SPATII PUBLICE ANALIZA SOCIALA

Datorita destructurarii, fragmentarii si lipsei de identitate a spatiilor publice, oamenii percep

spatial urban ca dezvoltandu-se indiferent de vointa lor
Spatiile publice au o calitate scazuta, sunt deseori vandalizate si degradate cu intentie
Diversitatea categoriilor sociale nu se reflecta si in practicarea spatiilor publice (strada, scuarul),
acestea fiind practicate cu predilectie de anumite categorii de varsta si sociale legaturi
superficiale intre locuitori, oamenii nu percep cartierul ca fiind o comunitate
In ciuda diferentelor sociale, exista o relatie de convivialitate, de toleranta a locuitorilor intre ei
Diversitatea socialase reflecta in
o tipurile de spatii publice amenajate din initiative private (comert-servicii, agrement)
o gradul de intretinere a cladirilor
o nuantele spatiului public in zona studiata
o modul de a locui (la curte, cu diverse activitati/la bloc)
o starea materiala a locuitorilor
o calitatea arhitecturala a cladirilor

EVOLUTIA ZONEI
Tendinta de inlocuire a fondului construit vechi (si nevaloros) cu regim mic de inaltime prin
interventii la scara mare, feonomen insotit s idea comasarea parcelelor
Mixitate functionala, in special pe strazile cu circulatie mai intensa, care permit tranzitarea zonei
- str. Popa Nan, Matei Voievid, Vlad Tepes, Agricultori
Dezvoltare relativ accentuata, dar destructurata, la scari variabile
Caracterul zonei: grade foarte diferite de public de la fundaturi la strazi importante la nivelul
orasului, vegetatie abundenta, cu grade diferite de intimidate si securitate

FUNCTIUNI
Predomina locuirea
Grad ridicat de deservire cu dotari de proximitate (invatamant gradinita/scoala/liceu, comert
si servicii, afaceri, culte, sanatate clinici si cabinet particulare, agreement baruri/cafenele,
mai putin sport si cultura )
De-a lungul strailor principale care intersecteaza zona de studio se intalnesc diverse functiuni
aferente locuirii sau de importanta la nivelul unei zone mai extinse
Zonele industriale dezafectate sunt incompatibile cu locuirea, destructurand tesutul
Mixitate functionala relativa independenta fata de centrul oraslui accentueaza dezvoltarea
zonei, accesibilitate ridicata dinspre mai multe zone ale orasului



REGIM DE INALTIME
Variabil, predominant regim de inaltime scazut (P P +2), dar cu tendinta accentuate de
crestere (P+6 P+12) accentueaza discrepanta de scara in interiorul tesutului
Trecere negradata de la regimul de mica la mare inaltime, ruptura de tesut la conjunctia dintre
zona de case si zonele periferice de blocuri (placari ale bulevardelor din ani 70-80)

FOND CONSTRUIT spatiu interstitial, FRONTURI
Insule mari, parcele de forme neregulate,diverse tipologii de asezare pe teren (majoritare cele
alipite la o latura a parcelei) numeroase loturi cu servitute, existenta fundaturilor, proprii
tesutului vechi
Se remarca relative omogenitate a densitatii fondului construit de pe vechiul parcelar,
intrerupta pe alocuri de ansambluri industriale, care, desi pastreaza acelasi POT, sunt
dominante prin masa construita, schimband relatia spatiu construit-spatiu interstitial
Aliniament:in general, frontul stradal este perceput ca fiind continuu, inchis, cu rare spatii
alveolare
Imaginea arhitecturala este foarte diversa atat punctual, cat si per ansamblu in zona studiata; se
remarca procentul mare de vernacular nou, care afecteaza calitatea imaginii arhitecturale
Caracterul parcelarii si diversitatea asezarii pe teren permit o perceptie vizuala gradata dinspre
strada spre interiorul insulei, in planuri consecutive
SCUARUL/ZONA DE INTERVENTIE
Observatii:
functiuni predominant locuire, compatibilitate functionala ambigua, desi ca
pozitionare are un character public, vecinatatea locuintelor ii ofera intimitate
circulatii circulatia carosabila si pietonala relativ intense (existenta statiei de autobuz),
reflecta caracterul pericentral al zonei
limite in general front nepermeabil, (continuu si opac) compensate partial de
deschiderea perpectivelor in lungul strazilor
inaltimi regim scazut de inaltime (P - P+2),
activitati circulatie (nod de circulatie local, la nivelul cartierului), petrecerea timpului
liber pentru anumite categorii sociale
relatia cu strada perceptia asupra scuarului dinspre cele 6 directii este diversa, oferind
per asamblu o perspectiva lipsita de monotononie, cu un potential ce poate fi valorificat
se remarca lipsa unor cladiri-reper care sa faciliteze orientarea si sa structureze spatiul
imaginea arhitecturala reflecta eterogenitatea cartierului; este afectata de starea fizica
degradata a cladirilor din jur;
vegetatia creeaza o ambianta placuta, afectata de inexistenta parcajelor
spatiul propus pentru interventie nu beneficiaza de maxima vizibilitate in cadrul
scuarului, insa are o importanta valoare ambientala



Plansa cu ZONA DE STUDIU
circulatii ierarhie
repere
accesibilitate
gradul de deservire cu dotari municipale ?

POTENTIAL/VIZIUNE

PROBLEME
Case vandalizate, parcaje insuficiente, calitatea slaba a spatiului public, slaba interactiune intre locuitori,
lipsa de identitate a spatiului public, intersectarea zonelor dde locuire cu functiuni publice

PUNCTE TARI
Mixitate functionala relativa independenta fata de centrul oraslui accentueaza dezvoltarea zonei,
accesibilitate ridicata dinspre mai multe zone ale orasului