Divorul si impactul asupra copiilor

Divorialitatea este un fenomen demografic ce exprima intensitatea divorurilor intr-o

populaie sau in anumite subdiviziuni ale ei ( Dicionarului de Sociologie, pag.183, ditura
!abel din !ucure"ti, autori #atalin $amfir si %azar &lasceanu' .
(n prezent exista o tendina de sporire a divortialitatii, fapt pentru care se cere studierea atenta
a acestui fenomen si a factorilor care o produc ( urbanizarea , modific)ri in funciile familiei,
cre"terea gradului de emancipare a femeii, sc)derea influentei religiei si a altor elemente
legate de tradiie, sc*imb)ri in atitudinea oamenilor fata de casatorie, cre"terea duratei
casatoriei ca urmare a sporirii speranei de viata etc.'.
De"i divorul are implicaii psi*osociale semnificative, mai ales atunci c+nd exista copii, in
ultimii ani exista o facilitate a divorului la nivelul ,ntregii planete (mai ales in occident'
motivele a-ungerii la divor fiind multiple. de la cauze /obiective0 (adulter, boala psi*ica,
,nc*isoare pe viata etc.', din vina unuia dintre soi (1nu se ocupa de gospod)rie1, 1lipse"te
mult de acas)1, 1nu aduce bani1 etc.', din vina ambilor soi (nu se mai ,neleg', culmin+nd cu
a"a-numitul divor 1fara vina1, in care nu trebuie dovedita nici o vina de c)tre nici o parte.
De"i concepia despre divor s-a sc*imbat mult in societatea contemporana, divorul ne mai
ap)r+nd ca un e"ec, ci ca o soluie si un ,nceput pentru o viata mai buna (consecine pozitive'.
realitatea dovede"te ca acesta are si multe consecine negative. #onsecinele negative pot fi
at+t la nivelor celor doi parteneri , cat si asupra copiilor.
#opiii fac fata divorului mult mai greu dec+t p)rinii. %a ,nceput copiii nu vor ca p)rinii sa
divoreze2 conflictul este mai mult al p)rinilor dec+t al copiilor. (n timp ce p)rinii au motive
reale pentru separare, copiii (in special cei mici' ,neleg arareori aceste motive, insa nu dein
nici un control asupra divorului. Decizii ca acelea referitoare la persoana cu care vor locui
sau cat de des si pot vedea celalalt p)rinte nu sunt in m+inile lor. (n sf+r"it, copiii, in special
cei mici, nu au suficienta maturitate emoionala pentru a putea trece printr-o asemenea
experiena care s-ar putea dovedi cople"itoare. #opilul ,ncepe sa-si pun) o serie de ,ntreb)ri
c)rora nu le poate da un r)spuns si nici nu este a-utat sa o fac). 3oate cea mai tuburatoare
,ntrebare pe care si-o poate pune un copil aflat in aceasta situaie este. 1u cui aparin41. l se
vede nevoit sa ramana cu un p)rinte c*iar daca ,l dore"te pe celalalt. Daca ramane cu p)rintele
dorit, copilul ,l poate culpabiliza pe celalalt, dar se si poate autoculpabiliza, simindu-se
neiubit, respins, vinovat, fapt care-l poate face complexat, revoltat sau c*iar antisocial. 5 alta
problema fecventa este cea a identific)rii in privina rolului sexual - pot ap)rea probleme de
asumare corecta a identitarii, pot ap)rea orient)rile de tip *omosexual. 6dolescenii au parte
de o serie de probleme speciale ca rezultat al divorului. 6tunci c+nd separarea are loc ,nainte
ca adolescentul sa fi trecut prin perioada de criza, experiena poate fi terifianta. 7otu"i, ca si
p)rinii, cei mai muli copii a-ung sa accepte pana la urma divorul. (nvata sa pun) o distanta
intre ei si conflictul p)rinilor, sa fie reali"ti in leg)tura cu aceasta situaie si sa o accepte. (nsa
trebuie sa ne ,ntrebam. 1#u ce sacrificii41. 6daptarea se produce mai u"or atunci c+nd p)rinii
se ocupa special sa le explice copiilor divorul, sa le r)spund) la ,ntreb)ri si sa-i lase sa-si
exprime desc*is atitudinile si sentimentele. 7rebuie specificat insa ca divorul si familiile
dezbinate sunt cauze ale multor probleme ale copiilor. #ei mai muli copii cu tulbur)ri de
comportament provin din familii dezbinate sau destr)mate, iar acest lucru va trebui sa ridice
un mare semn de ,ntrebare si sa-i determine pe p)rini sa acorde mai multa atenie acestui
subiect. 3e de alta parte nici continuarea unei relaii insuportabile in cuplu nu este
recomandata pentru copii, o atmosfera ,nc)rcata de teroare, violenta psi*ologica sau8si fizica
este de cele mai multe ori mult mai d)un)toare pentru ec*ilibrul afectiv, emoional al copilului
dec+t un divor. 9amiliile cu un potenial confictogen ridicat si puternic carentate psi*oafectiv
si psi*omoral, afecteaz) in cea mai mare m)sura procesul de maturizare psi*osociala a
copiilor. #opiii, din cauza crescutei lor sensibilitati, recepteaz) si-si tr)iesc deosebit orice
conflict dintre p)rini. fectul imediat si principal al relaiilor interpersonale conflictuale din
cadrul familiei asupra personalit)ii copiilor ,l constituie devalorizarea modelului parental si,
totodat), pierderea identific)rii cu acest model. :odelul parental in aceste situaii poate fi
respins in mod 1activ1 de copii, devenind model 1negativ1 care, treptat, poate conduce la
stimularea si dezvoltarea agresivit)ii si a comportamentului antisocial (deal ar fi c+nd se ia
decizia divorului, situaia sa fie foarte bine cantarita si sa se tina cont de impactul si de
consecinele psi*ologice asupra copilului, de etapa de dezvoltare psi*ologica in care se afla, si
sa se ia masuri in acest sens. 6"a cum in urma unui divor multe persoane apeleaz) la psi*olog
pentru a dep)"i acesta problema mult mai u"or, cu at+t mai mult recomand acest lucru si in
cazul copiilor care trec printr-o situaie familiala dificila.
. #opilul se simte eliminat din aria centrului de interes al familiei, reacioneaz), isi pierde
,ncrederea in p)rini, se simte lipsit de protecia implicita pe care i-o ofereau ace"tia si se vede
pe sine ca abandonat, slab si vulnerabil in fata unei viei din care a luat cuno"tina doar cu
partea ,ntunecata. 7rauma divorului p)rinilor este ampla si se poate dezvolta impredictibil.
;ici unul din p)rini nu isi recunoa"te culpa, fapt care repercuteaz) asupra inteligibilit)ii
pentru copil a propriei situaii. Situaia devine si mai dramatica atunci c+nd copilul este pus sa
aleag) intre mama si tata. #opilul nu este o fiina raionala, pentru ca nici p)rinii nu sunt. l
va fi de partea celui care-i ofer) mai mult sau mai concret. (ar instana e obligata prin lege sa
consemneze parta-ul afectiv al copilului.
#ele mai importante consecine s-ar putea sintetiza in.
- tendina de stigmatizare a copilului cu p)rini divorai (mai mare in societ)ile tradiionale'2
- efecte psi*ologice in leg)tura cu identificarea de rol de sex si formarea unor atitudini fata de
familie si munca2
- fenomenul de supraprotectie materna la b)iatul r)mas cu mama.
(nvestig+nd efectele divorului asupra copilului s-a a-uns la urm)toarele concluzii. (3etru (lut,
<==>'
(n cazul in care dup) divor copilul continua sistematic si pozitiv sa interacioneze cu celalalt
p)rinte nu exista diferene pentru profilul psi*ocomportamental al copilului cu un p)rinte si
cel din familia biparentala2
Stima de sine a copilului este afectata mai mult ( negativ ' la familiile cu conflicte dec+t la
cele comportamentale. #a familia monoparentala sa funcioneze bine , intre p)rinii divorai
nu mai trebuie sa existe conflicte2
#omportamentul social (antisocial' al copilului si performantele sale "colare nu sunt afectate
radical de lipsa unui p)rinte, in particular a tat)lui2
9)c+nd insa comparaie intre copii biparentali si monoparentali se observa ca ultimii au
performante "colare mai slabe , in cazul lor exist+nd si cazuri mai multe de devianta2
- (mpactul negativ al divorului asupra copilului depinde de mai muli factori.
- gradul de conflictualitate al familiei care s-a destr)mat.
- s)n)tatea mintala a p)rinilor2
- densitatea reelei sociale a actualei familii a copilului2
- v+rsta pe care a avut-o copilul la divor.
(n afara de sugari si copii mici care inca nu con"tientizeaz) ce se ,nt+mpla , pentru copii
separarea este perceputa ca pe un fenomen extrem de nepl)cut. sunt ,ngri-orai ca nu "tiu ce se
va ,nt+mpla cu ei daca isi vor mai vedea bunicii si rudele p)rintelui care nu mai sta cu ei, daca
trebuie sa sc*imbe "coala si locuina etc.
?nii isi asuma vina desp)ririi p)rinilor, alii ii invinovatesc pe p)rini. pe tata care pleac), pe
mama care l-a f)cut sa-si paraseasca familia. 3)rinii trebuie s) p)streze tensiunile "i furiile
,ntre ei "i s) nu le repercuteze asupra copilului, recomand) psi*ologul 6rmand &eleanovici.
3otrivit specialistului, p)rinii trebuie s)-"i motiveze fa) de copil decizia de a divora,
bine,neles ,n funcie de nivelul de ,nelegere al acestuia. 6mbii p)rini trebuie s)-i explice
copilului c) nu el este cauza divorului, deoarece exist) riscul ca el s) cread) c) a f)cut ceva
r)u "i c) din acest motiv a fost abandonat de unul dintre p)rini. 3)rintele care prime"te
custodia copilului nu trebuie s) porneasc) o campanie de denigrare ,mpotriva celuilalt p)rinte,
ci, din contr), trebuie s)-i permit) copilului s) aib) o relaie c+t se poate de str+ns) cu acesta.
6stfel, copilul nu va mai simi at+t de puternic c) s-a rupt relaia dintre cei doi p)rini.
3entru copiii din familia in care exista diferite forme de violenta, divorul reprezint) o
eliberare. De multe ori din exterior este v)zuta desp)rirea ca o eliberare dar in sufletul
copiilor ramane ca o am)r)ciune pentru tot restul vieii.
#ei mai muli copii reacioneaz) la divorul p)rinilor prin manifestarea unor semne de
suferina, mai mult sau mai puin vizibile. ?neori au accese de furie mai prelungite sau pot
pl+nge mai u"or dec+t in mod obi"nuit. Devin dintr-o data mai tem)tori cu privire la clipele
separ)rii, cum ar fi momentul l)s)rii la gr)dinia sau atunci c+nd trebuie sa mearg) la culcare.
3ot ap)rea c*iar si sc*imb)ri in obiceiurile culinare, semn ca cei mici trec printr-un moment
dificil. Divorul p)rinilor este o trauma ma-ora pentru copii, care nu ,neleg de ce unul dintre
p)rini trebuie sa-i paraseasca. (ar psi*ologii spun foarte limpede. copiii ai c)ror p)rini s-au
desp)rit au mari "anse sa treac) printr-un divor la r+ndul lor. Se ,nt+mpla sa ap)ra si
comportamente noi, cum ar fi suptul degetului, folosirea unui limba- de bebelu", udarea
patului in timpul nopii, pierderea de obiecte, v)rsarea lucrurilor, uitarea anumitor gesturi -
toate expresii ale anxiet)ii sau ale furiei. #opiii mai mari, de v+rsta "colara, manifesta de
obicei acelea"i semne, insa pot avea si caracteristici mai fetise de manie, ,ngri-orare sau
tristee, cum la fel de bine pot afi"a o atitudine de indiferenta. Deseori un copil se simte
vinovat de problemele p)rinilor, astfel ca el adopta atitudinea unui copil foarte cuminte,
sper+nd ca in acest fel p)rinii nu se vor mai despari. xista insa si cazuri de copii care devin
dintr-o data agresivi sau ostili cu p)rinii. Daca aceasta perioada dificila nu este gestionata
cum trebuie, un copil poate romane afectat pentru o perioada lunga de timp sau c*iar pentru
totdeauna.
?n p)rinte nu trebuie sa se ,nc*id) in propria-i durere si sa uite ca si copilul de langa el sufer)
la fel de mult. 3entru cel mic, divorul este similar, ca stare de spirit, cu pierderea cuiva drag.
Daca nu i se va vorbi desc*is, fantezia si imaginaia sa pot inrautati mult situaia. l are
nevoie sa i se explice pe intelesul lui ce se ,nt+mpla si care va fi viitorul. ?nii copii vor
accepta invitaia de a vorbi despre divor, alii nu. #opiilor foarte mici li se poate explica prin
alte moduri ce se ,nt+mpla exact, prin desene, teatru de papusi sau marionete. 6u nevoie sa fie
asigurai ca vor fi iubii in continuare si ca nu e vina lor ca s-a ,nt+mplat a"a. #ea mai buna
soluie de dep)"irea a acestei crize este ca p)rinii sa aib) gri-a de ei insisi, pentru ca adesea
copiii imita comportamentul p)rinilor. Daca unul dintre p)rini este depresiv, exista riscuri
mari ca si copilul sa-i calce pe urme. De aceea, este recomandat un comportament cat mai
ec*ilibrat2 familia si prietenii trebuie sa constituie elemente de baza.
Dup) desp)rirea p)rinilor, unii copii vor petrece o parte din timp cu un p)rinte si alta parte
cu celalalt p)rinte. 6lii vor petrece ma-oritatea timpului cu un singur p)rinte, v)z+ndu-si
celalalt p)rinte numai in vizite dinainte stabilite. 3entru copilul unei familii divorate, viitorul
poate ,nsemna p)rini vitregi. (n acest stadiu, depinde de fiecare in parte cum "tie sa-si aleag)
mai departe persoana care sa le stea al)turi, iar decizia copilului de a accepta sau nu noua
situaie familiala trebuie respectata.
De"i exista tentaia de a vorbi de r+u fostul "ot, trebuie evitata critica in fata copilului,
indiferent de problemele existente. Si, mai ales, copilul nu trebuie sub nici o forma sa fie
acuzat ca ar @poseda@ c+teva sau c*iar toate ,nsu"irile negative ale celuilalt p)rinte. #opilul nu
trebuie folosit pe post de moneda de sc*imb, ca mesager cu care poate fi "anta-at fostul
partener. 6tunci c+nd apare un alt partener in viata unuia dintre p)rini, copilul, de cele mai
multe ori, opune rezistenta. ste o atitudine normala care trebuie gestionata cu calm si
,nelepciune. #opilul are nevoie de a-utorul p)rinilor, care pot sa explice pe interesul lui ce se
,nt+mpla, in termeni foarte simpli, fara a-i ascunde sau ,nfrumusea artificial realitatea.
#u toate ca sistemul -uridic lucreaz) conform principiului ca-i mai bine pentru copil , el
rezolva doar parial situaia , mai ales cu privire la litigiile legate de custodia si ,ntreinerea
copiilor . 3entru acest motiv s-a c)zut de acord pentru binele persoanelor implicate , mai ales
pentru copii sa funcioneze instituia numita medierea divorului formata din persoane
specializate (asisteni sociali , consultani si terapeui maritali ' ce au drept sarcina asistarea
cuplului in timpul si dup) proces pentru a-si rezolva problemele personale , -uridice , legate de
custodia si ,ntreinerea copiilor .
!(!%(5AB69(
1. 6nt*onC Aidens D Sociologie , ditura !(# 6%%,!ucuresti , <==1
< . 3etru (lut - Sociopsi*ologia si 6ntropologia familiei , ditura 3olirom ,
<==>
3 . lisabeta Stanciulescu , Sociologia educaiei familiale ( volumul ( si (( ' ,
ditura 3olirom , <==<
E . Aeorgeta A*ebrea D9actori ce afecteaz) stabilitatea cuplului marital ,
FFF.iccv.ro8romana8revista8rcalvit8pdf
> . Aeorgeta A*ebrea - Begim politic si viata privata ( familia si politica
familiala in Bom+nia ', ?niversitatea !ucure"ti , <==3
G . :aria &oinea D Sociologia familiei ditura ?niversitara !ucure"ti , 1HH>
I . Jenia #osta-9oru D#ercetarea monografica a familiei , ditura 7ritonic,
!ucure"ti , <==E
8 . #atalin $amfir , %az)r &lasceanu (coordonatori' Dicionar de sociologie ,
ditura !abel , !ucure"ti , 1HH3