Sunteți pe pagina 1din 9

Fugarul incerca sa puna o distantA Doua Epoc ntunecat

( urmatoarea povestire este primul capitol din cartea A Doua Epoca Intunecata ) a cit mai mare
intre el si urmaritori. Harpiile ii pierdusera urma in padurea deasa si nu le mai auzea tipetele
infricosatoare deasupra sa. Din pacate, nu erau singurii sai urmaritori, urletele ciinilor de urmarire
se auzeau tot mai aproape. Incercind sasi piarda urma intrase in riul de munte! ce se invol"ura
dea lungul padurii si o luase prin apa catre vale. #agi$a insa transformasera cu a%utorul magiei
creaturile, dezvoltindule inclusiv mirosul care acum nu mai putea fi pacalit.
&erifica din fuga "uzunarele si centura. Dupa cum se asteptase nu mai avea nici un glont.
'ingurele cartuse ramase erau cele din pistol, cinci, ultima data cind le numarase. #ai avea si
pusca pe spate, care il incomoda la fuga dar nu vroia sa o a"andoneze. Dar nici in ea nu mai
erau gloante, ultimul il descarcase in "urta unui t(rall cind scapase din castel. 'e gindi sa lupe cu
urmaritorii lui, de parca, ultima oara cind ii vazuse erau cel putin patru "estii si sase t(ralli. )(iar
daca nu aveau arme automatice Adrian nu vroia sa se puna cu ei, vazuse de prea multe ori cum
armele de foc pierd lupta impotriva "estiilor.
Aluneca pe marginea unei ripe si se rostogoli fara putinta de a se prinde de vreo radacina,
sau vreo ramura de copac. De oprit se opri la "aza ripei cu fata in noroi. Incerca sa se ridice dar
mina sa aluneca in noroi si cazu inapoi. In%ura din plin toti zeii pe care ii gasi in memorie, nu se
lasa nici pe el afara, pentru prostia de a fi acceptat misiunea. *rletul ciinilor se auzi si mai
aproape. Isi sterse fata si trase pistolul de la "riu. )onfruntarea devenise inevita"ila.
'e ascunse intrun tufaris des si se pregati de lupta. Daca ar fi putut omori "estiile inainte ca
ele sasi dea seama unde este, avea o sansa. Isi concentra intreaga vointa catre un singur scop,
sa omoare inainte de a fi omorit. Inca de mic isi daduse seama ca daca isi canalizeaza vointa,
corpul sau avea sa raspunda mult mai "ine, c(iar si inamicii sai parca isi pierdeau elanul.
*n miriit infundat anunta aparitia ciinilor. Doua "estii aparura la marginea ripei. )orpurile lor
erau acoperite cu o "lana groasa, prin ea se vedeau spini otraviti care se ridicau din coloana lor
verte"rala. )oltii si g(earele lor ascutite puteau rupe cu usurinta c(iar si metalul. *na dintre ele
isi ridica capul si scoase un urlet infiorator.
Adrian strinse si minerul pumnalului pe care il avea in teaca, prezenta lamei ii dadu cura%.
+idica pistolul si tinti. ,rivirea rosu aprins a "estiei il cauta si ea. ,entru o sutime de secunda
privirile lor se intilnira si omul vazu ne"unia singelui in oc(ii animalului. -u mai statu pe ginduri si
apasa tragaciul. )apul "estiei fu impins in spate de forta proiectilului si creatura muri instantaneu.
.lontul ii intrase in oc(i, unul dintre putinele puncte mai sla"e ale "estiei. A doua creatura navali
ca o avalansa si il lovi il plin aruncindul la pamint. )reatura incerca sai prinda gitul in falcile
puternice. )u greu Adrian reusi sa ii opreasca falcile si ii puse genunc(iul pe piept aruncindo
peste cap. #ai trase un glont dar proiectilul zgirie doar pielea atacantului sau.
'i ceilalti vinatori isi facura aparitia. Erau patru vinatori im"racati cu (aine groase si veste din
piele ta"acita si care fluturau sulite si sa"ii in miini. )u ei aveau doi ciini transformati si care
miiriiau aratindusi coltii la fugar. Animalele il incon%urara si se pregateau sa atace, t(ralii care nu
prea aveau c(ef sa lupte ramineau in spate lasind animalele sasi faca trea"a.
Deodata cu totii incremenira. De parca timpul se oprise pentru ei. *n calaret aparu dea lingul
ripei stapinindusi cu usurinta armasarul al" pe care il calarea.
Adrian 'tormfire, vino cu mine! porunci el cu o voce "u"uitoare.
)orpul i se misca fara sa vrea si se apropie de calaret. Adrian incerca sa se lupte cu puterea
care pusese stapinire pe el dar era ca si cum incercai sa stavilesti un vulcan. Era imposi"il. )ind
a%unse linga el, calaretul ridica toiagul in aer si rosti citeva sila"e formind o vra%a. / lumina
stralucitoare ii invalui si ii duse cu ea su" forma unor licurici or"itori.


Adrian se trezi pe un pat de piatra.
'e afla intrun fel de c(ilie din piatra neslefuita de trei pe trei metri inalta de vreo doi. ,atul pe
care era intins era taiat tot in piatra si acoperit cu mai multe rinduri de "lanuri. +estul incaperii era
mo"ilat in o"iecte din lemn masiv care pareau vec(i, foarte vec(i. Daca Adrian ar fi trait in lumea
secolului 00 ar fi stiut sa incadrezae istoric stilul mo"ilierului. Era german, sec 0&III.
+evenindui puterile, tinarul se ridica din pat. ,e un scaun se aflau niste (aine (ale lui
disparusera), neavind ce sa faca Adrian le incerca. /"serva cu surprindere ca i se potriveau de
minune. Erau (aine usoare dintrun material asemanator cu "lugii. / perec(e de pantaloni largi,
un tricou si o tunica cu mineci lungi care se stringea la "riu cu o curea, dar continua in %os cu vre
o treizeci de centimetri, toate erau de culoare al"astru inc(is. 1unica avea in dreapta sus un
semn ciudat ca un disc de soare inaripat care contrasta prin culoarea sa al"a.
,e spatarul scaunului era o centura lata cu multe "uzunarase. Adrian o strinse in %urul taliei si
isi dadu seama ca putea sa tina o multime de lucruri c(iar daca acum toate "uzunarasele erau
goale.
Dupa ce termina de im"racat se gindi sa arunce o privire si in dulapuri, sasi caute lucrurile pe
care le avusese si care disparusera. Dulapul era plin de (aine asemanatoare cu cele pe care le
purta dar de mai multe marimi. Acolo se gaseau si armele sale. 2ua pistolul si verifica "utoiasul.
.loantele erau tot acolo. 2asa pusca la locul ei dar lua pistolul sil puse la "riu, tot acolo prinse si
pumnalul sau.
'atisfacut de ec(ipamentul sau, incerca usa. Era desc(isa. Dadea intrun coridor, care la
stinga se termina la citiva metri intrun perete de stinca dar in dreapta continua pina la un cot
dupa care nu se mai putea vedea. 'ingura lumina venea de la niste lampioane ce aveau in
centru cristale stralucitoare. Adrian auzise de astfel de dipozitive pe care le foloseau magi$a si
care puteau fi reincarcate direct cu putere magica. 2a lumina cristalelor vazu ca dea lungul
coridorului mai erau doua usi la fel ca si a sa, nu le incerca. In un mod ciudat era impins mai
departe. Isi continua cercetarea dea lungul coridorului.
Imediat dupa ce trecu de coltul coridorului dadu intro incapere, larga, taiata in stinca inalta de
peste patru metri si care avea cel putin patruzeci de metri patrati. Dar nu era goala. Era mo"ilata
si aran%ata in asa fel incit parea foarte conforta"ila. *nul dintre pereti era acoperit de arme vec(i
de la pumnale frumos lucrate pina la sa"ii grele de doua miini. Alt perete era acoperit cu rafturi
dupa rafturi acoperite de pergamente si carti vec(i. ,arca temator se apropie de un piedestal
care in partea superioara avea un suport pentru carti.
,e suport se afla o carte desc(isa, a carei coperti erau facute din lena iar paginile erau dintr
un fel de pergament mai gros decit (irtia. Fiecare pagina era scrisa intro lim"a ciudata iar din loc
in loc erau desene e3traordinar de frumos lucrate cu o atentie deose"ita la cele mai fine detalii.
)ind atinse cartea un fior electric ii trecu prin corp de parca ceva din paginile cartii reactionase la
prezenta sa.
Este cartea magica a lui #erlin! ii sopti cineva din spatele lui
&iteza cu care Adrian intra in pozitie de lupta il uimi si pe el! dar "atrinul care aparuse ca prin
minune linga el nu avu nici o reactie si il privea cu intelegere.
-am vrut sa te sperii tinere, credeam ca vrei sa stii de unde vine cartea.
)ine esti4 Adrian privea in %ur incercind sasi dea seama daca mai erau si altii ascunsi in
um"re sau daca era doar "atrinul in incapere.
Daca era numai "atrinul atunci un atac rapid lar fi scos din %oc, nu parea tipul de luptator.
)eva insa il oprea. 5atrinul a fost cel care il smulsese din mi%locul urmaritorilor asta insemna ca
avea puteri magice considera"ile.
-umele meu nu ar insemna nimic pentru tine, este pierdut undeva in istorie. #ai important
este numele tau si ceea ce incercai sa faci prin gradinile lui Demetrio.
-u cred ca te intereseaza pe tine.
/, da, ma intereseaza. #ai ales cind am fost trezit din somn ca sa vin sa te salvez. As zice
cami esti dator.
,uteam sa scap si singur.
5atrinul lasa sai scape un ris usor.
&ad ca nu toti sint multumiti cu noua conducere a lumii.
#agi$a au distrus lumea umana. 1u ar tre"ui sa stii asta mai "ine, si tu esti unul dintre ei,
am vazut cum miai oprit urmaritorii.
#agicienii nu sint cea mai mare pro"lema a lumii. )eea ce este in sufletul intregii omeniri
reprezinta pro"lema. 'i ei sint pina la urma oameni, c(iar daca multi dintre ei se cred altfel.
Dar magicienii au fost cei care au pornit totul.
-u cred ca stii istorie pe atit de mult pe cit crezi. 'i oamenii si magi$a pot fi la fel de rai si la
fel de "uni. .reseala, daca ii putem spune greseala a fost a celora care au crezut ca e "ine sa
cultive talentul magic din copii si sa le arate mortalilor cum se poate o"tine putere.
-u inteleg ce vrei sa spui.
'tai %os! il invita "atrinul aratind catre un %ilt conforta"il! si iti voi spune
Dupa ce se asezara "atrinul rasufla greu si se apuca de povestit
6'ati povestesc de inceputurile +idicarii. #agicienii isi au inceputul in adincurile istoriei, cind
e3istau magicieni atit de puternici incit nici unul din cei de acum nu se putea masura cu ei si
puteau muta muntii din loc. In vec(ile marturii de atunci se spune ca aveau o legatura directa cu
energiile fundamentale ale universului. Dar ceva sa intimplat si ei au disparut lasind in urma doar
frinturi ale puterii lor. Dea lungul timpului magii au inceput sa piarda din putere. Fiecare generatie
insemna o diluare mai mare a puterii si fiecare generatie devenea mai sla"a. 2a un moment dat,
unii magi$a sau intilnit si au discutat cum sa opreasca pierderea puterilor. )aci pe linga diluare
mai aparuse si te(nologia oamenilor care cu cit se dezvolta mai mult distrugea lumea magiei. Ei
au (otarit ca magii sa se casatoreasca intre ei pentru asi intari talentele. Iar odata cu aparitia
primilor copii astfel rezultati au fost construite si primele scoli pentru copii magicieni. 'i asa a
continuat dea lungul secolelor. Intre zidurile lor, generatii dupa generatii de magicieni siau
perfectionat te(nicile. Dar in tot acest timp natura umana nu sa lasat nici ea mai pre%os si a lucrat
din plin. Au devenit din ce in ce mai aroganti si mai siguri de sine. )u toate ca aveam reguli stricte
privind folosirea magiei tot mai multi au inceput sa o foloseasca in afara zidurilor spre profitul lor
personal.
In ultimii ani, inaintea +idicarii, sa a%uns pina in punctul in care nu ne mai pasa de sursa
puterilor. #ulti dintre cei mai tineri au fost influentati si au pornit pe calea mai usoara. Au invocat
demonii si traficantii de suflete, care sint cei mai intunecati dintre toti vra%itorii. +aul sa infiltrat
printre noi si sa cui"arit in sufletele noastre.
,erceptia magi$a despre oameni este ca acestia sint un fel de cetateni de mina a doua care
sint "uni doar pentru a servi. Aceasta perceptie a crescut direct proportional cu cresterea
puterilor. Apoi a aparut +as(id care sa dovedit a fi atit de adinc in lumea intunericului incit
puterile sale erau demonice pe dea intregul. Dar erau mari, atit de mari incit multi sau (otarit sa
il imite si au plon%at in "ezna. +as(id a dat in vileag e3istenta scolilor intregii lumi. Asa a inceput
+idicarea.
)eea ce a urmat stie oricine, a devenit legenda. /amenii sau speriat si au reactionat cu
ostilitate impotriva tuturor care erau macar "anuiti de a fi magicieni. A inceput o vinatoare de
vra%itoare. In acel conte3t nu ia fost greu lui +as(id sai convinga pe multi tineri sal urmeze in
lupta impotriva oamenilor. In scurt timp lupta sa transformat intrun raz"oi adevarat intre magi$a
si restul rasei umane. #agi$a au intors armele ro"otice trimise de oameni impotriva stapinilor lor,
au adus creaturi din Iad sai a%ute in lupta, au facut c(iar aliante cu #arii Demoni. Aliante care au
costat zeci de mii de oameni sacrificati pentru a satisface pofta de 'uflete a #arilor Demoni.
/amenii siau aruncat in lupta armele lor cele de mai temut armele atomice. #agi$a leau intors
impotriva lor. )(iar si acum cea mai mare parte din America si Europa sint prea 6calde6 pentru a fi
locuite. Iarna nucleara a fost la un pas de a deveni realitate.
2umea oamenilor sa pra"usit in (aos si magi$a siau construit regate propii. #agicienii care
nu se implicasera in raz"oi au vazut cu groaza ce se intimpla si au (otarit sa actioneze in al 78
lea ceas. #agcicienii 6al"i6 lau atacat direct pe +as(id si dupa o lupta ingrozitoare au reusit sal
rapuna. Din pacate pentru ei, '9ad sa ridicat in locul lui imediat si ia condus pe magi$a in
raz"unarea contra magicienilor al"i si a oamenilor care ii spri%ineau. Iau omorit pe toti magi$a
care nu li se alaturau. Iar acum sintem cu totii scufundati in Epoca #agiei, si nu vom iesi cu
usurinta din ea.
-oi ii spunem altcumva magi$a, A Doua Epoca Intunecata. 'i nu ai dreptate, in curind '9ad
va fi aruncat din palatul sau si la fel si restul vra%itorilor.
)iteva cui"uri de refugiati nu inseamna o rezistenta tinere. +ezistenta a murit odata cu
disparitia depozitelor de arme te(nologice si lupta de la Dealurile .olase. Doar doua state mai
e3ista care sint conduse de oameni, si acelea au supravietuit datorita saracimii resurselor zonelor
in care sse afla si a diplomatiei fine pe care au practicato conducatorii lor. In rest e doar o
populatie care sa intors din nou in sal"aticiune.
#agi$a nu sint atotputernici, in curind te(nologia va a%unge in miinile tuturor si vom putea
lupta din nou.
-u mult rivnita ta te(nologie va rezolva pro"lema, cel putin nu singura. *ltima oara cind sau
luptat cu magii oamenii au avut toata te(nologia pe care siau dorito si tot au pierdut. 'istemele
te(nologice tind sa devina e3trem de sensi"ile la disparitia unor parti din ele. -u, altceva e
pro"lema.
Daca tot stii atit de multe, pro"a"il stii si asta! il ironiza Adrian
,oate, dar in mod sigur nu am sati spun tie tinere. )eea ce am cu tine e mult mai simplu.
1re"uie sa te invat cine esti.
'tiu cine sint, "atrine, si stiu si ceea ce vreau. &reau ca toti magi$a din lume sa fie inlaturati.
Daca mor cu atit mai "ine.
Atunci va tre"ui sa te omori si pe tine tinere deoarece si tu esti un magi$a.
,entru citeva momente Adrian ramase inmarmurit, dar isi recapata repede vor"irea.
Imposi"il "atrine. Eu un magi$a: )e alte glume mai ai in program.
5atrinul zim"i linistit.
)um crezi ca ai trecut de garzi si ai reusit sa supravietuiesti in gradinile lui Demetrios.
,ropria ta putere tea ascuns de privirile magicienilor care il slu%esc. 'im"olul de pe (ainele tale
este discul de soare inaripat. El semnifica puterea datatoare de viata a 'oarelui si a fost sim"olul
magicienilor din casta mea de mult timp, din vremuri imemoriale. Acum va fi sim"olul tau, mai
ales ca nu stim e3act din ce familie magica te tragi. De fapt )larvazatorii nici macar nu stiu din ce
familie provii si cum de ai aparut asa, pe neasteptate. Ei cred ca esti un fel de accident. Eu cred
ca esti mai mult.
Discutia fu intrerupta "rusc de un satir care dadu navala in caverna.
*n grup de vra%itori se indreapta incoace. De%a au trecut de primele "ariere care ne ascund
lumii e3terioare.! reusi sa zica el printre gifiituri
5atrinul isi ridica miinile in aer si incepu sa vor"easca intro lim"a de neinteles si care te
ametea daca o ascultai mai mult timp. / ceata fina se forma in fata lor. In doar citeva secunde
ceata prinse su"stanta. / imagine prinse forma, de parca sar fi uitat intro oglinda.
6Da, da mormai el sint destui de multi. Inclusiv doi maestri. )eea ce ai furat din palatul lui
Demetrio pare a fi foarte important. 'i in acelasi timp poate fi detectat de catre clarvazatorii lor.6
Adrian isi aduse aminte de cu"ul pe care il furase din palat. 'tiuse ca era important, cei din
+ezistenta ii spusesera macar atit. Dar nu ii spusesera cit de important si mai ales nu ii
spusesera ca magi$a il puteau depista prin intermediul sau. Dar nu isi amintea unde il vazuse
ultima oara. ,ina cind il vazu in mina "atrinului. Acesta parea sal cintareasca cu gri%a si mormaia
din nou pe su" "ar"a.
6Daca mas fi uitat mai atent. Dar am fost atit de "ucuros ca team gasit:6. Acum nu mai
conteaza, de%a stiu unde sal gaseasca.
Ei "ine continua el cu voce tare oricum vroiam sa ma mut undeva intrun loc mai linistit.
Dar inainte tre"uie sa ne terminam tre"urile aici. Elis ii spuse el satirului tu si amicii tai incercati
sai intirziati cit puteti. Aveti gri%a, nu va puneti in pericol fara rost. Eu si cu "aiatul asta mai avem
citeva lucruri de lamurit..
'atirul isi arata dintii perfecti si se strecura afara. 'e temea de puterea vra%itorilor dar nici
macar acestia nu erau feriti de poantele locuitorilor padurii.
5atrinul se intoarse catre Adrian.
Acum tinere magi$a, se pare ca nu vom mai avea timp sa te invat toate lucrurile pe care ai
nevoie sa le stii, dar te pot indrepta in directia pe care tre"uie sa o urmezi.
In timp ce vor"ea se apuca sa caute intrun cufar din fundul incaperii. In timpul cautarii scotea
niste zgomote ciudate de parca ar fi fost o locomotiva, din cind in cind mai si "om"anea ceva.
A da, aici era din cufar tocmai scosese un pac(et invelit in piele, cu gri%a despaturi
invelitoarea &ezi, asta e )artea #agiei. -u vor"i il opri el cu un gest pe Adrian care vroia sa
spuna ceva nu avem timp de intre"ari. &ei afla mai multe din aceasta carte. 1ot prin intermediul
ei vei invata cum sai gasesti si pe ceilalti magi al"i care inca mai traiesc. Acum insa tre"uie sa te
ec(ipez cit mai repede si sa te trimit cit mai departre de aici.
De dupa un dulap scoase un toiag de doi metri lungime cu capetele poleite in argint si care la
mi%loc avea un loc invelit pentru a putea fi apucat si folosit mai usor. Intregul toiag era acoperit cu
rune care straluceau cu o lumina al"astruie mocnita. 5atrinul ii arunca toiagul lui Adrian impreuna
cu o pelerina. 1ot din cufar mai scoase o traista de calatorie pe care o umplu cu mai multe
lucrusoare.



5atrinul paru ca asculta la ceva neauzit de urec(ile o"isnuite.
'e apropie. 1re"uie sa ne gra"im. 1ine asta ii puse in mina cu"ul. Inauntru e esenta unui
demon. Daca ai esenta lui poti controla demonul din care vine. ,oate vei avea nevoie de acea
putere in viitor. 1iai luat restul lucrurilor4
Da.
5ine deoarece acum vom merge sa le spunem 6"ine ati venit6 amicilor nostri magi$a. 'i nu
uita ce tiam spus, distrugerea magi$a, c(iar daca ai putea sa o faceti cumva, nu reprezinta
solutia pentru acest conflict. &a tre"ui sa gasesti altceva daca c(iar vrei sai salvezi pe oameni.
)asa "atrinului magician se dovedi a fi situata la "aza unui deal stincos. )ind usa se inc(ise
in urma lor disparu din vedere devenind invizi"ila in fata dealului. / poteca ingusta pleca de la
usa pesterii pina la padurea aflata la doua sute de metri distanta si care incon%ura dealul din toate
partile. ,e am"ele parti ale potecii, "locind accesul prin alta parte catre pestera era o malstina
inselatoare care numai la prima vedere era sigura si putin adinca. -ici padurea nu era o"isnuita,
era intunecata si plina de copaci rasuciti in toate felurile care pareau sasi intinda crengile in mod
amenintator catre oricine ar fi incercat sa o stra"ata.
2inga cei doi aparu de nicaieri un spiridus. De aproape un metru inaltime, im"racat in (aine
de culoare verde si cu o c(ica rosie ca focul avea un zim"et sugu"at pe fata.
'int c(iar la marginea padurii "lestemate, in citeva minute vor fi aici.
#ai avem timp sa ne pregatim. Ai gri%a de tinarul nostru prieten. Daca iti fac semn il iei si il
duci in 1epra, la marginea padurii. &a fi in siguranta acolo.
Adrian vru sa spuna si el ceva dar cuvintele parca refuzau sa iasa din git. / e3plozie se auzi
din padure, "atrinul paru si mai preocupat. 1rasa mai multe sim"oluri magice in aer care
ramineau in aer pina se completa vra%a dupa care dispareau in straluciri scurte. *n scut magic se
forma incon%urindul pe "atrin si prote%indul de lumea e3terioara.
)ind din padure se mai auzi o "u"uitura, spirudusul il trase pe Adrian de mineca mai in spate
linga peretele pesterii. Din padure isi faceau aparitia mai multi calareti. In frunte veneau doua
slugi inarmate cu lanci lungi si coifuri sclipitoare. Doi magi im"racati cu ro"e fastuase care le
puneau in evidenta rangul inalt veneau dupa ei flancati de patru ucenici in ale magiei. )oloana se
inc(eia cu alte doua slugi care purtau arcuri in miini.
5ine ati venit in regatul meu ii intimpina "atrinul cu o voce rasunatoare pe noii veniti
#agicienii de rang inalt se uitara unul la altul cu uimire, dupa citeva momente unul isi impinse
calul la marginea poienii mlastinoase.
)ine esti si cine iti da dreptul sa numesti acest tinut regatul tau4
)red ca tu ar tre"ui sa te prezinti primul, doar ai intrat pe teritoriul meu fara sami ceri voie.
#agi$a ramase trasnit, nimeni nu mai avusese cura% sa i se adreseze in acest mod de foarte
mult timp. Dar isi pastra cumpatul.
Asculta "atrine, il vrem pe tinarul din spatele tau. Daca nil dai te vom lasa sa traiesti.
Imi pare rau dar tinarul din spatele meu are o trea"a de indeplinit si nu are timp sa se %oace
cu voi.
*n ris iz"ucni de la marginea padurii si toti vazura un satir care murea de ris intre crengile
%oase ale unui copac. )ind vazu ca toti se uita la el se facu nevazut in padure.
)elalalt isi im"oldi si el calul pe poteca.
Destul cu %oaca. 2uatil! se adresa el ucenicilor
Doi dintre ei incepusera sasi impleteasca vra%ile cind "atrinul trasa un sim"ol in aer si o sfera
z"ura spre grupul vra%itorilor. )u totii isi a"andonara vra%ile si isi ridicara scuturile magice sai
apere. 'fera e3ploda in zeci de lumini colorate ca un foc de artificii dar in rest nu avu nici un
efect.
'piridusul pufni cu dispret.
Halal magicieni. -ici macar nu sint in stare sa deose"easca o vra%a periculosa de una
inofensiva.
#agicienii nu erau la fel de incintati, nu mai aveau de gind sa fie delicati, "atrinul ii luase prin
surprindere dar nu se va mai repeta. )ei de rang inalt incepura sa tese vra%i care lar fi paralizat
pe "atrin in timp ce ucenicii se concentrau pe atacurile mai directe.
5atrinul nu astepta, vocea i se rostogoli ca un tunet deasupra poienii.
Entom" surat danal eaatus:
'tratul de noroi si vegetatie moarta de pe am"ele parti a potecii tremura si doua forme
nedefinite tisnira la suprafata, una plina de alge si namol apuca calul primului magi$a si il trase la
pamint. )ealalata se indrepta spre ucenici. Acestia speriati isi aruncara toate vra%ile asupra
tavalugului de namol. *nul arunca un "olt de foc altul o sulita de g(eata, un altul se arunca pur si
simplu la o parte. #agi$a ramas calare rosti o invocare si un element al apei aparu linga el, la o
comanda mentala elementalul se arunca la creatura de namol.
2ancile vinatorilor nu avura nici ele mai mult efect asupra creaturii, care dupa ce il aruncase
pe magi$a din sa trecuse la atac. &irful lancii intra in namol si acolo ramase in timp ce vinatorul
se trezi prins fara scapare in strimsoarea creaturii care il tragea in interiorul ei. Arcasii isi trimisera
sagetile in ea dar ramasera infipte in trupul ei de namol fara efect. / rafala de spini ascutiti tisnira
din miinile unui ucenic care vroia sa a%ute elementul apei dar ca si sagetile nu aveau nici un efect
impotriva creaturii.
5atrinul prefera sa se concentreze pe primul magi$a care fusese azvirlit de pe cal. Isi idrepta
toiagul catre forma care inca nu reusise sa se puna pe picioare si pentru citeva momente cei doi
fura legati printrun pod luminos. *n traznet atit de puternic incit il transforma pe magi$a intro
grama%oara de praf.
)u atentia concentrata pe adversarul sau "atrinul nu o"serva o forma luminoasa care se
pusese pe scutul sau magic din zona piciorelor si sugea energia scutului lasindul fara aparare.
'piridusul insa il vazuse cu oc(ii sai ageri cum fusese lansat de unul dintre ucenici, si ii dadu de
veste.
'efu, vezi ca ai ceva pe tine.
&ra%itorul indeparta 6vampirul6 energetic cu o singura miscare a miinii. )reatura nu era
periculoasa la nivelul pe care il putea invoca un ucenic dar daca sor"ea destula energie putea
deveni de neoprit. Dupa cesi indeparta musafirul nepoftit "atrinul arunca o vra%a de groaza peste
dusmanii sai. Fiecare dintre ei o precepu in mod diferit, unuia i se urcau paoan%eni pe corp altul
a%unsese la cumpana unde tre"uia sa plateasca demonilor cu sufletul sau. Erau cu totii
incapacitati.
Din pacate magi$a de rang inalt nu fusese atins de vra%a. Isi daduse seama imediat de vra%a
care ii lovise ucenicii si incepu o alta vra%a care dispersa magia si eli"era mintile ingrozite.
Era timpul sa lucreze in ec(ipa. In timp ce unii aveau sal atace direct pe "atrin altii aveau sa
se descurce cu creatura de namol ce mai ramasese. / lance disruptiva lovi scutul "atrinului si il
transforma intrun rug de foc intunecat. Altii isi incepura vra%ile care urmau sa desfaca protectiile
din %urul adversarului lor.
'esizind ca era timpul, "atrinul ii facu semn spiridusului. Acesta il lua de mina pe Adrian si
amindoi se facura nevazuti. De reaparut aparura mai tirziu la liziera padurii aproape de marginea
unei mici comunitati mai mult un sat decit un oras.
De ce am plecat4 Il apuca Adrian de guler pe spiridus puteam sal a%utam
-u nu puteam, daca am fi ramas am fi fost in pericol si ar fi tre"uit sa ne prote%eze si pe noi.
Iar "atalia dintre magi este complicata. Erau prea multi pentru a le face fata.
'i ce se va intimpla cu "atrinul4
-uti fa gri%i pentru el, intotdeauna a supravietuit cumva. Dar acum va tre"ui sa se mute din
nou, caci #arii #agi stiu de el. Dar simt ca te vei mai intilni cu el. Dar acum si tu ai ceva de facut.
'a te intorci la prietenii tai din +ezistenta.
Ii puse in mina un fluier.
-u uita, nu toate creaturile padurii sint ostile oamenilor. Dar si noi ne temem de oameni caci
dea lungul istoriei neau prigonit in toate felurile posi"ile. Daca ai nevoie sa vor"esti cu noi sufla
in fluier si vom veni sa te a%utam.
Iti multumesc prietene. Dar...
Dute. .ra"estete. -u sintem inca la destula distant de domeniile lui Demetrio incit sa fii in
siguranta. 'i orice tiar fi fi spus prietenul nostru comun "aga "ine la minte caci nu vor"este
degea"a. Acum pleaca.
Adrian dadu mina spiridusului si porni prin iar"a inalta catre localitate. )(iar daca avea o
multime de nelamuriri ele vor tre"ui sa mi astepte pina avea sa fie in siguranta printre ai sai.