga+ii fiscale nerespectate.
26asuri de protectie impotri)a amenintarilor la adresa independentei.
;-pertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre e-per+ii contabili nscri"i n
@abloul 5orpului. ;-pertul contabil solicitat n efectuarea unei e-pertize contabile
este obligat s fie independent fa+ de pr+ile interesate n e-pertiz, evit!nd orice
situa+ie care ar presupune o lips de independen+ sau o constr!ngere care ar putea
s-i impieteze integritatea "i obiectivitatea.
- ;-pertizele contabile efectuate de e-per+ii contabili care nu ntrunesc condi+iile
pentru a fi nscri"i ca membri ai 5orpului cad sub inciden+a sanc+iunilor privind
e-ercitarea unei profesii fr auto
riza+ie. Dac un e-pert contabil implicat ntr-o astfel de situa+ie este solicitat pentru
efectuarea unei e-pertize contabile, el este obligat s aduc la cuno"tin+a
solicitantului situa+ia n care se afl.
- ,ndependen+a e-pertului contabil trebuie s fie absolut n cazul e-per+ilor
contabili numi+i din oficiu de ctre organele n drept "i relativ n cazul
e-per+ilor contabili recomanda+i de pr+i sau
solicita+i n efectuarea de e-pertize contabile e-trajudiciare.
- ,ndependen+a absolut a e-pertului contabil numit de ctre organele n drept
deriv din obliga+ia acestuia de a +ine seama de toate cazurile de incompatibilitate,
ab+inere "i recuzare prevzute de 5odul de procedur civil "i alte reglementri
procedurale speciale, care sunt acelea"i cu cele privind judectorii.
- ,ndependen+a e-pertului contabil este afectat grav n situa+iile reglementate de
5odul etic na+ional al profesioni"tilor contabili, Sec+iunea &((.'2 punctele 2 "i E.
-;-per+ii contabili care se afl n situa+iile prevzute la punctele ) "i : de mai sus
trebuie s le aduc, n scris, la cuno"tin+a organului care i-a numit, imediat dup
numire.
- ;-pertul contabil, la primirea oricrei lucrri de e-pertiz, va face un e-amen de
independen+ "i va completa o SDeclara+ie de independen+= care va nso+i
lucrarea depus pentru auditul de
calitate la 5orp.
Biletul nr.1+"
1.4biecti)ul si mi=loacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si
in viitor
5onstatari :
a* pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati
se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b* se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii q importanta, durata de
recuperare acreantelor, clienti restanti
c* se analizeza furnizorii
d* se identifica concurenta intreprinderii M actuala si potentiala
e*se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date
asupra ponderii contractelor interne sau e-terne in cifra de afceri
f* pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de
permeabilitate a pietei
g* vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere,
cunatumul c1eltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a
produselor si imaginii firmei;
5oncluzii M dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai
importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte
buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei
etc.
De catre cine se face numirea lic1idatorilor in soc pe actiuni si in comandita
pe actiuniU
0rt. 'E:. - %&* 7umirea lic1idatorilor in societatile pe actiuni si in comandita
pe actiuni se face de adunarea generala, care 1otaraste lic1idarea, daca, prin
actul constitutiv, nu se prevede altfel.
%'* 0dunarea generala 1otaraste cu majoritatea prevazuta pentru
modificarea actului constitutiv.
%)* ,n cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de
tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii
directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-
o. ,mpotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen
de &2 zile de la pronuntare.
Biletul nr.1+.
1.4biecti)ul si mi=ioacele de realizare ale diagnosticului te0nic&
te0nologic si de e-ploatare.
Diagnosticul te1nologic operativ sau de e-ploatare
:.).&. Obiectiv: stabilirea m`surii in care mijloacele de productie materiale
raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului
comparator.
:.).'. 5onstatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de
productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii
imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si
analiza functiei de cercetare M dezvoltare, pentru a determina strategia de
viitor a intreprinderii
:.).). 5oncluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne,
preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere
defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime,
probleme de calitate a produselor si serviciilor.
2. 5n ce ordine )or fi platite creantele in cazul falimentului?
&. ta-ele, timbrele sau orice alte c1eltuieli aferente procedurii instituite prin
prezenta lege, inclusiv c1eltuielile necesare pentru conservarea si
administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor
persoanelor angajate in conditiile art. &(, art. &G alin. %'*, art. '), ': si ale art.
G4 alin. %)*, sub rezerva celor prevazute la art. &(' alin. %:*;
'. creantele izvorate din raportul de munca;
). creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si c1eltuielile aferente,
acordate de institutii de credit dupa desc1iderea procedurii, precum si
creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa desc1iderea
procedurii;
:. creantele bugetare;
52
2. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza
unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume
periodice destinate asigurarii mijloacelor de e-istenta;
E. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru
intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
F. creantele reprezentand credite bancare, cu c1eltuielile si dobanzile
aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte
lucrari, precum si din c1irii;
4. alte creante c1irografare;
G. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a* credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau
actionar detinand cel putin &(3 din capitalul social, respectiv din drepturile
de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru
al grupului de interes economic;
b* creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr. 1++
1.4biecti)ul #i mi=loacele de realizare ale diagnosticului de
organizare& management #i resurse umane.
Obiectivul ]^l reprezint0 analiza structurii umane si a capacit0@ii
personalului de a contribui la realizarea activit0@ii ]^ntreprinderii.
5onstat0ri se fac urm0toarele demersuri:
a* 0naliza structurii umane si anume:
- Organizarea ierar1ica si func@ionala a ]^ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: preg0tirea, gradul de ocupare; vec1imea in
]^ntreprindere; fluctua@iile, absenteism.
b* Date cu privire la conducerea ]^ntreprinderii: v]_rsta, pregatire,
e-perienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul
c* Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
5oncluzia: 0naliz]_nd datele de mai sus se poate stabili:
- Oportunit0@ile
- $iscurile
- Punctele forte: personal t]_n0r, fle-ibil, bine pregatir, e-ista o buna
organizare, e-ista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta func@ionare a conducerii; salarizare nestimulata;
relatii de rudenie intre conducere si salaria@i.
2.Care este termenul lic0idArii societATii de la data
dizol)Arii?
0rt. 'E(.%&* ?ic1idarea societatii trebuie terminata in cel mult ) ani de la data
dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu
cel mult ' ani.
Biletul nr. 1+9
1. 4biecti)ele si mi=ioacele de realizare ale diagnosticului
financiar(contabil.
Obiective:
a* Stabilirea e-istentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii;
b* ;valuarea diferen+elor intre ratele de rentabilitate economice pe cel pu+in
trei e-erci+ii financiare;
c* Itilizarea rela+iilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei
de rentabilitate a capitalurilor proprii.
5onstatri ,n urma analizei efectuate, av!nd ca mijloace de efectuare datele
si informa+iile con+inute in situa+iile financiare, pe ultimii )-2 ani, preluate
potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale.
5oncluzile se e-prima sub forma:
T Oportunit+ile
T $iscurile
T Punctele forte
T puncte slabe
2. 1aca lic0idarea se prelungeste peste durata e-ercitiului
financiar& ce obligatii au lic0idatorii?
0rt. 'EF. Daca lic1idarea se prelungeste peste durata e-ercitiului financiar,
lic1idatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala,
conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
Biletul nr. 1+:
1. Rolul bilantului in diagnosticul de e)aluare.
>ilan@ul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint0
activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru
care se ]^ntocmeSte, potrivit legii. >ilan@ul contabil este sursa de date ce
se prelucreaz0 pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
2. 5n cazul in care soc aflata in lic0idare este in stare de
insol)enta& ce obligatie are lic0idatorul?
0rt. 'F(&. - ,n cazul in care societatea aflata in lic1idare este in stare de
insolventa, lic1idatorul este obligat sa ceara
desc1iderea procedurii insolventei. ,n conditiile legislatiei insolventei,
creditorii vor putea cere desc1iderea procedurii
insolventei fata de societatea aflata in curs de lic1idare.
Biletul nr.1+;
1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de e)aluare.
>ilan+ul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a
principalelor functii ale ntreprinderii:
- func+iile de investi+ii,
- de e-ploatare si
- de trezorerie M in active si
- func+ia de finan+are in pasiv.
2.A-plicati conceptul si tipurile de independenta.
,ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care e-pertul contabil
demonstreaza publicului ca isi poate e-ercita misiunea %serviciul profesional*
intr-o maniera obiectiva si corecta.
,ndependenta absoluta si independenta relativa a e-pertului contabil.
5omponentele independentei:
&. ,ndependenta de spirit %in g!ndire*:
o Stare de g!ndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu
profesional farO sO fie afectat judecata profesionala;
o ;a presupune integritate si obiectivitate.
'. ,ndependenta in aparentO:
o reprezinta capacitatea de a demonstra cO riscurile la adresa independentei
de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna
la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
o este componenta fundamentala a independentei.
In functionar public nu poate fi niciodata independent. 0ctivitatea de e-pert
contabil este incompatibilO cu orice alta activitate curentO.
5erintele de independenta se aplica tuturor profesionisti&or contabili cu
practica liberalO, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care
sunt in masurO de a influenta lucrrile profesionistului contabil.
5and isi e-ercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa
fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere,
oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea
sa, cum ar fi:
T implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de
e-emplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la
capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea
sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
T implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de
membru al e-ecutivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii
acestuia;
T acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu e-ercitarea unei
profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt
prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu e-ercitarea liberala a
profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra
pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului
contabil;
T incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; T conditiile
in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil
de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de e-pertiza sau a unui
practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii
profesionistilor contabili cu e-ecutarea de lucrari pentru o singura unitate
patrimoniala, respectiv
societate comerciala;
T acceptarea e-ecutarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate
anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie .
?ista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile
nu este limitativa si orice membru al 5orpului nu trebuie sa se gaseasca intr-
o situatie de natura a-i stirbi independenta, c1iar daca nu se afla sub incidenta
cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.
Biletul nr.19<
&.Care sunt pasii 7etapele! 5n determinarea acti)ului net corectat al
unei intreprinderi?
Pa"ii %etapele* n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi
sunt:
&. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare e-ploatrii si
elemente in afara e-ploatrii %necesare ntreprinderii*
'. $eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare
e-ploatrii;
). 5alculul matematic al activului net corectat.
2.Amenintari la adresa independentei.
5ele 2 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
&. ,nteresului propriu,
'. Slabirea autocontrolului,
). $enuntarea la propriile convingeri,
:. Danifestarile de familiarisrn,
2. 0ctiuni de intimidare
Bilet nr. 191
53
1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei e)aluari de
intreprindere?
5omponentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
0ctivul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
2. Care este termenul in care lic0idatorul )a con)oca adunarea
generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor?
0rt. &&F. alin %)* ?ic1idatorul va convoca adunarea general a creditorilor n
termen de ma-imum '( de zile de la data "edin+ei comitetului creditorilor,
n"tiin+!ndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului "i a
procesului-verbal al "edin+ei comitetului creditorilor privind raportul..
Biletul nr. 192 .
1. Dn ce const separarea bunurilor dintr(o $ntreprindere $n bunuri
necesare i bunuri nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ %cu deosebire imobilizari si
stocuri* in elemente necesare e-ploatarii si elemente in afara e-ploatarii se
face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de
participare la realizarea profiturilor.
$ezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de
profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de e-pertiza si
diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor
patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor
mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului
e-ploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare
cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inc1irierea, concesionarea,
asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
0ceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma
trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
,ndiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara
e-ploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de
evaluare a societatii respective.
2.1espre profesionalism.
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea
e-igentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale% conf
prevederilor 5odului ;tic 7ational*:
-5redibilitatea. An ntreaga societate e-ista nevoia de credibilitate n
informa+ie "i n sistemele de informa+ii.
-Profesionalism. ;-ista o necesitate pentru clien+i, patroni "i alte pr+i
interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul
contabil.
- 5alitatea serviciilor. ;ste nevoie de asigurarea ca toate serviciile ob+inute
din partea profesionistului contabil, sunt e-ecutate la standardul cel mai
ridicat de performanta.
-Ancredere. Itilizatorii serviciilor profesioni"tilor contabili trebuie sa se poat
sim+i ncredin+a+i ca e-ista un cadru al eticii profesionale care guverneaz
prestarea acestor servicii.
Bilet nr. 19
1. 1.Care sunt criteriile in functie de care se face e)aluarea bunurilor
dintr(o intreprindere in )ederea determinarii acti)ului net cori=at?
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare
e-ploatarii si elemente in afara e-ploatarii %necesare intreprinderii*;
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare
e-ploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
2. 1espre confidentialitate.
5onfidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul
privat al informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze
sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, n afara de cazurile n care obligatia
divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative
5onfidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o
autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau n caz de obligatii legale
sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate,
sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de
confidentialitate.
5onfidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile
primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau
al unui tert.
0cest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit
profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin
normele profesionale.
An interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa
defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra
naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra
circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul e-ercitarii
unei misini, trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise
n legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate,
trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume:
c!nd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor %cu
deosebire terti* pot fi lezate;
c!nd divulgarea este ceruta de lege sau c!nd e-ista obligatii profesionale de
divulgare:
profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de
informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica
fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile
sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa
primeasca astfel de informatii;
profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia
implica responsabilitatea sa.
An toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului
profesional si#sau a unui avocat.
Biletul nr. 19"
1.Care sunt metodele de calcul a A?Corectat al unei 5ntrepr. ?
Detoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat
corectat %val. matematica* a tuturor datoriilor actualizate.
Detoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilan+ul contabil
cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Nudecatorul(sindic )a con)oca Adunarea
creditorilor de la afisarea raportului fiscal ?
cudecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inma-im )( de zile de la afisarea raportului
fiscal. 5reditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 2 zile inainte de data
convocarii. %0rt &'G ,?42*
1Art #%2 3 *#$ 'upa ce %unurile din averea de%itorului au fost lic(idate$
lic(idatorul va supune )udecatoruluisindic un raport final #nsotit de
situatiile financiare finale* copii de pe acestea vor fi communicate tuturor
creditorilor si de%itorului si vor fi afisate la usa tri%unalului. +udecatorul
sindic va convoca adunarea creditorilor #n termen de ma"imum ,- de zile
de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula o%iectii la raportul
final cu cel putin . zile #nainte de data convocarii
*%$ 4a data sedintei( 0udecatorul/sindic )a solutiona( prin +nc,eiere( toate
obiectiunile la raportul final( +l )a aproba sau )a dispune( daca este cazul(
modificarea corespunzatoare a acestuia
*!$ Creantele care la data +nregistrarii raportului final )or fi +nca sub
conditie nu )or participa la ultima distribuire
Art #!5 3 6upa ce 0udecatorul/sindic aproba raportul final al
lic,idatorului( acesta )a trebui sa faca distribuirea finala a tuturor
fondurilor din a)erea debitorului Fondurile nereclamate +n termen de 25 de
zile de catre cei +ndreptatiti la acestea )or fi depuse de catre lic,idator la
banca( +n contul a)erii debitorului( iar extrasul de cont( la tribunal Acestea
)or putea fi folosite +n conditiile art & alin *&$7
Bilet nr. 19.
1. 5n ce consta metoda substracti)a de calcul a acti)ului net cori=at?
Det. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat
%val. matematica* a tuturor datoriilor actualizate.
Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in
care s(a a=uns in starea de insol)enta?
$aspunderea membrilor organelor de supraveg1ere din cadrul societatii sau
de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de
insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de
insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au
e-ercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza
insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de
conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat
insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au
facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.19+
1. 5n ce consta metoda aditi)a de calcul a acti)ului net cori=at?
<aloarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
0ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode:
metoda aditiva 075J 50P P$OP$,, -#L D,6 D;
$;;<0?I0$;
2. Ce se intelege prin termenul insol)enta
0cea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin
54
insuficien+a fondurilor bnesti pentru plata datoriilor e-igibile: a* insolven+a
este prezumat a fi vdit atunci c!nd debitorul, dup )( de zile de la
scaden+, nu a pltit datoria sa fa+ de unul sau mai mul+i creditori; b*
insolven+a este iminent atunci c!nd se dovede"te c debitorul nu va putea
plti la scaden+ datoriile e-igibile angajate, cu fondurile bne"ti disponibile
la data scaden+ei.
Bilet nr. 199
1 A-plicati relatia dintre acti)ul net cori=at al unei intreprinderi si
)aloarea acesteia
<aloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul
bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
<aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
0ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode:
&. metoda aditiva
075J 50P P$OP$,, -#L D,6 D; $;;<0?I0$;
'. metoda substractiva
075 J 05@,<; $;;<0?I@; M D0@O$,,
Detodele de determinare sunt:
0ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Detoda aditiva
Detoda substractiva
Detoda valorii substan+iale
0lte metode patrimoniale %Detoda capitalului permanent necesar
e-ploatarii * 2.Ce se intelege prin procedura falimentului?
Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala
colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lic1idarii averii
acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din
registrul n care este nmatriculat;
Bilet nr. 19:
&.Cum se calculeazaI )aloarea substantiala bruta a unei
intreprinderi? A-plicati semnificatia acesteia.
<al. substan+iala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea
bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus
valoarea bunurilor care, de"i sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu
sunt folosite din diverse cauze.
;a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care
dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezent!nd
valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra
juridicului.
2.Care sunt principalele atributii ale =udecatorului sindic?
Principalele atribu+ii ale judectorului-sindic, sunt:
pronun+area motivat a 1otr!rii de desc1idere a procedurii
judecarea contesta+iei debitorului mpotriva cererii introductive a
creditorilor pentru nceperea procedurii;
judecarea opozi+iei creditorilor la desc1iderea procedurii;
desemnarea, motivat prin sentin+a de desc1idere a procedurii,
dintre practicienii n insolven+
r confirmarea prin nc1eiere, a administratorului judiciar sau
lic1idatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului
negociat cu adunarea creditorilor;
nlocuirea, pentru motive temeinice, prin nc1eiere, a
administratorului judiciar sau lic1idatorului;
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-"i mai
conduce activitatea;
judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor
de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven+
judecarea ac+iunilor introduse de administratorul judiciar sau de
lic1idator pentru anularea unor acte frauduloase "i a unor constituiri sau
transferuri cu caracter patrimonial,anterioare desc1iderii procedurii;
judecarea contesta+iilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori
ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul
judiciar sau de lic1idator;
admiterea "i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de
lic1idare,dup votarea lui de ctre creditori;
solu+ionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului
creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare "i de intrare
n faliment;
solu+ionarea contesta+iilor formulate la rapoartele administratorului
judiciar sau lic1idatorului;
judecarea ac+iunii n anularea 1otr!rii adunrii creditorilor;
pronun+area 1otr!rii de nc1idere a procedurii.
Bilent nr. 19;
1. 1.Ce este rata de actualizare?
$ata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru
determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau
a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
1espre integritate.
Principiul integrit+ii impune ca obliga+ie tuturor profesioni"tilor
contabili de a fi drep+i "i one"ti n rela+iile profesionale "i de afaceri.
,ntegritatea implic, de asemenea, tranzac+ii corecte "i juste.
In profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele,
eviden+ele, comunicatele sau alte informa+ii c!nd apreciaz c acestea:
con+in o declara+ie n mod semnificativ fals sau care induce n
eroare;
con+in declara+ii sau informa+ii eronate;
omit sau ascund informa+ii, atunci c!nd aceste omisiuni induc n
eroare.
7u se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile
mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerin+ele
de mai sus.
Bilet nr. 1:<
Care sunt te0nicile de actualizare?
$ata de actualizare este un element al pie+ei financiare introdus in calculul
parametrilor economici si al indicatorilor financiari.
0ctualizarea si capitalizarea sunt ' te1nici legate dar diferite; sunt legate prin
factorul timp.
;conomia de piata are ) piete diferite:
&. piata de bunuri si servicii;
'. piata financiara;
). piata muncii.
,n pia+a de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu at!t
aduce pagube.
,n pia+a financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. ,n
aceasta pia+a banii sunt neec1ivalenti si pentru a-i putea face comparabili
trebuie sa folosim te1nicile de actualizare.
0ctualizarea se realizeaz si se e-prima prin ' te1nici speciale , dup cum
este luat in considerare factorul timp, astfel:
&. Daca factorul timp se ia in calcul din direc+ia trecut M prezent - viitor , se
aplica regula capitalizrii sau te1nica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma c1eltuita azi Se. are ca ec1ivalent in viitor, peste Sn. ani, o suma SR.
daca suma e o amplificam cu factorul de capitalizare %&Li*n .
'. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor Mprezent - trecut se
aplica te1nica de actualizare numita si regula de actualizare
- suma SR. prevazuta a fi c1etuita in viitor peste Sn. ani are in prezent
valoarea S-. daca suma R o aplificam cu factorul de actualizare &#%&Li*n
- suma i prevzuta a fi flu-ul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent
valoarea e daca pe i il amplificam cu factorul de actualizare
e J i KKK&KKKK
%&Li*n
- rd %rata deflatata* J i-f
%&Lf*n
- rata neutra de plasament &
0nJ & - %&Lt*n
1espre obiecti)itate.
In profesionist contabil trebuie s fie impar+ial "i nu trebuie s
permit prejudec+ilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influen+elor
nedorite s intervin n ra+ionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivittii impune o obliga+ie tuturor profesioni"tilor
contabili de a nu "i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de
interese sau din cauza influen+ei nedorite a unor alte persoane.
In profesionist contabil poate fi pus n situa+ii n care
obiectivitatea i este afectat. ;ste imposibil ca toate aceste situa+ii s fie
definite "i descrise. $ela+iile care aduc un plus de confuzii sau influen+eaz n
mod negativ ra+ionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar
trebui evitate.
Profesioni"tii contabili "i desf"oar activitatea n multe domenii
diferite "i trebuie s-"i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite.
,ndiferent de pozi+ie sau serviciul prestat, profesioni"tii contabili
trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale "i s men+in
obiectivitatea n ra+ionamentul profesional.
,n selec+ionarea situa+iilor "i practicilor de care se vor ocupa n
mod specific potrivit cerin+elor etice legate de obiectivitate trebuie acordat
aten+ia corespunztoare urmtorilor factori:
a. Profesioni"tii contabili sunt e-pu"i unor situa+ii n care asupra lor
se pot e-ercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b. ;ste practic imposibil s se defineasc "i s se descrie toate
situa+iile n care ar e-ista aceste posibile presiuni. ,n stabilirea standardelor
pentru identificarea rela+iilor care pot ori par s afecteze obiectivitatea
55
profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil.
c. @rebuie evitate rela+iile care permit ca idei preconcepute,
prtinirea ori influen+ele altora s ncalce obiectivitatea.
d. Profesioni"tii contabili au obliga+ia de a se asigura c personalul
angajat pentru serviciile profesionale contabile "i-a nsu"it principiul
obiectivittii.
Biletul nr.1:1
1.Prezentati metode de determinare a ratei de actualizare.
- $entabilitatea specifica a"teptata pentru investi+ii alternative,
- rata de actualizare J dob obligatiiunilor de stat L prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe pia+a financiara
- rata dob!nzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
$ata dob!nzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale
%rata dob!nzii de baza fr risc*
2.?ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
In cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii
profesionale deetica ce reglementeaza e-ercitiul profesional al unor activitati.
In cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni,
modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate ,
cat si reguli referitoarela conditiile de e-ercitare a activitatile profesionistilor
ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta,
impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte
profesii
prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii
contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii dei nalt a cali tate in
i nt eres publ ic si pentru aceasta trebuie sa respecte unele
pri ncipii si reguli de comport ament professional menit e sa dea
servi ci il or respect ive aut orit at eanecesara si sa previna
pat runderea cat re ut il izat ori a unor i nformati i fi nanciar-
contabi lecare pot influenta negative deciziile acestora.St abil irea de
pri ncipii si reguli et ice si moni tori zarea i nsusirii si respect arii
acest ora decatre t ot i profesi onisti i contabil i const it ui e una di n
atribut ii le de baza ale organi smului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare
pentru i nstrui rea unui sistem de invest i gare si de sancti uni
pentru cazuri le denerespectare a standardelor profesionale si etice.
Biletul nr. 1:2
1. Codul etic 5EAC% rol& structura.
5odul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili;
beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca
aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si
raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a
altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de
terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
5odul etic este structurat in trei parti si '' de sectiuni:
Partea A M destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de
statut: liber-profesionisti sau angajati- contine E sectiuni
Sectiunea &((- ,ntroducere si principii fundamentale
Sectiunea &&( M ,ntegritatea
Sectiunea &'( M Obiectivitatea
Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta
Sectiunea &:( - 5onfidentialitatea
Sectiunea &2( M 5omportamentul profesional
Partea B F destinat profesiionistilor contabili independenti M
&(sectiuni
Sectiunea '(( M ,ntroducere
Sectiunea '&( M 0cceptarea unui client
Sectiunea ''( -5onflicte de interes
Sectiunea ')( M Opinii suplimentare
Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea '2( M DarHetingul serviciilor profesionale
Sectiunea 'E( - 5adouri si ospitalitate
Sectiunea '4( M Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 'G( M ,ndependenta in misiuni de audit si certificare
Partea C M destinata profesionistilor contabili nagajati M E sectiuni
Sectiunea )(( M ,ntroducere
Sectiunea )&( M5onflicte potentiale
Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor
N Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea ):( - ,nterese financiare
Sectiunea )2( M Stimulente. 0cceptarea si emiterea de oferte
2. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia
administratorului =udiciar sau dupa caz lic0idatorului?
Debitorul are obliga+ia de a pune la dispozi+ia administratorului judiciar sau,
dup caz, lic1idatorului toate informa+iile cerute de acesta, precum "i toate
informa+iile apreciate ca necesare cu privire la activitatea "i averea sa,
precum "i lista cuprinz!nd pl+ile "i transferurile patrimoniale fcute de el n
cele &'( de zile anterioare desc1iderii procedurii, sub sanc+iunea prevzut la
art. &(4& alin. %&* pct. ' lit. d* "i e* din 5odul de procedur civil
Biletul nr.1:
1.Prezentati si e-plicati modul de determinare a costului capitalului
unei intreprinderi.insol)ents?
$ata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului
ntreprinderii. Desigur, se n+elege ca, atunci c!nd firma nu utilizeaz credite,
rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.
6ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
5DP5 J 5YprBYpr#vL5DB %&-5i* , unde:
5DP5 J costul mediu ponderat al capitalului
5Ypr J costul capitalului propriu
Ypr J capitalul propriu
< J valoarea de piata a intreprinderii %capital la dispozitia furnizorilor de
capital*
5D J credite
5i J cota de impozit pe profit
Sau
Dodul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
5ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu
ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de
intreprindere.
-5ost cap propriu e-pr prin act commune J dividend ultimul an#val justa
medie a actiuniiLcrestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin
dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
Y5P$ J D,< L %&-d*Bs
S 5P$
D,< J dividendul pe actiune distribuit
S J cursul bursier al actiunii firmei analizate
d J rata de distribuire a dividendelor
s J profitul net al firemie
5P$ J valoarea contabila a cap proprii ale firmei
2. Care sunt primele masuri in urma desc0iderii procedurii de insol)entei
An urma desc1iderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare
tuturor creditorilor men+iona+i n lista depus de debitor n conformitate cu
art. '4 alin. %&* lit. c* ori, dup caz, n condi+iile art. )' alin. %'*, debitorului
"i oficiului registrului comer+ului sau, dup caz, registrului societ+ilor
agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat#nregistrat, pentru
efectuarea men+iunii.
%'* Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au
reprezentan+i n +ar, notificarea va fi trimis acestora din urm.
%)* 7otificarea prevzut la alin. %&* se realizeaz conform prevederilor
5odului de procedur civil "i se va publica, totodat, pe c1eltuiala averii
debitorului, ntr-un ziar de larg circula+ie "i n >uletinul procedurilor de
insolven+.
Bilet nr.1:"
1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?
5ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu
ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de
intreprindere.
(5ost cap propriu e-pr prin act commune J dividend ultimul an#val justa
medie a actiuniiLcrestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin
dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
Y5P$ J D,< L %&-d*Bs
S 5P$
D,< J dividendul pe actiune distribuit
S J cursul bursier al actiunii firmei analizate
d J rata de distribuire a dividendelor
s J profitul net al firemie
5P$ J valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost L profit 7 di)idende! * capital propriu
cost L dobanda M prima de risc
2. Ce )a cuprinde cererea de admitere a creantelor?
5u e-cep+ia salaria+ilor ale cror crean+e vor fi nregistrate de
administratorul judiciar conform eviden+elor contabile, to+i ceilal+i creditori,
ale cror crean+e sunt anterioare datei de desc1idere a procedurii, vor depune
cererea de admitere a crean+elor n termenul fi-at n sentin+a de desc1idere a
procedurii; cererile de crean+e vor fi nregistrate ntr-un registru, care se va
pstra la grefa tribunalului.
5ererea va cuprinde: numele#denumirea creditorului, domiciliul#sediul, suma
datorat, temeiul crean+ei, precum "i men+iuni cu privire la eventualele
drepturi de preferin+ sau garan+ii.
Biletul nr.1:.
56
1.A-plicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
$elatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din
cauza faptului ca viitorul este nesigur.
0cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de
catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. ?a naliza
unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare
ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o
deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii %metoda ec1ivalarii
sigrantei sau metoda deducerii profitului* sau ca o crestere a ratei de
actualizare %metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc*.
$ata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta
evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice
actuivului. $ata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care
estimarile viitorului flu- de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii Mtimp a banilor si
riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o
daca au ales o investitie care ar genera flu-uri de numerar, cu valori, durata si
profil al riscului ec1ivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie
generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar,
riscul de prtecirc;t si riscul flu-ului de numerar.
2.Aspecte conceptuale pri)ind etica.
;tica isi are originea in cuvantul /et1os. din limba greaca: aceasta poate
insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.;t i c a s e
o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r
u ma n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in
viata sociala.;tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de
conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de
principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.;-ista o stransa
legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde
competenta ce se obtine prin actiuni educative
Biletul nr.1:+ A-plicati relatia dintre riscuri si )aloarea intreprinderii.
$iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare
intre riscul pie+ei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza
diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o
prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
Care sunt categoriile de persoane care )or putea propune un plan de
reorganizare?
Potri)it Gegii nr. :.*2<<+& categoriile de persoane i termenele $n care pot
propune planul.
%&* Irmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de
reorganizare n condi+iile de mai jos:
a* debitorul, cu aprobarea adunrii generale a ac+ionarilor#asocia+ilor, n
termen de )( de zile de la afi"area tabelului definitiv de crean+e, cu condi+ia
formulrii, potrivit art. '4, a inten+iei de reorganizare, dac procedura a fost
declan"at de acesta, "i potrivit art. )) alin. %E*, n cazul n care procedura a
fost desc1is ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b* administratorul judiciar, de la data desemnrii sale "i p!n la mplinirea
unui termen de )( de zile d ela data afi"rii tabelului definitiv de crean+e, cu
condi+ia s "i fi manifestat aceast inten+ie p!n la votarea raportului
prevzut la art. 2G alin. %'*;
c* unul sau mai mul+i creditori care "i-au anun+at aceast inten+ie p!n la
votarea raportului prevzut la art. 2G alin. %'*, de+in!nd mpreun cel pu+in
'(3 din valoarea total a crean+elor cuprinse n tabelul definitiv de crean+e,
n termen de )( de zile de la data afi"rii tabelului definitiv de crean+e.
Biletul nr. 1:9
1.A-plicati relatia dintre rata de actualizare si )aloarea intreprinderii.
,nte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers
proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ce sunt ser)iciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini
contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e-emplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit
normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata
de cineva.
Biletul nr. 1:: Anumerati unele posibile riscuri e-terne si riscuri
interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare.
@otalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri e-terne: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala,
risc de neadaptare a managementului la e-igentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezec1ilibru financiar, te1nologii invec1ite, ec1ipamente
depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul
diagnosticului.
$iscurile e-terne se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin
prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate
in diagnosticul de evaluare.
1espre #tandardele 5nternationale de Audit.
#tandardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.
,605, prin 5onsiliul pentru Standarde ,nternationale de 0udit si
0sigurari %,00S>*, emite urmatoarele categorii de standarde:
Standardele ,nternationale de 0udit %,S0*;
Standardele ,nternationale pentru Disiunile de
;-aminare %,S$;*;
Standardele ,nternationale pentru Disiunile de
5ertificare %,S0;*;
Standardele ,nternationale pentru Serviciile 5one-e
%,S$S*.
,00S> emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme
metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre ,605 in legatura cu aceste standarde si alte
documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru:
incorporarea standardelor internationale si a celorlalte
documente emise de ,00S> in standardele nationale sau, acolo unde
responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor, convingerea
acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte
documente emise de ,00S>;
asistarea la implementarea standardelor internationale
sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale;
implementarea unui process care sa furnizeze membrilor
la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a
celorlalte documente emise de ,00S>.
Biletul nr.1:;
1.Ce semnificatie are coeficientui de )olatilitate al actiunilor
unei intreprinderi asupra )alorii acesteia?
&':. 5oeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr e-prima si masoara
sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de
abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
>u& M duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
>q& - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in
activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc.
Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de
public,prin public intelegandu-se: 5lientii; 9uvernul; 0ngajatorii;
,nvestitorii; Oamenii de afaceri; 5omunitatile financiare; Donatorii de
fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si
integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei.
0ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o
responsabilitate in materie de interes general. ,nteresul general semnifica
satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza
profesionistii contabili,in slujba carora se afla. ,nteresul public este
bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
interesul public: 0uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si
eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport
partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
$esponsabilii financiari%directorii economici* cu atributii in diverse domenii
de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a
resurselor organizatiei; 0uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu
un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile
financiare e-terne ale patronului; ;-pertii in impozite ajuta la stabilirea
increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de
impozitare; 5onsilierii de gestiune si consultantii manageriali au o
responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii
manageriale corecte. ,ntrodusa la inceput in SI0 prin ?egea Sarbanes-
O-leR,supraveg1erea publica a fost preluata la nivelul I; prin noua
Directiva a 4-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in
legislatiile nationale pana in luna iunie '((4. Supraveg1erea publica,in
spiritul si litera Directivei a 4-a ,consta in implementarea unui sistem eficient
de supraveg1ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu
presupune neaparat crearea unui organism de supraveg1ere publica. Pentru a
nu afecta interesul public,supraveg1erea publica trebuie sa respecte
urmatoarele principii: @oti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt
supusi supraveg1erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul
auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de
supraveg1ere publica se e-tinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveg1ere
publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine
57
cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita e-perientei
sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele
care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele
implicate in conducerea sistemului de supraveg1ere publica sunt selectate
printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de
supraveg1ere publica isi asuma responsabilitatea finala a supraveg1erii:
0utorizarii%acreditarii* si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de
audit; 0doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de
calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii
profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si
sanctiuni disciplinare.
Biletul nr.1;<
Ce este )aloarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cate)a din
metodele de determinare.
<aloarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat
ob+inut ca diferen+a intre activul bilan+ului economic si datoriile nscrise in
acest bilan+.
Detode- vezi >iletf.
Rolul profesiei contabile pentru dez)oltarea economiei.
Rolul profesiei contabile pentru dez)oltarea economiei. #5 Rolul social
al profesionistilor contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul
ca nu e-ista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se
pot dezvolta fara profesionisti contabili.
>ilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie
cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil
este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora,
iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica
de calitatea muncii profesionistilor contabili.
$egulile contabile, ca si actorii principali M profesionistii contabili,
sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. ,n caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economiceU
- cum ar putea sa e-iste bugete nationale si impozite si
deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi statU
- cum ar putea sa e-iste incredere in tranzactiile
comerciale si financiareU
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice
intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capitalU
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor
contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor
in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor
contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea
salariatilor si a cetatenilor unei tari. @oti profesionistii contabili au misiunea
de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita
indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in
educatie sau in practica libera.
,ndeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in
dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este
conditionata de e-istenta unor organisme profesionale nationale puternice,
care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul
contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii
economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca
practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in
organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie
etc.
$olurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie
ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare
financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante
corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau e-terni, in
consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc
Biletul nr. 1;1
1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are
in e)aluarea intreprinderii.
5apacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera
un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune
considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc1imbare
semnificativa nu a avut loc J randamentul totalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
2.1espre competenta profesionala si prudenta.
&)(.& Principiul competen+ei profesionale "i pruden+ei impune tuturor
profesioni"tilor contabili urmtoarele obliga+ii: %a* s men+in cuno"tin+ele "i
aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client
sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
vi %b* s ac+ioneze cu aten+ia necesar "i in conformitate cu standardele
te1nice "i profesionale in vigoare in procesul furnizrii de servicii
profesionale.
&)(.' Serviciul profesional competent impune e-ercitarea unei judec+i
solide in utilizarea cuno"tin+elor "i aptitudinilor profesionale in realizarea
acestui serviciu. 5ompeten+a profesional poate fi impr+it in dou faze
distincte:
%a* dobandirea competen+ei profesionale; "i
%b* men+inerea competen+ei profesionale.
&)(.) Den+inerea competen+ei profesionale necesit cunoa"terea continu "i
in+elegerea volu+iilor te1nice, profesionale "i de afaceri relevante.
Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea profesionistului contabil
s i"i dezvolte "i s i"i men+in capacit+ile de a ac+iona
5ompetent in mediul profesional.
&)(.: Pruden+a implic responsabilitatea de a ac+iona in concordan+ cu
dispozi+iile privind o misiune, cu grij, meticulous "i la timp.
&)(.2 In profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se
asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil
in calitate de profesionist au o pregtire "i o supraveg1ere corespunztoare.
&)(.E 0tunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s in"tiin+eze
clien+ii, angajatorii sau al+i utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile
inerente din serviciile respective.
Biletul nr.1;2
1.Care sunt pasii 7etapele! pentru determinarea capacitatii beneficiare
a unei Tntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute %) ani*
- e-amenul previziunilor
- mi-ajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii
capacit+ii beneficiare
,. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma
a profitului din bilan+ care ndepline"te cumulativ : condi+ii:
&. este un profit stabil;
'. este un profit real;
). este un profit cert;
:. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porne"te de la profitul din bilan+ cruia i se aduc corec+ii:
0. corec+ii pe orizontala intre e-erci+ii care scot in evidenta modificrile din
legisla+ie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilan+urile si sa le aducem la nivelul
ultimului an.
>. 5orec+ii pe verticala adic pentru fiecare e-etcitiu in parte de la 50 pana
la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza
constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- e-cedent brut#net din e-ploatare;
- profit net
0. prima categorie de corec+ii se refera la corectarea profitului ob+inut din
diferen+e de curs valutar;
>. a doua categorie de corec+ii sunt legate de amortismente - se nltura orice
e-ces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referin+a
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de e-per+ii
te1nici;
5. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele
sau e-agerrile trebuie adugate sau eliminate, referin+a constituind-o
standardele si studiile efectuate de e-per+i in munca si protec+ia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare
a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput
si sf!r"it de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din
rezultatul contabil;
;. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi e-cep+ionale - se re+in
numai acele profituri care provin din opera+iuni obi"nuite, cere se reproduc in
mod sistematic in viitor
6. corec+ii legate de sinergii
9. alte corec+ii care pot rezulta din diagnostic
,n concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate
scdea valoarea ntreprinderii.
,,. ;-amenul previziunilor
;valuatorul face discu+ii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din
care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel
evaluatorul va folosi metode lic1ida+i ve.
,,,. 5alculul matematic prin : variante de lucru din acre evaluatorul va folosi
una:
a* capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale
previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este
neproductibil.
b* 5apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se
folose"te in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital.
58
c* 5apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga
periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt v!nzri intre
proprietari priva+i.
d* 5apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite
perioade trecute si viitoare, de e-: ) ani din trecut si l an viitorsau l an trecut
si ) ani viitor.
Cum e-plicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
1. ?ecesitatea reglementarii profesiei contabile.
$eglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde
profesionale, etice, de educa ie care sa fie ndeplinite de membrii acelei
profesii. 7ecesitatea "i natura reglementarii depend de urmatorii factori:
&. 5apacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor
economice "i societatii.
'. 5onditiile de piata in care activeaza profesia.
). ;-istenta unui dezec1ilibru in ce priveste cunostintele intre clientul
care primeste serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica
profesionistul contabil care detine e-perienta necesara pantru a fi stabilite
relatiile intre cele doua domenii
B5GATCG 1;
1. Prezentati si e-plicati " corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant
pentru determinarea capacitatii beneficiare3
0. prima categorie de corec+ii se refera la corectarea profitului ob+inut din
diferen+e de curs valutar;
>. a doua categorie de corec+ii sunt legate de amortismente M se nltura orice
e-ces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referin+a
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de e-per+ii
te1nici;
5. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele
sau e-agerrile trebuie adugate sau eliminate, referin+a constituind-o
standardele si studiile efectuate de e-per+i in munca si protec+ia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri M se verifica daca sistemul de
evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de
la nceput si sf!r"it de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse
din rezultatul contabil;
;. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi e-cep+ionale M se re+in
numai acele profituri care provin din opera+iuni obi"nuite, cere se reproduc in
mod sistematic in viitor
6. corec+ii legate de sinergii
9. alte corec+ii care pot rezulta din diagnostic
,n concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate
scdea valoarea ntreprinderii.
1.Ce este auditul intern?
0uditul intern este activitatea de e-aminare obiectiva a ansamblului
activitatilor unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a
managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia.
;l poate fi e-ercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat
si de persoane din e-teriorul acesteia.
0uditul intern are scopul:
T de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile,
programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale;
T de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare
dispuse de conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in
ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei;
T de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare
furnizate conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din
organizatia respectiva;
T de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si e-trabilantiere ale
organizatiei si de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a
pierderilor de orice fel.
Biletulnr.1;"
1. 1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in
legatura cu amortizarile si pro)izioanele pentru deprecierea
imobilizarilor?
- ,nfluen+eaz amortizrile te1nice reale "i cea fiscal
- Anltur amortizrile n e-ces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul
statutar?
# 8tatutul auditorului
M auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
'. 9eneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare
%consumatorii finali*;
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor
interne ale intreprinderii;
). Obiecti)ele auditului
- 0udit statutar M are ca obiectiv e-primarea unei opinii cu privire la
imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv e-istenta, adaptabilitatea si modul de
aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern M constituie pentru auditul intern un S5OP iar pentru
auditul statutar un D,c?O5.
:.6omeniul de aplicare
0uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in
car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ;
0uditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai
toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora % se ocupa de
toate procedurile c1iar daca au sau nu legatura cu practicile financiare Me-.
Probleme de recrutare de personal. 0ctual managerii gresesc deoarece
incarca activitatea audit intern cu peste G(3 parte financiara*.
2. :ozitia fata de frauda
0uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un
impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale
auditorului cum r fi cea de divulgare.
0uditorul intern M desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este
mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor ,
suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de
control intern.
;<ndependenta
;ste diferita in sensul ca:
-0uditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-0uditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de
orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
F. :eriodicitatea auditurilor
-0uditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-0uditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. 0l
interocutorilor , potrivit planului de audit intern .
%0uditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este
necesara o opinie fara rezerva . 7eparticiparea acestuia atrage dup sine
intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de e-* .
4 -etodologia '
-0uditul statutar se e-ercita pe bza unei metodologii unice si unitare
stabilite de ,00S> %5onsiliul pt. Standarde ,nternationale de 0udit si
0sigurare *
-0uditul intern , desi se e-ercita pe baza unei metodologii
unice stabilite de ,,0, %,nstitutul ,nternational al 0uditului ,ntern * , in
aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul
conducerii .
Biletul nr. 1;.
1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in
legatura cu c0eltuielile salariale?
se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a e-ceselor de salarizare
"i adugarea insuficien+ei de salarizare, referin+a constituind-o standardele
sau studiile efectuate pe pia+a muncii de ctre e-per+i independen+i n munc
"i protec+ie social
2.1e catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?
Art. 19
1
. - %&* 0dministratorii sunt desemnati de catre adunarea generala
ordinara a actionarilor, cu e-ceptia primilor administratori, care sunt numiti
prin actul constitutiv.
Biletulnr.1;+
1.A-plicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din
bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a
fntreprinderii.
;fectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror
rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor
individuale. De e-emplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie
integrata.
Printr-un diagnostic bine e-ecutat se pot descoperi toate complementaritatile
din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare
2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe
actiuni.
5onsiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor
necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu
e-ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.
5onsiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi
delegate directorilor:
a* stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b* stabilirea politicilor contabile "i a sistemului de control financiar, precum
"i aprobarea planificrii financiare;
c* numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d* supraveg1erea activitatii directorilor;
e* pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si
implementarea 1otararilor acesteia;
f* introducerea cererii pentru desc1iderea procedurii insolventei societatii,
59
potrivit ?egii nr. 42#'((E privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre
consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor.
5onsiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai
multor directori, numind pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de
administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o 1otarare a adunarii generale a
actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie
al societatii poate fi numit si director general.
5onsiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.
,n lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie
reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi
imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O
astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar
actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa inc1eie anumite
operatiuni sau tipuri de operatiuni.
,n cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de
conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului
general.
5onsiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele
persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele
actioneaza impreuna sau separat. 0cestea depun la registrul comertului
specimene de semnatura.
Dembrii consiliului de administratie isi vor e-ercita mandatul cu prudenta si
diligenta unui bun administrator.
0dministratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in
momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa
considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii
adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri
cu privire la administrarea societatii. Dembrii consiliului de administratie isi
vor e-ercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.
Dembrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile
confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in
calitatea lor de administratori. 0ceasta obligatie le revine si dupa incetarea
mandatului de administrator.
Biletui nr.1;9
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Publicul se a"teapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea
intereselor sale, prinoferirea unei resigurri referitoare la:
-acurate+ea declara+iilor financiare;
-continuitatea e-ploatrii "i solvabilitatea firmei;
-e-isten+a unor fraude;
-respectarea de ctre firm a obliga+iilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fa+ de problemele legate de mediu
"i probleme sociale.
2.#arcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii
societ+ii, nlimitele obiectului de activitate al societ+ii "i cu respectarea
competen+elor e-clusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului
de administra+ie "i adunrii generalea ac+ionarilor.
Biletul nr. 1;:
1.Care sunt )ariantele teoretice de calcul matematic al capacit2ii
beneficiare a unei $ntreprinderi?
5apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a
profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale
previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.4bliga2iile administratorilor $n cadrul societ2ilor pe ac2iuni.
0rt. &::
'
. - %&* 0dministratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor
obliga+iilor, potrivit prevederilor art. F' "i F).
%'* 0dministratorii rspund fa+ de societate pentru prejudiciile cauzate
prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, c!nd dauna nu
s-ar fi produs dac ei ar fi e-ercitat supraveg1erea impus de ndatoririle
func+iei lor.
%)* Directorii vor n"tiin+a consiliul de administra+ie de toate neregulile
constatate cu ocazia ndeplinirii atribu+iilor lor.
%:* 0dministratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imedia+i
dac, av!nd cuno"tin+ de neregulile sv!r"ite de ace"tia, nu le comunic
cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni "i auditorului financiar.
%2* An societ+ile care au mai mul+i administratori rspunderea pentru actele
sv!r"ite sau pentru omisiuni nu se ntinde "i la administratorii care au fcut
s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administra+ie,
mpotrivirea lor "i au ncuno"tin+at despre aceasta, n scris, pe cenzori sau
auditorii interni "i auditorul financiar.
0rt. F'. - Obliga+iile "i rspunderea administratorilor sunt reglementate de
dispozi+iile referitoare la mandat "i de cele special prevzute n aceast lege.
0rt. F). - %&* 0dministratorii sunt solidar rspunztori fa+ de societate
pentru:
a* realitatea vrsmintelor efectuate de asocia+i;
b* e-isten+a real a dividendelor pltite;
c* e-isten+a registrelor cerute de lege "i corecta lor +inere;
d* e-acta ndeplinire a 1otr!rilor adunrilor generale;
e* stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
0$@. &:'
%&* 5onsiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor
necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu
e-ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.
%'* 5onsiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu
pot fi delegate directorilor:
a* stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b* stabilirea politicilor contabile "i a sistemului de control financiar, precum
"i aprobarea planificrii financiare;
c* numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d* supraveg1erea activitatii directorilor;
e* pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si
implementarea 1otararilor acesteia;
f* introducerea cererii pentru desc1iderea procedurii insolventei societatii,
potrivit ?egii nr. 42#'((Eprivind procedura insolventei.%)* De asemenea, nu
pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de
administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu
art. &&:
Biletui nr.1;;
1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru e)aluarea
intreprinderii prin rentabilitate?
;lementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi
sunt:
- rata de capitalizare %fructificare sau actualizare*;
- profitul respective acel profit care e-prima capacitatea beneficiara a
intreprinderii;
- perioada de referinta
2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in =ustitie?
%&* 5onsiliul de administra+ie reprezint societatea n raport cu ter+ii "i n
justi+ie. Anlipsa unei stipula+ii contrare n actul constitutiv, consiliul de
administra+ie reprezintsocietatea prin pre"edintele su.%'* Prin actul
constitutiv, pre"edintele "i unul sau mai mul+i administratori pot
fimputernici+i s reprezinte societatea, ac+ion!nd mpreun sau separat. O
astfel de clauzeste opozabil ter+ilor.%)* Prin acordul lor unanim,
administratorii care reprezint societatea doar ac+ion!ndmpreun pot
mputernici pe unul dintre ei s nc1eie anumite opera+iuni sau tipuri
deopera+iuni.%:* An cazul n care consiliul de administra+ie deleag
directorilor atribu+iile deconducere a societ+ii n conformitate cu art. &:),
puterea de a reprezenta societateaapar+ine directorului general. Dispozi+iile
alin. %'*-%:* se aplic directorilor n modcorespunztor. 5onsiliul de
administra+ie pstreaz ns atribu+ia de reprezentare asociet+ii n raporturile
cu directorii.%2* 5onsiliul de administra+ie nregistreaz la registrul
comer+ului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea,
men+ion!nd dac ele ac+ioneaz mpreun sauseparat. 0cestea depun la
registrul comer+ului specimene de semntur.
Biletul nr.2<<
1Ce $n2elege2i prin perioada de referin2 a unei $ntreprinderi $n
e)aluarea acesteia prin rentabilitate.
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii,
respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice
atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea sc1imbari in viata
intreprinderii incat sa-, permita sa-si reia ciclul vietii.
0stfel de sc1imbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea,
asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru
modernizarea ec1ipamentelor si te1nologiilor, pentru reinnoirea produselor,
etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu
termenul de recuperare al investitiei.
2.1e ctre cine sunt numi2i membrii consiliului de supra)eg0ere?
0rt. &2)
%&* Dembrii consiliului de supraveg1ere sunt numiti de catre adunarea
generala a actionarilor, cu e-ceptia primilor membri, care sunt numiti prin
actul constitutiv.
%'* 5andidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveg1ere sunt
60
nominalizati de catre membrii e-istenti ai consiliului sau de catre actionari.
%)* 7umarul membrilor consiliului de supraveg1ere este stabilit prin actul
constitutiv. 0cesta nu poate fi mai mic de ) si nici mai mare de &&.
%:* Dembrii consiliului de supraveg1ere pot fi revocati oricand de adunarea
generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul
voturilor actionarilor prezenti.
%2* 5onsiliul de supraveg1ere alege dintre membrii sai un presedinte al
consiliului.
0rt. &2)CF
%&* ,n cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveg1ere,
consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la
intrunirea adunarii generale.
%'* Daca vacanta mentionata la alin. %&* determina scaderea numarului
membrilor consiliului de supraveg1ere sub minimul legal, directoratul
trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea
locurilor vacante.
0rt. &2)C4
%&* Dembrii consiliului de supraveg1ere nu pot fi concomitent membri ai
directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in
consiliul de supraveg1ere cu cea de salariat al societatii.
%'* Prin actul constitutiv sau prin 1otarare a adunarii generale a actionarilor
se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru
membrii consiliului de supraveg1ere. ,n aprecierea independentei unui
membru al consiliului de supraveg1ere trebuie respectate cel putin criteriile
reglementate la art. &)4C' alin. %'*.
%&* 5onsiliul de supraveg1ere are urmatoarele atributii principale:
a* e-ercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre
directorat;
b* numeste si revoca membrii directoratului;
c* verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu 1otararile
adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;
d* raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire
la activitatea de supraveg1ere desfasurata.
%'* ,n cazuri e-ceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de
supraveg1ere poate convoca adunarea generala a actionarilor.
%)* 5onsiliului de supraveg1ere nu ii pot fi transferate atributii de conducere
a societatii. 5u toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca
anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului.
,n cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,
directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. 8otararea adunarii
generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de )
patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. 0ctul constitutiv nu poate
stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
0rt. &2)C&(
%&* 5onsiliul de supraveg1ere poate crea comitete consultative, formate din
cel putin ' membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii
si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul,
remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveg1ere si a
personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de
conducere. 5omitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra
activitatii lor.
%'* Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de
nominalizare creat de consiliul de supraveg1ere, fara ca prin aceasta sa
dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
%)* 5el putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. %&* trebuie
sa fie membru independent al consiliului de supraveg1ere. 5el putin un
membru al comitetului de audit trebuie sa detina e-perienta relevanta in
aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
%:* ,n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac
obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de
audit in cadrul consiliului de supraveg1ere este obligatorie.
0rt. &2)C&&
%&* 5onsiliul de supraveg1ere se intruneste cel putin o data la ) luni.
Presedintele convoaca consiliul de supraveg1ere si prezideaza intrunirea.
%'* 5onsiliul de supraveg1ere este convocat in orice moment la cererea
motivata a cel putin ' dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului.
5onsiliul se va intruni in cel mult &2 zile de la convocare.
%)* Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in
conformitate cu dispozitiile alin. %'*, autorii cererii pot convoca ei insisi
consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
%:* Dembrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de
supraveg1ere. ;i nu au drept de vot in consiliu.
%2* ?a fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde
numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate,
numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat
de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al
consiliului.
Biletul nr.2<1
1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta
modul in care pi at a ar evalua ri scuril e specifice afl u-uri lor de
numerar. Pri ma de ri sc se stabi lest e pe b a z a e s t i ma r i l o r d e
p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i me l e d e r i s c s p e c i f i c e
i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de supra)eg0ere.
0rt. &2)G. - %&* 5onsiliul de supraveg1ere are urmtoarele atribu+ii
principale:
a* e-ercit controlul permanent asupra conducerii societ+ii de ctre
directorat;
b* nume"te "i revoc membrii directoratului;
c* verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv "i cu 1otr!rile
adunrii generale a opera+iunilor de conducere a societ+ii;
d* raporteaz cel pu+in o dat pe an adunrii generale a ac+ionarilor cu
privire la activitatea de supraveg1ere desf"urat.
Biletul nr.2<2
1.Ce rela2ie este $ntre rata de actualizare& capacitatea beneficiar i
)aloarea $ntreprinderii.
,ntre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers
proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.C/2i cenzori )a a)ea o societate pe ac2iuni?
0rt. &2G. - %&* Societatea pe ac+iuni va avea ) cenzori "i un supleant, dac
prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. An toate cazurile,
numrul cenzorilor trebuie s fie impar.
5enzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata
mandatului lor este de ) ani si pot fi realesi.5enzorii trebuie sa-si e-ercite
personal mandatul lor.5el putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat
in conditiile legii sau e-pert contabil.
Biletul nr.2<
1.Ce este )aloarea de randament propriu(zisa si cum se determina?
<aloarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta
randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
%&* 5enzorii sunt obliga+i s supraveg1eze gestiunea societ+ii, s verifice
dac situa+iilefinanciare sunt legal ntocmite "i n concordan+ cu registrele,
dac acestea din urm sunt+inute regulat "i dac evaluarea elementelor
patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea "i
prezentarea situa+iilor financiare.%'* Despre toate acestea, precum "i asupra
propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situa+iile
financiare "i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un
raport amnun+it. Dodalitatea "i procedura de raportare a auditorilor
interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de 5amera 0uditorilor
6inanciari din$om!nia.%)* 0dunarea general poate aproba situa+iile
financiare anuale numai dac acestea suntnso+ite de raportul cenzorilor sau,
dup caz, al auditorilor financiari.%2* 5enzorii sau, dup caz, auditorii interni
vor aduce la cuno"tin+ membrilor consiliului de administra+ie neregulile n
administra+ie "i nclcrile dispozi+iilor legale "iale prevederilor actului
constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la
cuno"tin+ adunrii generale.
Biletul nr.2<"
1. Ce este )aloarea de rentabilitate limitata si cum se determina?
<aloarea de rentabilitate limitata J valoarea flu-urilor de lic1iditati limitatate
pentru un numar de ani.
'. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?
An afar de eviden+ele prevzute de lege, societ+ile pe ac+iuni trebuie s +in:
a* un registru al ac+ionarilor care s arate, dup caz, numele "i prenumele,
codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul ac+ionarilor cu
ac+iuni nominative, precum "i vrsmintele fcute n contul ac+iunilor.
;viden+a ac+iunilor tranzac+ionate pe o pia+ reglementat#sistem alternativ
de tranzac+ionare se realizeaz cu respectarea legisla+iei
specifice pie+ei de capital;
b* un registru al "edin+elor "i deliberrilor adunrilor generale;
c* un registru al "edin+ei "i deliberrilor consiliului de administra+ie, respectiv
ale directoratului "i consiliului de supraveg1ere;
d* un registru al deliberrilor "i constatrilor fcute de cenzori "i, dup caz,
de auditori interni, n e-ercitarea mandatului lor;
e* un registru al obliga+iunilor, care s arate totalul obliga+iunilor emise "i al
celor rambursate, precum "i numele "i prenumele, denumirea, domiciliul sau
sediul titularilor, c!nd ele sunt nominative. ;viden+a obliga+iunilor emise n
form dematerializat "i tranzac+ionate pe o pia+ reglementat sau printr-un
sistem alternativ de tranzac+ionare va fi +inut conform legisla+iei specifice
pie+ei de capital;
f* orice alte registre prevzute de acte normative speciale.
Biletul nr.2<.
Ce este )aloarea de rentabilitate continua si cum se determina?
61
<aloarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de
metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin
aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii %5>* e-primata prin
profitul net, a unui multip licator capitalistic R<aloarea de rentabilitate
continua:<J 5> L 5>#iInde:5>J e-prima profitul net mediu anual
previzionat;5>#iJ valoarea de rentabilitate
2.Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe
actiuni.
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua
categorii:comanditati si comanditari. 5omanditatii au raspundere solidara si
nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere
limitata doar la aportul lor lacapitalul social. @oate celelalte trasaturi
specifice S0 se regasesc si in cazul S50.
Biletul nr.2<+
1.1efini2i capacitatea beneficiar a unei $ntreprinderi i prezenta2i
formele de e-primare a acesteia.
5apacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera
un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condi+ii de motivare si de gestiune
considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc1imbare
semnificativa nu a avut loc J randamentul totalitarii capitalurilor care
finan+eaz ntreprinderea
5apacitatea beneficiara se poate e-prima prin urmtorii indicatori:
- profit brut %diagnosticul financiar-contabil*;
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea
veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flu- de trezorerie sau cas1-floW folosit in evaluarile bazate pe
actualizarea flu-urilor degajate de ntreprindere.
2. Ce $n2elege2i prin audit $n general% dar prin audit financiar& dar prin
audit statutar?
7o+iunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de e-per+i
independen+i n vederea e-primrii unei opinii asupra regularit+ii "i
sincerit+ii acestora.
Prin audit, n general, se n+elege e-aminarea profesional a unei informa+ii
n vederea e-primrii unei opinii responsabile "i independente prin raportarea
la un criteriu %standard, norm* de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbunt+irea utilizrii
informa+iei.
Semnifica+ia auditului financiar: dac este vorba de /audit financiar care
conduce la certificarea situa+iilor financiare., fr nici o ndoial este vorba
de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simpl de /audit financiar. poate fi folosit pentru a desemna
numeroase alte misiuni ca, de e-emplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de +inere a contabilit+ii;
-auditul financiar al opera+iunilor de sc1imb pentru a verifica prezentarea
regulamentar a acestora n situa+iile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii c1eltuielilor sociale pentru a verifica
respectarea legisla+iei sociale;
-auditul financiar asupra situa+iei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clien+i pentru a verifica dac evaluarea
crean+elor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
0ltfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare "i orice studiu asupra
unei sec+iuni sau a unei pr+i din contabilitate sau din situa+iile financiare ale
unei entit+i poate fi calificat ca /audit financiar..
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit
opera+ional sau unei misiuni de audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma /audit financiar. este mult mai
cuprinztoare dec!t cea de /audit statutar.. $eglementarea european
%Directiva a <,,,-a* "i reglementrile na+ionale se refer numai la auditul
statutar, adic auditul asupra situa+iilor financiare ale entit+ii. Din acest
punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei /audit financiar. n
legisla+ia rom!neasc n vigoare n locul celei de /audit statutar. folosit n
legisla+ia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se n+elege e-aminarea efectuat de un profesionist
contabil competent "i independent asupra situa+iilor financiare ale unei
entit+i n vederea e-primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare "i complete a pozi+iei "i situa+iei financiare precum "i a rezultatelor
%performan+elor* ob+inute de acesta.
0ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari
care e-amineaz "i certific n totalitatea lor situa+iile financiare, potrivit
normelor de audit, inclusiv activit+i "i opera+ii specifice intreprinderii
auditate, n virtutea unor dispozi+ii legale %legea contabilit+ii, legea
societ+ilor comerciale, legea pie+elor de capital etc.*, ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii %ac+ionari, asocia+i*.
Biletul nr.2<9
1.Cum se determina si ce semnificatie au flu-urile de trezorerie in
e)aluarea unei intreprinderi?
6lu-urile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. 5are sunt disponibile
tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor
de distributie conform legii societarilor.
6lu-ul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea
c1eltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dob!nzii.
6?IeI? D; @$;VO$;$,; S; PO0@; S@0>,?, ,7D,$;5@:
Profit %pierdere* pe an
L dob!nda pe datoria la ter+i
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilit+ii
dob!nzii pentru datoria la terti
Limpozitul pe venit care poate fi compensate
L deprecierea si alte c1eltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- c1eltuieli de capital
L#- deducerea#cre"terea fondului de rulment, inclusiv a
lic1idit+ilor#datoriilor
6lu- de trezorerie
2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in
cadrul societatilor cu raspundere limitatei?
0dunarea general a asocia+ilor are urmtoarele obliga+ii principale:a* s
aprobe situa+ia financiar anual "i s stabileasc repartizarea profitului
net; b* s desemneze administratorii "i cenzorii, s i revoce#demit "i s le
dea descrcarede activitate, precum "i s decid contractarea auditului
financiar, atunci c!nd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c* s
decid urmrirea administratorilor "i cenzorilor pentru daunele
pricinuitesociet+ii, desemn!nd "i persoana nsrcinat s o e-ercite;d* s
modifice actul constitutiv
Biletul nr.2<:
1. 5n ce const metoda flu-urilor de disponibilit2i actualizate?
Detoda D56 consta in nsumarea flu-urilor de disponibilitati care raman in
fiecare an in unitate, pana in anul ,,n., c!nd se apreciaz ca proprietarul ar
trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n. se
stabile"te valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
2.Cum poate fi redus sau ma=orat capitalul social?
CAP5T4GCG 553 Reducerea sau ma=orarea capitalului social
Art. 2<9 din legea 1*;;<
%&*5apitalul social poate fi redus prin:
a*micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b*reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c*dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
%'*5apitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata
de pierderi, prin:
a*scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b*restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu
reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte
sociala;
c*alte procedee prevazute de lege.
Art. 2<:
%&*$educerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua
luni din ziua in care 1otararea a fost publicata in Donitorul Oficial al
$omaniei, Partea a ,<-a.
%'*8otararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand
legea il fi-eaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul
ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
%)*5reditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii 1otararii,
vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit
scadente pana la data respectivei publicari. 0cestia au dreptul de a face
opozitie impotriva acestei 1otarari, in conformitate cu art. E'.
%:*$educerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul
actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori
garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea
creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor
garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile
nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar 1otararea
judecatoreasca a ramas definitiva.
%2*?a cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare
publicarii 1otararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii
adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului
social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat
garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. %)*.
Art. 2<;
5and societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea
capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in
contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
Art. 21<
%&*5apitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin
majorarea valorii nominale a actiunilor e-istente in sc1imbul unor noi
62
aporturi in numerar si#sau in natura.
%'*De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu
e-ceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de
emisiune, ori prin compensarea unor creante lic1ide si e-igibile asupra
societatii cu actiuni ale acesteia.
%)*Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in
rezerve, fara a majora capitalul social.
%:*Darirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor
poate fi 1otarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand
este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune.
Art. 212
%&*Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea
dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
%'* ,n caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile
autentice a ' dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre
membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea
formalitatilor prevazute la art. &4 si va cuprinde:
a*data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b*denumirea si sediul societatii;
c*capitalul social subscris si varsat;
d*numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor
directoratului si consiliului de supraveg1ere, cenzorilor sau, dupa caz,
auditorului financiar, si domiciliul lor;
e*ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul
auditorilor financiari;
f*dividendele platite in ultimii 2 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta
data, au trecut mai putin de 2 ani;
g*obligatiunile emise de societate;
1*1otararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea
totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare
la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si
data de la care se vor plati dividendele.
%)*0cceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu
cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a e-ercitat in nici un mod
drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 21
Dajorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori
mobiliare si#sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona
drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei
specifice pietei de capital.
Art. 21"
,n caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii,
respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru e-actitatea
celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau
in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu
prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 21.
%&*Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea
generala care a 1otarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea
unuia sau mai multor e-perti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile
art. )4 si )G.
%&
&
*,n cazul in care majorarea capitalului social este efectuata pentru
realizarea unei fuziuni sau divizari si pentru efectuarea, daca este cazul, a
platilor in numerar catre actionarii#asociatii societatii comerciale absorbite
sau divizate, nu este necesara intocmirea raportului prevazut la alin. %&*, daca
proiectul de fuziune sau divizare a fost supus e-aminarii unui e-pert
independent potrivit dispozitiilor art. ':)) alin. %&*-%:*.
%'*0porturi in creante nu sunt admise.
%)*Dupa depunerea raportului de e-pertiza, adunarea generala e-traordinara
convocata din nou, avand in vedere concluziile e-pertilor, poate 1otari
majorarea capitalului social.
%:*8otararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in
natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor
emite in sc1imb.
Art. 21+
%&*0ctiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre
subscriere, in primul rand actionarilor e-istenti, proportional cu numarul
actiunilor pe care le poseda.
%'*;-ercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul
termenului 1otarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie,
respectiv directorat, in conditiile art. ''(& alin. %:*, daca actul constitutiv nu
prevede alt termen. ,n toate situatiile, termenul acordat pentru e-ercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii
1otararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de
administratie#directoratului, in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a.
Dupa e-pirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere
publicului.
%)*Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului
articol este anulabila.
Art. 21+
1
0ctionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite
obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. '&E se aplica in mod
corespunzator.
Art. 219
%&*Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin
1otararea adunarii generale e-traordinare a actionarilor.
%'*5onsiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie
adunarii generale e-traordinare a actionarilor un raport scris, prin care se
precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. 0cest raport
va e-plica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a
actiunilor.
%)*8otararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din
capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
%:*8otararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul
de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul
comertului si publicare in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a.
Art. 21;
%&*8otararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce
efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de
la data adoptarii.
%'*Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va
fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune
prevad aceasta posibilitate.
Art. 22<
%&*0ctiunile emise in sc1imbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la
data subscrierii, in proportie de cel putin )( 3 din valoarea lor nominala si,
integral, in termen de cel mult ) ani de la data publicarii in Donitorul Oficial
al $omaniei, Partea a ,<-a, a 1otararii adunarii generale.
%'*,n acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in sc1imbul aporturilor
in natura.
%)*5and s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la
data subscrierii.
%:*Dispozitiile art. G4 alin. %)* si ale art. &(( raman aplicabile.
Art. 22<
1
%&*Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul,
poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 2 ani de la
data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o
valoare nominala determinata %capital autorizat*, prin emiterea de noi actiuni
in sc1imbul aporturilor.
%'*O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a
actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita
perioada, ce nu poate depasi 2 ani de la data inregistrarii modificarii. 0ctul
constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
%)*<aloarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din
capitalul social subscris, e-istent in momentul autorizarii.
%:*Prin autorizarea acordata conform alin. %&*-%)*, consiliului de
administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a
decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor
e-istenti. 0ceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv
directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si
majoritate prevazute la art. '&F alin. %)*. Decizia consiliului de administratie,
respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de
preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in
registrul comertului si publicare in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a
,<-a.
Art. 221
Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in
modalitatile si din sursele prevazute de art. '&(.
Biletul nr.2<;
1.Care sunt cele " etape 7pai! $n e)aluarea $ntreprinderii prin metoda
flu-urilor de disponibilit2i actualizate?
0plicare metodei se face in patru etape:
&. 5alculul flu-ului de lic1iditati nete istorice pe minim trei ani folosind
sinteza diagnosticelor
'. Proiectarea flu-ului de lic1iditati nete pe o perioada mai lunga, dar
compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna
viziune, o n+elegere a flu-urilor trecute: v!nzri, preturi, structura
c1eltuielilor, riscuri, etc.
). Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cas1-floW-ul
din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand
seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va
decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de
regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cas1 floW-ul
63
ultimului an prognozat %<rJV-56* sau aplicand modelul 9ordon
KKK&KKK, unde Y este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cre"terea
pe
Y-g termen lung a flu-ului de numerar
:. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila
readucerea flu-urilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi;
numita si rata neutra
;a poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de
stat.
2.Cum poate fi e-clus un asociat din societatea $n nume colecti)& $n
comandit simpl sau cu rspundere limitat?
T5TGCG @3 A-cluderea si retragerea asociatilor
Art. 222
%&*Poate fi e-clus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu
raspundere limitata:
a*asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b*asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit
legalmente incapabil;
c*asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in
administratie ori contravine dispozitiilor art. 4( si 4';
d*asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se
serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al
altora.
%'*Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in
comandita pe actiuni.
Art. 22
%&*;-cluderea se pronunta prin 1otarare judecatoreasca la cererea societatii
sau a oricarui asociat.
%'*5and e-cluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si
asociatul parat.
%)*5a urmare a e-cluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi
1otarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti
asociati.
%)
&
*8otararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de e-cludere este
supusa numai apelului.
%:*8otararea definitiva de e-cludere se depune, in termen de &2 zile, la
oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa in registru, iar dispozitivul
1otararii se publica, la cererea societatii, in Donitorul Oficial al $omaniei,
Partea a ,<-a.
Art. 22"
%&*0sociatul e-clus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in
ziua e-cluderii sale, insa nu va putea cere lic1idarea lor pana ce acestea nu
sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
%'*0sociatul e-clus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul
social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Art. 22.
%&*0sociatul e-clus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de
societate, pana in ziua ramanerii definitive a 1otararii de e-cludere.
%'*Daca, in momentul e-cluderii, sunt operatiuni in curs de e-ecutare,
asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea
ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.
Art. 22+
%&*0sociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in
societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a*in cazurile prevazute in actul constitutiv;
a
&
*in cazurile prevazute la art. &):;
b*cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c*in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza
acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza
unei 1otarari a tribunalului, supusa numai apelului.
%&
&
*Dreptul de retragere poate fi e-ercitat, in cazurile prevazute la alin. %&* lit.
a* si b*, in termen de )( de zile de la data publicarii 1otararii adunarii
generale a asociatilor in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a.
Dispozitiile art. &): alin. %'&* se aplica in mod corespunzator.
%'*,n situatia prevazuta la alin. %&* lit. c*, instanta judecatoreasca va dispune,
prin aceeasi 1otarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a
celorlalti asociati.
%)*Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se
stabilesc prin acordul asociatilor ori de un e-pert desemnat de acestia sau, in
caz de neintelegere, de tribunal. 5osturile de evaluare vor fi suportate de
societate.
Biletulnr.21<
1.Ce este )aloarea rezidual& cum se determin i c/nd se folosete $n
e)aluarea $ntreprinderii?
<aloarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o
obtina in sc1imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa
deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
<aloarea reziduala, de regula se calculeaza :
&. prin aplicarea unui multiplicator z la cas1 floW-ul ultimului an prognozat
%<rJV-56* sau
'. aplicand modelul 9ordon
KKK&KKK, unde Y este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea
pe termen lung a flu-ului de numerar
Y-g
2. Care sunt mi=loacele prin care se pot dizol)a societ2ile comerciale?
CAP5T4GCG 53 1izol)area societatilor
Art. 229
%&*Societatea se dizolva prin:
a*trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b*imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea
acestuia;
c*declararea nulitatii societatii;
d*1otararea adunarii generale;
e*1otararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,
precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea
societatii;
f*falimentul societatii;
g*alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
%'*,n cazul prevazut la alin. %&* lit. a*, asociatii trebuie sa fie consultati de
catre consiliul de administratie, respectiv de directorat, cu cel putin ) luni
inainte de e-pirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a
acesteia. ,n lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate
dispune, prin inc1eiere, efectuarea consultarii conform art. &&G alin. %)*.
%)*Daca procedura prevazuta la alin. %'* nu este indeplinita, la e-pirarea
duratei mentionate in actul constitutiv orice persoana interesata sau Oficiul
7ational al $egistrului 5omertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru
constatarea dizolvarii societatii.
%:*?ic1idarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. ')F
alin. %E*-%&(*.
Art. 22:
%&*Societatea pe actiuni se dizolva:
a*in cazul si in conditiile prevazute la art. &2)
':
;
b*in cazul si in conditiile prevazute la art. &( alin. %)*.
%'*Prevederile alin. %&* lit. a* se aplica in mod corespunzator si societatii cu
raspundere limitata.
Art. 22;
%&*Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin
falimentul, incapacitatea, e-cluderea, retragerea sau decesul unuia dintre
asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul
singur.
%'*Se e-cepteaza cazul cand in actul constitutiv e-ista clauza de continuare
cu mostenitorii sau cand asociatul ramas 1otaraste continuarea e-istentei
societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
%)*Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita
simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul
asociat comanditat sau comanditar.
Art. 2<
%&*,n societatile in nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu e-ista
conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine
mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de ) luni de la
notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue
societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta.
%'*Prevederile alin. %&* se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de
deces al unuia dintre asociatii comanditati, in afara de cazul cand
mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate.
%)*Dostenitorii raman raspunzatori, potrivit art. '':, pana la publicarea
sc1imbarilor intervenite.
Art. 21
%&*,n caz de dizolvare a societatii prin 1otarare a asociatilor, acestia vor putea
reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra
1otararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.
%'*7oua 1otarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul
registrului comertului o va trimite Donitorului Oficial al $omaniei, spre
publicare in Partea a ,<-a, pe c1eltuiala societatii.
%)*5reditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva
1otararii, in conditiile art. E'.
Art. 22
%&*Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul
comertului si publicata in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a, in
afara de cazul prevazut la art. ''F alin. %&* lit. a*.
%'*,nscrierea si publicarea se vor face conform art. '(:, cand dizolvarea are
loc in baza unei 1otarari a adunarii generale, si in termen de &2 zile de la data
64
la care 1otararea judecatoreasca a ramas definitiva, cand dizolvarea a fost
pronuntata de justitie.
%)*,n cazul prevazut la art. ''F alin. %&* lit. f*, dizolvarea se pronunta de
tribunalul investit cu procedura falimentului.
Art. 2
%&*Dizolvarea societatii are ca efect desc1iderea procedurii lic1idarii.
Dizolvarea are loc fara lic1idare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a
societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.
%'*Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul,
nu mai pot intreprinde noi operatiuni. ,n caz contrar, acestia sunt personal si
solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse.
%)*,nterdictia prevazuta la alin. %'* se aplica din ziua e-pirarii termenului
fi-at pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost 1otarata
de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.
%:*Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile
lic1idarii, pana la terminarea acesteia.
Art. 2"
Dizolvarea societatii inainte de e-pirarea termenului fi-at pentru durata sa
are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de )( de zile de la
publicarea in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a.
Art. 2.
,n societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere
limitata, asociatii pot 1otari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea
prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lic1idare a
societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lic1idarea
patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea
lui in acord cu creditorii.
%'*Prin votul unanim al asociatilor se poate 1otari si asupra modului in care
activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. ,n lipsa
acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura
lic1idarii prevazuta de prezenta lege.
%)*@ransmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata
creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului.
%:*$egistrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului
de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate
proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara.
Art. 29
%&*?a cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului 7ational al
$egistrului 5omertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in
cazurile in care:
a*societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
c*societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu
indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori
nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;
c
&
*societatea s-a aflat mai mult de ) ani in inactivitate temporara, anuntata
organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului; termenul de ) ani curge
de la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind starea de
inactivitate temporara a societatii;
d*societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.
%'*Dispozitiile alin. %&* lit. c* nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a
fost in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in
registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi ) ani.
%)*8otararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza
in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice
judetene, respectiv a municipiului >ucuresti, si se publica in Donitorul
Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a, pe c1eltuiala titularului cererii de
dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii.
%:*,n cazul mai multor 1otarari judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile
prevazute la alin. %&*, publicitatea se va putea efectua in Donitorul Oficial al
$omaniei, Partea a ,<-a, in forma unui tabel cuprinzand: codul unic de
inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta
care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data 1otararii de
dizolvare. ,n aceste cazuri, tarifele de publicare in Donitorul Oficial al
$omaniei, Partea a ,<-a, se reduc cu 2( 3.
%2*Orice persoana interesata poate face numai apel impotriva 1otararii de
dizolvare, in termen de )( de zile de la efectuarea publicitatii potrivit
prevederilor alin. %)* si %:*. 0pelantul va depune o copie a apelului la oficiul
registrului comertului la care este inregistrata societatea a carei dizolvare a
fost pronuntata.
%E*?a data la care 1otararea judecatoreasca de dizolvare ramane definitiva,
persoana juridica intra in lic1idare, potrivit prevederilor prezentei legi.
%F*Daca in termen de ) luni de la data la care 1otararea judecatoreasca de
dizolvare a ramas definitiva nu se procedeaza la numirea lic1idatorului,
judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un
lic1idator de pe ?ista practicienilor in reorganizare si lic1idare, remunerarea
acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in
cazul lipsei acesteia, din fondul de lic1idare constituit in temeiul prevederilor
art. : alin. %E* din ?egea nr. 42#'((E, cu modificarile si completarile
ulterioare.
%F
&
*8otararile judecatoresti pronuntate in conditiile alin. %F* se comunica
lic1idatorului numit, se publica pe pagina de internet a Oficiului 7ational al
$egistrului 5omertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului
in care este inmatriculata societatea comerciala dizolvata.
%la data 'G-iun-'((F 0rt. ')F, alin. %F* din titlul <,, capitolul , completat de
0rt. ,, punctul 2F. din Ordonanta urgenta 4'#'((F *
%4*Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat, in conditiile alin. %F*, cu nici o
cerere de numire a lic1idatorului in termen de ) luni de la e-pirarea
termenului prevazut la alin. %F*, persoana juridica se radiaza din oficiu din
registrul comertului, prin inc1eiere a judecatorului delegat, pronuntata la
cererea Oficiului 7ational al $egistrului 5omertului, cu citarea partilor,
conform dreptului comun.
%G*,nc1eierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica
persoanei juridice la sediul social, 0gentiei 7ationale de 0dministrare
6iscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului
>ucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de ,nternet a Oficiului
7ational al $egistrului 5omertului si la sediul oficiului registrului comertului
de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul.
%&(*>unurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul
comertului, in conditiile alin. %4* si %G*, revin actionarilor.
Art. 29
1
%&*0tunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe
durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi
nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, a lic1idarii societatii.
%'*0tunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru
obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea sa va
fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lic1idarii
societatii.
%)*0sociatul care, in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al
raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde
nelimitat pentru obligatiile neac1itate ale societatii dizolvate, respectiv
lic1idate.
%:*$aspunderea asociatului devine nelimitata in conditiile alin. %)*, in special
atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale
proprii sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal ori al
unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod
societatea nu va mai fi in masura sa isi e-ecute obligatiile.
65