Leonardo da Vinci

Pasiunea pentru tiin a lui Leonardo a fost mai degrab

contemplativ. El s-a strduit s neleag diverse
fenomene descriindu-le n mod minuios i reprezentndu-
le printr-un desen detailat, fr a dezvolta experimente
practice i/sau explicaii teoretice, dat fiindc i lipseau
pregtirea matematic i cunotinele de limb latin.
Leonardo nsui se strduia s nvee singur latina. n
1490, el studia matematica cu Luca Pacioli, pregtind o
serie de desene de solide de form regulat pentru a fi
gravate pe plcile pentru ilustraiile din cartea lui Pacioli,
De divina proportione, publicat n 1509. Cu toate c
experimentele lui Leonardo au urmat metode tiinifice
clare, o analiz recent a activitii sale ca om de tiin,
analiz fcut de Frtijof Capra, afirm c Leonardo era
complet diferit de savani precum Isaac Newton sau
Galileo Galilei, el cutnd s integreze arta cu tiina n
cel mai pur spirit renascentist.
Leonardo da Vinci nu s-a aprofundat prea mult
n calculele algebrice, ns a contribuit esential n
domeniul geometriei, primul determinnd centrul
de gretate al piramidei.
nc din timpul vieii, Leonardo da Vinci a fost considerat unul
din cei mai mari ingineri ai timpului su. n scrisoarea de
prezentare ce-o trimisese ducelui Ludovico Sforza (Il Moro),
Leonardo afirma c este capabil s construiasc tot felul de
maini capabile s asigure protecia oraului n cazul unui
asediu. n 1502, Leonardo da Vinci a desenat un pod suspendat,
parte a unui proiect mai amplu pentru sultanul Baiazid II, podul
fiind destinat s traverseze intrarea n Bosfor, cunoscut drept
Cornul de Aur. Baiazid nu a acceptat proiectul, considerndu-l
irealizabil.
Concepia lui Leonardo a fost renviat n 2001, atunci
cnd podul Vebjrn Sand Da Vinci Project, ce se baza pe
ideea sa, a fost realizat n NorvegiaPostul de televiziune
britanic Canal Four a comandat realizarea unui film
documentar intitulat Leonardo's Dream Machines,
pentru o emisiune din 2003. Proiectele lui Leonardo
pentru o paraut i pentru o arbalet gigant, au fost
interpretate, realizate cu mijloacele acelei epoci i testate
cu succes. Multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit
astfel fezabile.

Spre finele vieii sale Leonardo da Vinci a lsat n
urma sa un aport fr de pre manifestndu-se n
toate domeniile tiinei, remarcndu-se ca cel
mai de seam reprezentant al Renaterii
italiene din perioada de apogeu a acesteia...