INDRUMAR DE AFACERI

ELVEIA
2012
Ambasada Romniei n Confedera ia E!eian"
#iro$ de %romo!are Comer&ia" 'i E&onomi&"
#ERNA
Informaii des(re E!eia
Informaii )enerae
Suprafata:
41.285 Km
Populatia
7,866 milioane locuitori, din care 22% strini
!2"1"#re$ultate pro%i$orii&:
'atorita confi(uratiei (eo(rafice aproape 6"% din populatia
)l%etiei este concentrata in $ona platoului central care ocupa doar
apro*imati% 16% din suprafata totala a tarii si este flancat la sud de
+lpi si la nord#%est de lantul muntos ,ura.
'ensitatea populatiei:
1-" loc..Km.
Populatia acti%:
4,6 milioane persoane !din care strini 1,25 milioane& / date 2"1"
0rontiere cu:
+ustria 165 Km, 1iec2tenstein 41 Km, 3ermania 446 Km, 0ran5a
572 Km, 6talia 744 Km.
7apitala:
8erna !oras: 122,7 mii loc.. $ona metropolitan: 446,4 mii loc.&
+lte orase importante !2""5: mii
9:ric2 !458,5 . 1142,2&, 8asel !164,5 . 48-,-&, 3ene%a !18"," .
loc. oras . $ona metropolitana&:
5"4,6&, 1ausanne !11-,2 . 446,4&, 1ucerna, St. 3allen
1im;i %or;ite:
Patru lim;i oficiale: (ermana !64,7% din populatie&, france$a
!2",4%&, italiana !6,5%&, retoromana . romansa !",5%& < alte lim;i
!-%&, din care: sar;o#croata 1,5%, portu(2e$a 1,2%, al;ane$a
1,4%, spaniola 1%, en(le$a 1%, turca ",6% s.a.
+partenen5a reli(ioas:
romano#catolici 41,8%, protestanti 45,4%, islamici 4,4%, crestini
ortodocsi 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fara apartenenta reli(ioasa
11,1%, nedeclarate 4,4%
9iua nationala:
1 au(ust
=oneda nationala:
0rancul el%etian !7>0&< 17>0?1"" centime.rapeni< curs de sc2im;
in 2"11: 1 )@A ? 1,2" 7>0 !8anca Ba5ional a )l%e5iei / 8BS a
1
introdus in septem;rie 2"11, un pra( minim de sc2im; Cntre francul
el%e5ian Di euro, in %ederea limitrii suprae%alurii monedei locale
pe fondul cri$ei datoriilor su%erane din $ona euro&
P68:
Bominal !la preturi curente&
#6n 2"11: 545 miliarde 7>0E !cca. 445 miliarde )uro&, in creDtere
cu F1,-% comparati% cu 2"1"
!date pro%i$orii&
#P68. locuitor, in 2""-: cca. 68.648 7>0 ? cca. 4-.""" )@A
P68.locuitor, in statistica G7') 2""- !@S+?1""&: 1u*em;ur( 186,
Bor%e(ia 122, E!eia *+, Glanda 8-, 6rlanda 87, +ustralia 87,
+ustria 85, 'anemarca 84, 7anada 84, Suedia 81, 3ermania 8",
8el(ia 7-, =area 8ritanie 77, 0inlanda 77, 0ranta 74, ,aponia 74,
6talia 71, Spania 71 etc.
Ae$er%ele monetare ale 8ncii
252.446 milioane 7>0
7entrale !2"1"& din care:
#Cn aur:
44.-88 milioane 7>0
#plasament de%i$e:
2"2.742 milioane 7>0
'atoria pu;lic
45%< 44,5%E
!Cn % din P68 Cn 2"11 Di 2"12E&
!Ere$ultate estimate&
HomaI !2"11&
4,1%. Aata somaIului este printre cele mai sca$ute in )uropa.
6nfla5ia !2"11&
Aata medie: ",2%
Salariul mediu ;rut !lunar&
5.-28 7>0, din care:
!date statistice disponi;ile 2"1"&
#femei: 5.176 7>0
#;r;a5i: 6.446 7>0
Speran5a medie de %ia5
0emei : 84,2 ani . 8ar;ati : 7-,4 ani
JKrsta de pensionare
0emei: 64 ani< 8ar;ati: 65 ani
2, -.r$&.$ra de s.a. si sis.em$ (oi.i&
Ae(imul politic al )l%etiei moderne datea$a din anul 1848. Pana la aceasta data, )l%etia nu era un stat
%erita;il, ci mai de(ra;a o simpla alianta confederala de cantoane independente. 0iecare canton era in
principiu li;er sa paraseasca 7onfederatia.
1a 2- mai 1848, )l%etia a adoptat prima 7onstitutie moderna si s#a constituit ca stat federal, cu o
administratie centrala puternica, contra;alansand si limitand intr#o oarecare masura autonomia cantoanelor.
+numite sarcini, precum politica e*terna sau politica financiara au intrat in resortul puterii centrale.
7antoanele au de%enit le(ate prin 7onstitutie si nu mai au posi;ilitatea secesiunii.
'in moti%e istorice, )l%etia actuala poarta inca numele de L7onfederatia >el%eticaM, de unde si si(la
a;re%iati%a internationala 7>. )ste totusi un a;u$ lin(%istic, deoarece din 1848 )l%etia nu mai este o
confederatie, ci o federatie. 6n ceea ce pri%este adIecti%ul L2el%eticaM, acesta isi tra(e ori(inea de la tri;urile
celtice denumite L2el%eticiM, care populau teritoriul actual al )l%etiei in momentul cuceririi sale de catre
romani.
)l%etia de asta$i este o repu;lica federala de tip parlamentar, formata din 26 de cantoane si 2.646
localitati .comune.
Den$mire &an.on
-$(r,
%o(,
Den$mire &an.on
-$(r,
%o(,
/m,(,
mii o&,
/m,(,
mii o&,
+ppen$ell +usserr2oden
244,"
52,4
BidNalden.BidNald
276,1
4-,6
2
+ppen$ell 6nnerr2oden
172,5
15,"
G;Nalden.G;Nald !sc&
4-",5
44,8
+ar(au.+r(o%ie
14"4,"
578,8
Sc2aff2ausen.Sc2aff2ouse
2-8,5
74,6
8asel Stadt.8asel Jille
47,1
18-,8
Sc2NO$.Sc2NOt$
-"8,4
14-,-
8asel 1and.8asel 7ampa(ne
517,5
267,2
Solot2urn.Soleure
7-",7
24-,"
8ern.8erne
5-5-,"
-6-,-
SanPt 3allen.Saint 3all
2"25,6
465,-
0ri;our(.0rei;ur(
167",8
264,2
Q2ur(au.Q2ur(o%ie
--",-
248,1
3enR%e.3enf
282,2
441,8
Qicino.Qessin
2812,5
427,6
3laris.3larus
685,2
48,"
@ri
1"76,6
44,4
3rau;:nden.3risons
71"5,2
1-1,-
Jalais.Sallis
5224,5
2-6,-
,ura
848,6
68,2
Jaud.Saadt
4212,1
678,1
1u$ern.1ucerne
14-4,5
461,-
9u(.9ou(
248,8
1"8,8
Beuc2Ktel.Beuen;ur(
8"4,1
16-,-
9:ric2
1728,8
1422,8
0iecare canton are constitutie, parlament, tri;unal si le(i proprii care sunt insa armoni$ate cu cele ale
7onfederatiei. 7antoanele se ;ucura de o lar(a autonomie administrati%a, au politie proprie si e*ercita
control independent asupra sistemului de educatie / in%atamant, sau a politicii de protectie sociala. 'e
asemenea, fiecare canton isi poate sta;ili propriul re(im fiscal.
6n )l%etia structura de stat se desfasoare pe trei ni%eluri:
Al Confederatiei / cu competente in materie de politica e*terna, politica de securitate si aparare, ener(ie
atomica, transport la ni%el national !cai ferate si autostra$i&, politica %amala, politica monetara, cercetare/
de$%oltare, protectia mediului, a(ricultura si le(islatie, atunci cKnd aceasta are aplica;ilitate pe Cntre(
teritoriul national.
Al cantoanelor / care au constitutie, parlament, (u%ern si tri;unale proprii. 7ompetentele la ni%el cantonal se
refera la sistemul de educatie !in%atamant primar, secundar si tertiar&, ser%icii de sanatate, politie locala,
distri;utia ener(iei, transport local !drumuri nationale&, promo%area turismului, de$%oltare economica locala,
protectia patrimoniului cultural. 0iecare canton isi sta;ileste, de asemenea, propriul sistem de ta*e si
impo$ite
Al comunelor / unitati teritoriale in cadrul cantoanelor !circa 4."""&. 7omunele, ca si cantoanele, au propriile
lor administratii alese. )le ;eneficia$a de putere de deci$ie pentru anumite pro;leme locale / securitate,
educatie, sanatate, stare ci%ila, transporturi, furni$are de apa si electricitate, infrastructura rutiera locala,
amenaIarea teritoriului. 6n rest, ele se supun 2otararilor cantonului sau 7onfederatiei. 7omunele percep
toate ta*ele / federale, cantonale si locale
Sistemul politic el%etian are un pronuntat caracter democratic si com;ina in mod armonios principiile
su%eranitatii cantoanelor si al repre$entati%itatii proportionale cu cel al separarii puterii. Referend$m$0 ca
parte inte(ranta a sistemului el%etian de (u%ernare, este un instrument acti% in procesul le(islati%, utili$at in
ca$ul amendarii 7onstitutiei 0ederale sau pentru adoptarea unor le(i importante la ni%el federal, ca$uri in
care este necesara atat maIoritatea populara !electorala& cat si cea cantonala.
Cons.i.$.ia Federaa adoptata in 1848, re%i$uita si amendata in 1874 si 1---, sta;ileste si defineste cele
trei or(ane ale puterii in stat:
Adunarea Federala !Parlamentul& Consiliul Federal !3u%ernul&
Tribunalul Federal
Ad$narea Federaa !2ttp:..NNN.parlament.c2& este o structura ;i#camerala compusa din 7onsiliul Bational
si 7onsiliul Statelor, cele doua camere aflandu#se pe po$itii e(ale din punct de %edere al importantei.
Consiliul National !7amera 'eputatilor& are 2"" de mem;ri, distri;uiti intre cantoane conform principiului
repre$entati%itatii proportionale, fiecare canton a%and cel putin un repre$entant. +locarea locurilor intre
cantoane se re#e*aminea$a la fiecare 1" ani. 'eputatii sunt alesi pe o perioada de 4 ani.
Consiliul Statelor !7amera Superioara& are 46 de mem;ri, cate doi repre$entanti din fiecare canton si cate
unul in ca$ul semi#cantoanelor.
Partide repre$entate in +dunarea 0ederala sunt:
Pondere %
Bumar de mem;ri in
Bumar de mem;ri
7onsiliul Bational
in 7onsiliul Statelor
4
@niunea 'emocratica de 7entru
26,6
56
6
@'7.SJP
Partidul Socialist PS.SP
18,7
46
1"
Partidul 1i;eral Aadical P1A.0'P
15,1
4"
11
Partidul 'emocrat 7reDtin P'7.7JP
12,4
41
14
Partidul )colo(ist )l%e5ian P)S.3PS
8,4
15
2
Partidul 1i;eral Jerde P)1.31P
5,4
12
2
Partidul 8ur(2e$ 'emocrat P8'.8'P
5,4
-
1
+lte formatiuni si independenti
8,1
4
#
'oua dintre atri;utiile de ;a$a ale +dunarii 0ederale sunt ale(erea 7onsiliului 0ederal si numirea
Iudecatorilor federali.
Consii$ Federa !2ttp:..NNN.admin.c2&, ec2i%alentul institutiei (u%ernamentale, este autoritatea suprema
in stat si are ca responsa;ilitate principala conducerea e*ecuti%a. )ste alcatuit din 7 mem;ri / 7onsilieri
federali / alesi din 4 in 4 ani de catre +dunarea 0ederala.
0unctia e*ecuti%a a 7onsiliului 0ederal este e*ercitata prin intermediul a sapte 'epartamente 0ederale
coordonate fiecare de catre un 7onsilier federal !ec2i%alent cu ran( de ministru& :
Componenta Consiliului Federal
'epartamentul 0ederal pentru +faceri )*terne !'0+)&
Didier Burkhalter !P1A.0'P&
'epartamentul 0ederal pentru +faceri 6nterne !'06&
Alain Berset !PS&
'epartamentul 0ederal de ,ustitie si Politie !'0,P&
Simonetta Sommaru(a !PS&
'epartamentul 0ederal pentru +parare, Protectia Populatiei si Sport
@eli =aurer !@'7.SJP&
!''PS&
'epartamentul 0ederal pentru 0inante !'00&
)%eline
Sidmer#Sc2lumpf
!P8'.8'P&
De(ar.amen.$ Federa (en.r$ E&onomie 1DFE2
3o4ann N, -&4neider5Ammann
!P1A.0'P&
'epartamentul 0ederal pentru =ediu,Qransporturi, )ner(ie si
'oris 1eut2ard !P'7.7JP&
7omunicatii !')Q)7&
Heful cancelariei 7onfedera5iei: 7orina 7asano%a !P'7.7JP&
PreDedintele 7onfedera5iei repre$int statul el%e5ian Cn rela5iile interna5ionale. )ste desemnat pe o perioad
de 1 an de ctre +dunarea 0ederal dintre mem;rii 7onsiliului 0ederal Di conduce Cn mod curent Dedin5ele
acestuia. 'esemnarea preDedintelui se face Cn prima miercuri a lunii decem;rie a fiecrui an.
In 2012 %re'edin.ee E!eiei es.e dna, E!eine 6idmer5-&4$m(f0 'ef$ De(ar.amen.$$i Federa
(en.r$ Finane 1DFF2,
7, Re(ere e&onomi&e e!e.iene
a2 As(e&.e )enerae
4
Succesul economiei el%etiene se ;a$ea$a pe o productie cu %aloare adau(ata superioara si pe o forta de
munca cu calificare inalta. Printre sectoarele de %arf se numara nanote2nolo(ia, te2nolo(ia inalta,
;iote2nolo(ia, ;ancile si asi(urarile, precum si industria farmaceutica. =aIoritatea fortei de munca lucrea$a
in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si miIlocii.
)l%etia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica. Prosperitatea sa recunoscuta este dependenta
de comertul sau e*terior. 'imensiunea redusa a pietei sale interne, cu o populatie de doar 7,8 milioane
locuitori, a stimulat producatorii el%etieni sa se oriente$e spre e*terior. )i au ne%oie de piete internationale
pentru a#si putea renta;ili$a in%estitiile efectuate in productie, cercetare si de$%oltare. 7onsiderata ca
a%and una dintre cele mai Minterna5ionali$ateM economii !un franc din doi este o;tinut din e*port&, )l%etia
face parte din (rupul celor mai de$%oltate tari din lume. )l%etia importa materii prime si produse semifinite
Di e*porta produse manufacturate cu un (rad ridicat de prelucrare !%aloare adau(ata&. G tona de marfa
e*portata %alorea$a cat peste 2,4 tone de marfa importata. Bumeroase intreprinderi el%etiene practica o
asa#numita Mstrate(ie de nisaM, adica se concentrea$a pe o (ama restransa de produse, de inalta
speciali$are. +ceasta strate(ie s#a do%edit a fi de succes, astfel incat societati modeste au aIuns sa domine
piata mondiala in domeniul lor de acti%itate. 6ndustria c2imica constituie un e*emplu eloc%ent in aceasta
pri%inta, produsele de nisa repre$entand cca. -"% din productia comerciali$ata. @nul din a%antaIele acestei
strate(ii este faptul ca stimulea$a di%ersificarea productiei. +stfel, industria c2imica ofera peste 4".""" de
produse diferite. Produsele el%etiene se %and la preturi ridicate pe pietele e*terne, deoarece consumatorii
sunt dispusi sa plateasca pentru calitate si ino%atie. 6n acest fel, de%ine esentiala politica de in%esti5ii
permanente in cercetare si de$%oltare !AT'&. ProcentaIul celor care lucrea$a in acest domeniu in )l%etia
este superior celui din alte tari industriali$ate. )fortul intreprinderilor el%etiene pentru cercetare si
de$%oltare este considera;il. 7ca. 2,-#4,"% din P68 sunt destinate cercetarii, ceea ce repre$inta mult in
comparatie internationala. Bumai 6srael, Suedia, 0inlanda si ,aponia pre$inta cifre superioare. 7ea mai
mare parte a finantarii / cca. 7"% # pro%ine din sectorul pri%at, 24% din fonduri pu;lice federale sau
cantonale, iar restul de la institutii di%erse, precum cele de in%atamant superior.
Potri%it raportului pri%ind competiti%itatea (lo;al , pu;licat de ctre 0orumul )conomic =ondial !World
Economic Forum&, )l%e5ia s#a plasat Cn inter%alul 2""- / 2"1", pe primul loc Cn lume !Cntr#un clasament
interna5ional care cuprinde 144 de 5ri&, detronKnd S@+.
b2 M$.aii s.r$&.$rae8 @rmand o e%olutie comuna cu a maIoritatii celorlalte tari industriali$ate, structura
economiei el%etiene s#a modificat considera;il spre sfarsitul secolului trecut. 'e e*emplu, numarul
a(ricultorilor s#a diminuat cu 42% intre anii 1--" si 2""7. Sectoarele c2eie traditionale, precum
constructiile de masini, au cunoscut un declin, in timp ce maIoritatea ramurilor sectorului tertiar s#au
de$%oltat puternic.
Sectorul ser%iciilor re(rupea$a, in pre$ent, cca 74% din populatia acti%a, sectorul secundar, al industriei si
meseriilor cca. 24%, in timp ce doar su; 4% ii re%in domeniilor a(riculturii si sil%iculturii. Printre sectoarele
de %arf care %or cunoaste un a%ant economic in urmatorii ani, se numara: ;iote2nolo(ia, ;iolo(ia
moleculara si te2nolo(ia medicala !medtec2&. 7u institutele sale federale de te2nolo(ie si centrele de
cercetare in domeniul industriei farmaceutice, )l%etia ;eneficia$a de conditii e*celente pentru de$%oltarea
acestor domenii.
&2 In.re(rinderi8 6ntreprinderile mici si miIlocii sunt foarte numeroase in )l%etia. Peste --% din
intreprinderile inre(istrate numara mai putin de 25" de salariati !87,6% au pana la - an(aIati&, ocupand in
total doua treimi din locurile de munca. 6ntreprinderi mari, cu peste 25" de an(aIati: ",4%. 7ea mai mare
intreprindere el%etiana BestlU, lider modial Cn domeniul nutri5iei, snt5ii Di ;unstrii fi$ice, are sediul la
Je%eO. Bumara 28".""" de salariati, din care peste -"% in strainatate.
Bumeroase intreprinderi sunt si asta$i inca in mainile familiilor care le#au fondat. Qotusi (lo;ali$area a a%ut
un impact asupra conducerilor intreprinderilor. 6n pre$ent, peste 4"% din mem;rii consiliilor de conducere
si 26% din mana(eri sunt straini, indeose;i (ermani, en(le$i sau france$i. +ceasta internationali$are se
remarca, in special, in ca$ul intreprinderilor mari.
d2 -e&.oare e&onomi&e
6ntreprinderile el%etiene sunt foarte competiti%e pe plan international. 6n anumite sectoare, peste -"% din
;unuri si ser%icii sunt e*portate. 7ele mai cunoscute sunt produsele industriei orlo(eriei !ceasuri&, ciocolata
si ;ran$eturile. Qotusi, industria mecanica, electrote2nica si c2imia au un aport de peste 5"% din e*portul
el%etian. )l%etia este unul dintre principalii e*portatori ai unor produse precum: masini te*tile, masini pentru
industria 2artiei, masini si materiale tipo(rafice, masini#unelte de inalta preci$ie, ascensoare si escalatoare,
constructii de cale ferata cu cremaliera etc. 'e preci$at faptul ca multe din componentele acestor produse
sunt fa;ricate in strainatate.
5
)l%etia e*celea$a, de asemenea, in domeniul e*porturilor de ser%icii, indeose;i in consiliere de (estiune,
asi(urari si turism.
Ind$s.rie
Cons.r$&.ii de masini8 ramura este desemnata su; prescurtarea L=)=M ! Masini, ec2ipamente Electrice,
prelucrare Metale&. Ae(rupea$a peste 4.""" de intreprinderi din sectoarele: constructii de masini, industria
prelucrarii metalelor, aparate si instrumente de preci$ie, electrote2nica, electronica si constructii de
%e2icule. Aeali$ea$a cca. 5"% din totalul productiei industriale el%etiene si 4"% din totalul e*portului
el%etian. 7ca. 8"% din productie este e*portata, industriile =)= fiind astfel dependente de %italitatea Di
cererea de pe pietele internationale. 7onstituie principalul an(aIator industrial din )l%etia, (enerand
45".""" de locuri de munca. Pe plan mondial, )l%etia ocupa locuri fruntase in productia unor (rupe
importante de masini si utilaIe din sectoarele =)=, precum: masinile pentru industria 2artiei, masinile
tipo(rafice, masinile te*tile, masinile pentru industria am;alaIelor, masini#unelte, tur;ine, cantare.;alante,
masini si unelte de preci$ie, masinile pentru industria alimentara, compresoare, te2nica %acuumului. 'in
cau$a costurilor ridicate de productie din )l%etia, multe intreprinderi din aceste sectoare manifesta tendinta
de delocali$are a productiei lor in strainatate. Se aprecia$a ca aceasta tendinta poate sa cree$e
de$ec2ili;re ale locatiei industriale el%etiene, fapt pentru care =)= solicita politicienilor conditii#cadru mai
;une pentru desfasurarea acti%itatii. 6nformatii suplimentare despre sector: NNN.sNissmem.c2
Ind$s.ria &4imi&a si farma&e$.i&a8 6ndustria c2imica si farmaceutica el%etiana produce aproape in
e*clusi%itate specialitati !-"% din (ama produselor&. Bumarul total de produse reali$ate se ridica la peste
4".""". 3ama principalelor produse: produse farmaceutice si de dia(nostic, c2imie fina, %itamine,
su;stante ade$i%e, su;stante aromatice, produse pentru protectia plantelor, produse c2imice speciale
pentru aplicatii te2nice si industriale, pi(menti, coloranti, %opseluri. 7a si industria constructiilor de masini,
industria c2imica s#a nascut, in )l%etia, (ratie industriei te*tile, care era o mare consumatoare de coloranti
artificiali. Pana la sfarsitul secolului al V6V#lea, industria c2imica el%etiana se consacra aproape e*clusi%
productiei de coloranti. 6n pre$ent, industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei c2imice. 7ifra
de afaceri a Cntreprinderilor din sectorul c2imic Di farmaceutic s#a ridicat in 2"1" la 151 miliarde 7>0.
Bumrul de persoane an(aIate Cn sector s#a cifrat in 2"1", la 67.""" persoane. )l%etia fi(urea$a printre cei
mai mari producatori mondiali de farmaceutice. Principalele intreprinderi farmaceutice el%etiene sunt
>offmann#1a Aoc2e si Bo%artis, aceasta din urma nascuta prin fu$ionarea 7i;a#3ei(O cu Sando$, in anul
1--6. 6nformatii suplimentare despre sector: NNN.s(ci.c2 NNN.interp2arma.c2
Ind$s.ria oro)eriei8 )l%etia este unul dintre principalii producatori mondiali de articole de orlo(erie. 6n
termeni %alorici, )l%etia furni$ea$a 26,1 milioane unit5i la e*port, cu o %aloare de 15,5 miliarde dolari.
)l%etia este cunoscuta si pentru ceasul in carcasa de plastic cel mai %andut din lume: SNatc2. 6nformatii
suplimentare despre sector: NNN.f2s.c2
A)ri&$.$ra
+(ricultura ocupa un loc atat de important in constiinta el%etiana, incat e*istenta sa este (arantata c2iar de
7onstitutia federala. +(ricultura nu are doar rolul de a produce 2rana, ci indeplineste si functia de
intretinere a peisaIului si de a asi(ura si mentine popularea $onelor montane. G proportie de doar 4,4% din
populatia acti%a !167.462 persoane& este ocupata in a(ricultura si tendinta este de scadere, iar contri;utie
acestui sector la P68 este de su; 2%, Suprafata a(ricola totala se ridica la 1,1 milioane 2a, iar suprafata
ara;ila la 275.4"1 2a !din care cereale 55%, porum; 17%, rapi5 8%, sfecl de $a2r 7%, cartofi 4%, alte
le(ume de cKmp 4% Di alte culturi 6%&. =arimea medie a unei e*ploatatii a(ricole este de 17 2a !fata de
11,5 2a in 1--"&. Qendinta actuala este de concentrare a acti%itatilor a(ricole. 6n fiecare an, sute de
e*ploatatii dispar, iar cele care supra%ietuiesc de%in tot mai mari. +stfel, in anul 2"1", fata de anul 2""",
numarul e*ploatatiilor a(ricole s#a redus cu 11.472 !#1,8%&, aIun(Knd la 5-."65. 'oua treimi din suprafata
a(ricola utila sunt ocupate de pasuni. Qerenul accidentat al re(iunilor montane se pretea$a (reu pentru
culturi, astfel incat culturile cerealiere, le(umicole si pomicole se concentra$a in $onele restranse de asa#
$isa campie. Principalul sector al a(riculturii este $oote2nia, furni$or de produse de ;a$a pentru consumul
intern si e*port. )l%etia are reputatia de a fi tara %acilor. 6n anul 2"1", septelul ;o%in se ridica la 1,5-1
milioane capete, cel porcin la 1,588 milioane capete, cel de oi la 444.""" capete, iar cel de capre la 86.-87
capete. Sectorul a%icol s#a de$%oltat puternic, aIun(and la 8,- milioane capete de pasari, cu o produc5ie
record de 752 milioane ou in 2"1". +(ricultura asi(ura mai mult de 5"% din necesarul intern de produse
%e(etale si aproape inte(ral pe cel de produse animaliere.
6nforma5ii suplimentare Cn Aaportul a(ricol 2"11:
2ttp:..NNN.;lN.admin.c2.doPumentation."""18.""4-8.inde*.2tmlWlan(?fr
6
-er!i&ii
Aestrictiile de natura (eo(rafica si climatica, lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei
el%etiene, din ce in ce mai pronuntat, catre se&.or$ .er.iar !comert, transport, acti%itati ;ancare, turism&
care a;soar;e peste doua treimi din totalul fortei de munca si are o contri;utie de peste 7"% la P68.
#"n&i8 8ancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei el%etiene. 0rancul el%etian este
una din monedele cele mai sta;ile. Piata el%etiana a de%i$elor si a capitalurilor este una dintre cele mai
importante din lume si marile institute ;ancare / @8S si 7rUdit Suisse / fi(urea$a printre liderii mondiali ai
;ancilor. 6n domeniul administrarii a%erilor !pri%ate ;anPin(&, ;ancile el%etiene au o mare reputatie
internationala. )le administrea$a o treime din toate a%erile pri%ate in%estite in afara tarilor lor de ori(ine.
)*ista si multe ;anci pri%ate, dintre care unele functionea$a de secole in )l%etia. 8ancile pri%ate isi asuma
o responsa;ilitate nelimitata pentru acti%itatile pe care le desfasoara, astfel ca, in ca$ de faliment,
proprietarii isi pierd toata a%erea personala. 6n sfarsit, peisaIul ;ancar este completat de o retea de
cooperati%e ;ancare, precum Aaiffeisen, care numara cca. 48" de a(entii locale, implantate indeose;i in
orasele mici si in $onele rurale. 0iecare a(entie este autonoma din punct de %edere Iuridic si este
or(ani$ata in mod cooperatist: mem;rii ei participa la deci$iile ;ancii si sunt coresponsa;ili pentru afacerile
pe care aceasta le derulea$a.Personalul an(aIat in sistemul ;ancar el%etian se ridica la cca. 1"7.5"" de
persoane, din care cca. 1-.""" in filalele din strainatate. 6nformatii suplimentare despre sectorul ;ancar
el%etian: NNN.sNiss;anPin(.or( < NNN.sNissNorld.or(.fr.economie.secteursXcles.;anYues.
Asi)$r"ri8 )l%etienii aloca asi(urarilor o parte importanta a ;u(etului lor, cca. 21%, ceea ce repre$inta o
cota superioara celei inre(istrate in multe alte tari. 7u toate acestea, companiile el%etiene de asi(urari
reali$ea$a mai mult de Iumatate din %enituri in strainatate. )l%etia este principalul e*portator european de
asi(urari. Aeasi(urarile repre$inta o parte importanta a acestei acti%itati, -"% din contractele de
reasi(urare fiind inc2eiate in e*terior. 6nformatii despre sectorul asi(urarilor: NNN.s%%.c2
<NNN.sNissNorld.or(.fr.economie.secteursXcles.assurances.
9$rism8 Quristii straini au c2eltuit in anul 2""8, in )l%etia, 15,6 miliarde franci el%etieni. 7onform statisticii
Gr(ani$atiei =ondiala a Qurismului # G=Q, Cn anul 2""8, )l%etia s#a plasat pe locul 15 Cn lume, din punct de
%edere al incasarilor in acest sector Di pe locul 27 din punct de %edere al %i$itatorilor !8,4 milioane turiDti&.
Qurismul are un aport de 4% la P68 Di ocup 4,4% din popula5ia acti% !Cndeose;i, Cn $onele montane&.
6nformatii suplimentare despre sectorul turismului in )l%etia: NNN.mOsNit$erland.com
NNN.sNissNorld.or(.fr.economie.secteursXcles.tourisme
9rans(or.$ri8 )l%etia este tra%ersata de principalele a*e europene de transport nord#sud. Qran$itul prin
+lpi este facilitat de e*istenta tunelurilor 3ot2ard / fero%iar !15 Pm& si rutier !17 Pm&. 7a tara de tran$it,
)l%etia este supusa unui trafic de marfuri si de persoane !indeose;i in perioadele de %acante& din ce in ce
mai intens. 6nformatii suplimentare despre sectorul transporturilor:
NNN.sNissNorld.or(.fr.economie.transports.transit
-o&ie."i de &omer8 'in considerente le(ate de politicile fa%ora;ile fiscale si financiare !la ni%el cantonal&,
)l%e5ia este sediul multor societati speciali$ate in tran$actii de comert international !denumite si societati
au*iliare&, necotate la ;ursa. =aIoritatea au sediul Cn cantonul 3ene%a Di se ocup cu ne(otul de materii
prime !in principal: cereale, $a2ar, ;um;ac, petrol, (a$ etc.&, care insa, nu intra sau tran$itea$a teritoriul
%amal el%etian, ci sunt re%andute pe terte piete.
6nformatii: NNN.sNissNorld.or(.fr.economie.secteursXcles.societesXdeXne(oce.
Res$rse $mane8 'e cati%a ani ;uni, )l%etia a de%enit un actor important in (estiunea resurselor umane.
1iderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare, firma +decco, isi are sediul
in )l%etia. =ulte companii internationale si# au instalat la 3ene%a ser%iciile de (estiune a personalului,
recur(and la numerosii specialisti implantati aici. +ceasta e%olutie este determinata de faptul ca )l%etia
ofera un mediu social sta;il si o fiscalitate relati% sca$uta, cu o le(islatie in materie supla si mai putin
;irocratica.
Lo)is.i&a si .rans(or. mari.im8 G cota de cca. 4% din P68 este (enerata de sectorul lo(isticii si
transporturilor maritime, care are 14".""" de an(aIati. 6n epoca (lo;ali$arii, transportul a de%enit c2eia de
;olta a unei economii eficiente. 6n )l%etia isi au sediul doua societati de transporturi si lo(istica de
an%er(ura mondiala: Panalpina si K:2ne T Ba(el, a caror acti%itate este concentrata la 8asel. 'esi nu are
acces direct la mare, )l%etia poseda o marina comerciala formata din cate%a $eci de na%e care transporta
orice fel de marfuri si operea$a in toata lumea, su; contract. +cestea sunt e*ploatate de cinci societati de
armatori.
7
e2 E!o$ia e&onomiei e!eiene n &on.e:. )oba 'i e$ro(ean
Con;$n&.$ra in.ernaiona"
G uDuar tendin5 de relansare economic a fost perceput pe plan (lo;al, CncepKnd cu Iumtatea anului
2""-, ca urmare Cn principal, a planurilor Di msurilor de stimulare economic adoptate de (u%ernele lumii.
+ceast tendin5 fa%ora;il a fost confirmat Di pe parcursul anului 2"1", economia mondial Cnre(istrKnd o
e%olu5ie relati% sus5inut Di spre sfKrDitul anului trecut Di Cnceputul lui 2"11. Zn S@+, dinamica de creD tere s#a
amorsat spre sfKrDitul ultimelor trimestre, iar perspecti%a de creDtere pe termen scurt s#a ameliorat net.
Aelansarea economic Cn $ona euro s#a men5inut, Cn pofida cri$ei datoriilor pu;lice Di a disparit5ilor
economice Cntre statele Di re(iunile din cadrul @niunii )uropene.
7reDterea economic Cn numeroase economii emer(ente Di#a men5inut ro;uste5ea !e*. 72inei, cu o creDtere
de F-,8%&.
6ncertitudinile care planea$ Cnc asupra dinamicii de creDtere a economiei mondiale sunt (enerate Cn
principal, de necesitatea continurii msurilor de consolidare ;u(etar !Cn )uropa, S@+ Di ,aponia&, dar Di de
alte tensiuni latente le(ate de cri$a imo;iliar, care nu a fost complet surmontat Cn di%erse 5ri, Cndeose;i
S@+.
Zn acest conte*t, consumul pri%at nu se poate constitui Cntr#un Mmotor de creDtereM, deoarece (ospodriile din
5rile men5ionate %or tre;ui s se conforme$e planurilor de austeritate pri%ind ram;ursarea datoriilor Di
eliminarea arieratelor. 7reDterea pre5urilor la petrol Di a materiilor prime (enerea$ maIorri ale costurilor de
produc5ie Di riscuri infla5ioniste. )conomiile emer(ente cu o dinamic superioar de creDtere sunt e*puse unor
riscuri le(ate de sta;ilitatea pre5urilor, ceea ce ar face necesar adoptarea unor politici economice mai
restricti%e.
E!o$ia %I# a E!eiei 'i a (rin&i(aior s"i (ar.eneri &omer&iai
2007
200<
200=
200>
200?
200+
200*
2010
2011
3ermania
#",2
",7
",-
4,6
2,8
",7
#4,7
4,5
4,"
!)uro&
0ranta
1,1
2,4
2,"
2,4
2,4
",1
#2,5
1,5
1,7
!)uro&
6talia
",1
1,4
",8
2,1
1,4
#1,4
#5,2
1,2
[
!)uro&
=. 8ritanie
2,8
4,"
2,2
2,8
2,7
#",1
#4,-
1,4
",8
!38P&
S@+
2,5
4,6
4,1
2,7
1,-
"
#2,6
2,-
1,7
!@S'&
,aponia
1,5
2,7
1,-
2,"
2,4
#1,2
#6,4
4,"
#",-
!,P\&
@)
1,4
2,4
1,7
2,-
2,8
",4
#4,"
1,7
1,5
!$ona euro#
)uro&
G7')
2,"
4,4
2,7
4,"
2,7
",4
#4,5
2,-
1,8
!@S'&
E!eia
5002
20=
20>
70>
70>
201
510*
20?
10*
1C@F2
Sursa : G0S, S)7G, G7')
Con;$n&.$ra e&onomiei e!eieneA e!o$ie si (re!iBi$ni
)conomia el%e5ian este, potri%it clasamentelor reali$ate de renumite institu5ii interna5ionale speciali$ate,
printre cele mai competiti%e Di li;erale !potri%it Aaportului pri%ind competiti%itatea (lo;al 2"11 # 2"12,
pu;licat de ctre 0orumul )conomic =ondial # Sorld )conomic 0orum, )l%e5ia continu s ocupe (rim$ o&
n $me, Cntr#un clasament interna5ional care cuprinde 142 de 5ri, fiind urmat de Sin(apore, Suedia,
0inlanda, S@+ Di 3ermania !AomKnia se plasea$ pe po$i5ia a 77#a&.
Principalale coordonate care confer )l%e 5iei caracteristicile unui mediu de afaceri pri%ile(iat, adaptat
produselor si ser%iciilor de inalt calitate Di te2nicitate sunt: (radul inalt de protec5ie oferit de le(isla5ie in
domeniul afacerilor, sta;ilitatea pe termen lun( a cadrului in%esti5ional, ni%elul sc$ut de inter%en5ie Di control
din partea autorit5ilor, (arantarea deplin a dreptului de proprietate, li;era concuren5 Di aprarea sferei
pri%ate !secretul ;ancar&.
8
7a maIoritatea 5rilor industriali$ate, )l%e5ia a inre(istrat ritmuri ;une de creDtere economic in perioada 2""4#
2""7. +%Knd Cn %edere de(radarea puternic a conte*tului economic mondial, )l%e5ia a cunoscut Cn anul 2""-,
asemenea multor alte tari, o fa$ de recesiune economic !#1,-%&.
=surile de stimulare economic adoptate de ctre 7onsiliul federal !3u%ernul el%e 5ian& su; forma a trei
pac2ete !fa$e& de msuri au %i$at respectarea criteriilor celor trei Q, respecti% s inter%in in timp util !QimelO&, #
s fie ;ine 5intite !Qar(eted& Di s ai; un carcater temporar !QemporarO&. +n%elopa financiar aferent acestora
s#a ridicat la 1,4% din P68.anual, timp de doi ani !2""-#2"1"&.
@rmare acestor stimuli Di ameliorrii conIuncturii economice interna5ionale, Cn 2"1" Di 2"11, economia )l%e5iei a
continuat s se consolide$e,
7ontrar, maIorit5ii 5rilor G7'), )l%e5ia a MrecuperatM la miIlocul anului 2"1", ni%elul P68#ului !la pre5uri
constante& din perioada ante#cri$, respecti% primul semestru 2""8.
1a ni%elul anului 2"11, )l%e5ia a Cnre(istrat o creDtere economic de F1,-%, ;a$at Cn principal, pe aportul
consumului intern, comer5ului e*terior Di formrii ;rute de capital fi*.
7onIunctura economic fa%ora;il Cn )l%e5ia, comparati% cu alte 5ri industriali$ate !G7')&, respecti% cu
economiile de$%oltate din cadrul @niunii )uropene, reflect sustena;ilitatea economiei 2el%ete, nesupus unor
de$ec2ili;re sistemice !(rad de supraCndatorare pu;lic sau pri%at, sistem financiar#;ancar fra(il, pia5
imo;iliar speculati% etc&, precum Di (radul ridicat de competiti%itate la ni%el (lo;al.
Potri%it ultimelor pre%i$iuni ale 3rupului de e*per5i ai 7onfedera5iei, pu;licate Cn luna septem;rie 2"12, creDterea
economic Cn )l%e5ia %a continua s se erode$e pe parcursul lui 2"12, confirmat Di de e%olu5ia ne(ati% a P68#
ului din trimestrul 66, dup un prim trimestru CncuraIator. @ltimele pro(no$e aferente anului 2"12, mi$ea$ pe o
creDtere economic de numai F1%, fa5 de estimrile anterioare, care a%ansau F1,4% !iunie 2"12&.
)*porturile el%e5iene au Cnre(istrat Cn 2"11, o creD tere de numai F2%, comparati% cu 2"1" Di un %olum de 1-7,6
miliarde 7>0 !cca. 164 miliarde )uro&, ceea ce repre$int o %aloare mai mic cu - miliarde 7>0 fa5 de ni%elul
record Cnre(istrat Cn 2""8. Principalele (rupe de mrfuri la e*portul el%e5ian sunt: produsele industriei c2imice Di
farmaceutice, maDinile Di ec2ipamentele electrice Di electronice, instrumentele de orolo(erie Di mecanica de
preci$ie.
6mporturile au cunoscut Cn 2"11, o sta(nare comparati% cu anul anterior, cumulKnd un %olum total de 174,7
miliarde 7>0 !cca. 144 miliarde )uro&.
Principalii parteneri comerciali ai )l%e5 iei pe re(iuni (eo(rafice sunt: @), continentul asiatic Di cele dou
+merici, iar Cn plan ;ilateral: 3ermania, 6talia Di 0ran5a.
Soldul ;alan5ei comerciale a Cnre(istrat Cn anul 2"11 un e*cedent record, de aproape 24 miliarde 7>0 !cca. 2"
miliarde )uro&.
Pe fondul consolidrii creD terii economice Cn )l%e5ia, pia5a muncii a cunoscut o anumit ameliorare, Cnre(istrKnd
la ni%elul anului 2"11 o rat medie a DomaIului de F4,1%.
1a sfKrDitul lunii decem;rie 2"11 erau Cnscrise Cn DomaI la Gficiile Ae(ionale de Plasament !GAP&, un numr de
14".662 persoane, repre$entKnd o rat a DomaIului de F4,4%. Aaportat la perioada similar a anului trecut,
numrul persoanelor aflate Cn DomaI s#a redus cu 12,1%, respecti% cu 17.-74 persoane.
Zn ceea ce pri%eDte in%esti5iile Cn infrastructur , tre;uie remarcat finali$area Cn ultima parte a anului 2"1" !15
noiem;rie 2"1"&, a lucrrilor de e*ca%a5ii Di sp turi la (aleriile a Da numitului MDantier al secoluluiM # tunelul
Saint#3ot2ard. Boul tunel sta;ileDte un nou record mondial, fiind considerat cel mai lun( tunel fero%iar din lume
!57 Pm&, tra%ersKnd +lpii el%e5ieni de la nord la sud pentru a facilita transportul fero%iar de mrfuri Di pasa(eri pe
coridorul: 9:ric2 / =ilano. 0inali$area lucr rilor Di punerea Cn folosin5 a acestuia este pre%$ut pentru
decem;rie 2"17. Zn cifre, acest me(a#proiect de infrastructur rutier consemnea$: 17 ani de lucr ri, peste 14
milioane metri cu;i de roc e*ca%at Di costuri estimate la 12,2 miliarde franci el%e5ieni !cca. 7,5 miliarde euro&.
E!o$.ia (rin&i(aior indi&a.ori e&onomi&i ai E!eiei n (erioada 200> C 2011 'i (re!iBi$ni (en.r$ 2012
!Jaria5ii % Cn raport cu anul precedent, la pre5urile anului precedent&
Indi&a.or
200>
200?
200+
200*
2010
2011D
2012DD
P68
4,6
4,6
1,-
#1,-
2,7
1,-
1,"
7onsum !cererea intern&
1,4
1,-
1,4
1,1
1,6
1,1
2,1
6n%estitii . formarea ;rut
4,7
5,1
",5
#4,-
1,5
de capital fi*
#",5
#in ;unuri de ec2ipament
1",1
11,1
",8
#1",8
1",-
5,1
#in constructii
#1,4
#2,4
","
4,"
4,5
2,5
)*port
1",4
-,6
4,4
#8,7
8,4
4,7
",5
#;unuri
11,1
8,4
2,6
#11,5
-,7
6,2
#ser%icii
8,4
12,8
4,8
#2,"
5,4
#1,5
-
6mport
6,5
6,1
",4
#5,4
7,4
2,5
2,-
#;unuri
7,8
5,1
#",5
#8,4
-,8
2,4
#ser%icii
",6
11,2
4,-
8,1
#1,-
4,"
Aata somaIului
2,8
2,8
2,6
4,8
4,8
4,1
2,-
E 'ate pro%i$orii EE )stimri
Sursa : Secretariatul de Stat pentru )conomie S)7G
f2 %oi.i&a e&onomi&"0 ins.i.$ii
%oi.i&a e&onomi&"
7u o economie semnificati% dependenta de procesele e*terne, in conte*tul tot mai accentuat al (lo;ali$arii,
)l%etia are o a;ordare moderna a pro;lemelor specifice ce tin de relatiile internationale. Politica economica
e*terna este astfel orientata pe trei a*e:
acordurile cu @niunea )uropeana
acordurile de li;er sc2im; inc2eiate in cadrul +)1S sau in plan ;ilateral
li;erali$area pro(resi%a a comertului international, prin perfectionarea continua, in cadrul G=7, a re(ulilor
sistemului mondial de comert !finali$area rundei 'o2a&
'eDi, Uni$nea E$ro(ean" este principalul sau partener comercial, prin %otul popular ne(ati% dat +cordului
pri%ind Spatiul )conomic )uropean in decem;rie 1--2, )l%etia este sin(ura tara din %estul )uropei, cu o
economie maIora, care nu face parte din @). Preocuparea de a atenua consecintele economice ne(ati%e
datorate neparticiparii la piata unica europeana s#a concreti$at prin semnarea, in 1---, a unui prim pac2et de
sapte acorduri ;ilaterale cu @) !numite EA&ord$ri bia.erae IF& in domenii de interes comun: li;era circulatie a
persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, a(ricultura, ;arierele te2nice in comertul international, piata
de ac2i$itii pu;lice, cercetare# de$%oltare. G a doua serie de opt acorduri ;ilaterale !EA&ord$ri bia.erae IIF & au
fost inc2eiate in 2""4 si se refera la cola;orarea )l%etiei cu @) in noi domenii de interes comun: produse
a(ricole transformate, mediu, statistica, fiscalitate !impo$itarea do;an$ilor&, lupta antifrauda, pensii, educatie#
formare profesionala#tineret, cooperare in domeniile Iustitiei, politiei, a$ilului si mi(ratiei !Sc2en(en.'u;lin&. 6n
Anexa 1: 1ista acordurilor )l%etia#@). 'etalii depre acorduri: NNN.europa.admin.c2
A&ord$ E$ro(ean de Liber -&4imb C AEL- nu Ioaca un rol determinant in conte*t (lo;al insa, importan 5a Cn
plan re(ional nu este de ne(liIat pentru )l%etia care, prin ponderea economic pe care o are Cn cadrul asocia5iei
poate determina Cn mod semnificati% politica acesteia.
=em;ru fondator al +)1S, )l%etia Ioaca un rol acti% in e*tinderea retelei de acorduri de li;er sc2im; semnate de
tarile mem;re +)1S cu tari din afara @). )*ista o preocupare constanta a )l%etiei de a e*tinde reteaua
acordurilor dincolo de $ona euro#mediteraneana, do%ada in acest sens fiind acordurile semnate, in cadrul +)1S,
cu =e*ic si Sin(apore.
6n conte*t, tre;uie men5ionat interesul si preocuparea )l%e5iei de a inc2eia si in plan ;ilateral acorduri de li;er
sc2im; cu parteneri economici maIori !e*. lansarea ne(ocierilor cu A.P. 72ina&.
'imensiunea redus a pietei sale interne face ca )l%e5ia s manifeste un interes special fa5 de cadrul (eneral
de re(uli de comer5 interna5 ional D i de proceduri de solu5ionare a diferendelor. Gr)aniBaia Mondia" a
Comer$$i C GMC, ca forum de ne(ocieri permanente Cntre 5rile mem;re in %ederea li;erali$rii comer5ului
mondial, este pentru )l%etia platforma perfect de promo%are Di aprare a intereselor sale comerciale.
Ins.i.$ii
'in punct de %edere institutional, politica el%etiana in domeniul economic si comercial, atat pe plan intern cat si
e*tern, este ela;orata si pusa in practica de catre 'epartamentul 0ederal al )conomiei !NNN.e%d.admin.c2&,
prin intermediul Secretariatului de Stat pentru )conomie / S)7G.
-ECG !NNN.seco.admin.c2& a fost creat in 1--- prin fu$iunea dintre Gficiul 0ederal pentru 'e$%oltare
)conomica si =unca si Gficiul 0ederal pentru +faceri )conomice )*terne.
Pe plan e*tern misiunea principala a S)7G este de a initia, ne(ocia si inc2eia acorduri de cooperare economica
si comerciala in scopul desc2iderii de noi piete pentru produsele, ser%iciile si in%estitiile el%etiene. 6n acelasi
timp, este repre$entantul )l%etiei in cadrul or(ani$atiilor multilaterale precum G=7, G7') sau @B7Q+'.
1"
S)7G manifesta o preocupare constanta fata de sectorul pri%at din tarile in curs de de$%oltare, pietele
emer(ente si economiile in tran$itie a%ind ca principale o;iecti%e de$%oltarea sc2im;urilor comerciale,
cresterea capitalului in%estit si transferul de PnoN# 2oN catre aceste piete. 6n acest scop au fost de$%oltate
pro(rame specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor: pro(ramul LS6PPG / SNiss 6mport
Promotion Pro(ramme Gr(ani$ationM !pentru promo%area importurilor din tarile in tran$itie si in curs de
de$%oltare& si pro(ramul SG06 / Gficiul )l%etian pentru 0acilitarea 6n%estitiilor !pentru promo%area si
sustinerea in%estitiilor el%etiene in aceleasi (rupe de tari&. +ceste doua pro(rame si#au inc2eiat mandatul la
sfarsitul anului 2""7, acti%itatile lor specifice fiind preluate de G-EC/#$siness Ne.Hor/ -Hi.Berand
!NNN.osec.c2 & institutie din su;ordinea S)7G, menita sa repre$inte interesele economiei el%etiene,
indeose;i ale intreprinderilor mici si miIlocii, in relatiile cu strainatatea. Principalele o;iecti%e ale GS)7
sunt:
promo%area produselor si ser%iciilor el%etiene la e*port promo%area locatiei economice )l%etia
promo%area intereselor economice el%etiene in lume
furni$area de asistenta pentru de$%oltarea si di%ersificarea sc2im;urilor comerciale intre firmele el%etiene si
straine.
11
II, Medi$ de afa&eri si &ima.$ in!es.i.iona
)conomia el%etiana este, conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale speciali$ate,
printre cele mai competiti%e si li;erale. Principalele coordonate care confera )l%etiei caracteristicile unui
mediu de afaceri pri%ile(iat, adaptat produselor si ser%iciilor de inalta calitate si te2nicitate sunt: (radul
ridicat de protectie oferit de le(islatia in domeniul afacerilor, sta;ilitatea pe temen lun( a cadrului
in%estitional, ni%elul sca$ut de inter%entie si control din partea autoritatilor, (arantarea deplina a dreptului
de proprietate, li;era competitie precum si apararea secretului ;ancar.
1, Cadr$ e)a
7adrul le(al in domeniul economic este asi(urat de 7onstitutie care consfinteste drepturile fundamentale
precum dreptul de proprietate, dreptul de a desfasura acti%itati cu scop lucrati%, li;ertatea comertului si
sta;ileste modul in care sunt distri;uite competentele intre 7onsiliul 0ederal, administratiile cantonale si
cele municipale. 1a ni%el federal, le(islatia este ela;orata si apro;ata doar cu respectarea procedurilor
parlamentare, mecanism care are la ;a$a cele doua elemente fundamentale ale democratiei el%etiene:
initiati%a populara si referendumul, procedee care asi(ura le(islatiei un (rad ridicat de sta;ilitate.
'repturile constitutionale de ;a$a se aplica in e(ala masura si cetatenilor straini. 7ei care detin drept de
re$identa si permis de munca temporar in )l%etia au dreptul sa infiinte$e o firma in aceleasi conditii ca cele
sta;ilite pentru cetatenii el%etieni, pot ac2i$itiona actiuni intr#o firma el%etiana, pot infiinta o sucursala si pot
desfasura acti%itati economice pe teritoriul el%etian. Si cetatenii straini care nu detin permis de re$identa
pot infiinta si de$%olta propria afacere in )l%etia, daca aceasta este condusa efecti% de catre un cetatean
el%etian.
1a infiintarea unei firme nu se impune o;tinerea unor apro;ari speciale din partea (u%ernului, nu este
o;li(atorie apartenenta la %reo federatie industriala sau comerciala si nu se cer apro;ari din partea %reunei
camere de comert sau asociatii de afaceri.
6n (eneral, toate domeniile de afaceri sunt desc2ise in%estitiilor si nu se impune o limita in care sa se
incadre$e participarea straina. )*ista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul
precum caile ferate sau ser%iciile postale. 72iar si in aceste sectoare s#au facut pro(rese in directia
li;erali$arii, proces con%enit in cadrul tratatelor ;ilaterale dintre )l%etia si @).
2, Re)emen."ri s(e&ifi&e (en.r$ desf"'$rarea $nor an$mi.e a&.i!i."i
Pentru desfasurarea unor acti%itati de afaceri in anumite domenii sau pentru e*ercitarea unor anumite
profesii precum:
#domeniul ;ancar, al companiilor de asi(urari sau acti%itati de ;roPeraI< #2oteluri si restaurante !in anumite
cantoane&<
#medici, stomatolo(i, farmacisti, a%ocati<
#anumite acti%itati comerciale si de furni$are de ser%icii !comerciali$area %inului, a(entii pri%ate de plasare
de personal, ser%icii pentru an(aIari temporare, etc.&,
e*ista re(lementari specifice sta;ilite la ni%el federal sau cantonal. 6n aceste situatii este necesara
eli;erarea, la cerere, a unei licente sau a unui permis special. 7a urmare a intrarii in %i(oare a tratatelor
;ilaterale cu @) si a celor de recunoastere reciproca a diplomelor profesionale se produce o rela*are
(raduala a re(lementarilor si in aceste domenii.
6nformatii suplimentare se pot o;tine de la QasP 0orce P=) din cadrul Secretariatului de Stat pentru
)conomie S)7G !NNN.standortsc2Nei$.c2, NNN.Pmuinfo.c2 sau NNN.pmeinfo.c2& sau de la ;irourile de
cooperare si promo%are comerciala din cadrul administratiilor cantonale.
12
7, A&&es$ (e (ia.a
7u e*ceptia produselor a(ricole si a cator%a (rupe de produse sensi;ile comertul dintre )l%etia si tarile
mem;re @) si +)1S este li;er. 7ertificatul de ori(ine in unul dintre statele mem;re @) si +)1S !)l%etia
este mem;ra +)1S& asi(ura circulatia li;era a marfurilor, fara restrictii de cota sau ;ariere %amale.
'e asemenea, in relatia )l%etia / @), relatie care pentru multe firme el%etiene este mai importanta decat
piata locala, e*ista acord de li;er sc2im; in domeniul ser%iciilor si al transferului de capital. Si piata fortei
de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de li;erali$are in special pentru specialistii cu
inalta calificare, pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere !+cordul pri%ind li;era circulPa5ie a
persoanelor Cntre @) Di )l%e5ia&.
6n iunie 2""2, au intrat in %i(oare cele 7 acorduri ;ilaterale dintre )l%etia si @) !+ne*a 1& in domenii de
interes comun: li;era circulatie a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, a(ricultura, ;arierele
te2nice in comertul international, piata de ac2i$itii pu;lice, cercetare#de$%oltare. 6n acest fel ;arierele in
calea comertului %or fi eliminate treptat, firmele el%etiene urmand sa ai;e acces li;er la o piata de 5"" de
milioane de consumatori.
7a parte in +cordul G=7 pri%ind ac2i$itiile (u%ernamentale, in )l%etia, in marea lor maIoritate, ac2i$itiile
pu;lice se fac pe ;a$a de licitatii internationale. 7riteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii
sunt tratati in mod e(al. 6nforma5ii pri%ind pie5ele pu;lice din )l%e5ia sunt postate pe portalul 7onfedera5iei
pri%ind sistemul de ac2i$i5ii pu;lice: NNN.simap.c2 .
Gbs.a&oe .e4ni&e in &aea &omer.$$i
Pentru asi(urarea protectiei moralei, ordinii si securitatii pu;lice, a %ietii si sanatatii oamenilor .
consumatorilor, animalelor si mediului %e(etal, precum si pentru asi(urarea unei concurente loiale in
tran$actiile comerciale, statul el%etian a fi*at norme.prescriptii de drep comun pri%ind anumite marfuri.
+cestea se refera la produsul insusi !compo$itie, am;alaI, etic2etare< de e*.: securitate pentru pre%enirea
incendiilor in ca$ul uor materiale utili$ate in constructii&, la procesul.procedurile de pe flu*ul productie#
transport#depo$itare< e*.: normele de 2i(iena pentru produse lactate&, precum si la e%aluarea conformitatii
!incercari, inspectii, certificari& si omolo(arii produselor !e*.: omolo(area medicamentelor, autoturismelor
etc.&. 7ea mai mare parte a statelor au adoptat un numar mare de norme te2nice, practic pentru toate
produsele de pe piata. 6n )l%etia, aceste norme si prescriptii fi(urea$a / la ni%el federal / in peste 4" de
le(i si 16" de ordonante. )*ista, de asemenea, i$olat, si unele re(lementari te2nice la ni%el cantonal.
6nformatii detaliate pe aceasta tema pot fi o;tinute accesand site#ul NNN.seco.admin.c2 !titlul: Politica
economica e*terna . 8ariere te2nice in calea comertului&. )l%etia are acorduri de recunoastere reciproca in
materie de e%aluare a conformitatii !+A=& cu @niunea )uropeana, precum si cu 7anada. Sunt in curs de
ne(ociere astfel de acorduri si cu S@+, +ustralia si Boua 9eelanda.
1a "1."7.2"1" a intrat Cn %i(oare le(ea federal re%i$uit, pri%ind ;arierele te2nice Cn calea comer5ului.
+ceasta pre%ede aplicarea autonom de ctre )l%e5ia a principiului M7assis de 'iIonM, fr reciprocitate
european , ceea ce presupune c ;unurile aflate pe pia5a comunitar Di a S)) !Spa5iului )conomic
)uropean& pot Cn principiu, circula li;er Di pe pia5a el%e5ian , fr a face o;iectul unor controale
suplimentare.'up intrarea Cn %i(oare a le(ii re%i$uite, impactul Di e%olu5ia pre5urilor sunt anali$ate periodic,
pe parcursul urmtorilor ani, prin intermediul statisticii Di sondaIelor de opinie.
PKn la aplicarea noii le(i, cca. Ium tate din cate(oriile de ;unuri importate din spa5iul comunitar Cn )l%e5ia
nu erau afectate de aceste ;ariere te2nice Cn cale comer5ului, urmKnd ca ponderea acestora s atin(
8"%.
Principiul M7assis de 'iIonM se aplic cu precdere produselor cosmetice, te*tilelor, altor ;unuri destinate
consumului casnic, mo;ilierului Di produselor alimentare.Boua le(e re%i$uit men5ine, totuDi, o serie de
e*cep5ii de la aplicarea acestui principiu, care sunt listate Cn ordonan5a de aplicare a le(ii !Cn ;a$a deci$iei
7onsiliului federal din 41 octom;rie 2""7&.
Sunt %i$ate o serie de cate(orii de ;unuri, precum: cele re$ultate din fermele de creDtere !carne de pasre
sau iepure& care utili$ea$ metode inter$ise Cn 7>, o serie de aparate Di ec2ipamente electro#menaIere
!fri(idere, con(elatoare, maDini de splat, usctoare electrice etc& care nu respect criteriile de eficien5
ene(etic el%e5iene !mult mai stricte&, anumite motoare electrice sau termice !dup ni%elul emisiile de (a$e
Di $(omot&, ;lnuri de animale !prele%ate prin metode care nu implic respectul pentru animale&, deter(en5ii
care con5in fosfa5i etc.
Zn ceea ce pri%eDte produsele alimentare, aplicarea principiului M7assis de 'iIonM este supus unei
re(lementri speciale. +stfel, acele produse alimentare, care nu satisfac pre%ederile el%e 5iene Cn materie,
dar care sunt conforme cu cele comunitare sau din S)), %or putea fi introduse Di pe pia5a el%e5ian,
urmare o;5inerii unei autori$a5ii din partea Gficiului federal pentru sntate pu;lic !G0SP&.
+ceast autori$a5ie %a fi solicitat, o sin(ur dat, respecti% la primul import al ;unului.cate(oriei de ;unuri
pe pia5a local.
14
+utorit5ile federale au a%ut Cn %edere eliminarea oricrei discriminri poten5iale pentru produc torii
auto2toni, oferindu#le posi;ilitatea de a produce ;unuri alimentare conform normelor europene, fr a fi
supuse unor autori$a5ii sau notificri preala;ile.
Zn acest conte*t, )l%e5ia se alinia$ Di sistemului european pentru securitatea produselor alimentare, prin
adoptarea unor sisteme de alert rapid sau autori$a5ii de e*ploatare, fiind pre%$ut o perioad
tran$itorie.
<, Re)im$ !ama
)l%etia este mem;ra a 7on%entiei 6nternationale asupra Sistemului +rmoni$at de 7odificare si 'escriere a
=arfurilor !>S& din 1.1.1-88 si are, prin urmare, un tarif %amal care corespunde acestui standard
international. Prin aderarea la Gr(ani$atia =ondial] a 7omertului !1 iulie 1--5&, ea si#a asumat si o;li(atiile
ce decur( din aplicarea acordurilor Cn domeniul %amal si netarifar.
Qeritoriul %amal el%etian cuprinde si Principatul 1iec2tenstein.
G caracteristica a sistemului %amal el%etiana este data de faptul ca ta*a %amala se aplica pe unitatea de
masura !(reutate ;ruta, ;ucati, litri& si nu la %aloarea marfurilor !ad %alorem&. @tili$area acestui sistem face
ca in )l%etia, sarcina %amala, in (eneral, sa fie mai redusa decat in alte tari. +cest sistem fa%ori$ea$a
importul marfurilor cu (reutate mica dar cu %aloare intrinseca mare, adica a marfurilor de calitate ridicata.
)*ista totusi unele ;ariere tarifare !contin(ente tarifare& in scopul proteIarii produselor a(ricole locale.
=arfurile care raman temporar pe teritoriul )l%etiei pot fi depo$itate in re(im de port#franc, fara efectuarea
formalitatilor de %ama si fara plata ta*elor %amale, transferul marfurilor de la punctul de %ama si pana la
depo$itul cu re(im de port#franc fiind considerat tran$it. 'epo$itele cu re(im special de port#franc sunt
operate de companii pri%ate si au caracter pu;lic, putand fi utili$ate de oricine este interesat.
+dministratia )l%etiana a Jamilor poate furni$a informatii detaliate cu pri%ire la re(ulamentul %amal: metode
si proceduri de %amuire, trafic de perfectionare, proceduri %amale simplificate, carnet +Q+, tran$it,
contin(ente tarifare, modalitati practice de pro;are a ori(inii marfurilor, re(imul ;unurilor introduse cu
oca$ia repatrierii, informatii referitoare la QJ+ aplicat marfurilor importate, impo$ite, ta*e si acci$e s.a.
Pentru informatii pri%ind re(imul %amal pot fi o;tinute accesand site#ul NNN.e$%.admin.c2 sau
NNN.$oll.admin.c2 . Qariful %amal el%etian poate fi accesat la adresa NNN.tares.c2
=, Re)im$ de im(or.
=area maIoritate a marfurilor pot fi importate li;er in )l%etia. )*ista unele restrictii aplicate importurilor de
produse a(ricole, produse petroliere, deter(enti si in(redientii acestora, in(rasaminte, ec2ipamente
militare, arme, munitie, materiale e*plo$i;ile si narcotice pentru care se solicita o autori$atie speciala.
Permisul de import eli;erat este %ala;il pe o perioada de ma*imum un an si se acorda doar re$identilor si
companiilor cu sediul in )l%etia. +lte re(lementari, de natura netarifara, se aplica medicamentelor,
produselor cosmetice, deter(entilor, aparaturii electrice, ec2ipamentelor de masurare si cantarire,
instalatiilor de incal$ire, recipientelor su; presiune. +ceste masuri au rolul de a proteIa sanatatea pu;lica,
de a asi(ura protectia consumatorilor sau sunt le(ate de cerinte de securitate ori de respectarea
standardelor nationale sau internationale.
+lte ta*e care se aplica produselor din import, in plus fata de ta*a %amala, sunt:
9a:a (e !aoarea ada$)a.a8 )l%etia are ni%elul QJ+ cel mai sca$ut din )uropa. 6n principiu sunt supuse
platii QJ+ cifra de afaceri reali$ata in )l%etia, importurile si consumul pri%at. Pentru marea maIoritate a
produselor se aplica o cota fi*a de QJ+ de 8%. Produsele de prima necesitate !produse alimentare si
;auturi, cu e*ceptia ;auturilor alcoolice&, medicamentele, anumite $iare, carti si re%iste ;eneficia$a de un
ni%el redus de QJ+ de 2.5%. 6n sectorul turismului QJ+ este de 4,8%. )ducatia si acti%itatile de asistenta
sociala si medicala, prestatiile culturale, sporti%e si de ;inefacere sunt scutite de QJ+. =icile intreprinderi a
caror cifra de afaceri nu depaseste 25".""" 7>0 si a caror datorie fiscala este su; 4.""" 7>0 sunt, de
asemenea, e*onerate de QJ+.
9a:a as$(ra &om($sior or)ani&i !oa.ii 1CGV&, de la "1."1.2""", ca instrument economic pentru
protectia mediului si reducere a emisiilor de 7GJ. 7GJ care sunt utili$ati fara emanare in atmosfera,
precum si 7GJ e*portati sunt e*onerati de ta*a.
9a:a (e CG2, introdus la "1."1.2""8, Cn ;a$a an(aIamentelor asumate de )l%e5ia pri%ind reducerea
emisiilor de (a$e cu efect de ser !Protocolul de la KOoto&. Se aplic pentru com;usti;ilii fosili !com;usti;il
pentru Cncl$it, (a$e naturale, cr;une, cocs din petrol etc.&, utili$a5i pentru Cncl$ire, pentru producerea de
14
electricitate sau Cn instala5iile termice. 6n 2""8, ta*a pe 7G2 a fost de 12 7>0.ton de 7G2, fiind maIorat
Cn 2"1" la 46 7>0.ton.
A&&iBee8 Se aplic tuturor produselor din tutun, ;uturilor distilate, ;erii, autoturismelor, uleiurilor minerale,
importate sau produse Cn )l%e5ia.
9a:a (en.r$ a$.o.$risme8 +dministra5ia %milor percepe un impo$it de 4% asupra %alorii auto%e2iculelor
!incl. autoturisme& de pKn la 16"" P( !atat cele produse in )l%e5ia, cKt Di cele importate&.
>, Re)$i de ori)ine
=ateriile prime si componentele importate in )l%etia dintr#o tara terta pot capata statutul de marfa cu
ori(ine el%etiana si, in consecinta, pot circula li;er in tarile @) daca %aloarea adau(ata, creata prin
prelucrare in )l%etia, repre$inta intre 6"% si 8"% din pretul de %an$are, in functie de produs.
+ceasta pre%edere este de interes, in special, in ca$ul produselor L2i(2#tec2M, produse cu (reutate mica
dar %aloare mare. +stfel acestea pot fi importate cu ta*e %amale aplicate la (reutate si apoi e*portate, dupa
prelucrare, fara ta*e, in tarile europene.
'irecti%e pentru determinarea caracterului ori(inar si a statului de ori(ine a unui produs:
)l%etia a inc2eiat acorduri de li;er sc2im; cu di%erse state. Qratamentul preferential pre%a$ut de aceste
acorduri nu se aplica totusi decat marfurilor conforme dispo$itiilor pri%ind ori(inea. 32idul el%etian pri%ind
ori(inea marfurilor are ca scop sa determine caracterul ori(inar al produselor si sa furni$e$e informatii
asupra pro;elor de ori(ine necesare. )ste important de stiut ca acest (2id nu tine cont de totalitatea
prescriptiilor in materie de ori(ine, indeose;i de interdictia de LdraN;acPM !interdictia ram;ursarii ta*elor
%amale sau a neperceperii acestora& si de diferite tolerante. 'e asemenea, cumulul dia(onal in cadrul
sistemului de cumul )uro#=ed nu este luat in consideratie. )*plicatii detaliate pe aceasta tema, precum si
te*tele acordurilor, protocoalelor si ane*elor la acestea fi(urea$a in documentul '.4" L+corduri de li;er
sc2im;, preferinte tarifare si ori(inea marfurilorM !pe site#ul NNN.e$%.admin.c2&.
Grice persoana care, intentionat sau din ne(liIenta, sta;ileste sau utili$ea$a pro;e ine*acte de ori(ine, da
indicatii incorecte sau pre$inta pro;e ine*acte, este pasi;ila de sanctiuni penale, pre%a$ute de Grdonanta
pri%ind do%e$ile de ori(ine si poate fi pedepsita cu o amenda de min. 4".""" 7>0. 1a ru;rica.titlul !pe site&
LGficii competente pentru pro;ele de ori(ineM pot fi (asite ;irourile.oficiile a;ilitate sa autentifice do%e$ile de
ori(ine straine !certificate de circulatie a marfurilor )@A 1 sau certificate de ori(ine 0orm +&.
6n ceea ce pri%este @niunea )uropeana, Bor%e(ia, 6slanda, precum si Qurcia, 7isiordania si 0asia 3a$a,
6ns. 0eroe, 6srael, 6ordania, 7roatia, =acedonia, =aroc si Qunisia, s#a renuntat la indicarea
oficiilor.;irourilor de emitere a %i$elor, pentru ca numai autoritatile %amale sunt a;ilitate sa autentifice
certificatele )@A 1.
?, Asi)$rarea &on.ra ris&$rior a e:(or.
Aiscurile la e*port se asi(ura prin institutia federala de drept pu;lic LS)AJ / +si(urarea el%etiana contra
riscurilor la e*portM, a%and personalitate Iuridica, care, incepand cu 1 ianuarie 2""7 a preluat acti%itatea
fostei L3A) / 3arantarea riscurilor la e*portM. Prin asi(urarea riscurilor la e*port, 7onfederatia urmareste
apararea site#ului economic el%etian, a locurilor de munca. +si(urarea se refera la riscuri politice, dificultati
de transfer, suspendare de plati, ca$uri de forta maIora, riscuri de delcredere si riscuri re$ultand din (arantii
!;onds&. G asi(urare poate fi contractata in urmatoarele conditii:
#e*portatorul are domiciliul in )l%etia si este inscris in Ae(istrul 7omertului,
#;unurile si ser%iciile e*portate sunt de ori(ine el%etiana sau comporta o %aloare adau(ata suficienta,
reali$ata in )l%etia,
#autorul.destinatarul comen$ii are sediul sau domiciliul in strainatate<
#operatiunea de e*port care se asi(ura este compati;ila cu principiile strate(iei comerciale a S)AJ.
Primele de asi(urare sunt calculate pe ;a$a ta*elor minime pre%a$ute de +ranIamentul G)7' pri%ind
creditele la e*port si sunt in functie de riscuri, %aloarea li%rarilor si durata asi(urarii.
S)AJ este plasata su; supra%e(2erea Parlamentului, iar 7onsiliul 0ederal !3u%ernul& emite ordonanta
re(lementand functionarea S)AJ, fi*ea$a scopurile sale strate(ice, apro;a ;u(etele anuale si rapoartele
de (estiune, determina plafoanele de an(aIare si se pronunta asupra asi(urarilor deose;it de importante.
'etalii suplimentare: NNN.seco.admin.c2.t2emen !in lim;ile (ermana, france$a, italiana&
15
+, Re)im$ s.r"inior
@n sfert din personalul an(aIat in )l%etia este format din cetateni straini. +cestia sunt detinatori ai unui
permis de lucru si a unui permis de re$identa. Pentru cetatenii straini care in%estesc si doresc sa opere$e
propria afacere in )l%etia sau pentru mana(erii firmelor straine, indeose;i cei ai firmelor care desfasoara
acti%itati (eneratoare de locuri de munca, o;tinerea permisului de re$identa si a celui de lucru nu constituie
o pro;lema.
6n ca$ul cetatenilor straini care doresc sa lucre$e pentru un an(aIator el%etian, intra in sarcina acestuia din
urma sa solicite autoritatilor eli;erarea permiselor de re$identa si de lucru. +pro;area si eli;erarea
permiselor de re$identa si de lucru intra in sfera de competenta a autoritatilor cantonale.
As(e&.e ;$ridi&e
+cordul pri%ind li;era circula 5ie a persoanelor dintre )l%e5ia Di @niunea )uropean a intrat in %i(oare la 1
iunie 2""2. 'up e*tinderea @) din 2""4, a fost semnat un Protocol care a intrat Cn %i(oare CncepKnd cu 1
aprilie 2""6.
'up aderarea AomKniei D i 8ul(ariei la @niunea )uropean la 1 ianuarie 2""7, Cn %ederea e*tinderii
dreptului de li;er circula5ie Di pentru cet5 enii noilor state mem;re, )l%e5 ia Di @) au ne(ociat un al doilea
protocol la +cordul de li;er circula5ie a persoanelor. Protocolul II a fost semnat la 27 mai 2""8 la
8ru*elles, a fost a%i$at de 7onsiliul 0ederal !(u%ernul el%e5ian& Di, ulterior, %alidat de Parlamentul de la
8erna la 14 iunie 2""8. Zn urma referendumului din 8 fe;ruarie 2""-, Protocolul 66 a fost apro;at Di a intrat
Cn %i(oare la 1 i$nie 200*.
Protocolul II re(lementea$ accesul pe pia5a muncii, efectuarea studiilor Di sta;ilirea reDedin5ei pe teritoriul
7onfedera5iei )l%e5iene pentru cet5enii romKni Di ;ul(ari. 'etalii pri%ind procedurile de aplicare la AomKnia
Di 8ul(aria pot fi o;5inute la 2ttp:..NNN.;fm.admin.c2
As(e&.e (ra&.i&e
+cordul Di protocoalele de aplicare re(lementea$ introducerea (radual a li;erei circula5ii a persoanelor
Cntre )l%e5ia Di 5rile mem;re @) Di sta;ilirea e(alit5ii de tratament, prin parcur(erea o;li(atorie a unor
perioade tran$itorii de 7 pKn la 1" ani. Zn perioada tran$itorie, )l%e5ia %a eli;era un numr limitat de
permise de Dedere cet5enilor statelor mem;re @). Bumrul permiselor %a creDte de la un an la altul, Cn
func5ie de e%olu5 iile de pe pia5a muncii. Qratamentul e(al presupune nediscriminarea cet5enilor europeni
fa5 de cet5enii el%e5ieni Cn ceea ce pri%eDte lucrul, studiul Di.sau reDedin5a Cn )l%e5ia.
Pentru statele @) 15, s#a trecut la li;era circula5ie neCn(rdit a persoanelor de la "1."6.2""7. Pentru
statele @)1", +cordul se %a aplica fr restric5ii CncepKnd cu anul 2"14. Pentru AomKnia Di 8ul(aria, 5ri
mem;re @) din 2""7, sunt instituite msuri tran$itorii pKn Cn anul 2"16, cu posi;ilitatea prelun(irii pKn Cn
2"1-.
Principiul tratamentului e(al presupune c cet5enii @) ;eneficia$ Cn )l%e5ia de urmtoarele drepturi:
o =o;ilitate ocupa5ional Di (eo(rafic / dreptul de a sc2im;a oricKnd locul de munc Di.sau domiciliul< o
)(alitate a condi5iilor de lucru<
o 7oordonare a sistemelor de protec5ie social<
o )(alitate a asisten5ei sociale !reduceri la transportul pu;lic, aloca5ii pentru locuin5, alte forme de spriIin&<
o )(alitate a sistemului de ta*are Di impo$itare< o 'reptul la acti%itate lucrati% independent< o AecunoaDterea
reciproc a diplomelor<
o Aeunificarea familiei<
o 'reptul mem;rilor de familie la un loc de munc<
o 'reptul de a se sta;ili Cn )l%e5ia dup Cncetarea raporturilor de munc< o 'reptul de a ac2i$i5iona
proprietate, Cn anumite condi5ii.
Zn perioada msurilor tran$itorii, lucrtorii pro%eni5i din 5rile @) pot fi an(aIa5i dac an(aIatorii nu pot
recruta lucrtori el%e5ieni cu calificri compati;ile. 'ac doreD te s an(aIe$e un lucrtor strin, an(aIatorul
este o;li(at s Iustifice autorit5ilor moti%ul pentru care respecti%ul loc de munc nu poate fi ocupat de un
lucrtor el%e5ian.
%erioade .ranBi.orii (n" n 201*
6n domeniul li;erei circulatii a fortei de munca, +cordul instituie doua perioade tran$itorii pentru cetatenii
romani :
6ntr#o prima etapa de sapte ani !2""-#2"16& de la intrarea in %i(oare a acordului, respecti% pana la data de
1 iunie 2"16, sunt adoptate restrictii ale dreptului de an(aIare in )l%etia. +ceasta
16
inseamna ca un an(aIator el%etian poate an(aIa un lucrator din Aomania sau 8ul(aria numai daca pentru
locul de munca respecti% nu a (asit pentru an(aIare un cetatean el%etian sau din celelalte state mem;re al
@). Bumarul de permise de munca este sta;ilit anual, pe ;a$a de contin(ente.
7ea de#a doua etapa tran$itorie este intre 2"16#2"1-, perioada in care se aplica clau$a de protectie
speciala, care permite reducerea numarului de permise de re$identa, respecti% reintroducerea
contin(entelor, in conditiile unei imi(ratii prea puternice. +ceste dispo$itii tran$itorii sunt menite sa si(ure o
desc2idere treptata si controlata a pietei de munca.
Pe intrea(a perioada !2""-#2"1-&, conditiile de salari$are si munca %or fi controlate in %ederea e%itarii
dumpin(#ului salarial !salarii mai mici decat cele care ar fi platite pentru aceeasi munca unui cetatean
el%etian&
7ontin(entele anuale pentru locurile de munc Cn )l%e5ia
7 ani
Permise anuale !tip 8&, se
Permise de scurta durata !tip
1& se prelun(esc in mod
!2""-#2"16&
prelun(esc anual
e*ceptional
2""-
462
4.62"
2"1"
524
4.-87
2"11
684
6.455
2"12
885
7.722
2"14
1."46
-."-"
2"14
1.126
1".457
2"15
1.2"7
11.664
Asi)$r"rie so&iae
7u pri%ire la sistemul de asi(urri sociale, potri%it acordului pri%ind li;era circula 5ie, fiecare 5 ar CDi
pstrea$ propriul sistem de asi(urri sociale. +si(urrile sunt Cns coordonate astfel CncKt an(aIa5ii s nu#
Di piard drepturile sociale do;Kndite din munca Cntr#o alt 5ar. 0iecare mem;ru semnatar al acordului
este o;li(at s respecte anumite principii, cum ar fi ca cet 5enii @) Di cet5 enii el%e5ieni, dup o anumit
perioad de tran$i 5ie, s fie trata 5i Cn mod e(al Cn ceea ce pri%eDte sistemul de asi(urri sociale, respecti%
s se 5in cont de perioadele de timp lucrate Di pe teritoriul celorlalte state.
Re&$noa'.erea di(omeor
Qot Cn ;a$a acestui acord e*ist o recunoaDtere reciproc a diplomelor profesionale in ;a$a unui acord
;ilateral inc2eiat ulterior. Pentru 5rile mem;re ale @) sunt recunoscute, Cn principiu, calificrile
profesionale dac acestea corespund unor standarde minime. AecunoaDterea este pe%$ut doar pentru
profesii care sunt re(lementate Di recunoscute prin diplome oficiale. Zn plus este necesar ca formarea
profesional din diferitele 5ri s ai; acelaDi ni%el. Prin deci$ia din 4"."-.2"11, )l%e5ia a preluat 'irecti%a
2""5.46.7) pri%ind recunoaDterea calificrilor profesionale Di modificrile aduse la +ne*a 666 din cadrul
+cordului pri%ind 1i;era circula5ie a persoanelor, care se aplic 'i &e."enior romni !Di ;ul(ari&. +plicarea
noilor pre%ederi se face pe ;a$ pro%i$orie, CncepKnd cu "1.11.2"11, urmKnd ca Cn termen de 2 ani s fie
promul(at o le(e federal, cu caracter definiti%.
Condiii (en.r$ obinerea $n$i o& de m$n&" n E!eia
Pentru un cetatean roman sau ;ul(ar, o;tinerea unui loc de munca se %a face in limita contin(entului anual
de locuri de munca alocate Aomaniei si 8ul(ariei, a%and in %edere urmatoarele conditii:
7etateanul roman.;ul(ar tre;uie sa faca do%ada faptului ca detine suficiente miIloace materiale pentru a se
intretine in )l%etia<
Becesitatea e*istentei unui contract de munca ferm cu un an(aIator el%etian<
+n(aIatorul el%etian tre;uie sa ia le(atura cu autoritatea cantonala care se ocupa cu forta de munca, sa#si
fundamente$e solicitarea de a an(aIa un roman # numai daca pentru locul de munca
17
respecti% nu a (asit un an(aIat cetatean el%etian sau din celelalte state mem;re @) !15F1"& / si sa solicite
apro;area autoritatii cantonale pentru a an(aIa persoana respecti%a !roman.;ul(ar&<
6n ca$ul unui raspuns po$iti% din partea autoritatii cantonale, cetateanul roman definiti%ea$a contractul de
munca cu an(aIatorul el%etian si depune actele pentru o;tinerea unui permis de munca in )l%etia <
L$&r".ori inde(endeni
7ondi5ia acceptrii cet5enilor @) ce desfDoar acti%it5i lucrati%e independente presupune acoperirea
acti%it5ii economice din resurse proprii Di pe riscul acestora. Zn perioada de instalare se acord un permis
de Dedere temporar %ala;il 6#8 luni. @lterior, Cn msura Cn care se poate demonstra c lucrtorul
independent este capa;il s desfDoare respecti%a acti%itate, se solicit eli;erarea unui permis de Dedere
%ala;il 5 ani. Sunt considerate do%e$i ale unei acti%it5i independente e*trasul contului ;ancar, certificatul
de Cnre(istrare a unei companii, e*trasul asi(ur rii sociale sau e*trasul pl5 ii impo$itelor. 1ucrtorii
independen5i ;eneficia$ de dreptul la mo;ilitate ocupa5ional Di (eo(rafic Di de dreptul la ocuparea unui
loc de munc, atunci cKnd decid s renun5e la acti%itatea independent.
F$rniBarea de ser!i&ii .ransfron.aiere
+cordul de li;er circula5ie a persoanelor @)#)l%e5ia pre%ede o li;erali$are limitat a furni$rii de ser%icii
transfrontaliere. Se aplic furni$orilor de acti%it5i lucrati%e independente Di companiilor Cnre(istrate Cntr#o
5ar mem;r @) care furni$ea$ ser%icii Cn 7onfedera5ia )l%e5ian. Perioada acceptat de furni$are a
ser%iciilor este limitat la -" de $ile. Sunt e*ceptate ser%iciile re(lementate prin acorduri ;ilaterale @)#7>,
cum sunt cele de ac2i$i5ii pu;lice, transport rutier, fero%iar D i aerian. Pentru aceste ser%icii sunt eli;erate
permise pentru durata pre%$ut de furni$are, c2iar dac depDeDte -" de $ile. +cti%itatea de ser%icii din
domeniile recrutare de personal sau ser%icii financiare nu intr Cn aceast cate(orie.
Pentru furni$area de ser%icii este necesar o autori$are. 0urni$orii de ser%icii Cn 7onfedera5ia )l%e5ian,
indiferent de durata furni$rii ser%iciilor, sunt o;li(a5i s se Cnre(istre$e la autorit5ile locale Cn termen de 8
$ile de la intrarea pe teritoriul el%e5ian.
0irmele Cnre(istrate Cntr#o 5ar @) pot trimite lucr tori cet5 eni din ter5e 5ri !non#@)& Cn 7onfedera5ia
)l%e5ian, dac respecti%ii an(aIa5i de5in permis de munc pe termen lun( Cn 5ara Cn care este Cnre(istrat
firma respecti%.
De.aii s$(imen.are referi.ore a (ro&ed$ra de an$nare a m$n&i.orior romni de.a'ai .em(orar n
E!eia:
Pentru prestrile de ser%icii de pKn la -" de $ile, lucrtorii romKni !detaDa5i de o firm sau independen5i&
tre;uie s CDi anun5e %enirea Cn )l%e5ia, la autorit5ile locale, cu minim 8 $ile Cnainte de Cnceperea acti%it5ii.
Zn sectoarele : construc5ii, ser%icii le(ate de cultura Di amenaIarea peisaIului, cur5are industrial,
supra%e(2ere Di securitate aceDtia tre;uie s o;5in Cn preala;il, o autori$a5ie de e*ercitare a acti%it5ii din
partea unui Gficiu de =i(ra5ie cantonal. Pentru prestrile de ser%icii de peste -" de $ile, este necesar
solicitarea unui permis de lucru, din numrul contin(entat. Zn ca$ul acti%it5ilor mai scurte de -" de $ile,
muncitorii romKni r mKn asi(ura5i Cn sistemul de sntate romKnesc. Pentru o durata mai mare, este
o;li(atorie afilierea la o casa el%e5ian de asi(urri.
*, Dre(.$ nereBidenior de a a&4iBiiona b$n$ri imobiiare
1e(islatia in materie limitea$ ac2i$i5ia de ;unuri imo;iliare de ctre strini sau de ctre societ5i el%e5iene
su; control strin sau al cror sediu se afl in strintate. Pentru astfel de ac2i$i5ii este necesar, in
principiu, apro;area autorit5ii cantonale competente.
7adrul le(al:
#1e(ea federal din 16.12.1-84, pri%ind ac2i$i5ia de propriet5i de ctre strini< #Grdonanta pe aceeasi
tem, din "1.1".1-84
6nforma5ii pe aceast tem se pot o;5ine accesKnd site#ul Gficiului 0ederal pentru ,usti5ie: NNN.;I.admin.c2
6n lim;a (erman:
Q2emen ^ la titlul LSirtsc2aftM ^ 3rundst:cPerNer; durc2 Personen im +usland. 6n lim;a france$a:
Q2Rmes ^ la titlul L)conomieM ^ +cYuisition d_immeu;les par des personnes ` l_Utran(er.
7onform re(lementrilor le(ale, calitatea de proprietar in )l%etia nu#i confera acestuia dreptul de a o;5ine
autori$a5ie de Dedere in )l%e5ia.
18
10, %ro.e&ia Bona" 'i (ro.e&ia medi$$i
1e(islatia el%etiana cu pri%ire la protectia $onala si a mediului are un caracter modern si asi(ura o
coe*istenta fireasca intre $onele economice dens populate si cele a(ricole si naturale.
7ladirile cu destinatie industriala si comerciala pot fi construite doar in $one ;ine delimitate si special
alocate acestui scop si doar in ;a$a unui permis eli;erat de autoritati, conform le(islatiei in acest domeniu
din cantonul respecti%.
1e(ea federala de protectie a mediului corespunde standardelor europene si are in %edere respectarea
con%entiilor internationale. Ae(lementarile in %i(oare incuraIa$a adoptarea unor solutii care sa im;ine
armonis interesul economic cu (riIa fata de mediu. G importanta particulara este acordata protectiei
lacurilor si a raurilor, proteIarii naturii, proteIarii si conser%arii reliefului, protectiei specificului local. 'e
asemenea, in ceea ce pri%este calitatea aerului, )l%etia se afla pe primele locuri in )uropa.
1e(ea sta;ileste %alorile limita admisi;ile pentru ni%elurile de contaminare ale aerului si solului, pentru
ni%elul de $(omot si cel de %i;ratii, contine re(lementari precise cu pri%ire la circuitul deseurilor si al
su;stantelor periculoase si are la ;a$a principiile pre%ederii si cel al responsa;ilitatii. Bu se impun
te2nolo(ii de control si com;atere a poluarii insa costurile le(ate de pre%enirea sau inlaturarea efectelor
create de a;aterile de la limitele admise sunt suportate de catre a(entul poluator.
6nformatii suplimentare pe tema protectiei mediului: 2ttp:..NNN.umNelt#sc2Nei$.c2
11, %ro.e&ia iberei &on&$rene
Principiul care sta la ;a$a economiei el%etiene este cel al pietei li;ere. 'e aceea, restrictiile de orice natura
care inca mai e*ista in calea li;erei concurente %or fi (radual eliminate. 1e(ea el%etiana antitrust a fost,
inca din 1--5, su;stantial armoni$ata cu re(lementarile din cadrul @), iar modificarile ulterioare, si#au
propus, in principal, eliminarea oricaror posi;ilitati de manifestare a concurentei neloaiale. 7onstituirea de
carteluri nu este inter$isa prin le(e insa orice tendinta de orientare spre actiuni a;u$i%e este monitori$ata si
adusa in fata Iustitiei. 1e(ea federala cu pri%ire la piata locala apara li;era concurenta si asi(ura cadrul
necesar de lupta impotri%a masurilor protectioniste, de orice natura, luate la ni%el cantonal sau comunal.
7omisia pentru 1i;era 7oncurenta poate inter%eni in ca$ul in care e*ista suspiciuni cu pri%ire la aparitia
unor restrictii in calea li;erei concurente si in%esti(2ea$a ca$urile de fu$iuni care pot introduce efecte
ne(ati%e asupra pietei li;ere.
@n alt or(anism de control al pietei este Gficiul pentru Supra%e(2erea Preturilor care are ca sarcina
principala urmarirea e%olutiei preturilor si semnalarea cresterilor a;u$i%e sau mentinerea unor ni%eluri
anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala.
Pentru alte informatii utile pe
NNN.preisue;erNac2er.admin.c2
aceasta tema: NNN.NePo.admin.c2 !7omisia pentru 7onsurenta&
NNN.monsieurpri*.admin.c2 !Gficiul pentru supra%e(2erea preturilor&
12, %ro.e&ia (ro(rie."ii in.ee&.$ae
Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte de$%oltat in )l%etia. Solicitarile de inre(istrare a
patentelor, marcilor sau desenelor se pot depune la 6nstitutul 0ederal pentru Proprietate 6ntelectuala !63)&,
din structura 'epartamentului 0ederal pentru ,ustitie si Politie, care este or(anismul responsa;il cu
protectia drepturilor comerciale si de autor.
6nformatii suplimentare: NNN.i(e.c2 < NNN.eIpd.admin.c2 .
17, -e&.or$ finan&iar5ban&ar
Sectorul ;ancar repre$inta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei el%etiene si a;soar;e
aproape 4% din populatia acti%a. 8ancile el%etiene (estionea$a ;unuri in %aloare de peste 4.4"" miliarde
7>0 dintre care mai mult de Iumatate pro%in din afara )l%etiei. 7u o lun(a traditie in materie de sta;ilitate
economica si financiara manifestata in principal in ni%elul sca$ut al inflatiei, o rata redusa a do;an$ilor si o
moneda nationala puternica si sta;ila, )l%etia este considerata unul dintre importantele centre financiare
interna5ionale !locul 7&.
'esc2iderea unei ;anci, efectuarea de tran$actii cu %alori mo;iliare, mana(ementul fondurilor mutuale,
sunt acti%itati pentru a caror desfasurare este necesara o;tinerea apro;arii 7omisiei 0ederale )l%etiene a
1-
8ancilor / )8K !NNN.e;P.admin.c2 &. 6n comparatie cu alte state, sistemul ;ancar el%etian este mai putin
ri(id din punct de %edere al re(lementarilor.
6n afara celor doua renumite ;anci el%e5iene @8S si 7rUdit Suisse care se numara printre cele mai mari
institutii ;ancare din lume, pe piata ;ancara el%etiana sunt pre$ente multe alte ;anci locale !printre care
;ancile de (estiune a a%erilor / pri%ate ;anPin(& si peste 1"" de institutii financiare straine. 8ancile
cantonale, ;ancile re(ionale si ;ancile de economii Ioaca un rol important in finantarea proiectelor de
in%estitii.
Gr(ani$atia cea mai importanta din sectorul ;ancar el%etian este SNiss 8anPers +ssociation
!NNN.sNiss;anPin(.or( &.
G specificitate a ;ancilor el%etiene este data de protec5ia sferei pri%ate sau aDa numitului asecret ;ancarM,
su;iect de actualitate, care in conte*tul recentei cri$e economice D i financiare interna5 ionale a amorsat
presiunile interna5ionale asupra )l%e5iei !G7'), S@+, @)&. @rmare deci$iei 7onsiliului 0ederal din luna
martie 2""-, )l%e5ia s#a an(aIat s#Di conforme$e politica pri%ind asisten5a administrati% Cn materie fiscal,
potri%it standardelor interna5ionale Cn materie !art. 26 al =odelului de 7on%en5ie G7')&. +u fost ne(ociate,
parafate sau semnate numeroase +corduri ;ilaterale de )%itare a 'u;lei 6mpuneri !+)'6& cu ter5e state,
care includ pre%ederi specifice, Cn acest sens !inclusi% cu AomKnia, intrat Cn %i(oare la "6."7.2"12&.
1<, A&4iBiii ($bi&e
)l%etia este parte la +cordul G=7 asupra +c2i$itiilor 3u%ernamentale care are ca scop li;erali$area pietei
de ac2i$itii pu;lice.
Bu se supun pre%ederilor acordului ac2i$itiile efectuate de catre SNisscom !compania nationala de
telecomunicatii& si 700 !compania nationala de cai ferate&.
7onform le(ii, toate ac2i$itiile pu;lice care intra su; incidenta +cordului G=7 se fac pe ;a$a de licitatie
internationala, anuntul de licitatie se pu;lica in pu;licatia L0oaia oficiala el%etiana de comertM
!LSc2Nei$erisc2ea >andelsamts;lattL S>+8 . L0euille officielle suisse du commerceM 0GS7 !NNN.s2a;.c2
sau NNN.fosc.c2& D i pe portalul 7onfedera5iei conceput D i dedicat e*clusi% sistemului de ac2i$i5ii pu;lice
!NNN.simap.c2&, iar participantii la licitatie, furni$ori locali sau straini, tre;uie sa se ;ucure de tratament
e(al.
6nformatii suplimentare pe tema pietei el%etiene a ac2i$itiilor pu;lice se pot o;tine accesand site#urile
NNN.;esc2affun(.admin.c2 . NNN.;;l.admin.c2 . NNN.simap.c2 .
Piata ac2i$itiilor pu;lice este unul dintre domeniile in care riscurile de coruptie sunt foarte mari. 6n
administratia pu;lica el%etiana coruptia este com;atuta printr#o serie de masuri, care includ, la ni%elul
7onfederatiei, instrumentele urmatoare: 'reptul penal, 7odul de comportare al administratiei federale,
1e(ea si Grdonanta pri%ind personalul 7onfederatiei, 7lau$a de inte(ritate pe piata ac2i$itiilor pu;lice a
7onfederatiei, cursuri si seminarii destinate pre(atirii.formarii cadrelor, 7ontrolul federal al finantelor 7'0
!in ca$uri de suspiciune de coruptie&, sistem de control intern. 6nformatii suplimentare detaliate:
NNN.;;l.admin.c2, cap. Pre%enirea coruptiei.
1=, -is.em$ de im(oBi.e
Sistemul de ta*e si impo$ite in )l%etia este foarte comple* si se caracteri$ea$a prin e*istenta a trei ni%eluri
distincte : federal, cantonal si comunal.
+ceasta ierar2i$are, precum si faptul ca nu e*ista termeni e*acti de definire a unui ca$ specific, fac din
sistemul de impo$itare el%etian unul destul de complicat. 1e(islatia pri%ind impo$itarea precum si cota de
impo$itare difera su;stantial de la canton la canton 'in aceste moti%e, de cele mai multe ori, firmele solicita
autoritatilor care au emis re(ulile, clarificari suplimentare sau apelea$a la ser%iciile unei firme de
consultanta.'etalii despre fiscalitate in )l%etia: NNN.est%.admin.c2 NNN.efd.admin.c2
2"
III, Reaiie e&onomi&e e:.erne ae E!eiei
1, Comer.$ e:.erior
As(e&.e )enerae
1ipsa de materii prime a facut ca economia el%etiana sa fie puternic dependenta de importuri. 6n replic,
produsele industriale reali$ate in )l%etia sunt in marea lor maIoritate, ;unuri de inalta calitate, ceea ce face
ca circa -"% din acestea sa fie e*portate. 1"% dintre firmele mici si 5"% dintre cele miIlocii si mari lucrea$a
pentru e*port. 6n plus una din cinci firme desfasoara in afara )l%etiei acti%itati de distri;utie, de productie sau
de cercetare, pe ;a$a de acord de cooperare, de Ioint#%enture sau prin propria filiala.
7ele mai cunoscute produse el%etiene pe pietele e*terne sunt ceasurile, ciocolata si ;ran$a insa masinile si
ec2ipamentele, aparatura electronica, electrote2nica si produsele c2imice repre$inta mai mult de Iumatate
din %olumul e*porturilor. )l%etia este unul dintre cei mai renumiti e*portatori de masini unelte de preci$ie,
masini te*tile si de prelucrare a 2artiei, ascensoare si escalatoare. )ste de remarcat ca foarte multe dintre
componentele acestor masini sunt importate.
'e asemenea, )l%etia e*celea$a si la e*portul de ser%icii : consultanta in (estiune, domeniul asi(urarilor si
turismul.
6n (eneral, cu cate%a e*ceptii, in )l%etia se poate importa sau e*porta aproape orice. )*ista totusi situatii in
care, pentru anumite tipuri de produse este necesara o;tinerea unei autori$atii speciale de import . e*port.
6mportul unor produse este contin(entat sau c2iar inter$is.
E!o$ie 'i reB$.a.e n 2011
+precierea puternic a monedei locale / francul el%e5ian !7>0& Cn raport cu dolarul american Di mai ales cu
moneda euro, coro;orat cu o de(radare a conIuncturii economice la ni%el (lo;al, au influen5at Cntr#o
anumit msur ne(ati%, e%olu5ia comer5ului e*terior al )l%e5iei Cn 2"11.
E:(or.$rie e!eiene au crescut cu numai I2J0 comparati% cu perioada similar din 2"1", atin(Knd 1*?0>
miiarde C@F 1&&a, 1>< miiarde E$ro2, ceea ce repre$int o %aloare mai mic cu - miliarde 7>0 fa5 de
ni%elul record Cnre(istrat Cn 2""8.
E:(or.
Miioane C@F
Variaie J ra(or. &$ (erioada
simiar" din an$ an.erior
Jaloare
Jaloare real
nominal
Qrimestrul 6 2"11
4-.-42
5,7
14,4
Qrimestrul 66 2"11
5"."8-
2,5
1","
Qrimestrul 666 2"11
47."52
#",-
5,8
Qrimestrul 6J 2"11
5".4-"
1,2
4,4
sursa: Administraia Federal a Vmilor
E7ifrele nu includ Di aIustrile se$oniere !numrul $ilelor lucrtoare&
E:(or.
Miioane C@F
Variaie J ra(or. &$ (erioada
simiar" din an$ an.erior
Jaloare
Jaloare real
21
nominal
+nul 2""-
18".544
#12,5
#14,4
+nul 2"1"
1-4.48"
7,2
7,4
An$ 2011
1*?,=?2
201
+01
sursa: Administraia Federal a Vmilor
Zn ceea ce pri%eDte structura exportului, se constat o e%olu5ia Cn trei trepte. 6ndustria orolo(eriei a
Cnre(istrat o creDtere puternic !F1-%&, de cca. 4 miliarde 7>0, urmat la mare distan5 de alte trei
sectoare de e*port: industria metalur(ic !F2,2%&, industria maDinilor Di ec2ipamentelor electrice !F1,2%& Di
industria produselor alimentare, ;uturilor Di tutunului !F",6%&.Qoate celelalte sectoare de e*port au
Cnre(istrat scderi comparati% cu 2"1", Cn frunte cu industria c2imic Di farmaceutic !#1,7%&, principala
ramur la e*portul el%e5ian.
7lasamentul e*porturilor pe (rupe Di cate(orii de mrfuri, Cn anul 2"11, se pre$int astfel:
Produse ale industriei c2imice Di cone*e !74.64- milioane 7>0&<
=aDini Di ec2ipamente electrice Di electronice !46.855 milioane 7>0&<
Produse ale industriei orolo(eriei !1-.278 milioane 7>0&<
6nstrumente de preci$ie !14."11 milioane 7>0&<
Produse metalur(ice !14."24 milioane 7>0&<
Produse alimentare, ;uturi Di tutun !7.414 milioane 7>0&<
8iIuterii Di alte articole !6.242 milioane 7>0&<
7urent electric / !5.554 milioane 7>0&<
Je2icule de transport !inclusi% aeronautice Di fero%iare& / !4.654 milioane 7>0&.
Statistic e%iden5ia$ faptul c industria chimic i farmaceutic, respecti% industria mainilor,
echipamentelor electrice i electronice / rmKn cele mai puternice ramuri industriale el%e5iene, care dispun
Di de un (rad ridicat de orientare ctre e*port.
rientarea !eo!rafic a e*porturilor Cn anul 2"11, reliefea$ o creDtere ctre maIoritatea destina5iilor de
e*port !cu e*cep5ia +fricii&, plasKnd pe primul loc la dinamica li%rrilor continentul asiatic !F-,6%&, urmat de
Gceania Di +ustralia !F6%& Di +merica de Bord !F2,2%&.
1i%rrile ctre )uropa s#au diminuat cu #",2%, din care ctre @) cu #",7%,
1a ni%el ;ilateral, se remarc dinamismul e*porturilor ctre: 6rlanda !F44,8%&, urmate de )miratele +ra;e
@nite !F26,1%&, 72ina !F1-,2%&, >on(#Kon( !F18,8%&, 6ndia !F15,2%&, QaiNan !F14,4%& Di 0edera5ia Aus
!F12,8%&. 7reDteri importante la e*portul el%e5ian s#au Cnre(istrat Di pe rela5iile: Ka$a2stan !F56,8%& Di
+$er;aidIan !F47,4%&, Cns ponderea lor Cn total e*porturi este relati% sc$ut.
Aeduceri semnificati%e s#au Cnre(istrat pe rela5iile cu: 3recia !#14,5%&, Portu(alia !#14,7%&, Glanda !#
1",7%&, =area 8ritanie !#-,1%& Di Spania !#-%&, iar din afara )uropei: 8ra$ilia !#4,8%& Di =e*ic !#2%&.
Zn ceea ce pri%eDte e*portul ctre principalele economii europene, care sunt Di principalii parteneri
comerciali ai )l%e5iei se constat o creDtere de F5,5% ctre 3ermania !principalul partener comercial al
)l%e5iei& Di de F",6% ctre 6talia !locul 2&. Pe rela5ia cu 0ran5a, care repre$int al 4#lea partener comercial
al 5rii cantoanelor se remarc o scdere de #5,1%.
Im(or.$rie n E!eia au cunoscut Cn anul 2"11 o sta(nare, comparati% cu aceiaDi perioad din 2"1",
atin(Knd aceiaDi %aloare de 1?70? miiarde C@F 1&&a, 1<< miiarde E$ro2,
Im(or.
Miioane C@F
Variaie J ra(or. &$ (erioada
22
simiar" din an$ an.erior
Jaloare
Jaloare real
nominal
Qrimestrul 6 2"11
44.8""
6,8
7,5
Qrimestrul 66 2"11
44.-"7
#1,1
2,"
Qrimestrul 666 2"11
41.745
#2,2
",-
Qrimestrul 6J 2"1"
44.274
#4,7
#2,8
sursa: Administraia Federal a Vmilor
E7ifrele nu includ Di aIustrile se$oniere !numrul $ilelor lucrtoare&
6mporturile de produse ener(etice au fost sin(urele care au Cnre(istrat creDteri !F11%&, restul (rupelor de
mrfuri terminKnd Cn scdere: ;unuri Di ec2ipamente !#5,5%&, ;unuri de consum !#4%&, materii prime Di
produse semifinite !#1,1%&.
7lasamentul importurilor pe (rupe Di cate(orii de mrfuri Cn anul 2"11, se pre$int astfel:
8unuri de consum !75.118 milioane 7>0&<
=aterii prime Di produse semifinite !42.5"- milioane 7>0&<
8unuri Di ec2ipamente !4".85" milioane 7>0&<
Produse ener(etice !15.24- milioane 7>0&.
Pe "one !eo!rafice s#au Cnre(istrat creDteri semnificati%e la importurile din +merica 1atin !F7%&, Cn timp
ce li%rrile din @) au crescut Cntr#un ritm modest !F1%&,. 1a polul opus s#au plasat importurile din +merica
de Bord Di +sia, care au sc$ut cu #6%.
1a ni%el ;ilateral, importurile din Ka$a2stan s#au maIorat cu F78% !petrol&, urmate de cele din 6ndia cu
F15,2%, 8ra$ilia !F8,2%&, Suedia !F7,2%& Di Polonia !F6,5%&.
1a polul opus, cele mai mari mari reduceri la import, au fost consemnate pe urmtoarele rela5ii: +$er;aidIan
!#54,6%&, 7anada !#44,6%&, Ausia !#27,4%& Di )miratele +ra;e @nite !#22,2%&, iar din spa5iul comunitar:
3recia !#47,1%&, 0inlanda !#14,6%&, =area 8ritanie !#8,7%& Di @n(aria !#8,2%&.
6mporturile Cn )l%e5ia dinspre principalele economii europene !Di principalii parteneri comerciali ai acesteia&
au cunoscut creDteri apropiate, respecti% cu F4% din 6talia, F2% din 3ermania Di F1,7% din 0ran5a.
-od$ baanei &omer&iae a Cnre(istrat Cn anul 2"11 $n no$ e:&eden. re&ord0 de a(roa(e 2< miiarde
C@F 1&&a, 20 miiarde E$ro2, mai mare cu 4 miliarde 7>0 fa5 de cel din 2"1" !F22%&.
-od$ &omer&ia .rimes.ria
Miioane C@F
Vaoarea nomina"
Qrimestrul 6 2"11
5.142
#4,1
Qrimestrul 66 2"11
6.182
48,8
Qrimestrul 666 2"11
5.4"6
11,2
Qrimestrul 6J 2"11
7.216
45,6
sursa: Administraia Federal a Vmilor
-od$ &omer&ia an$a
Miioane C@F
Vaoarea nomina"
+nul 2""-
2".447
4,6
+nul 2"1"
1-.48-
#4,2
An$ 2011
27,+<>
220<
sursa: Administraia Federal a Vmilor
24
2, In!es.iii dire&.e ae E!eiei n s.r"in".a.eA in!es.iii s.r"ine n E!eia
Jolumul in crestere al in%estitiilor directe si financiare
marcanti ai mondiali$arii economiei. 7resterea in%estitiilor
mai ridicate a intreprinderilor.
transfrontaliere repre$inta unul dintre factorii
directe constituie si o reflectare a mo;ilitatii tot
a2 In!es.iii dire&.e ae E!eiei n s.r"in".a.e 1da.e dis(onibie 20102
6ntreprinderile el%etiene au in5eles rapid a%antaIele Di poten5ialul in%esti5iilor Cn strintate. )l%e5ia face
parte din primele 2" de 5ri, atKt ca in%estitor Cn strintate, cKt Di ca destina5ie a in%esti5iilor strine.
Jolumul in%esti5iilor el%e5iene Cn strintate se ridica Cn anul 2"1", la suma de 877,7 miliarde 7>0:
##n sectorul manufacturier: 4"2,1 miliarde 7>0, din care # c2imie Di mase plastice 16%, construc5ii de
maDini, prelucrarea metalului 5,7%, electronic, ener(ie, optic Di orlo(erie 4,6%, te*tile Di Cm;rcminte
2,5%, alte ramuri industriale si constructii -,5%<
##n sectorul ser$iciilor: 575,5 miliarde 7>0, din care # companii financiare si 2oldin( 41,2%, sector ;ancar
-,6%, asi(urari 14,4%, comert 5,2%, transporturi Di comunica5ii 1,4%, alte ser%icii 1,4%:
Re(ar.iia )eo)rafi&" a in!es.iiior e!eiene 1n miiarde C@F2
Kone )eo)rafi&e
9o.a in!es.iii
9o.a
+??0?
)uropa
426,1
#@)
476,2
#7elelalte 5ri europene
4-,8
##Romnia !date 2""-&
2012
+merica de Bord
2"8,4
+merica 7entrala si de Sud
146,5
+sia
7-,6
+frica
11,7
+ustralia.Gceania
15,1
sursa:
%anca &aional a El$eiei
Efe&.i!$ de (ersona a n.re(rinderior e!eiene n s.r"in".a.e
Kone )eo)rafi&e
9o.a (ersona
!mii an(aIati&
9o.a
2,>>7
)uropa
1.4"6
#@) 27
1.175
#7elelalte 5ri europene
141,5
55Romnia !date 2""-&
210+
+merica de Bord
4-1,8
+merica 7entrala si de Sud
251,1
+sia
561,4
24
+frica
1"5,2
+ustralia.Gceania
46,8
sursa: %anca &aional a El$eiei
b2 In!es.iii s.r"ine dire&.e n E!eia 1da.e dis(onibie 20102
1a sfKrDitul anului 2"1", %olumul in%esti5iilor strine directe Cn )l%e5ia se ridica la suma de 525,5 miliarde 7>0,
iar numrul de an(aIa5i la 424.484 persoane.
%ro!eniena )eo)rafi&"
Vo$m in!es.iii s.r"ine n
%ersona$ n.re(rinderior
E!eia
s.r"ine n E!eia
!miliarde 7>0&
!mii an(aIa5i&
9o.a
=2=0=
<270<
)uropa
448
447,1
#@) 27
428
444,4
#7elelalte tari europene
-,8
4,8
+merica de Bord
7-,4
56,5
+merica 7entrala si de Sud
1,7
7,2
+sia, +frica, +ustralia.Gceania
6,4
12,5
sursa: %anca &aional a El$eiei
IV, Reaiie e&onomi&e ae E!eiei &$ Romnia
a, Cadr$ ;$ridi&
'e la 1 ianuarie 2""7, odata cu aderarea Aomaniei la @niunea )uropeana, relatiile economice si comerciale
romano # el%etiene se derulea$a in ;a$a cadrului Iuridic al relatiilor dintre )l%etia si @), respecti%
A&ord$ de iber s&4imb in.re Confedera.ia E!e.iana si Com$ni.a.ie E$ro(ene0 din 1-72, apro;at prin
referendum popular la "4.12.1-72<
A&ord$rie bia.erae I, mentionate la cap. 6.4<
A&ord$rie bia.erae II, mentionate la cap. 6.4.
+lte acorduri si con%entii ;ilaterale importante:
A&ord5&adr$ n.re Consii$ Federa E!eian 'i L$!ern$ Romniei (ri!ind im(emen.area %ro)ram$$i
de &oo(erare e!eiano5romn (en.r$ red$&erea dis(ari."ior e&onomi&e 'i so&iae n Uni$nea
E$ro(ean", semnat la 8erna, la 7 septem;rie 2"1" Di lansat la 8ucureDti la 25 martie 2"11.
Con!enia n.re Romnia 'i Confederaia E!eian" (ri!ind e!i.area d$bei im($neri &$ (ri!ire a
im(oBi.$ (e !eni. 'i a!ere, semnat la 25.1".1--4 Di intrat Cn %i(oare la 27.12.1--4. 1a 28."2.2"11 a fost
semnat la 8ucureDti Di %ro.o&o$ de amendare a Con!eniei !Cn conformitate cu pre%ederile articolului 26 al
=odelului de 7on%en5ie G7')&, semnat la 28."2.2"11 Di intrat Cn %i(oare la data de > i$ie 2012<
A&ord (ri!ind (romo!area 'i (ro.e;area re&i(ro&" a in!es.iiior, semnat la 25.1".1--4 Di intrat Cn %i(oare la
4"."7.1--4 !1e(ea 4" .17."6.1--4, =G 161.26."7.1--4&.
b, E!o$ia s&4imb$rior &omer&iae romno5e!eiene 'i an)a;amen.$ in!es.iiona e!eian n Romnia
25
)l%etia este unul dintre partenerii comerciali importan5i ai AomKniei.
#Vo$m$ .o.a al comer5ului ;ilateral Cn anul 2"11 a atins suma de 7"6,- milioane )uro !F2,5% comparati%
cu 2"1"&<
#E:(or.$ romKnesc a atins %aloarea de cca. 4"" milioane )uro, Cnre(istrKnd o creDtere fa5 de 2"1", de
F15,4-%<
#Im(or.$ nostru din )l%e5ia s#a cifrat la 4"7,4 milioane )uro, cee ce repre$int o diminuare fa5 de 2"1",
de cca. 5,4%<
-od$ baanei &omer&iae a continuat sa fie defa%ora;il 5rii noastre !#1"7,7 milioane )uro&< %onderea
E!eiei in comertul e*terior al AomKniei !conform statisticii romKneDti&:
#la e*port !romKnesc&: 2,4% !Cn comer5ul cu 5 rile e*tracomunitare&< #la import !Cn AomKnia& : 2,7% !Cn
comer5ul cu 5rile e*tracomunitare&<
6n Ane:a 7 este pre$entat e%olu5ia sc2im;urilor comerciale romKno#el%e5iene Cn perioada 1-8-#2"12E
!date pro%i$orii # - luni&.
-.r$&.$ra &omer$$i romno5e!eian:
7onform statisticii romKneDti, la e:(or.$ romnesc Cn )l%e5ia, in anul 2"11, ponderile cele mai importante
le#au detinut (rupele de marfuri:
#maDini, aparate, ec2ipamente electrice 26,1%< #%e2icule Di ec2ipamente de transport 15,2%, #produse
minerale 14%<
#metale Di articole metalice 8,-%< #mo;il, articole de interior D i sporti%e 8%, #materii te*tile Di articole din
acestea 8%<
1a im(or.$ romKnesc din )l%e5ia, predominante au fost urmatoarele (rupe de marfuri:
#produse ale industriei c2imice si cone*e !farmaceutice& 67,7%< #masini, aparate, ec2ipamente electrice
15,6 %<
7ele dou (rupe de mrfuri repre$int 84,4% din totalul importurilor din )l%e5ia.
)l%e5 ia repre$int unul dintre (rin&i(aii in!es.i.ori s.r"ini n Romnia, ocupKnd la 4" septem;rie 2"12,
locul 10, Cn clasamentul in%estitorilor strini, cu o %aloare a capitalului social su;scris de *1101 miioane
e$ro Di un numr de 2,7<+ societ5i comerciale !conform statisticii GBA7, la 4"."-.2"12&.
Printre sectoarele Cn care s#au reali$at in%esti5ii se numr: sectorul materialelor de construc5ii,
telecomunica5ii, ener(etic, industria alimentar, $oote2nie, c2imie Di petroc2imie etc.
Principalii in%estitori el%e5ieni Cn AomKnia sunt: >olcim / cel mai mare in%estitor !ciment&, SNisspor, SiPa
!materiale construc5ii&, +88 !ener(ie&, +meropa, 3reenfi;er !petroc2imie&, Bo%artis#Sando$, Aoc2e,
>el%etica Profarm !farmaceutic&, BestlU, 1bderac2, Paco%is, Karpaten =eat !industria alimentar&, P2ilipp
=orris !tutun&, AiePer !Cncl5minte&, Seco, Sefar !industria te*til&, Ain(ier, )dipress !pres& etc.
&, Con.rib$ia finan&iar" e!eian" C A&ord$ &adr$ n.re Consii$ Federa E!eian ' i L$!ern$
Romniei (ri!ind im(emen.area %ro)ram$$i de &oo(erare e!eiano5romn (en.r$ red$&erea
dis(ari."ior e&onomi&e 'i so&iae n Uni$nea E$ro(ean"
7onsiliul 0ederal a 2otrKt e*tinderea, pentru AomKnia Di 8ul(aria a pre%ederilor 1e(ii pri%ind contri;u5ia
financiar el%e5ian destinat noilor mem;ri ai @) !Cn ;a$a =emorandumului de 6n5ele(ere con%enit cu
@niunea )uropean &. Suma alocat celor dou 5ri este de 257 milioane 7>0, din care AomKniei Ci re%in
181 milioane 7>0, su; forma creditului#cadru apro;at de ctre Parlamentul el%e5ian la sfKrDitul lui 2""-
6mplementarea contri;u5iei financiare el%e5iene acordat AomKniei este re(lementat prin +cordul#cadru
;ilateral, semnat la 8erna, la 7 septem;rie 2"1" Di lansat oficial la 8ucureDti, la 25 martie 2"11. Printre
domeniile de interes definite Cn noul acord se afl Di sectoare economice, precum: mediul Di infrastructura,
promo%area sectorului pri%at.
IM%GR9AN9: 6nforma5ii pri%ind accesarea fondurilor de coe$iune el%e5iene se pot o;5ine de la =inisterul
0inan5elor Pu;lice / @nitatea Ba5ional de 7oordonare: 'irec5ia 3eneral Pre(tire )7G06B Di +sisten5
26
7omunitar, Str. +polodor, Br. 17, Sector 5, 8ucureDti, 7od "5"741, Qel.: F4" 21 41- -8 58 . 0a*: F4" 21
415 14 66, )#mail: sNiss.contri;utioncmfinante.ro . NNN.mfinante.ro Di :
#iro$ Con.rib$ iei E!eiene din cadrul +m;asada )l%e5 iei la 8ucureDti, Str. 3ri(ore +le*andrescu, Br.
16#2", Sector 1, 8ucureDti, 7od "1"626, Qel.: F4" 21 2"6 16 8", 0a*: F4" 21 2"6 16 2",
)#mail: ;uParestceda.admin.c2
d, G(or.$ni."i (en.r$ e:(or.$ (rod$seor romnes.i (e (iaa e!eian"0 .endine 'i (ers(e&.i!e ae
(ieei
Ma'ini0 a(ara.e0 e&4i(amen.e ee&.ri&e
6n ultimii ani tendinta firmelor industriale europene de a#si concentra acti%itatea pe acti%itatea de ;a$a s#a
accentuat, furni$area de componente si su;ansam;le re%enind din ce in ce mai mult producatorilor
speciali$ati !sectorul su;furni$are . su;contractin(&.
3lo;ali$area economiei a condus in (eneral la cresterea presiunii pe preturi si in consecinta la reorientarea
producatorilor europeni catre importurile de componente si su;ansam;le din tarile central si est europene.
6n industria de autoturisme europeana se importa anual componente si accesorii in %aloare de $eci de
miliarde @S'. Bumai in )l%etia, importul anual de accesorii si componente auto depaseste 5"" milioane
@S'.
'e asemenea, industria constructoare de masini, electronica si electrote2nica repre$inta un sector
important pentru economia el%etiana. =area maIoritate a firmelor el%etiene recur( la su;contractare in
proportie de circa 5"%.
6n opinia noastra, conIunctura actuala crea$a perspecti%e fa%ora;ile e*portului romanesc de piese turnate
si forIate, constructii metalice, su;ansam;le mecanice, matrite, componente electrice si electronice.
O buna oportunitate de promovare a industriei romanesti de componente si subansamble
este SwissTech-Basel (www.swisstech.com), cel mai mare targ specializat din Elvetia,
consacrat in totalitate subcontractarii de componente si subansamble care este organizat din
doi in doi ani.
sociatia elvetiana pentru constructii de masini, electrotehnica, electronica si prelucrarea
metalului
S!"SS#E# $ %ie Schweizerische #aschinen-, Ele&tro- und #etall-"ndustrie, 'irchenweg (,
)ost*ach, +,--./0 12rich, Tel. 3(4 ((-/-( (4 44, 5a6 3(4 ((-/-( (0 (0, www.swissmem.ch,
in*o7swissmem.ch
Confe&ii 'i ar.i&oe de mbr"&"min.e
6mportul el%etian se ridica anual la cca. - miliarde franci el%e5ieni. 6n )l%etia, se(mentul de %arsta cel mai
important pe piata de te*tile / im;racaminte este repre$entat de persoanele cu %arste intre 25 / 5" ani.
0actorii determinanti pentru deci$ia cumparatorului el%etian sunt in ordine calitatea, functionalitatea, pretul
si desi(n#ul.
=odalitatea cea mai comuna de patrundere pe aceasta piata este prin intermediul unui a(ent, o companie
locala cu e*perienta in domeniu care poate spriIini e*portatorul in promo%area produsului si de$%oltarea
pietei. =area maIoritate a acestor firme de a(entura au retea proprie de ma(a$ine speciali$ate sau detin
retele de distri;utie a produselor catre raioanele de te*tile # im;racaminte din ma(a$inele (enerale mari,
;outiYue#uri sau catre ma(a$inele de confectii speciali$ate. =ulte firme de a(entura sunt pre$ente cu
s2oNroom si ;irouri in cadrul LQ=7 / Qe*tile and 0as2ion 7enterM din 9uric2 !2ttp:..NNN.tmc.c2& , un centru
de %an$ari an(ros, unic in )l%etia, destinat produselor te*tile si articolelor de im;racaminte. Pe o suprafata
de peste 4"."""m
2
, circa 45" de firme, care repre$inta e*clusi% unul sau mai multi furni$ori, e*pun in Iur
de 15"" de marci.colectii de articole te*tile, confectii, accesorii, incaltaminte.
Parte dintre detailistii importanti, in special cei speciali$ati in desfacerea articolelor de im;racaminte cu
preturi mici, au inceput sa renunte la %eri(a intermediara, si sa importe direct de la producator.
G tendinta importanta a pietei el%etiene !europene in (eneral& este de crestere a cererii de tesaturi si
confectii e*ecutate din tesaturi din fi;re naturale !in, canepa, ;um;ac&.
27
Printre modalitatile posi;ile de stimulare a e*porturilor de te*tile si articole de im;racaminte romanesti pe
piata el%etiana se numara:
acordarea unei atentii sporite tendintei pietei europene de orientare din ce in ce mai accentuata catre
tesaturile din fi;re naturale !in si canepa&.
implicarea asociatiilor patronale de ramura in sta;ilirea de contacte cu asociatiile similare el%etiene:
Federa.ia E!e.iana din Ind$s.ria 9e:.ia
Federa.ia Comer&ian.ior E!e.ieni
Qe*til%er;and Sc2Nei$ QJS
!Jereini(un( des Sc2Nei$erisc2en 6mport# und
8eet2o%enstrasse 2"
3ross2andels JS63&
8o* 2-""
3:terstrasse 78< Postfac2
8"22 9uric2
7> # 4"1" 8asel
Qelefon F41 !"&1 28- 7- 7-
Qel: F41 !"&61 228 -" 4"
0a* F41 !"&1 28- 7- 8"
0a*: F41 !"&61 228 -" 4-
www.swisste6tiles.ch
NNN.%si(.c2
Uni$nea E!e.iana Moda
-&4HeiBeris&4er Mode)eHerbe5Verband
@nion Suisse des mUtiers de la mode
3uten;r:nnenNe( 24
7>#4125 Qoffen
Qel. F41 41#81- 52 17
0a* F41 41#81- 52 87
NNN.sm(%#usmm.c2
Mobiier si ar.i&oe de in.erior
Piata el%etiana de mo;ila si articole de interior este estimata la circa 4,5#4,6 miliarde franci el%e5ieni, din
care importul repre$inta circa 4 miliarde franci.
'in anali$a datelor statistice re$ulta ca o treime din piata este data de partea france$a a )l%etiei, centrul si
estul !$onele de lim;a (ermana& repre$entand restul de doua treimi.
Principalii furni$ori pentru mo;ilierul importat sunt 3ermania si 6talia care asi(ura fiecare circa 4"% din
totalul importurilor de mo;ila si accesorii.
7a material, cumparatorul el%etian prefera mo;ilierul din lemn com;inat cu sticla, piatra sau metal. Se
remarca o scadere importanta in preferinte a o;iectelor de mo;ilier la confectionarea carora se utili$ea$a
materiale plastice.
)*ista oportunitati de de$%oltare a se(mentului de piata in urmatoarele su;#sectoare :
mo;ila din lemn, inclusi% mic mo;ilier si articole de decoratiuni interioare si accesorii, mo;ilier de (radina,
panouri din lemn masi% pentru mo;ilier, usi pentru dulapuri de ;ucatarie, trepte pentru scari din lemn
elemente din lemn pentru confectionarea de usi si ferestre
Su;#sectorul mo;ilierul pentru ;irou este estimat la circa 8"" milioane 7>0. Productia el%etiana de mo;ilier
de ;irou si de scaune nu reuseste sa satisfaca cererea.
'istri;utia si %an$area cu amanuntul se fac prin intermediul retelelor speciali$ate. 7irca o treime din
mo;ilierul de pe piata el%etiana este %andut in sistemul dcas2#and#carrOd, adesea de$asam;lat.
=odalitatile posi;ile de de$%oltare a pietei sunt asemanatoare cu cele enumerate anterior !confectii si
articole de im;racaminte&.
Aso&ia.ia E!e.iana din Ind$s.ria Mobiei
Jer;and der Sc2Nei$er =e;elindustrie !S)=&
Aso&ia.ia E!e.iana a Comer&ian.ior de Mobia
)insc2la(Ne( 2,
Postfac2 116,
Sc2Nei$erisc2er =e;elfac2%er;and S=0J
7>#4-42 1ot$Nil
+ssociation Suisse du BU(oce de
Qel.: F41
62#-1-
72
42,
lf+meu;lement +SB+
0a*: F41
62#-1-
72
4-
=on;iIoustrasse 46
2ttp:..NNN.sem.c2
Postfac2 6442
7>#4""1 8ern
28
Qel: F41 41#48" 54 52
0a*: F41 41#481 "4 57
e#mail: ;(utPnec2tcad%o%er;.c2
E&4i(amen.e de &a&$ 'i a(i&aii sofHare
)l%etia se numara printre cele mai informati$ate tari la ni%el mondial.
6n ciuda dimensiunii relati% reduse, piata el%etiana este pri%ita ca o piata foarte atracti%a, competiti%a si in
continua de$%oltare. Bi%elul foarte ridicat de informati$are este datorat in ;una parte de$%oltarii sectoarelor
industriale cu un (rad ridicat de automati$are cum ar fi in(ineria mecanica, industria c2imica si cea a
instrumentelor de preci$ie precum si sectorului ser%iciilor !turism, ;anci si asi(urari&, domenii a caror
competiti%itate la ni%el mondial este strans le(ata de implementarea de solutii 2ardNare si softNare de
ultima (eneratie.
'e asemenea, )l%etia este tara unde isi au sediul numeroase or(ani$atii internationale si corporatii
multinationale, acestea contri;uind la cresterea cererii in domeniul te2nolo(iei comunicatiilor.
'e asemenea, e*ista o tendinta de crestere a cererii de solutii softNare inte(rate care sa conduca la
cresterea producti%itatii, prin procesarea automata a datelor si control automat al proceselor te2nolo(ice si
implicit, la reducerea costurilor de operare. Solutiile Ne;, multitasPin(, multimedia, procesare de date si
ima(ini, desPtop, e#mail, 7+'.7+=.7+1 din domeniul in(ineriei se numara printre cele mai solicitate
produse softNare pe piata el%etiana.
Aso&ia.ia e!e.iana (en.r$ I9 M C
SNiss67Q / Sc2Nei$erisc2er Jer;and der 6nformations# und KommuniPationstec2nolo(ie 8adstrasse 7
7>#54"" 8aden
Qel. F41 56#2"4 -" 6"
0a* F41 56#2"4 -" 66 NNN.sNissict.c2
%rod$se #IG
7onform estimarilor, in urmatorii 15#2" de ani peste 5"% din populatia )l%etiei se %a situa peste %arsta de
5" de ani. +ceasta %a repre$enta un se(ment de piata !cetateni cu %arste cuprinse intre 5"#7" de ani& cu o
mare putere de cumparare, format din clienti dispusi sa aloce ;una parte din %enituri pentru procurarea
produselor alimentare naturale, calitati% superioare si sanatoase, de natura or(anica.
6n acelasi timp, consumatorii tineri sunt atrasi de produse alimentare din cate(oria dNellnessd. 6n aceste
conditii se poate anticipa o tendinta de crestere a cererii de produse or(anice, destinate dietelor
alimentare.
Pe de alta parte, (radul de educatie ridicat al cumparatorului el%etian relati% la pro;lemele de mediu si
efectele poluarii c2imice asupra sanatatii umane, %or conduce, de asemenea, la orientarea politicii a(ricole
catre stimularea culturilor de produse or(anice.
6n (eneral distri;utia si desfacerea produselor or(anice se poate face prin intermediul celor doua mari
lanturi locale de supermaPet#uri, 7oop si =i(ros, care au inceput %an$area de produse marca 8io, in
raioane speciali$ate, inca din anii -", ceea ce face ca pretul de %an$are a acestor produse sa fie accesi;il
pentru un se(ment cat mai lar(a de consumatori. 6n ultimii ani, e*tinderea re5elelor de ma(a$ine ale unor
retaileri strini !+ldi, 1idl& a antrenat si comerciali$area de produse ;io, de pro%enien5 local sau
comunitar.
'in punct de %edere le(islati%, )l%etia si#a armoni$at re(lementarile interne cu cele comunitare pri%ind
certificarea or(anic, dar pe pia5a intern func5ionea$ si o asocia5ie profesional intitulat M86G S@6SS)M,
care se ocup Cn (eneral, cu certificarea produselor or(anice locale si care impune standarde foarte inalte,
mult peste cele le(islati%e.
'eDi, re(lementrile oficiale nu impun conformarea !produselor or(anice locale sau din import& la
standardele asocia5iei 86G S@6SS), Cn practica numeroDi productori Di c2iar distri;uitori !retaileri& au optat
pentru sistemul de certificare al asocia5iei respecti%e !e*. lan5ului 7GGP / pentru marca proprie
MBaturaplanM&.
2-
Bu sunt sta;ilite cote speciale pentru importul de produse or(anice in raport cu importurile de produse
con%entionale.
Bu e*ista un re(im diferentiat al ta*elor %amale care se aplica la importul de produse or(anice fata de cele
con%entionale
Pretul produselor de natura or(anica este in (eneral mai ridicat decat al celor con%entionale in special
datorita costurilor de productie si de distri;utie mai ridicate, maIoritatea consumatorilor acceptand diferente
de pret cu 1"#4"% mai mari pentru produsele or(anice.
+sociatia el%etiana pentru a(ricultura ;iolo(ica 86G S@6SS)
Jereini(un( Sc2Nei$er 8ioland;au#Gr(anisationen . +ssociation suisse des or(anisations d_a(riculture
;iolo(iYue, =ar(aret2enstrasse 87, 7>#4"54 8asel, Qel. F41 61#485 -6 1", 0a* F41 61#485 -6
112ttp:..NNN.;io#suisse.c2
2ttp:..NNN.sippo.c2.internet.osec.en.2ome.import.pu;lications.food.2tmlg7ontentSlot572-" =63AGS +3
!NNN.mi(ros.c2&
7GGP !NNN.coop.c2& +1'6 Sc2Nei$ !NNN.aldi.c2&
4"
V, Cons.i.$irea $nei firme in E!e.ia
7a re(ul (eneral, li;ertatea comer5ului si acti%it 5ilor industriale, (arantat prin 7onstitu5ia el%e5ian,
permite oricrei persoane, inclusi% nere$iden5ilor, s opere$e o afacere Cn )l%e5ia, s#Di Cnfiin5e$e o
companie sau s de5in interese in una e*istent. 7onform acordului pri%ind li;era circula5ie a persoanelor
!e*tins pentru AomKnia Di 8ul(aria, la 1 iunie 2""-&, un Cntreprin$ tor.antreprenor independent poate
lucra, de asemenea, Cn )l%e5ia, fr un permis de Dedere !permis 7&. Permisul de Dedere !permis 8& cu
%ala;ilitate de 5 ani este de aIuns. 7u oca$ia Cnre(istrrii la sosirea Cn )l%e5ia !are caracter o;li(atoriu # la
Gficiul 7antonal de =i(ra5ie&, antreprenorul tre;uie totuDi, s fie Cn msur s aduc do%e$i le(ate de
planificarea e*isten5ei acti%it5ii lucrati%e !aductoare de %enituri&. +cest lucru se poate face prin
pre$entarea unui numr de QJ+, al unei Cnre(istrri la un re(istru profesional sau la o asi(urare social, iar
Cn situa5ia Cntreprin$ torului independent # un plan de afaceri, cifre conta;ile sau do%ada Cnre(istrrii la
Ae(istrul 7omer5ului !din cantonul respecti%&. Gficiile 7antonale de =i(ra5ie furni$ea$ informatii
suplimentare pri%ind documentele necesare.
Principalele tipuri de societ5i !forma Iuridic&:
Desfas$rarea $nor a&.i!i.a.i inde(enden.e0 in n$me (ro(ri$ 1raison indi!id$eeN
EinBe$n.erne4men2
Grice persoana poate initia si derula independent propria afacere, pe ;a$e comerciale, fara a indeplini
formalitati le(ate de constituire, inscriere la re(istrul comertului, capital social, conta;ilitate. 6ntreprin$atorul
are personalitate Iuridica si desfasoara acti%itatea economica in nume propriu. 6nscrierea in Ae(istrul
comertului este facultati%a, dar de%ine o;li(atorie daca %eniturile anuale reali$ate depasesc 1"".""" 7>0.
)lementele de pre$entare !numele& ale acestei forme de or(ani$are tre;uie sa cuprinda o;li(atoriu numele
intreprin$atorului indi%idual care desfasoara actul comercial iar in descrierea domeniului de acti%itate nu
sunt permise referiri care sa lase impresia e*istentei unei societati. Bu este o;li(atorie constituirea unui
capital social. 6ntreprin$atorul isi desfasoara acti%itatea in mod independent insa responsa;ilitatea acestuia
este totala si se e*tinde inclusi% asupra ;unurilor personale.
b2 -o&ie.a.e sim(a sa$ (ar.eneria.$ 1-o&iO.O sim(e N einfa&4e Leses&4af.2
)ste constituita, fara formalitati speciale, in urma asocierii li;ere dintre doua sau mai multe persoane fi$ice
sau Iuridice cu scopul derularii unei afaceri pe ;a$e comerciale. Aeparti$area sarcinilor, mecanismul
deci$ional si distri;uirea profitului sunt in (eneral sta;ilite prin contractul de asociere. 6n ca$ul in care nu
e*ista contract de asociere se aplica pre%ederile 7odului de G;li(atiuni, cu pri%ire la societatile simple. G
societate simpla nu are nume, nu are personalitate Iuridica, nu se inscrie in Ae(istrul comertului si nu este
o;li(ata sa tina conta;ilitatea. Aesponsa;ilitatea asociatilor este solidara si nelimitata si se e*tinde si
asupra ;unurilor personale ale acestora. Jeniturile societatii nu sunt ta*ate, insa mem;rii asociati sunt
ta*ati indi%idual. 6n ca$ul in care %eniturile indi%iduale anuale depasesc 1"".""" 7>0, asociatii sunt o;li(ati
sa se inscrie !indi%idual& in Ae(istrul comertului si sa tina conta;ilitate proprie.
&2 -o&ie.a.ea in n$me &oe&.i! (Soci8t8 en nom collecti* 9 Poe/.i!)eses&4af.2
)ste constituita prin asocierea, recomanda;il pe ;a$a de contract de asociere, dintre doua sau mai multe
persoane fi$ice !nu este accesi;ila persoanelor Iuridice& in scopul derularii unei acti%itati economice. 6n
lipsa unui contract de asociere, relatiile dintre asociati se supun pre%ederilor 7odului de G;li(atiuni.
Bumele societatii este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor sau din numele de familie a cel
putin unui asociat urmat de hT 7iei sau h0rRresi, spre e*emplu, astfel incat sa re$ulte natura raporturilor
sociale intre asociati. Societatea tre;uie inscrisa in Ae(istrul comertului !pentru acti%itati comerciale
inscrierea este declarati%a, pentru acti%itati ne#comerciale precum profesiuni li;ere, arti$anat sau
a(ricultura, cu cifra de afacere mai mica de 1"".""" 7>0, inscrierea este constituti%a& si este o;li(ata sa
tina conta;ilitatea acti%itatilor desfasurate. 7onstituirea capitalului este facultati%a, daca in contractul de
asociere nu este alfel pre%a$ut, iar in ca$ul in care se face, aportul asociatilor la capital este acelasi.
+ceasta forma de or(ani$are nu are personalitate Iuridica dar societatea poate totusi, su; numele propriu
inscris in Ae(istrul comertului, sa detina drepturi, sa ai;e an(aIamente, sa actione$e si sa fie actionata in
Iustitie.
Aaspunderea fata de terti este solidara si nelimitata pentru toti asociatii, in prima instanta raspun$and cu
patrimoniul societatii si in su;sidiar cu ;unurile personale.
Bea%and personalitate Iuridica, societatea in nume colecti% nu este supusa impo$itarii, insa %eniturile
acesteia se distri;uie mem;rilor asociati care sunt impo$itati indi%idual.
41
-o&ie.a.e &$ res(onsabii.a.e imi.a.a 1-o&iO.O Q Res(onsabii.O Limi.Oe C -,A,R,L,N Leses&4af. mi.
bes&4rRn/.er @af.$n) C Lmb@2
Societatea cu responsa;ilitate limitata este alcatuita prin asocierea, pe ;a$a de statut, dintre doua sau mai
multe persoane sau societati comerciale !el%etiene sau straine&. Societatea se constituie si capata
personalitate Iuridica odata cu inscrierea in Ae(istrul comertului, care este o;li(atorie. 7apitalul social nu
poate fi inferior %alorii de 2".""" 7>0 dar nici nu poate depasi 2.""".""" 7>0. +cesta se imparte in parti
sociale de cate 1.""" 7>0 minim sau multiplu de 1.""" 7>0, fiecare asociat a%and o;li(atia sa depuna, la
infiintare, 5"% din participare.
6mpo$itarea societatii se face asupra profitului si a capitalului, iar a asociatilor, indi%idual, asupra partilor
sociale !a%ere& si asupra ;eneficiilor reparti$ate !ca %enituri&.
+ceasta forma de or(ani$are a unei afaceri nu este foarte raspandita in )l%etia . 7a urmare a modificarii
pre%ederilor le(ale cu pri%ire la capitalul minim de constituire a unei societati pe actiuni, care a crescut la
1"".""" 7>0, acest tip de entitate a de%enit mai interesanta. Gricum numarul de companii S.+.A.1. din
)l%etia repre$inta doar 1"% din numarul companiilor inre(istrate ca S.+.
e2 -o&ie.a.e in &omandi.a 1-o&iO.O en Commandi.e N Pommandi.)eses&4af.2
)ste o structura asemanatoare cu cea definita de societatea in nume colecti% cu deose;irea ca, in ca$ul
societatii in comandita, asociatii pot fi atat persoane fi$ice cat si persoane Iuridice. Aesponsa;ilitatea este
nelimitata si solidara pentru unul sau mai multi dintre asociatii persoane fi$ice si doar pana la concureanta
capitalului social su;scris pentru ceilalti asociati persoane fi$ice sau Iuridice !comanditarii&. Societatea
tre;uie inscrisa in re(istrul comertului iar numele societatii, ca si in ca$ul societatii in nume colecti%, este
alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor cu raspundere nelimitata sau din numele de familie a cel
putin unuia dintre acestia urmat de hT 7iei, h0rRresi, etc., in scopul e%identierii raporturilor sociale intre
asociati. 'e asemenea, comandita, determinata prin contractul de societate, face o;iectul inscrierii in
Ae(istrul comertului. Bu e*ista limitari prin le(e cu pri%ire la capitalul social.
Societatea nu are personalitate Iuridica: doar asociatii sunt titulari de drepturi si o;li(atiuni. Qotusi, su;
numele propriu inscris in Ae(istrul comertului, societatea poate sa detina drepturi, sa ai;e an(aIamente, sa
actione$e si sa fie actionata in Iustitie.
Aaporturile intre asociati sunt definite prin contractul de asociere, iar in ca$ul in care nu e*ista contract de
asociere se aplica re(lementarile le(ale %ala;ile pentru societatea in nume colecti%, completate cu cele
relati% la societatea in comandita.
Societatea in comandita nu se impo$itea$a insa participarea la capital si %eniturile societatii sunt impo$itate
indi%idual ca %enituri proprii si ;unuri pri%ate ale asociatilor.
f2 -o&ie.a.e (e a&.i$ni 1-o&iO.O anonSme C -A N A/.ien)eses&4af. 5 AL2
Societatea pe actiuni este forma de or(ani$are care separa complet ;unurile societatii de ;unurile pri%ate
ale actionarilor ceea ce face diferenta marcanta fata de celelalte tipuri de societati. Bumarul minim de
asociati, persoane fi$ice sau persoane Iuridice, este de 4 dintre care cel putin unul tre;uie sa fie el%etian
re$ident in )l%etia.. Pentru constituirea unei astfel de societati se apelea$a in (eneral la firme de
consultanta speciali$ate, la notari sau a%ocati.
Qoate re(ulile referitoare la societate se definesc in statutul acesteia care, impreuna cu actul constituti%,
tre;uiesc autentificate notarial. 6nscrierea in Ae(istrul comertului este o;li(atorie. 7apitalul social minim,
sta;ilit prin le(e, este de 1"".""" 7>0 iar la infiintare, capitalul %arsat tre;uie sa repre$inte 2"% din
capitalul social dar nu mai putin de 5".""" 7>0. Jaloarea minima a unei actiuni nominati%e sau la purtator
este de "."1 7>0.
+dministratorii, numiti de +dunarea 3enerala, sunt an(aIati ai societatii. 7onform le(islatiei el%etiene
7onsiliul de +dministratie tre;uie sa fie compus in maIoritate din el%etieni cu domiciliul in )l%etia.
Societatea pe actiuni este cel mai raspandit tip de companie in )l%etia. 6n cele mai multe ca$uri firmele
straine care operea$a aici optea$a pentru aceasta forma de or(ani$are a sucursalelor lor.
'etalii suplimentare referitoare la tipurile de societati din )l%etia sunt pre$entate in Anexa 3,
Pentru informatii complete pri%ind infiintarea unei societati in )l%etia: NNN.Pmu.admin.c2.t2emen
^0irmen(r:ndun( !in l. (ermana& ^7rUation !in l. france$a& ^7ostitu$ione !in l. italiana&
NNN.(ruenden.c2 !in l. (ermana&
42
VI, Informaii $.ie (en.r$ oamenii de afa&eri
Do&$men.e de &"".orie
7etatenii romani care doresc sa calatoresca in )l%etia nu au ne%oie de %i$a si tre;uie sa detina un
pasaport %ala;il inca cel putin 6 luni de la data calatoriei.
#$n$ri &are (o. fi in.rod$se in E!eia0 f"r" .a:e !amae
7alatorii cu domiciliul in )l%etia sau in strainatate pot introduce in )l%etia, fara plata ta*elor %amale, o data
pe $i, urmatoarele ;unuri si %alori:
G;iectele personale folosite pe perioada %oiaIului !im;racaminte, articole de toaleta, articole de sport,
aparat foto(rafic sau de filmat, ec2ipament %ideo, calculator porta;il, instrumente mu$icale, si alte o;iecte
de u$ curent& <
Produse din tutun: ma*. 2"" ;ucati ti(arete sau 5" ;ucati ti(ari sau 25"( tutun de pipa<
8auturi alcoolice: 2 litri cu o tarie alcoolica de pana la 15% %ol. si 1 litru cu tarie de peste 15% %ol.< +lte
;unuri in limita %alorica a 4"" 7>0.
Ci&$aia (e dr$m$rie ($bi&e 1a$.o.$risme2
9a:a (e dr$m$rie ($bi&e N Vinie.a
Pentru circulatia autoturismelor pe drumurile pu;lice se percepe o ta*a anuala de 4" 7>0 !%inieta&.
Jinieta este %ala;ila incepand cu 1 decem;rie a anului precedent celui inscris pe ea pana la 41 ianuarie a
anului urmator. @tili$area drumurilor pu;lice fara %inieta %ala;ila, lipita direct pe par;ri$ul autoturismului, se
pedepseste cu amenda in %aloare de 1"" 7>0 si plata ta*ei anuale pe drumurile pu;lice de 4" 7>0.
Procurarea %inietei se poate face in )l%etia de la oficiile postale, ;irourile de %ama, statiile de ;en$ina si
(araIe, oficiile cantonale de inmatriculare auto, iar in strainatate de la a(entiile Gficiului )l%etian de Qurism,
asociatiile.clu;urile automo;ilistice
Vi.eBa ma:im"
Jite$a ma*im admis este de : 12" Pm.2 / pe autostrad< 7"#8" Pm.2 / drum na5ional< 4"#6" Pm.2 / in
localitati.
%an" sa$ a&&iden.
6n ca$ de pana sau accident pe drumurile pu;lice automo;ilistii se pot adresa la :
AU9GMG#IL CLU# DER -C@6EIK N AU9GMG#ILE CLU# DE -UI--E 1AC-2 / mem;ru al 06+ !0edera5
ia 6nterna5ional a +utomo;ilului&, SasserNerP(asse 4-, 4""" 8erne 14, Qel: "41#428 41 11, 0a* "41#411
"4 1", NNN.acs.c2, acs$%cacs.c2
sau
9GURINL CLU# -UI--E 19C-2 / mem;ru al +6Q !+lian5a 6nterna5ional de Qurism&, 72emin de
8landonnet 4, 7ase postale 82", 7>#1214 Jernier, Qel. "22#417 27 27, 0a* "22#417 27 2", NNN.tcs.c2,
;e2rlerctcs.c2
%ar&area a$.o!e4i&$eor
6n locurile marcate cu al;astru parcarea este (ratuit pe durata ma*ima de o ora !necesita postarea %i$i;il
pe ;ordul autoturismului a unui 2orodator / cu indicarea orei de sosire& . 6n spa5iile marcate cu %opsea al;
, parcarea este cu plata si, de re(ul, limitat Cn timp. 1ocurile de parcare marcate cu %opsea (al;en sunt
destinate maDinilor sal%rii, poli5iei, pompierilor Di altor cate(orii de maDini speciale.
44
A.e informaii
1imita ma*im admisa de alcoolemie 5 la mie.
0olosirea centurii de si(uran5 este o;li(atorie, iar casca de protec5ie este o;li(atorie pentru motociclisti Di
pasa(erii acestora.
)ste recomanda;il sa se circule cu luminile de intalnire aprinse. 1a intrarea in tunel este o;li(atorie folosirea
luminilor de intalnire.
7opiii su; 7 ani nu sunt admiDi pe scaunul din fa5.
Qriun(2iul de semnali$are, trusa medical Di un set de ;ecuri de sc2im; sunt o;li(atorii. JKrsta minim a
conductorului auto : 18 ani
'ocumentele necesare la calatoria cu un auto%e2icul : permis na5ional de conducere !%ala;il&< certificat de
Cnmatriculare al %e2iculului sau certificatul de Cnc2iriere< certificat international de asi(urare !carte %erde&<
plac de identitate na5ional.
9a:a federa" as$(ra .rafi&$$i r$.ier &$ !e4i&$e )ree
Se percepe in functie de (reutatea totala a %e2iculului, de cate(oria de emisii poluante si de numarul de
Pilometri parcursi !in )l%etia si 1iec2tenstein&.
Qa*a tre;uie platita pentru %e2iculele care: #au o (reutate mai mare de 4.5"" K(.,
#sunt utili$ate pentru transport marfuri si persoane,
#sunt inmatriculate in )l%etia sau in strainatate si utili$ea$a reteaua rutiera el%etiana si a Principatului
1iec2tenstein.
Qa*ele sunt urmatoarele !%ala;ile de la "1."1.2""8&:
7ate(oria de ta*a
Borma de poluare )uro
Qarif in centime.tona#Pilometru
6
)uro 1, )uro " si anterioare
4,"7
66
)uro 2
2,66
666
)uro 4, )uro 4 si ulterioare
2,26
)*emplu de calcul:
3reutatea totala determinanta
18 tone
Qarif conf. emisiilor, e*. 7at.666
2,26 ct..tPm
Bumar de Pm parcursi
1"" Pm
Qotal de plata
4",7" 7>0
18*2,26*1"" ? 4"68 ct. !rotunIit: 4",7"&
A.e informaii $.ie
%ro)ram$ de $&r$
)l%etia se afl] pe fusul orar 3=QF1 sau la 1 ora fata de Aomania. Grarul de %ara incepe in ultima sam;ata
din martie si se termina in ultima sam;ata din octom;rie !3=QF2&.
8irourile sunt desc2ise Cn mod o;isnuit intre "8."" si 17."". =aIoritatea firmelor iau o pau$a de prin$ intre
12."" si 14."".
8ancile sunt desc2ise in timpul saptamanii !de luni pana %ineri& Cntre "-.""#16.4". Sucursalele din (arile
fero%iare si aeroporturi au uneori un pro(ram mai lun(, inclusi% pe timpul NeePend#ului.
-"rb".ori
Sar;atorile le(ale sunt: 1 ianuarie< 1", 12 si 14 aprilie< 21 si 41 mai< 1 iunie< 1 au(ust< 25 decem;rie. 6n
cantoanele in care predomina catolicismul se respecta si urmatoarele date: 11 iunie< 15 au(ust< 1 noiem;rie
si 8 decem;rie. 9iua muncii !1 mai& se sar;atoreste diferit, de la canton la canton.
44
%ro)ram$ .r)$rior 'i a manifes."rior e:(oBiionae
Pro(ramul complet al tar(urilor si manifestarilor e*po$itionale pro(ramate in )l%etia !in lim;ile en(le$a,
france$a, (ermana si italiana& este pre$entat pe site#ul NNN.messensc2Nei$.c2, al +sociatiei el%etiene a
tar(urilor !Jereini(un( =essen Sc2Nei$ J=S&.
Adrese $.ie
Ambasada Romniei n E!eia
Can&earia
Kirc2enfeldstrasse 78, 7>#4""5 8erna
Qel.: "" 41 41#452 45 22, "" 41 41#452 54 "" 0a*: "" 41 41#452 64 55
2ttp:..;erna.mae.ro
am;asadacroam;.c2
-e&ia &ons$ar"
8runnadernstrasse 2" 7>#4""6 8erna
Qel.: "" 41 41#452 45 21, "" 41 41#451 48 -" 0a*: "" 41 41#452 45 51 consulatcroam;.c2
#iro$ de (romo!are &omer&ia" 'i e&onomi&" 5 #%CE
8runnadernstrasse 2" 7>#4""6 8erna
Qel.: "" 41 41#452 45 46
0a*: "" 41 41#451 82 28 economiccroam;.c2
Misi$nea %ermanen." a Romniei a Lene!a
6, 72emin de la PerriRre 7>#1224 7olo(nO#3ene%a
Qel.: "" 41 22#751 "- "", 752 1" -" 0a*: "" 41 22#752 2- 76 mission.romania#Ntocromaniauno(.or(
Cons$a.e onorifi&e ae Romniei n E!eia 'i %rin&i(a.$ Lie&4.ens.ein
K$ri&4
Lene!a
Cons$ onorifi& 5 Dimi.ri -9URDKA
Procedur Cn curs
1" 6ndustriestrasse,
7>#8618 GetNil an See
L$)ano
Qel.: "" 41 1#-2-6542
0a*: "" 41 1#-2-65"5
Cons$ onorifi& C Marinea -GMAKKI
%rin&i(a.$ Lie&4.ens.ein
Ai%a Paradiso 42
7>#6-"" 1u(ano
Procedur Cn curs
Qel. "" 41 -1#--4 -4 -2
0a* "" 41 -1#--4 -4 45
consoromc;lueNin.c2
Ambasada Confederaiei E!eiene n Romnia str. 3ri(ore +le*andrescu 16, AG#"1"626 8ucuresti Qel.:
"21#2"6 16 "", 2"6 16 5"
0a*: "21#2"6 16 2"
2ttp:..NNN.eda.admin.c2.eda.fr.2ome.reps.eur.%rou.em;;uc.2tml ;uc.%ertretun(ceda.admin.c2
45
Uni.a.ea Naiona" de Coordonare
=inisterul 0inan5elor Pu;lice
'irec5ia 3eneral Pre(tire )7G06B Di +sisten5 7omunitar
Str. +polodor, Br. 17, Sector 5
8ucureDti, 7od "5"741
Qel.: F4" 21 41- -8 58
0a*: F4" 21 415 14 66
)#mail: sNiss.contri;utioncmfinante.ro
NNN.mfinante.ro
#iro$ Con.rib$iei E!eiene
+m;asada )l%e5iei la 8ucureDti
Str. 3ri(ore +le*andrescu, Br. 16#2", Sector 1
8ucureDti, 7od "1"626
Qel.: F4" 21 2"6 16 8"
0a*: F4" 21 2"6 16 2"
)#mail: ;uParestceda.admin.c2
-e&re.aria.$ de -.a. (en.r$ E&onomie C -ECG
1-.aa.sse/re.aria. fTr 6ir.s&4af. N -e&rO.aria. dUE.a. Q UE&onomie*
>ol$iPofenNe( 46
7>#4""4 8erne
Qel.: "" 41 41#422 27 4-
0a*: "" 41 41#422 56 56 NNN.seco.admin.c2
G-EC C #$siness Ne.Hor/ -Hi.Berand
Stampfen;ac2strasse 85
Postfac2 4-2
7>#8"45 9:ric2
Qel. "" 41 44#465 51 51, 465 52 67
0a* "" 41 44#465 52 21
www.osec.ch
Federa.ia in.re(rinderior e!e.iene 1e&onomies$isse2 N Verband der -&4HeiBer Un.erne4men
1e&onomies$isse2 N FOdOra.ion des en.re(rises s$isses 1e&onomies$isse2
7ase postale 4684
7arrefour de Ai%e 1, 7>#1211 3enR%e 4 Qel: F41 22 786 66 81
0a*: F41 22 786 64 5"
)#mail: (ene%ececonomiesuisse.c2 NNN.economiesuisse.c2
Camera de Comer E!eia5E$ro(a Cen.ra" C -EC
>andelsPammer Sc2Nei$#=itteleuropa S)7 Stauffac2erstrasse 45, 7>#8"26 9:ric2 Qel.: "" 41 44#422 25
55
0a*: "" 41 44#422 25 54 ma*.steinercsec#c2am;er.c2 2eidi.spren(ercsec#c2am;er.c2 NNN.sec#
c2am;er.c2
Camera de Comer. E!e.ia5 Romania CCE5R
,acYues Ae;;er, PreDedinte
3entiana +%ri(eanu, 'irector e*ecuti%
Str. 6coanei 4", Sc.2, Parter
AG#"2"457 8ucuresti 2
Qel..0a* "" 4" 21#212 27 "7
E-mail: ccer7ccer.ro 9 www.ccer.ro
Adrese $.ie IN9ERNE98 Anexa 4
46
Ane:a 1
ACGRDURI IN9RE ELVE9IA -I UNIUNEA EURG%EANA
ACGRDURI #ILA9ERALE I
in&4eia.e a 21 i$nie 1***
a(roba.e (rin referend$m (o($ar a 21 mai 2000
in.ra.e in !i)oare a 1 i$nie 2002
Libera &ir&$a.ie a (ersoaneor8 pietele fortei de munca se desc2id pro(resi%. 'upa e*pirarea termenelor
tran$itorii, cetatenii el%etieni se pot sta;ili si lucra li;er in tarile mem;re ale @), iar cetatenii tarilor @) se
pot sta;ili si lucra in )l%etia, cu conditia de a poseda un contract de munca %ala;il, de a e*ercita o
acti%itate independenta sau de a putea atesta ca dispune de miIloace financiare suficiente si de o asi(urare
medicala. )*tinderea +cordului pentru Aomania si 8ul(aria a fost apro;ata prin referendum popular la 8
fe;ruarie 2""-, cu intrare in %i(oare la 1 iunie 2""-.
9rans(or.$ri .eres.re8 desc2iderea pro(resi%a a pietelor transporturilor rutiere si fero%iare, cu o;iecti%
declarat de crestere a ponderii transportului fero%iar. @) a acceptat cresterea la 425 7>0 a rede%entei
pentru circulatia camioanelor !suma ce se aloca de$%oltarii infrastructurii transportului fero%iar&, iar )l%etia
a acceptat cresterea la 4" tone a limitei (reutatii camioanelor care pot circula pe soselele sale.
9rans(or.$ aerian8 +cordul (arantea$a companiilor aeriene acordarea pro(resi%a de drepturi de acces
pe piata.
A)ri&$.$ra8 comertul cu produse a(ricole este simplificat pe anumite se(mente !;ran$eturi, produse
lactate transformate&, pe de o parte prin reducerea ta*elor %amale, pe de alta parte prin recunoasterea
ec2i%alentei re(ulilor sanitar#%eterinare, fito#sanitare si ale a(riculturii ;iolo(ice.
Cer&e.are deB!o.are8 cercetatorii el%etieni si intreprinderile el%etiene pot participa la pro(rame cadru ale
@).
A&4iBi.iie ($bi&e8 e*tinderea, pentru localitati.comune si di%erse intreprinderi pu;lice sau pri%ate, a
o;li(ati%itatii, conforme re(ulilor G=7, de a lansa licitatii pentru ac2i$itii pu;lice de ;unuri si pentru lucrari
de constructii in anumite sectoare !cai ferate, apro%i$ionare cu ener(ie&
#arieree .e4ni&e in &aea &omer.$$i8 Simplificarea e*aminarii conformitatii produselor. )%aluarea
conformitatii produselor destinate ansam;lului pietei europene nu mai tre;uie repetata in )l%etia sau in @).
47
ACGRDURI #ILA9ERALE II 1in&4eia.e in 200<0 &$ da.e diferi.e de in.rare in !i)oare2
A&ord$
Da.a
Da.a
Da.a in.rarii
in
%$nerea
in a(i&are
a
ra.ifi&arii
ra.ifi&arii
!i)oare
a
a&ord$$i
de &a.re
de &a.re
a&ord$$i
UE
E!e.ia
%rod$se a)ri&oe
6anuarie
=artie
4" martie 2""5
1 fe;ruarie 2""5
.ransforma.e
2""5
2""5
-.a.is.i&a
0e;ruarie
=ai 2""5
1 ianuarie 2""7
+ceeasi data cu cea a intrarii
2""6
in %i(oare
Medi$
0e;ruarie
=ai 2""5
1 aprilie 2""6
+ceeasi data cu cea a intrarii
2""6
in %i(oare
Media
0e;ruarie
Gctom;rie
1 aprilie 2""6
+ceeasi data cu cea a intrarii
2""6
2""5
in %i(oare
%ensii
Boiem;rie
=ai 2""5
41 mai 2""5
+cord
aplica;il
pensiilor
2""4
%arsate de 7omisia )uropeana
incepand cu 1 ianuarie 2""6
!art.5, par.2&
-&4en)enND$bin
=artie
6ntrare formala in
6ntrare in %i(oare operationala:
2""6
%i(oare: la 1 martie
la 12 decem;rie 2""8. 6ntrare
2""8.
definiti%a in %i(oare: la 2-
martie
2""-,
data
de
sc2im;are a orarelor de $;or,
de la care aeroporturile aplica
re(imul Sc2en(en.
)liminarea controalelor
sistematice a persoanelor la
frontiera spatiului Sc2en(en
asi(ura fluiditatea traficului
transfrontalier. 6n acelasi timp
se intareste controlul la
frontiera e*terioara, precum si
cooperarea politieneasca si
Iudiciara, ceea ce permite
com;aterea mai eficienta a
criminalitatii transfrontaliere.
L$(.a an.ifra$da
6n prima $i a celei
+ceeasi data cu cea a intrarii
de#a doua luni care
in %i(oare
urmea$a
ultimei
notificari
a
instrumentelor
de
ratificare
Fis&ai.a.e
0e;ruarie
=ai 2""5
1 iulie 2""5
1 iulie 2""5 !art.17 si 18 ale
2""5
acordului # su; forma de
sc2im; de scrisori&
48
Ane:a 2
E!o$ia s&4imb$rior &omer&iae romno5e!eiene n (erioada 1*+*52011
1&onf, s.a.is.i&ii romne'.i2
+nul
@.=.
Qotal
)*port
6mport din )l%e5ia
Sold ;alan5
romKnesc
1-8-
mil.@S'
128,-
87,1
41,8
45,4
1--5
mil.@S'
261,-
64,4
1-8,6
#145,4
1--6
mil.@S'
24",4
47,8
1-2,5
#154,7
1--7
mil.@S'
1-2,4
44,-
148,4
#1"4,4
1--8
mil.@S'
186,"
5",5
145,5
#85,"
1---
mil.@S'
182,8
56,8
126,"
#6-,2
2"""
mil.@S'
211,8
58,1
154,7
#-5,5
2""1
mil.@S'
222,6
54,-
168,7
#114,8
2""2
mil.@S'
225,-
71,1
154,8
#84,7
2""4
mil.@S'
421,8
1"6,4
215,5
#1"-,2
2""4
mil.@S'
467,4
141,6
425,7
#184,1
2""5
mi,EUR
474,-
15",2
424,7
#174,6
2""6
mi,EUR
578,8
157,5
421,4
#264,-
2""7
mi,EUR
578,2
221,6
456,6
#145,"
2""8
mi,EUR
715,4
4"2,4
414,"
#11",7
2""-
mi, EUR
6"4,4
254,4
44-,-
#-5,5
2"1"
mi, EUR
68-,4
26",4
428,-
#168,5
2"11
mi, EUR
7"6,-
2--,6
4"7,4
#1"7,7
2"12
mi, EUR
541,8
2"4,7
447,"
#142,2
!- luni&
Ane:a 7
Qipuri de societati in )l%etia !forma Iuridica&
Forme
Membres
Capital social
Constitution
Raison sociale
Inscription au
Obliation de
!estion et
Responsabilit"
Imposition
;$ridiV$e
reistre du
tenir une
repr"sentation
des dettes de la
#iscale
commerce
comptabilit"
soci"t"
Raison indi!id$ee
1 personne
facultatif, selon
aucune e*i(ence
nom de famille,
o;li(atoire dRs
dRs 7>0 1""
le propriUtaire, si
le propriUtaire, de
le c2ef
l_apport du
particuliRre
a%ec ou sans
7>0 1"" """./
"""./ de c2iffre
ces fonctions n_ont
fajon illimitUe
d_entreprise, sur
p2OsiYue
propriUtaire
prUnom!s&<
de c2iffre
d_affaires annuel
pas UtU dUlU(uUes
sur son patrimoine
la totalitU de ses
complUments
d_affaires annuel<
` des tiers
commercial et pri%U
re%enus et de sa
possi;les s_ils ne
sinon
fortune pro%enant
si(nalent pas
facultati%e
du secteur
l_e*istence de
commercial et
rapports sociau*
pri%U
-o&iO.O sim(e
2 ou plus
facultatif, si le
par contrat de
n_a pas de raison
n_est pas inscrite
non
c2aYue associU si
en premier lieu
c2aYue associU,
kpersonnes
contrat n_en
sociUtU Yui
sociale
le contrat n_en
c2aYue associU !la
sur sa Yuote#part
p2OsiYues,
dispose pas
n_est soumis `
dispose pas
sociUtU n_a pas de
dans le re%enu et
communautUs de
autrement, tous
aucune e*i(ence
autrement
patrimoine&, ` titre
la fortune de la
droit !sociUtU
les associUs font
de forme < forme
personnel,
sociUtU, ainsi Yue
simple,
le mlme apport,
Ucrite toutefois
indUfiniment et
sur son re%enu et
sociUtU en nom
Yue ce soit sous
recommandUe
solidairement
sa fortune pri%Us
collectif et en
forme de
commandite& ou
liYuiditUs, de
personnes
c2oses, de
moralesm
crUances ou de
prestations de
tra%ail
-o&iO.O en nom
2 ou plus
facultatif, si le
par contrat de
nom de famille de
o;li(atoire. 1a
oui
c2aYue associU si
n en premier lieu
c2aYue associU,
!personnes
contrat n_en
sociUtU Yui
tous les associUs
sociUtU en nom
le contrat et
le patrimoine social
sur sa Yuote#part
&oe&.if
p2OsiYues
dispose pas
n_est soumis `
ou nom de famille
collectif non
l_inscription au
n su;sidiairement
dans le re%enu et
uniYuement&
autrement,
aucune e*i(ence
d_un associU au
commerciale
re(istre du
c2aYue associU, `
la fortune de la
tous les associUs
de forme < forme
moins, sui%i par
n_acYuiert la
commerce n_en
titre personnel,
sociUtU, ainsi Yue
font le mlme
Ucrite toutefois
e*. de hT 7iei,
personnalitU
disposent pas
indUfiniment
sur son re%enu et
apport, Yue ce
recommandUe.
h0rRresi,
IuridiYue Yue par
autrement
et solidairement
sa fortune pri%Us
soit
6nscription au A7
si(nalant
l_inscription au
sous forme de
reYuise pour la
l_e*istence de
A7
liYuiditUs, de
sociUtU en nom
rapports sociau*
c2oses, de
collectif non
crUances ou de
commerciale
prestations de
tra%ail
-o&iO.O en
n au moins
facultatif, si le
par contrat de
comme la sociUtU
o;li(atoire. 1a
oui
c2aYue associU
n en premier lieu
c2aYue associU,
&ommandi.e
1associU
contrat n_en
sociUtU Yui
en nom collectif,
sociUtU en
indUfini#ment
le patrimoine social
sur sa Yuote#part
indUfiniment resp.
dispose pas
n_est soumis `
mais uniYuement
commandite non
responsa;le si le
n su;sidiairement :
dans le re%enu et
!pers. P2Os.&
autrement, tous
aucune e*i(ence
en ce Yui
commerciale
contrat de sociUtU
les associUs, ` titre
la fortune de la
n au moins 1
les associUs font
de forme < forme
concerne les
n_acYuiert la
et l_inscription
personnel,
sociUtU,
commanditaire
le
Ucrite toutefois
associUs
personnalitU
au re(istre du
indUfiniment et
ainsi Yue sur son
kpers. P2Os.,
mlme apport,
recommandUe.
indUfiniment
IuridiYue Yue par
commerce
solidairement <
re%enu et sa
sociUtU
Yue ce soit sous
6nscription au A7
responsa;les.
l_inscription au
n_en disposent pas
les
fortune pri%Us
commerciale
forme de
reYuise pour la
1es
A7
autrement.
commanditaires,
!sociUtU en nom
liYuiditUs, de
sociUtU en
commanditaires
1e commanditaire
IusYu_`
collectif ou en
c2oses, de
commandite
ne doi%ent pas
n_est autorisU
concurrence du
commandite&
crUances ou de
non commerciale
ltre mentionnUs
Yu_en %ertu d_un
capital social Yui a
ou pers. =oralem
prestations de
dans la raison
mandat particulier.
UtU inscrit
tenu IusYu_`
tra%ail.
sociale, sinon leur
concurrence
responsa;ilitU est
d_un apport
illimitUe
dUterminU
!la commandite&
1a commandite
doit ltre inscrite
au A7
-o&iO.O anonSme
pour la fondation,
au moins
n Uta;lissement
dUsi(nation
o;li(atoire. 1a
oui
le conseil
uniYuement le
n la sociUtU, sur
1-,A,2
au moins 4
7>0 1"" """./
des statuts
fantaisiste ou
S.+. n_acYuiert la
d_administration si
patrimoine social
son
personnes
au minimum
n nomination des
(UnUriYue, ou
personnalitU
ces fonctions n_ont
;UnUfice et son
p2OsiYues ou
7>0 5" """. /
or(anes
nom.
IuridiYue Yue par
pas UtU dUlU(uUes
capital
morales< par la
doi%ent ltre
n %ersement du
1orsYu_un nom est
l_inscription au
` des tiers
n les
suite, moins
%ersUs<
capital#actions
c2oisi, l_adIonction
A7
actionnaires, sur
de 4 !p. e*.
o constatation
hS.+.i est
leurs actions en
sociUtU `
les actions au
aut2entiYue
o;li(atoire
tant Yue fortune,
personne
porteur:
reYuise
et sur les
uniYue& possi;le
entiRrement,
n inscription au
di%idendes
aussi lon(temps
A7
en tant Yue
Yu_aucune
les actions
re%enu
o;Iection n_est
nominati%es:
formulUe
au moins 2" %
-o&iO.O Q
pour la fondation,
au moins
n Uta;lissement et
formation li;re,
o;li(atoire. 1a
oui
tous les associUs
n en premier lieu
n la sociUtU, sur
res(onsabii.O
au moins
7>02" """./
adoption
comme pour
S.`.r.l.
collecti%e#ment
le patrimoine social
son
imi.Oe 1-,Q r,,2
2 personnes
au plus
des statuts
la S.+., mais
n_acYuiert la
si ces fonctions
n si le capital initial
;UnUfice et son
7>0 2 """ """./
p2OsiYues ou
n nomination des
touIours a%ec
personnalitU
n_ont pas UtU
n_est pas
capital
sociUtUs
1"" % doi%ent
or(anes
l_adIonction
IuridiYue Yue par
dUlU(uUes ` un ou
entiRrement %ersU,
n les associUs,
commerciales,
ltre %ersUs
n %ersement du
hS.` r.l.i
l_inscription au
plusieurs d_entre
su;sidiairement
sur leurs parts
par
capital initial
A7
eu* ou ` des tiers
les associUs,
sociales en tant
la suite, moins de
o constatation
personnellement et
Yue
deu*
aut2entiYue
solidairement,
fortune, et sur les
mem;res
reYuise
IusYu_`
;UnUfices
possi;le, aussi
n inscription au
concurrence
rUpartis en tant
lon(temps
A7
du montant non
Yue re%enu
Yu_aucune
%ersU
o;Iection n_est
formulUe
-o&iO.O
pour la fondation,
facultatif.
n Uta;lissement et
formation li;re,
o;li(atoire. 1a
oui
administration
n selon la loi,
n la sociUtU, sur
&oo(Ora.i!e
au moins 7
@niYuement si
adoption
comme pour la
sociUtU
!composUe
uniYuement le
son
personnes
prU%u dans les
des statuts
S.+.
coopUrati%e
au moins de trois
patrimoine social
;UnUfice et son
p2OsiYues ou
statuts
n nomination des
1orsYu_un nom est
n_acYuiert la
mem;res&, si ces
n les statuts
capital
sociUtUs
or(anes
c2oisi, l_adIonction
personnalitU
fonctions ne sont
peu%ent cependant
n les associUs,
commerciales,
o constatation
hsociUtU
IuridiYue Yue
pas dUlU(uUes `
prU%oir:
sur leurs parts
par
aut2entiYue
coopUrati%ei est
par l_inscription
des tiers
/ responsa;ilitU
sociales en tant
la suite, moins de
non reYuise< la
o;li(atoire
au A7
personnelle
Yue fortune, et
deu* mem;res
forme
su;sidiaire des
sur les ;UnUfices
possi;le, aussi
Ucrite suffit.
associUs,
rUpartis en tant
lon(temps
n inscription au
illimitUe ou limitUe
Yue
Yu_aucune
A7
/ et.ou o;li(ation
re%enu
o;Iection
illimitUe ou limitUe
n_est formulUe
de faire des
%ersements
supplUmentaires
Ane:a <
Adrese in.erne. n E!eia
Adminis.ra.ia federa"
NNN.admin.c2
cu linPuri la Ne;#site#urile celor 7
departamente federale !ministere&
%aramen.
NNN.parlament.c2
De(ar.amen.e federae 1minis.ere2
De(., federa a afa&erior e:.erne
NNN.dfae.admin.c2
NNN.eda.admin.c2
De(., federa a e&onomiei
NNN.e%d.admin.c2
#Secretariatul de stat pentru economie # S)7G
NNN.seco.admin.c2
#Gficiul federal pentru a(ricultura
NNN.;lN.admin.c2
#Gsec 8usiness BetNorP SNit$erland
NNN.osec.c2
De(., federa (en.r$ medi$0 .rans(or.$ri0
ener)ie si &om$ni&a.ii
NNN.u%eP.admin.c2
#Gficiul federal pentru ener(ie
NNN.;fe.admin.c2
De(., federa a finan.eor
NNN.efd.admin.c2
#+dministratia federala a %amilor
NNN.e$%.admin.c2
#Qariful %amal de import al )l%etiei
NNN.tares.c2
De(., federa de in.erne
NNN.edi.admin.c2
#Gficiul federal pentru statistica
NNN.statistiP.admin.c2
NNN.;fs.admin.c2
#Gficiul federal pentru asi(urari sociale
NNN.;s%.admin.c2
De(., federa (en.r$ ;$s.i.ie si (oi.ie
NNN.eIpd.admin.c2
De(., federa (en.r$ a(arare0 (ro.e&.ia
NNN.%;s#ddps.c2
(o($a.iei0 s(or.
#an&a Na.ionaa a E!e.iei
NNN.sn;.c2
Federa.ia in.re(rinderior e!e.iene
NNN.economiesuisse.c2
We&onomies$isseX
Informa.ii )enerae des(re E!e.ia
NNN.c2.c2
NNN.sNissNorld.or(
NNN.mOsNit$erland.com
Can.oane
Can.on
-i.e5$ adminis.ra.iei
-i.e5$ &amerei de &omer.
&an.onae0 &$ informa.ii
si ind$s.rie &an.onae
&om(e.e des(re &an.on
+ar(au
NNN.a(.c2
NNN.ai2P.c2
NNN.a2%#ai2P.c2
+ppen$ell
#+usserr2oden
NNN.ar.c2
NNN.i2P.c2
#6nnerr2oden
NNN.ai.c2
!776 St. 3allen#+ppen$ell&
8asel
NNN.2P;;.c2
#1and . Jille
NNN.;aselland.c2
!776 a am;elor
#Stadt . 7ampa(ne
NNN.;asel.c2
semicantoane&
8erna
NNN.;e.c2
NNN.;ern#cci.c2
0ri;our(
NNN.fr.c2
NNN.cfcis.c2
3ene%a
NNN.(ene%e.c2
NNN.cci(.c2
3larus
NNN.(l.c2
NNN.(larusnet.c2.(l2P
3rau;:nden !3rison&
NNN.(r.c2
NNN.2P(r.c2
,ura
NNN.Iura.c2
NNN.cciI.c2
1ucerna
NNN.lu.c2
NNN.2P$.c2
Beuc2atel
NNN.ne.c2
NNN.cnci.c2
BidNalden
NNN.nN.c2
G;Nalden
NNN.oN.c2
Solot2urn
NNN.so.c2
NNN.so2P.c2
Sc2aff2ausen
NNN.s2.c2
Sc2NO$
NNN.sc2NO$.c2
St. 3allen
NNN.s(.c2
NNN.i2P.s(
Qicino !Qessin&
NNN.ti.c2
NNN.cciati.c2
Q2ur(au
NNN.t(.c2
NNN.i2P#t2ur(au.c2
Jalais
NNN.%s.c2
NNN.cci#%alais.c2
Jaud
NNN.%d.c2
NNN.c%ci.c2
9u(
NNN.$(.c2
9:ric2
NNN.$2.c2
NNN.$uric2cci.c2
NNN.2aN.c2 !7amera de
comert Sintert2ur&
Camera de Comer. E!e.ia5E$ro(a Cen.raa 1-EC20
NNN.sec#c2am;er.c2
KTri&4
Camera de Comer. E!e.ia5Romania 1CCER20
NNN.ccer.ro
#$&$res.i
Re)is.r$ Comer.$$i 1Inde:$ &en.ra a firmeor
NNN.$efi*.c2
e!e.iene2
A.e adrese (en.r$ informa.ii e&onomi&e si finan&iare
+utoritatea federala de supra%e(2ere a pietelor
NNN.finma.c2
financiare # 06B=+
NNN.e;P.admin.c2
+sociatia el%etiana a ;anc2erilor hSNiss;anPin(i
NNN.sNiss;anPin(.c2
SSV SNiss )*c2an(e
NNN.sN*.c2
+sociatia )l%etiana a +si(urarilor
NNN.s%%.c2
SNiss 0unds +ssociation
NNN.sfa.c2
0ederatia el%etiana de turism
NNN.sNisstourfed.c2
0ederatia el%etiana a ;irourilor de %oiaI
NNN.sr%.c2
SNit$erland 8usiness T 6n%estment >and;ooP / 32id
NNN.sNissnetNorP.com
el%e5ian de afaceri Di in%esti5ii !contra cost&
De&embrie 2012