Curs 2 PROTECTII PRIN RELEE

PROTECTII PRIN RELEE IN RETELELE ELECTRICE

1. PROTECTIA TRANSFOMATOARELOR SI
AUTOTRANSFORMATOARELOR
Transformatoarele si autotransformatoarele trebuie echipate cu protectii mpotriva
defectelor interioare si a regimurilor anormale de functionare, cauzate de defecte
exterioare din retea.
Aceste defecte sau regimuri anormale de functionare sunt:
scaderea nivelului uleiului si degajari de gaze provocate de defecte n interiorul cuvei;
scurtcircuite interioare ntre nfasurari sau ntre spirele aceleiasi nfasurari! sau ntre
borne;
scurtcircuite monofazate ale nfasurarilor conectate la retele cu neutrul legat direct la
pam"nt sau tratat prin rezistenta;
supracurenti prin nfasurari, provocati de scurtcircuite exterioare;
supracurenti prin nfasurari, provocati de suprasarcini;
supratemperaturi.
1.1. Protectia de gaze
#rotectia de gaze trebuie sa comande semnalizarea, n cazul unor slabe degajari de gaze
si alscaderii nivelului uleiului, si sa comande declansarea tuturor ntreruptoarelor proprii
ale transformatorului, n cazul degajarilor intense de gaze.
Aceasta protectie poate fi aplicata numai transformatoarelor cu ulei si cu conservator, ea
action"nd numai n cazul defectelor n interiorul cuvei. $n cazul acesta arcul electric sau
caldura dezvoltata de scurtcircuit au ca urmare descompunerea uleiului si a materialelor
organice ale pieselor izolante si formarea de gaze. Acestea, fiind mai usoare dec"t uleiul,
se ridica spre conservator. $n cazul defectelor mai grave, formarea gazelor poate fi at"t
de violenta, nc"t presiunea interioara care ia nastere poate imprima si uleiului o
deplasare spre conservator.
Aparatul care sesizeaza formarea gazelor sau a deplasarii violente a uleiului, cum si
scaderea nivelului acestuia, este releul de gaze %&, cunoscut si sub numele de releu
'ucholz. Acesta se monteaza pe conducta de legatura dintre cuva si conservator, care
trebuie sa aiba o panta de ()*+, pentru a usura trecerea eventuala a gazelor sau a
uleiului spre conservator.
,
Fig.1.1. Schema de principiu a protectiei de gaze
-ontactul superior al releului de gaze , comanda semnalizarea, care trebuie sa fie
acustica si optica. -ontactul inferior comanda declansarea tuturor ntreruptoarelor
transformatorului. .eoarece impulsul dat de acest contact poate fi de scurta durata n
functie de caracterul deplasarii uleiului sau a gazelor n releu!, schema electrica trebuie
sa asigure prelungirea acestui impuls p"na la declansarea ntreruptoarelor. $n schema din
fig.,. impulsul de declansare care ajunge direct la releul general de iesire / al protectiei
transformatorului este prelungit de releul *, al carui contact cu temporizare la revenire
este tinut nchis n timpul functionarii normale, releul fiind excitat prin contactul normal
nchis normal nchis! al releului intermediar 0; impulsul se transmite prin releul clapeta
de semnalizare (.
1.2 Protectia diferentiala
$mpotriva scurtcircuitelor interne si la bornele transformatoarelor se utilizeaza
protectia diferentiala longitudinala. 1ona de actiune a acestei protectii cuprinde si
legaturile prin cabluri sau bare ntre transformator si ntreruptoare. Aceasta protectie se
aplica de regula la transformatoare cu o putere de ,2 34A sau mai mare. #rincipiul de
functionare al unei protectii diferentiale longitudinale este cel al compararii curentilor,
anume a valorilor si sensurilor curentilor acelorasi faze din nfasurarile transformatorului
protejat fig. ,.(!.
Transformatorul trebuie sa aiba instalate, pe fiecare faza a tuturor nfasurarilor sale,
transformatoare de curent. 5egarea nfasurarilor secundare trebuie astfel realizata nc"t
releul sa masoare diferenta:
id 6 i7 ) i77
8chema protectiei diferentiale longitudinale trebuie sa asigure egalitatea curentilor
(
secundari, at"t n functionare normala, c"t si n cazul scurtcircuitelor exterioare, astfel
nc"t curentul n releu id62, acesta neaction"nd n acest caz.
$n cazul scurtcircuitelor n zona protejata curentul n releu va fi:
.aca id9ip, ip fiind curentul de pornire al releului!, releul va actiona comand"nd
deconectarea transformatorului.
Fig. 1.2. Protectie diferentiala longitudinala principiu
1.3. Protectia maximala de current
8curtcircuite pe barele la care sunt racordate transformatoarele sau pe liniile racordate
la aceleasi bare si nedeconectate de protectiile proprii conduc la supracurenti n
transformatoare care pot deveni periculosi pentru nfasurarile acestuia. :liminarea
acestor defecte produse de cauze exterioare, se realizeaza cu protectii maximale de
current temporizate.
-onditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca aceste protectii sunt:
sa deosebeasca un supracurent de o suprasarcina;
sa fie sensibila la scurtcircuite pe liniile racordate la barele transformatorului;
sa fie rapida.
Tipurile de protectii maximale temporizate ale transformatoarelor rezulta din fig. ,.0.
0
Fig. 1.3. Tipurile de protectii maximale temporizate
8chema protectiei maximale temporizate este redata n fig. ,.*.
Fig.1.4. Schema protectiei maximale temporizate
#rotectia comanda declansarea ambelor ntreruptoare ale transformatorului.
*
1.4. Protectia contra suprasarcinilor
-auzele suprasarcinilor ce pot provoca n transformator curenti superiori curentului
nominal sunt:
deconectarea unui transformator ce functiona n paralel;
conectarea automata a unor receptoare suplimentare;
pendulari, etc.
-apacitatea de suprancarcare a transformatoarelor, ca durata si marime, este precizata
n cataloagele de firma.
#entru ca personalul de serviciu sa fie prevenit asupra aparitiei suprasarcinilor se
prevede o protectie contra acestora, care consta dintr)un singur releu de curent, deoarece
suprasarcinile n cauza sunt simetrice. %eleul nu trebuie sa actioneze n cazul
scurtcircuitelor sau socurilor de curent.
2. PROTECTIA LINIILOR ELECTRICE
5iniile electrice aeriene sau n cablu din retelele cu neutrul izolat sau tratat prin bobine
de stingere vor fi protejate mpotriva urmatoarelor tipuri de defecte:
scurtcircuite ntre faze cu sau fara pam"nt!;
puneri la pam"nt pe doua faze dubla punere la pam"nt pe faze diferite!;
puneri la pam"nt monofazate simpla punere la pam"nt!;
suprasarcini.
5iniile electrice aeriene sau n cablu din retelele de nalta tensiune cu neutrul legat
direct la pam"nt sau cele de medie tensiune cu neutrul tratat prin rezistenta vor fi
protejate mpotriva:
scurtcircuitelor monofazate;
scurtcircuitelor polifazate.
-onditia principala pe care trebuie sa o ndeplineasca protectia unei linii electrice
aeriene sau n cablu, este aceea de a limita la minimum efectele unui defect asupra
functionarii restului retelei. Aceasta conditie presupune o mare selectivitate a protectiei
si rapiditate n actionarea protectiei.
Aparitia scurtcircuitelor este nsotita de variatia importanta a doua marimi: cresterea
curentului n partea de retea care alimenteaza defectul si scaderea tensiunii n retea.
;unctionarea protectiei retelelor electrice se bazeaza pe sesizarea si prelucrarea acestor
variatii, completata si cu sensul de scurgere al puterii n timpul defectului.
#rincipalele tipuri de protectii utilizate n retelele electrice sunt prezentate n fig. (.,.
/
Fig. 2.1. Tipuri de protectii
2.1. Protectia maximala temporizata, cu caracteristica independenta
#rotectia folosita pentru o retea radiala ca cea din fig. <.</. este una maximala de
curent temporizata. Aceasta actioneaza n cazul cresterii peste o anumita valoare a
curentului pe linia protejata. 8e utilizeaza mpotriva scurtcircuitelor mono) si
polifazate! c"t si a suprasarcinilor.
Fig. 2.2. Protectia unei retele radiale
<
$n fig. (.0. este redata schema de principiu a protectiei maximale temporizate cu
caracteristica independenta si diagrama de actionare.
Fig. 2.3. Schema de principiu a protectiei maximale temporizate
2.2. Protectia maximala directionala
#rotectia maximala directionala este aplicata n cazul unei retele simple alimentate de
la ambele capete. $ntr)o asemenea retea fig. (.*! pentru realizarea selectivitatii
protectiei este necesar un nou criteriu pe baza caruia sa survina declansarea, acesta fiind
sensul n care circula puterea spre defect. Astfel, complet"nd protectiile maximale cu
c"te un releu directional care sesizeaza sensul puterii spre defect si blocheaza actionarea
daca aceasta circula spre barele statiei, permit"nd actionarea c"nd sensul puterii este
dinspre bare spre linie, se obtine selectivitatea necesara.
Fig. 2.4. ealizarea selecti!itatii "ntr#o retea
=
8chema principiala a protectiei maximale directionale a unei linii este prezentata n
fig. (./.
:xcitarea releului de timp 0 si comanda declansarii ntreruptorului dupa timpul reglat
sunt conditionate de depasirea valorii reglate a curentului si de sensul puterii de
scurtcircuit de la bare spre linie.
Fig. 2.$. Schema principiala a protectiei maximale directionale a unei linii
:xpresia momentului care actioneaza asupra echipajului mobil a unui releu directional
este:
U
r
, I
r
) tensiunea si curentul aplicate releului
>
r
) unghiul dintre vectorii acestor marimi;
k ) factor de proportionalitate;
a ) unghi ce depinde de caracteristicile constructive ale releului unghi interior al
releului!.
-onditia de actionare a unui releu directional este: cos?
r
@ A! este maxim pentru ?
r
6
BA!.
$n acest caz cuplul releului directional este maxim, iar unghiul se numeste unghi de
sensibilitate maxima a releului.
C
2.3. Protectia maximala homopolara
$n retelele cu neutrul legat direct la pam"nt deteriorarea izolatiei fata de pam"nt a unei
faze reprezinta un scurtcircuit monofazat. $mpotriva acestor defecte este prevazuta, pe
l"nga protectia maximala de curent obisnuita, si o protectie speciala cu o sensibilitate
marita fata de defectele monofazate. 8chema de principiu a protectiei homopolare este
redata n fig. (.<.
Fig. 2.%. Schema de principiu a protectiei homopolare
Transformatoarele de curent care alimenteaza protectia au nfasurarile secundare
legate n paralel, form"nd filtrul de secventa homopolara.
#rotectia homopolara poate fi:
netemporizata sau temporizata;
directionala.
8chema de principiu a unei protectii homopolare directionale este redata n fig. (.=.
D
Fig. 2.&. Schema de principiu a unei protectii homopolare directionale
Fig. 2.'. Scheme de semnalizare a punerilor la pam(nt
,2
$n retelele cu neutrul izolat sau compensate, aparitia unei puneri la pam"nt determina o
modificare a tensiunilor fata de pam"nt a tuturor fazelor si a punctului neutru al retelei,
astfel: tensiunea fata de pam"nt a unei faze defecte devine nula, tensiunile fata de
pam"nt ale fazelor sanatoase cresc devenind egale cu tensiunile ntre faze, iar punctul
neutru va fi supus unei tensiuni, egala si de sens contrar cu tensiunea pe faza a fazei
defecte. 8esizarea si semnalizarea punerilor la pam"nt n acest caz se realizeaza cu
dispozitive bazate pe schemele indicate n fig.(.C.
5inia cu defect poate fi determinata fie prin actionarea la semnalizare sau declansare a
protectiilor selective contra punerilor la pam"nt, fie prin deconectarea manuala, pe r"nd,
pentru putin timp, a liniilor din statia respectiva, n lipsa protectiilor selective. 8olutiile
care stau la baza realizarii acestor protectii selective contra punerilor la pam"nt sunt:
protectii maximale de curent homopolar;
protectii homopolare directionale;
protectii cu relee sensibile la curenti homopolari de armonici superioare;
protectii de distanta.
(.*. Protectia de distanta
$n prezent, n retelele de nalta si foarte nalta tensiune protectia de distanta reprezinta
protectia de baza a liniilor electrice aeriene, aceasta raspunz"nd n totalitate conditiilor
care nu au putut fi ndeplinite de alte tipuri de protectii.
#rotectia de distanta este o protectie universala, pret"ndu)se pentru retele cu
automatizarea %eanclansare Automata %apida %A%!.
7mportantele calitati ale protectiei de distanta E selectivitatea, declansarea rapida la
defecte apropiate si independenta actionarii de configuratia retelei E sunt dublate de
avantajele pe care le are fata de alte tipuri de protectii.
Astfel, ea permite n caz de scurtcircuit pe portiunea protejata, declansari n timpi mici
2.2()2.,s! n functie de tipul releului, protej"nd totodata cu timpii treptelor de rezerva
treapta 77, 777, 74! statiile si liniile vecine care alimenteaza defectul. Fu lipsit de
importanta este avantajul de a nu depinde de legaturi prin cabluri pilot ntre statii.
,,
Fig. 2.). *aracteristica timp#impedanta "n trepte.
#rotectia de distanta comanda declansarea ntreruptorului liniei protejate cu o
temporizare care este cu at"t mai mare cu c"t distanta p"na la locul defectului este mai
mare, dupa o caracteristica timp)impedanta n trepte, care permite o mai judicioasa
esalonare a caracteristicilor protectiilor diferitelor linii dintr)o retea fig. (.D.!.
.eoarece n cazul retelelor alimentate din ambele capete sau a retelelor GinelH
alimentate unilateral, doar masurarea distantei p"na la locul de defect nu este suficienta,
pentru declansarea selectiva, se utilizeaza drept criteriu de declansare suplimentar,
sensul de circulatie al puterii spre defect. .eclansarea va fi permisa numai atunci c"nd
puterea de scurtcircuit are sensul de circulatie de la bara statiei spre linia protejata.
:lementele componente ale unui releu de distanta sunt:
a! elemente de pornire demaraj! cu rolul de a sesiza aparitia defectului, ele put"nd fi
relee maximale de curent sau relee de minima impedanta; prin intermediul lor se
alimenteaza elementul de masura, cu marimi proportionale cu cele de la locul de defect;
b! element de masura a impedantei care stabileste valoarea impedantei p"na la locul de
defect aceasta put"nd fi mai mica sau mai mare dec"t o valoare reglata!, n functie de
aceasta valoare comand"nd declansarea;
c! element directional necesar distingerii directiei de circulatie a puterii n cazul unui
defect, nepermit"nd declansarea n cazul unor defecte apropiate dar situate pe linii
vecine cu linia protejata;
d! element homopolar care permite sesizarea scurtcircuitelor cu pam"nt, asigur"nd
alimentarea elementelor de demaraj si masura cu marimi de defect;
e! element de timp prin intermediul caruia se comanda deconectarea temporizat, n
functie de impedanta determinata de elementul de masura;
f! element de blocaj la pendulatii care asigura sesizarea pendulatilor n retea si
blocarea actionarii releului de distanta n acest caz;
g! elemente de coordonare a protectiei cu diferite automatizari utilitate n sistem
%A%, teleprotectii, relee pentru prelungirea treptei 7)a etc.!;
h! element de executie cu rol de transmitere a impulsului de declansare a
ntreruptorului liniei.
8chema bloc a unei protectii de distanta este reprezentata n fig. (.,2.
:lementul principal al unui releu de distanta l constituie cel de masurare a
impedantei, reprezentat printr)un releu de minima impedanta. #rincipiul care sta la baza
realizarii releului de impedanta, releu balanta electromagnetica sau balanta electrica!,
este cel al compararii amplitudinii marimilor culese de la bornele secundare ale unor
transformatoare de curent, respectiv de tensiune.
,(
Fig. 2.1+. Schema ,loc a unei protectii de distanta
2.5. Protectia diferentiala trans!ersala a liniilor cu du,lu circuit
$n cazul unei linii cu dublu circuit, conform fig. (.,,., av"nd la fiecare capat c"te o
protectie maximala directionala, exista pericolul ca pentru un defect pe un circuit sa fie
deconectate ambele linii.
Fig.2.11. Protectia liniilor du,lu circuit
,0
#rotectia care asigura deconectarea rapida si selectiva a circuitului defect este
protectia diferentiala transversala directionala redata n fig. (.,(.
Fig. 2.12. Protectia diferentiala trans!ersala directionala
%eleul maximal si bobina de curent a releului directional sunt parcurse de diferenta
curentilor de pe cele doua linii. $n cazul unui defect I
,
va diferi de I
(
, curentul mai mare
fiind pe circuitul defect. :chipajul mobil al releului directional va fi supus cuplului:
care are un sens daca I
,
9I
(
si sensul contrar daca I
(
9I
,
.
2.6. Protectia comparati!a longitudinala
$n cazul liniilor electrice scurte, protectiile descrise p"na acum nu pot da rezultate
satisfacatoare n ceea ce priveste deconectarea simultana rapida de la ambele capete ale
liniei.
#rotectia comparativa longitudinala asigura deconectarea simultana de la ambele capete
ale liniei defecte, oriunde s)ar afla defectul.
#rincipiul sau de functionare consta n aceea ca ea comanda declansarea
ntreruptorului n urma compararii unor marimi de la cele doua capete, marimi ntre care
exista o relatie determinata. #entru transmiterea comenzii, respectiv realizarea
comparatiei ntre marimile de la cele doua capete, este necesara o legatura ntre cele
doua capete ale liniei, legatura ce se realizeaza prin:
cabluri telefonice;
cabluri de joasa tensiune;
canal de nalta frecventa pe conductoarele liniei;
radio.
,*
8e va detalia protectia diferentiala longitudinala. $n fig.(.,0. este prezentata o schema a
protectiei diferentiale longitudinale, schema cu trei conductoare auxiliare.
Fig. 2.13. Schema a protectiei diferentiale longitudinale
8unt comparati curentii secundari ai transformatoarelor de curent de la cele doua
capete, ca valoare si faza, aceasta permit"nd determinarea pozitiei defectului.
$n functionare normala curentii la cele doua capete ale liniei sunt egali ca valoare si au
acelasi sens, prin releele diferentiale necircul"nd nici un curent. $n cazul unui defect pe
linie, sensurile celor doi curenti sunt opuse, releele diferentiale vor fi parcurse de curent
si vor decomanda deconectarea liniei.
3. PROTECTIA MOTOARELOR ELECTRICE
8uprasarcina reprezinta cel mai frecvent regim anormal de functionare al motoarelor
electrice. -urentii de suprasarcina au drept cauze:
la motoarele asincrone:
) suprancarcarea mecanismului actionat;
) scaderea tensiunii de alimentare;
) ntreruperea unei faze de alimentare
la motoarele sincrone:
) suprancarcarea mecanismului actionat;
) iesirea din sincronism.
-urentii de suprasarcina determina uzura prematura a izolatiei.
.intre defectele motoarelor electrice sunt de mentionat urmatoarele:
scurtcircuite polifazate statorice;
puneri la pam"nt ale unei faze statorice;
scurtcircuite ntre spirele aceleiasi faze a nfasurarii statorice.
#rincipalele tipuri de protectii ale motoarelor electrice asincrone si sincrone cu tensiunea
peste , I4 sunt reprezentate n fig. (.,*.
,/
Fig. 2.14. Tipuri de protectii ale motoarelor electrice
3.1. Protectia contra iesirii din sincronism a motoarelor sincrone
$ntreruperea unei faze a retelei de alimentare, scaderea tensiunii pot provoca iesirea
din sincronism a motoarelor sincrone.
5a trecerea din regim sincron n regim asincron apar pendulari ale curentului statoric,
n nfasurarea rotorica circula o componenta alternativa a curentului si se modifica
unghiul de defazaj ntre curentul si tensiunea din stator.
#rotectii utilizate mpotriva functionarii n regim asincron:
#rotectie maximala action"nd la aparitia curentului alternativ n nfasurarea de
excitatie
#rotectie de suprasarcina
#rotectie care sesizeaza modificarea unghiului de defazaj ntre curentul si tensiunea
din stator.
,<