CURENTE SI TENDINTE SEMNIFICATIVE

IN SOCIOLOGIA GERMANA
Valorifcand critic o foarte diversa traditie a gandirii flosofce
clasice, sociologia germana reprezinta o mare complexitate doctrinara
si o tematica de o densitate si diversitate echivalente.
In economia de spatiu pe care-l rezerva rigorile didactice ale unei
prelegeri, ne propunem sa prezentam cateva itinerarii de analiza
sociologica al caror aparat conceptual prezinta, inca, valabilitate nu
numai in gandirea sociologica germana.
1.GE!G "immel #1$%$ & 1'1$(, intemeietor al orientarii
sociologice cunoscuta sub numele de formalism, a fost animat de
aspiratia clarifcarii statutului epistemic al sociologiei.
Incercand sa-i traseze granitele si orizonturile de competenta,
Georg "immel a plecat de la premisa ca pentru a deveni o stiinta de
sine statatoare, sociologia trebuie sa-si delimiteze campul de
investigatii care sa-i apartina in exclusivitate. )acand o trecere in
revista a diferitelor domenii ale vietii sociale #economic, moral politic,
etc.(, G. "immel a a*uns la concluzia ca din punct de vedere al
continutului nu se poate stabili un obiect de studiu pentru sociologie,
deoarece continutul tuturor proceselor sociale este studiat de stiintele
sociale particulare+ economia, istoria, etica, lingvistica. "ingurul
domeniu in care-si poate face simtita prezenta sociologia este acela al
formelor socializarii indivizilor. Individul find singura realitate
necontroversabila, societatea este un rezultat al relatiilor dintre
indivizi. "istemul societal nu poate f explicat numai prin baza lui
materiala sau prin structura organizatorica, ci trebuie abordat in
principal prin prisma actiunilor colaterale ale indivizilor
#,echsel,ir-ung( socializati.
Intrucat esenta fenomenelor sociale o constituie formele
concrete in care se particularizeaza interactiile dintre indivizi, realitatea
sociala se dovedeste a f supraindividuala. .e aceea, sociologia trebuie
sa-si asume raspunderi si competente analitice in studiul pur formal al
relatiilor umane #/eziehnungslehre( prin descrierea, clasifcarea si
explicarea formelor specifce de socializare independent de continutul
lor. )aptele sociale care cad sub incidenta studiului sociologic constau
dintr-o interactiune mintala #ps0chische ,echsel,ir-ung( intre indivizi,
continutul socialului find alcatuit din psihicul indivizilor.
www.referat.ro
rganizarea sociala, ca treapta superioara de complexitate a
relatiilor interindividuale, face obiectul de studiu al sociologiei numai in
masura in care unele tipuri specifce de relatii, ca + prestigiu,
competitie, supunere, intelegere contractuala, etc., fxeaza un anumit
spatiu social. 1entru sociologie spatiul prezinta importanta prin
urmatoarele caracteristici+
1. Exclusivitatea spatiului+ din punct de vedere geografc un
spatiu nu poate f ocupat in acelasi timp de mai multe tipuri de asezari,
dar din punct de vedere sociologic se impune o delimitare intre spatiul
urban, periurban si rural2
3. "patiul se divide prin granite, iar constiinta legitimitatii
acestora prezinta un fapt politic. Granita nu este 4un fapt spatial cu
semnifcatie sociologica, ci un fapt sociologic care se formeaza spatial4.
5a nivelul macrosocial se releva participarea diferita a indivizilor in
functie de pozitia lor sociala, la sistemul de valori al colectivitatii,
delimitand roluri precise pentru fecare individ.
6ceasta delimitare are un caracter obiectiv. 5a anivel macro,
actionand resorturi psohologice, primeaza sentimentul libertatii de
miscare prin care individul intentioneaza transgresarea atat a
granitelor geografce, cat si a granitelor trasate de normele mentalitatii
colective in care s-a socializat.
In acest sens, G."immel analizeaza particularitatea modelelor de
comportament specifce locuitorilor din tinuturile montane la care
predomina spiritul de libertate.
7. )ixarea tuturor continuturilor posibile in functie de interesele
indivizilor. 8n popor, de exemplu, devine sedentar in momentul in care
a gasit forme acceptabile de compatibilitate intre interesele sale si
anumite conditii geografce determinate.
In general, fxarea unor interese genereaza forme de relatii care
se institutionalizeaza, polarizand interese comunitare+ o biserica, de
exemplu, odata construita, devine factor de coeziune pentru
credinciosi.
In acest context este prezentat un 4paradox al modernitatii
797c3:d 4+ maxima libertate este permisa si asigurata numai de
maxima fxitate a individului in raport cu un spatiu geografc
determinat.
9. Individualizarea locului, prezinta importanta sociologica prin
modalitatile pe care le foloseste pentru identifcarea indivizilor intr-o
colectivitate. .aca in Evul mediu, de exemplu, aceasta identifcare este
calitativa, casele avand nume propriu, in lumea moderna opereaza
metoda contitativa de reperare a indivizilor prin numerotarea adreselor
la care locuiesc. !espectiv, procesul a strabatut urmatoarele etape+ in
timpul vietii nomade, individul era recunoscut dupa neamul din care
facea parte, cand s-a sedentarizat, dupa satul in care locuia, Evul
;ediu a generalizat metoda numirii caselor dupa proprietar, iar epoca
moderna a promovat numerotarea ca expresie a rationalizarii modului
de trai.
!ationalizarea a impus simetria in proiectarea sociologica a
orasului prin amena*area teritoriului in functie de variabile eminamente
umane.
%. <alitatea spatiului de a re=ecta distanta sociala dintre
indivizi. .aca reprezentarea departarii fzice este un proces de
abstractizare, departarea sociala este un fapt pe care-l impune pozitia
sociala. Intelectualii, de exemplu, impun o anumita distanta prin
capacitatea de a se ridica deasupra aspectelor empirice, relevand mai
multa sobrietate si echilibru in raportarea la spatiul social global. In
acest sens se citeaza un gand de-al lui ;ax >eber+ 4? orasul este un
loc de ascensiune de la servitute la libertate, prin intermediul proflului
economic monetar?4. 6naliza sociologica are ca obiect studierea
subiectivitatii citadinului in ascensiunea spre defnirea propriei libertati,
si nu mecanismele acestei ascensiuni.
#$(
"pre sfarsitul carierei sale G."immel a publicat lucrarea 4Gruhdfragen der "oziologie4 #1'1@( in care,
prin distinctia dintre 4sociologia pura sau formala4 si 4studiul sociologic al vietii istorice4, introduce in
orizontul epistemic al sociologiei si problematica aferenta continuturilor specifce ale vietii sociale.
II. 8n reprezentant controversat al "colii formaliste este
)E!.IA6A. BAAE" #1$%% & 1'7:( pe care unii exegeti il considera
fondator al sociologiei germane. Bezele fundamentale ale doctrinei sale
se gasesc in lucrarea 4Gemeinschaft un Gesellschaft4 #1$@@( in care
premisa metodologica o constituie opozitia dintre 4comunitate4 si
4societate4. In conceptia sa, societatea este o expresie a starii naturale
a evolutiei sociale si cuprinde sinteza unitara a vointelor indivizilor. In
cadrul societatii trebuie recunoscute doua niveluri de complexitate
structurala+ 1( <omunitatea #Gemeinschaft( care decurge din viata
intemeiata pe traditii a oamenilor intre care prevaleaza legatura de
sange si se bazeaza pe vointa organica dintre+ mama si copil, barbat si
copil, dintre frati si surori. 6ceste trei resurse de legaturi comunitare
contribuie la formarea structurii satesti ca expresie tipica a comunitatii.
"ocietatea #Gesellschaft( se bazeaza pe solidaritatea mecanica
ce rezulta din reunirea unor indivizi diferentiati din punct de vedere
profesional, economic
#$( ;ax >eber+ 5a citta dellCccidente, in G. ). Elia #ed(
"ociologia urbana, ;ilano, V. Aeapoli, Editioni, 1'@1, p.:1
si cultural. Vointa ce sta la baza unitatii sociale nu mai este una
organica, ci o vointa re=exiva care realizeaza trecerea de la viata
concret empirica la nivelul abstract si intelectiv de structurare a
relatiilor sociale. !aportul dintre vointa organica #,esen,ille( si vointa
re=exiva #-ur-,ille( plaseaza gandirea sociologica a lui )r. Bonnes pe
doua directii de evolutie+
1. una teoretica+ avand ca fnalitate elaborarea unui sistem
conceptual si a unor categorii capabile sa redea dinamica reala a vietii
sociale2
3. una practica+ orientata spre elaborarea unei metodologii
riguroase de abordare nespeculativa a proceselor sociale semnifcative.
!edefnind obiectul sociologiei, )r. Bonnes propune trei ramuri
principale de investigatie+
1. "ociologia pura+ are ca obiectiv descrierea si explicarea
fenomenelor empirice prin prisma unui sistem conceptual 4ideal4 care
are, la varf, categoriile de maxima generalitate #comunitate &
societate(, apoi categorii de generalitate medie & care fac posibila
existenta sociologiilor de ramura, si apoi structuri terotetice proprii
tuturor formelor de manifestare a vietii sociale, grupate in doua
domenii+ biologia sociala si psihologia sociala. "ociologia pura se
constituie ca o doctrina a normelor si valorilor generale care orienteaza
forme tipice de raporturi sociale2
3. "ociologia aplicata+ presupune utilizarea cadrului
conceptual in studiul genezei si dezvoltarii diverselor domenii ca+ arta,
economia politica, moralitatea, stiinta.
Bot in sfera sa de preocupari intra studierea formelor trecute ale
acestor domenii ale vietii sociale.
7. "ociologia empirica + prin utilizarea metodei emiprico &
inductive, propusa de )r. Bonnes, devine posibila compararea
fenomenelor particulare in scopul descrierii si clasifcarii lor.
41osibilitatea si unitatea comunitatii vointelor umane sunt determinate
de legaturile de sange , apropierea spatiala si spirituala dintre oameni.
1rin clasifcarea acestor trei motive ale comunitatii putem cerceta
radacinile oricarei comunitati umane. In acelasi fel putem elabora si
legile principale ale comunitatii+ 1( parintii si sotii se iubesc reciproc
sau se obisnuiesc usor unii cu altii2 vorbesc si gandesc la fel, ceea ce
se intampla si intre vecini si prieteni2 3( intre cei care se iubesc,
vorbesc si gandesc la fel etc., exista intelegere #comprehensiune(2 7(
cei care se iubesc si, intelegandu-se, traiesc si raman impreuna, isi
reglementeaza impreuna viata comuna ?.societatea este un grup de
oameni care, desi traiesc si raman in raporturi pasnice unii fata de altii,
nu sunt organic legati ci organic separati?. 6ici, nimeni nu va face
ceva in folosul altcuiva decat daca prin schimbul de servicii sau de
bunuri se obtine o echivalenta ?.<um schimbul este mi*locit de bani,
iar banii pot f si ei inlocuiti cu 4obligatii4 fnanciare, a percepe o plata
pentru proprietatea unei marf #cum este cazul obligatiei( , fara a
furniza insa marfa respectiva, este o situatie transcendenta societatii,
fnndca astfel se creeaza o legatura durabila, care convine ideii insasi
de societate, o legatura care nu se mai refera la lucruri, ci la persoane.
6cest raport prezent inca din contractul simplu al schimbului economic,
devine nelimitat in timp, si daca el asigura echilibru in cazul
contractului formelor concrete sub care apar si se cristalizeaza,
episodic, relatiile sociale economic, devine dependenta personala in
situatia obligatiei fnanciare.
#'(
6stfel, in timp ce continutul acestor
raporturi cade sub incidenta stiintelor sociale speciale, sociologiei ii
revine competenta de studia geneza si dinamica formelor concrete sub
care apar si se cristalizeaza, episodic, relatiile sociale.
III. 5E15. VA >EI"E #1$@:-1':'(
6 ramas in istoria sociologiei ca autor a unei variante a
formalismului cunoscuta sub numele de relationism.
#'( ). Bonnes+ <ommunaute et societe, <ategories fondamentale
de la sociologie pure, 1aris, 18), 1'99, 1. 31 & 9'.
1otrivit relationismului, baza intregii societati o constituie relatiile
psihologice de asociere si disociere care genereaza ansambluri de
relatii la nivelul grupurilor umane caracterizate prin organizare interna.
6ceste grupuri reprezinta unitati reale doar cand membrii lor au
constiinta participarii la actiunea sociala specifca grupului respectiv.
1entru relevarea acesteia, 5eopold von >eise elaboreaza teoria
raporturilor interumane #/eziehungslehre( in cadrul careia face
distinctie intre+contacte sociale, relatii sociale si ansambluri sociale.
In afara de grupuri, aceste ansambluri sociale mai cuprind si
masele si colectivele abstracte caracterizate prin calitatea
suprapersonala a organizarii lor, si prin multimea indivizilor. 6cestea
pot f+ a( mase concrete+ acestea se constituie pentru rezolvarea
episodica a unor actiuni care necesita participare colectiva2 b( mase
abstracte+ care se exprima prin forme durabile, dar neorganizate
sistematic dupa criterii rationale, ci mai mult pe baze emotionale2 in
cadrul acestora sunt trecute /iserica, "tatul, clasele sociale, Aatiunea.
1aradoxul acestei formulari consta in convingerea lu 5. von >eise in
prevalenta exigentelor obiective ale dezvoltarii sociale in raport cu una
sau alta din formele de alcatuire sociale enumerate mai sus. ;ai mult+
toate alcatuirile umane sunt supuse examenului duratelor, la care-si
dovedesc caracterul relativ si adecvat pentru o secventa a evolutiei
istorice2 de aici nu decurge legitimitatea nimanui de a idealiza o forma
de organizare sociala ca find data pentru 4totdeauna4. "tructura
sociala este aceea care articuleaza functional toate ansamblurile de
relatii in cadrul societatii globale.
"ociologia are ca obiect studierea formelor de sociabilitate in
care se obiectiveaza toate tipurile de ansambluri de relatii. <ategoriile
centrale ale sociologiei sunt, in conceptia lui 5eopold von >eise+
structura sociala, procesele sociale, distanta sociala, spatiul social,
formatia sociala #"ozial Gebilde(. )ormatiile sociale nu pot face obiectul
sociologiei deoarece reprezinta raporturi statice 2 in masura in care se
releva existenta unor raporturi dinamice intre diferitele formatii sociale,
ele pot intra in preocuparile sociologiei, dar ca 4domenii de granita42
intrucat domeniul de competenta al sociologiei trebuie sa ramana
interumanul+ das D,ischunmenschliche.
1entru 5eopold von >eise nu societatea #die Gesellschaft(, ci
socialul #das "oziale( alcatuit din procese sociale constituie realitatea
autentic umana in conceptia sa socialul find identic cu interumanul
#z,ischen menschliehe(. 1rocesele sociale, in functie de 4distantele
sociale4 pot f clasifcate in+
1. procese sociale de legatura+ apropierea, adaptarea,
asimilarea, unirea.
3. de separare+ concurenta, opozitia, con=ictul2
7. mixte+ 6ceste procese genereaza relatiile sociale a caror
retea complexa da nastere formelor sociale #Gebilde(. !elatiile
reciproce #>eschellbeziehung( formeaza eul social #"ozialen Ich( care
constituie baza socialului, al doilea nivel constituindu-l procesul social
alcatuit din complexe de relatii prin intermediul carora se asigura si
coerenta colectiva si dezvoltare, dar si stabilitatea sistemului social. In
spatiul social nu exista relatii de subordonare deoarece toate
componentele socialului coexista functional avand o cofnalitate de
principiu.
IV. Incercand o sinteza intre formalism si relationism >E!AE!
";/6!B #1$:7 & 1'91( a plecat de la premisa originii eminamente
spirituale a societatii. "ocietatea find spirit obiectivat si concretizat in
anumite fapte de cultura, singurele fapte sociale care pot f abordate
sociologic sunt faptele de cultura.
.e aceea, sociologia, ca sinteza a socialului cu spiritualul, este
de fapt, o nonsociologie. "ub aceasta denumire, sociologia studiaza+
elementele culturii, rolul omului ca purtator al culturii intr-un mediu
natural si istoric determinat, procesul aparitiei si dezvoltarii formelor
de cultura, treptele de evolutie culturala, a societatilor, ideologiile
culturale, spetele si formele de cultura. !aspunzand celor ce-l acuzau
ca identifca pe nedrept sociologia generala cu sociologia culturii, >.
"ombart a precizat+
"tiinta culturii cuprinde doua parti+
1. o parte empirica+ a evenimentelor concrete pe care o
studiaza istoria2
3. o parte teoretica+ a re=uxului acestor fapte de viata in
constiinta vremii si revine sociologiei ca 4teorie generala a categoriilor
culturii4.
<uprinderea sociologiei, ca fapt de cultura, in spiritualitatea vremii sale, a constituit un pas inainte
fata de cronica subordonare a ei metafzicii, sau a deducerii ei din corpusul preocuparilor de ordin
flosofc. Intrucat noi retinem doar conceptia despre statutul epistemic al sociologiei asa cum s-a
particularizat in preocuparile de profl al autorilor invocati, precizam ca ne consideram absolviti de
obligatia tratarii 4in amanunt4 a punctelor de vedere care au fost invalidate pe parcurs, iar in prezent
ar mai prezenta interes doar?arhivistic.
V. ;6E "<FE5E! #1$@9 & 1'3$(+ plecand de la tezele
formalismului sociologic le-a completat cu unele principii ale
fenomenologiei in cadrele conceptuale ale unei conceptii originale prin
care este considerat ca fondator al sociologiei cunoasterii.
Evidentiind rolul afectivitatii in structura sociala, ;ax "cheler
propune conceptul de comunitate vitala #5ebensgemeinschaft( pentru
a defni =uxul traitului empatic #;iteinanderfuhlen(.
In aceasta acceptiune, comunitatea vitala se distinge de
4personalitatea complexa4 rezultata prin actualizarea suprema a
valorilor si pe 4cercul cultural4 #Gultur & Greis(. ;ax "cheler
deosebindu-se de neo-antieni prin acceptarea si evidentierea
importantei factorilor sociali #valorile economico-sociale( in
conditionarea culturii. 6cest strat al afectivitatii este exclusiv in viata
sociala la nivelul masei ale carei forme de manifestare se bazeaza pe
4contagiune sentimentala4.
5a nivelul societatii4 functioneaza alte repere de structurare de
natura rationala. <alculul rational care sta la baza societatii face din
aceasta o creatie artifciala si in acelasi timp un fapt de cultura.
imagine sociologica a societatii este posibila doar prin corelarea tuturor
acestor nivele in cadrul unei explicatii unitare.
VI. In aceasta perspectiva, un adept al fenomenologiei 6.
Vier-and #1$:@-1'%9( a continuat conceptia lui ;. "cheler. El a ramas
cunoscut in sociologie indeosebi prin publicarea unui mic dictionar, de
fapt primul dictionar, de "ociologie in 1'71 #Fand,orterbuch der
"oziologie( in scopul unifcarii sistemului categorial al gandirii si
metodologiei sociologice. Vier-and face trecerea catre perioada
moderna a sociologiei germane, desi apartine, prin opera sa orientarii
fenomenologice, mai ales ca precursor.
"tudiul socilogic al societatii trebuie sa plece 4nu de la oameni, ci
de la relatii4 pentru a a*unge la identifcarea 4formatiunilor4 #Gebilde(,
respectiv a grupurilor.
data constituite, grupurile exista si traiesc in virtutea propriilor
obiective pentru care au fost constituite si pe baza unor cerinte
functionale proprii. .esi nu se confunda cu suma indiviziilor, grupul isi
indeplineste functiile specifce prin intermediul indivizilor, relatiile
intersubiective dintre acestia conducand spre formarea 4eului4 grupului
sub numele de 4noi4.
<onstiinta de noi, ca expresie culturala a vietii sociale, reprezinta
elementul primar pe care se construieste societatea dar si principalul
indicator al socializarii individului. explicatie corecta si completa a
vietii sociale, trebuie sa a*unga la conditiile genetice ale tuturor
componentelor sistemului culturii care este o expresie a complexitatii
sistemului social.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
1. Georg Simmel: Problemele flosofei istoriei #1$'3(2 Filosofa
banului #1'HH(2 Sociologie #1'H$(2 Probleme de baza ale sociologiei
#1'1@(2
3. F Tonnes #1$%% & 1'7:(+ Aascut la Fof !iep, Girschpiel
ldens,ort, in "chles,ing pe 3: iulie 1$%%. 6 urmat 8niversitatea din
Giel unde a fost privat docent din 1$$1 si profesor incepand din 1$%%.
In 1'H$ a fondat "ocietatea sociologilor germani. pere+ Gemeinschaft
unf Gesellschaft #1$$@(2 Kritk der ofentliche Meinung #1'33(2
Fortschritt und soziale Entwicklung #1'3:(2 Einuhrung in die Soziologie
#1'71(2
7. Leo!ol" #on $eise #1$@: & 1':'(2 pere+ Sociologie
generala, 3 vol. 1'39 & 1'3'2 Gebildelehre #1'3'(2 Etica in iziunea
stiintei des!re om si societate #1'9@(2 Filosofe si sociologie #1'%'(2
9. Ma% S&'eler #1$@9 & 1'3$( + Aascut la ;unchen la 33 august
1$@9. a studiat la 8niversitatea din /erlin, apoi la Iena. 5a ;unchen a
sustinut teza de abilitate in 1'H@, unde a descoperit fenomenologia lui
Fusserl. 1rofesor la 8niversitatea din Iena si ;unchen, apoi din 1'1' la
<olonia iar cariera universitara si-a incheiat-o la )ran-furt pe ;ain.
pere+ "er Formalismus in der Ethik und die materiale #ertethik
#1'17 & 1'1:(2 $om %msturtz der #erte #1'37(2 $om Ewigen im
Menschen #1'31(2 #esen und Formen der S&m!athie #1'37(2 "ie
#issenfrmen und die Gesselshaft #1'3:(2 "ie Stellung des Menshen
im Kosmos #1'3$(2 $om Sinn des 'ebens #1'1:(2 Mensch und
Geschichte #1'3:(2 "ie (dee des ewingen Friendes und der Pazifsmus
#1'71(2
%. $erner Som(art #1$:7 & 1'19( pere principale+
)a!italismul modern, 7 vol., #1'H3 & 1'3$(2 *urghezul #1'17(2
:. Vier)an"+ #1$:@ & 1'%9(
pere principale+ "es!re etern in om #1'31(2 Formele
cunoasterii si societatea #1'3:(2 Pozitia omului in cosmos #1'3$(2
+atur und Kultur #1$':(2 Entstehungsgrunde neuer Sitten #1$'@(2 "ie
Stetigkeit in Kulturwandel #1'H$(2 Staat und Gesellschaft in der
Gegenwart #1'31(.
BIBLIOGRAFIE
,- Tonnes* Fer"inan": )ommunaute et societe categories
foundamentales de la sociologie !ure, Paris, Puf, ,.//
0- $iese* Leo!ol" #on: Geschichte der Soziologie, *erlin, #alter de
Grunter 1 )o-, ,.2,
3- $iese* Leo!ol" #on: Soziologie- Geschichte und 4au!t!robleme,
*erlin5'ei!zig, #alter 1 Gunter, ,.26
9. $iese* Leo!ol" #on: 7nal&se des mobilites dominants 8ui
orientet l9actiite dans indiidus dans la ie sociale, :om-0.
%. Simmel* Georg: Grundfragen der Soziologie, *erlin, ,.2;
:. Simmel* Georg: 4au!t!robleme der Psihoso!hie, *erlin, ,.</
2- Mamelet* A: 'a relationisme !hiloso!hi8ue chez Georg Simmel,
Paris, ,.,/
$. Som(art* $erner: Grundlagen und Kritik des Sozialismus, *erlin,
,.,.
'. Som(art* $erner: "ie =uden und das #irtschaftleben, 'ei!zig,
,.,.
1H. Som(art* $erner: "er moderne Ka!italismus, Munchen und
'ei!zig, ,.0/
11. P'M+ller: .e la ps0chologie a lCantropologie a travers lCoeuvre de
;az "cheler, .elechaux et Aiestle, 1'9:
REPERE BIBLIOGRAFICE LA G SIMMEL
"-a nascut la /erlin in 1$%$. <a sociolog si flosof a predat la
/erlin #1'HH( si la "trasbourg #1'19(, remarcandu-se ca folosof al artei
si ca expert in flosofa sociala. 6 murit in 1'1$, la "trausbourg. 6 mai
publicat+ 4<ultura flosofca+, 1'112 1robleme de baza ale sociologiei,
1'1@2 <on=ictul culturilor moderne, 1'1$.
<ateva teze din studiul privind personalitatile si metropola+
individul opune rezistenta procesului de nivelare si
constrangere din partea aparatului socio-tehnic2
baza psihologica a tipului de personalitate caracteristic
societatii metropolitane consta in intensifcarea stimularii nervoase,
care deriva din rapidele si neintreruptele schimbari in stimulii interni si
externi2
metropola creaza in baza senzoriala a vietii psihice un
profund contrast cu viata din sat si din orasel+ caracterul sofsticat ale
vietii urbane face ca activitatea sa fe reprimata si latenta2
rationalitatea devine insa superfciala si ostentativa.
"tudiu de autor
GE!G "I;;E5
#1$%$ - 1'1$(
Georg "immel s - a nascut la 1 martie 1$%$ la /erlin si a
murit la 3$ septembrie 1'1$ la "trasbourg, unde a fost in fnal numit
profesor in 1'19.
El este fondatorul sociologiei pure sau formala si a
participat la dezbaterea obiectului sociologiei inca din anii 1$'H cand
publica 4.espre diferentierea sociala4.
1rin acest termen trebuie inteles un nou concept care
printr - un proces de abstractizare permite separarea formelor de
socializare a continuturilor socializarii. In introducerea autobiografei
sale neterminate, "immel precizeaza ca a descoperit acest 4principiu
metodic4 in studiile sale continand 41roblemele flozofei istoriei4 unde
pune in evidenta punerea in forma a statului si insista asupra separarii
ce trebuie efectuata intre materialul istoric si informatia acestui
material sau separarea in forma a continutului.
"ociologia nu poate sa se intemeieze ca stiinta autonoma
decat daca defneste un concept de societate care - I permite sa
stabileasca si circumscrie un obiect specifc de studiu2 acest obiect nu
trebuie sa fe de*a studiat de alte stiinte despre societate cum ar f
istoria sau sau economia. 1entru "immel, stiintele despre societate au
inlocuit in sec. al EIE - lea stiinta despre om si o considera pe aceasta
din urma ca o finta sociala. .ar aceasta constatare nu da sociologiei
un domeniu delimitat. .aca ea trece in societate trebuie sa studieze
ceea ce este pur 4societate4 in aceasta societate. "immel porneste de
la o defnitie larga a societatii+ exista societate acolo unde mai multi
indivizi intra in actiune reciproca, se in=uenteaza unii pe altii.
!eluand atunci principiul sau metodic, el indica ca un nou
concept al sociologiei poate f castigat printr - o abstractie ce permite
separarea formelor socializarii de continutul lor. ;ateria socializarii
consta in 6ceste continuturi sunt in mod necesar purtate de catre
indivizi. )orma, in schimb este tipul de actiune reciproca, de orientari
reciproce intre indivizi pe care - l pot izola continuturile. 6sfel 4daca
poate sa existe numeroase temeiuri, motive pentru a fonda o societate
secreta. "ocietatea secreta ca forma sociala va implica totusi un tip de
actiune reciproca intre cei pe care ii leaga secretul. 1rin aceasta
actiune reciproca indivizii creaza o societate sau mai mult o socializare.
"immel indica ca e potrivit sa vorbesti de procesul de socializare al
4formelor pure ale socializarii4 decat de societate. trebuie imediat sa
remarcam ca socializarile pot avea grade diferite dupa moda si
intimitatea actiunii reciproce, dar de asemenea dupa cum "immel
spunea in 4"oziologie4 #1'H$( 4Au exista niciodata niciunde ceva ca o
societate an sine, adica nu ezista societate in sensul ca ea e conditia
pentru aceste fenomene de legatura, pentru ca nu exista actiuni
reciproce in sine ci doar forme specifce de interactiune.
"ocietatea se naste din interactiuni care nu sunt nici cauza
nici consecinta ei ci sunt de*a ele insele societatea imediata. "immel a
revenit asupra caracterului nonsubstantial al societatii si asupra
faptului ca trebuie considerata ca o devenire. <eea ce el numeste
4privire sociologica4 il duce la a pune accentul pe faptul ca socializarea
se tese, se desface, si se retese din nou intre indivizi, si asupra
existentei microscopurilor procese moleculare care leaga oamenii unul
de altul. atiintele societatii nu au concentrat atentia pana atunci
asupra socializarilor masive, cristalizate in marile forme sociale cum
sunt statul, clasele sociale, bisericile etc.
trebuie dupa "immel sa se acorde o mare atentie formelor
microscopice pentru ca ele asigura elasticitate si vascozitatea
societasitii2 in plus de - a lungul acestor procedee un de*un, o plimbare
- societatea devine din ce in ce mai 4societate4.
"ociologic va f deci pentru "immel studiul formelor
interactiunilor socializante+ dominarea, con=ictul, secretul si societatea
secreta, sociabilitatea, cochetaria, moda intre altele ii permit sa
ilustreze pertinenta defnitiilor sale.
1roblemele fundamentale ale sociologiei -1'1@-
Bextele alese sunt extrase din 41robleme fundamentale ale
sociologiei4 si din 4"ociologie4+ <ercetari asupra formei socializarii si
permit sa ilustreze conceptia sociologica a lui "immel. 1rimul text
afrma bazele epistemologice ale demersului a lui "immel si
posibilitatea constituirii sociologiei ca stiinta.
"ursa+ Georg "immel, Grundfragen der "ociologie2
traducere franceza a lui 5. Gasparini 41robleme fundamentale ale
sociologiei in Georg "immel, 4"ociologie si epistemologie4. 1aris, 1'$1
1artea 1, cap 1.
/ibliografe+ Joshio 6lo*i 4"ociolog0 at the Burn of the
<enter0+ n G. "immel in K ,ith ). ;. >eber and E. .ur-heim42 .avid
)ris-0, georg "immel4, "erge ;oscovici 4;asina de facut zei+ sociologie
si psihologie4 2 !evista franceza de sociologie -1'$@- vol. EEVIII n 1, cu
notarea ;arc "agnol 4"tatutul sociologiei la "immel si dur-heim4.
.omeniul sociologiei
<and ne propunem sa dam explicatie asupra stiintei
sociologice ne lovim de o prima difcultate care consta in aceea ca
pretentia la rangul de stiinta nu este nicidecum necontestata. chiar si
cand I se recunoaste acest rang intalnim un haos de opinii asupra
continutului si obiectivelor sale, multe contradictii ti confuzii care fac
fara incetare sa renasca indoiala asupra caracterului autentic stiintifc
al manierei de a pune probleme. Ae- am putea resemna cu absenta
unei defnitii incontestabile, clar defnite daca cel putin ne- am gasi in
situatia unui ansamblu de probleme particulare pe care alte stiinte nu
le trateaza sau le trateaza numai in mod particular si care, pentru ca
implicasera faptul sau conceptul de 4societate4, ca element, ar poseda
astfel un punct comun. 1resupunand chiar ca aceste probleme ar f
atat de diferite relativ la continutul lor obisnuit, la orientarile si solutiile
lor, incat am putea greu sa le consideram ca formand o stiinta univoca,
conceptul de sociologie ar putea totusi sa le furnizeze un adapost
provizoriu, caci am sti cel putin exterior unde sa le cautam. "tatul
sociologiei ar f analog celui de concept de tehnica care acopera in
mod absolut legitim o imensa sfera de lucruri, fara ca inteligenta si
solutia problemelor particulare sa pretinda ca participa la aceasta
denumire proprie in baza unui ansamblu de caractere comune. In fapt,
nimic decat aceasta mica conexiune de probleme diverse, anunta o
unitate mai mica de descoperit pare ase rupa a propos de problematica
unui singur concept coerent al sociologiei, acela de societate.
Este vorba de problematica prin care o negare principala a
sociologiei incearca in genere sa se legitimeze. 6sta inseamna, curios,
pe de o parte o slabire iar pe de alta parte o intarire a acestui concept
care constituie legatura acestui gen de *ustifcari.
rice existenta ar reveni exclusiv indivizilor, complexitatii
lor si experientei lor astfel incat societatea sa nu fe decat o abstractie
indispensabila pentru ratiuni practice, extrem de comoda pentru o
sinteza provizorie a diverselor fenomene fara a constitui un veritabil
obiect prin indivizi sau evenimente care ii privesc.
data studiat fecare individ in determinarea sa stiintifca si
istorica nu ar rezista ca obiect veritabil pentru oricare alta stiinta
sociala. Bot ceea ce fac si sunt fintele umane se deruleaza in societate
care - I determina pe acestia si constituie o parte a existentei lor. Au ar
putea exista o stiinta a lucrurilor unane care sa nu fe o stiinta a
societatii. atiintelor particulare istorice, psihologice, normativ ar trebui
sa li se substituie stiinta societatii pentru a exprima prin unitatea ei ca
toate interesele, continuturile si evenimentele se constituie in unitati
concrete multumita socializarii lor.
6c. defnitie tinde sa o *umuleasca cu toate ca ii atribuie
totul la fel ca si cea care nu - I atribuie nimic. 5ipind ansamblul tuturor
stiintelor sociale si lipind o noua eticheta, aceea a sociologiei, nu
castigam nimic. <elelalte stiinte au un fundament bine stabilit iar tiinta
societatii se a=a intr- o situatie defavorabila trebuind sa - si
demonstreze dreptul sau de existenta. E fortata in acelasi timp sa - si
explice principiile fundamentale si maniera sa proprie de a pune
problemele in fata realitatii.
<omitem o greseala daca concluzionam ca existenta
stiintei este simplul fapt al existentei indivizilor, ca orice alt demers
care urmareste sa le perceapa sa- si aleaga ca obiect abstractii
speculative si forme ireale.
Gandirea voastra percepe totdeauna fguri #gebilden( ca
obiecte ale stiintei. Ea nu gaseste echivalent in realitatea imediata. "e
intampla des sa nu cautam cum lucrurile se comporta in singularitatea
lor ci cream o noua unitate colectiva plecand de la ele. )ormele
colective sunt sinteze intelectuale. In fecare dintre indivizi luati
separat nu gasim ceea ce este comun ci ceea ce - I diferentiaza unul
de celalalt pentru ca aceasta constituie unitatea indivizibila a vietii
personale. 1lecand de la un ansamblu, de la toti, formam unitatile mai
vaste #grecii si persanii( si re=ectia cea mai succinta face sa apara
faptul ca cu aceste concepte in acest punct depasim existentele
individuale.
.aca vrem sa excludem acestea, sub pretextul ca doar
existentele individuale ar f reale am priva aceasta sfera de continutul
sau cel mai incontestabil, legitim. 6frmatia dupa care nu ar exista
decat indivizi umani ob. ale stiintei nu poate in acelasi timp sa ne
impiedice a vorbi de ansambluri de evenimente si forme colective de
acelasi fel, de societate in general.
6stfel inteleasa aceasta constituie un concept abstract dar
fecare din nenumaratele si expresii si unitati ale acestui concept se
refera la un obiect dand loc unei cautari sau meritand a f studiat cu
toate ca nu exista doar in existente individuale, separate.
6ceasta ar putea f imperfectia stiintei noastre, o
necesitate provizorie a carui scop fnal ar consta intr - o stiinta despre
indivizi ca realitate concreta sf. ultima.
Indivizii - privind mai atent - nu sunt atomii lumii noastre,
ca unitate insolubila care desemneaza conceptul de 4individ4 nu este
un obiect al cunoasterii ci doar al ordinei traite. realul in sensul riguros
al ermenului constituie baza oricarei sinteze superioare intelectuale2
obtinut prin izolarea si perceperea unor elemente si reduse la altele
mai simple, mai profunde, mai vaste decat mediul fzic, cultural.
In fapt aceste elemente constituie constructii intelectuale
foarte elaborate daca nu acordam relitatea autentica decat unor
veritabile realitati ultimul si nu fenomenelor prin care - si gasesc o
forma - realitatea de cunoscut ar deveni total de neinteles. reducerea
ultima la individ ar f o limita foarte clar arbitrara pentru ca acest
individ nu ar putea sa apara la o analiza tot mai avansata decat ca o
*uxtapunere de calitati particulare, destine, forte si circumstante
istorice care constituie prin raport cu el realitati la fel ca si indivizii
insusi in raport cu societatea.
In concluzie, pretinsul realism care - si exerseaza critica
asupra conceptului de societate si in continuare asupra celui de
sociologie lasa sa scape orice realitate ce poate f cunoscuta pentru a o
respinge in infnit si o cauta in ceea ce nu poate f perceput.
In fapt trebuie sa concepi cunoasterea dupa un cu totul alt
principiu structural cel care selectioneaza in acelasi complex etern de
fenomene un anume numar de obiecte diverse care trebuie cunoscute,
recunoscute totodata ca defnitive, omogene pentru stiinta. In realitate
chiar in perceptie, orice apropiere inlocuieste orice distanta a carei
limita inferioara n - ar sti sa se lase determinata. Imaginea pe care o
avem plecand de la o anume distanta are o proprie ratiune de a f, nu
poate f inlocuita de nici o alta distanta. 5a o anumita distanta
apropiindu - ne de existenta umana fecare individ se distinge clar,
detasindu- se de celalalt. .aca ne - am indeparta un punct particularul
ar dispare si s - ar naste imaginea unei societati cu culori proprii pe
care am putea - o recunoaste si respinge.
6m putea fonda dreptul la independenta a re=ectiei
stiintifce asupra societatii prin raport cu ideea ca orice devenire reala
nu s - ar dezvolta decat in indivizi. !ealitatea este data ca un complex
de imagini, de *uxtapozitii continue a fenomenelor superfciale.
L !ealitatea devine stiinta doar cand adopta forma
cunostintei.
Exista un alt K + Existenta umana ar f ea doar singura reala
in indivizi fara ca acest timp validitatea conceptului de societate sa
aiba de suferit.
Au am putea reconstitui viata societatii plecand doar de la
structurile celorlalte stiinte ale societatii. 6ceasta s - ar sparge intr - un
numar de sisteme dezordonate fara interventia altor sisteme.
"ocializarea se desface si reface din nou intr - un etern =ux si intr - o
eterna ferbere care tine indivizii chiar acolo unde nu reuseste sa
a*unga la forme de organizare caracteristica. !elatiile de la persoana la
persoana constiente sau nu, durabile sau nu tin unele la altele. In asta
consista actiunile reciproce intre elem. care sustin aceasta fermitate si
elasticitate in toata multiplicitatea si toata unitatea vietii in societate,
setea atat de manifesta si enigmatica. toate aceste mari sisteme si
organizatii super individuale la care ne gandim a propos de conceptul
de societate nu sunt decat mi*loace de a consolida in cadre durabile si
fguri autonome actiuni imediate reciproce care leaga viata indivizilor.
Ele primesc astfel autoritate si autonomie pentru ase pune si opune in
functie de existenta prin care indivizii se conditioneaza reciproc.
!ealizandu - se progresiv, societatea semnifca ca indivizii
sunt legati de in=uente si determinari pe care le simt reciproc. Ea este
ceva functional, ceea ce indivizii fac si totodata suporta. <aracteristica
a sa fundamentala+ ar trebui sa vorbim de socializare.
1utem considera ca doar elementele materiale ar constitui
realitatea, ca miscarile lor, modifcarile lor reciproce niciodata sesizate,
observabile concret nu ar f decat realitati de ordin secundar.
In acelasi sens, doar indivizii umani ar constitui realitati
veritabile. "ocietatea nu are nimic substantial, concret ci ar f doar o
devenire.
6parentele sensibile ne arata doar indivizi si intre ei un
spatiu vid., intr - un anumit fel. 6r trebui sa refuzam sa vedem realul
susceptibil de a f studiat in devenirea lui dinamica in care indivizii se
modifca reciproc.
rice stiinta selectioneaza o serie sau un aspect sub
directia unui concept determinat. "ociologia nu actioneaza mai putin
legitim atunci cand analizeaza existentele individuale si recompune
urmand un concept propriu numai ei.
.aca sociologia este fondata pe o abstractie a realitatii
totale sub conduita conceptului de societate si daca datorita acestui
fapt I se reproseaza ca este ireala- doar indivizii find reali isi pierde
valoare aceasta o prote*eaza impotriva exagerarii.
mul e determinat in fecare moment in finta sa si in ceea
ce face ca e o finta sociala, toate stiintele omului ar putea parea ca se
reduc la stiinta sociala - singura purtatoarea intregii forte si a intregului
sens.
"ocietatea si sociologia se bazeaza pe un fapt important in
sine si bogat in sine #-ideea - omul+ finta sociala(.
1roductia sociala - raporturi reciproce intre oameni.
1roducerea fenomenelor se face prin viata sociala intr - un dublu sens+
coexistenta indivizilor care au raporturi reciproce creaza ceea ce nu s -
ar putea explica prin unul singur si succesiunea generatiilor a caror
mosteniri si traditii se confunda indosolubil cu mostenirea individului
ceea ce face ca omul social e nu numai un descendent dar si un
mostenitor.1roductia sociala s - a structurat intre productie pur
individuala si productia transcendenta - aparitia metodei genetice in st.
spiritului .
"ociologia nu e doar o stiinta avand propriile sale obiecte
distincte in virtutea diviziunii muncii a altor stiinte, dar a devenit de
asemenea o metoda a stiintelor istorice si umane in general. 6cestea
nu sunt obligate sa - si abandoneze obiectul. ;etoda sociologica se
climatizeaza la fecare problematica a stiintelor.
"ociologia nu se intelege ca obiect care nu ar trata de*a
una din celelalte stiinte existente, atata timp cat se bazeaza pe+ omul,
finta sociala si societatea - purtatoarea evenimentelor istorice.
Ea este aplicabila ansamblului problemelor - nu are
continut propriu.
1entru ca metoda sa poseda o asemenea universalitate,
sociologia constituie un fundament comun unui ansamblu de probleme
particulare carora le lipseau anumite clarifcari obtinute unele din
altele. 6cestui aspect comun al socializarii K corespunde aspectul
comun al modului de cunostinta sociologica potrivit caruia putem gasi
pentru o problema determinata o posibilitate de solutie sau de
aprofundare chiar daca domeniul cunostintei e total eterogen in
continut.
"<I5GI62 <ercetari asupra formelor socializarii #1'H$(
.igresiunea incearca sa elucideze conditiile dupa care
indivizii pot sa formeze o societate si in acest sens este un studiu al
teoriei cunostintelor. Ea releva de asemenea o ontologie a societatii
care se intreaba asupra conditiilor a priori ale socializarii.
<um si dupa care conditii indivizii pot sa interactioneze si
sa intre in actiuni reciproceK .upa care moralitate un individ empiric
este un individ socialK <e loc ofera societatea fecarei personalitati
dupa calitatile saleK
.igresiue asupra problemei+ cum este posibila
societateaK
Gant isi pune intrebarea+ cum este posibila naturaK <are
sunt conditiile care trebuie sa existe reunite pentru ca o natura sa
poata existaK G+ <auta esenta prin formele care o constituie si care prin
consecinta fac sa existe natura in sine.
6r f convenabil sa tratam intr - o maniera analoaga
problema conditiilor apriori in virtutea carora societatea e posibila.
1entru ca elementele individuale si aici sunt date care intr - un anumit
sens se mentin totusi separate unele de altele cum e cazul pentru
perceptiile sensibile si care fac experienta sintezei lor in unitatea unei
societati doar pentru un proces al constiintei care pune in relatie
existenta individuala elementelor izolate cu celelalte elemente in
forma defnita si dupa reguli determinate..iferenta fundamentala intre
unitatea societatii si unitatea naturii este totusi urmatoarea+ unitatea
naturii dupa Gant, se realizeaza exclusiv in subiectul care percepe, ea
este produsa de acesta cu si plecand de la materiale de sensuri care
nu sunt racordate in ele insele2 unitatea societatii este realizata de
elementele sale fara sa existe alta mediere pentru ca sunt constiente si
opereaza o sinteza. 6ceasta unitate nu are nevoie de observatori.
1rincipiul urmator al lui Gant - conexiunea nu poate sa
rezide niciodata in lucruri pentru ca nu e realizata decat de subiect. Au
valoreaza pentru conexiunea societatii care in fapt se indeplineste
chiar mai imediat in lucruri care sunt aici su=ete individuale. <a sinteza
aceasta conexiune ramane ceva pur psihic si fara paralela cu
confguratii spatiale si cu actiunile lor reciproce. 8nifcarea nu are aici
nevoie de nici un factor eterior elementelor pentru ca fecare dintre ele
exerseaza functii care umplu vis - a- vis de lumea exterioara energia
psihica a observatorului. <onstiinta de a forma cu altii o unitate este
aici singura unitate in cauza. 6sta nu inseamna constiinta abstracta a
conceptului de unitate ci nenumarate relatii singulare, faptul de a avea
sentimentul si de sti ca ceilalti sunt determinati si ca altii ne determina
pe noi. <hestiunea de a sti care domeniu al realitatii exterior
observabile trebuie sa fe inteles ca o unitate nu depinde de continutul
imediat si strict obiectiv al acestei realitati ci este determinat de
categoriile subiectului si exigentele salecognitive.
"ocietatea este in acelasi timp o unitate obiectiva care nu
are nevoie de unobservator necontinut in ea.
Au este decat o simpla problema de terminologie a sti daca
cautarea conditiilor procesului de socializare trebuie sa se uneasca au
nu epistemologic, pentru ca aceasta confguratie care se ridica din
aceste conditii si care isi primeste normele din formele ei nu consista in
niste cunostinte ci in niste procese practice si de situatii reale.
<unostinta de a socializa sau a f socializat ar trebui numita
cunostinta imediata decat o cunostinta dobandita. In acest caz
subiectul ar avea ca suport, semnifcare intrinseca a socializarii,
aceasta cunostinta imediata.
<are sunt categoriile specifce pe care omul trebuie sa le
poarte in elK si <are sunt formele pe care trebuie sa le imbrace
constiinta odata ce a fost inghitita adica societatea ca fapt al
cunostintei+ Boate acestea pot f numite epistemologie a societatii.
<onditii sau forme ale socializarii operante 4a priori4+
1( Imaginea pe care un om o dobandeste de la altul printr - un
contact interpersonal e determinata de anumite lunecari care sunt
niste schimbari principale ale complexiunii obiectului real2
6ceste lunecari sunt de doua tipuri+
- intr -o anumita masura percepem pe celalalt ca find
generalizat2
- cunoasterea completa ar presupune in acelasi timp o
identitate completa.
1entru a cunoaste omul noi nu - l intelegem, nu - l
percepem in pura sa individualitate ci sustinut, valorizat de catre tipul
general sub care - l valorizam. denumim totusi omul dupa un tip care
nu -l putem exprima in cuvinte, tip cu care individualitatea sa nu
coincide exact.
3( Exista o alta categorie sub care oamenii se vad ei insisi ca si
pe ceilalti si se transforma cu scopul de a produce societatea empirica,
ceea ce poate f formulat de unprincipiu in aparenta banal+ ca fecare
element al unei grupe nu este doar o parte a societatii dar este in plus
ceva diferit.
6ceasta fundeaza conditia pozitiva pentru ca individul sa
fe prin alte parti ale fintei sale parte a societatii+ maniera de a f
socializata determinata sau codeterminata de maniera prin care el nu
este in societate. 6ceasta relatie cu societatea se potriveste nu doar
pentru anumite tipuri generale #straini, criminali( dar si cu nenumarate
variante pentru orice fenomene individuale.
)acandu - se abstractie de pozitiile cu totul ridicate si
conducatoare viata individuala, tonul personalitatii totale, au disparut
din activitatea sociala. amenii nu sunt decat suporturile unui schimb
de realizari si contrarealizari care se produc dupa norme obiective, si
tot ceea ce nu apartine acestei obiectivitati pure a disparut in principiu
de asemenea din aceasta activitate sociala.
7( "ocietatea este o confguratie compusa din elemente
inegale. 1entru ca chiar acolo unde tendintele democratice sau
socialiste proiecteaza o 4egalitate4 unde il ating partial nu poate f
vorba decat de o echivalenta intre persoane, realizari, pozitii, o
egalitate intre oameni din punct de vedere al naturii lor, al continutului
lor de viata sau a destinului nu poate sa intre complet in calcul.
"ocietatea daca o reprezentam ca pe o schema pur
obiectiva ea apare ca un ansamblu de continuturi si actiuni legate intre
ele prin spatiu, timp, cocepte si valori. Ea este o incrucisare de
fenomene calitativ determinate.
In acest fel ceea ce este pur personal, creat interior,
impulsurile re=exelor proprii raman de fapt in afara consideratiilor.
"ocietatea nu se de0volta doar psihologic ci si fenomenologic
considerate exclusiv in functie de continuturile ei soccialeM - ca si cum
fecare element ar f determinat pentru locul sau in totalitate. Viata se
desfasoara ca si cum toti membri s - ar gasi intr - o relatie de unitate,
intr -o asa maniera incat fecare dintre ei depinde de toti ceilalti si toti
ceilalti depind de el.
Este o #intrebare( problema nesemnifcativa de a sti daca
cercetarile de epistemologie societatii care trebuiau sa fe
exemplifcate prin aceste discutii daca apartin flozofei sau daca fac
parte propriu vorbind sociologiei. Aatura problemei sociologice nu
sufera prea mult datorita acestei dileme #ilozofe - sociologie(. 6ceste
cercetari sunt poate o regiune de frontiera dintre doua metode.
"ociologia isi propune abstractia acelui fapt care in
fenomenul complex pe care - l numim viata sociala este real societate,
adca socializare. Ea isi propune sa indepartam din inpuritatea acestui
concept tot ceea ce nu constituie societatea in sine ca o forma de
existenta unica si autonoma dar care oricum nu poate f realizata
istoric decat in interiorul societatii. 1rin asta avem de a face cu un miez
de probleme clar defnite2 s - ar putea ca periferia sferelor problemei sa
atinga alte sfere de o maniera provizorie sau durabila si ca delimitatiile
sa devina problematice, dar centrul nu ramane mai putin solid la locul
sau.
"ursa+ Georg "immel - "ociologie2 <ercetari asupra
formelor socializarii
Georg "immel - 4.igresiune asupra problemei+ cum este
posibila societatea4 in sociologia si experienta lumii moderne.