Presiuni Conventionale

10/14/2014 PRESIUNI CONVENTIONALE
http://www.scritub.com/stiinta/fizica/PRESIUNI-CONVENTIONALE1531712410.php 1/19
ALTE DOCUMENTE
Fizica nucleara
Curentul Electric
EFECTUL BIOLOGIC AL CURENTULUI
Principiul Relativitatii
Sisteme bazate pe reguli de productie
viata in lipsa gravitatiei.
Surse sonore
MICROSCOPUL ELECTRONIC
Optica geometrica
Albert Einstein
Search
Username / Parola inexistente
email
Login Am uitat parola x Creaza cont nou
Home Exploreaza Upload
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta
Arhitectura constructii
Astronomie
Chimie
Drept
Fizica
Informatica
Matematica
Stiinte politice
Tutorials
Tehnica mecanica
Timp liber

PRESIUNI CONVENTIONALE
Fizica

PRESIUNI CONVENIONALE
1. Presiunile conventionale p
conv
se determina lund n considerare
valorile de baza din tabelele A.1 A.4, care se corecteaza
conform prevederilor de la pct. 2.
Pentru pamnturile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii
conventionale se face pe baza prescriptiilor speciale.
Tabelul A.1
Denumirea terenului de fundare
, kPa
Roci stncoase 1 000 .... 6 000
Roci semi-
stncoase
Marne, marne argiloase si argile
marnoase compacte
350 .... 1 100
sisturi argiloase, argile sistoase si
nisipuri cimentate
600 .... 850
Observatie - n intervalul indicat, valorile se aleg tinnd seama de
compactitatea si starea de degradare a rocii stncoase sau semistncoase. Ele
nu variaza cu adncimea de fundare si dimensiunile n plan ale fundatiilor.
Tabelul A.2
ndesate
a)
ndesare
medie
a)
, kPa
Pamnturi
necoezive
Blocuri si bolovanisuri cu
interspatiile umplute cu nisip
si pietris
750
Blocuri cu interspatiile
umplute cu pamnturi
argiloase
350....600
b)
Pietrisuri curate (din
fragmente de roci cristaline)
600
Pietrisuri cu nisip 550
Pietrisuri din fragmente de
roci sedimentare
350
Pietrisuri cu nisip argilos
350....500
b)
Nisip mare 700 600
Nisip mijlociu 600 500
Nisip fin
uscat sau umed 500 350
foarte umed
sau saturat
350 250
Nisip fin
prafos
uscat 350 300
umed 250 200
foarte umed
sau saturat
200 150
a) n cazul n care nu este posibila prelevarea de probe netulburate, stabilirea gradului de ndesare se poate face pe baza penetrarii
dinamice n foraj sau a penetrarii statice.
b) n intervalul indicat, valorile se aleg tinnd seama de consistenta pamntului argilos aflat n interspatii, interpolnd ntre valorile
minime pentru I
c
= 0,5 si maxime corespunzatoare lui I
c
= 1.
2. Valorile de baza din tabelele A.1 A.4 corespund presiunilor conventionale pentru fundatii avnd latimea talpii B = 1,0 m
si adncimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat D
f
= 2,0 m.
Pentru alte latimi ale talpii sau alte adncimi de fundare presiunea conventionala se calculeaza cu relatia:
[kPa]
(A.1)
unde: -valoarea de baza a presiunii conventionale pe teren, conform tabelelor
A.1 A.4, n kilopascali;
C
B
- corectia de latime, n kilopascali;
C
D
- corectia de adncime, n kilopascali.
Tabelul A.3
Indicele porilor
b)
e
Consistenta
a) b)
I
c
= 0,5
I
c
= 1
, kPa
Pamnturi
coezive
Cu plasticitate redusa :
nisip argilos, praf nisipos, praf
0,5
0,7
300
275
350
300
Cu plasticitatea mijlocie :
nisip argilos, praf nisipos argilos, praf argilos,
argila prafoasa-nisipoasa, argila nisipoasa,
argila prafoasa
0,5
0,7
1,0
300
275
200
350
300
250
Cu plasticitate mare si foarte mare (I
p
> 20%):
argila nisipoasa, argila prafoasa, argila,
argila grasa
0,5
0,6
0,8
1,1
550
450
300
225
650
525
350
300
a) n cazul n care nu este posibila prelevarea de probe netulburate, stabilirea consistentei se poate face pe baza penetrarii dinamice n
foraj sau a penetrarii statice.
b) La pamnturi coezive avnd valori intermediare ale indicelui porilor e si indicelui de consistenta I
c
, se admite interpolarea liniara a
valorii presiunii conventionale de calcul dupa I
c
si e succesiv.
Tabelul A.4
Pamnturi nisipoase si
zguri (cu exceptia
nisipurilor prafoase)
Nisipuri prafoase,
pamnturi coezive,
cenusi etc.
, kPa
Umpluturi
a)
Umpluturi din pamnturi omogene realizate si
compactate n mod organizat (perne, ramblee)
250 200 180 150
Depozite omogene
rezultate n urma unor
activitati sistematice
de depunere de
pamnturi si reziduri
mineraliere
compactate controlat 250 200 180 150
necompactate, dar avnd
o vechime de depunere
de minimum doi ani
180 150 120 100
a) Umpluturi cu continut de materii organice mai mic de 5%.
b) Pentru valori 0,5 < S
r
< 0,8 valorile presiunii conventionale se determina prin interpolare liniara.
2.1 Corectia de latime
.Pentru corectia de latime se determina cu relatia:
[kPa] (A.2)
unde: K
1
coeficient - pentru pamnturi necoezive (cu exceptia nisipurilor prafoase), K
1
= 0,10
- pentru nisipuri prafoase si pamnturi coezive, K
1
= 0,05
B latimea fundatiei, n metri.
.Pentru B > 5m corectia de latime este:
C
B
= 0,4 pentru pamnturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prafoase;
C
B
= 0,2 pentru nisipuri prafoase si pamnturi coezive.
2.2 Corectia de adncime se determina cu relatiile:
. pentru D
f
< 2m:

[kPa] (A.3)
. pentru D
f
> 2m: [kPa] (A.4)
unde: D
f
adncimea de fundare, n metri
K
2
coeficient conform tabelului B.5
greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra nivelului talpii fundatiei
(calculata ca medie ponderata cu grosimea straturilor), n kilonewtoni pe metru cub.

Tabelul A.5
Denumirea pamnturilor K
2
Pamnturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prafoase
Nisipuri prafoase si pamnturi coezive cu plasticitate redusa si mijlocie
Pamnturi coezive cu plasticitate mare si foarte mare
2,5
2,0
1,5
2.3 La constructiile cu subsol se adopta corectia de adncime corespunzatoare celei mai mici dintre valorile D
f
si , unde
D
f
este adncimea de fundare masurata de la cota terenului sistematizat la exteriorul zidului de subsol:
=
unde: q suprancarcarea permanenta aplicata la nivelul talpii fundatiei n partea interioara a zidului
de subsol, n kilopascali;
greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra talpii fundatiei (calculata ca medie
ponderata cu grosimea straturilor), la interiorul zidului de subsol, n kilonewtoni pe metru cub.
A.2. DEPLASRI SAU DEFORMAII ADMISE. VALORI ORIENTATIVE
Tipul constructiei
Deplasari sau deformatii orientative 17317b124r admise
Deformatii Deplasari (tasari)
Tipul deformatiei
Valoare
admisa
Tipul deplasarii
Valoare
admisa,
mm
Constructii civile si industriale cu structura tasare relativa
0,002 tasare absoluta 80
1
de rezistenta n cadre:
a) Cadre din beton armat fara umplutura de
zidarie sau panouri
maxima, s
max
b) Cadre metalice fara umplutura de zidarie
sau panouri
tasare relativa 0,004
tasare absoluta
maxima, s
max
120
c) Cadre din beton armat cu umplutura de
zidarie
tasare absoluta
maxima, s
max
80
d) Cadre metalice cu umplutura de zidarie
sau panouri
tasare absoluta
maxima, s
max
120
2
Constructii n structura carora nu apar
eforturi suplimentare datorita tasarilor
neuniforme
tasare relativa
0,006
tasare absoluta
maxima, s
max
150
3
Constructii multietajate cu ziduri portante din:
a) panouri mari
ncovoiere relativa, f 0,0007
tasare medie, s
m
100
b) zidarie din blocuri sau caramida, fara
armare
tasare medie, s
m
100
c) zidarie din blocuri sau caramida armata
sau cu centuri armate
tasare medie, s
m
150
-continuare-
Tipul constructiei
Deplasari sau deformatii orientative 17317b124r admise
Deformatii Deplasari (tasari)
Tipul deformatiei
Valoare
admisa
Tipul deplasarii
Valoare
admisa,
mm
d) independent de materialul zidurilor
nclinare transversala

0,005 - -
4
Constructii nalte, rigide
a) Silozuri din beton armat:
- turnul elevatoarelor si grupurile de celule
sunt turnate monolit si reazema pe
acelasi radier continuu
nclinare longitudinala
sau transversala
0,003
tasare medie, s
m
400
- turnul elevatoarelor si grupurile de celule
sunt din beton armat prefabricat si
reazema pe acelasi radier continuu
sau transversala
0,003
tasare medie, s
m
300
- turnul elevatoarelor rezemat pe un radier
independent
nclinare transversala

0,003
tasare medie, s
m
250

0,004
tasare medie, s
m
250
4
- grupuri de celule turnate monolit
rezemate pe un radier independent
sau transversala
0,004
tasare medie, s
m
400
- grupuri de celule din beton armat
prefabricat rezemate pe un radier
independent
sau transversala
0,004
tasare medie, s
m
300
b) Cosuri de fum cu naltimea H:
nclinare,
0,005
tasare medie, s
m
400
H < 100 m
nclinare,
tasare medie, s
m
300
nclinare,
tasare medie, s
m
200
H > 300 m nclinare,
tasare medie, s
m
100
c) Alte constructii nalte, rigide, cu naltime
pna la 100 m
nclinare, 0,004
tasare medie, s
m
200
*) H in metri
A.3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII
1. Conditii generale
1.1 Se considera ca deformatia suprafetei terenului de fundare coincide, n fiecare punct, cu deformatia talpii de fundare, prin
pastrarea permanenta a contactului ntre aceste doua elemente.
1.2 Sub actiunea ncarcarilor verticale transmise de constructii si a altor suprancarcari (rambleuri, depozite de materiale etc.)
se ia n considerare numai deplasarea pe verticala a terenului de fundare (tasarea).
1.3 Tasarea unui strat se considera compusa din:
- tasarea instantanee datorata preponderent schimbarii instantanee de forma sub volum constant, precum si deformatiei bruste
de volum (reducerii volumului de goluri) n cazul pamnturilor nesaturate;
- tasarea din consolidarea primara datorata reducerii progresive n timp a volumului de goluri si disiparii excesului presiunii
apei din pori;
- tasarea din consolidarea secundara care se poate produce n anumite situatii prin deformarea lenta a pamntului sub efort
constant, dupa disiparea completa a presiunii n exces a apei din pori.
Deformatiile terenului calculate pe baza prezentelor prescriptii reprezinta deformatii finale rezultate din suma tasarii
instantanee si a tasarii din consolidarea primara. n cazul n care este necesara evaluarea independenta a acestor componente,
ca si n situatiile n care apare posibila producerea unor tasari importante din consolidarea secundara, se folosesc metode de
calcul corespunzatoare.
Oportunitatea calculului evolutiei n timp a tasarii din consolidare primara se apreciaza n functie de grosimea straturilor
coezive saturate (avnd S
r
> 0,9) cuprinse n zona activa z
0
a fundatiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de
valorile coeficientului de consolidare c
v
precum si de viteza de crestere a presiunii pe teren n faza de executie si de exploatare
a constructiei.
Tasarile din consolidare secundara pot apare numai la unele pamnturi coezive. Capacitatea pamnturilor de a suferi tasari din
consolidare secundara sub efortul transmis stratului de ncarcarile exterioare se apreciaza n functie de valoarea coeficientului
de consolidare secundara , avnd n vedere prevederile din tabelul A.6.
Tabelul A.6

Compresibilitatea secundara a pamntului
< 0,004
0,004....0,008
0,008....0,016
0,016....0,032
> 0,032
foarte mica
mica
medie
mare
foarte mare
1.4 Calculul tasarilor probabile ale terenului de fundare se efectueaza n ipoteza comportarii terenului de fundare ca un mediu
liniar deformabil.
1.5 n calculul tasarilor probabile ale terenului de fundare trebuie luate n considerare:
- influenta constructiilor nvecinate;
- suprancarcarea terenului din imediata vecinatate a fundatiilor (umpluturi, platforme,
depozite de materiale etc.).
1.6 Actiunile se iau n gruparea fundamentala.
1.7 Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau cu valorile de calcul, stabilite conform STAS 3300/1-85. Valorile de calcul
, c si se determina corespunzator unui nivel de asigurare .
2. Calculul presiunii plastice, p
pl
Presiunea p
pl
pentru fundatii cu forma dreptunghiulara n plan se calculeaza cu relatiile:
- pentru constructii fara subsol:
[kPa] (A.5)
- pentru constructii cu subsol:
[kPa] (A.6)
unde: m
l
coeficient adimensional al conditiilor de lucru, conform tabelului A.7;
media ponderata a greutatilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundatie cuprinse pe o
adncime B/4 masurata de la talpa fundatiei, n kilonewtoni pe metru cub;
B latura mica a fundatiei, n metri;
q suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de fundatie, n kilopascali;
q
e
,q
i
suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei la exteriorul si respectiv interiorul fundatiei
de subsol, n kilopascali;
c valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamnt de sub talpa fundatiei, n kilopascali;
N
1
,N
2
,N
3
coeficienti adimensionali n functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare
interioara a terenului de sub talpa fundatiei, conform tabelului A.8.
Observatii:
a) Se admite determinarea presiunii p
pl
cu relatiile de mai sus si pentru fundatii a caror forma n plan difera de un dreptunghi. Pentru talpi
de fundatii n forma de cerc sau de poligon regulat se ia valoarea , n care F este suprafata talpii fundatiei de forma data.
b) La stabilirea suprasarcinilor de calcul (q, q
e
, q
i
) se iau n considerare greutatea pamntului situat deasupra nivelului talpii fundatiei
precum si alte sarcini cu caracter permanent.
Tabelul A.7
Denumirea terenului de fundare m
l
1
Bolovanisuri cu interspatiile umplute cu nisip, pietrisuri cu exceptia nisipurilor fine si
prafoase
2,0
2
Nisipuri fine:
- uscate sau umede
1,7
- foarte umede sau saturate (S
r
> 0,8) 1,6
3
Nisipuri prafoase:
- uscate sau umede
1,5
- foarte umede sau saturate (S
r
> 0,8) 1,3
4
Bolovanisuri si pietrisuri cu interspatiile umplute cu pamnturi coezive cu
1,3
5
Pamnturi coezive cu
1,4
6 Bolovanisuri si pietrisuri cu interspatiile umplute cu pamnturi coezive cu I
c
< 0,5 1,1
7 Pamnturi coezive cu I
c
< 0,5 1,1
Tabelul A.8
f
N
1
N
2
N
3
0
o
0,00 1,00 3,14
2
o
0,03 1,12 3,32
4
o
0,06 1,25 3,51
6
o
0,10 1,39 3,71
8
o
0,14 1,55 3,93
10
o
0,18 1,73 4,17
12
o
0,23 1,94 4,42
14
o
0,29 2,17 4,69
16
o
0,36 2,43 5,00
18
o
0,43 2,72 5,31
20
o
0,51 3,06 5,66
22
o
0,61 3,44 6,04
24
o
0,72 3,87 6,45
26
o
0,84 4,37 6,90
28
o
0,98 4,93 7,40
30
o
1,15 5,59 7,95
32
o
1,34 6,35 8,55
34
o
1,55 7,21 9,21
f
N
1
N
2
N
3
36
o
1,81 8,25 9,98
38
o
2,11 9,44 10,80
40
o
2,46 10,84 11,73
42
o
2,87 12,50 12,77
44
o
3,37 14,48 13,96
45
o
3,66 15,64 14,64
3. Caracteristici de compresibilitate ale pamnturilor de utilizat n calcul
Caracteristicile de compresibilitate ale straturilor de pamnt care intervin n calculul deformatiilor probabile ale terenului de
fundare sunt urmatoarele:
- modulul de deformatie liniara, E (n kilopascali);
- modulul de deformatie edometric, M (n kilopascali);
- coeficientul de contractie transversala (coeficientul lui Poisson), .
3.1 Pentru calcule definitive la constructiile ncadrate n clasele de importanta I si II se recomanda ca modulul de deformatie
liniara E sa se determine pe teren prin ncarcare cu placa, n sondaje deschise sau n foraje.
3.2 n lipsa ncercarilor corespunzatoare de teren, pentru calculul deformatiilor n faze preliminare de proiectare la
constructiile din clasele I si II, ct si pentru calcule definite la constructiile din clasele III, IV, V, se admite utilizarea valorilor
modulului de deformatie edometric determinat conform STAS 8942/1-89, corectate conform prevederilor de la pct. 3.5.
3.3 n aceleasi conditii ca la pct. 3.2, se admite determinarea indirecta a valorilor modulului de deformatie liniara E, pe baza
unor corelatii stabilite cu datele altor tipuri de ncercari pe teren (ncercari presiometrice, penetrare statica si, n terenuri
necoezive, penetrarea dinamica).
La predimensionarea si verificarea preliminara la starea limita de deformatii a fundatiilor de suprafata, indiferent de clasa de
importanta a constructiei, precum si la verificarea definitiva la starea limita de deformatii pentru fundatiile de suprafata n
cazul constructiilor sensibile la tasari din clasele de importanta III, IV si V, se admite, potrivit standardului 3300/1-85,
utilizarea valorilor modulului de deformatie liniara E
s
date n tabelul A.9.
3.4 n cazul amplasamentelor cu stratificatie uniforma, daca se dispune de valori ale tasarilor efective masurate la constructii
existente, modulul de deformatie liniara se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformatiilor masurate ale straturilor de
pamnt. Aceste valori ale modulului de deformatie E pot fi utilizate n calculul tasarilor probabile ale unor constructii
proiectate, cu conditia verificarii uniformitatii caracteristicilor fiecarui strat prin sondaje executate pe amplasamentul fiecarei
noi constructii.
3.5 n conditiile specificate la pct. 3.2, modulul de deformatie liniara E se poate determina pe baza valorilor modulului de
deformatie edometric M, cu relatia:
E = M
o
. M [kPa] (A.7)
unde: M valoarea de calcul a modulului de deformatie edometric pentru stratul respectiv, determinata
n intervalul de presiuni cuprinse ntre presiunea geologica existenta la nivelul probei si
presiunea medie ce apare n stratul comprimat n urma ncarcarii fundatiei , n
kilopascali;
M
o
coeficient de corectie pentru trecerea de la modulul de deformatie edometric la modulul de
deformatie liniara (determinat pe teren cu placa); valoarea coeficientului M
o
se determina
experimental; n cazul n care nu se dispune de asemenea date, valorile M
o
se pot adopta,
orientativ, conform tabelului A.10. Pentru pamnturi prafoase si argiloase avnd
I
c
< 0,5 sau e > 1,10, daca nu se dispune de date experimentale, se poate accepta M
o
= 1.
Tabelul A.9
Caracterizarea pamnturilor Indicele porilor e
0.45 0.55 0.65 0.75 0.85 0.95 1.05
Originea Compozitie
granulometrica
I
C
Valori de calcul ale modulului E
s
, kPa
Pamnturi
necoezive
Nisipuri cu pietris 50000 40000 30000
Nisipuri fine 48000 38000 28000 18000
Nisipuri prafoase 39000 28000 18000 11000
Pamnturi
coezive
avnd
S
r
0.8
si
maximum
5%
materii
organice
Aluviale,
deluviale,
lacustre
Praf nisipos 0.251 32000 24000 16000 10000 7000
Praf, praf
argilos, argila
prafoasa,
argila
nisipoasa
0.751 34000 27000 22000 17000 14000 11000
0.50.75 32000 25000 19000 14000 11000 8000
Argila, argila
grasa
0.751 - 28000 24000 21000 18000 15000 12000
0.50.75 - - 21000 18000 15000 12000 9000
Fluvio -
glaciare
Praf nisipos 0.251 33000 24000 17000 11000 7000
Praf, parf
argilos, argila
prafoasa,
argila
nisipoasa
0.751 40000 33000 27000 21000
0.50.75 35000 28000 22000 17000 14000
Tabelul A.10
Denumirea pamnturilor I
c
Indicele porilor e
0,41...0,60 0,61...0,80 0,81...1,00 1,01...1,10
M
o
Nisipuri (cu exceptia nisipului argilos) - 1,0 1,0 - -
Nisip argilos, praf nisipos, argila
nisipoasa
0,00...1,00 1,6 1,3 1,0 -
Praf, praf argilos, argila prafoasa
0,76...1,00 2,3 1,7 1,3 1,1
0,50...0,75 1,9 1,5 1,2 1,0
Argila, argila grasa
0,76...1,00 1,8 1,5 1,3 1,2
0,50...0,75 1,5 1,3 1,1 1,0
3.6 Coeficientul lui Poisson, , poate fi adoptat cu valorile precizate n tabelul A.11.
Tabelul A.11
Denumirea pamnturilor
Bolovanisuri si pietrisuri 0,27
Nisipuri (inclusiv nisipuri prafoase si nisipuri argiloase) 0,30
Praf, praf argilos, argila nisipoasa, argila prafoasa 0,35
Argila, argila grasa 0,42
4. Calculul tasarii probabile
4.1 Calculul tasarii absolute prin metoda nsumarii pe straturi elementare (fig. A.1).

Figura A.1
Efortul unitar net mediu p
net
pe talpa fundatiei se calculeaza cu relatia:
[kPa] (A.8)
unde:
Q suma ncarcarilor de calcul provenite din constructie inclusiv greutatea fundatiei si a
umpluturii de pamnt care sta pe fundatie, n gruparea fundamentala, n kilonewtoni;
A suprafata n plan a talpii fundatiei, n metri patrati;
greutatea volumica medie a pamntului situat deasupra nivelului talpii fundatiei, n
kilonewtoni pe metru cub;
D
f
adncimea de fundare, n metri.

Observatie - n cazul gropilor de fundare cu latimi mari (B > 10 m) executate n terenuri coezive, cnd exista posibilitatea ca fundul
sapaturii sa se umfle dupa excavare, efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei se accepta
p
net
= p
ef
fara a considera efectul de descarcare al greutatii pamntului excavat. n acest caz, pentru calculul tasarilor n domeniul de
presiuni p
ef
< D
f
, se pot utiliza valorile modulului de deformatie liniara la descarcare , determinate conform STAS 8942/3-80.
Pamntul situat sub nivelul talpii de fundare se mparte n straturi elementare, pna la adncimea corespunzatoare limitei
inferioare a zonei active; fiecare strat elementar se constituie din pamnt omogen si trebuie sa aiba grosimea mai mica dect
0,4 B.
Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare, se calculeaza eforturile unitare verticale
datorate presiunii nete transmise de talpa fundatiei, cu relatia:
[kPa] (A.9)
unde:

coeficientul de distributie al eforturilor verticale, n centrul fundatiei, pentru presiuni
uniform distribuite pe talpa, dat n tabelul B.12, n functie de rapoartele L/B si z/B;
L lungimea fundatiei dreptunghiulare, n metri;
B latimea fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare, n metri;
z adncimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii
fundatiei, n metri;
p
net
efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform relatiei A.8 n kilopascali.
Tabelul A.12
z/B
Fundatii n forma de:
cerc
dreptunghi, cu raportul laturilor L/B
1 2 3
0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,2 0,95 0,96 0,96 0,98 0,98

0,4 0,76 0,80 0,87 0,88 0,88
0,6 0,55 0,61 0,73 0,75 0,75
0,8 0,39 0,45 0,53 0,63 0,64
1,0 0,29 0,34 0,48 0,53 0,55
1,2 0,22 0,26 0,39 0,44 0,48
1,4 0,17 0,20 0,32 0,38 0,42
1,6 0,13 0,16 0,27 0,32 0,37
2,0 0,09 0,11 0,19 0,24 0,31
3,0 0,04 0,05 0,10 0,13 0,21
4,0 0,02 0,03 0,06 0,08 0,16
5,0 0,02 0,02 0,04 0,05 0,13
6,0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,10

Zona activa n cuprinsul careia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la adncimea z
0
sub talpa fundatiei, la care
valoarea efortului unitar vertical datorat ncarcarii fundatiei devine mai mic dect 20% din presiunea geologica la
adncimea respectiva:
(A.10)
n situatia n care limita inferioara a zonei active rezulta n cuprinsul unui strat avnd modulul de deformatie liniara mult mai
redus dect al straturilor superioare, sau avnd , adncimea z
0
se majoreaza prin includerea acestui strat, sau
pna la ndeplinirea conditiei:
(A.11)
n cazul n care n cuprinsul zonei active stabilita apare un strat practic incompresibil
(E > 100.000 kPa) si exista siguranta ca n cuprinsul acestuia, pna la adncimea corespunzatoare atingerii conditiei A.10, nu
apar orizonturi mai compresibile, adncimea zonei active se limiteaza la suprafata acestui strat.
Tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza cu relatia:
, [mm] (A.12)
unde: coeficient de corectie egal cu 0,8;
efortul vertical mediu n stratul elementar i, calculat cu relatia:

unde: efortul unitar la limita superioara, respectiv limita inferioara a stratului
elementar i, calculat cu relatia (A.9), n kilopascali;
h
i
grosimea stratului elementar i, n metri;
E
i
modulul de deformatie liniara al stratului elementar i, n kilopascali;
n numarul de straturi elementare cuprinse n limita zonei active.
Observatii:
1. Pentru fundatiile de forma speciala n plan, la care distributia presiunilor pe talpa se admite sa se considere uniforma, eforturile la
limitele straturilor elementare se pot determina conform prevederilor din cap.3.
2. Pentru distributii de presiuni pe talpa, diferite de cea uniforma, calculul eforturilor se efectueaza cu metode corespunzatoare.
Pentru calculul tasarii suplimentare ntr-un punct al unei fundatii, sub influenta ncarcarilor transmise de fundatiile
nvecinate si a suprancarcarii terenului n vecinatatea fundatiei respective, eforturile corespunzatoare se determina prin
metoda punctelor de colt.
Efortul la adncimea z a unui punct aflat pe verticala coltului unei suprafete dreptunghiulare ncarcata cu presiunea
uniform distribuita p
net
, se calculeaza cu relatia:
[kPa] (A.13)
unde:

coeficientul de distributie al eforturilor verticale la coltul suprafetei ncarcate, care se ia
conform tabelului A.13 n functie de rapoartele L/B si z/B;
L lungimea suprafetei ncarcate, n metri;
B latimea suprafetei ncarcate, n metri;
z adncimea punctului considerat, fata de nivelul de aplicare a ncarcarii, n metri;
p
net
presiunea uniform distribuita pe suprafata ncarcata, n kilopascali.
Tabelul A.13
z/B
Fundatii n forma de dreptunghi cu raportul laturilor L/B
1 2 3
0,0 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500
0,2 0,2486 0,2491 0,2492 0,2492
0,4 0,2401 0,2439 0,2442 0,2443
0,6 0,2229 0,2329 0,2339 0,2342
0,8 0,1999 0,2176 0,2196 0,2202
1,0 0,1752 0,1999 0,2034 0,2046
1,2 0,1516 0,1818 0,1870 0,1888
1,4 0,1308 0,1644 0,1712 0,1740
1,6 0,1123 0,1482 0,1567 0,1604
2,0 0,0840 0,1202 0,1314 0,1374
3,0 0,0447 0,0732 0,0870 0,0987
4,0 0,0270 0,0474 0,0603 0,0758
5,0 0,0179 0,0328 0,0435 0,0610
6,0 0,0127 0,0238 0,0325 0,0506
Observatie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B si L/B se admite interpolarea liniara a valorilor .
Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul pe verticala unui punct P sub o fundatie aflata la o distanta
oarecare de o suprafata dreptunghiulara ABCD, ncarcata cu o presiune uniform distribuita p
net
(fig. A.2):
[kPa] (A.14)
unde:

coeficientul de distributie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG;
idem, pentru dreptunghiul GPFD;
idem, pentru dreptunghiul BEPH;
idem, pentru dreptunghiul HPFC.
Observatie - Pentru fundatiile de forma speciala n plan, la care distributia presiunilor pe talpa se admite sa se considere uniforma,
eforturile pe verticala diferitelor puncte ale fundatiei se pot determina cu ajutorul metodei punctelor de colt, prin aproximarea formei
reale a fundatiei cu un numar de suprafete dreptunghiulare si suprapunerea efectelor.
Figura A.2
4.2 Calculul tasarii absolute prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finita
n cazul n care n limita zonei active apare un strat practic incompresibil (avnd E > 10
5
kPa) sau atunci cnd fundatia are
latimea (sau diametrul) B > 10 m, iar stratul care constituie zona activa se caracterizeaza prin valori E > 10000 kPa, tasarea
absoluta probabila a fundatiei se calculeaza prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finita.
n acest caz tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza cu relatia:
(A.15)
unde: m coeficient de corectie prin care se tine seama de grosimea stratului deformabil z
0
, dat n
tabelul A.14;
p
net
efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform rel. A.8, n kilopascali;
B latimea talpii fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare, n metri;
K
i
, K
i-1
coeficienti adimensionali dati n tabelul A.15, stabiliti pentru nivelul inferior, respectiv
superior al stratului i;
E
i
modulul de deformatie liniara a stratului i, n kilopascali;
coeficientul lui Poisson al stratului i.
Observatie - Calculul tasarii se extinde asupra zonei active, care se mparte n straturi cu caracteristici geotehnice de deformabilitate
distincte. n cazul n care zona activa este constituita dintr-un strat omogen, coeficientii K
i
si K
i-1
se stabilesc numai pentru adncimea z =
z
0
si, respectiv, la nivelul talpii fundatiei: z = 0 (calculul efectundu-se, deci, pentru un singur strat).
Tabelul A.14
z
0
/B
m
0,00....0,25 1,5
0,26....0,50 1,4
0,51....1,00 1,3
1,01....1,50 1,2
1,51....2,50 1,1
> 2,50 1,0
4.3 Calculul tasarii medii
Tasarea medie probabila a constructiei se calculeaza efectund media aritmetica a tasarilor absolute probabile a cel putin 3
fundatii izolate ale constructiei.
Cu ct suprafata constructiei este mai mare, cu att numarul valorilor tasarilor absolute probabile pe baza carora se calculeaza
tasarea medie trebuie sa fie mai mare.
4.4 Calculul tasarii relative
Tasarea relativa probabila se calculeaza ca diferenta ntre tasarile absolute probabile a doua fundatii nvecinate raportata la
distanta ntre ele, lund n considerare cea mai defavorabila situatie de ncarcare.
Tabelul A.15
z/B
Fundatii n
forma de
cerc
Fundatii n forma de dreptunghi cu raportul laturilor L/B
1 1,5 2 3 5
(fundatii
continue)
K
0,0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,1 0,045 0,050 0,050 0,050 0,050 0,050 0,052
0,2 0,090 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,104
0,3 0,135 0,150 0,150 0,150 0,150 0,150 0,156
0,4 0,179 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0,208
0,5 0,233 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,260
0,6 0,266 0,299 0,300 0,300 0,300 0,300 0,311
0,7 0,308 0,342 0,349 0,349 0,349 0,349 0,362
0,8 0,348 0,381 0,395 0,397 0,397 0,397 0,412
0,9 0,382 0,415 0,437 0,442 0,442 0,442 0,462
1,0 0,411 0,446 0,476 0,484 0,484 0,484 0,511
1,1 0,437 0,474 0,511 0,524 0,525 0,525 0,560
1,2 0,461 0,499 0,543 0,561 0,566 0,566 0,605
1,3 0,482 0,522 0,573 0,595 0,604 0,604 0,648
1,4 0,501 0,542 0,601 0,626 0,640 0,640 0,687
1,5 0,517 0,560 0,625 0,655 0,674 0,674 0,726
1,6 0,532 0,577 0,647 0,682 0,706 0,708 0,763
1,7 0,546 0,592 0,668 0,707 0,736 0,741 0,798
1,8 0,558 0,606 0,688 0,730 0,764 0,772 0,831
1,9 0,569 0,618 0,708 0,752 0,791 0,808 0,862
2,0 0,579 0,630 0,722 0,773 0,816 0,830 0,892
2,1 0,588 0,641 0,737 0,791 0,839 0,853 0,921
2,2 0,596 0,651 0,751 0,809 0,861 0,885 0,949
2,3 0,604 0,660 0,764 0,824 0,888 0,908 0,976
2,4 0,611 0,668 0,776 0,841 0,902 0,932 1,001
2,5 0,618 0,676 0,787 0,855 0,921 0,955 1,025
2,6 0,624 0,683 0,798 0,868 0,939 0,977 1,050
2,7 0,630 0,690 0,808 0,881 0,955 0,998 1,073
2,8 0,635 0,697 0,818 0,893 0,971 1,018 1,095
2,9 0,640 0,703 0,827 0,904 0,986 1,038 1,117
3,0 0,645 0,709 0,836 0,913 1,000 1,057 1,138
3,1 0,649 0,714 0,843 0,924 1,014 1,074 1,158
3,2 0,653 0,719 0,850 0,934 1,027 1,091 1,178
3,3 0,657 0,724 0,857 0,943 1,040 1,107 1,197
3,4 0,661 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123 1,215
3,5 0,664 0,732 0,869 0,959 1,062 1,138 1,233
4,0 0,679 0,751 0,897 0,995 1,111 1,205 1,316
4,5 0,691 0,766 0,918 1,022 1,151 1,262 1,390
5,0 0,700 0,777 0,935 1,045 1,183 1,309 1,456
Observatie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B si L/B se admite interpolarea liniara a valorilor coeficientului K.
4.5 Calculul nclinarii fundatiei
nclinarea probabila a unei fundatii rigide, dreptunghiulare, ncarcata excentric, se determina cu relatiile:
.nclinarea longitudinala:
(A.16)
.nclinarea transversala:
(A.17)
unde: N ncarcarea verticala de calcul ce solicita excentric fundatia, n kilonewtoni;
e
1
excentricitatea punctului de aplicare a fortei N masurata din centrul talpii dreptunghiulare,
paralel cu latura mare, n metri;
e
2
excentricitatea punctului de aplicare a fortei N, masurata din centrul talpii dreptunghiulare
paralel cu latura mica, n metri;
E
m
,

valorile medii ale modulului de deformatie liniara, n kilopascali si respectiv a
coeficientului de deformare laterala, pentru ntreaga zona activa;
K
1
,K
2
coeficienti adimensionali determinati n functie de raportul laturilor L/B, dupa graficele
din figura A.3;
L,B lungimea, respectiv latimea talpii fundatiei, n metri.

Figura A.3
nclinarea probabila a unei fundatii rigide, circulara, ncarcata excentric se determina cu relatia:
(A.18)
E
m
,

e excentricitatea punctului de aplicare a fortei N masurata din centru, n metri;
r raza fundatiei, n metri.
Observatie - nclinarea unei fundatii avnd n plan forma poligonala se calculeaza cu aceeasi relatie, considernd raza egala cu:
; A - suprafata poligonala, n metri patrati
nclinarea probabila a unei fundatii continue de latime B, ncarcata excentric se determina :
(A.19)
E
m
,

B latimea talpii fundatiei, n metri;
e excentricitatea punctului de aplicatie a fortei N, masurata fata de axa longitudinala a talpii
continue, n metri.
nclinarea probabila a fundatiilor, produsa n urma influentei fundatiilor vecine, se calculeaza:
(A.20)
unde: s
1
,s
2
tasarile absolute probabile pentru verticalele fiecarei margini a fundatiei, calculate conform
rel. A.12;
B,L dimensiunea fundatiei dupa directia nclinarii.
4.6 Calculul ncovoierii relative a fundatiei
ncovoierea relativa probabila a fundatiei se determina cu relatia:
(A.21)
unde: s
1
,s
2
tasarile absolute probabile ale capetelor portiunii ncovoiate care se analizeaza;
s
3
tasarea absoluta probabila maxima sau minima pentru portiunea respectiva a fundatiei;
l distanta ntre punctele avnd tasarile probabile s
1
si s
2
.
A.4. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMIT DE
CAPACITATE PORTANT
1. Cazul fundatiei de suprafata (SLCP 1)
1.1 Conditia de ndeplinit
n cazul fundatiilor directe cu talpa orizontala, verificarea capacitatii portante se poate face cu relatia:
(A.22)
unde:
unde: V componenta verticala a rezultantei ncarcarii de calcul provenita din gruparea speciala,
n kilonewtoni;
dimensiunile reduse ale talpii fundatiei, determinate cu relatiile:
(A.23)
unde: L,B lungimea, respectiv latimea talpii fundatiei, n metri;
e
1
,e
2
excentricitatile rezultantei ncarcarii de calcul fata de axa transversala
respectiv axa longitudinala a fundatiei, n metri;
m
c
coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0,9;
p
cr
presiunea critica, n kilopascali;
m
c
coeficient al conditiilor de lucru, stabilit de catre proiectant n functie de importanta constructiei si gradul de
cunoastere a terenului de fundare; de regula, m
c
se considera egal cu 1.
1.2 Calculul presiunii critice, p
cr
Cnd rezultanta ncarcarii de calcul prezinta o nclinare fata de verticala mai mica de 5
o
si n conditiile unei stratificatii
aproximativ orizontale, presiunea critica se poate calcula cu relatia:
[kPa] (A.24)
unde: greutatea volumica de calcul a straturilor de pamnt de sub talpa fundatiei, n kilonewtoni pe
metru cub;
latimea redusa a talpii fundatiei, n metri;
coeficienti adimensionali de capacitate portanta care depind de valoarea de calcul
a unghiului de frecare interioara, al straturilor de pamnt de sub talpa fundatiei conform
tabelului A.16;
q suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de fundatie,
n kilopascali;
valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamnt de sub talpa fundatiei, n kilopascali;
coeficienti de forma ai talpii fundatiei, conform tabelului A.17.
Tabelul A.16
N
q
N
c
0
o
0,0 1,0 5,1
5
o
0,1 1,6 6,5
10
o
0,2 2,5 8,3
15
o
0,7 3,9 11,0
20
o
1,8 6,4 14,8
22
o
30'
2,7 8,2 17,5
25
o
4,1 10,7 20,7
27
o
30'
6,1 13,9 24,9
30
o
9,0 18,4 30,1
32
o
30'
13,6 24,6 37,0
35
o
20,4 33,3 46,1
37
o
30'
31,0 45,8 58,4
40
o
47,7 64,2 75,3
42
o
30'
75,0 91,9 99,3
45
o
120,5 134,9 133,9
Tabelul A.17
Forma fundatiei

- Continua 1,0 1,0
- Dreptunghiulara
1 + 0,3 B'/L' 1 - 0,4 B'/L'
- Patrat, cerc 1,3 0,6
1.3 Caracteristici geotehnice
Caracteristicile geotehnice , si se introduc cu valorile de calcul corespunzatoare unui nivel de asigurare ,
conform STAS 3300/1-85.
La determinarea valorilor si trebuie sa se tina seama de starea terenului de fundare si de viteza de aplicare a
ncarcarilor pe teren, conform STAS 3300/1-85.
n cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii n care caracteristicile de rezistenta la forfecare si nu variaza cu mai
mult de 50% fata de valorile medii se pot adopta, pentru calculul capacitatii portante, valori , si ca medii
ponderate cu contributia fiecarui strat.
Grosimea zonei de pamnt de sub fundatie, ale carei caracteristici geotehnice , si intervin n stabilirea presiunii
critice, p
cr
, se poate determina cu relatia:
(A.25)
unde: t grosimea zonei de pamnt, n metri;
B latimea fundatiei, n metri;
coeficient adimensional n functie de unghiul de frecare interioara al stratului de
pamnt n contact cu talpa fundatiei, conform tabelului A.18.
Tabelul A.18
0
o
0,70
5
o
0,75
10
o
0,80
15
o
0,85
20
o
0,92
25
o
1,00
30
o
1,10
35
o
1,30
40
o
1,70
45
o
2,20
n cazul n care n cuprinsul zonei active la o adncime z masurata de la talpa fundatiei apare un strat mai slab, avnd
rezistenta la forfecare sub 50% din valoarea rezistentei la forfecare a straturilor superioare, se va verifica capacitatea portanta
a acestui strat ca si cnd fundatia data s-ar rezema direct pe stratul slab transmitndu-i o presiune efectiva egala cu efortul
vertical la cota z calculat n functie de ncarcarea reala aplicata la cota de fundare.
n conditiile n care nivelul apei subterane se gaseste deasupra cotei de fundare sau n cuprinsul zonei de pamnt dintre talpa
fundatiei si adncimea t, trebuie sa se tina seama de reducerea greutatii volumice a pamntului prin efectul submersarii.
1.4 Limitarea excentricitatilor
La fundatiile dreptunghiulare trebuie sa se urmareasca respectarea conditiei:
(A.26)
unde: e
1
,e
2
excentricitatile rezultantei ncarcarii de calcul fata de axa transversala respectiv axa
longitudinala a fundatiei, n metri;
L,B lungimea, respectiv latimea talpii fundatiei, n metri.
La fundatiile circulare trebuie sa se urmareasca respectarea conditiei:
(A.27)
unde: r raza fundatiei, n metri;
e excentricitatea rezultantei ncarcarilor de calcul, n metri.
2. Cazul fundatiei supusa la solicitari transversale (SLCP 2)
n cazul n care este posibila deplasarea fundatiei sub actiunea componentei ncarcarii paralela cu planul talpii trebuie sa se
faca verificarea la alunecare cu relatia:
[kN] (A.28)
unde: N,T componenta normala, respectiv paralela cu planul talpii a rezultantei ncarcarilor de calcul
la nivelul talpii fundatiei, n kilonewtoni;
m
h
coeficientul conditiilor de lucru egal cu 0,8;
coeficientul de frecare pe talpa fundatiei; se determina prin ncercari de teren sau de laborator; n lipsa unor rezultate
experimentale se pot adopta valorile din tabelul A.19.
Tabelul A.19
Denumirea pamntului

Argile avnd:
0,25 < I
c
< 0,5 0,20
0,5 I
c
< 0,75 0,25
Ic 0,75 0,30
Argile nisipoase, nisipuri argiloase si pamnturi prafoase 0,30
Nisipuri fine 0,40
Nisipuri mijlocii si mari 0,45
Pietrisuri si bolovanisuri 0,50
Terenuri stncoase 0,60
3. Cazul fundatiei pe taluz sau n apropiere de taluz (SLCP 3)
n cazul constructiilor fundate pe un teren cu nclinari pronuntate sau pe o platforma situata n apropierea unui versant sau
taluz, trebuie sa se verifice att stabilitatea locala a fundatiei ct si stabilitatea generala a ansamblului teren-constructie.
Daca terenul este constituit din straturi de pamnt aproximativ orizontale, avnd caracteristicile de rezistenta la forfecare putin
diferentiate, se recomanda verificarea stabilitatii generale pe suprafete circular-cilindrice de alunecare, respectndu-se relatia:
[kNm] (A.29)
unde: M
r
momentul de rasturnare al prismei de pamnt n raport cu centrul suprafetei de cedare
circular-cilindrice cea mai defavorabila, n kilonewtoni metru;
M
s
momentul de stabilitate al prismei de pamnt n raport cu acelasi centru, n
kilonewtoni metru;
m
r
coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0,8.
Document Info
Accesari: 8417
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea
comenta
Creaza cont nou
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
<a href="http://www.scritub.com/stiinta/fizica/PRESIUNI-CONVENTIONALE1531712410.php"
target="_blank" title="PRESIUNI CONVENTIONALE - http://www.scritub.com">PRESIUNI
CONVENTIONALE</a>
Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )

Presiuni Conventionale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Presiuni Conventionale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10/14/2014 PRESIUNI CONVENTIONALE

S-ar putea să vă placă și