Jurnal Athonit

sau
Initierea Domnului

Avertisment:
Stiu c acest jurnal
(ca orice jurnal)
se va opri brusc.

Miercuri, 8 Aprilie 18 ! "ucuresti
Dimineata, cu jumtate #e n#ej#e si cu un rucsac plin #e semni$icanti (anii care n%am
mai urcat pe munte &mi rup salele), la 'onsulat( o, minune) ! *recii stia%s mai putin mincinosi
#ec+t am $ost eu persua#at s cre#. ,otusi, totusi( nu mai #eparte #ec+t m+ine, le ,esalonic, Al.
('el necunoscut si $iresc ! *a-#a noastr #e o noapte, jumtate rom+n, jumtate *rec. .rec #up
tat. De $apt, ne va mrturisi, la insistentele Flcului, c el se simte &ntre* *rec si &ntre* rom+n
! #esi rom+nii &i spun /.recule)/, iar *recii &i spun /0om+nule)/), Al., #eci, cu tristete spunea c
cea mai semni$icativ, mai clar trstur comun a *recilor #e ast-i e minciuna. /Au #evenit
toti niste mincinosi. ,oti mint pe rupte./ Si era trist, si visa la *recii #e alt#at1
,otusi, &mi #au vi-a (a#evrul e c erau #ecis s le spun c stau acolo cu rucsacul &n spate, &n $ata
'onsulatului ! c n%am venit #e%acas cu rucsacul ca s m%ntorc &napoi), iar Dumitru cel 0u,
bietul, jalnicul cerber rom+n #e la 'onsulat e, ar -ice cineva, suspect #e amabil.
2e autocar ne #istrm, cu 2rintele A. ! r+su%pl+nsu( eu chiar m nelinistesc !, la *+n#ul c
ajun*em &n vama *recilor &nainte #e mie-ul noptii. Am cerut vi-a #in Aprilie1
,recem Dunrea cu un soi #e slep #e secol 3I3( 4 ore. Manevre neverosimile, ca pe Mississippi.
5a bul*ari soselele (poti s nu vorbesti #e soselele &n care e banii populatiei6) sunt mai bune si
mai prostituate ! #ar pustii (&n mijlocul sptm+nii)( nu au bani #e ben-in. Din -ece &n -ece
minute mai ve-i c+te o camionet sau c+te un tir. 5a un popas, cu va#, $ri*i#ere 'oca%'ola *oale.
"em ap #e i-vor bul*resc.


Joi, Aprilie 18 ! ,esalonic
Noroace si umblturi de la Domnul Dumnezeu. Dumne-eul intempestiv si Dumne-eul
care te rb#ureste. Dumnezeu e si Zeul locului stuia, asa cum e el, si al oamenilor
locului stuia, asa cum sunt ei. S-a strduit o zi ntreag s m conving. Dragul de El: a
reusit, ctre sear.


7ineri, 18 Aprilie (&n sptm+na #inaintea Sptm+nii Mari) ! Muntele Athos
n drum spre atopaidiou, pe banc!eta din spate a jeep-ului, primele pulsiuni ale
M9:,;59I. "untele sta retras si linistit trebuie c e un vulcan spiritual # nviat din
propria-i cenus, mi va spune peste zece zile $rintele "acarie de la Simonos $etras: c%nd
cei mai optimisti credeau c cea mai bun solutie ar &i ca toti mona!ii s &ie adunati ntr-o
singur mnstire, iar restul s &ie trans&ormate n muzee-!oteluri, c%teva in&uzii de obsti
noi de mona!i tineri, venite din 'recia, sub ndrumarea unor stareti !arismatici, l-au nviat,
l-au &cut s irump. Si irumpe: c%nd si unde te miri, c%nd si unde nu te miri.
atopaidiou: c%nd intri pentru prima oar ntr-un (at!oli(on at!onit esti coplesit, su&ocat,
stropsit, zdrobit de candelabrele lui )polieleos-ul si horos-ul: polieleos pentru c e pus n
miscare la $olieleu, si horos pentru c !oreste n momentele mai nlttoare ale slu*belor+,
de multimea )in&lationist,+ de icoane, care ncon*oar c!iar si colonadele, de multimea
s&esnicelor )neornamentale+. mi vor trebui dou zile ca s ncep s trec dincolo.
-gumenul E&rem.
.ei cinci rom%ni de aici. $e patru i cunosc din tar. /ineri, toti unul si unul. n tar de ce
nu s-au putut aduna, S rspund ritorii.
0!, du!ul )demonul, dracul+ trii mele1 .redeam c esti o bltoac sttut, cu mtasea
broastei mai groas dec%t sm%nt%na pe laptele de bivolit. .redeam c esti )apud Sebastian
".+ o mare de nisip n care dac arunci un bolovan )sau c!iar o gogoas+, indi&erent c%t de
mare, nu se nt%mpl nimic altceva dec%t miscarea celor c%teva &iricele de nisip mpre*urul
czturii, cu e2clusivitate pe conturul zonei de impact3 .red si acum. Dar acum mai cred
c o bun poarte din nisipul mrii acesteia e nc n aer, dup uraganul comunist.
0cum asteptm %ntul, Du!ul s su&le unde vrea.


S+mbta lui 5a-r
atopaidiou are multi strini. ntr-o obste de 45 de mona!i sunt 4 australieni )1 # ti vine s
zici+, 6 rom%ni )plus al saselea arvunit+, 7 &rancezi, un ce!, un brazilian, un american.
I*umenul ;$rem( mers si aer #e lupttor%p+n%la%capt< mentalitate #e &nvin*tor.
Mercenar cu e=perient, cptat &n luptele #in :ea S>iti. Si $i*ur luminoas,
-+mbitoare. 9n om care stie s r+#, &n stare #e sotii. ?+tru.
Sigur c mi place.
0tmos&er normal, sntoas n mnstirea asta.
Sigur c mi place.
$rintele 0. iar muteste si &uge. De dou zile dispare c%nd e prile* de sc!imbat o vorb, ca
si c%nd nu ne-ar cunoaste )limba si pe noi+. l voi ntelege mai t%rziu, l voi ntelege mai
t%rziu.


Duminica @loriilor
$e la pr%nz, 7-8 ore cu mona!ul /!.. 9rea s m cunoasc9 # c nu m recunoaste: s m
testeze, s vad ce si cum g%ndesc.
orbim si despre pozitia mea ecumenic: m e2plic. Drept urmare, imediat dup vecernie,
nainte de a intra la trapez, mona!ul /!. mi-l prezint pe mona!ul "atei: american,
vetero-catolic, ieromona! augustinian, convertit la ortodo2ie si rebotezat la S&%ntul "unte.
$rima ispit marcant: sc!imb c%teva cuvinte cu printele. l ntreb # m-am scpat: ;
Scap-m, Doamne1 < #, l ntreb dac e rebotezat. "ona!ul /!. intervine si-i e2plic # ca
un adevrat ad-vocatus # c eu sunt mpotriva rebotezrii. Eu, ca s nu tac: 9E un punct
delicat, care sminteste9. $rintele "atei zice 9Da9 si meditativ, n drum spre trapez, m
ntreab: 9Esti catolic,9. 0puc s zic c nu, sunt ortodo2, iar el apuc s zic 9"ai vorbim
mai t%rziu9.
Speriat. .e m-o &i apucat, :%am venit aici pentru #iscutii intelectual%teolo*ice) 0m
venit pur si simplu ca s cunosc din e2perient, prin mpreun-trire, prin mpreun-
vietuire, un alt mod de viat: cel monastic.
mi propun s-mi cer iertare, dar dup mas printele &uge )cred+. =%ta lui Dumnezeu: N-
am vrut s-i zic c!estia cu rebotezarea, pentru c n-am vrut s contest ceea ce pentru el e
nasterea )sau re-nasterea+ din nou.
Semnele nceputului initierii Domnului.
Nu-l voi mai vedea n zilele urmtoare. n aceastsi zi, s-a mburdat scunelul cu el n timp
ce aprindea candela Doctorilor >r de 0rginti. "ona!ul /!. mi spune c n-a vzut om
care s su&ere de at%tea boli si rniri deodat. Desi nu se vedea cu oc!iul dina&ar.
Seara, dup vecernie si dup ca&eau, cu $rintele 0., cu mona!ul /!. si cu Flcul, ncepe
initierea # initierea Domnului.
An Brientul An#eprtat initierea ti%o $ace guru%ul.
An crestinism initierea o $ace Domnul Ansusi prin te miri cine. 2roverbul -ice( /5a cel
$r #e minte &i trebuie unul $r #e le*e. 5a cel $r #e le*e &i trebuie unul $r #e
minte/. Dar Domnul e &nc si mai nuantat, &nc mai $r #e #iscernm+nt ! c ;l e
mai presus #e tot #iscernm+ntul si nuanta.
-nitierea Domnului:
?. $e balcon, apus de soare, &oc ncrucisat: nvtarea )de la enseigner, nu de la
apprendre+, cu condescendent, dac se poate. Dragoste prieteneasc si &rteasc:
bti pe umr si 9@e-am tot spus-o si la studenti39. Dar: 90 nvta pe aproapele,
este asemenea cu a-l mustra.9 )Patericul, $imen ?6A+.
7. n oal, n barc # eu, cel nvtat teolog: eu, cel cu discernm%nt: eu, gnosticul # cu
*uniorul, cu *unele, cu nceptorul )entuziast dar ncetosat: care nu stie c acum nu
&ace altceva dec%t s urmreasc, cu a*utorul $rintelui 0., un &ir rosu prin ceat:
Domnul, @umina, Soarele, va risipi la timpul potrivit aceast ceat de pe munte: si
Du!ul, %ntul, care su&l unde si c%nd vrea+. Flcul. Se lipeste egaliz%nd.
Discon&ort. Nu m zburlesc. " mai scutur c%te un pic. l mai arunc n ap p%n la
br%u3
0m%ndou la un loc # ? si 7 # icoan )Doamne, iart-m1+ a ceea ce a &ost pe .ruce:
su&erinta si umilinta.
7B,8B: 0cum, asta mi mai lipsea:
Flcul s se uite n caiet
si s descopere marele secret:
c, vorba luia:
-ulian cel "are
scrie despre
Dumnezeu cel "ic.
De-acum l voi lsa pe mas. Cutate provocatoare, ai de cel prin care vine ispita. Dar si:
>iecare pasre pre limba ei piere.


5uni%Marti &n Sptm+na Mare
De trei zile, l tot rog pe pater -rineu, &rancezul, si eu si $rintele 0. si mona!ul /!., s m
introduc la igumen. -gumenul spovedeste toate cele 6-4 ore ale priveg!erii de noapte. Doi
mona!i misun printre credinciosii vizitatori din biseric si-i ntreab provocator dac n-ar
vrea cumva s discute cu printele igumen: mrea* pentru spovedanie. "arti noaptea, ntr-
un t%rziu, pater -rineu m invit a&ar ca s-mi transmit din partea igumenului c dac
vreau s rm%n ca novice la atopaidiou nu e posibil. . asa si pe dincolo zece minute,
&r s m lase s spun nimic, de &ric poate s nu insist. Situatie penibil: nu cerusem
nimic3 De ce oare trebuia s mi se C re$u-e D ceva ce nici mcar nu am cerut )dup
logica asta putea s-mi ; re&uze < si igumenatul3+, 0poi m ntreab dac am nevoie de
bani. DErie eleison1 " ntreb dac ntr-adevr realizeaz penibilitatea situatiei. 0poi mi
spune c mai sunt si alte mnstiri )binenteles, sunt 7B de mnstiri la "untele 0t!os1+ si
c pot oric%nd reveni la atopaidiou.
Da, voi pleca m%ine dimineat. 0s pleca acum, &ugind, de *en. " comport normal )adic,
dup normele crestine+, ca s nu-i ntorc situatia de penibilitate. Nu pare s-i &i dat seama,
dragul de &rantuz, c%t de *alnic i-a &ost discursul.


Martea Mare
"asina mnstirii merge p%n la Da&ni # portul S&%ntului "unte. 0puc s-mi iau o !art si
s sar n caiacul pentru Simonos
$etras.
@a 8FB de metri deasupra mrii,
agtat, mnstirea Simonos
2etras( o capr nea*r
athonit, singura n &apt. $entru
c n peninsula 0t!osului nu
sunt dec%t mistreti si coioti,
dintre animalele slbatice. Gn
pustnic care v%neaz un mistret
s-a aran*at pentru o bun bucat
de vreme # ?BB.BBB de dra!me:
poate s zic "Kyrie Iisou
Hriste, eleison me" &r s mai
aib gri*a zilei de m%ine3
Numele mnstirii nu este legat de cel al 0postolului $etru, ver!ovnicul apostolilor, ci de
cel al cuviosului care a ntemeiat mnstirea, Osios Simon 9al $ietrii9, care, n timp ce se
ruga n grota lui # ntr-un bol de piatr #, a avut o viziune a stelei magilor deasupra st%ncii
pe care se a&l acum mnstirea, c%nd "aica Domnului i-a zis: 90colo s ntemeiezi o
mnstire. Si acea mnstire va &i un nou =etleem9.
"as cu peripetii si $rovident.


Miercurea Mare
$rintele "acarie: &iresc, prietenos, atent.
.omunitatea trece printr-o perioad di&icil:
printele 0imilianos e &oarte bolnav. $rintele
ar!imandrit 0imilianos e cel care i-a adunat pe toti
aici )n &apt, mai nt%i n "nstirea 9Sc!imbarea la
>at9 din "eteore+ si un precursor al rennoirii
S&%ntului "unte. @ipsa lui e o grea ncercare pentru
comunitate. /otusi, toate sunt n m%na lui
Dumnezeu, mi spune printele "acarie: 90cum
vrea s vad un pic cum ne descurcm singuri9.
Scrisoarea de recomandare a $rea S&intitului e &oarte
bine &cut, poate s conving. Dar trebuie discutat
de comunitate. Hai miercurea viitoare.
mi las rucsacul aici si plec peste munte la >ilot!eou: 4 ore, pe drumuri &orestiere si crri.
Se taie mult pdure n 0t!os )la limita dezastrului ecologic+, si unde pe !art sunt dou
drumuri &orestiere, pe teren sunt cinci. Nu stiu c%t oi &i ocolit. Dar stiu c amabilitatea
tcut a ar!ondarului, isi!ia c!ipului si aerului lui, asezarea lui su&leteasc m-au
recon&ortat.
Slu*ba de noapte: n genul atopaidiou-lui )n &apt, ca traiect spiritual, atopaidiou e puiul
>ilot!eou-lui+, dar nu la &el de reusit din punctul de vedere al c%ntrii si al celorlalte
elemente de cult: tipicul aprinderii s&esnicelor, tipicul miscrii, legnrii candelabrelor etc.
ns pentru @ilotheou acestea nu tin de o lips, ci de o di&erent de principii de viat
du!ovniceasc.
0tmos&er absolut nou: Amestec neverosimil #e *recesc si rusesc. In$u-ie #e pietate
ruseasc &n spiritul *rec. Domneste S&%ntul Sera&im de Sarov # dar, pardon1, nainte de a
vedea @umina necreat. 0titudine e2terioar si &izic de pocint: capul si umerii plecati,
m%na dreapt la inim, metanii mari )raritate la greci+, oc!i nlcrimati, ; tras < la mtnii.
Sigur, mona!ul /!. nu va &i de acord. @ui i place n mod deosebit >ilot!eou. Dar
miercurea viitoare, vorbind despre di&erentele de stil dintre mnstirile at!onite, printele
"acarie mi va spune: 9$entru nceput, pentru novici deci, noi credem c este important
comunicarea, desc!iderea, un &el de integrare social a noului venit n ceea ce este ;
societatea < noastr. Spre deosebire de >ilot!eou, de pild, unde novicii sunt imediat pusi
la tcere si la ; Doamne, -isuse3 <.9


Joia Mare
Din nou m tot nv%rt pe drumuri &orestiere nc%lcite. Din nou nimeresc calea cea bun
)mai t%rziu, c%nd voi ntelege prin ce !tis de crri am umblat, m voi tot minuna+: c!ilia
greceasc 9S&%ntul 0ndrei9, apoi c!ilia rom%neasc )basarabeneasc+ Du(uvin, 9S&%ntul
-oan /eologul9, apoi c!ilia printelui "i!ail, si, n &ine, sc!itul rom%nesc @acu
)@a((os(iti+.
De la ; c!ilia < 9S&%ntul 0ndrei9 )o vil bine ngri*it, dou "itsubis!i de teren, o biseric
mare+ prind crarea. Singur si sigur, m nt%lneste n zece minute cu printele Siluan: la
c!ilia Du(uvin, &ostul sc!it rom%nesc 9S&%ntul -oan /eologul9, ei sunt veniti din Cepublica
"oldova, precizeaz dintru-nceput printele Siluan, turn%ndu-mi un pa!ar de vin rosu #
pentru c n vec!iul sc!it au &ost multi moldoveni, se e2plic. E masiv. Ispitalier # primul
lucru, m-a invitat la un blid de bors #, dar n-a sc!itat nici un z%mbet. 'ospodar: c!ilia e ca
o cas mare rom%neasc de la munte )mi-o amintesc pe-a bunicului de la alea @arg+ # cu
tot ce-i trebuie omului vrednic.
0lte zece minute p%n la c!ilia printelui "i!ail. /rebluieste prin grdinit: 9Domnul,
&iule9. E bucuros s m vad. Z%mbeste cu toat &at )&iinta+, m ntreab si-mi spune de
una si de alta. 444. .rtile de identitate ale lui 0nticrist. $ro&etiile din Serbia. Din vorb-n
vorb mi spune c un &rate de la $rodromu a &ugit si c acum se a&l la @acu.
Pi, dac n-a ost !un la Prodromu, nu va i nici al "acu, zic eu#
$, nu asa, iule# % aisi s&nt niste drasi oarte iuti, care c&nd te-apuc, numa' rugsiunile
(aisii )omnului te mai scap# (ult rugsiune la (aica )omnului# % ea-i stp&n aisi#
%&nd am venit eu aisi Jla $rodromou, printele "odest mi va spune c printele "i!ail a
venit ; aisi < cu al doilea val rom%nesc, n &runtea cruia s-a a&lat printele $etroniu,
staretul $rodromou-luiK nu am avut de la sine sere sat# )ar am gsit la Kolsiu un printe
din *i!iu, care ne-a +is, "(i ratilor, vedeti c sunteti &n -rdina (aisii )omnului si
grdinarii &s iuti"# % s&nt niste drasi iuti aisi, care caut s-ti arate c n-ai cut !ine c-ai
venit aisi, si s te arunse aar.
"i-a mers la inim printele, cu simplitatea lui cu tot. -arsi: statornicia ti d ea nssi o
ntelegere superioar a lucrurilor importante, a t%lcurilor lor du!ovnicesti. Si mona!ul /!.
mi spunea, relativ la aprecierea special pe care printele igumen E&rem o are pentru
printele Dionisie de la Dolciu )Dolitzou+, c igumenul E&rem si n general clu*rii cu
ceva e=perient aici, &n S$+ntul Munte, aprecia- &n primul r+n# statornicia ca
#ttoare #e &ntelepciune si #e s$intenie.
"ai am vreo or, o or si *umtate p%n la @acu.
.rarea e ca b%rna gimnastelor, dar clar, prin pdure, uneori iute )ar +&se printele
(ihail+.
Lakkoskiti, numele grecesc al sc!itului ar nsemna C schitul #in v*un D3 guna
asta splendid este una din &oarte vec!ile vetre monastice rom%nesti din 0t!os. >iresc, se
stiu putine despre aceast asezare isi!ast: la ?A6F vietuiau aici 8B de clugri. @a
nceputul secolului aici se osteneau peste ?7B )1+ de mona!i, dar criza comunist ).risis,
adic judecat+ i-a spulberat pe toti p%n la Cevolutie. 0u mai rmas n viat 7-8. ntre ei,
printele -ulian )acum la $rodromou+ e du!ovnicul ma*orittii rom%nilor at!oniti # pentru
c, mi spune unul din pustnicii rom%ni de pe 0t!os, /atunci c+n# te spove#esti la
printele Iulian, ai impresia c el ti se spove#este tie/)
" tot nv%rt ntre biserica-(at!oli(on si c!ilii )case, mai pe rom%neste+ &r s m
dumiresc unde-i sc!itul. @a o c!ilie mai drpnat, niste lucrtori n brazd mi spun
intrigati: 90ici i sc!itu @acu19 Nu, nu # eu sunt cel intrigat, stupe&iat: .um aici,,, 90ici,
si-acolo, si dincolo9. 0!a, care va s zic sc!itul sta e un &el de lavr )dup de&initia
vec!e, antic+: cinci c!ilii )Lcase+ # &iecare cu grdinita ei, cu capela ei # mprstiate de o
parte si de alta a apei, ca n satele noastre de la munte )iar m-ntorc la alea @arg+.
=iserica a cutat s &ie undeva la mi*loc, aproape si departe de toti.
.lu*enii.
$rintele staret Ste&an: direct, serios, la locul lui )o bun reputatie ntre greci+.


7inerea Mare
-ncendiu1 trei ore: ntre ?7 )ceasul al saselea+ si ?6 )ceasul al noulea+: 9Si era acum ca la
ceasul al saselea si ntuneric s-a &cut peste tot pm%ntul p%n la ceasul al noulea9 )@c. 78,
FF+.
in si pompierii, dup vreo dou ore )o or i-a tot sunat printele Ste&an, dar la amiazi3
pot si ienicerii s invadeze 'recia c tot degeaba: ei dorm+, la spartul t%rgului: v%ntul l-a
ntins, v%ntul l-a stins. 0par si dou avioane )generatia Henri .oand+: mult zarv pentru
prea putin: a ars un triung!i isoscel de teren mpdurit cu baza de vreo 8B m si laturile de
vreo 6B m # oricum, locul &usese c%ndva terasat si plantat cu mslini si lm%i, iar acum
npdit de arbusti c%t tu&ele cel mari de aluni, ar &i trebuit curtat cu sapa cu cu coasa3
=unul Dumnezeu sc!imb toate nJtr-un anumit &el deK bine: imprudentul clugras a pus
&ocul )ca s ard ceea ce de*a curtase # rom%nasi gospodari cum suntem, trebuie s &acem
ceva si n inerea "are+, iar Domnul a lsat s ard numai c%t a trebuit. )o/a to 0heo: aici
va &i, poate, casa si grdinita printelui $aisie, vecinul de c!ilie si ucenicul printelui
Nicolae Stein!ardt la Co!ia.
Aici coincidentele sunt mai $rapante #ec+t &n lume, si links%urile si conclu-iile C mai D
in#ubitabile (la vite-e mari si acci#entele #evin C #emne D #e telejurnalul #e sear(
#ar nu interesea- pe nimeni un buletin #e stiri athonit1). Seara printele Ste&an mi
spune c n $ostul sta a mai ars o c!ilie, n ntregime, la DarEes, capitala Cepublicii
"ona!ale, martea primei sptm%ni din $ost. 0lt destept care se trezise s-si mture
ograda. "arti, a doua zi din $ost, si ineri, cu dou zile nainte de $raznic. $entru cine are
urec!i de auzit si oc!i de vzut Dumnezeu indic cu precizie: data, limitele, intervalele etc.
-ar precizia depinde de oc!i si urec!i )simturile du!ovnicesti ; percep < prin cele psi!o-
trupesti+, nu de Dumnezeu.
$rima si ultima sptm%n din S&%ntul si "arele $ost: n mod traditional, sptm%nile
ispitelor. Dar, speci&ic S&%ntului "unte, spunea igumenul atopaidiou-lui, printele E&rem,
este sptm%na a treia din $ost: atunci se dezleag asupra clugrilor at!oniti cele mai
teribile ncercri din partea demonilor, p%n-ntr-acolo nc%t s-i scoat din mnstire si din
cinul clugresc.
.e-si mai bat crengile, numai pe *umtate n&runzite, unii de altii artarii stia e2otici1 Su&l
v%ntul de pe "untele acesta al Sc!imbrii la >at, nou /abor, 9ca toti ; "untii lui
Dumnezeu < unde El S-a descoperit oamenilor: muntele Sionului, muntele Sinai, .armelul
lui -lie, muntele "slinilor si 'olgota: sau ca toti ceilalti ; munti s&inti < unde Dumnezeu a
locuit ; n s&intii si < )$s. ?6B, ?+ ; n dumnezeiasc adunare < )$s. 5?, ?+: Ilimpul
=itiniei, de unde au venit primii at!oniti, muntii @atros si 'anos, muntii .ea!lu si =ucegi,
"onte .assino-ul s&%ntului =enedict, muntele "ercur al .alabriei, re&ugiul ascetilor
bizantini n timpul persecutiilor: sau ca toti ceilalti munti monastici ai 0siei "ici, ai
$eloponezului, ai "acedoniei, ai 0rmeniei, ai .aucazului: 0t!osul se identi&ic deci cu toti
acesti munti care au devenit &iecare un alt /abor pentru mona!ii din toate timpurile9
)0rc!imandrite 0imilianos, HigoumMne de Simonos-$etra, "'1/p2rience de la
traniguration dans la vie du moine athonite, brosur 06 noncomercial editat de
"nstirea Simonos $etras, &r an, p.F passim+. "unti unde se trieste at%t n vuietul
v%ntului )citeste Du!ului+, c%t si n su&larea lui lin. n tot cazul, v%ntul su&l dinspre
"unte. Si su&l unde vrea. 0prinde si stinge incendii. 0prinde si potoleste incendii
su&letesti.



S+mbta Mare
ntotdeauna am avut senzatia asta de ncremenire, liniste deplin, aproape pustie, n
S%mbta "are. Desi stiu c de*a nvierea a nceput. . de-acum gata cu moartea
)9$rznuim omor%rea mortii, s&r%marea iadului si nceptura altei vieti, vesnice39+. .are
va s zic, odat cu moartea pe .ruce a nceput nvierea. Nu e2ist timp # ca durat, ca
interval, ca timp curgtor: hronos # ntre "oarte si nviere. Doar clip, moment )oportun
sau nu: !on-heure sau mal-heure+, .air3s, hic et nunc # 9/rieste-ti clipa19, la modul
crestin.
0s vrea s a*ung la "area @avr la @iturg!ie, la Eu!aristie. De-asta am plecat cu noaptea-n
cap din @acu, c%nd toti dormeau de ntristarea )@c. 77, F6+ $ro!odului Domnului.
$e drumul ntre ruinele "or&omou-lui si @avra, niste .yrioi si &ac loc n inim si pentru
mine: Nissan, "itsubis!i, @and Cover # /e2asul monastic. )o/a to 0heo4
"area @avr: H%rs%ial, !rtuial, s&ad # mediteraneene toate: ticuri psi!o&izice. /icneala,
dac nu generalizat, mcar atotprezent.
/icneal si s&intenie. /icnitii stia de clugri au aici trupul s&%ntului 0t!anasios,
ntemeietorul @avrei si, dincolo de legende, al S&%ntului "unte. 0cum ncep s m ntreb
dac n-o &i &ost si s&%ntul sta ticnit. Se stie c a &ost, mai nainte s se retrag aici, un &el de
conductor spiritual al ostasilor lui Nic!i&or >ocas, nsotindu-l n toate campaniile )cele
mai multe, de cucerire+. n plus, de ce-ar sta cu stia dac n-ar &i el nsusi3 Delirez. "
ticnesc.
$epinier de nebuni n Hristos.
S%mbta "are # puseu problematicist: c!iar e n S%mbta "are toat &irea creat )mai
putin oamenii+ ncremenit, stupe&iat, sau asa se percepe prin oc!ii credintei,
S%mbta "are. Dup-amiaza. "rturisirea celor patru sti!ii: pm+ntul # 9-ar -isus, strig%nd
iarsi cu glas mare, Si-a dat du!ul. Si iat, catapeteasma templului s-a s&%siat n dou de
sus p%n *os, si pm%ntul s-a cutremurat si pietrele s-au despicat: J3K -ar sutasul si cei ce
mpreun cu el pzeau pe -isus, vz%nd cutremurul si cele nt%mplate, s-au n&ricosat &oarte,
zic%nd: .u adevrat, >iul lui Dumnezeu era 0cesta19 )"t. 7A, 6B-6?, 6F+: $ocul (lumina) #
9Si -isus i-a zis: 0devrat griesc tie. astzi vei &i cu "ine n rai. Si era acum ca la ceasul al
saselea si ntuneric s-a &cut peste tot pm%ntul p%n la ceasul al noulea, c%nd soarele s-a
ntunecat, iar catapeteasma templului s-a s&%siat pe mi*loc. Si -isus, strig%nd cu glas tare, a
zis: $rinte, n m%inile /ale ncredintez du!ul "eu. Si aceasta zic%nd, Si-a dat du!ul. -ar
sutasul, vz%nd cele ce s-au &cut, a slvit pe Dumnezeu, zic%nd: .u adevrat, Imul 0cesta
drept a &ost.9 )@c. 78, F8-FA+: apa # pietri&ic%ndu-se )asa se vede marea de pe drumul
acesta pr&uit dintre @avra si $rodromou+: aerul # prin oprirea v%nturilor )Imilia S&%ntului
-oan 'ur de 0ur la Evang!elia care se citeste n Duminica $astilor: -oan ?+.
Seara, cu inima str%ns )trebuie s e2iste un diavol, un demon, un drac al pre*udectii, la
mare cinste astzi+, calc pragul $rodomou-lui. " abordeaz, cu ndrzneal de pirat, un
clugr subtire, mai degrab scund, care m ia una-dou la povesti si la ar!ondaric. Nu e el
ar!ondarul # venise doar ca s-si &ac un ceai. Kerasma # mai rom%neasc: u+o )tuica
0t!osului+ e mai putin rea, iar ra!atul e mai putin mult3 " dumiresc peste vreun s&ert de
ceas: e $rintele "odest, venit aici de la S%mbta. $ovestim despre prietenii comuni,
despre cele din tar si despre cele de aici. Se opune cu convingere si persuasiune ideii c
$rodromou ar &i 9moldovenesc9. E drept, moldovenii sunt ceva mai mult de *umtate, dar
pe $rintele $etroniu # cel care a reusit s nvie sc!itul si pe care grecii )1+ l au de s&%nt )n
tar prea putin cunoscut+ #, pe $rintele $etroniu, deci, nu-l intereseaz si impresioneaz
provincialismele: 9S &ie om de nde*de19, e conditia principal a primirii n obste.
$rintele ". vrea s vd toate ale mnstirii, inclusiv cripta cu osuarul. E sear, dar nu e
n&ricostor. $%n de cur%nd venea s doarm aici un clugr rom%n, plecat din sc!it la
pustie. $rintele ". era cel care-i aducea de m%ncare. 0poi acela s-a retras cu totul pe
pantele abrupte ale "untelui. l voi nt%lni mai t%rziu, peste vreo dou luni, ntr-o duminic
&abuloas, n drum spre v%r&ul 0t!onului. Deloc e2centric, deloc ncr%ncenat. Dimpotriv:
un e2uberant ec!ilibrat, cu un dezvoltat simt al &ratelui # un pustnic dup de&initiile cele de
calitate al >ilocaliei. /urul mnstirii dureaz o or # mai putin paraclisul $rodromitei,
icoana &ctoare de minuni ce-mi va &i ludat la mnstirea 'rigoriou.
$atru ca&ele, n dou reprize. oi mai dormi o or p%n la nviere.
Dar: n post-trezvie si pre-atipeal )Nung,+ m tuc pe gur umbra nede&init a unui demon
pzitor. 9$tiu1 Du-te dracului19, m scap. ?-B pentru el. 0vei $amvo, care s-a scpat cu
m%nie asupra artrii, bine nu i-a &ost: 9J3K 0tunci3 am mers n c!ilia mea si nu dup
mult vreme iar a nceput s m supere dracul curviei, nc%t de at%ta suprare si sc%rb
ncepuse a-mi veni g%nduri de !ul mpotriva lui Dumnezeu. -ar vr*masul vz%ndu-m pe
mine asa de tulburat, s-a pre&cut n c!ipul unei &ete arabe pe care o vzusem odat pe
vremea secerisului str%ng%nd spice de pe urma secertorilor, si care venind la mine, a sezut
n bratele mele. -ar mie asa mi s-a ntunecat mintea, nc%t mi se prea c sv%rsesc pcatul
trupesc. Dar sc%rbindu-m &oarte, cu mare m%nie am lovit-o cu palma peste obraz si ndat
s-a &cut nevzut. ns din lovitura aceea, doi ani n-am putut duce m%na la gur, de mare
si spurcat putoare nesu&erit. J3K9 )Patericul, .apitolul -: 9$entru multele &eluri de
patimi si rzboaie ale curviei, ce se ridic asupra robilor lui Dumnezeu9, 75, 0lba -ulia,
?OOB, pp. 7O5-7OO+. Se pare ns )ori: m nsel P sunt nselat+ c desi nu sun bine, e&icace a
&ost: peste A minute demonul mi arat cele FB de &ete, aliniate corect, pe un singur r%nd, n
penumbr, si ncepe s mi le prezinte. N-apuc s-mi prezinte din mar dec%t vreo 7-8
mostre. Dar acum mcar stiu ce m asteapt: si poporul cel nou al lui Dumnezeu are a
pribegi FB de ani prin pustia proprie. Eu si credinta mea n &ata serpilor si a lipsei apei vietii
celei adevrate: viata n Hristos.
0stept N-ECE0.


Duminica Anvierii ! 18
$lec totusi mai departe, n dimineata nvierii. 'resesc crarea si merg !otr%t pe ea. Dup
?BB de metri, ntr-o poienit, un clugr st cu burta la soare: ntr-un slip albastru, cu
vesmintele si co*ocul l%ng el. Nu m aude, poate doarme, poate e mort. Drept rsplat
pentru discretie, nu-i &ur co*ocul. n plus, mi-a artat )c+ drumul )e+ gresit. Do2a to /!eo1
/otusi, totusi: nu prea poti sti ce anume binecuvinteaz Dumnezeu: S plec la drum n
Duminica nvierii, Dar, iat, a binecuv%ntat: pe c%nd aprind candela din coasta muntelui, n
locul unde apare, la belvedere, Davso(alivia # nc!inat cuviosilor (avso(alivieni:
0(a(ios, "a2imos si alti c%tiva # bat clopotele (ot!oli(onului sc!itului 9S&%nta /reime9
)Davso(alivia+: am prins nvierea a Doua. E2uberant liturgic mediteranean,
nedeplasat. 'e mai( *recii stia stiu s se bucure, s se veseleasc ! unii la bo#e*,
altii la mnstire. Ispitalitate deplin. Nitam-nisam mi se o&er o c!ilie, pentru gzduire.
Dar trebuie s plec. 0m scadenta pentru miercuri la Simonos $etras.
6BB-4BB metri pieptis. -ar m abat de la crarea mare )9Nu lsa drumul mare pentru crare9
# zice proverbul+. @a c!ilia ascuns m nt%mpin .leo. .leo, .leo e m%ta mea tragic de
la =ucuresti: pl%ngcioas ca orice m%t vesnic n&ometat, slab, dar nu lipicioas. >ug.
.rarea, pe aceast parte a muntelui e grea si de toate &elurile: ba pietris, ba bolovnis, ba
pm%nt, ba se scurge prin *nepenis. Depsesc, cu *ind, locul numit 9@a .ruce9, de unde 4-A
crri coboar pantele, &abuloase, cu pesteri, ale Datouna(iei, iar alta, unic, urc spre
v%r&ul 0t!onului. Nu m pot ntinde mai mult dec%t mi-e plapuma. "ai ales c-s *egos, nu
mai am nici ciorapi de sc!imb.
0g!ia 0nna e micut si drgut. Si patriar!alicesc. 0r!ondarul: un clugr t%nr, spilcuit,
aran*at de mama &ocului, la per&ectie. " priveste de sus p%n *os: 9Qe donRt !ave
ilo/enia. 'o to t!e "onasterE 0g!iou $avlou, one !our &rom !ere9. @a 0g!iou $avlou
sunt de*a patru clugriP&rati din Com%nia. .el mai vec!i are 8 ani: Daniil. >ratele E. mi
e2plic cum stau lucrurile cu mona!ii rom%ni la mnstirile grecesti din 0t!os:
?. Sunt nestatornici )9e greu cu grecii9+.
7. $atriar!ia rom%n a cerut ea nssi .onstantinopolului s nu-i mai lase n 0t!os pe
mona!ii rom%ni ce pleac din tar &r aprobarea ei. ., cic, pleac cei mai buni3
Dar: )?+ cu )7+ nu prea se lipeste3


5uni &n sptm+na luminat
Sunt simpatici cei de la 0g!iou $avlou: dar un pic dezl%nati,1
Dionisiou mi apare # curat, atrgtoare, ospitalier # imediat dup coasta muntelui, ca o
surpriz plcut. 0r!ondarul e amabil. Desi pare mic, aici pot s gzduiasc p%n la AB de
pelerini pe noapte.
Slu*ba-i &ain # poate cea mai apropiat de aerul orto#o=iei rom+nesti( sobrietate ne%
rece, serio-itate ne%&ncruntat.
Dup vecernie m plimb pe crare-n sus. Sub smoc!in un printe se roag n ascuns. Nu
m priveste c%nd trec pe l%ng el, la deal. Doar metaniile lungi si uzate se misc cu
regularitate. Eu m opresc mai sus, dup cotul muntelui, ca s se poat ruga n
nsingurarea-i poate obisnuit. mi &ac n liniste niste note p%n ncepe s picure: ploaie la
0t!os # un moment important al s&%rsitului de primvar nceputului de var. .obor grbit,
!otr%t s nu-l deran*ez pe printele, Nat!anael, i zic eu n sine-mi, din moment ce-i place
s se roage sub smoc!in, s &ie vzut de Domnul sub smoc!in. " abordeaz ns el:
greac, englez. "ai apoi o rupe si pe rom%neste. " dumireste: e vla!, a arom%n. l ntreb,
n &inal despre mona!ii strini din S&%ntul "unte. Se &ace c nu se prinde # eu, nici eu nu-l
ntreb direct: nu vreau s &ortez cu nimic lucrurile. Situatia mea e delicat )nu mi-am luat
bani de ntoarcere acas+ si mi-e &ric s nu m debusolez, s nu-mi pierd simtul sesizrii
semnelor, a impulsurilor !arului. $rintele ; Nat!anael < mi spune: 9Dac vriei s rm%i
aici, om videa, om videa9, misterios, si intr n magazinul de icoane. Im videa, om videa.
nt%i trebuie s vd ce zice Simonos $etras.
n post-trezvie si pre-atipeal: m clatin, m dezec!ilibrez pe marginea prpastiei. Ergo:
am uitat de ce-am venit aici,
$rima mnstire, dup Simonos $etras, n care mi-ar place cu adevrat s stau: >ac-se
voia /a. 2+n ce nu vrei s $aci ceva cu a#evrat crucial pentru viata ta, nu vei putea
s &ntele*i ce &nseamn acest /@ac%se voia ,a/( echilibristic &n colaborarea,
tot#eauna surprin-toare si contra%pro*ramatic, cu harul.


Martea luminat
'rigoriou. .%nd zic 'rigoriou zic printele Damasc!in # ntr-at%ta s-a ocupat de noi,
dragul de el. I nou dimensiune a ilo/eniei: s nveti limbi strine )printele vorbeste
englez, &rancez, rom%n, albanez, sua!ili # limba congolezilor, unde mnstirea are
acum o misiune #, poate si altele+: ca s poti &i mai primitor si s poti a*uta la concret:
traduceri de crti de cult )n sua!ili+ ori de spiritualitate, lupta pentru traditia muzical
bizantin si at!onit etc. -ntelectualiceste, cred totusi c e2ist riscul ca prin aceste diaconii
s se piard ori s se treac pe locul doi idealul monastic: eu si Dumnezeu.
Sigur, sigur: ascultarea e mai mare dec%t toate )/5EobFissance est la vertu suprGme.
Aimer la nFcessitF.H1I/ /Si mon salut Fternel Ftait sur cette table sous la $orme #Eun
objet et JuEil nEK a eLt JuEa Ften#re la main pou le saisir, je ne ten#rais pas la main
sans avoir reMu lEor#re./ # Simone Qeil, "a pesanteur et la gr5ce, S. @a nTcessitT et
lRobTissance, $lon, ?O55, pp.66, 64+. $rintele ar &i dispus s vin n Com%nia )/imisoara,
0rad, 0lba--ulia, .lu*-Napoca+ pentru niste cursuri de muzic psaltic )c%teva luni+. .%nd
aude de disputa dintre muzica psaltic si cea cuntan ne sugereaz s insistm pe l%ng
printele staret s-i dea blagoslovenie pentru asta. 0cum ns sunt ndreptati cu toate
puterile ctre .ongo: 90vem nevoie de voi. 0vem nevoie s ne dati dou clugrite
in&irmiere, pe care s le trimitem n .ongo9.
0ctivismul monastic: asta a distrus mona!ismul n Iccident # alunecarea dinspre
mona!ism nspre ordine active, asa-zis mona!ale: >rancezii )si germanii, si toate limbile
trilor traditional catolice+ au aceast distinctie n limb: moine-religieu/.


S+mbta luminat
Sunt stupe&iat. $entru prima dat n viat )viata de credint+, zilele acestea am nceput s
am puseuri #e &n#oial $at #e unele puncte esentiale ale cre#intei crestine. "i se trage
de la prea-multa ntelegere &at de baptistii cu care am vorbit, sau de la totala nentelegere
)si deci prea-putina participare+ la slu*bele astea n greceste,


7ecernia Duminicii ,omii
"-am g%ndit, ast-sear, n timpul vecerniei )am luat o pauz n ncercarea de a discerne
cuvinte pe care nu le nteleg+, la puseurile de necredint. Celatia cre#inta crestin ! viata
crestin. E dubios doar c toleranta mea &at de baptisti poate &i pus n legtur cu o lips,
cu o scdere a vietii n Hristos. Dar nu aceasta se aseamn cu atitudinea lui /oma. "ai
degrab ceea ce am &cut eu p%n acum )p%n s &i primit+ *udecata mea cu Domnul,
necredinta mea &at de El n relativa mea credint. Descopr c n-a dormit n tot acest timp.
0 tesut pe toate cile ite nevzute ca s solutioneze problema de o manier speci&ic legii
spirituale, iar nu celor omenesti. .red c mi-am &cut un prim ad-vocatus at!onit n
legislatie cereasc: Isios 0(a(ios Davso(alivitis.

0cest *urnal trebuie s se opreasc aici. $entru c si eu m-am oprit aici, la Simonos $etras.
0ici si acum )hic et nunc+ ncepe o nou etap, ne-*urnalizabil.