nlaturarea executarii pedepsei si a consecintelor condamnarii

A. Notiune
Gratierea este o masura de clementa, acordata individual potrivit Consti
tutiei (art. 94 lit. D) de Presedintele Romniei si consta n iertarea unui condamna
t de executarea n total ori n parte a pedepsei, ori n comutarea pedepsei ntr-una mai
usoara.
Gratierea poate fi acordata si colectiv, prin lege, de catre Parlament (
art. 72 pct. 2 din Constitutie).
B. Felurile gratierii.
1. Dupa modul de acordare n raport cu persoanele carora li se acorda se d
isting: gratierea individuala si gratierea colectiva.
A) Gratierea individuala este acordata de regula a cererea celui condamn
at. Ea poate fi acordata si din oficiu.
B) Gratierea colectiva este acordata unui numar nedeterminat de persoane pentru
o categorie de condamnati, determinata prin natura pedepsei ori cuantumul lor sa
u pronuntate pentru anumite infractiuni.
2. Dupa criteriul conditiilor n care este acordata se disting: gratierea
neconditionata si gratierea conditionata.
A) gratierea este conditionata sau pura si simpla cnd se acorda fara a se impune n
viitor beneficiarului ei anumite obligatii.
B) Gratierea este conditionata cnd acordarea este conditionata de buna conduita a
beneficiarului acesteia n viitor, o anumita perioada de timp sub sanctiunea exec
utarii pedepsei neexecutate ca urmare a gratierii care nu se contopeste cu pedea
psa aplicata pentru noua infractiune.
3. Dupa criteriul ntinderii efectelor ce le are n raport cu pedeapsa, grat
ierea poate fi: totala, partiala ori comutare.
A) Gratierea este totala cnd priveste ntreaga pedeapsa aplicata.
B) Gratierea este partiala cnd prin actul de clementa este nlaturata executarea do
ar a unei parti din pedeapsa.
C) Comutarea este forma gratierii ce consta n nlocuirea pedepsei aplicate de insta
nta de judecata cu o pedeapsa de alta natura, mai usoara.
C. Efectele gratierii
1. Efectele gratierii asupra pedepselor principale.
Gratierea nlatura executarea pedepsei principale, ea nlatura condamnarea s
i consecintele condamnarii, astfel ca o pedeapsa gratiata produce aceleasi efect
e ca si o pedeapsa executata. Daca pentru unele din pedepsele contopite, este in
cidenta gratierea, aceasta va fi scoasa din contopire, adica a ramas o singura p
edeapsa din pedeapsa rezultanta care nu este gratiata, va fi nlaturata si sporul
ce eventual fusese aplicat n considerarea puralitatii de infractiuni existente n c
auza. n cazul gratierii conditionate, pedeapsa se considera stinsa tot de la data
adoptarii actului de gratiere daca binenteles n termenul de definitivare, benefic
iarul nu savrseste o noua infractiune intentionata care conduce la revocarea grat
ierii conditionate.
2. Efectele gratierii asupra pedepsei a carei executare a fost suspendat
a conditionat.
Gratierea are efecte si asupra pedepsei a carei executare a fost suspend
ata conditionat.
Daca gratierea este conditionata si are ca obiect o pedeapsa a carei exe
cutare a fost suspendata, atunci va trebui observat faptul ca cele doua masuri d
e individualizare functioneaza paralel si produc efectele specifice. Cnd n termenu
l de ncercare al suspendarii conditionate, redus ca urmare al gratierii condition
ate intervine o cauza de revocare ori de anulare a suspendarii conditionate a ex
ecutarii pedepsei, fractiunea de pedeapsa ce a ramas negratiata se va executa, i
ar daca gratierea a fost totala, revocarea suspendarii se va dispune chiar daca
deci condamnatul nu mai are de executat nimic.
Revocarea suspendarii trebuie dispusa pentru a mpiedica intervenirea reab
ilitatii de drept.
30. Efectele gratierii asupra pedepselor complimentare. Prin dispozitiil
e art. 120 alin. 2 C.pen. s-a prevazut ca gratierea nu are efecte asupra pedepse
lor complimentare, afara de cazul cnd se dispune altfel prin actul de gratiere.
4. Efectele gratierii asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor
educative.
Gratierea nu are efect asupra masurilor de siguranta si masurilor educat
ive. Prin luarea masurilor de siguranta se urmareste nlaturarea unei stari de per
icol si prevenirea savrsirii de noi infractiuni, ca acestea nu sunt consecinte al
e savrsirii de infractiuni, nu sunt pedepse si de aceea nu pot intra sub incident
a actelor de clementa.
5. Efectele gratierilor succesive.
Gratierile partiale succesive intervenite n cursul executarii unei pedeps
e de mai lunga durata, au ca efect reducerea succesiva a pedepsei, corespunzator
fiecarei gratieri.
Capitolul II. nlaturarea consecintelor condamnarii prin reabilitare
* 1. Notiune.
Reabilitarea este mijlocul legal prin care fostul condamnat este deplin
integrat, pe plan juridic n societate.
* 2. Efectele reabilitarii
Reabilitarea, potrivit dispozitiilor art. 133 C.pen., are ca efect ncetar
ea decaderilor, interdictiilor si incapacitatilor ce rezulta din condamnare.
Reabilitarea priveste viitorul fostului condamnat, care nu va mai avea d
e suportat interdictii, incapacitati ori decaderi ce decurgeau din condamnare, i
ar nu trecutul acestuia.
Efectelor reabilitarii nu se ntind asupra masurilor de siguranta cu exceptia inte
rzicerii de a se afla n anumite localitati. Ratiunea acestei exceptari rezida n in
compatibilitatea temeiurilor de acordare a reabilitarii cu cele care ar justific
a mentinerea masurii de siguranta, starea de pericol ce reiese din prezenta fost
ului condamnat n anumite localitati.
* 3. Trasaturi caracteristice ale reabilitarii.
1) Reabilitarea poate fi obtinuta si pentru condamnari pronuntate n strai
natate si al caror efect a fost recunoscut potrivit dispozitiilor art. 519-522 C
.proc.pen.
2) Reabilitarea nlatura pentru viitor interdictiile, incapacitatile si de
caderile ce decurg din condamnare, fiind un mijloc de reintegrare a fostului con
damnat n societate.
3) Reabilitarea priveste tot trecutul condamnatului iar n cazul unor cond
amnari succesive, produce efecte cu privire la toate, avnd un caracter indivizibi
l.
D. Forme
a) Reabilitarea de drept sau legala se caracterizeaza prin interventia e
i din oficiu ope legis la ndeplinirea anumitor conditii.
B) Reabilitarea judecatoreasca se acorda la cererea fostului condamnat d
e catre instanta de judecata care constata ndeplinirea conditiilor prevazute de l
ege.
Sectiunea a II-a. Reabilitarea de drept
A. Notiune
Reabilitarea de drept este forma de reabilitare care intervine din oficiu pentru
anumite condamnari de mica gravitate la mplinirea de catre condamnat a conditiil
or prevazute de lege.
Conditiile reabilitarii de drept
Pentru dobndirea reabilitarii de drept se cer ndeplinite anumite conditii
ce privesc:
- condamnarea;
- timpul scurs de la executarea sau stingerea executarii pedepsei;
- conduita condamnatului.
a. Conditii cu privire la condamnare.
Reabilitarea de drept intervine pentru condamnari de mica gravitate si a
nume pentru condamnarile la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa nchisorii care nu de
paseste 1 an. Reabilitarea de drept nu va opera n cazul n care n termenul de 3 ani
condamnatul savrseste o noua infractiune, chiar daca pentru noua infractiune, ped
eapsa aplicata nu este exceptata de la reabilitarea de drept si chiar daca de la
executarea acesteia se mplineste termenul de 3 ani.
b. Conditii privind termenul de reabilitare.
Interventia reabilitarii de drept este conditionata de trecerea unui ter
men de 3 ani de la executarea pedepsei ori de la stingerea executarii acesteia.
c. Conditii privind persoana condamnatului.
Obtinerea reabilitarii de drept este conditionata de conduita buna a con
damnatului care, n decurs de 3 ani, nu trebuie sa mai savrseasca infractiuni.
C. Reabilitarea de drept n cazuri speciale.
a) reabilitarea de drept ca efect al suspendarii conditionate a executarii pedep
sei este prevazuta n dispozitiile art. 86 C.pen. si intervine la mplinirea termenu
lui de ncercare, daca n cadrul acestuia nu a intervenit o cauza de revocare ori de
anulare a suspendarii si tot astfel la mplinirea termenului de ncercare n cazul su
spendarii executarii pedepsei sub supraveghere (art. 86 C.pen.).
b) reabilitarea de drept intervine pentru condamnatul militar n termen ca
re executa pedeapsa ntr-o nchisoare militara, la terminarea executarii pedepsei, i
ar n cazul n care pedeapsa a fost redusa cu o treime ori cu jumatate ca urmare a c
onduitei acestuia (art. 62 alin. 2 C.pen.) la terminarea executarii pedepsei ast
fel reduse.
D. Efectele reabilitarii de drept.
Efectele reabilitarii de drept intervin ope legis n practica s-a pus problema dac
a pentru condamnari la care este incidenta reabilitarea de drept se poate cere c
onstatarea judecatoreasca a reabilitarii. Hotarrea instantei de judecata, n acest
caz, nu este de acordare a reabilitarii, ci de constatare a reabilitarii de drep
t.
Interesul promovarii unei cereri de constatare a reabilitarii de drept este lega
ta de probarea intervenirii reabilitarii de drept prin hotarrea judecatoreasca, f
iindca n cazierul judiciar intervenirea reabilitarii de drept este nscrisa dupa 2
ani de la mplinirea termenului de reabilitare.