Sunteți pe pagina 1din 9

REFERAT DESPRE

CURENTUL ALTERNATIV
BOBINE
CONDENSATOARE
REZISTOARE

CURENTUL ALTERNATIV
Prima alimentare publica cu energie electrica a aparut la
!aritul anil"r #$%%& Energia electrica a'ea (i!erite teniuni) !iin(
(itribuita ub !"rma (e current c"ntinuu *c&c&+ au current
alternati'e *c&a&+& In ca,ul curentului alternati'e nu e-ita un
tan(ar( pentru !rec'enta la care ii c.imba enul& Pe maura ce
utili,area energiei electrice cretea) a (e'enit e'i(ent ca ar e-ita
a'anta/e (e pe urma tan(ar(i,arii teniunil"r electrice& Pe langa
!aptul ca tran!eral (e energie (intr0" ,"na in alta) ar !i !"t mai
u"r i c"ntructia intalatiil"r electrice putea i impli!icata&
O (ata ce ma/"ritatea "rgani,atiil"r generat"arel"r au ale
i au a("ptat un tan(ar( al electricitatii) au intalat retele (e
cabluri electrice pentru ca elctricitatea generate intr0" ,"na a tarii
a p"ata !i !"l"ita in "rica alt l"c&
Aceata retea nati"nala (e cabluri a !acut mai !iabila
(itributia energiei ele'trice& Daca un generat"r e (e!ecta)
curentul putea a !ie luat (intr0" alta regiune) iar (aca cererea
cretea) la retea putea !i c"nectate generat"are&
Energia electrica ete (itribuita ub !"rma (e current
alternati'e ("arece teniunea acetuia putea !i c.imbata u"r cu
un tran!"rmat"r 0 un (ip",iti' implu) !iabil i e!!icient&
In !"rma a elementara) un tran!"rmat"r electric c"nta
(in ("ua b"bine eparate in!aurate in /urul aceluiai mie, (e !ier&
Can( e aplica " teniune alternati'e la una (intre b"bine) numita
b"bina primara) aceata creea,a un camp 'ariabil in mie,&
Aceata in(uce " teniune alternati'e in cealalta b"bina) numita
ecun(ara&


BOBINELE
In sens larg, prin bobina se intelege un element de circuit
format dintr-un conductor electric astfel infasurat, incat se formeaza
una sau mai multe spire.
O spira are doua conductoare active: unul de ducere si unul de
intoarcere, raportat la sensul curentului prin spira.
Ca forme obisnuite, intalnim bobine cilindrice, paralelipipedice sau
toroidale. Clasificarea bobinelor se poate face si dupa alte criterii,
asa cum va reiesi in cele ce urmeaza
Materialele din care se executa bobinele se aleg in functie de
tensiunea de lucru, solicitarile electrice, termice, mecanice sau de
alta natura, din timpul functionarii. Materialele utilizate sa pot
imparti in: materiale electroconductoare, materiale electroizolante,
materiale auxiliare
. Parametrii bobinelor
Tensiunea nominal
n
este tensiunea maxima pentru care se
dimensioneaza izolatia bobinei
Tensiunea de serviciu
s
este tensiunea care se aplica la
capetele infasurarii bobinei intr-un anume regim de lucru.
!ezistenta ! a bobinei este o marime care se pot evidentia
daca bobina este alimentata cu tensiune continua. "in legea
lui Olm, rezulta:
!#
Inductia proprie a bobinei $ depinde de dimensiunile acesteia
de numarul de spire si de materialul miezului magnetic, conform
relatiei:
$#m
Inductia proprie a bobinei se mai poate calcula in functie de fluxul
magnetic si de curentul care strabat bobina, conform relatiei:
$#

Impedanta % a bobinei se manifesta la alimentarea acesteia
cu tensiunea alternativa si se poate calcula cu relatia:
%#


!eactanta inductiva &
$
#'pf$

Impedanta se poate calcula in functie de rezistenta si de
reactanta inductiva:

%
'
#!
'
(&
$
'



)actorul de calitate * este raportul dintre reactanta inductiva
si rezistenta:

+ruparea rezistoarelor
Consider,m dou, rezistoare de rezisten-e ! . , respectiv ! ' , legate
/n serie. 0e punem problema s, g,sim valoarea rezisten-ei unui
singur rezistor care s, fie ec1ivalent cu ansamblul celor doi
rezistori: dup, /nlocuire prin circuit s, circule un curent de aceea2i
intensitate 2i diferen-a de poten-ial /ntre punctele 3 si 4 s, fie
aceea2i.
5n monta6ul din figura voltmetrele 7 . si 7 ' indic, tensiunile . ,
respectiv ' , iar voltmetrul 7 indic, tensiune . 8e costat, c, #
. ( ' . "ar, conform legii lui O1m, . #l 9 ! . si ' #I 9 ! ' . "eci:
#I 9 ! . (I 9 ! ' .
Pentru ca rezistorul s, fie ec1ivalent cu sistemul celor rezistoare
este necesar ca voltmetrul s, indice aceea2i tensiune /ntre
punctele 3 si 4 ca prin circuit s, circule un curent de aceea2i
intensitate I. 3tunci, conform legii lui O1m , #I 9 ! es . "in aceste
ultime dou, rela-ii g,sim imediat ca ! es #! . (! '
3cest rezultat poate fi imediat generalizat la cazul a trei sau mai
multe rezistoare.
Concluzie:
!ezisten-a ec1ivalent, a mai multor rezistoare legate /n serie este
egal, cu suma rezisten-elor acelor rezistoare:
! es # ! . (! ' (....(! n

Consider,m cele dou, rezistoare de rezisten-e ! . , respectiv ! '
legate /n paralel. 0e punem problema s, g,sim valoarea rezisten-ei
cu ansamblul celor doua rezistoare dup, /nlocuire, prin circuit s,
circule un curent de aceea2i intensitate 2i diferen-, de poten-ial
/ntre M si 0 sa fie aceea2i. 5n figur, ampermetrele 3 . 2i 3 ' indic,
intensit,-ile I . 2i, respectiv I ' , iar ampermetrul indic, o
intensitate I. 8e constat, c, I#I . (l ' , /n conformitate cu prima
lege a lui :irc11off. "ar, conform legii lui O1m, ##I . 9 ! . 2i # I '
9 ! ' . "eci:


Pentru ca rezistorul din figur, s, fie ec1ivalent cu sistemul celor
rezistoare este necesar ca ampermetrul s, indice aceea2i
intensitate a curentului din circuit 2i s, existe aceea2i tensiune
/ntre punctele M 2i 0. 3tunci, conform legii lui O1m, #I 9 ! ep . "in
aceste ultime dou, rela-ii g,sim imediat c,:
3cest rezultat poate fi imediat generalizat la cazul a trei sau mai
multe
rezistoare.

CO0C$%I;:
Inversul rezisten-ei ec1ivalente a mai multe rezistoare legate /n
paralel este egal, cu suma inverselor rezisten-elor acelor
rezistoare:

CONDENSATOARELE
ELECTROLITICE
Condensatoarele electrolitice pre,int1 pr"priet12i remarcabile
*permiti'itate 3i rigi(itate mare+ 3i p"ibilitatea (e "b2inere a unei pelicule
ub un micr"n) ceea ce (uc la reali,area (e capacit12i peci!ice mari *ute
3
/ cm F
+&Ele e ba,ea,1 pe pr"prietatea "-i,il"r un"r metale ca aluminiul
3i tantalul) (e a c"n(uce 4ntr0un en 3i (e a pre,enta " re,iten21 (e bl"care
mare 4n cel1lalt en& De aceea) acete c"n(enat"are unt p"lari,ate&
An"(ul ete !"rmat (intr0" !"lie (e aluminiu (e 4nalt1 puritate)
gr"a1 (e 5%0#%% micr"ni) care ete "-i(at1 imultan pe ambele p1r2i prin
electr"li,1& Stratul (e "-i( gr" (e circa " miime (e micr"n pentru !iecare
'"lt al teniunii n"minale) c"ntutuie (ielectricul& Pentru m1rirea upra!e2ei
an"(ului 3i (eci pentru "b2inerea (e capacit12i mari 4ntr0un '"lum mic) ea
nu ete nete(1 ci aperi,at1 prin c"r"(are electr"c.imic1&
Cat"(ul ete " "lu2ie (e aci( b"ric) .i(r"-i( (e am"niu 3i
glic"letilen1) care p1trun(e 4n t"2i p"rii an"(ului& Aceat1 "lu2ie ete
men2inut1 4n c"ntact cu tratul (e "-i( an"(ic pe t"at1 upra!a2a prin
impregnarea a 607 !"i2e (e .8rtie !1r1 impurit12i& C"ntactul cat"(ic e
reali,ea,1 prin alt1 !"lie (e aluminiu (ar (e gr"ime mult mai mic1 *#%
micr"ni+) care e a3ea,1 pete !"ile (e .8rtie& 9ntreg anamblul) !"rmat
(intre ("u1 !"lii (e aluminiu *an"(ul 3i c"ntactul cat"(ic+) a'8n( 4ntre ele
!"i2ele (e .8rtie ete ap"i rulat p8n1 cap1t1 " !"rm1 cilin(ric1& Aceta e
intr"(uce ap"i 4n tuburi (e aluminiu etan3ate cu ("puri (e cauciuc&
C"ntactul an"(ic ete i,"lat iar c"ntactul cat"(ic e leag1 la carca1&
Dup1 aamblarea c"n(enat"arel"r) urmea,1 pr"ceul (e
!"rmare care c"nt1 4n aplicarea unei teniuni *U
F
+ mai mare cu 7 : #%;
!a21 (e teniunea (e '8r!& U
V
ete mai mare cu #% : 7%;) (ec8t teniunea
n"minal1 *U
n
+& Func2i"narea c"n(enat"arel"r la teniuni mai mari ca U
V
(uce la cre3terea rapi(1 a curentului (e !ug1 mani!etat1 prin 4nc1l,irea
puternic1 3i (ega/are (e ga,e 3i 4n ultim1 intan21 (eteri"rarea l"r&
Dac1 e aplic1 " teniune in'er1 *minu pe an"(+) atunci
c"n(enat"rul nu c"n(uce p8n1 la " 'al"are (e 60< V) (up1 care curentul
cre3te bruc aem1n1t"r cu " (i"(1 Zener) pr"(uc8n(u0e (eteri"rarea
printr0" 4nc1l,ire e-agerat1& Fen"menul e e-plic1 prin !aptul c1 tratul (e
"-i( (epu pe !"lia (e metal *aluminiu+ e c"mp"rt1 ca " /"nc2iune
emic"n(uct"are metal : "-i( *=O+ (e tip NP cu pragul (e (ec.i(ere (e 6
: < V&
Dac1 ("rim "b2inerea (e c"n(enat"are (e mare capacitate
nep"lari,ate) acetea e reali,ea,1 prin legarea 4n erie (ar 4n anti!a,1 a
("u1 c"n(enat"are electr"litice *ambii an",i au ambii cat",i c"necta2i
4mpreun1+&
>ama (e 'al"ri a c"n(enat"arel"r electr"litice ete !"arte larg1
merg8n( (e la # ?F p8n1 la #%%%% ?F& T"leran2ele u,uale unt 4n limitele (e
:6%; 3i @#%%;& D"meniul a(mi al temperaturil"r (e lucru ete cuprin
4ntre :6%AC 3i @B%AC& Curentul (e !ug1 (epin(e (e capacitatea 3i teniunea
n"minal1 put8n( !i (eterminat cu " rela2ie (at1 4n catal"g pentru !iecare tip
(e c"n(enat"r&
Dat"rit1 m"(ului (e reali,are c"ntructi') c"n(enat"arele
electr"litice pre,int1 " in(uctan21 pr"nun2at1 care ete up1r1t"are 4n
circuitele (e (ecuplare& De aceea) c8n( ete necear) e m"ntea,1 4n paralel)
c"n(enat"are (e 'al"ri mici) nein(ucti'e) cum ar !i c"n(enat"arele
ceramice au cele cu p"lieter metali,at&
O pr"blem1 peci!ic1 c"n(enat"arel"r electr"litice apare
atunci c8n( (in (i!erite m"ti'e) acetea nu unt utili,ate un timp mai mare
(e un an (e ,ile& 9n acet caC are l"c " (egra(are a tratului (e "-i( (e c1tre
electr"lit 3i pentru a le !ace reutili,abile ete necear a le aplica " teniune
n"minal1 timp (e circa " "r1&
Un alt c"n(enat"r electr"litic ete c"n(enat"rul cu tantal 4n
care an"(ul ete inteti,at (in pulbere (e tantal) care ap"i e "-i(ea,1) iar
ca electr"lit e utili,ea,1 " pelicul1 "li(1 emic"n(uct"are (e =nO
6
&
C"n(enat"arele cu tantal unt utili,ate 4n ("meniul (e temperatur1 0$%AC
3i @$7AC&
Fa21 (e c"n(enat"arele electr"litice cu aluminiu)
c"n(enat"arele cu tantal pre,int1 " erie (e a'anta/eD
- gama !rec'en2el"r (e lucru ete mai larg1E
- temperatura minim1 (e !unc2i"nare ete mai c"b"r8t1E
- !iabilitatea ete mai ri(icat1E
- timpul (e t"care ete mai mareE
- curentul (e !ug1 ete e-trem (e mic&
De,a'anta/ul c"n(enat"arel"r cu tantal e mani!et1 4n
c"mp"rtarea 4n regim
(e impuluri) prin critali,area Ta
6
O
7
4n punctele labe ale peliculei *curent
(e !ug1 m1rit+) ceea ce (uce la tr1pungere termic1& 9mbun1t12irea
c"mp"rt1rii 4n regim (e impuluri 0a "b2inut prin utili,area pent"-i(ului
(e tantal ("pat *cu m"lib(en+ ameli"r8n( 3i re,iten2a la teniunea in'er1)
curentul 4n en (irect crec8n( neemni!icati'& C"n(enat"arele
electr"litice cu aluminiu ac"per1 gama *%)7FF#7%&%%%+
F
3i teniuni
n"minale p8n1 la 7%%V) iar cele cu tantal p8n1 la " teniune (e #%%@#67 V)
cu t"leran2e mai tr8ne) p8n1 la 7;& *!ig& #+
T ( C
o
)

Variaia relativ a capacitii funcie de
temperatur pentru condensatoare
electrolitice cu Al
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
-60 -40 -20 0 20 40 60