Instalatie Electrica de Forta Si Iluminat Pentru Un Atelier de Vulcanizare Auto

TEMA DE PROIECT
Sa se proiecteze o instalaie electrica de fora si iluminat pentru

un atelier de vulcanizare auto.
Date iniiale de proiectare:
3 prese vulcanizat
un compresor
2 motopompe
un ventilator
o maina de echilibrat
6 prize 220V
2 prize 33!0V
camera de lucru "0m6m3m
2 camere ane#e $3m6m3m si 3m%m3m&
'oninutul proiectului:
". Studiul literaturii de specialitate
2. (le)erea soluiei
3. *roiectarea instalaiei de for+
%. *roiectarea instalaiei de iluminat
,. Verificarea pierderilor de tensiune
6. *rotecia muncii -n e#ploatare
.. /iblio)rafie
"
CAPITOLUL 1
STUDIUL LITERATURII DE SPECIALITATE
Coninutul acestei lucrri se refera la problemele teoretice si practice
ale instalaiilor electrice de distribuie la consumatorii industriali, de joasa
tensiune (instalaii de fora si de iluminat), ale iluminatului electric.
1.1 Locul instalaiilor industriale in sistemul
electroenergetic
Instalaiile din aval de punctul de delimitare intre furnizor si consumator,
in cadrul sistemului electroenergetic (SEE) sunt denumite instalaii de
utilizare (a energiei electrice) sau instalaii (electrice) la consumator.
igura !." evideniaz de energie electrica de la centrele de producere
(centrale electrice termice, #idrocentrale, atomice etc$) la ultimul receptor %
sau utilaj &, cu variantele posibile de reea.
".2 Comonentele sistemului de alimentare
Sistemul de alimentare cu energie electrica a utilajelor si receptoarelor
unui consumator cuprinde, in principal sistemul e'tern si sistemul intern.
a. Sistemul e!tern este reprezentat de reeaua zonala a SEE, printr(
un nod al reelei ( reele de I), *) sau +), in funcie de puterea
ceruta de consumator). ,parine furnizorului.
b. Staia de rimire ( sau staiile de primire, in cazul marilor
consumatori) este materializata (in funcie de puterea solicitata de
consumator) prin- staii de cone'iuni (fr transformatoare) sau
tablouri de distribuie. .oate aparine fie furnizorului, fie
consumatorului( conform contractului /nc#eiat).
c. Sistemul intern apartinand consumatorului conine-
" reele de distribuie interne (in +),*) si0sau I), in funcie de
consumator) cu puncte de distribuie, prin care energia electrica
este dirijata in diferite direcii si spre diferite elemente alimentate-
staii de transformare, staii de cone'iuni, tablouri de distribuie, bare
de distribuie.
- surse proprii ale consumatorului:
2
- permanente, care acoper o parte din consumul de energie
electrica al consumatorului (de e'emplu, o centrala electrica de
platforma conectata la SEE)
- de intervenie, care permit alimentarea provizorie a unui grup
restr1ns de receptoare importante( vitale), in cazul /ntreruperii
alimentarii din sistemul e'tern- baterii de acumulatoare,
generatoare sincrone mici acionate de motoare cu ardere
interna.
)otalitatea elementelor de reea (linii, aparate, etc$) care se interpun
intre sursa si un element alimentat constitue ceea ce se nume2te o cale de
alimentare.
1.# Categorii de recetoare
In raport cu condiiile privind continuitatea alimentarii, receptoarele unui
consumator se pot grupa in patru categorii, consecinele /ntreruperii
alimentarii cu energie electrica, pentru fiecare categorie const1nd in-
( Categoria 3 (receptoare 4vitale5) 6 declan2area de incendii sau
e'plozii, distrugerea utilajelor, pericol pentru viata oamenilor
( Categoria I 6 pagube economice importante, rebuturi, imposibilitatea
de recuperare a produciei nerealizate
( Categoria II 6 nerealizri de producie recuperabile
( Categoria III 6 consecine nesemnificative.
.entru fiecare categorie, se precizeaz, pe de o parte, durata ma'ima a
timpului de /ntrerupere a alimentarii si, pe de alta parte, modalitatile de
asigurare a unei rezerve de alimentare.
Structura unei tetele este determinata de-
( caracteristicile si dispunerea teritoriala a receptoarelor,
( sigurana in alimentare, conform categoriei in care se /ncadreaz
receptoarele,
( felul curentului si nivelul de tensiune necesar,
( indicatori te#nico(economici (c#eltuieli de investiii, consum de
material conductor, comoditate si c#eltuieli de montaj, comoditate si
c#eltuieli de e'ploatare, pierderi de energie),
( asigurarea condiiilor de protecie a personalului /mpotriva
electrocutrii.
3
.,( punct de alimentare (statie de cone'iuni)
S) ( statie de transformare
.) ( post de transformare
)7 ( tablou de distributie
87 ( bare de distributie
& ( utilaj
% ( receptor individual
9E,09ES ( linie electrica aeriana 0 subterana
%ECE.):,%E
;
;
%
&
&
S)
9E,
<:7
S)
!3 =>
"3 =>
9E,
9ES
? =>
"3 =>
""3 =>
!!3 =>
@33 =>
9ES
S)
.,
.)
3.@ =>
);
)7087
)7087
SIS)E* E9EC):E<E%;E)IC
&%<IA:% C:<S&*,):%
Instalatie de
producere
Instalatie de
transport
Instalatie de
distributie
Statia
de
primire
Instalatie de
utilizare (la
consumator)
.unct de delimitare
CE<)%,9E
E9EC)%ICE
%E)E9E E9EC)%ICE
(9inii, statii, puncte de distributie)
7E )%,<S.:%) 7E 7IS)%I8&)IE 7E &)I9IA,%E
9inii de
intercone'iune
9inii de transpor t
CE<)%E 7E
.%:7&CE%E )E%I):%I& A:<E 7E C:<S&* &)I9IA,):%I
@
"
!
B
C
Sc#ema electrica bloc cu variante de retele
"
!
B
@
C
Sc#ema e'plicativa bloc
Componente (fizice) ale sistemului electroenergetic
Impartirea SEE d.p.d.v. al apartenentei instalatiilor
7ispunerea topografica a instalatiilor (#arta)
0i). "1"
%
1.$. Instalaia electrica
Instalaia electrica ( prescurtat 4instalaie5) este ansamblul de
ec#ipament electric interconectat in cadrul unui spaiu dat sau al unei zone
precizate. 9ocalizarea si interconectarea intr(un anumit scop funcional
constitue cele doua criterii inseparabile pentru delimitarea unei instalaii.
Instalaia electrica are deci doua componente de baza-
( echipamente electrice, cu o anumita destinaie funcionala
- canale conductoare (linii), care servesc pentru dirijarea energiei
electrice si pentru interconectarea ec#ipamentelor-
( reeaua electrica, care conine ec#ipamentele electrice
interconectate, in amonte fata de ultimul receptor sau de la ultima
unitate funcionala, si care servesc pentru alimentarea cu energie
electrica a receptorului sau unitarii respective
( linii de cone'iune in interiorul ec#ipamentelor sau unitilor
funcionale.
1.%. Ec&iamentul electric
Echipamentul electric (prescurtat 4ec#ipament5) cuprinde elementele
sau unitile funcionale comple'e care intervin in flu'ul de energie electrica-
producere, transport, distribuie, stocare, conversie, msurare si consum
(utilizare) ca-
( elemente indispensabile (de baza) in lanul de transfer (alimentare)
( elemente au'iliare (suplimentare), care asigura funcionarea corecta,
la parametrii si secvene precizate, a elementelor de baza sau0si
protecia adecvata, in cazul apariiei unor disfunctionalitati.
Ec#ipamentele electrice constau in- ma2ini electrice (generatoare si
motoare), transformatoare (de putere si de msura), convertoare
(electromecanice sau statice), aparate electrice (de comutaie, de protecie,
de msura), diverse dispozitive ( de semnalizare, de acionare,
electromagnei), elemente de cone'iune (tablouri de distribuie, doze de
ramificaie, prize).
1.'. Clasi(icarea instalaiilor electrice
In funcie de intensitatea curentului si de destinaie (receptoarele
alimentate), instalaiile electrice se pot clasifica in-
a. instalaii de cureni )tari* (intesitati ale curentului de ordinul
amperilor sau =iloamperilor)-
,
( instalaii de putere (4fora5), cuprinz1nd ec#ipamente destinate
nemijlocit aplicrii energiei electrice (producere, transport,
distribuie, consum) in scop util- producerea de lucru mecanic,
cldura, procese electroc#imice
( instalaii de iluminat electric
( instalaii de automatizare, msura si control
( instalaii pentru compensarea puterii reactive
( instalaii pentru reducerea regimului deformant
( instalaii de protecie /mpotriva socului electric
+. instalaii de cureni )sla+i*,
( instalaii de telecomunicaii
( instalaii de detectare automata si de alarma-
( instalaii de telesupraveg#ere a funcionarii instalaiilor de cureni
4tari5 din cldiri
( instalaii de ceasoficare
( instalaii de telecomanda si telemsurare.
1.-. Elemente comonente
Elemente componente ale unui circuit sunt, in principiu- sursa de
alimentare cu energie electrica, elementul alimentat (consumatorul) si linia de
legtura intre sursa si elementul alimentat.
a.Sursa de energie poate fi-
( sursa primara, bazata pe transformarea altei forme de energie
( generator (ma2ina electrica)
( pila (acumulator)
( sursa secundara, bazata pe modificarea parametrilor energiei
electrice (secundarul unui transformator)
( 4pseudosursa5 6 tensiunea electrica disponibila la barele unui
punct de distribuie
( o priza de curent.
Caracteristici ale sursei primare sau secundare sunt, /n principal-
( impedana intern Z
s
D
Sursa
Element alimentat
9inie
0i). ".2
6
( tensiunea de funcionare (mers) /n gol (fr sarcin) U
0
6 tensiunea
generat prin fenomenul primarD
( tensiunea la borne /n cazul funcionrii /n sarcin U
s
6 inferioar
tensiunii de funcionare /n gol 2i dependent de intensitatea curentului
furnizatD
( puterea aparent nominal ! U
0
I
n
6 puterea limit care poate fi
furnizat unui receptor rezistiv.
+. Linia electric., reprezent1nd ansamblul elementelor prin care se
asigur transferul de energie /ntre surs 2i elementul alimentat, distribuia /n
diferite direcii, /nc#iderea0desc#iderea circuitului (/ntr(o secven
prestabilit), protecia circuitului (receptor 2i linie), msurarea parametrilor
electrici, conine-
( conductoare (izolate)0cabluri0bareD
( dispozitive de cone'iune (doze de ramificaie, cutii de derivaie,
borne), care realizeaz un contact fi'D
( elemente de cablare, fi'are 2i0sau protecie fa de mediu (tuburi, evi),
cu accesoriile aferenteD
( aparate de comutaie, destinate manevrelor de /nc#idere(desc#idere a
circuitelorD
( aparate de protecie /mpotriva supracurenilor, destinate at1t
elementului alimentat c1t 2i celorlalte elemente de pe linieD
( aparate de msur, comand 2i supraveg#ere.
9inia este caracterizat prin impedana sa Z
l
, de regul mult mai mic
dec1t impedanele sursei 2i elementului alimentat, determin1nd practic,
/mpreun cu impedana sursei, valoarea curentului de scurtcircuit 2i cderea
de tensiune /n reea p1n la bornele receptorului, unde tensiunea are
valoarea U " Us - I
sc
E U
0
#|Z
s
$Z
l
|D U ! U
0
- U! I|Z
s
$Z
l
|.
c. Elementul alimentat /consumatorul0, constituind sarcina circuitului,
poate fi-
( receptor simpluD
( receptor comple' (ec#ipament, unitate funcional)D
( punct de distribuie a energieiD
( transformator.
)ensiunea U a bornele elementului alimentat este inferioar tensiunii
secundare a sursei, datorit cderii de tensiune pe linia de alimentare.
%eceptorul simplu este caracterizat prin -
( parametrii funcionali nominali- %
n
, U
n
,D
( abaterile admisibile de la tensiunea nominalD
( impedana nominal (impedana de utilizare) Z
u
D nu se indic direct,
rezult1nd /n concordan cu parametrii nominali 2i determin1nd practic
.
valoarea intensitii curentului 2i a puterii absorbite la alimentarea din reea- I
n
U#Z
u
( Z
u
&&Z
s
, Z
u
&&Z
l
).
.unctul de distribuie sau receptorul comple' este caracterizat prin-
( puterile cerute activ 2i reactiv %
c
2i '
c
(inferioare puterii instalate 6
puterea total a receptoarelor alimentate)D
( curentul nominal al FsosiriiF (linie 2i bare la care se racordeaz
FplecrileF spre elementele alimentate) I
n
.
1.1. Princiii de structurare a unei instalaii
Instalaia electric este considerat un caz particular de sistem 2 definit
ca un set de obiecte interdependente (/n corelaie). .rincipiile de structurare a
instalaiei decurg, prin urmare, din principiile generale de structurare a
sistemelor.
iecare entitate tratat /n cadrul unui proces de proiectare, e'ecuie,
e'ploatare sau /ntreinere constituie un obiect. ,tunci c1nd un sistem este o
parte a unui alt sistem, poate fi considerat ca un obiect.
&n sortiment de obiecte#elemente este o clas sau o familie de
elemente cu trsturi generale comune, indiferent de funcia concret sau de
particularitile constructive (de e'emplu- rezistoare, motoare,
transformatoare).
tructurarea unui sistem semnific divizarea succesiv 2i subdivizarea
sistemului /n pri 2i organizarea acestora (permi1nd astfel ca sistemul s
poat fi proiectat, e'ecutat0fabricat, /ntreinut sau comandat /n mod eficient) 2i
descrie relaiile de componen (este compus din..., face parte din...).
:rice sistem sau obiect poate fi privit sau descris de o manier
specific (aspect) 2i anume-
( (uncie 6 ce face el (activitatea prin care realizeaz scopul propus),
fr a lua /n considerare amplasarea 2i0sau produsele care realizeaz funciaD
( produs 6 cum este construit, fr a ine seama de funcia realizat sau
de amplasament (un produs poate realiza mai multe funcii, se poate gsi
singur sau /mpreun cu alte obiecte /ntr(un amplasament)D
( amplasare 6 unde este situat (poziia fiic /n cadrul unui amplasament
precizat- cldire, etaj, camer, dulap, panou),indiferent de funcia /ndeplinit
sau de produs.
.lec1nd de la cele trei aspecte menionate, se pot defini pentru orice
sistem0instalaie- o structur bazat pe funcie, o structur bazat pe aspectul
de produs 2i o structur bazat pe amplasament.
%ezultatul subdivizrilor succesive bazate pe un anumit aspect al
obiectelor poate fi reprezentat ca o structur arborescent, a2a cum este
ilustrat /n figura ".B.
!
1.3. Reele electrice de distri+uie la consumator
4actori care determin. structura reelelor
Structura unei reele este determinat de -
( caracteristicile 2i dispunerea teritorial a receptoarelor D
( sigurana /n alimentare, conform categoriei /n care se /ncadreaz
receptoareleD
( felul curentului 2i nivelul de tensiune necesarD
( indicatori te#nico(economici
( asigurarea condiiilor de protecie a personalului /mpotriva
electrocutrii.
1.15. Reali6area siguranei 7n alimentarea recetoarelor
.entru realizarea siguranei /n alimentarea receptoarelor, /n funcie de
categoria /n care se /ncadreaz acestea, sunt posibile urmtoarele soluii-
( Categoria 3-
( dou ci de alimentare independente, racordate /n puncte
distincte ale SEED
( surse de intervenieD
( anclan2area automat a rezerveiD
( circuite distincte fa de alte receptoare.
( Categoria I-
( dou ci de alimentare racordate /n puncte distincte din sistemul
intern (bare distincte din staii de transformare, posturi de transformare, staii
de cone'iuni), cu anclan2area automat a rezerveiD
( circuite distincte fa de alte receptoare.
( Categoria II- " 6 ! ci de alimentare din sistemul intern, /n urma unui
studiu te#nico( economic.
( Categoria III- o singur cale de alimentare.
:biectGCH :biectG8H :biectG8H
:biectG,H
:biectGEH
:biectG7H
:biectGH :biectGIH :biectG;H
0i). ".3
2
1.11. Sc&emele reelelor electrice de 8oas. tensiune
1.11.1. Princiii generale
Se consider o instalaie electric destinat s alimenteze, /n final, un
anumit numr de receptoare (utilaje) de joas tensiune, amplasate /n diferite
poziii /n zona aferent, conform necesitilor de utilizare.
Jn sc#emele /n care staia de primire este alimentat dintr(o singur
surs, energia electric este transmis spre receptoare /ntr(un singur sens,
printr(o reea care se ramific succesiv, pe msura apropierii de receptoare,
la diferite niveluri /n structura sistemic a instalaiei, permi1nd dirijarea
energiei electrice /n diferite direcii 2i la diferite elemente alimentate.
%amificarea se realizeaz cu ajutorul unor ec#ipamente prefabricate
specializate, numite puncte de distribuie, situate /n nodurile corespunztoare
ale reelei.
iecare punct de distribuie este constituit, ca ec#ipament de putere
(FforF) din-
( o sosire, direct de la o surs secundar sau de la un punct de
distribuie precedentD
( mai multe plec)ri, spre alte puncte de distribuie sau elemente
alimentateD
( un sistem de bare alimentate prin sosire 2i din care se e'ecut
derivaiile pentru plecri.
&n punct de distribuie mai poate conine circuite suplimentare de
comand, semnalizare, msur etc. Curentul nominal al sosirii este
considerat drept curent nominal al punctului de distribuie respectiv.
Ca regul general, fiecare plecare trebuie s fie prevzut cu un
aparat de protecie la scurtcircuit (siguran fuzibil sau /ntreruptor de putere
automat), plasat imediat dup cone'iunea la bare, care s acioneze la un
scurtcircuit care s(ar produce /n orice loc pe linia dintre punctul respectiv 2i
urmtorul element alimentat. 7e asemenea, fiecare sosire trebuie prevzut
cu un aparat de comutaie, care s realizeze cel puin funcia de separator,
permi1nd izolarea fa de reeaua din amonte, dup deconectarea sarcinii
din aval. E'cepiile sunt prevzute /n normative.
1.11.2. Comonena reelelor electrice de 8oas. tensiune
.rimul element din reeaua de joas tensiune este tabloul de distribuie
*eneral al consumatorului (I
n
!@33 ,).
9a consumatorii care solicit din reea puteri mici, alimentarea se face
direct din reeaua zonal de +) (aerian sau subteran) a furnizorului, printr(
un bran+ament care face legtura /ntre linia de alimentare 2i contorul de
"0
energie al consumatorului, situat /n amonte de tabloul general sau la intrarea
/n tablou. 7e regul, contorul aparine furnizorului.
Consumatorii de puteri mai mari sunt alimentai din reeaua de medie
tensiune a furnizorului, printr(un racord care conine un post de trans(ormare.
.ostul de transformare conine "(! transformatoare ("303,@ => sau !303,@
=>), av1nd /nf2urarea secundar /n stea, cu neutrul accesibil (@ borne),
precum 2i ec#ipamentul de comutaie 2i de protecie aferent, at1t pe partea
de *), c1t 2i pe partea de +). Secundarul transformatorului alimenteaz
tabloul de distribuie general, care poate fi c#iar /nglobat /n postul de
transformare.
Celelalte puncte de distribuie pot fi-
( tablouri de distribuie de tip panou, dulap, din cutii ec#ipate etc.,
clasificate, dup intensitatea curentului sosirii, /n tablouri principale (I
n
?33
,) +i tablouri secundare
(I
n
B33 ,)D
( canale pre(abricate de bare (un sistem de @ bare /ntr(o incint de
protecie), realizate ca tronsoane care pot fi /mbinate 2i prevzute cu
posibilitatea efecturii de derivaii pentru ramificaii. Jn funcie de intensitatea
curentului nominal, canalele pot fi canale ma*istrale +i canale de distribuie.
Jn practic, circuitele electrice care alimenteaz puncte de distribuie
sunt denumite coloane, termenul de circuit fiind consacrat pentru alimentarea
fiecrui receptor sau ec#ipament de la ultimul punct de distribuie
1.12. Tiuri de circuite electrice de 8oas. tensiune
,ircuitele pot fi-
( individuale, pentru fiecare receptor (/n sens restr1ns)D
( comune, pentru mai multe receptoare, cu protecie unic la
scurtcircuit-
( circuit de iluminatD
( circuit de prizeD
( circuit de utilajD
( circuit pentru mai multe motoare similare, cu puterea total p1n
la "C =K.
1.1#. Tiuri de sc&eme
a. Sc&eme radiale. iecare punct de distribuie, utilaj sau receptor este
alimentat printr(o linie separat, care pleac de la un punct de distribuie
central (fig. ".@).
""
,ceste sc#eme prezint avanta-ul siguranei /n alimentareD un defect pe
o linie provoac scoaterea de sub tensiune, prin funcionarea aparatului de
protecie respectiv, numai a liniei afectate, restul instalaiei rm1n1nd /n
funciune.
.ezavanta-ele sc#emelor sunt-
( investiii mariD
( consum ridicat de material conductorD
( numr mare de plecri din punctele de distribuie (cre2terea
gabaritului).
Ca utilizare, se recomand /n cazul-
( coloanelor de alimentare a tablourilor de distribuie sau al unor canale
de bare de distribuie secundareD
( circuitelor, pentru-
( utilaje cu receptoare de puteri mari, alimentate direct din tabloul
general sau
dintr(un canal magistralD
( utilaje cu receptoare de puteri mici 2i mijlocii, alimentate din
tablouri
secundare sau din bare de distribuieD
( utilaje 2i receptoare dispersateD
( utilaje, receptoare 2i instalaii importante, pentru care riscul de
/ntrerupere a
alimentrii trebuie s fie minim.
b. Sc&eme cu linii rinciale sau magistrale. Se prevede c1te o
plecare /ntr(o anumit direcie, care trece prin apropierea unor
utilaje0receptoare sau grupuri de utilaje0receptoare, care se
alimenteaz apoi, de regul, /n derivaie (fig. ".C)
)ablou de distributie
8ara de distributie
Element
alimentat
Element
alimentat
Element
alimentat
%eprezentare functionala
8ara de distributie
Element
alimentat
Element
alimentat
Element
alimentat
%eprezentare topografica
0i). ".%
"2
/vanta-ele constau /n-
( consum redus de material conductorD
( derivaii din mai multe locuriD
( numr redus de plecri din punctele de distribuie.
.ezavanta-ul este sigurana mai mic /n e'ploatare, deoarece un defect
pe linia principal antreneaz /ntreruperea alimentrii tuturor derivaiilor din
linie.
Utilizarea acestor sc#eme se recomand pentru-
( utilaje grupate, la distane relativ mici, linii te#nologiceD
( distribuia /n canale de bare.
%
e
c
e
p
t
o
r
E
c
#
i
p
a
m
e
n
t
%
e
c
e
p
t
o
r
E
c
#
i
p
a
m
e
n
t
%
e
c
e
p
t
o
r
E
c
#
i
p
a
m
e
n
t
9inie magistrala
C
a
n
a
l

d
e

d
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e
,parat
de
comutatie
si
protectie
Circuit de prize
Circuit de iluminat
0i). ".,
"3
c. Sc&eme mi!te,
( sc#eme radiale pentru-
( utilajele0receptoarele dispersateD
( ec#ipamentele0receptoarele importanteD
( sc#eme magistrale pentru utilajele grupate.
1.14. Efectele curentului electric
'urentul electric de intensitate I prin elementele reelei are efecte at3t asupra
acestora1 c3t i asupra or)anismelor vii i a altor elemente care vin -n contact cu
reeaua.
4fectele curentului electric trebuie avute -n vedere la proiectarea i e#ploatarea
instalaiilor electrice.
1.1$.1. E(ectele asura reelei
Curentul electric produce /n reea pierderi de putere activ, cderi de
tensiune, solicitri mecanice, fenomene la deconectare, tensiuni induse,
perturbaii electromagnetice /n funcionarea unor receptoare.
a. %ierderile de putere activ) sunt direct proporionale cu ptratul valorii
efective a intensitii curentului 2i cu rezistena 0 a cii de curent parcurse
2
kRI P =
(= E " pentru c.a. monofazat, = E B pentru c.a. trifazat), av1nd drept
consecin /nclzirea elementelor componente ale cii de curent 2i solicitarea
termic a izolaiei acestora (L C.@)D
b. C)derile (pierderile) de tensiune, /n lungul reelei, sunt direct
proporionale cu valoarea efectiv a intensitii curentului 2i cu impedana Z a
cii de curent parcurse
1 ZI U =
conduc1nd la diminuarea tensiunii la bornele elementelor alimentate (cap.
"3)D
c. Solicit)rile mecanice ale c)ilor de curent +i ale suporilor acestora au
loc datorit c1mpului magnetic propriu al conductoarelor parcurse de curent
rezult1nd-
( fore electrodinamice care se manifest /ntre dou conductoare
parcurse de curent, asupra unei spire sau asupra unei bucle formate de un
conductorD
( fore electromagnetice care se e'ercit /ntre un conductor parcurs de
curent 2i un corp feromagnetic /nvecinat.
orele sunt proporionale cu ptratul intensitii curentului. Jn curent
alternativ, forele sunt pulsatorii, oscil1nd, cu dublul frecvenei curentului, /ntre
zero 2i valoarea ma'im
.
5
2
ma#
I C F =
"%
Solicitrile mecanice prezint importan /n cazul curenilor de defect
(/n particular, scurtcircuit). Jn cazul curentului de scurtcircuit asimetric (de
intensitate I
sc
), datorit componentei aperiodice, valoarea iniial a curentului
poate atinge !,CI
sc
(curent de lovitur).
d. E(ectele ne*ative asupra aparatelor de comutaie se manifest
datorit arcului electric la deconectare.
e. Inducerea de tensiuni electromotoare sau elemente r)mase
1nc)rcate capacitiv /n circuite deconectate pot influena unele receptoare sau
pot constitui un pericol pentru personalul de e'ploatare.
1.1$.2. E(ectele asura organismului uman 9i al altor (iine
Efectele curentului electric se manifest prin -
( +ocuri electrice (care pot deveni periculoase), determinate de
potenialele elementelor conductive cu care organismul vine /n contact (de
diferena de potenial aplicat organismului) 2i independente de intensitatea
curentului prin elementele reeleiD
( arsuri sau metalizarea pieii, determinate /n principal de aciunea
arcului electric care apare la /ntreruperea voit sau accidental a unui circuit.
1.1$.#. E(ectele asura elementelor com+usti+ile2 in(lama+ile sau
e!lo6i:e
Elementele respective, aflate /n contact cu elementele reelei sau /n
vecintatea acestora sunt supuse pericolelor de producere de incendii sau
e2plozii, datorit fie unei descrcri electrice (sc1nteie, arc electric), fie
supra/nclzirii e'cesive a cilor de curent.
1.1%. Trecerea curentului electric rin organismul uman
.e l1ng folosirea controlat curentului electric /n scopuri terapeutice,
organismul uman poate fi e'pus accidental 2i necontrolat aciunii curentului
electric.
7ac organismul este supus unei diferene de potenial, se constat
apariia unui curent electric /n circuitul astfel format, ceea ce demonstreaz
conductibilitatea organismului.
1.1%.1. Imedana corului
Corpul omenesc este un conductor specific 6 conductor electrobiologic.
7iferitele pri ale corpului 6 cum sunt pielea, s1ngele, esuturile musculare 2i
",
alte esuturi 2i
articulaii 6 prezint pentru curentul electric o anumit impedan compus
din elemente rezistive 2i capacitive (fig.".@.")- Z
p
6 impedana pieii, Z
i
6
impedana esuturilor interne, Z
3
6 impedana total. 7e remarcat c
impedana organismului nu este constant ci depinde de mai muli factori
cum sunt - parametrii circuitului electric, starea fizic 2i psi#ic a
organismului, condiiile de contact cu elementele aflate la poteniale diferite.
Impedana intern (/n principal, rezistiv) a elementelor conductoare din
organism este relativ redus (!33 C33 ) 2i depinde /n principal de traseul
curentului prin corp.
Cea mai mare pondere /n impedana corpului revine impedanei
esuturilor e'terne (pielea 6 /n special, epiderma), adic impedanei de
contact la intrarea 2i la ie2irea curentului. >aloarea acestei impedane
depinde de tensiunea de contact, de frecven, de durata trecerii curentului
electric, de suprafaa 2i de presiunea de contact, de umiditate 2i de
temperatur. Ea poate varia /ntre peste "33333 (pentru piele uscat,
curat, fr fisuri 2i o suprafa de contact mic) 2i c1teva sute de o#mi (/n
cazul contactului pe o suprafa mare, cu m1inile umede, cu fisuri sau
acoperite cu substane conductive).
Jn analiza 2i calculul instalaiilor de protecie a personalului contra
aciunii curentului electric, se recurge frecvent la un model de calcul
simplificat, const1nd /ntr(o rezisten 0
h
a crei valoare se poate considera
"333 (sau, uneori, B333 ).
1.1%.2. Contactul ersoanelor cu instalaia electric.
Contactul accidental al persoanelor cu instalaia electric poate avea
loc -
( cu prile active ale instalaiei aflate sub tensiune /n decursul
e'ploatrii instalaiei (contact direct)D
( cu masele sau alte pri conductive intrate accidental sub tensiune
(contact indirect).
)ensiunea care e'ist (sau care apare ca urmare a unui defect de
izolaie sau unei influene electromagnetice) /ntre dou elemente conductive
accesibile simultan /n instalaia electric 2i care se aplic astfel organismului
uman este denumit tensiune de contact U
c
.
Contactul se poate stabili nemijlocit cu dou elemente ale instalaiei,
aflate la poteniale diferite, sau prin intermediul pm1ntului.
1.1%.#. E(ectele trecerii curentului electric rin organism
"6
)recerea curentului electric prin organismul uman (I
h
! U
c
#0
h
) are efecte
fiziopatologice asupra acestuia.
Efectul principal /l constituie +ocurile electrice, care provoac e'citarea
esuturilor, organice parcurse, /nsoit de contracia spasmodic involuntar a
fibrelor musculare, av1nd drept rezultat tulburri funcionale /n organism a
cror gravitate depinde /n mod esenial de relaia timp(intensitatea curentului,
consecinele fiind cu at1t mai grave cu c1t cele dou mrimi au valori mai
ridicate. ,ciunea se e'ercit at1t nemijlocit asupra esuturilor organice
parcurse, afect1nd /ndeosebi funcionarea inimii, c1t 2i prin intermediul
sistemului nervos central, manifestat /n special prin afectarea respiraiei.
Cel mai mare pericol este apariia fenomenului de (ibrilaie cardiac)
const1nd /n pierderea sincronismului de activitate al pereilor acesteia
(diastole 2i sistole), put1nd avea drept consecin oprirea circulaiei sanguine.
7e asemenea, se poate ajunge la oprirea respiraiei.
.e l1ng acestea, se pot produce arsuri interne (prin efect +oule /n
esuturile parcurse) sau e2terne (de e'emplu, prin arc electric), precum 2i alte
efecte secundare nedorite.
,v1nd /n vedere relaia dintre intensitatea curentului 2i tensiunea de
contact (la o rezisten dat a corpului), aprecierea unei instalaii electrice din
punctul de vedere al proteciei personalului fa de efectele curentului electric
ia /n considerare evaluarea 2i evitarea meninerii unei tensiuni de contact
accidentale periculoase.
1.1'. Trecerea curentului electric rin .m;nt /sol0
1.1'.1. Conducti+ilitatea electric. a .m;ntului /solului0
Jn mod normal, /n absena oricrei legturi cu o surs de curent electric,
pm1ntul (solul) este considerat ca av1nd potenialul zero, servind drept
referin pe scara potenialelor.
Conductibilitatea electric a pm1ntului (solului) poate fi pus /n
eviden aplic1nd o tensiune U /ntre doi electrozi /ngropai /n pm1nt. Se
constat c-
( ia na2tere un curent electric de intensitate I
p
care parcurge poriunea
de sol dintre cei doi electrozi, semnific1nd prezena unei rezistene 0
p
! U
p
#I
p
,
suplimentar fa de rezistena electrozilorD
( valoarea intensitii curentului I
p
depinde de natura solului, de
umiditate 2i de temperatur, este ma'im la distana minim 2i scade pe
msura cre2terii distanei dintre electrozi, p1n la o anumit distan (de
ordinul !3 m), dup care rm1ne apro'imativ constant, c#iar dac distana
este de ordinul =ilometrilorD
( potenialul punctelor de pe sol se modific, variind /ntre o valoare
ma'im (pe fiecare electrod) 2i zero (la infinit)D practic, potenialul se poate
".
considera nul de la o anumit distan fa de fiecare electrod (de ordinul !3
m).
Se desprind urmtoarele concluzii-
( pm1ntul (solul) este un conductor specific ( un conductor spaial, /n
general neomogen 6 care, de2i are o rezistivitate superioar cu M N ordine
de mrime celei corespunztoare metalelor (apropiat de rezistivitatea
izolanilor clasici), prezint o rezisten a circuitului stabilit prin pm1nt
comparabil cu cea a metalelor foarte bune conductoare de curent la valori
apreciabile ale seciunii acestoraD
( rezistena circuitului stabilit prin sol este concentrat /n principal /n
imediata vecintate a electrozilor de intrare respectiv ie2ire, fiecare electrod
de legtur cu pm1ntul introduc1nd o rezisten dependent de
dimensiunile 2i configuraia geometric a legturiiD
( conductibilitatea solului este /n principal de natur electrolitic, solurile
care conin cea mai mare cantitate de electrolit disolvat (de e'emplu, teren
arabil, teren argilos, #umus, suficient de umede) fiind cele mai conductive, /n
timp ce terenul nisipos sau pietros se apropie de izolani.
Jn consecin-
( /n anumite situaii, pm1ntul poate fi folosit drept conductor /n unele
sisteme de transfer al energiei electriceD
( contactul simultan al unor persoane sau altor organisme vii cu dou
puncte de pe sol aflate la poteniale diferite sau cu elemente conductive din
instalaiile electrice, aflate la un potenial diferit de zero, 2i cu pm1ntul poate
avea drept rezultat producerea de accidente prin trecerea curentului electric
prin organismD
( prin pm1nt se pot /nc#ide cureni de defect ai instalaiilor electrice
sau pot fi dirijai intenionat curenii de defect, /n vederea realizrii proteciei
instalaiei 2i a personalului.
1.1'.2. Contactul electric cu solul
Contactul electric cu solul al unui element conductiv din instalaia
electric se poate stabili fie intenionat (le*are la p)m4nt), /n scop funcional
sau ca msur de protecie, fie /n mod accidental, ca urmare a unui defect /n
instalaie (punere la p)m4nt).
Stabilirea intenionat a unui contact electric /ntre un element conductiv
al instalaiei electrice 2i pm1nt se realizeaz printr(o instalaie specific.
.rin instalaie de le*are la p)m4nt se /nelege ansamblul format din
electrozi special destinai acestui scop, /ngropai /n sol (prize de p)m4nt) 2i
conductoare care fac legtura /ntre electrozii prizelor 2i elementele
conductive din instalaie (conductoare de le*are la p)m4nt), prin intermediul
crora se realizeaz un contact intenionat cu solul
"!
5e*area la p)m4nt (uncional) (de e2ploatare) se aplic elementelor
conductive care fac parte din circuitele curenilor de lucru 2i urmre2te
asigurarea unui anumit mod de funcionare a reelei.
5e*area la p)m4nt de protecie are drept obiect elementele conductive
(masele) care nu se afl /n mod normal sub tensiune, dar care ar putea intra
accidental sub tensiune, ca urmare a unui defect, scopul acestei msuri fiind
protecia personalului /n cazul atingerii accidentale a elementelor respective.
iecrei prize de pm1nt /i corespunde o anumit rezisten a circuitului
electric stabilit prin sol, numit rezistena prizei de p)m4nt. : rezisten
similar corespunde, de asemenea oricrei puneri la pm1nt (rezistena de
de(ect).
Contactul electric cu solul al unei persoane poate avea loc direct sau
prin intermediul unor elemente conductive aflate /n contact cu pm1ntul (de
e'emplu, conducte de ap sau elemente metalice ale construciei).
1.1'. Elemente conductoare 7n reelele electrice
Elementele conductoare servesc drept cale de curent pentru
alimentarea receptoarelor sau punctelor de distribuie de la sursa de energie.
1.1'.1. Conductoarele reelei de distri+uie
Conductoarele active ale reelei sunt-
( conductoarele de linie ((az)): 9", 9!, 9BD
- conductorul neutru (nul de lucru) < 6 care serve2te drept -
( conductor pentru alimentarea receptoare monofazateD
( cale de /nc#idere a circuitului curenilor de dezec#ilibru din
reea, (inclusiv armonicele multiplu de B)D
( conductorul de protecie .E 6 destinat e'clusiv proteciei prin legare la
pm1nt 2i legare la nul, servind pentru racordarea elementelor conductive
neaflate /n mod normal sub tensiune, cu alte elemente conductive similare,
cu prizele de pm1nt sau cu punctul neutru al sursei de alimentareD
( conductorul combinat .E<, /ndeplinind ambele funcii (neutru 2i de
protecie) pe o poriune definit a reelei.
1.1'.2. Soluii osi+ile entru reali6area reelei
7in punct de vedere te#nic, se pot folosi-
( conductoare izolate, montate /n tuburi sau evi de protecie, cu
accesoriile aferente pentru derivaii (doze, cutii) 2i /mbinare (man2oane,
mufe, coturi, curbe)D
( cabluriD
"2
( bare neizolate.
a. Conductorul metalic este o cale unic de curent, format din unul
sau mai multe fire.
7rept material se recurge la cupru (Cu) sau aluminiu (,l) 6 a cror
conductivitate este ridicat (
Cu
O
,l
).
,vantajele cuprului sunt- consum mai mic, la aceea2i solicitare termic
(aceea2i sarcin)D cdere de tensiune mai mic pe reeaD cone'iuni mai
sigure (prin lipire)D rezisten mecanic mai mare.
Ca e2ecuie, conductorul poate fi- unifilar0multifilarD rigid0fle'ibil.
6orma seciunii poate fi- circularD dreptung#iularD alte forme
geometrice (de e'emplu, sector de cerc, elips).
eciunea conductoarelor utilizate /n instalaiile electrice are valori
normalizate, e'primate /n mm
!
. 9a cablurile polifazate, cu conductor neutru
2i0sau de protecie, seciunea conductorului respectiv se adopt-
( egal cu seciunea conductorului de linie, pentru s "? mm
!
D
( valoarea normalizat cea mai apropiat de jumtate din seciunea
conductorului de linie, pentru s !C mm
!
.
)abelul "." cuprinde valorile normalizate ale seciunii conductoarelor.
)abelul "."
Seciunile conductoarelor (mm
!
)
9",9!,9
B
" ",C !,C @ ? "3 "? !C BC C3 P3 NC
"!3 "C3 "MC !@3 B33 @33
<,.E,.
E<
" ",C !,C @ ? "3 "? "? "? !C BC C3 P3
P3 NC "!3 "C3 "MC
+. Conductorul i6olat /conductor2 conduct.) este constituit (fig.".?)
dintr(un conductor metalic 2i izolaie din .>C, cauciuc sau polietilen
(eventual, o manta).
Conductor metalic
Izolatie
0i). ".6
20
c. Ca+lul (fig. ".P) este un ansamblu de - conductoare izolate (separate
din punct de vedere electric, dar solidare mecanic), /nveli2uri 2i, eventual,
ecrane.
7nveli+urile servesc fie pentru protecie contra aciunilor c#imice, fizice,
mecanice- (armturi metalice, manta ( /nveli2 de protecie etan2, e'terior), fie
pentru solidarizarea ansamblului.
Ecranele sunt destinate proteciei circuitelor fa de aciunea c1mpului
electric 2i magnetic e'terior sau /mpiedicrii aciunii c1mpului conductoarelor
asupra mediului /nconjurtor.
7up destinaie, cablurile se clasific /n- cabluri de energie, cabluri de
comand, cabluri de semnalizare.
d. <arele nei6olate2 cu seciune dretung&iular. se folosesc drept-
( cale de curent pentru cureni inten+i, pentru racordarea
ec#ipamentelor /n reea, /n zone inaccesibile personalului necalificat ca, de
e'emplu, legtura /ntre tabloul general 2i transformator, /n postul de
transformare sau cone'iuni /ntre ec#ipamente, /n zone protejate.
( bare 8colectoareF 6 /n cadrul tablourilor de distribuie, la care se
racordeaz sosirea 2i plecrile, /n cadrul sc#emelor radiale.
( canale din bare prote-ate#capsulate, pre(abricate (fig. ".M), sub form
de tronsoane, inclusiv elementele de /mbinare, derivaie 2i montaj- canal
magistral, canal de distribuie, cutii de ramificaie, cutii de col, cutii de
sigurane, cutii de dilatare.
*anta
Conductor metalic
Izolatia conductorului
,rmatura0ecran &mplutura
0i). "..
2"
1.1-. Sim+oli6area conductoarelor i6olate 9i ca+lurilor
.entru simbolizarea conductoarelor izolate 2i a cablurilor se folose2te
un cod alfanumeric.
CE<E9EC a adoptat un cod de identificare const1nd, /n ordine, /n-
( o liter pentru tipul de cablu- I 6 model armonizatD , 6 model
nearmonizat, variant naional recunoscut de CE<E9ECD %< 6 conform
unui standard naionalD
( una sau dou cifre pentru tensiunea de serviciu (tensiunea de linie),
de e'emplu 3C pentru C33 >D " pentru " =>D
( o liter pentru materialul izolant, de e'emplu > pentru policlorur de
vinil (.>C)D
Q pentru polietilen armat (Q9.E)D % pentru cauciuc natural sau artificialD
( o liter pentru materialul /nveli2urilor de protecie, de e'emplu >
pentru policlorur de vinil (.>C)D Q pentru polietilen armat (Q9.E)D
( o liter pentru construcii speciale- I 6 cablu plat divizibilD I! 6 cablu
plat indivizibilD
( o liter pentru conductorul metalic, de e'emplu & pentru masivD %
pentru dou fibre rsucite (infle'ibil)D , R sau I pentru diverse construcii
fle'ibileD
0i). ".!
22
( o liter pentru conductorul metalic- , pentru aluminiuD necodificat
pentru cupruD
( o parte numeric evideniind compoziia conductorului0cablului-
numrul de conductoare, semnul de multiplicare (') 2i seciunea transversal
a unui conductor (/n mm
!
)
Codul alfanumeric folosit /n %om1nia este constituit din-
a. litere, pentru-
( materialul conductorului (prima liter din simbol) - , 6 aluminiuD
conductorul din cupru nu se simbolizeazD
( forma seciunii conductorului 2i construcia- r 6 seciune rotundD s 6
seciune /n form de sector de cercD f 6 fle'ibilD m 6 multifilarD
( e'ecuie (/n ordine, de la interior spre e'terior- izolaie, /nveli2,
armtur, manta)-
S 6 izolaie0/nveli20manta din .>CD I 6 izolaie de #1rtieD . 6 manta din
plumbD , 6 armtur (/n interiorul simbolului)D ,b 6 armtur sub form de
band etcD
( destinaie (la /nceputul simbolului, dup indicarea materialului
conductorului)-
6 instalaii fi'eD * 6 instalaii mobileD C 6 cablu de energieD CC 6 cablu de
comandD
CS 6 cablu de semnalizareD.
b. cifre- numrul de conductoare ' seciunea (mm
!
)D seciunile reduse
se indic dup seciunea conductoarelor de linie, precedate de semnul T.
E'emple- ,S !,C mm
!
6 conductor din aluminiu, cu izolaie din .>C,
instalaii fi'e
S !,C mm
!
6 conductor din cupru, cu izolaie din .>C,
instalaii fi'e
! ,S !,C mm
!
T S !,C mm
!
6 dou conductoare din aluminiu,
cu izolaie din .>C 2i un conductor din cupru, instalaii fi'e
,CSS @'"3 mm
!
6 cablu de energie, patru conductoare din
aluminiu, cu seciunea "3 mm
!
, izolate cu .>C, manta din .>C
CSS @'"3 mm
!
6 idem, conductor din cupru
,CSS B'!C T "'"? mm
!
6 cablu de energie, patru conductoare
din aluminiu (trei cu seciunea !C mm
!
2i unul cu seciunea "? mm
!
), izolate
cu .>C, manta din .>C
,CS,bS B'!C T "'"? mm
!
6 idem, cu armtur sub form de
band.
Identificarea conductoarelor /n cablurile de joas tensiune se realizeaz
prin culori sau prin numere, respect1nd urmtoarele reguli-
( marcajul /n dungi verde(galben este rezervat conductoarelor de
protecie .E sau .E<D
23
( conductorul neutru (dac e'ist) trebuie s aib culoarea albastru
desc#is sau s fie notat cu cifra "D
( conductoarele de linie pot fi identificate cu orice culoare /n afar de
verde(galben, verde, galben, albastru desc#is.
1.11. 4actori care determin. alegerea seciunii conductoarelor
Seciunea conductoarelor este determinat de-
( solicitarea termic, la trecerea curentului electric, astfel /nc1t s nu fie
pus /n pericol durata de via a izolaiei conductorului D
( cderea de tensiune admisibil /n reea, pentru sarcini de durat 2i de
scurt durat D
( solicitrile electromecanice, datorate curenilor de scurtcircuitD
( impedana ma'im necesar pentru a permite funcionarea proteciei,
/n caz de scurtcircuit 2i /n cazul proteciei /mpotriva electrocutrii prin legare
la nul.
1.13. Solicit.ri ma!ime admisi+ile entru conductoare2 ca+luri 9i
+are
1.13.1. Solicit.ri 7n ser:iciu staionar ermanent
9a sarcin constant, de durat, este important s se cunoasc
intensitatea ma'im a curentului care parcurge un conductor dintr(un material
dat (caracterizat prin
3
2i
%
), cu dimensiuni date (e'primate prin s 2i p),
plasat /ntr(un mediu dat, /n condiii date de interaciune cu mediul (e'primate
prin
g
2i
a
), pentru care temperatura conductorului /n regim staionar
m
nu
dep2e2te o anumit valoare (impus, /n principal, de materialul izolaiei).
,urentul ma2im admisibil reprezint valoarea intensitii curentului care
parcurge un conductor, /n regim staionar, pentru care temperatura
conductorului nu dep2e2te anumite valori admisibile.
( )
. s p I
m
a m g
m

=
.e baza studiilor teoretice 2i a verificrilor e'perimentale, s(au /ntocmit
tabele care dau valoarea curentului ma'im admisibil I
ma
, /n funcie de
seciunea conductorului (separat pentru cabluri individuale, conductoare
izolate, montate /n tub 2i bare), pentru un anumit material (cupru, aluminiu),
/n condiii de re(erin) privind mediul (aer, pm1nt), temperatura mediului,
condiiile de rcire 2i modalitile de montaj.
.entru funcionarea 1n alte condiii dec4t cele de re(erin), curenii
ma'imi admisibili, pentru aceea2i seciune a conductorului, vor avea valori
2%
diferite de I
ma
, mai mari sau mai mici (corespunztori unor condiii mai
favorabile sau mai nefavorabile). .entru fiecare variabil se determin un
factor de corecie (
i
, factorul de corecie total fiind produsul factorilor
corespunztori diverselor situaii practice-
.
=
i
f f
Curentul ma'im admisibil I9
ma
/n condiii diferite de cele de referin va fi
deci-
.
ma ma
I f I =
actorii de corecie sunt, de asemenea, tabelai.
9a variaia temperaturii mediului ambiant de la valoarea de referin
a3

la o valoare oarecare
a
, pentru aceea2i valoare a temperaturii ma'ime
admise
m
, intensitile curenilor admisibili vor fi I
ma
2i I9
ma
. actorul de
corecie corespunztor,
0
6
a m
a m
ma
ma
I
I
f

= =
depinde de materialul izolaiei (prin intermediul temperaturii

m
).
actorii de corecie referitori la montarea elementelor conductoare in
seama, printre altele, de modul de pozare, de vecintatea altor conductoare
sub sarcin 2i de dispunerea relativ fa de acestea, care determin
cre2terea temperaturii conductorului considerat.
)abelul ".!este un e'emplu de material documentar privind /ncrcarea
cablurilor de energie care funcioneaz /n aer, /n condiii de referin 2i factorii
de corecie referitori la temperatura mediului ambiant 2i la diferite situaii de
pozare /n instalaie.
Cu referire la valorile tabelate, se pot meniona cel puin dou
observaii-
)abelul ".!
Intensiti ma'im admisibile pentru cabluri cu izolaiedin .>C, /n
aer.
a. 9a temperatura mediului ambiant de TB3C
Seciune
a
nominal
a
conducto
arelor
mm
!
Intensitile curenilor, ,
Cablu cu conductor din
cupru cu-
Cablu cu conductor din
aluminiu cu-
"
conduct
or
!
conduct
oare
B, @
conduct
oare
"
conduct
or
!
conduct
oare
B, @
conduct
oare
",C !? !" "M ( ( (
!,C BC !N !C !? !" "M
@ @? BM B@ B? B3 !P
? CM @M @@ @? BM B@
2,
"3 M3 ?? ?3 ?B C! @P
"? "3C N3 M3 M! P3 ?B
!C "@3 "!3 "3C ""3 N@ M!
BC "PC "C3 "B3 "BC ""C "33
C3 !"? "M3 "?3 "?C "@3 "!C
P3 !P3 !B3 !33 !"3 "M3 "CC
NC BCC !PC !@C !?3 !"C "N3
"!3 BN3 B!3 !MC B33 !C3 !!3
"C3 @@C BPC B!C BC3 !N3 !C3
"MC C"3 @B3 BP3 @33 BBC !MC
!@3 ?!3 C"3 @BC @M3 BNB B@3
B33 P"3 CN3 C33 CC3 @?3 BN3
b. actori de corecie /n funcie de modul de pozare (f
"
)
*odul de
pozare a
cablurilor
Cabluri /n curent continuu 2i cabluri cu mai multe
conductoare /n curent alternativ
7istana liber /ntre cabluri
( d
cablu
7istana fa de perete
!cm
,tingere reciproc
,tingere de perete
<umrul cablurilor <umrul cablurilor
igura " ! B
? N
igura " ! B
? N
Cablu pe
pardoseal
sau pe
fundul unui
canal.
.ozare
alturat
3,NC 3,N3
3,MM 3,MC
3,M@
3,N3 3,M@
3,M3 3,PC
3,PB
Cablu pe
paturi
(circulaia
aerului
/mpiedicat)
. .ozare
alturat.
<r. paturi
"
!
B
?
3,NC 3,N3
3,MM 3,MC
3,M@
3,N3 3,MC
3,MB 3,M"
3,M3
3,MM 3,MB
3,M" 3,PN
3,PM
3,M? 3,M"
3,PN 3,PP
3,P?
3,NC 3,M@
3,M3 3,PC
3,PB
3,NC 3,M3
3,P? 3,P"
3,?N
3,NC 3,PM
3,P@ 3,P3
3,?M
3,NC 3,P?
3,P! 3,?M
3,??
" 3,NM 3,NC 3,M"
!cm
d d
d
d
cm 2
3
0
c
m
d
d
cm 2
26
Cablu pe
grtare.
.ozare
alturat.
<r. grtare
"
!
B
?
3,N? 3,NB
3,N!
" 3,NC
3,NB 3,N3
3,MN
" 3,N@
3,N! 3,MN
3,MM
" 3,NB
3,N3 3,MP
3,M?
3,M3 3,PC
3,PB
3,NC 3,M3
3,P? 3,P"
3,?N
3,NC 3,PM
3,P@ 3,P3
3,?M
3,NC 3,P?
3,P! 3,?M
3,??
Cablu pe
stelaje
metalice sau
pe perete.
.ozare unul
sub altul.
" 3,NB
3,N3 3,MP
3,M?
3,NC 3,PM
3,PB 3,?M
3,??
c. actor de corecie /n funcie de temperatura mediului ambiant (f
!
)
a
,
o
C "3 "C !3 !C B3 BC @3 @C C3 CC ?3
f
!
",!! ","P ","! ",3? ",33 3,N@ 3,MP 3,PN 3,P" 3,?" 3,C3
1.13.2. Solicit.ri 7n ser:iciu de (oarte scurt. durat.
9a sarcini de v1rf, se poate stabili o densitate de curent admisibil -
va

corespunztoare temperaturii limit de lucru /n regim de foarte scurt durat
va
2i duratei t
v
a sarcinii respective -
.
6
v
va
t
k
j

=
Se are /n vedere, de regul, cazul c1nd, /naintea apariiei sarcinii de
v1rf, conductorul funcioneaz la sarcina de durat ma'im 2i deci la
temperatura
i
E
m
.
1.25. Alegerea seciunii conductorului de linie
a. Pentru sarcin. constant.2 de durat.
d
cm 2
d
2.
Se alege acea seciune pentru care /ncrcarea, e'primat prin curentul
de calcul al circuitului, este inferioar curentului ma'im admisibil
corespunztor, /n condiii reale de e'ploatare. Jn acest scop, se folosesc
tabelele cu valori ale curentului ma'im admisibil 2i cu factorii de corecie
respectivi
. s
f
I
I I I f I I
tabele c
ma c ma c ma

+. =n re6ena sarcinilor de :;r( " suracureni (uncionali
Seciunea determinat anterior trebuie s satisfac, concomitent,
condiia-
.
va
v
va
v
va v
j
I
s j
s
I
j j
7ensitatea admisibil a curentului de v1rf -
va
se determin conform , /n
funcie de durata regimului tranzitoriu. Jn practica uzual se folosesc frecvent
valorile !3 ,0mm
!
pentru aluminiu 2i BC ,0mm
!
pentru cupru, care sunt
acoperitoare pentru cele mai dificile situaii.
1.21. Alegerea seciunii conductorului neutru2 de rotecie sau
neutru 9i de rotecie
.1n la "? mm
!
inclusiv, seciunea conductoarelor respective se ia
egal cu seciunea conductorului de linie. Jncep1nd cu !C mm
!
, se alege
valoarea normalizat cea mai apropiat de jumtate din seciunea
conductorului de linie
1.22. >eri(icarea seciunii alese
/n aceast etap, se face verificarea mecanic, la seciunea minim
admis-
( constructiv, /n special /n cazul aluminiului (s
,l
!,C mm
!
sau @
mm
!
)D
( din normative, /n funcie de destinaie.
ulterior, verificarea 2i definitivarea seciunii se face dup evaluarea-
( cderii de tensiune pe /ntreg traseul reelei de joas tensiune
( curentului de defect, /n cazul proteciei /mpotriva electrocutrii
prin legare la nulD
( solicitrii la fore electrodinamice, la scurtcircuit (/n cazul barelor)
2!
1.2#. Indicarea conductorului?ca+lului ales
Cu acest prilej se evalueaz 2i inte*rala :oule admisibil care
define2te curentul ma'im suportabil, la o anumit valoare a duratei curentului
de v1rf. .ac) seciunea este e2primat) 1n mm
;
-
1 s ( 1 6
2 2 2 2
= = s k t I J
7atele de mai sus urmeaz a fi folosite la alegerea aparatelor de
protecie, care trebuie s asigure inclusiv protecia conductorului la efectul
termic al curentului care /l poate parcurge.
1.2$. Aarata8 de instalaii
/parata-ul de instalaii este un ansamblu de produse destinate s
asigure cerinele impuse instalaiei electrice, s protejeze instalaia 2i
personalul de e'ploatare contra efectelor curentului electric, /n cazul
defectelor accidentale, 2i s garanteze funcionarea corect a receptoarelor
alimentate din reea.
,v1nd /n vedere c terminologia /n domeniul aparatajului nu este
prezentat /nc pe plan internaional sub o form unitar acceptabil, se
poate considera c, din punct de vedere al rolului fundamental, cel de
comutaie /n circuitele electrice, se disting-
( aparate de comutaie de putere, destinate /n special pentru
conectarea 2i deconectarea circuitelor de distribuie 2i de alimentare a
receptoarelorD
( aparate de automatizare, care opereaz /n circuitele de putere mic,
/n care circul semnalele de comand.
7in punct de vedere al rolului specific /n reeaua de energie, se
deosebesc, pe de o parte, aparate de distribuie 2i, pe de alt parte, aparate
de comand 2i au'iliare.
/paratele de distribuie asigur- funcionarea corect a reelei, prin
conectarea sau deconectarea diverselor ramuriD protecia circuitelor, prin
/ntrerupere automat /n caz de defect accidentalD separarea electric a
circuitelor.
/paratele de comand) au drept scop-
( asigurarea funcionrii aparatelor de distribuie conform scopului
instalaiei, permi1nd-
( un control al puterii transmise, inclusiv conectarea 2i deconectarea
sarcinii, at1t intenionat (manual sau automat), c1t 2i /n caz de avarieD
( o anumit succesiune a manevrelor din reeaD
( realizarea unor funcii de automatizare-
22
( ac#iziii de date (detecie) const1nd /n culegerea de informaii, prin
intermediul unor captori, privind starea mrimilor caracteristice de
proces, /n vederea transmiterii lor sistemului de prelucrare a informaieiD
( prelucrarea datelor, av1nd ca rezultat-
( emiterea de ordine spre aparatele de comutaieD
( informaii necesare operatorilor pentru monitorizare funcionrii (de
e'emplu, semnalizri).
.rin comanda unui aparat se /nelege ordinul transmis aparatului de a
efectua o anumit operaie (de e'emplu, manevra de /nc#idere sau de
desc#idere, reglajul).
Se disting diverse moduri de comand asupra aparatelor de comutaie-
( manual, realizat prin intervenia umanD
( automat, realizat fr intervenia uman, /n condiii predeterminateD
( direct, dintr(un punct situat pe aparat sau /n imediata vecintate a
acestuiaD
( la distan (telecomand), dintr(un punct /ndeprtat fa de aparatul
comandat.
/paratele au2iliare sunt folosite /n circuite speciale ca, de e'emplu,
circuitele de semnalizare.
1.2%. 4unciile aaratelor electrice 7n circuitele de utere
&n aparat poate /ndeplini una sau mai multe din urmtoarele funcii-
comutaia de putere, separarea, protecia electric.
<oiunea de comutaie poate fi privit sub diferite aspecte, /n funcie de
conte't-
( modificarea configuraiei circuituluiD
( modificarea continuitii circuitului-
( mecanic- /nc#iderea(desc#iderea
( electric- stabilirea(/ntreruperea (ruperea) curentului.
*odificarea configuraiei sarcinii /n circuitele de putere poate avea loc
sub aciunea unei comenzi manuale sau electrice. Se disting-
( comutaia funcional, /n condiii normale, eventual /ntr(o secven
prestabilit- conectarea0deconectarea de la sursa de energieD
modificarea circuituluiD
( deconectarea (oprirea) de urgen (/ntreruperea alimentrii), /n caz de
pericolD
( deconectarea /n vederea lucrrilor de /ntreinere curent
(mentenabilitate).
,sigurarea unei anumite secvene de funcionare a instalaiei se
realizeaz prin comanda asupra aparatelor de comutaie din circuitele de
putere (funcia de au2iliar de comand))D
30
epararea const /n izolarea unui circuit0receptor fa de sursa de
energie, astfel /nc1t s fie posibil efectuarea /n siguran a unor intervenii la
partea separat.
%rotecia electric) are /n vedere evitarea 2i limitarea efectelor curenilor
din instalaie-
( protecia elementelor de circuit 2i0sau a receptoarelor /n caz de-
( supracureni (suprasarcini, scurtcircuite)D
( supratensiuniD
( scdere sau lips de tensiuneD
( protecia persoanelor /mpotriva electrocutrii /n cazul atingerilor
accidentale
(cauzate, /n principal, de defecte de izolaie).
.rotecia poate fi realizat direct de ctre aparat (special conceput /n
acest scop) sau la comanda altor aparate sau dispozitive de supraveg#ere
/ncorporate sau asociate aparatului.
1.2'. Aarate de comutaie mecanice
1.2'.1 Aarate cu (uncii seci(ice
: mare parte din aparatele de comutaie sunt destinate s realizeze
sarcini specifice /n circuitele de distribuie, fiecare aparat prezent1nd anumite
particulariti de funcionare.
a. Searatorul se caracterizeaz prin-
( /nc#idere 2i desc#idere manual, cu vitez dependent de operatorD
( dou poziii de repaus (/nc#is, desc#is)D
( /n poziia desc#is, evideniabil /n mod clar (fie vizibil, fie prin
dispozitive de semnalizare), realizeaz o distan de izolare corespunztoare,
care asigur protecia personalului la intervenia /n instalaia din avalD
( nu poate fi manevrat /n sarcin, ci numai /n gol (stabilirea 2i
/ntreruperea curentului de sarcin se realizeaz de ctre alte aparate din
circuit)D
( realizeaz funcia de separareD
( suport timp nelimitat curenii normali 2i, pentru scurt timp (precizat),
cureni de suprasarcin 2i de scurtcircuit, p1n la eliminarea acestora de
ctre aparate specializate din circuit.
+. =ntrerutorul /searator de sarcin.0 este caracterizat prin-
( /nc#idere 2i desc#idere manual, /n general cu vitez independent
de operatorD
( dou poziii de repaus (/nc#is, desc#is)D
3"
( suport 2i /ntrerupe cureni normali, inclusiv cureni de suprasarcinD
poate fi manevrat /n sarcinD
( suport, un timp specificat, cureni de scurtcircuit, p1n la eliminarea
acestora de ctre alte aparate specializate /nseriate /n circuitD
( realizeaz funciile de comutaie funcional (/ntr(un domeniu limitat de
cureni) 2i separare.
c. =ntrerutorul de utere /dis8unctor0 are drept particulariti-
( /nc#idere manual sau prin acumulare de energie /ntr(un resort, cu
vitez independent de operator (de e'emplu, cu ajutorul unui motor)D
( dou poziii de repaus (/nc#is, desc#is)D meninerea /n poziia /nc#is
se realizeaz printr(un mecanism cu zvor (clic#et)D
( desc#idere voit (ca urmare a comenzii operatorului (manual sau
electromagnetic, local sau de la distan) sau automat, /n caz de
supracureni (la comanda unor aparate de protecie 6 declan2atoare 6
/ncorporate)D
( prin ec#ipare cu declan2atoare, /ndepline2te simultan funciile de
comutaie de putere 2i de protecieD
( poate fi conceput s realizeze 2i funcia de separareD
( stabile2te 2i /ntrerupe cureni normali, inclusiv cureni de suprasarcinD
/ntrerupe cureni de scurtcircuitD
acestora de ctre aparatul respectivD
( numr posibil de manevre (/n gol 2i /n sarcin normal) relativ redus,
datorit construciei mecanice.
d. Contactorul /electromagnetic0 se deosebe2te prin-
( acionare e'clusiv prin electromagnet (/nc#idere(desc#idere, la
comand)D
( o singur poziie de repaus (de regul, desc#is), meninerea /n poziia
acionat fiind asigurat de ctre electromagnetD
( stabile2te, suport 2i /ntrerupe cureni normali 2i de suprasarcinD
acestora de ctre alte aparate specializate /nseriate /n circuitD
( asociat cu relee adecvate, /ndepline2te at1t funcia de comutaie
funcional (funcia de baz), c1t 2i funcia de protecie la suprasarcinD
( poate fi folosit ca aparat au'iliar de comandD
( frecven de conectare foarte mare (/n gol 2i /n sarcin).
1.2'.2. Aarate integrate2 cu (uncii multile
Soluiile practice sunt-
a. separator T sigurane /ncorporate (sigurane fuzibile pe fiecare pol)D
32
b. /ntreruptor ( separatorD
c. /ntreruptor T sigurane /ncorporateD
d. /ntreruptor de putere (disjunctor) ( contactorD
e. /ntreruptor de putere (disjunctor) ( contactor ( separatorD
f. demaror (starter) 6 ansamblu de aparate care asigur pornirea 2i
oprirea unui motor, precum 2i protecia acestuia /n caz de suprasarcin.
1.2-. @.rimi caracteristice comune
,apacitatea de conectare (de 1nchidere) I
con
reprezint curentul ma'im
(valoare efectiv) pe care aparatul /l poate stabili, fr o uzur e'agerat sau
sudura contactelor.
,urentul admisibil de scurt) durat), cu notaia I
sd
sau I
c<
, este curentul
(valoare efectiv) pe care aparatul /l poate suporta, /n poziia /nc#is, /ntr(un
timp 2i /n condiii specificate.
,urentul nominal de utilizare (notaie internaional I
e
), precizat de
constructor, ine seama de tensiunea 2i frecvena nominal, de serviciul
atribuit, de categoria de utilizare 2i, dp caz, de tipul carcasei de protecie.
erviciile /n care contactele principale ale aparatului rm1n /nc#ise,
parcurse de un curent constant, pot fi, de e'emplu-
( serviciu de scurt durat (temporar), /n cadrul cruia nu se atinge
ec#ilibrul termicD
( serviciu continuu (M ore)D
( serviciu permanent (ne/ntrerupt) cu durata mai mare de M oreD
( serviciu intermitent periodic sau serviciu intermitent, definit prin-
duratele cu 2i fr sarcin, care nu permit atingerea ec#ilibrului termicD
factorul de /ncrcare (raportul /ntre durata de funcionare /n sarcin 2i durata
total a ciclului ( cunoscut 2i sub denumirile de durat relativ de conectare
sau durat de acionare ( 2i e'primat, de regul, /n procente - "C 6 !C 6 @3 6
?3U)D frecvena de conectare (numrul de manevre pe or).
/ndurana mecanic) este caracterizat prin numrul de cicluri de
manevr (/nc#idere(desc#idere) /n gol (fr sarcin electric) pe care /l poate
efectua un aparat fr revizia sau /nlocuirea pieselor mecanice, cu
posibilitatea /ntreinerii normale conform indicaiilor /ndurana electric) este
caracterizat prin numrul de cicluri de manevr (/nc#idere(desc#idere) /n
sarcin pe care /l poate efectua un aparat fr repararea sau /nlocuirea
pieselor mecanice.
1.21. Condiii generale entru reali6area (unciei de comutaie
,legerea aparatelor se realizeaz pornind de la- curentul de calcul (de
durat I
c
2i de v1rf I
v
) din circuitul respectiv, curentul de scurtcircuit al reelei
I
sc
2i de la categoria de utilizare.
33
Se folosesc datele de catalog ale furnizorului de aparataj.
Jn principiu, aparatele trebuie s satisfac urmtoarele cerine-
( /n funcionare de durat, s suporte timp nelimitat curentul de calcul- I
s
I
c
, /n funcie de specificul receptoruluiD
( s prezinte stabilitate termic 2i dinamic /n cazul unui scurtcircuit /n
aval de punctul de montare a aparatului, pentru o durat precizatD
( s asigure conectarea 2i deconectarea sarcinii fr consecine
duntoare asupra instalaiei (supratensiuni, uzur a aparatelor, reamorsarea
arcului electric), in1nd seama de supracurenii funcionali de scurt duratD
( s poat /ntrerupe curenii de defect din instalaie, /nainte ca ace2tia
s e'ercite efecte duntoare asupra instalaieiD
( s ofere posibilitatea de racordare la borne a conductoarelor reelei
(seciuni minime 2i ma'ime posibile).
1.23. Relee 9i declan9atoare. Princiiul de (uncionare
%eleele 2i declan2atoarele pot fi /ncadrate /n categoria aparatelor de
comand, care, control1nd o anumit mrime din circuitele electrice /n care
sunt inserate, pot /ndeplini at1t funcii de protecie c1t 2i funcii de
automatizare.
&n releu0declan2ator const /n principiu din dou componente. =r*anul
de detecie este sensibilizat de mrimea electric din circuitul supraveg#eat
2i, /n condiii prestabilite pentru mrimea urmrit, face s intre /n aciune
or*anul de e2ecuie.
,semenea aparate pot fi concepute ca dispozitive de m)sur), care
funcioneaz atunci c1nd mrimea controlat iese din anumite limite
prestabilite, sau ca dispozitive 8tot sau nimic8, acionate de o mrime care fie
se menine /n limite admisibile, fie c are valoarea zero.
0eleul electric este un aparat destinat s produc modificri
predeterminate /n unul sau mai multe circuite Fde ie2ireF, ca urmare a
realizrii anumitor condiii /n circuitul Fde intrareF cruia /i este afectat. %eleul
realizeaz /nc#iderea sau desc#iderea anumitor circuite prin intermediul
contactelor lui, care sunt /nseriate /n aceste circuite (de e'emplu, circuitul de
comand al unui aparat de comutaie). ,semenea dispozitive sunt realizate
ca aparate independente. %eleele de protecie pot fi asociate cu aparate de
comutaie mecanic /n circuitele de putere (uzual, cu contactoare). Jn
sc#emele de comand, releele realizeaz comutaia Ftot sau nimicF /n
circuitele altor aparate.
.eclan+atorul, asociat totdeauna cu un aparat mecanic de comutaie,
este un dispozitiv legat mecanic cu aparatul respectiv, realiz1nd eliberarea
organelor mecanice de reinere (zvor1re) 2i permi1nd efectuarea manevrei
de /nc#idere. &zual, declan2atoarele sunt /ncorporate /n /ntreruptoarele de
putere (disjunctoare).
3%
%eleele0declan2atoarele se pot grupa /n -
( relee#declan+atoare de protecie, mrimea supraveg#eat put1nd fi
curentul sau tensiunea din circuite D
( relee de automatizare.
*area majoritate a releelor0declan2atoarelor sunt aparate de
amplitudine, care acioneaz la atingerea unui anumit prag fie prin valori
cresctoare (aparate de ma'imum), fie prin valori descresctoare (aparate de
minimum).
Conform principiului de funcionare, releele 2i declan2atoarele pot fi
construite ca aparate termice, electromagnetice sau electronice
1.#5. Protecia circuitelor electrice. 4unciile roteciei
.rotecia electric a elementelor de circuit este asigurat prin dou
funcii-
( detectarea situaiei anormale din circuit, realizat de elemente
specifice (cum sunt releele sau declan2atoarele) sau de ctre sigurane
fuzibile (care realizeaz 2i deconectarea circuitului)D
( 1ntreruperea circuitului, efectuat ca urmare a unei detecii, fie prin
aparatul care realizeaz detecia (cazul siguranelor fuzibile), fie prin aparate
de comutaie mecanic (contactoare, /ntreruptoare de putere) comandate de
ctre dispozitivul de protecie.
1.#1. Aarate de rotecie la surasarcin.
.rotecia la suprasarcin se realizeaz practic prin-
( relee sau declan2atoare termice convenionale sau dispozitive
electronice, asociate cu sau /ncorporate /n aparate de comutaie D
( prin sigurane fuzibile alese /n mod convenabil, /n anumite circuite.
1.#2. Aarate de rotecie 7motri:a scurtcircuitelor
.rotecia /mpotriva scurtcircuitelor se obine cu ajutorul siguranelor
fuzibile sau al disjunctoarelor. Jn cazul disjunctoarelor, detectarea
scurtcircuitului 2i comanda de desc#idere a aparatului sunt asigurate de ctre
declan2atoarele electromagnetice /ncorporate.
,naliza comparativ a celor dou aparate scoate /n eviden c fiecare
prezint at1t avantaje, c1t 2i dezavantaje, pe baza crora se pot stabili
situaiile /n care folosirea lor se recomand cu precdere.
Siguranele (u6i+ile prezint urmtoarele avanta-e-
( au o construcie simpl 2i un cost sczutD
( au efect limitator, /ntrerup1nd curentul de scurtcircuit /nainte ca acesta
s ating valoarea ma'im (curentul prezumat i
p
) /n prima semiperioad din
3,
acest motiv, instalaiile protejate cu sigurane fuzibile nu se verific la
stabilitatea termic, iar verificarea la stabilitatea dinamic se face la cea mai
mare valoare instantanee a curentului care parcurge sigurana 6 curentul
limitat tiat i
lt
(curent de trecere)D
( /ndeplinesc 2i un rol de separator, patronul cu elementul fuzibil fiind
amovibil.
Ca dezavanta-e ale siguranelor fuzibile se menioneaz-
( necesitatea /nlocuirii patronului cu element fuzibil la fiecare defect,
ceea ce, pe de o parte, diminueaz avantajul costului sczut 2i, pe de alt
parte, conduce la timpi mari de repunere /n funciune a instalaiei dup
eliminarea defectuluiD
( V/mbtr1nirea5 termic a elementului fuzibil, ca urmare a
suprasarcinilor din reea sau a unor scurtcircuite care au fost eliminate prin
topirea altor sigurane consecutive de cureni nominali mai miciD
( posibilitatea /ntreruperii unei singure faze, produc1nd funcionarea
motoarelor /n dou faze 2i, deci, suprasarcini ale acestoraD
( imposibilitatea unui reglaj al curentului de acionare, realiz1ndu(se o
protecie Vbrut5D
( cureni nominali limitai /n mod frecvent la ?B3 ,.
,v1ndu(se /n vedere avantajele prezentate, precum 2i faptul c o
protecie Vbrut5 este suficient /n reele, siguranele sunt folosite /n
majoritatea instaliilor e'istente, /n poriunile de reea cu cureni de sarcin
p1n la ?B3 ,, /n special dac curenii de scurtcircuit sunt mari, iar
suprasarcinile sunt rare.
=ntrerutoarele /automate0 de utere au o serie de avanta-e:
( ec#ipate cu declan2atoare de supracurent, /ndeplinesc simultan
funcia de aparat de protecie (at1t la suprasarcin c1t 2i la scurtcircuit) 2i
funcia de aparat de comutaieD
( permit repunerea rapid /n funciune a instalaiilor dup defectD
( e'ist posibilitatea reglrii curentului de acionare (la unele
/ntreruptoare), rezult1nd o protecie mai e'act, mai adaptat /mpotriva
suprasarcinilor 2i scurtcircuitelorD
( asigur /ntreruperea simultan a celor trei fazeD
( permit comenzi spre 2i de la alte aparate (inclusiv interblocaje,
comanda de la distan).
Ca dezavanta-e, se remarc-
( construcia complicat 2i mai scumpD
( lipsa efectului de limitare a curentului de scurtcircuit de ctre
/ntreruptoarele FclasiceF, cu /ntreruperea curentului la trecerea natural prin
zero, spre sf1r2itul celei de a doua semiperioade, cu toate consecinele care
decurg din aceasta (solicitri termice 2i electrodinamice importante /n
elementele reelei). ,cest dezavantaj este eliminat la /ntreruptoarele
36
limitatoare, cu o construcie mai complicat, la care are loc limitarea
curentului c#iar /n prima semiperioad , similar siguranelor fuzibile .
Jntreruptoarele automate se recomand /n urmtoarele situaii-
( pentru cureni de sarcin peste ?B3 ,D
( c1nd este necesar ca instalaia s fie repus rapid /n funciune dup
defect, s se e'ecute comenzi da la distan sau s se prevad comenzi de
la alte aparate sau interblocajeD
( c1nd instalaiile funcioneaz frecvent /n regim de suprasarcinD
( c1nd se impune deconectarea pe toate fazeleD
( /n circuitele motoarelor de putere mare.
7at fiind perfecionarea constructiv a /ntreruptoarelor 2i dezvoltarea
/ntreruptoarelor limitatoare, o distribuie ()r) si*urane (uzibile /n joas
tensiune, avantajoas din multe puncte de vedere, devine o soluie cu o
utilizare din ce /n ce mai larg.
1.##. Sigurane (u6i+ile
Sigurana este un aparat destinat ca, prin topirea unuia sau mai multor
elemente dimensionate /n acest scop, s desc#id circuitul in care este
intercalat, /ntrerup1nd curentul atunci c1nd acesta dep2e2te o anumit
valoare /ntr(un timp suficient.
1.##.1. Construcie 9i (uncionare
: siguran fuzibil are, /n general, dou componente de baz -
( elementul 1nlocuibil (de 1nlocuire) ( partea mobil care conine
elementul fuzibil ce urmeaz a se topi /n caz de defect 2i care va fi /nlocuit
dup funcionare ( prevzut cu contacte /n vederea montrii /n soclu D
( soclul 6 partea fi', /n care se monteaz elementul de /nlocuire,
prevzut cu contacte fi'e racordate direct la circuitul protejat.
Jn funcie de realizarea constructiv, privind asamblarea elementului de
/nlocuire cu soclul, se deosebesc -
( sigurane cu filet D
( sigurane tubulare D
( sigurane cu FcuiteF.
Siguranele funcioneaz (prin topirea elementului fuzibil) /n principal ca
aparate de protecie /n caz de scurtcircuit. Jn anumite circuite, siguranele pot
fi folosite 2i ca aparate de protecie la suprasarcin.
1.##.2. Caracteristici rinciale
,urentul nominal al elementului de 1nlocuire I
n
este curentul la care
elementul de /nlocuire (fuzibil) rezist timp nelimitat.
3.
>alorile curenilor nominali sunt (conform CEI)- !, @, ?, M, "3, "!, "?, !3,
!C, B!, @3, C3, ?B, M3, "33, "!C, "?3, !33, !C3, B"C, @33, C33, ?B3, M33,
"333, "!C3 ,.
,urentul nominal al soclului I
soclu
caracterizeaz funcionarea normal a
soclului /n care se monteaz elementele de /nlocuire.
1.#$. Contactoare
Contactorul este un aparat cu o singur poziie de repaus, acionat altfel
dec1t manual, care poate s /nc#id, s suporte 2i s /ntrerup cureni /n
condiiile normale ale circuitului (inclusiv cele de suprasarcin).
1.#$.1. Contactorul electromagnetic
Contactorul electromagnetic este constituit dintr(un electromagnet de
acionare 2i un ansamblu de contacte principale 2i contacte au'iliare.
1.#$.2. @.rimi caracteristice seci(ice
,urentul nominal de utilizare I
e
ine seama 2i de curentul nominal al
releului de suprasarcin. Jn cazul utilizrii pentru comanda unui singur motor
sau a unui receptor capacitiv, poate fi /nlocuit prin indicarea puterii ma'ime
care poate fi comandat.
,urentul temporar admisibil este definit pentru durate de- " s, C s, "3 s,
B3 s, " min,
B min sau "3 min, pornind din stare rece (curent nul timp de cel puin "C min),
la o temperatur a mediului ambiant de cel mult @3
o
C. Este inferior capacitii
de conectare. .rezint interes, de e'emplu, /n cazul motoarelor cu demaraj
lung, datorat ineriei mecanismului antrenat.
,ate*oria de utilizare /n curent alternativ (,C) 2i /n curent continuu
(7C) define2te condiiile de stabilire 2i rupere a curentului /n raport cu
curentul de utilizare I
e
(I
s
).
.entru contactoare, categoria de utilizare depinde de-
( natura receptorului comandat (rezistor, motor etc.)
( condiiile /n care se efectueaz /nc#iderea 2i desc#iderea circuitului
receptorului.
3!
C1teva e'emple sunt ilustrate /n figura ".N-
,C(" 6 toate receptoarele alimentate /n curent alternativ, av1nd cos
3,NC (sarcini rezistive)D
,C(B 6 pornirea motoarelor asincrone cu rotorul /n scurtcircuit,
deconectare /n sarcinD
,C(@ 6 pornire, fr1nare contracurent 2i funcionare /n impulsuri pentru
motoare asincrone cu rotorul /n colivie.
2.Alegerea soluiei
Intreprinderile industriale sunt alimentate din retelele sistemului
energetic, la tensiuni cat mai inalte, in functie de puterea ceruta care poate
atinge valori de sute de *K.
,legerea tensiunii optime se face prin compararea te#nico(economica a
tuturor variantelor rationale, care pot fi adoptate.
Instalatia electrica de inalta tensiune a intreprinderii se compune din-
7 instalatia de racordare la sistemul energetic
7 post de transformare
7eterminarea structurii retelei si alegerea numarului si amplasamentul
statiilor de primire se va face tinand cont de-
7 situatia energetica e'istenta in zona respectiva, perspectiva
pentru urmatorii "3("C ani
7 importanta consumatorului
7 siguranta in alimentare
0i). ".2. 'ate)orii de utilizare -n curent alternativ
t t
t
8
8
8
rupere
rupere rupere
t
p
t
p
8
n
68
n
8
n
8
n
68
n
32
7 conceptia unitara si elasticitatea in e'ploatare a sc#emei.
.entru acest circuit s(au ales urmatoarele elemente-
( B prese vulcanizat monofazate de B333K
( un compresor trifazat de "3 333K
( ! motopompe monofazate de ?33K
( un ventilator trifazat de "333K
( o ma2ina de ec#ilibrat trifazata de B333K
( ? prize !!3> 2i putere de "333K,pentru atelierul de lucru, pentru
diverse aparate (masini de gaurit, polizoare, etc...)
( ! prize BQBM3> 2i putere de B333K,pentru atelierul de lucru. >or fi
folosite pentru utilaje ce pot fi ac#izitionate ulterior
( @ prize !!3> 2i putere de "333K,pentru camerele ane'e (pentru a
conecta un calculator, fa', 'ero', cas de marcat, etc...)
( lmpi de iluminat de tipul I8< !C", cu putere de !C3K 2i flu'
luminos "BC33lm
,m folosit la realizarea acestei instalaii conductor de cupru.
#.Proiectarea instalaiei de (or.
#.1Dimensionarea circuitelor electrice entru resele de :ulcani6are
.E B 333KD &E !!3>D cosWE 3.NC
B."."Curentul de calcul al presei-
A
U
P
I
n
C
3, 1 "%
2, . 0 220
3000
cos
=
=

B.".!.Curentul ma'im admisibil pe cablu
2 "
ma#
.K K
I
I
t
=
23 1 0
"
= K
coeficientul de corecie funcie de modul de pozare (,.E0"NM? pag.
PN 2i normativ I.%. P(?M)
!. 1 0
2
= K
corecie funcie de temperatura e'terioar(@3XC)
7eci
A I .% 1 ".
!. 1 0 . 23 1 0
3, 1 "%
ma#
=
%0
,leg conductor de cupru CSS !'",CmmY
B.".B.,legerea siguranei fuzibile
A I I I
nf C nf
3, 1 "%
A I I I
nf ma nf
, 1 ,, 3
,leg sigurana fuzibil S
20
2,
#.".@.,legerea contactorului
,leg din tabel contactorul 73N (curent termic !C,)
>om avea B circuite pentru cele B prese de vulcanizare. iecare circuit va avea c1te dou
sigurane fuzibile 2i un contactor.
#.2.Dimensionarea circuitului comresorului
.E "3 333KD &E BM3>D cosWE 3.MCD ZE3.M"
B.!."Curentul de calcul al compresorului-
A
U
P
I
n
C
0. 1 22
!" . 0 !, . 0 3!0 .3 . "
"0000
cos 3
=

=

B.!.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu
2 "
ma#
.K K
I
I
t
=
2 1 0
"
= K
coeficientul de corecie funcie de modul de pozare (,.E0"NM? pag. PN
2i normativ I.%. P(?M)
!. 1 0
2
= K
7eci
A I "2 1 2!
!. 1 0 . 2 1 0
0. 1 22
ma#
=
,leg conductor de cupru CSS @'@mmY
%"
B.!.B >erificarea termic a cablului
Curentul de pornire este-

A I I
C p
%2 1 "32 0. 1 22 6 6 = = =
7ensitatea de curent-

2
9 " 1 33
%
%2 1 "32
mm A
s
I
J
p
p
= = =
2
9 3, mm A se verific
B.!.@.,legerea siguranei fuzibile
A I
I
I
nf
p
nf
2. 1 ,2
, 1 2

!,C coeficient pentru pornire u2oar
A I I I
nf ma nf
"02 3
63
63
#.!.C.,legerea contactorului
,leg din tabel contactorul 7!C (curent termic @3,)
B@.!.?. ,legerea releului
,leg din tabel releu de !C, cu bloc B!.
#.#. Dimensionarea circuitelor motoomelor
.E ?33KD &E !!3>D cosWE 3.MD ZE3.M
B.B."Curentul de calcul al pompei-
A
U
P
I
n
C
26 1 %
! . 0 ! . 0 220
600
cos
=

=

B.B.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu
%2
2 "
ma#
.K K
I
I
t
=
23 1 0
"
= K
!. 1 0
2
= K
7eci
A I 26 1 ,
!. 1 0 . 23 1 0
26 1 %
ma#
=
B.B.B >erificarea termic a cablului

A I I
C p
,6 1 2, 26 1 % 6 6 = = =

2
9 ".
, 1 "
26 1 2,
mm A
s
I
J
p
p
= = =

2
B.B.@.,legerea siguranei fuzibile
A I
I
I
nf
p
nf
22 1 "0
, 1 2

A I I I
nf ma nf
, 1 ,, 3
"6
2,
B.B.C.,legerea contactorului
B.B.?. ,legerea releului
,leg din tabel releu de ?, cu bloc "3
%3
>om avea ! circuite pentru fiecare pomp. .e fiecare circuit vom avea c1te !
sigurane fuzibile, c1te un contactor 2i c1te un releu.
.
#.$. Dimensionarea circuitului ma9inii de ec&ili+rat
.E B 333KD &E BM3>D cosWE 3.M"D ZE3.M3C
B.@."Curentul de calcul al ma2inii de ec#ilibrat-
A
U
P
I
n
C
22 1 6
!" . 0 !0, . 0 3!0 .3 . "
3000
cos 3
=

=

B.@.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu
2 "
ma#
.K K
I
I
t
=
2 1 0
"
= K
!. 1 0
2
= K
7eci
A I 23 1 !
!. 1 0 . 2 1 0
22 1 6
ma#
=
,leg conductor de cupru CSS @'",CmmY
B.@.B >erificarea termic a cablului

A I I
C p
2% 1 %" 22 1 6 6 6 = = =

2
9 26 1 2.
, 1 "
2% 1 %"
mm A
s
I
J
p
p
= = =

2
B.@.@.,legerea siguranei fuzibile
A I
I
I
nf
p
nf
"! 1 ""
, 1 2

A I I I
nf ma nf
, 1 ,, 3
%%
"6
2,
B.@.C.,legerea contactorului
B.@.?. ,legerea releului
,leg din tabel releu de M, cu bloc "3.
#.%. Dimensionarea circuitului :entilatorului
.E "333KD &E !!3>D cosWE 3.MCD ZE3.M
B.C."Curentul de calcul al ventilatorului-
A
U
P
I
n
C
62 1 6
! . 0 !, . 0 220
"000
cos
=

=

B.C.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu
2 "
ma#
.K K
I
I
t
=
23 1 0
"
= K
!. 1 0
2
= K
7eci
A I 2. 1 !
!. 1 0 . 23 1 0
62 1 6
ma#
=
B.C.B >erificarea termic a cablului

A I I
C p
"% 1 %0 62 1 6 6 6 = = =
%,

2
9 .6 1 26
, 1 "
"% 1 %0
mm A
s
I
J
p
p
= = =

2
B.C.@.,legerea siguranei fuzibile
A I
I
I
nf
p
nf
0, 1 "6
, 1 2

A I I I
nf ma nf
, 1 ,, 3
20
2,
B.C.C.,legerea contactorului
B.C.?. ,legerea releului
,leg din tabel releu de M, cu bloc "3
#.'. Dimensionarea circuitelor de ri6e mono(a6ate din atelier
.E B 333KD &E !!3>D cosWE 3.MM
B.?."Curentul de calcul al prizelor-
A
U
P
I
n
C
%2 1 ",
! . 0 220
3000
cos
=
B.?.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

2 "
ma#
.K K
I
I
t
=
23 1 0
"
= K
!. 1 0
2
= K
%6
7eci
A I ", 1 "2
!. 1 0 . 23 1 0
%2 1 ",
ma#
=
,leg conductor de cupru CSS !'!,CmmY
B.?.B.,legerea siguranei fuzibile
A I I I
nf C nf
%2 1 ",
A I I I
nf ma nf
., 3
"6
2,
>om avea dou circuite cu c1te B prize monofazate. .e fiecare circuit vor fi B sigurane
fuzibile.
#.-. Dimensionarea circuitelor (ormate din ri6e tri(a6ate
.E B 333KD &E BM3>D cosWE 3.MM
B.P."Curentul de calcul al prizelor trifazate-
A
U
P
I
n
C
"! 1 ,
!! . 0 3!0 .3 1 "
3000
cos 3
=

=

=
B.P.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

2 "
ma#
.K K
I
I
t
=
2 1 0
"
= K
!. 1 0
2
= K
7eci
A I 62 1 6
!. 1 0 . 2 1 0
"! 1 ,
ma#
=
B.P.B.,legerea siguranei fuzibile
%.
A I I I
nf C nf
"! 1 ,
A I I I
nf ma nf
, 1 ,, 3
"0
2,
>om avea dou circuite, fiecare cu o priz trifazat. .e fiecare circuit vor fi
c1te trei sigurane fuzibile.
B.M. 7imensionarea circuitelor formate din prize monofazate din camerele
ane'e
.E ! 333KD &E !!3>D cosWE 3.MM
B.M."Curentul de calcul al prizelor-
A
U
P
I
n
C
33 1 "0
!! . 0 220
2000
cos
=
B.M.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

2 "
ma#
.K K
I
I
t
=
23 1 0
"
= K
!. 1 0
2
= K
7eci
A I .. 1 "2
!. 1 0 . 23 1 0
33 1 "0
ma#
=
B.M.B.,legerea siguranei fuzibile
A I I I
nf C nf
33 1 "0
A I I I
nf ma nf
, 1 ,, 3
%!
>om avea dou circuite cu c1te ! prize monofazate. C1te un circuit pentru fiecare camer.
.e fiecare circuit vor fi ! sigurane fuzibile.
@. .roiectarea instalaiei de iluminat
$.1. Sta+ilirea geometriei 9i caracteristicilor luminote&nici ai 7nc.erii
9i l.milor de iluminat
$.1.1 Din tem. este sta+ilit c.
lx E
med
300 =
$.1.2. Dimensiunile atelierului sunt A
lungime " aB15m
l.ime C +B'm
7n.lime &B#m
$.1.#. Dimensiunile camerelor ane!e
1. lungime aB'm
l.ime +B#m
7n.lime &B#m
2. lungime aB$m
l.ime +B#m
7n.lime &B#m
$.1.$. Se :or utili6a coruri de iluminat de tiul D<E 2%12 de 2%5F si
1#%55 lm.
$.1.%. 4actorii de re(le!ie entru ta:an 5.-52 entru erei 5.%52 entru
odea 5.15
$.2. Calculul iluminatului
$.2.1. Se calculea6. indicele 7nc.erii
$.2.1.1. Pentru atelier
2, 1 "
& 6 "0 $ 3
6 "0
& $
=
+
=
b a h
b a
k
(actor de utili6are
%2 1 0
%
= u
$.2.1.2. Pentru camera ane!. 1
%2
66 1 0
& % 6 $ 3
% 6
& $
=
+
=
b a h
b a
k
(actor de utili6are
3, 1 0
%
= u
$.2.1.# Pentru camera ane!. 2
,. 1 0
& 3 % $ 3
3 %
& $
=
+
=
b a h
b a
k
(actor de utili6are
3, 1 0
%
= u
$.2.2. 4lu!ul luminos e lanul util
= = b a E A E
% % % %
G C (actor de dereciere 7n (uncie de gradul de oluare
%
E
" :aloarea iluminatului imus. #55 l!
$.2.2.1. Pentru atelier
GB12$
lm b a E A E 2,200 % 1 " 6 "0 300
% % % %
= = = =
$.2.2.2. Pentru camera ane!. 1
GB122%
lm b a E A E 6.,0 % 1 " % 6 300
% % % %
= = = =
$.2.2.#. Pentru camera ane!. 2
GB122%
lm b a E A E %,00 % 1 " 3 % 300
% % % %
= = = =
$.2.#. 4lu!ul luminos necesar al l.milor din instalaie
%
%
u
lt

=
,0
%
" (lu!ul luminos e lanul util

%
u
( (actor de re(le!ie
$.2.#.1 Pentru atelier
lm
u
lt
,"%22
%2 1 0
2,200
%
%
= =
=
$.2.#.2. Pentru camera ane!. 1
lm
u
lt
"22!6
3, 1 0
6.,0
%
%
= =
=
$.2.#.#. Pentru camera ane!. 2
lm
u
lt
"2!,.
3, 1 0
%,00
%
%
= =
=
$.2.#. Eum.rul de l.mi necesar
$.2.#.1. Pentru atelier
!" 1 3
"3,00
,"%22
= =
=
l
lt
l
Eum.rul de l.mi necesar este de $ l.mi
$.2.#.2. Pentru camera ane!. 1
%2 1 "
"3,00
"22!6
= =
=
l
lt
l
Eum.rul de l.mi necesar este de 2 l.mi
$.2.#.#. Pentru camera ane!. 2
2, 1 0
"3,00
"2!,.
= =
=
l
lt
l
Eum.rul de l.mi necesar este de 1 lam.
,"
$.#. Dimensionarea conductorilor entru instalaia de iluminat
PB1-%5 F A UB225 > A cosHB52%
Curentul de calcul,
A
U
P
I
C
2" 1 ",
, 1 0 220
".,0
cos
=
Curentul ma!im admisi+il,

A
k k
I
I
C
32 1 20
!. 1 0 2 1 0
2" 1 ",
2 "
ma#
=
=
Aleg conductor de curu CII 2!22%mmJ
$.$. Alegerea siguranei (u6i+ile
A I I I
nf C nf
2" 1 ",
A I I I
nf ma nf
., 3
2,
2,
%. Determinarea c.derilor de tensiune
Utila8 Pi/F0 Kc cosH tgH PciBPiLKc
/F0
MciBPciLtgH
/>AR0
.resa" B333 3,M 3,NC 3,BB !@33 PN!
.resa! B333 3,M 3,NC 3,BB !@33 PN!
.resaB B333 3,M 3,NC 3,BB !@33 PN!
Compresor "3333 3,NC 3,MC 3,?! NC33 CMN3
,2
*otopompa" ?33 3,MC 3,M 3,PC C"3 BM!,C
*otopompa! ?33 3,MC 3,M 3,PC C"3 BM!,C
*a2ina de
ec#ilibrat
B333 3,"? 3,M" 3,P! @M3 B@C,?
>entilator "333 3,?C 3,MC 3,?! ?C3 @3B
.rize "[" B333 3,C 3,PC 3,MM "C33 "B!3
.rize "[! B333 3,C 3,PC 3,MM "C33 "B!3
.rize B[" B333 3,B 3,PC 3,MM N33 PN!
.rize B[! B333 3,B 3,PC 3,MM N33 PN!
.rize "[
cam"
!333 3,C 3,PC 3,MM "333 MM3
.rize
"[cam!
!333 3,C 3,PC 3,MM "333 MM3
Iluminat "PC3 " 3,C ",PB "PC3 B3!P,C
Total
!P@33 "MPN","
%.1. Determinarea coloanei de alimentare
C.".". 7eterminarea curentului de calcul
,3
A
U
P
I
C
C
%% 1 %2
! 1 0 %00 .3 1 "
2.%00
cos 3
=

=

=
C.".!. 7eterminarea curentului ma'im admisibil

A
k k
I
I
cC
,,
2 1 0 "
%% 1 %2
2 "
ma#
=
=
,leg conductor de cupru CSS @'"?mmY
C.".B.,legerea siguranei fuzibile
A I I I
nf C nf
2" 1 ",

A I I I
nf ma nf
., 3
63
63
,leg din tabel contactor 7M3 cu It# "!C,
%.2. Determinarea c.derilor de tensiune
C:9:,<,
9ungimea
G=mH
.
c
G=KH
\
c
G=KH
Sectiunea
conductorului
Gmm
!
H
%
3

G]0=mH
Q
3
G]0=mH
.)(); 3,3@@ NM,?C N3,NB@ "C3 3,"!B 3,3CN?
);()" 3,3!! BC,3BC !3,B!C "? ",! 3,3?PC
);()! 3,3C@ "@,?" !",P"! "3 ",M@ 3,3PB
);()B 3,3?! "C,NPM !",3N? "3 ",M@ 3,3PB
);()@ 3,3B! "",P"? "B,PB" ? B,3? 3,3N3
);()I 3,3!B "M,!@C M,P!M ? B,3? 3,3N3
7atorit rezistenei sau impedanei conductoarelor 2i ec#ipamentelor
electrice circulaia prin ramurile reelei determin pierderi de tensiune,
,%
cunoa2terea e'act a valori tensiunii /n diferite puncte ale reelei este o
necesitate, cunoscut fiind faptul c alimentarea receptoarelor cu o tensiune
diferit de cea nominal pericliteaz buna lor funcionare.
l ! R :
0
=
l x " :
0
=
,
unde- % 6 rezistena G^H
Q 6 reactana inductiv 6 se neglijeaz
l 6 lungimea cablului
Se cunosc urmtoarele valori -
sE"3 mmY
2
,3 & 20 $
mm
m
C
_E@3`C
aE@b"3cd "0`C
lE@3m
.E !P@33 K
\E "MPN" >,%
&E@33>
&nde - e 6 conductivitatea materialului
S 6 seciunea conductorului
% 6 rezistena
% 6 rezistena specific
. 6 puterea activ
\ 6 puterea reactiv
& 6 tensiunea de alimentare a tabloului
Cu ajutorul e'presiilor de mai sus calculm pierderea de tensiune /n
funcie de puterea activ 2i puterea reactiv.
2 3
20
:
0. 1 %2
& 20 %0 $ "0 : % "
,3
& 20 $ "
& 30 $
mm
m
C
C
R

=
+
=
+
=
_E@3`C
" 3
0
"0 2. 1 "
"0 0. 1 %2
" "

=
= m
s
!
= = =

0"3 1 0 "0 "0 2. 1 "
3
0
l ! R
; 26 1 "" "00
"60000
"!.2" 2.%00 0"3 1 0
"00 ;
2 2
=
+
=
+
=
+
=
U
# PR
U
#" PR
U
,,
'. Eorme de rotecia muncii
8aza legal privind protecia muncii este -
9egea proteciei muncii nr.N3 din "NN? 2i <ormele metodologice de aplicare
aprobate cu :rdinul BMM0"NN? al *inisterului *uncii 2i .roteciei Sociale D
<orme generale de protecia muncii aprobate cu :rdinul CPM0"NN? al
*inisterului *uncii 2i .roteciei Sociale.
.rotecia muncii constitue un ansamblu de activiti instituionalizate av1nd ca
scop asigurarea celor mai bune condiii desf2urrii procesului de munc,
aprrii vieii, integritii organismului 2i sntii personalului, prevenirea
accidentelor de munc 2i /mbolnvirilor profesionale /n activitatea de serviciu.
C1teva din normele de protecie a muncii /n instalaiile 2i ec#ipamentele
electrice sunt urmtoarele -
". Instaliile 2i ec#ipamentele electrice vor fi construite, montate,
/ntreinute 2i e'ploatate /n a2a fel /nc1t s fie prevenite electrocutrile
(prin atingere direct sau indirect), arsurile, incendiile 2i e'ploziile
provocate de cureni de dispersie sau cureni vagabonzi din instalaiile
energetice sau datorit descrcrilor atmosferice.
!. 7in punct de vedere al normelor de protecie a muncii pentru instalaiile
electrice se disting doua categorii de instalaii - instalaii de joas
tensiune 2i instalaii de /nalt tensiune.
B. E'ecutarea, e'ploatarea, /ntreinerea 2i repararea instalaiilor 2i
ec#ipamentelor electrice se vor face numai de ctre electricieni calificai
2i autorizai sub aspectul cunoa2terii normelor de te#nica securitii
muncii pentru tipurile de instalaii la care au dreptul s lucreze - de
joasa tensiune sau de /nalt tensiune
@. Jn instalaiile 2i ec#ipamentele electrice se vor folosi numai ma2ini,
aparate 2i dispozitive omologate conform normelor /n vigoare.
C. >alorile ma'ime admise ale curenilor I#, considerai nepericulo2i pt un
timp mai mare de B secunde 2i a rezistenei corpului omenesc %#
(%#E"333^ atingere direct D %#E B333^ atingere indirect) pentru
dimensionarea instalaiilor de protecie, pentru tfBsecunde, curentul
considerat nepericulos /n curent alternativ sau continuu este dat de
formula
t
I
h
"6,
=
(m,) D unde t este timpul de trecere a curentului /n
secunde.
?. )ensiunile de lucru ma'ime admise pentru uneltele electrice portative
folosite /n locuri de munc periculoase 2i foarte periculoase /n ceea ce
prive2te electrocutarea sunt -
,6
a)BM3>, dac se aplic separarea de protecie sau izolarea
suplimentar de protecie drept mijloc principal de protecie sau sunt
/ndeplinite simultan urmtoarele condiii -
7 reeaua de alimentare izolat fa de pm1nt
7 uneltele sunt prevzute cu protecie prin legare la pm1nt care
asigur tensiunile de atingere 2i de pas indicate D
7 reeaua de alimentare este prevzut cu /ntreruptor de protecie
care declan2eaz la curent minim B3 m, /n ma'im 3.!s D
b)"!P>, dac sunt /ndeplinite simultan urmtoarele codiii -
7 reeaua de alimentare izolat fa de pm1nt
7 uneltele sunt prevzute cu protecie prin legare la pm1nt care
asigur tensiunile de atingere 2i de pas indicate D
7 uneltele sunt prevzute cu izolaie /ntrit sau sunt folosite
mijloace electroizolante individuale de protecie D
c)@M>, dac uneltele sunt prevzute cu izolaie /ntrit, !@> dac
uneltele sunt prevzute cu izolaie normal de lucru
P. Jn locurile cu pericol de incendiu sau e'plozie se vor lua msuri de
protecie /mpotriva descrcrilor electrice datorit acumulrilor de
particule electrizate (legarea la pm1nt a elementelor metalice,
instalarea de diapozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor
electrizate).
M. )oate elementele conductoare de curent care fac parte din circuitele
curenilor de lucru vor fi fcute inaccesibile unei atingeri /nt1mpltoare
ceea ce se va realiza prin urmtoarele mijloace -
7 izolarea electric (folosind materiale izolante) a elementelor bune
conductoare care fac parte din circuitele curenilor de lucru D
7 introducerea ec#ipamentelor /n carcasa de protecie prevzute cu
blocarea mecanica sau electric D
7 /ngrdiri care s nu permit trecerea persoanelor spre elementele
aflate sub tensiune, prevzute cu blocri mecanice sau electrice.
N. Se va face izolarea suplimentar de protecie 2i izolarea
amplasamentelor la locul de deservire.
"3. .rotecia de suprasarcin 2i la curent ma'im vor fi astfel realizate
/nc1t /n cazul unui defect care poate pune /n pericol personalul s
deconecteze /n timp util instalaia sau ec#ipamentul electric respectiv
"". Siguranele fuzibile deteriorate vor fi /nlocuite numai cu sigurane
calibrate fabricate de uniti specializate
,.
1.<i+liogra(ie
". 7inculescu .., Sisa= ., Instalaii si echipamente electrice.
8ucure2ti Editura didactica si pedagogica, "NM".
!. Canescu ). Si alii. /parate electrice de -oasa tensiune.
Jndreptar. 8ucure2ti Editura te#nica, "NPP
B. Centea C. Si 8ianc#i C. Instalaii electrice. 8ucure2ti,
Editura didactica si pedagogica, "NPB
,!
@. 7uminicatu *. Si alii. %roiectarea instalaiilor de -oasa
tensiune. 8ucure2ti Editura te#nica, "NPC
C. .ietrareanu E. 3ablouri electrice de distribuie de -oasa
tensiune. 8ucure2ti, Editura te#nica, "NP"
?. Spanu ,. %rotecia instalaiilor electrice de -oasa
tensiune. 8ucure2ti, Editura te#nica, "NP"
P. .antelimon, Comsa, 7inculescu, Craciunescu, C#indris.
Utilizarea ener*iei electrice si instalaii electriceO
.robleme. 8ucure2ti, Editura didactica si pedagogica,
"NM3
M. 7inculescu .., Comsa 7., Utiliz)ri ale ener*iei electrice si
instalaii electrice. 8ucure2ti, Editura didactica si
pedagogica, "NMB
N. 7inculescu .., note de curs !33B.
,2

Instalatie Electrica de Forta Si Iluminat Pentru Un Atelier de Vulcanizare Auto

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatie Electrica de Forta Si Iluminat Pentru Un Atelier de Vulcanizare Auto

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze o instalaie electrica de fora si iluminat pentru

depinde de materialul izolaiei (prin intermediul temperaturii

B.?.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

B.P.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

B.M.!.Curentul ma'im admisibil pe cablu

" (lu!ul luminos e lanul util

Curentul ma!im admisi+il,

C.".!. 7eterminarea curentului ma'im admisibil

S-ar putea să vă placă și