Aglomeratia urbana este formata in jurul unui oras

mare ,iar conurbatia ,din mai multe orase comparabile intre

ele ca dimensiuni.
Conurbatia reprezinta un sistem teritorial constituit din
mai multe orase mari (orase satelit) care graviteaza in jurul
unui oras important economic (oras polarizator).
Ideea de conurbatie este bine ilustrata prin
concentrarea teritoriala de orase a zonei Rurh din Germania,
orasele principale (dintre care ssen este situat central) !ind
comparabile intre ele ca dimensiuni.
Alte conurabatii europene clare sunt Randstadt "olland
(care reuneste principalele orase olandeze), #ato$ice (sau
%ilezia %uperioara, in jurul orasului industrial #ato$ice),
&onet'(suprapusa zonei urban(industriale &onbass).
Aspectele sunt diferite in cazul regiunii )o'*o ,care
poate ! interpretata ca o aglomeratie urbana ()o'*o !ind
mai mare decat orasele din jurul sau), dar si ca o conurbatie
(aceste orase !ind, la randul lor, foarte mari).In mod similar
zona +sa'a(#obe s.a.
In multe cazuri insa, , aspectul de aglomeratie urbana
este foarte evident (Ciudad de ,e-ico, .ondra, /aris,
,oscova, Calcutta, %eul ).
Aglomeratiile urbane au si functii de metropole , de
diferite dimensiuni functionale si teritoriale (mondiale,
continentale, nationale, regionale).
,etropola 0 oras mare atat ca nr. de locuitori
(depaseste 1 milion) cat si ca e-tindere teritoriala. /e glob
e-ista 213 orase milionare . ,etropola imdeplineste rol de
capitala la nivel regional sau national.
Cele mai mari concentrari urbane 4 1553
(populatia ( in milioane locuitori)6
1 )o'*o (7aponia)8888888.9:,;

9 Ciudad de ,e-ico (,e-ic)8881<,<
2 %ao /aulo (=razilia)88888...1<,3
> ?e$ @or' (%AA)888888...1<,3
3 ,umba* (India)888888813,1
< %hanga* (China)888888812,<
: .os Angeles (%AA)88888819,>
B Calcutta (India)8888888..11,5
5 =uenos Aires (Argentina)888..11,B
1; %eul (Rep.Coreea)88888811,<
(dupa Images economiCues du monde, 9;;;, %&%, /aris)
TOKYO

ADezare Di funcEie administrativF
)o'*o, cea mai mare suprafaEF urbanF, capitala 7aponiei
Di una dintre cele mai dens populate metropole din lume.
)o'*o este situat la 23G>1H lat ? Di 125G><H long , la
jumFtatea coastei de est a insulei "onshu, cea mai mare
dintre cele patru insule principale din arhipelagul 7aponiei.
+raDul ocupF cea mai mare parte din sudul cImpiei
#anto, cea mai mare suprafaEF de teren plat din
7aponia.)o'*o este centrul !nanciar, industrial, comercial,
educaEional Di cultural al 7aponieiJ de asemenea este Di
principalul punct pentru comerE Di relaEii diplomatice cu
restul lumii.
/ortul din )o'*o s(a e-tins rapid Kn ultimii ani, ajungInd
acum sF !e pe locul 9 Kn 7aponia Kn privinEa valorii comerEului
(dupF @o'ohama).
/opulaEie
)o'*o este cea mai mare zonF urbanF din lume, avInd
peste 9: milioane locuitori. Ln ,etropolF densitatea
populaEiei este de 3>>2 locM'm
9
, iar Kn cele 92 de cartiere de
12;;; locM 'm
9
, Kn timp ce Kn 7aponia densitatea populaEiei
este de 29B locM'm
9
. /roblemele ce apar datoritF

aglomeraEiei sunt6 blocaje de tra!c, preEuri foarte mari la
chirii, poluarea sonora Di a aerului, etc.
/entru cF este capitala Di centrul comercial al EFrii,
)o'*o atrage emigranEi din toate colEurile EFrii. Kn special
aceDtia sunt tineri ce vin la colegiu sau la universitate Di de
cele mai multe ori rFmIn pentru a munci. Ln )o'*o este un
numFr mare de imigranEi strFini, Kn special din Coreea,
China, %AA Di Nilipine.
New York
?e$ @or' s(a Knscris Kn Aniunea %tatelor Americane pe
9< iulie 1:BB, ca al unsprezecelea dintre cele 12 state
originale. +rasul are o populatie de apro-imativ 1<.3;;.;;;
locuitori.
%ituat Kn nord(estul %tatelor Anite, ?e$ @or' a fost un
lider Kn viata politicO, culturalO si economicO a tOrii. Ln ciuda
di!cultOtilor economice din anii 15:;(15B;, statul KncO se
plaseazO printre liderii %tatelor Anite Kn importante sectoare
precum comerPul, comunicaPiile Qi !nanPele.
Ln acord cu recensOmIntul din 1553, ?e$ @or' avea
1<,3 milioane de locuitori !ind cea mai mare aglomeratie
urbanO din %tatele Anie ale Americi.
Geogra!a ?e$(@or'(ului este diversO, avInd Kn
componenPO : regiuni. Clima este temperat continentalO.
?umele orasului ?e$ @or' provine de la numele ducelui
de York, care mai tIrziu a fost regele Angliei sub numele de
Iacob al 11-lea.
&iversitatea mare a etniilor ce locuiesc in ?e$ @or' a
dus la un ritm de viatO trepidant si un mare elan creator,
orasul !ind capitala culturalO incontestabilO a %tatelor Anite.
-istenta unor mari muzee ca Metropolitan, considerat
cel mai mare muzeu din lume precum si asa(zisilor zgIrie
nori ca Empire State Building, pInO nu demult cea mai KnaltO
clOdire din lume, fac din ?e$ @or' o mare atractie turisticO.
&e asemenea, renumele de capitalO mondialO
!nanciarO este pe deplin con!rmat de e-istenta de(a lungul
strOzii Wall Street a sediilor celor mai puternice

bOnci din lume, precum si a celei mai mari burse de valori
!nanciare mondiale.
/ortul orasului con!rmO KncO o datO KntIietatea orasului
Kn lume !ind considerat cel mai Kntins si cu cel mai mare
tra!c de marfuri.
Los Angeles
.os Angeles, cu o populatie de 19,> milioane locuitori,
este al 11(lea centru urban din %tatele Anite. Ln 1:B1
spaniolii au Kntemeiat un oras Kn zona vesticO a %tatelor
Anite, pe nume El Pueblo de Nuestra Senora Reina de
los Angeles &ominatia spaniolO a Kncetat Kn 1B91, KnsO
%tatele Anite au preluat controlul orasului 93 de ani mai
tIrziu. Aparitia cOilor ferate, precum si celebra !oan" dup"
aur aduce Kn aceste tinuturi foarte multi emigranti. LnsO
stabilirea dupO 1512 aici a marilor studiouri cinmatrogra!ce
va avea efectul unei e-plozii a afacerilor, cea ce va aduce
acestui oras numele de #ara $"g"duitei.
+rasul este denumit familiar .. A. de cOtre locuitori si
are o climO sub(tropicalO.
-tinderea enormO a zonei urbane a fOcut din .os
Angeles orasul cu cea mai mare arie de Kntindere din %tatele
Anite.
conomia orasului se bazeazO pe o diversitate foarte
mare a industriei. Ln fapt, statul California reoprezintO o
putere economicO clasi!catO la nivel mondial de state pe
locul :.
mblema orsului este industria cinematogra!cO,
"oll*$ood(ul.
SEUL
+cupatia 7aponeza

&upa stabilirea ambasadelor straine ale 7aponiei si
tarilor vestice, %eulul a devenit zona de competitie politica,
economica si diplomatica intre puterile straine. Impreuna cu
adoptarea civilizatiei vestice, procesul de modernizare a
inceput in toate domeniile.
)elegraful fara !r a fost stabilit intre %eul si Incheon,
Aiju si =usan, in 1BB>. Calea ferata a fost deschisa 1n 1B55,
si primul automobil electric al tarii a fost pus in functiune
intre %eodaemun si "ongneung, pe B aprilie 1B55.
In anul 15>2, chiar ianinte de liberarea ?ationala,
sistemul RGAS (district) a fost adoptat pentru a stabili :
districte GA. ,apo(gu a fost adaugat celor : districte deja
e-istente si astfel s(au format : Gu in %eul.
%tructura urbana a %eulului, in perioada Rusilor
deschiseS a fost inTuentata foarte mult de cetatenii straini si
asezarile lor. &istrictele din jurul @ongsan si Itae$on au fost
transformate in baze militare japoneze si strada "angango o
fost construita pentru a deveni a-a de nord(sud al orasului
%eul.
Localizare6 19<
o
35H longitudine estica si 2:
o
2>H
latitudine nordica.
Clima 6 %eulul apartine unei zone temperate cu >
anotimpuri distincte6 primavara, vara, toamna si iarna.
)emperatura medie anuala a %eulului este de 19.5 grade C.
)emperaturile din %eul tind sa Tuctueze mult, de la 2<,1
grade C vara la 412,: grade C iarna. InTuentat de sistemul de
presiune inalta din /aci!cul de ?, %eulul are veri !erbinti si
umede cu temperaturi medii de peste 9; grade C, din iunie
pana in septembrie.
In timpul perioadelor din mijlocul verii in oras se
inregistreaza des temperaturi de peste 2; grade celsius.
iarna, %eulul este inTuentat de e-pansiunea presiunii
siberiene inalte si de vantul de U.
,edia precipitatilor anuale in %eul este de 1.91;, 9
mm, care este mai mult decat media precipitatilor din
peninsula. Cea mai mare parte a ploilor cade in lunile
ploioase ale lui Iunie, pana in %eptembrie.
Zona

Vona %eulului este de <;3.39 'm patrati, sau ;,<W
din intreaga tara. Raul "angang imparte orasul in 9 parti,
%eulul de ?ord si de %ud. %eulul de ? are 95:,5:'m patrati
(>5,9W) in timp ce %eulul de % are 2;:.33 'm patrati(3;,BW).
-pansiunea orasului a fost redirectionata dupa ultima
reorganizare administrativa din 15:2. %tilul de viata al
cetatenilor %eulului a fost inTuentat inca din 15:; datorita
cresterii rapide a oraselor satelit din jurul capitalei.
Populatia
%eulul are o populatie de 11 <91 >>5 de oameni.
Acestia reprezinta apro-imativ un sfert din populatia statului.
In %eul traiesc 31>11>1 barbati si 3192115 femei. %eulul are
una dintre cele mai mari densitati din lume 6 1:13:
persoaneM'm patrat. ?umarul cetatenilor straini stabiliti in
seul era la sfarsitul anului 1555 de 3:1B56 1B:<2 americani,
199B2 chinezi si < 229 japonezi.
Economia
%eulul este un adevarat centru al economiei
nationale si joaca un rol cheie in cursul liber al resurselor
nationale si al capitalului. Costul vietii in %eul este egal sau
mai mare decat cel pe care trebuie sa(l platesti ca sa traiesti
celelalte mari capitale ale lumii. &upa cercetarile unei !rme
de internationale de consultanta numita Xilliam ,ercer,
%eulul este intr(un clasament al celor mai scumpe orase pe
locul 1; din 13; de orase mari din lume. %eulul se aTa la
intersectia a doua mari a-e geopolitice, foarte importante
din punct de vedere economicJ partea centrala a #orrei leaga
regiunea /aci!cului de urasia, si centrul centurii strategice
7aponia(#oreea(China de(a lungul ,arii Galbene.

BIBLIOGRAFIE:
wwwgooglecom wwwe!scoalaro
wwwre"eratro www#int$%omero
wwwla!startro wwwe!re"eratero
manual pt clasa a & a e'itura Corint ( geogra)e
umana

Ele*a+ Ene
Ale,an'ra

Clasa a & a -

Liceul A. &enopol