Sunteți pe pagina 1din 5

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cantareata Cheala De Eugen Ionescu


La nceputul unei discuii rostite la Institutele Franceze din Italia, n 1958, Eugen
Ionescu declarase:
n 1948, nainte de a scrie pria ea pies!, "nt!reaa c#eal!, nu $oia s! de$in un
autor draatic% &$ea pur 'i siplu a(iia de a cunoa'te engleza, n$!area englezei nu
duce neap!rat la draaturgie% )ipotri$!, tocai pentru c! n*a reu'it s! n$! engleza, a
de$enit scriitor de teatru% +*a scris aceste piese nici ca s! ! r!z(un pe e'ecul eu, de'i s*a
spus c! piesa "nt!reaa c#eal!, e o satir! a (urg#eziei engleze% )ac! a' -i $rut 'i n*a' -i reu'it
s! n$! italiana, rusa ori turca, s*ar -i putut spune tot att de (ine c! piesa, rezultnd din acest
e-ort zadarnic este o satir! a societ!ii italiene, ruse'ti sau turce'ti% .it c! tre(uie s! !
e/plic, lat! ce s*antplat: a'adar, ca s! cunosc engleza, cup!rai, acu nou! sau zece ani,
un anual de con$ersaie -ranco*englez!, pentru ncep!tori% 0*a pus pe trea(!%
"on'tiincios, copiai, ca s! le n$! pe dina-ar!, -razele scoase din anualul eu% 1ecitindu*le
cu (!gare de sea!, n$!ai deci nu engleza, ci ni'te ade$!ruri surprinz!toare: c! snt 'apte
zile ntr*o s!pt!n! de e/eplu, ceea ce de alt-el 'tia2 sau c! podeaua se a-l! 3os 'i ta$anul
sus, lucru pe care iar!'i l 'tia, poate, dar la care nu cugetase niciodat! n od serios sau
pe care l uitase 'i care*i ap!rea, dintr*o dat!, pe ct de uiitor, pe att de indiscuta(il de
ade$!rat% & -!r! ndoial! destul spirit -iloso-ic ca s!*i -i dat seaa c! nu ni'te siple -raze
engleze'ti n traducere -rancez! recopia n caietul eu, ci ni'te ade$!ruri -undaentale,
ni'te constat!ri pro-unde%
+u a(andonai nc! engleza pentru atta lucru% )in -ericire, c!ci, dup! ade$!rurile
uni$ersale, autorul anualului i dez$!luia ni'te ade$!ruri particulare2 iar n acest scop,
autorul, inspirat -!r! ndoial! din etoda platonician!, le e/pria cu a3utorul dialogului%
Incepnd cu lecia a treia, erau puse -a! n -a! dou! persona3e, despre care nu 'tiu nc! dac!
erau reale ori in$entate: )l 'i dna .it#, o perec#e de englezi% .pre area ea inunare, dna
.it# aducea la cuno'tin! soului ei c! a$eau ai uli copii, c! locuiau n pre3uriile
Londrei, c! se nueau .it#, c! dl .it# era -uncionar, c! a$eau o ser$itoare, 0ar4, 'i ea
englezoaic!, c! a$eau, de dou!zeci de ani, ni'te prieteni pe care*i c#ea 0artin%
Pagina 1 din 5
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
i spunea, desigur c! )% .it# tre(uia s! -ie oarecu la curent cu toate astea2 dar
c! nu se 'tie niciodat!, snt 'i oaeni att de distrai2 pe de alt! parte, e (ine s! le reainti
seenilor no'tri ni'te lucruri pe care ei le pot uita sau de care nu snt ndea3uns de con'tieni%
0ai erau, n a-ar! de aceste ade$!ruri particulare peranente, alte ade$!ruri ale oentului
care se ani-estau2 de pild!, c! -ailia .it# tocai cinase 'i c! era ora 9 seara, dup! cu
ar!ta pendula, ora englezeasc!%
i ng!dui s! $! atrag atenia asupra caracterului nendoielnic, per-ect a/ioatic, al
a-iraiilor dnei .it#, ca 'i asupra deersului cu totul cartezian al autorului anualului
eu de englez!, c!ci ceea ce era rearca(il aici era naintarea superior etodic! a c!ut!rii
ade$!rului% La Lecia a cincea, prietenii -ailiei .it#, -ailia 0artin, soseau2 con$ersaia se
anga3a ntre cei patru 'i, pe a/ioele eleentare, se cl!deau ni'te ade$!ruri ai cople/e:
5satul e ai lini'tit dect arele ora'5, a-irau unii2 5la ora' populaia e ai dens!, e/ist! 'i
pr!$!lii ai ulte5, replicau ceilali, lucru care iar!'i e ade$!rat 'i do$ede'te, pe de alt!
parte, c! ni'te ade$!ruri antagoniste pot coe/ista -oarte (ine%
&tunci a$ui o iluinare% +u ai era $or(a s!*i des!$r'esc cunoa'terea li(ii
engleze% )ac! *a' -i str!duit s!*i (og!esc $oca(ularul englez, s! n$! cu$inte, ca s!
traduc ntr*o alt! li(! ceea ce putea s! spun la -el de (ine n -ranuze'te, -!r! s! in seaa
de 5coninutul5 acestor cu$inte, de ceea ce dez$!luiau ele, ar -i nsenat s! cad n p!catul de
-oralis pe care ast!zi directorii de con'tiin! l condan! pe (un! dreptate% &(iia ea
de$enise ai are: s! le counic conteporanilor ei ade$!rurile eseniale de care !
-!cuse s! de$in con'tient anualul de con$ersaie -r6nco*englez!% 7e de alt! parte, dialogurile
din -ailia .it#, din -ailia 0artin, dintre -ailia .it# 'i -ailia 0artin, erau ntr*ade$!r
teatru, teatrul -iind dialog% "eea ce tre(uia s! -ac era deci o pies! de teatru% .crisei ast-el
"nt!reaa c#eal!, care e deci o oper! teatral! speci-ic didactic!% 8i de ce se nue'te opera
asta "nt!reaa c#eal! 'i nu Engleze'te -!r! pro-esor, cu ! gndii ai nti s*o intitulez,
nici 9ra englez!, cu $rui, un oent, s*o nuesc ai apoi: &r -i prea ulte de spus: unul
dintre oti$ele pentru care "nt!reaa c#eal! a -ost intitulat! a'a este c! nici o cnt!rea!,
c#eal! sau pletoas!, nu*'i -ace aici apariia% &!nuntul acesta ar tre(ui s! -ie su-icient% 9
ntreag! parte a piesei este alc!tuit! din punerea cap la cap a unor -raze e/trase din anualul
eu de englez!2 -ailia .it# 'i -ailia 0artin din acela'i anual snt -ailiile .it# 'i
0artin din piesa ea, snt aceia'i, rostesc acelea'i sentine, -ac acelea'i aciuni sau acelea'i
5inaciuni5, n orice 5teatru didactic5, nu e'ti o(ligat s! -ii original, nu e'ti o(ligat s! spui ce
gnde'ti tu nsui: ar -i o gre'eal! gra$! contra ade$!rului o(iecti$2 nu tre(uie dect s!
transii, uil, n$!!tura care ne*a -ost ea ns!'i transis!, ideile pe care le*a priit% "u
Pagina 2 din 5
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
i*as -i putut eu perite s! sc#i( lucrul cel ai nensenat din cu$intele ce e/priau ntr*
un c#ip att de con$ing!tor ade$!rul a(solut: Fiind autentic didactic!, piesa ea nu tre(uia,
ai ales, s! -ie original! 'i nici s!*i ilustreze talentul;
<otu'i, te/tul "nt!reei c#ele n*a -ost o lecie ='i un plagiat> dect n punctul de
plecare% .*a petrecut un -enoen ciudat, nu 'tiu cu: te/tul s*a trans-orat su( oc#ii ei, pe
nesiite, potri$a $oinei ele% 7ropoziiile cu totul siple 'i luinoase pe care le
nscrisese, cu srguin!, pe caietul eu de 'colar, l!sate acolo, se decantar! dup! o (ucat! de
$ree, se i'car! singure, se corupser!, se denaturar!% 1eplicile din anual, pe care le
copiase totu'i corect, cu gri3!, unele dup! altele, se dereglar!% &st-el, acest ade$!r de
net!g!duit, sigur: 5podeaua se a-l! 3os, ta$anul e sus5% &-iraia * pe ct de categoric! pe att
de solid!: cele 'apte zile ale s!pt!nii snt luni, ari, iercuri, 3oi, $ineri, s(!t!,
duinic! * se deteriora, iar )% .it#, eroul eu, ne n$!a c! s!pt!na e alc!tuit! din trei
zile care snt: ari, 3oi 'i ari% 7ersona3ele ele, (ra$ii ei (urg#ezi, -ailia 0artin, so 'i
soie, -ur! lo$ii de anezie: cu toate c! se $edeau 'i 'i $or(eau n -iecare zi, nu se ai
recunoscur!% &lte lucruri alarante se produser!: cei doi .it# ne aduceau la cuno'tin!
oartea unui anue ?o((4 @atson, cu neputin! de identi-icat, c!ci ne ai ncuno'tinau 'i
c! trei s-erturi dintre locuitorii ora'ului, (!r(ai, -eei, copii, pisici, ideologi, purtau nuele
de ?o((4 @atson% An al cincilea persona3, nea'teptat, se i$ea n s-r'it pentru a agra$a
tul(urarea lini'titelor gospod!rii, c!pitanul de popieri care po$estea ntpl!ri n care se
p!rea c! e $or(a despre un t!uras ce ar -i adus pe lue o enor! 3uninc!, %despre un 'oarece
care ar -i -!tat un unte2 apoi popierul pleca, pentru a nu rata un incendiu, pre$!zut de trei
zile, notat n carnetul lui, care tre(uia s! iz(ucneasc! la cel!lalt cap!t al ora'ului, n tip ce
-ailiile .it# 'i 0artin 'i reluau con$ersaia% Bai, ade$!rurile eleentare 'i nelepte pe
care le sc#i(au ntre ei, nl!nuite unele de altele, nne(uniser!, li(a3ul se dezarticulase,
persona3ele se descopuseser!2 cu$ntul, a(surd, se golise de coninutul s!u 'i totul se
nc#eia cu o ceart! ale c!rei oti$e erau iposi(il de cunoscut, c!ci eroii ei 'i aruncau n
-a! nu ni'te replici, nici !car (uc!i de propoziii, nici cu$inte, ci sila(e, sau consoane, sau
$ocale;%%%
7entru ine, -usese $or(a despre un -el de pr!(u'ire a realului% "u$intele de$eniser!
ni'te scoare sonore, lipsite de sens2 la -el 'i persona3ele, (ineneles, se goliser! de psi#ologia
lor, iar luea i ap!rea ntr*o luin! neo(i'nuit!, poate n ade$!rata ei luin!, dincolo de
interpret!ri 'i de o cauzalitate ar(itrar!%
.criind aceast! pies! =c!ci aceasta de$enise un soi de pies! sau o antipies!, adic! o
ade$!rat! parodie de pies!, o coedie a coediei>, era cuprins de o $erita(il! indispoziie,
Pagina 3 din 5
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de aeeal!, de grea!% )in cnd n end, era o(ligat s! ! ntrerup 'i, ntre(ndu*! ce
dia$ol ! -ora s! continuu s! scriu, ! ducea s! ! ntind pe canapea, cu teaa c! o $oi
$edea scu-undndu*se n neant2 'i pe ine odat! cu ea% "nd a terinat lucrul, a -ost totu'i
-oarte ndru de el% i nc#ipuia c! a scris ce$a ca un -el de tragedie a li(a3ului;%%%
"nd a -ost 3ucat!, a -ost aproape irat s!*i aud rznd pe spectatorii care interpretau ='i
interpreteaz! n continuare> toate astea ca pe ce$a $esel, considernd c! era desigur o
coedie, c#iar o -ars!% "i$a nu s*au n'elat =Cean 7ouillon, ntre alii> 'i au siit
indispoziia% &lii 'i*au dat seaa c! n pies! era luat n rs teatrul tui ?erstein 'i actorii lui:
actorii lui +icolas ?ataille 'i d!duser! seaa ai nainte de acest lucru, 3ucnd piesa =ai
ales la priele reprezentaii> ca pe o elodra!%
0ai trziu, analiznd aceast! oper!, ni'te critici serio'i 'i sa$ani o interpretar! doar ca
pe o critic! a societ!ii (urg#eze 'i ca pe o parodie a teatrului de (ule$ard% & spus adineaori
c! adit 'i aceast! interpretare: totu'i, nu e $or(a, n intea ea, de o satir! a entalit!ii
ic*(urg#eze legate de cutare sau cutare societate% Este $or(a inaeose(i de un -el de ic!*
(urg#ezie uni$ersal!, ic*(urg#ezul -iind oul ideilor priite de*a gata, al lozincilor,
con-oristul de pretutindeni: acest con-oris este dez$!luit (ineneles de li(a3ul s!u
autoat% <e/tul "nt!reei c#ele sau al anualului de n$!at engleza =sau rusa, sau
portug#eza>, alc!tuit din e/presii gata -!cute, din cli'eele cele ai tocite, i dez$!luia,
tocai prin asta, autoatisele li(a3ului, ale coportaentului oaenilor, 5$or(irea
pentru a nu spune niic5, $or(irea pentru c! nu este niic personal de spus, a(sena de$iat!
l!untric!, ecanica $ieii de -iecare zi, oul sc!ldndu*se n ediul s!u social,
neaideose(indu*se de el% "ei din -ailiile .it# 'i 0artin nu ai 'tiu s! $or(easc!, pentru
c! nu ai 'tiu s! gndeasc!, nu ai 'tiu s! gndeasc! pentru c! nu ai 'tiu s! se eoioneze,
nu ai au pasiuni, nu ai 'tiu s! e/iste, pot 5de$eni5 oricine, orice, deoarece, ne-iind, ei nu
snt dect ceilali, luea ipersonalului, pot -i sc#i(ai ntre ei: pute s!*l pune pe 0artin
n locul lui .it# 'i nu se $a (!ga de sea!% 7ersona3ul tragic nu se sc#i(!, se s-ar!2 el
este el, este real% 7ersona3ele coice snt oaenii care nu e/ist!%D
Pagina din 5
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 5 din 5