Articolul nehotarat si articolul hotarat

Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu

o consoana sau cu unul din sunetele w si y (semiconsoane):
a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an
Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep
cu o vocala sau cu h mut:
an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un
brat
In limba engleza, articolul nehotarat este acelasi pentru toate
genurile si se foloseste numai la singular; el se traduce prin un sau
o in functie de genul substantivului din limba romana:
a pupil = un elev, o eleva ; a desk = o catedra, un birou ; a boy =
un baiat
Spre deosebire de limba romana, articolul nahotarat se foloseste in
limba engleza inaintea numelor predicative desemnand sexul,
profesiunea, titlul,calitatea cuiva etc:
!ac" is a bo# Ann is a girl She is a teacher $e is a student
Articolul hotarat in limba engleza este the %l se aseaza
intotdeauna inaintea cuvintelor pe care le determina si are aceeasi
forma pentru toate genurile, atat la singular, cat si la plural:
the teacher = profesorul ; the students = studentii ; the girl = fata
Genul substantivelor
In limba engleza sunt trei genuri:
a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si
uneori animale sunt de gen masculin:
father = tata ; dog = caine
b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si
uneori animale sunt de gen feminin:
mother = mama ; cat = pisica
c) substantivele care desemneaza obiecte, notiuni abstracte si
animale, cand nu se specifica sexul, sunt de gen neutru:
chair = scaun ; horse = cal
&nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin,
cat si de gen feminin sunt de gen comun:
teacher = profesor, profesoara ; student = student, studenta ;
pupil = elev, eleva ; friend = prieten, prietena
Pronumele personal
'ronumele personale in limba engleza sunt:
I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we
= noi ; you = voi, dv. ; they = ei, ele
'ronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare, indiferent de
locul sau in propozitie He (el) se foloseste pentru persoane de gen
masculin, iar she (ea), pentru persoane de gen feminin; it este
pronumele personal pentru genul neutru, persoana a III(a singular,
si inlocuieste restul substantivelor din limba engleza, adica cele ce
denumesc lucruri si animale In mod exceptional, se foloseste
uneori pronumele he sau she pentru unele animale domestice, ca
dog, cat.
Spre deosebire de limba romana, in engleza este obligatorie
prezenta pronumelui inainte de verb (intrucat engleza este o limba
analitica si nu are desinente deosebite pentru fiecare persoana)
I am a teacher (sunt profesor, profesoara)
you are bo#s (sunteti baieti)
he is a student (e student)
we are )oman (suntem femei)
they are men (sunt barbati)
Pluralul substantivelor
'luralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia
-s la forma singularului:
a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats
Substantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula,
avand pluralul neregulat:
a man - men ; a woman - women
Verbul ! "#
Indicativul pre$ent %he Present Indicative&

Forma
afirmativa
(*he
Affirmative
+orm)
Forma
Interogativa
(*he
Interrogative
+orm)
Forma
negativa
(*he ,egative
+orm)
Forma interogativ-
negativa
(*he Interrogative(
,egative +orm)
I am = (eu)
sunt
am I - = sunt
(eu) -
I am not =
(eu) nu sunt
am I not - = nu sunt
(eu) -
#ou are = (tu)
esti
are #ou - = esti
(tu) -
#ou are not =
(tu) nu esti
are #ou not - = nu
esti (tu) -
he is = (el)
este
is he - = este
(el) -
he is not = (el)
nu este
is he not - = nu este
(el) -
she is = (ea)
este
is she - = este
(ea) -
she is not =
(ea) nu este
is she not - = nu
este (ea) -
it is = (el, ea) is it - = este (el, it is not = (el, is it not - = nu este
este ea) - ea) nu este (el, ea) -
)e are = (noi)
suntem
are )e - =
suntem (noi) -
)e are not =
(noi) nu
suntem
are )e not - = nu
suntem (noi) -
#ou are = (voi)
sunteti
are #ou - =
sunteti (voi) -
#ou are not =
(voi) nu
sunteti
are #ou not - = nu
sunteti (voi) -
the# are = (ei,
ele) sunt
are the# - =
sunt (ei, ele) -
the# are not =
(ei, ele) nu
sunt
are the# not = nu
sunt (ei) -
In vorbirea curenta, se folosesc adesea forme contrase ale verbelor
auxiliare (la afirmativ si la negativ) +ormele contrase pentru
verbul to be se obtin fie prin reducerea primei vocale a verbului si
punerea unui apostrof intre subiect si verb, fie prin contragerea
vocalei o din negatia not si inlocuirea acestei litere prin apostrof:

Afirmativ egativ (. forme posibile)
I/m I/m not 0 (
#ou/re 1ou,/re not 0 #ou aren/t
he/s, she/s, it/s he/s, she/s, it/s not 0 he, she, it isn/t
)e/re )e/re not 0 )e aren/t
#ou/re #ou/re not 0 #ou aren/t
the#/re the# /re not 0 the# aren/t
,ota: 2a cea de(a doua forma a negativului prescurtat negatia not
este legata de verb, iar vocala o cade si se inlocuieste cu apostroful
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(#
his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp
%l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin
acesta, aceasta, acest sau aceast! in functie de genul
substantivului romanesc pe care il determina:
"his student is good (Acest 0aceast30 student03 este bun03)
his poate fi atat pronume, cat si ad4ectiv demonstrativ
"his exercise is good (ad4ectiv)
"his is a good exercise (pronume)
+orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia#
acestea.
"hese bo#s are pupils (ad4ectiv)
"hese are good boo"s (pronume)
,ota: Ad4ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului:
a good student, a bad pencil
Ad'ectivul
In limba engleza ad4ectivul este invariabil, avand o singura forma
pentru toate genurile si pentru ambele numere:
a good bo# = un baiat bun ; a good girl = o fata buna ; t)o good
bo#s = doi baieti buni ; t)o good girls = doua fete bune
In limba engleza, ad4ectivele folosite ca atribute, oricate la numar,
preceda in general substantivul pe care il modifica:
a good red pencil ; a bad brown paper
In exemplele: the s"# is blue; the chairs are brownad4ectivele
blue si brown sunt folosite ca nume predicative; ca atare, ele
urmeaza substantivele pe care le modifica
Genitivul in limba en)le$a
In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive:
5 6enitivul in *s $"he %ossessive &ase, numit uneori si 'axon
(enitive) sau genitivul sintetic, care se formeaza cu a4utorul
apostrofului plus s (*s) adaugat substantivului care indica pe
posesor, atunci cand substantivul este la singular, si al apostrofului
fara s, atunci cand substantivul posesor este la plural (in cazul
substantivelor cu pluralul regulat):
the student*s teacher = profesorul studentului ; the students*
teacher = profesorul studentilor
insa: the children*s des"s = bancile copiilor
6enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive care
desemneaza persoane sau uneori cu substantive nume de animale:
+ohn*s hair is bro)n
*he pupil*s boo" is on the table
*he dog*s name is Spot
. 6enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau
genitivul analitic, care poate fi folosit atat pentru fiinte, cat si
pentru lucruri:
*he )alls of the room are )hite
*he chair of the teacher is bro)n
+onstructii cu prepo$itii
In lima engleza, ca regula generala si spre deosebire de limba
romana, substantivul se articuleaza cand este precedat de o
epozitie:
*he flo)ers on the table are pin" and blue (+lorile de pe masa
sunt roz si albastre)
*he man is in the room (7mul este in camera)
*he teacher/s pen is on the des" (Stiloul profesorului este pe
catedra)
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(#
'ronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat
in spatiu sau in timp %l are aceeasi forma pentru toate genurile si
se traduce prin: acela, aceea, acel, acea, in functie de genul
substantivului romanesc pe care(l determina:
"hat is a student (Acela 0aceea0 este student0a0)
"hat poate fi atat pronume, cat si ad,ectiv demonstrativ:
"hat bo# is a pupil(ad,ectiv) (Acel baiat este elev)
"hat is a )all(pronume) (Acela este un perete)
'luralul lui that este those %l se traduce prin aceia, acelea, acei,
acele:
"hose girls are pupils (Acele fete sunt eleve)
"hose are good pupils (Aceiaa 0acelea0 sunt elevi 0eleve0 buni
0bune)
,umeralele cardinale
a) ,umeralele cardinale reprezentand numerele intre 58 si 59 se
termina in sufixul -teen:
58 thirteen ; 5: fourteen ; 5; fifteen ; 5< sixteen ; 5= seventeen ;
5> eighteen ; 59 nineteen
b) ,umeralele cardinale reprezentand zecile intre .? si 9? se
termina in sufixul -ty:
8? thirty ; :? fourty ; ;? fifty
c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire:
<> sixt#-eight ; .8 t)ent#-three
d) @upa sute, cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati, se pune
con4unctia and:
5?; one hundred and five ; =8> seven hundred and thirt#(eight ;
.5= t)o hundred and seventeen
e) ,umeralele hundred, thousand si million nu primesc
terminatia -s cand sunt precedate de alte numerale:
8?? three hundred ; ;,??? five thousand (fift# hundred) ;
.,???,??? t)o million
,ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite
nedeterminat devin substantive si primesc terminatia -s:
"housands and thousands of #oung people practise sports (Aii
si mii de tineri fac sport)
*here are hundreds of old trees in the par" (Sunt sute de copaci
batrani in parc)
f) 6rupele de trei cifre reprezentand sute, mii, milioane etc se
despart prin virgula:
<,??? six thousand ; 5,???,??? one million
In schimb, zecimalele se despart prin punct:
5; one point five ; >;< eight point fift#(six sau eight point five
six ; ?:(:) (ou) point four
g) ,umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si un
miliard in S&A
h) Anii se citesc in grupe de doua cifre:
59<> nineteen sixt#(eight sau nineteen hundred and sixt#(eight
i) ,umerele de telefon se citesc pronuntandu(se fiecare cifra:
5<8>?9 one(six(three(eight(o(ou)(nine
4) ,umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei
case, al unui tramvai, al lectiei etc si el urmeaza substantivului
respectiv:
no5.(number t)elve ; tram ;(tram five ; lesson .(lesson t)o
,umeralele adverbiale
once = o data ; t)ice = de doua ori ; three times = de trei ori ;
four times = de patru ori samd (aso = and so on)
Bele patru operatii aritmetice de baza se numesc :
addition = adunare ; subtraction = scadere ; multiplication =
inmultire ; division = impartire
H#-# I( - H#-# A-#
5 here is (forma de singular) si there are (forma de plural)
reprezinta o constructie cu intelesul de se afla, este, se gaseste ( se
afla, sunt, se gasesc @e cele mai multe ori there is si there are se
folosesc la inceputul propozitiilor precedand subiectul:
"here is a bag on the )riting(table
"here are not man# mista"es in the dictation
Are there man# chairs in the room-
Is there a long ruler on the table-
. +orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is
there., are there.
8 +orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa
verb: there is not, there are not
,ota: %xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu
adverbul there (acolo)
"here is a man there (Se afla un om acolo)
"here are not man# chairs there (,u sunt multe scaune acolo)
Pluralul (ubstantivelor
a) 'luralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin
adaugarea desinentei -s la singular:
a student - students ; a teacher -teachers ; a pencil - pencils
Substantivele compuse din doua elemente formeaza in general
pluralul prin adaugarea desinentei -s la forma de singular a
ultimului element:
*he test-papers are good (2ucrarile de control sunt bune)
b) 'ronuntarea desinentei -s:
5 @esinenta -s se pronunta C$D dupa substantivele terminate in
vocala sau consoane sonore ca b# d# )# l# m# n# v sau thC/D:
a table - tables ; a pupil - pupils ; a pen - pens ; a chair -
chaairs ; a wall - walls ; a flower - flowers
. @esinenta -s se pronunta CsD dupa substantivele terminate in
consoane surde ca 0# 1# p# t sau thC.D:
a book - books ; a set - sets ; a mistake - mistakes ; a sheett -
sheets
8 Substantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s,
-ss, -se, -2, -$, -sh, -)e, -ch) formeaza pluralul prin adaugarea
desinentei -es pronuntata Ci$D; substantivul primeste astfel o silaba
in plus:
a class - classes ; a box - boxes ; an exercise - exercises ; a
brush - brushes ; a page - pages ; a bus - buses
Verbul ! HAV#
Indicativul pe$ent

Forma
afirmativa
Forma
interogativa
Forma
negativa
Forma
interogativ-
negativa
I have=(eu)
am
have I- = am
(eu)-
I have not =
(eu) nu am
have I not- = nu
am (eu)-
#ou have=(tu)
ai
have #ou- = ai
(tu)-
#ou have not =
(tu) nu ai
have #ou not- = nu
ai (tu)-
he,she,it has =
(el,ea) are
has he,she,it- =
are (el,ea)-
he,she,it has
not = (el,ea) nu
are
has he,she,it not- =
nu are (el,ea)-
)e have =
(noi) avem
have )e- =
avem (noi)-
)e have not =
(noi) nu avem
have )e not- = nu
avem (noi)-
#ou have =
(voi) aveti
have #ou- =
aveti (voi)-
#ou have not =
(voi) nu aveti
have #ou not- = nu
aveti (voi)-
the# have =
(ei,ele) au
have the#- = au
(ei,ele)-
the# have not =
(ei,ele) nu au
have the# not- =
nu au (ei,ele)-
+ormele contrase, la afirmativ, negativ si interogativ(negativ sunt:

"he
Affirmative
"he egative $- forme
posibile)
"he Interrogative-
egative
I/ve I/ve not 0 I haven/t haven/t I-
#ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t haven/t #ou-
he/s, she/s, it/s
he/s, she/s, it/s not 0 he, she,
it hasn/t
hasn/t he, she, it-
)e/ve )e/ve not 0 )e haven/t haven/t )e-
#ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t haven/t #ou-
the#/ve the#/ve not 0 the# haven/t haven/t the#-
,ota: %xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu
acelasi sens ca si have si has:
She has got much )or" to do (she has much )or" to do)
Ee have got man# lessons toda# ()e have man# lessons toda#)
Ehat have #ou got in this bag- ()hat have #ou in this bag-)
Ad'ectivele nehotarate (!3#, A,4, ,!
5) (ome se foloseste in propozitii afirmative:
A# friend has some boo"s of geograph#
*he# have some ne) curtains at the )indo)
.) Any se foloseste:
a) in propozitii interogative:
$as #our friend any boo"s of %nglish histor#-
$ave #ou got any red pencils-
b) in propozitii negative:
Ee haven/t any lessons no)
*here isn/t any map on the )all
,ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice,
oricare, orice fel de, indiferent ce, indiferent care:
Fead any of these boo"s (Bititi oricare din aceste carti)
As" any student here (Intrebati pe oricare student de aici)
8) ,o se foloseste pentru exprimarea negatiei, atunci cand verbul
propozitiei este la afirmativ:
Ee have no lessons no)
*here is no map on the )all
,ota: Ad4ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de
negatie no, asezat inaintea unei propozitii si despartit de aceasta
din urma printr(o virgula:
o, )e have no lesson no)
Are #ou bus# no)- o, I am not
(ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate
*here are no mista"es in this exercise, there are some in the
translations
I have no Guestions to as" $ave #ou any-
7bservatia5: 'ronumele nedefinit corespunzator lui no este none =
nici unul, nici una:
Ee have some %nglish boo"s, the# have none
7bservatia.: (ome poate fi folosit in propozitii interogative, cand
are sensul de ceva, cativa, parte din, un oarecare numar
Bomparati:
$ave #ou some mone#- (Ai ceva, niste bani-)
$ave #ou any mone#- (Ai vreun ban-)
Aa# I see some of #our exercises- ('ot vedea cateva din
exercitiile tale-)
$ave #ou any exercise in this cop#(boo"- (Ai vreun exercitiu in
acest caiet-)
Ad'ectivele nehotarate 5I5#, A 5I5# ; 6#7, A 6#7
5ittle (putin) si a little (putin, ceva) ca ad4ective preceda
substantivele desemnand nume de materie sau abstractiuni
(substantive folosite numai la singular):
*he# "no) little %nglish (%i stiu putina engleza)
Ee are not so bus# no), )e have a little time for %nglish (,u
suntem asa de ocupati acum, avem putin $ceva) timp pentru
engleza)
@eosebirea intre ele este ca:
a) little se traduce prin putin, indicand o cantitate insuficienta;
b) a little se traduce prin ceva# putin, indicand o cantitate mica
dar totusi suficienta
$e has little spare time for his friends (Are putin $aproape
deloc) timp liber pentru prietenii sai)
$e has a little spare time *uesda# (Are $ceva) putin timp
liber marti)
,ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe:
$e spea"s little (Horbeste putin, aproape deloc)
$e spea"s %nglish a little (Horbeste putin englezeste)
6ew si a 0ew sunt ad4ective determinative sau pronume si preceda
substantivele folosite la plural:
Few students are absent $ad,ectiv) ('utini studenti sunt absenti)
A few students are in the teachers/ stud# $ad,ectiv) (Bativa
studenti sunt in cabinetul de lucru al profesorilor)
$ave #ou man# boo"s- 1es, I have a few $pronume) (Ai multe
carti- @a, am cateva)
Indicativul pre$ent al verbelor principale
Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga
terminatia -s (sau -es) numai la persoana a III(a singular:
*he da# begins ; *hen comes noon ; A# )atch goes too slo)l# ;
It loses ; It gains ; It stops
Bon4ugarea verbului to be)in la 'rezent (%resent Indefinite "ense):
I begin = (eu) incep ; #ou begin = (tu) incepi ; he, she, it begins
= (el,ea) incepe ; )e begin = (noi) incepem ; #ou begin = (voi)
incepeti ; the# begin = (ei) incep
5) 'ronuntarea desinentei -s:
a) @esinenta -s se pronunta surd CsD dupa sunetele consonantice
surde: CpD, CtD, C1D, C0D si C8D (in scris th):
to want - he# she# it wants ; to ask - he# she ask ; to look - he#
she# it looks ; to stop - he# she# it stops
b) @esinenta -s se pronunta sonor C$D dupa sunetele vocalice si
dupa sunetele consonantice sonore: CbD, CdD, C)D, C/D (in scris th),
CmD, CnD, ClD:
to gain - he# she# it gains ; to see -he# she# it sees ; to give - he#
she# it gives
c) @esinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Ci$D dupa
sunetele consonantice, in scris: -ss, -ce, -2, -$e, -ch, -sh, -)e:
to lose - he# she# it loses ; to teach - he# she teaches ; to dress
- he# she dresses
.) 7rtografia desinentei -s:
a) Herbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s, -ss,
ch, -sh, -2) primesc la persoana a III(a singular desinenta -es
b) %xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv, care
primesc desinenta -es:
to go - he# she# it goes = a merge ; to do - he# she# it does = a
face
c) Herbele terminate in litera -y formeaza persoana a III(a
singular in felul urmator:
( y precedat de o consoana se transforma la persoana a III(a
singular in i, la care se adauga desinenta -es:
to try - he# she it tries
( y precedat de o vocala ramane neschimbat; el este urmat de
desinenta -s:
to play - he# she# it plays ; to say - he# she# it says
,umeralele ordinale si numeralele
a),umeralele ordinale:

(5) the first (>) the eighth (5;) the fifteenth
(..) the t)ent#(
second
(.) the
second
(9) the ninth (5<) the sixteenth
(.8) the t)ent#(
third
(8) the third (5?) the tenth
(5=) the
seventeenth
(8?) the thirtieth
(:) the
fourth
(55) the
eleventh
(5>) the
eighteenth
(:?) the fourtieth
(;) the fifth (5.) the t)elfth
(59) the
nineteenth
(;?) the fiftieth
(<) the sixth
(58) the
thirteenth
(.?) the t)entieth (<?) the sixtieth
(=) the
seventh
(5:) the
fourteenth
(.5) the t)ent#(
first
(=?) the seventieth
,umeralele ordinale, cu exceptia primelor trei, se formeaza din
numeralele cardinale corespunzatoare, prin adaugarea sufixului
-th
,ota: 6rupul de litere ve din 0ive (;) si twelve (5.) devine 0 in
numeralele ordinale corespunzatoare: the 0i0th (al cincilea), the
twel0th (al doisprezecelea)
#i)ht primeste doar un h: the eight (al optulea)
Hocala e din nine cade: the ninth (al noualea)
Hocala y de la sfarsitul zecilor se inlocuieste cu ie: the
twentieth (al douazecelea)
b) ,umeralele fractionare: fractii simple (&ommon Fractions)
50> (a) one eighth ; .0= t)o sevenths ; 508 (a) one third ; 80;
three fifths ; 50: a (one) Guarter (fourth) ; 5 50. one and a half
,ota: @atele se exprima cu a4utorul numeralelor ordinale (citite
astfel chiar daca cifra respectiva este, formal, un numeral cardinal):
(7n) the 5
st
of @ecember ((on) the first of @ecember)
@ecember 5
st
(@ecember the first)
Aarch 5<
th
(Aarch the sixteenth)
!une .8
rd
(!une the t)ent#(third ; the t)ent#(third of !une)
Pluralul substantivelor terminate la sin)ular in -6, -6#
Se formeaza prin schimbarea consoanei 0 in v si adaugarea
desinentei -es (la substantivele terminate in -0) si a desinentei -s (la
substantivele terminate in -0e):
*he leaf is green (+runza e verde) ; *he leaves change their
colour (+runzele isi schimba culoarea)
$is wife is a teacher (Sotia sa e profesoara) ; *heir wives )or"
in a hospital (Sotiile lor lucreaza intr(un spital)
%xceptii: roof (=acoperis) ( roofs ; cliff (=stanca) ( cliffs ;
handkerchief ((=batista) ( handkerchiefs
hoof (= copita) ( hoofs, hooves ; wharf (=chei, debarcader) (
wharfs, wharves
Pronumele si ad'ectivele intero)ative 7HA si 7HI+H
7hat (ce) si which (care dintre, care anume) pot fi pronume sau
ad4ective interogative In primul caz ele sunt folosite singure, in al
doilea, ele preceda un substantiv:
.hat boo" is this- (ad,ectiv) (Be carte este aceasta-)
.hat is this- (pronume) (Be este aceasta-)
Spre deosebire de what, which are intotdeauna un sens selectiv:
In which season is it cold- (In care anotimp este frig-)
.hich of the students is !ohn- (Bare din studenti este !ohn-)
&n al treilea pronume interogativ este who = cine Acesta nu poate
fi folosit ca ad4ectiv interogativ:
.ho is this bo#- (Bine este acest baiat-)
.ho is #our teacher- (Bine este profesorul vostru-)
6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a

at = la (static) arata locul I am at the facult#
to
= la (arata directia si se foloseste
dupa verbe de miscare)
I go to the
blac"board
%xceptie: I go home
on
= pe
*he boo" is on the
des"
= in /iua de (folosit pentru a arata
data, ziua)
*here are no classes
on Sunda#
$e returns on the .
nd
of !une
= la
*he# live on a farm
I am )or"ing on a
report
upon = pe (implicand si miscare)
'ut these boo"s upon
the others
in
= 0n (in cateva cazuri corespunde cu
pe din limba romana)
*he# are in the
garden
*here is a plane in
the s"#
*here are bo#s and
girls in the street
*he farmers are in
the fields
in se foloseste deasemenea cu
substantive care exprima anul, luna,
anotimpul sau partile /ilei (cu sens
adverbial)
In summer )e go on
holida#s
It often rains in
7ctober
I go to m# lectures in
the morning
into
= 0n (implica directia si
patrunderea)
Bome into the
garden
6o into the stud#
between = 0ntre (doua persoane sau lucruri)
At the table I sit
between Aother and
+ather
*he boo"case is
between the )indo)
and the door
amon)
= printre (mai multe persoane sau
obiecte)
*he teacher is among
his students
1ou are happ#
among #our friends
o0 = folosit in special pentru genitiv
*he pages of this
boo"
*he cildren of m#
brother
0rom = din, de la (aratand provenienta) $e comes from
2ondon
*hese apples are
from that tree
Ad'ectivele posesive
+ormele ad4ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui
personal: ele corespund celor trei persoane (singular si plural),
avand forme deosebite pentru cele trei genuri ale persoanei a III(a
singular:
I have a name ( 1y name is *om
1ou have a teacher ( 2our teacher is a man
$e has a hat ( 3is hat is gre#
She has a ne) )rist()atch ( 3er )rist()atch is fast
It (the room) has t)o )indo)s ( Its )indo)s are open
Ee have some friends ( 4ur friends are here
1ou have t)o 4umpers ( 2our 4umpers are made of )ool
*he# have fine shirts ( "heir shirts are )hite
Ad4ectivele posesive sunt:
my = meu, mea, mei, mele
your = tau, ta, t3i, tale
his = s3u, sa, s3i, sale, lui
her = ei, s3u, sa, s3i, sale
its = s3u, sa ; lui, ei
our = nostru, noastra, nostri, noastre
your = vostru, voastra, vostri, voastre
their = lor
Spre deosebire de limba romana, in limba engleza ad4ectivul
posesiv se acorda in persoana si numar cu posesorul, nu si cu
obiectul posedat:
my sister = sora mea ; my teacher = profesorul meu ; my friends
= prietenii mei ; my clothes = hainele mele
In timp ce in limba romana, ad4ectivul posesiv se aseaza dupa
substantiv, in limba engleza el precede substantivul, nemaifiind
necesara si folosirea unui articol:
Ehat time is it b# your )atch-
"heir soc"s have a nice pattern (Sosetele lor au un desen
frumos)
In limba engleza, substantivele care desemneaza parti ale corpului
si obiecte de imbracaminte sunt deseori insotite de un ad4ectiv
posesiv:
It is cold 'ut on your overcoat (% frig 'une(ti pardesiul)
Ee see )ith our e#es (Hedem cu ochii)
$e has a boo" in his hand (Are o carte in mana)
'ut #our hat on your head ('une(ti palaria pe cap)
Pronumele posesive
'ronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat %le au
forma asemanatoare cu cele ale ad4ectivelor posesive ,u exista
pronume posesive pentru persoana a III(a neutru, singular
'ronumele posesive sunt:

Ad,ective posesive %ronume posesive
*his is my boo" It is mine
*his is your hat It is yours
*his is his coat It is his
*his is her bag It is hers
*his is its leg (
(the leg of the table)
*hese are our gloves *he# are ours
*hese are your umbrellas *he# are yours
*hese are their suits *he# are theirs
'ronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul,
nu si cu obiectul posedat, ca in limba romana:
*his dog is mine (Acest caine este al meu)
*hese clothes are mine (Aceste haine sunt ale mele)
6orma nepersonala 9I,G

5) +orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca:
a) un participiu nedefinit (Indefinite %articiple), aratand o
actiune in desfasurare sau o stare:
bris"l# walking to or comig from ( ducandu(se
repede sau intorcandu(se de la
getting off the tram ( dandu(ne 4os din tramvai
'articipiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc
b) un ad4ectiv verbal, traducandu(se in acest caz printr(un
ad4ectiv sau printr(un substantiv cu valoare de atribut:
shining e#es ( ochi stralucitori ; loving parents ( parinti
iubitori
c) un substantiv verbal:
"he building of a house ta"es about six months (Bonstruirea
unei case dureaza circa sase luni)
d) un gerund, constructie specifica limbii engleze, caracterizata
prin natura sa dubla verbala si substantivala Se poate traduce in
limba romana fie printr(o forma verbala, fie printr(una
substantivala:
5earning a foreign language is not difficult (A invata o limba
straina nu este greu 0 Invatarea unei limbi straine nu este grea)
*he# all en4o# seeing a good performance (2e place sa vada
un spectacol bun 0 Hederea unui spectacol bun ii incanta)
Fetineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba
engleza este gerund(ul si nu infinitivul sau con4unctivul ca in limba
romana:
I thin" of going to a concert (Aa gandesc sa merg la concert)
$e persists in making spelling mista"es (Bontinua sa faca
greseli de ortografie)
.) Bonstruirea formei nepersonale in -in):
+orma nepersonala -in) se construieste cu a4utorul terminatiei -in)
adaugata la infinitivul scurt al verbului:
to read ( reading ; to be ( being
dupa urmatoarele reguli ortografice:
a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala
inaintea desinentei -in):
to )rite ( writing ; to come ( coming ; to love ( loving
b) verbele monosilabice terminate intr(o consoana precedata de
o vocala scurta dubleaza consoana finala inaintea terminatiei -in),
precum si verbele bisilabice, cand accentul cade pe ultima silaba:
to sit ( sitting ; to stop ( stopping ; to beg ( begging ; to begin (
beginning ; to prefer ( preferring
c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau
de o vocala pastreaza terminatia neschimbata inaintea desinentei
-in):
to stud# ( studying ; to pla# ( playing
,ota: *rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale
in y inaintea desinentei -in):
to lie ( lying (a sta culcat, a zacea) ; to die ( dying ; to tie ( tying
(a lega)
Adverbul de mod
Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la
ad4ective:
new(ad4) - newly(adv) ; brisk - briskly ; usual - usually ; bad -
badlly ; nice - nicely ; slow - slowly
&nele ad4ective au doua forme adverbiale, una identica cu aceea a
ad4ectivului, cealalta formata din ad4ectiv prin adaugarea sufixului
-ly; cele doua adverbe au sensuri deosebite:

ad'ective adverbe traducerea
hard (tare, greu)
hard din greu, staruitor
hardly de(abia, cu greu
late (tarziu)
late tarziu
lately in ultimul timp
near (aproape)
near aproape
nearly aproape ca, aproximativ
*he# )or" hard (%i muncesc staruitor) ( I can hardly
understand )hat the# sa# (@e(abia inteleg ce spun)
$e never comes home so late (,u vine niciodata tarziu acasa) (
5ately he has been bus# (%ste ocupat in ultimul timp)
*he# live near (Stau aproape) ( She nearly cut her finger
(Apropape ca s(a taiat la deget)
&nele adverbe au aceeasi forma ca si ad4ectivele corespunzatoare:
fast(ad4) ( fast(adv) = rapid, repede, iute ; far ( far = departe ;
hard ( hard = din greu
(ubstantivele care denumesc o materie ; Anotimpurile
Substantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol:
&halk is )hite (Breta este alba) ; (rass is green (Iarba este
verde) ; Ink is blac", red and blue (Berneala este neagra, rosie si
albastra)
In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se
folosesc:
a) fara articol, daca sunt folosite ca substantive, in sens general:
Autumn has three months (*oamna are trei luni)
b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial:
In autumn the da#s are not ver# long (*oamna zilele nu sunt
prea lungi)
In winter it is sometimes ver# cold (Iarna uneori este foarte
frig)
c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumit
anotimp:
"he winter of 59=. (Iarna anului 59=.) ; "he summer of
59<8 (Hara anului 59<8)
Pre$entul +ontinuu
In limba engleza exista doua sisteme de con4ugare din punctul de
vedere al aspectului, al duratei actiunii:
5) Aspectul nedefinit sau comun ("he &ommon Aspect), care
arata ca o actiune se petrece in mos obisnuit, fara a indica durata
desfasurarii ei:
*he famil# generall# spend their evening together (@e obicei
familia isi petrece seara impreuna)
!ohn writes his exercises and learns his lessons ever# da#
(!ohn isi scrie exercitiile si invata lectiile in fiecare zi)
.) Aspectul continuu ("he &ontinuous Aspect), care exprima o
actiune in curs de desfasurare la un moment dat 'rezentul
continuu arata ca actiunea are o oarecare durata in prezent, se
petrece in momentul vorbirii:
Ehat are the# doing no)- (Be fac ei acum-)
*he# are listening to a beautiful concert (Asculta un concert
frumos)
'rezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu
a4utorul timpului prezent al auxiliarului to be, urmat de participiul
nedefinit al verbului de con4ugat
Bon4ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense

Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative
Form
Interrogative-
egative Form
I am reading
(citesc)
am I reading-
(citesc-)
I am not
reading (nu
citesc)
am I not reading-
(nu citesc-)
#ou are
reading
(citesti)
are #ou reading-
(citesti-)
#ou are not
reading (nu
citesti)
are #ou not
reading- (nu
citesti-)
he, she is
reading
(citeste)
is he, she
reading-
(citeste-)
he, she is not
reading (nu
citeste)
is he, she not
readig- (nu
citeste-)
)e are reading
(citim)
are )e reading-
(citim-)
)e are not
reading (nu
citim)
are )e not reading-
(nu citim-)
#ou are
reading (cititi)
are #ou reading-
(cititi-)
#ou are not
reading (nu
cititi)
are #ou not
reading- (nu cititi-)
the# are
reading
(citesc)
are the#
reading-
(citesc-)
the# are not
reading (nu
citesc)
are the# not
reading- (nu
citesc-)
+ormele contrase:

Affirmative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I/m reading I/m not reading (
#ou/re reading
#ou/re not (#ou aren/t)
reading
aren/t #ou reading-
he/s, she/s
reading
he/s, she/s not (he isn/t, she
isn/t) reading
isn/t he, she reading-
)e/re reading
)e/re not ()e aren/t)
reading
aren/t )e reading-
#ou/re reading
#ou/re not (#ou aren/t)
reading
aren/t #ou reading-
the#/re reading the#/re (the# aren/t) reading aren/t the# reading-
,ota5: Atat formele prezentului nedefinit, cat si cele ale
prezentului continuu din limba engleza se traduc la fel in limba
romana:
$e reads interesting boo"s (%l citeste carti interesante)
$e is reading a ver# interesting boo" (%l citeste o carte foarte
interesanta)
Bomparati:

%resent &ontinuous "ense %resent Indefinite "ense
!ohn is doing his home)or" $e does his home)or" ever# da#
I am learning %nglish no) I learn %nglish at the +acult#
,ota.: 'rezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru
a exprima actiuni de care suntem siguri ca se vor infaptui:
*he# are broadcasting another %nglish lesson next )ednesda#
(Hor transmite o alta lectie de engleza miercurea viitoare)
Ehere are #ou spending #our summer holida# this #ear- (&nde
iti vei petrece vacanta de vara anul acesta-)
,ota8: 'rezentul continuu al verbului to )o 6 infinitivul lung al
verbului de con4ugat reda actiuni care urmeaza sa aiba loc intr(un
viitor apropiat In acest caz el exprima:
( o intentie (a intentiona, a avea de gand sa):
She is going to ma"e a report (Ha face un raport 0referat0)
I am going to as" them to come to supper (Intentionez 0am de
gand0 sa(i invit la cina)
( o probabilitate sau o certitudine:
I thin" I/m going to have the flu (Bred ca voi face o gripa)
I thin" it is going to rain (Bred ca o sa ploua)
,ota:: Intrucat aspectul continuu exprima actiuni ca procese care
se desfasoara in timp implicand ideea de durata, el nu poate fi
folosit cu verbe ca: to arrive (a sosi), to 'ump (a sari), etc
Bategorii de verbe care nu sunt folosite la prezentul continuu:

7erbe care
exprima procese
mintale sau
actiuni ale
simturilor
to understand = a
intelege
*he students understand
english
to know = a sti *he# know %nglish
to think = a crede
insa to think = a
gandi
I think this is a good novel
(Bred ca este un roman bun)
Ee are thinking of our
holida#s (,e gandim la
vacanta noastra)
to hear = a auzi *he# hear a bo# calling
to see = a vedea
insa to see = a se
vedea cu, a se
intalni cu
I see an %nglish paper on
#our des" (Had o lucrare de
engleza pe biroul tau)
$e is seeing her ever#
Sunda# (%l o vede, o
intalneste, in fiecare
duminica)
7erbe care
exprima actiuni
sau stari
nelimitate ca
durata# sentimente
to love = a iubi !ohn loves his little sister
to like = a placea
I like the ne) buildings of
our to)n
to hate = a urI Ee hate )ar
(ubstantive colective
a) Buvantul 0amily este un substantiv colectiv atunci cand se refera
la membrii componenti ai familiei In acest caz el este insotit de un
verb la plural
*he famil# are listening to a concert
*he famil# spend their time together
Feferirea se face la membrii familiei respective
b) Buvantul people (oameni, lume) se acorda deasemenea cu
verbul la plural:
Aan# people are in the street (Sunt multi oameni pe strada)
,ota: Atat 0amily, cat si people pot fi si substantive individuale, in
care caz au si forma de plural People folosit ca substantiv
individual are sensul de popor:
a family = o familie ; t)o families = doua familii
the Fomanian people = poporul roman ; the peoples of %urope =
popoarele %uropei
Pronumele relativ pentru persoane
7ho, pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele
relativ who folosit atunci cand substantivul antecedent desemneaza
o persoana:
.ho is there- (pronume interogativ) (Bine e acolo-)
*he bo# who is singing is !ohn (pronume relativ) (Jaiatul care
canta este !ohn)
Verbe modale
Herbele can, may, must se numesc verbe modale, pentru ca
exprima atitudinea vorbitorului fata de actiunea pe care urmeaza sa
o indeplineasca Actiunea este considerata ca:
( posibila: I can read %nglish no) ('ot sa citesc 0stiu sa citesc0
englezeste acum)
( necesara: 1ou must do it toda# (*rebuie sa o faci azi) ; *he#
must sta# here (%i trebuie sa ramana aici)
( permisa: 1ou may go there (at) an# time ('oti 0ai voie0 sa te
duci acolo oricand)
( probabila: It may rain (Se poate 0e posibil0 sa ploua)
Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi
folosite la toate timpurile si modurile con4ugarii, ele avand cel mult
doua forme verbale (prezent si trecut):
%re/ent Trecut
can could
may might
must pentru trecut se foloseste had to
Herbele can, may, must au urmatoarele caracteristici:
( sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt:
1ou ma# go there )hen #our classes are over(*e poti duce
acolo cand se termina orele
Ee can go there b# bus or )e ma# ta"e a tram(,e putem
duce acolo cu autobuzul sau putem lua tramvaiul
$e must keep indoors(*rebuie sa ramana in casa
( 0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare:
&an #our friend spea" %nglish- (Stie prietenul tau sa
vorbeasca englezeste-
$e cannot spea" it ver# )ell(,(o vorbeste prea bine
1ust #ou )or" all the time-(*rebuie sa lucrati tot timpul-
1ou must not smo"e so much(,u trebuie sa fumezi atat de
mult
1ay I as" #ou a Guestion('ot sa va pun o intrebare-
$e may not find m# address(S(ar putea sa nu(mi gaseasca
adresa
,ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur
cuvant: cannot, iar 0orma contrasa este can*t
( verbele modale nu primesc terminatia -s la 'rezent, persoana a
III(a singular:
She can translate an %nglish text(%a stie sa traduca un text
englezesc
It may be late $e must leave('oate sa fie tarziu *rebuie sa
plece
,ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa:
I can spea" %nglish $e can read )ell
6orma intero)ativa
2a %re/ent, spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele
modale care formeaza interogativul prin simpla inversiune,
celelalte verbe formeaza interogativul cu a4utorul verbului auxiliar
to do la prezent (do pentru persoana I si a II(a singular si plural,
precum si pentru persoana a III(a plural; does pentru persoana a
III(a singular) urmat de infinitivul scurt al verbului principal
,umai auxiliarul (do, does) se con4uga, verbul principal
ramanand invariabil (la infinitiv)
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:
Se remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor:

verb
auxiliar
(do, does)
grupul subiect
(pronume sau
substantiv)
infinitivul scurt
al
verbului
alte elemente
sintactice
principal
@o #ou li"e )inter sports-
@oes 6eorge help #ou-
@o these students stud# )ell-
%resent "ense ("he Interrogative Form):

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
do I "no)- do I do-
do #ou "no)- do #ou do-
does he, she, it "no)- does he, she, it do-
do )e "no)- do )e do-
do #ou "no)- do #ou do-
do the# "no)- do the# do-
6orma ne)ativa
2a %re/ent, forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelor
auxiliare si modale) se construieste cu a4utorul verbului auxiliar do
urmat de particula negativa not si de infinitivul scurt al verbului de
con4ugat
7rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

subiect
(pronume sau
substantiv)
verbul
auxiliar
(do, does)
negatia
not
infinitivul
scurt al
verbului de
con,ugat
alte
elemente
sintactice
I do not li"e rain
She does not come )ith us

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
I do not "no) I do not do
#ou do not "no) #ou do not do
he, she, it does not "no) he, she, it does not do
)e do not "no) )e do not do
#ou do not "no) #ou do not do
the# do not "no) the# do not do
In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau
forma negativa scurta) Aceasta forma se obtine din contragerea
negatiei not cu auxiliarul to do:

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
I don/t "no) I don/t do
#ou don/t "no) #ou don/t do
he, she, it doesn/t "no) he, she, it doesn/t do
)e don/t "no) )e don/t do
#ou don/t "no) #ou don/t do
the# don/t "no) the# don/t do
6orma intero)ativ-ne)ativa
+orma interogativ(negativa se caracterizeaza prin folosirea
inversiunii partiale (ca la interogativ) si a negatiei not (ca la
negativ)
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ(negativa:

verb
auxiliar
(do, does)
subiect
(pronume)
negatia
not
infinitivul scurt
al
verbului
principal
alte elemente
sintactice
@o the# not learn
foreign
languages-
@oes it not suit #ou-

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
do I not "no)- do I not do-
do #ou not "no)- do #ou not do-
does he, she, it not "no)- does he, she, it not do-
do )e not "no)- do )e not do-
do #ou not "no)- do #ou not do-
do the# not "no)- do the# not do-
2a forma contrasa, folosita in vorbirea curenta, se observa o
schimbare in ordinea cuvintelor ,egatia not se contopeste cu
formele verbale ale auxiliarului si de aceea preceda subiectul:

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
don/t I "no)- don/t I do-
don/t #ou "no)- don/t #ou do-
doesn/t he, she, it "no)- doesn/t he, she, it do-
don/t )e "no)- don/t )e do-
don/t #ou "no)- don/t #ou do-
don/t the# "no)- don/t the# do-
,ota: Band subiectul propozitiei interogativ(negative nu este
exprimat prin pronume, ci printr(un substantiv, grupul negatiei
verbale do not (sau does not) va fi asezat inaintea subiectului:
;o you not like m# compositions- (subiect ( pronume)
;oes not the teacher like m# composition- (subiect ( substantiv)
Insa prin folosirea formelor prescurtate, aceasta deosebire se
elimina de la sine:
8on*t you like m# composition-
8oesn*t the teacher like m# composition-
;eclinarea pronumelui personal
Buvintele me, you, him, her, it, us, them sunt formele de
dativ si acuzativ ale pronumelui personal @eoarece 4oaca rolul de
complement in propozitie, cazurile dativ si acuzativ sunt denumite
si 4b,ective &ase - cazul complementului 'ronumele care
urmeaza o prepozitie este intotdeauna la 4b,ective &ase:

ominativ9 I #ou he she it )e #ou the#
8ativ9
(to)
me
(to)
#ou
(to)
him
(to)
her
(to)
it
(to)
us
(to)
#ou
(to)
them
Acu/ativ9 me #ou him her it us #ou them
+orma dativului este uneori precedata de prepozitia to
Aceasta se intampla ori de cate ori intr(o propozitie, complementul
indirect, exprimat printr(un pronume (sau substantiv), se aseaza
dupa complementul direct Aceasta reprezinta un mod de a
sublinia, de a scoate in evidenta, complementul indirect Astfel
ordinea normala a cuvintelor este:

subiect predicat complement complement direct
!ohn gives
indirect
Ann
a boo" of s"etches sau
subiect
!ohn
predicat
gives
complement
direct
a boo" of s"etches
complement indirect $cu
prepo/itia to)
to Ann
,ota: *rebuie retinut ca ordinea cuvintelor in limba engleza este
stricta si ca pozitia unui substantiv, inainte sau dupa predicat,
determina functia lui sintactica (subiect sau complement):
!ohn sees the bear (complement direct) (!ohn vede ursul)
"he bear (subiect) sees !ohn (&rsul il vede pe !ohn)
+a$uri speciale de orto)ra0iere a pluralului
Substantivele terminate in y precedat de o vocala formeaza
pluralul, in mod obisnuit, prin simpla adaugare a lui -s:
a boy - boys ; a day - days ; a toy - toys
Substantivele terminate in y precedat de o consoana schimba pe y
in i si se adauga -es:
a study - studies ; a copy - copies ; a library -
libraries ; factory - factories ; cityy - cities
Substantivele woollies (lucruri de l3na) si undies (len4erie de corp)
se folosesc numai la plural
impul recut
Herbul in limba engleza are trei forme de baza: Infinitivul,
"recut si %articipiul
*oate verbele din limba engleza contemporana se grupeaza in
functie de formele lor de baza (forma a II(a si a III(a) in doua mari
categorii: verbe regulate (:egular 7erbs) si verbe neregulate
(Irregular 7erbs)
Herbele regulate formeaza "impul trecut si %articipiul trecut
prin adaugarea desinentei -ed sau -d la toate persoanele:
to call - ed - ed ; to dress - ed - ed ; to watch - ed - ed ; to love -
d - d
Bon4ugarea unui verb la "impul trecut: to wor1 - ed - ed:
I )or"ed 0 #ou )or"ed 0 he, she, it )or"ed 0 )e )or"ed 0 #ou
)or"ed 0 the# )or"ed
@esinenta -ed se pronunta CtD cand verbul se termina in
consoana surda $ she asked ;a9skt<; she looked ;lukt< ) si CdDcand
verbul se termina in consoana sonora sau vocala $ it gained
;geind<; we listened ;*lisnd< ) %a se pronunta CidD cand verbul se
termina in sunetele CtD sau CdD$ she regretted ;ri*gretid<; she added
;aedid< )
@aca verbul se termina la infinitiv in -e, sufixul -ed se reduce la -d:
to live - I lived ; to promise - you promised ; to receive - we
received
Herbele terminate in -y precedat de o consoana schimba la
"impul trecut pe y in i la care se adauga desinenta -ed:
to try - I tried ; to carry - they carried
Herbele terminate in -y precedat de vocala il pastreaza si
adauga numai desinenta -ed:
to play - they played ; to en,oy - you en,oyed
Herbele terminate la infinitiv in consoana precedata de o
vocala scurta accentuata dubleaza consoana finala inaintea
desinentei -ed:
to stop - we stopped ; to regret - she regretted ; to beg - he
begged
"impul trecut exprima:
a) o actiune trecuta, terminata, de obicei localizata in timp %l
este prin excelenta forma verbala folosita in naratiune:
1esterda# )e had a nice brea"fast (Ieri am avut un mic de4un
delicios)
I en,oyed the boo" (Ai(a placut cartea)
b) o actiune care s(a produs in mod repetat in trecut:
2ast #ear the# had %nglish lessons t)ice a )ee" (Anul trecut
ei aveau lectii de engleza de doua ori pe saptamana)
*impul trecut se poate traduce prin trei timpuri romanesti:
perfectul compus, imperfectul si perfectul simplu, in functie de
context
Timpul trecut al verbelor nere)ulate
Herbele neregulate nu formeaza "impul trecut si 'articipiul trecut
prin adaugarea desinentei -ed, ci au forme diferite
2ista verbelor neregulate poate fi consultata in Anexa A
+on'u)area verbelor au2iliare to be si to have la Timpul
Trecut
to be
Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative
Form
Interrogative-
egative Form
I )as )as I-
I )as not
()asn/t)
)as I not- ()asn/t I-)
#ou )ere )ere #ou-
#ou )ere not
()eren/t)
)ere #ou not-
()eren/t-)
he, she, it )as he, she, it- he, she, it )as )as he, she, it not-
)as not ()asn/t) ()asn/t he, she, it-)
)e )ere )ere )e-
)e )ere not
()eren/t)
)ere )e not- ()eren/t
)e-)
#ou )ere )ere #ou-
#ou )ere not
()eren/t)
)ere #ou not- ()eren/t
#ou-)
the# )ere )ere the#-
the# )ere not
()eren/t)
)ere the# not-
()eren/t the#-)

to have
Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative
Form
Interrogative-
egative Form
I had had I-
I had not
(hadn/t)
had I not- (hadn/t I-)
#ou had had #ou-
#ou had not
(hadn/t)
had #ou not- (hadn/t
#ou-)
he, she, it had had he, she, it-
he, she, it had
not (hadn/t)
had he, she, it not-
(hadn/t he, she, it-)
)e had had )e-
)e had not
(hadn/t)
had )e not- (hadn/t
)e-)
#ou had had #ou-
#ou had not
(hadn/t)
had #ou not- (hadn/t
#ou-)
the# had had the#-
the# had not
(hadn/t)
had the# not- (hadn/t
the#-)
recutul continuu
Se formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si
participiul nedefinit al verbului de con4ugat
"impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in
desfasurare, in trecut, si se traduce in limba romana cu a4utorul
imperfectului
Bon4ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu:

Affirmative Form
Interrogative
Form
egative
Form
Interrogative-
egative Form
I )as )al"ing (
(eu) umblam
)as I )al"ing-
I )as not
)al"ing
)as I not
)al"ing-
#ou )ere )al"ing
( (tu) umblai
)ere #ou
)al"ing-
#ou )ere not
)al"ing
)ere #ou not
)al"ing-
he, she, it )as
)al"ing ( (el, ea)
umbla
)as he, she, it
)al"ing
he, she it )as
not )al"ing
)as he, she, it not
)al"ing-
)e )ere )al"ing (
(noi) umblam
)ere )e
)al"ing-
)e )ere not
)al"ing
)ere )e not
)al"ing-
#ou )ere )al"ing
( (voi) umblati
)ere #ou
)al"ing-
#ou )ere not
)al"ing
)ere #ou not
)al"ing-
the# )ere )al"ing
( (ei, ele) umblau
)ere the#
)al"ing-
the# )ere not
)al"ing
)ere the# not
)al"ing-
Participiul trecut
Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba
romana:
covered ( acoperit ; looked after ( ingri4it
2a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca
"impul trecut, iar la verbele neregulate el poate avea forme
deosebite:
to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten
'rintre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele
modale

Absenta articolului la unele substantive
In limba engleza nu se articuleaza numele meselor:
brea10ast, lunch, dinner, supper
@e asemenea nu primesc articol: numele alimentelor, numele
de substante si materiale in general, decat atunci cand sunt
determinate de un atribut sau propozitie atributiva, sau cand
acestea sunt cunoscute dinainte de cititor sau vorbitor, fiind
determinate (in acest caz) printr(un ad4ectiv demonstrativ sau prin
folosirea articolului hotarat, cu valoare anaforica (aratand ca
notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor):
Ee have breakfast 'upper is Guite nice
Ee have plent# of bread and butter-Avem paine si unt din
belsug
dar:
"he hot milk ()hich )e get for brea"fast) tastes good
$elen regretted the cake ()hich she refused)
,ota: 7bservati, de asemenea, ca sunt lipsite de articol:
a) substantivele nume de abstractiuni:
"ime is upK 5ife is beautiful (Hiata e frumoasa)
b) substantivele nedeterminate, folosite la plural, intr(un sens
general, nedefinit:
meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social
evenings
Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata
starea pe loc
Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction&
over = peste *he cat 4umps over the box
to = la, spre
(directie)
I go to the Institute ever# da# dar: In the evening
I go home
into = In
(miscare)
*he# come into the room Ee translate from
%nglish into Fomanian
down = In 4osul *he# climbed down the mountain
up = In susul *he# climbed up the the mountain
throu)h = prin *he# passed through a forrest
out o0 = (afara)
din
$e )al"ed out of the house *he girl loo"ed out
of the )indo)
0rom = de la, din
Aar# comes from the librar# I am bus# from 9
am to 8 pm

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place&
between = Intre *here is a picture between the t)o )indo)s
amon) = printre 'arents are happ# among their children
round = In 4urul *here is a large garden round the house
above = deasupra A lamp hangs above the table
behind = In spatele,
Indaratul
*he blac"board is behind the teacher/s des"
at = la (static) At < o/cloc" )e shall be at the librar# Ehen
)ill #ou be at home-
in = In (stare pe loc) Ee are all in the classroom
on = pe *he cloc" is on the table
under = dub,
dedesubt
*he floor is under our feet
by, near = lInga,
alaturi de
Bome and sit by me near the fire
be0ore = Inaintea, in
fata
In the morning he leaves before me *he man
)as )aiting before the door
in 0ront o0 = In fata *here are some trees in front of m# stud#
Viitorul
Hiitorul este un timp analitic Atat verbele regulate, cat si cele
neregulate formeaza viitorul in acelasi fel:
Ee shall walk up to our room
I shall tell #ou some 4o"es
And# will sing us some songs
1ou will tell us some interesting stories
Hiitorul se formeaza cu a4utorul auxiliarelor shall la persoana I
(singular si plural) si will la persoana a II(a si a III(a (singular si
plural) la care se adauga infinitivul scurt al verbului principal
2a forma interogativa a viitorului are loc inversiunea partiala intre
subiect si predicat:

Au2iliar (ubiect In0initiv scurt %al verbului principal&
Shall I come -
Eill #ou sing -
2a forma negativa, negatia not urmeaza dupa auxiliarul shall sau
will:

(ubiect Au2iliar In0initiv scurt %al verbului principal&
Ee shall not come
*he# )ill not )al" up
2a forma interogativ(negativa, negatia not se aseaza dupa
subiect cand acesta este exprimat printr(un pronume, iar in cazul
unui subiect exprimat printr(un substantiv, negatia not se pune
inaintea subiectului:
Eill they not tell us some interesting 4o"es- (subiect = pronume)
Eill not the man tell us a 4o"e- (subiect = substantiv)
2a forma contrasa, insa, negatia not se contopeste cu auxiliarul
shall sau will si intotdeauna preceda subiectul:
'han*t )e go to the movie- (,u vom merge la film-
.on*t the three men tell us the end of the stor#- (Bei trei barbati
nu ne vor spune sfarsitul povestirii-
Bon4ugarea verbului la viitor ( exemplu: verbul to come -
came - come = a veni

A00irmative
6orm
Interro)ative
6orm
,e)ative
6orm
Interro)ative-
,e)ative 6orm
I shall (I/ll)
come
Shall I come-
I shall not
(shan/t)
come
Shall I not come-
(Shan/t I come-)
1ou )ill
(#ou/ll) come
Eill #ou come-
1ou )ill not
()on/t) come
Eill #ou not come-
(Eon/t #ou come-)
$e )ill (he/ll) Eill he come- $e )ill not Eill he not come-
come ()on/t) come (Eon/t he come-)
She )ill
(she/ll) come
Eill she come-
She )ill not
()on/t) come
Eill she not come-
(Eon/t she come-)
It )ill (it/ll)
come
Eill it come-
It )ill not
()on/t) come
Eill it not come-
(Eon/t it come-)
Ee shall
()e/ll) come
Shall )e come-
Ee shall not
(shan/t) come
Shall )e not come-
(Shan/t )e come-)
1ou )ill
(#ou/ll) come
Eill #ou come-
1ou )ill not
()on/t) come
Eill #ou not come-
(Eon/t #ou come-)
*he# )ill
(the#/ll) come
Eill the#
come-
*he# )ill not
()on/t) come
Eill the# not come-
(Eon/t the# come-)
,ota: 'rezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit, in
special in vorbirea curenta, pentru a exprima, impreuna cu
infinitivul lung al verbelor notionale, actiuni ce urmeaza sa fie
savarsite sau sa aiba loc intr(un viitor apropiat fata de momentul
vorbirii
Bonstructia to be )oin) 6 infinitiv inlocuieste viitorul cu
shall si will si are de obicei o implicatie modala, de intentie (a avea
de gand sa, a intentiona sa), de certitudine sau probabilitate (redata
in romana prin viitor)
*heir professor is going to lecture to them on *uesda#
'rofesorul lor le va tine o conferinta marti (are sa le tina ;
intentioneaza a le)
6orma intero)ativa, 6orma ne)ativa si 6orma
intero)ativ-ne)ativa a verbelor la Past ense
+ormele interogativa, negativa si interogativ(negativa se
construiesc la fel atat pentru verbele regulate, cat si pentru cele
neregulate
Ba si la *impul present , aceste forme se construiesc analitic,
folosindu(se timpul "impul trecut al verbului auxiliar to do (did) si
infinitivul scurt al verbului principal:
8id it upset #ou- I did not wish an# other tea
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:

Auxiliar subiect
verb principal $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
@id the# come in time-
@id Ai"e see #our )or"-
7rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

'ubiect
auxiliar 6
not
verb $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
*he# did not come in time
Ai"e did not see #our )or"
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa:
a) cand subiectul este exprimat prin pronume:

Auxiliar subiect
negatie
$not)
verb $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
@id the# not call #ou up-
@id )e not meet last )ee"-
b) cand subiectul este exprimat prin substantiv:

Auxiliar
negatie
$not)
subiect
verb $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
@id not Aar# "no) #our address-
@id not
the
bo#s
understand the lesson-
Bon4ugarea verbului to brin) ( brou)ht ( brou)ht ( = a aduce) la
"impul trecut

Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-
egative Form
I brought @id I bring-
I did not (I
didn/t) bring
@id I not (didn/t I)
bring-
1ou brought @id #ou bring-
1ou did not (#ou
didn/t) bring
@id #ou not (didn/t
#ou) bring-
$e,she,it
brought
@id he,she,it
bring-
$e,she,it did not
(he,she,it didn/t)
bring
@id he,she,it not
(didn/t he,she,it)
bring-
Ee brought @id )e bring-
Ee did not ()e
didn/t) bring
@id )e not (didn/t
)e) not bring-
1ou brought @id #ou bring-
1ou did not (#ou
didn/) bring
@id #ou not (didn/t
#ou) not bring-
*he#
brought
@id the#
bring-
*he# did not
(the# didn/t)
bring
@id the# not (didn/t
the#) not bring-
,ota: 2a forma contrasa a interogativ(negativului ordinea
cuvintelor este:

Auxiliar 6 negatie
$forma contrasa)
subiect
verb principal
$infinitiv scurt)
alte elemente
gramaticale
@idn/t the# follo)
their teacher/s
advice-
@idn/t the drin" coffee-
visitors
ipuri de propo$itii intero)ative
a) Intrebarile generale, privitoare la predicat incep, de obicei, cu un
auxiliar (to have# to be# to do) 'rintr(o intrebare generala,
vorbitorul se intereseaza daca relatia intre subiect si predicat este
pozitiva sau negativa:
Are #ou a student-
Is he ver# bus# no)-
.ere #ou here at < o/cloc"-
3ave #ou an# Guestion to as" me-
3as he man# lessons for tomorro)-
3ad #ou an# mista"es in #our last translation-
8oes he spea" %nglish-
8o #ou go there b# tram-
8id the# help #ou-
Intrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no:
Are #ou ver# tired- 2es, I am (tired) o, I am not (tired)
b) Intrebarile speciale,privitoare la orice parte a propozitiei, incep
cu un cuvant interogativ (who., what., when., which.(care-),
where., how many.(cati-, cate-), how much.(cat-, cata-), how
lon).(cat timp-) etc):
.ho is he-
.hat are #ou reading-
.hen did #ou come-
.hich %nglish )riter do #ou prefer-
.here does he live-
3ow many people did #ou invite-
3ow much did #ou pa# for it-
3ow long did it ta"e #ou to come here-
Faspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis, formulat
printr(o propozitie enuntiativa care poate fi uneori si eliptica:
Ehat is #our name- A# name is ,ic"
Ehere is Aar#- She is at the librar#, sau At the librar#
Ehen is #our birthda#- It is on @ecember 5?
th
sau 7n @ecember
5?
th

,ota: Atat pronumele, cat si ad4ectivele interogative exclud
folosirea auxiliarului do atunci cand sunt subiecte ale propozitiei
(sau fac parte din grupul subiectului):
.ho speaks %nglish here-
.hich trolley goes to the Institute-
.hat lesson comes no)-
.ho came to #our house #esterda#-
-aspunsul scurt
In limba engleza vorbita, la o intrebare generala se poate da
un raspuns scurt Intr(un raspuns scurt, adverbul afirmativ sau
negativ (yes# no) nu se foloseste singur; el este urmat de un subiect
(in general, un pronume personal sau o particula introductiva ca de
pilda there) la care se adauga verbul (la negativ, insotit si de
negatia not)
Herbele to be, to have, to do si verbele modale sunt repetate
singure in raspuns (infinitivul sau participiul verbului principal
respectiv este omis):
Are the students here- 1es, the# are ,o, the# are not (aren/t)
Aust there be a comma here- 1es, there must ,o, there must
not (mustn/t)
Is it eight o/cloc"- 1es, it is ,o, it isn/t
Ban #ou ring me up later- 1es, I can ,o, I cannot (can/t)
@o the# understand %nglish- 1es, the# do ,o, the# do not
(don/t)
@id he )rite to #ou- 1es, he did ,o, he did not (didn/t)
@oes she en4o# the boo"- 1es, she does ,o, she does not
(doesn/t)
$ad #ou man# classes #esterda#- 1es, I had ,o, I had not
(hadn/t)
@id it upset #ou- 1es, it did ,o, it did not (didn/t)
(ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular
&nele substantive au forma de singular dar sens de plural
@in aceasta categorie fac parte:
advice ( sfaturi
information ( informatii
knowledge ( cunostinte
furniture ( mobila, mobilier
luggage ( baga4e
$e al)a#s gives me some good advice(%l intotdeauna imi da
sfaturi bune
Ee have ver# little information on this sub4ect(Avem putine
informatii asupra acestui subiect
$is knowledge of %nglish is perfect(Bunostintele lui de engleza
sunt excelente
*he furniture in this room is ne)(Aobila din aceasta camera
este noua
*he# are sending the luggage b# bus(%i trimit baga4ele cu
autobuzul
Singularul poate fi exprimat cu a4utorul expresiilor a piece o0
(o bucata de), an item o0:
a piece of advice ( un sfat
an item of information ( o informatie
a piece of furniture ( o mobila
a piece of luggage ( un baga4, o valiza
Substantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie %l are
forma de plural, sens de plural, care se acorda intotdeauna cu un
verb la singular:
Ehat is the ne)s- (Be vesti sunt)
$ere is the ne)sK((Iata stirileK
*he ne)s is good(Hestile0 stirile sunt bune
I heard a ver# good piece of ne)s(Am auzit o stire foarte buna

Viitorul de promisiune, hotarare sau comanda
I will be there(Hoi fi acolo
I will finish the )or" tonight(Hreau 0sunt hotarat0 promit0 sa
termin lucrarea asta seara
.on*t #ou have a cup of tea-(,u vrei sa iei un ceai-
Auxiliarul will din exemplele de mai sus folosit in locul lui
shall reda ideea de promisiune, intentie ferma sau hotarare In
aceste exemple, will este folosit cu valoarea sa modala, echivalenta
cu a vrea, a dori
*ot cu valoare modala poate fi folosit verbul shall 6 infinitivul
unui verb principal, redand ideea de necesitate, obligatie, ordin:
1ou shall not go to the pictures(,u te vei duce la cinema
$e shall come )ith #ou(%l trebuie sa vina cu voi
Hiitorul in care will si shall apar cu implicatiile lor modale si nu ca
simple auxiliare prezentand actiuni viitoare independente de vointa
persoanei respective, se numeste viitor de promisiune, hotarare sau
comanda
%l se prezinta deci sub urmatoarea forma:
I )ill come ; #ou shall come ; he, she, it shall come ; )e )ill
come ; #ou shall come ; the# shall come
,ota5: (hall folosit in propozitii interogative se traduce, de obicei,
printr(o forma a con4unctivului:
'hall I stop no)- (Sa ma opresc acum-)
Ehat shall I do- (Be sa fac-)
,ota.: 7ill 6 infinitivul unui verb, folosit intr(o propozitie
interogativa, reprezinta o formula de politete:
.ill #ou help me )ith m# exercise, please-(Hreti sa ma a4uati la
acest exercitiu-
.ill #ou close the door-(Hrei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa-
+ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some,
any, no, every&
Bompusii pronominali ai ad4ectivelor nehotarate some, any, no si
every se formeaza cu a4utorul cuvintelor body, one, thin) si se
folosesc astfel:
a) In propozitii afirmative:

somebody (cineva) someone (cineva) something (ceva)
anybody (oricine) anyone (oricine) anything (orice)
everybody (fiecare,
toti)
everyone (toata
lumea)
everything (tot, toate)
b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma
negativa):

anybody (cineva,
nimeni)
anyone (cineva,
nimeni)
anything (ceva,
nimic)
c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa):

nobody
(nimeni)
no one# none (nimeni, nici unul
(dintre))
nothing
(nimic)
'omebody as"ed about #ou(Bineva a intrebat de tine
I met someone #ou "no)(Am intalnit pe cineva pe care(l
cunosti
She told me something interesting(Ai(a spus ceva interesant
Is anyone ta"ing his advice- (Ii urmeaza cineva sfaturile-
@id he leave anything for me- (Ai(a lasat ceva-
*he# did not spea" to anybody(,(au vorbit cu nimeni
She did not meet anyone #esterda#(,(a intalnit pe nimeni ieri
I don/t "no) anything about her(,u stiu nimic despre ea
obody comes this afternoon(,u vine nimeni azi dupa amiaza

othing )as too difficult for him(,imic nu era prea greu pentru
el
one of the students )ill be absent tomorro)(,ici unul dintre
studenti nu va fi absent maine
L6ood morning, everybody (everyone)L(Juna dimineata tuturor
In the evening I found everybody at home(Seara am gasit pe toti
acasa
=verything in the house is clean and tid#(*otul in casa este curat
si ordonat
,ota5: @esi everybody, everyone si everythin) sunt intotdeauna
folosite la singular, ele se pot adesea traduce cu forme de plural:
=verybody is )or"ing )ell(+iecare, toata lumea, toti lucreaza
bine
,ota.: +ormele anybody, anyone, sau anythin) folosite in
propozitiile afirmative au intelesul de oricine sau orice:
Anybody can do it(7ricine poate sa o faca

1ou ma# as" anyone #ou li"e('oti sa intrebi pe oricine doresti
0vrei
*a"e anything #ou find in the refrigerator(Ia orice gasesti in
frigider
,ota8: 'ronumele compuse nehotarate somebody, someone
precum si anybody, anyone sau nobody pot fi folosite si la cazul
genitiv
'omebody*s hat )as there('alaria cuiva era acolo
I see someone*s letter on the table(Had scrisoarea cuiva pe masa
Is she anybody*s relative-(%ste ea ruda cuiva-
I cannot see anyone*s fault in that(,u vad sa fie greseala cuiva in
asta
+omparatia ad'ectivelor
+omparativul
a) +omparativul de superioritate se formeaza prin adaugarea
terminatiei -er ad4ectivului la gradul pozitiv Al doilea termen de
comparatie se introduce prin con4unctia than (= decat)
no bigger than ; no heavier than
Sufixul -er se adauga numai ad4ectivelor de o silaba Belelalte
formeaza comparativul cu a4utorul adverbului more care se aseaza
inaintea unui ad4ectiv de mai multe silabe:
*he boo" )as more interesting than the picture(Bartea a fost
mai interesanta decat filmul
She is younger and more beautiful than her sister(%a este mai
tanara si mai frumoasa decat sora ei
,ota: Ad4ectivele bisilabice terminate in -y, -ow, -le, -ble formeaza
comparativul tot prin adaugarea terminatiei -er la cazul pozitiv:
*his lesson is easier than the other one(2ectia aceasta este mai
usoara decat cealalta
A# street is narrower than that one(Strada mea e mai ingusta
decat aceea
In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli:
( daca ad4ectivul se termina in -e se dauga numai r:
large - larger
( daca ad4ectivul se termina in -y, acesta se inlocuieste cu i (daca
y este precedat de o consoana):
heavy - heavier
( daca ad4ectivul se termina in -y, precedat de o vocala,
terminatia -er se adauga dupa y fara nici o alta schimbare:
gay (vesel) ( gayer
( daca ad4ectivul se termina intr(o consoana precedata de o
vocala scurta, consoana se dubleaza adaugand terminatia -er:
hot - hotter
b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a4utorul unui
ad4ectiv precedat si urmat de con4unctia as:
In spring the da#s are as long as the nights('rimavara zilele sunt
egale cu noptile
*his boo" is as interesting as the other one(Bartea aceasta este
la fel de interesanta ca cealalta
c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printr(un ad4ectiv
precedat de not so si urmat de as:
6asoline is not so heavy as oil
A car is not so fast as a plane(Automobilul nu este la fel de rapid
ca avionul
Se poate spune insa si: A car is not as fast as a plane

%o/itiv
&omparativ de
superioritate
&omparativ de
egalitate
&omparativ de
inferioritate
hot hotter (than) as hot as not so (as) hot as
strong stronger (than) as strong as
not so (as) strong
as
happ# happier (than) as happ# as
not so (as) happ#
as
important
more important
(than)
as important as
not so (as)
important as
(uperlativul
Ad4ectivele scurte formeaza superlativul cu a4utorul terminatiei
-est:
big ( bigger ( the biggest
large ( larger ( the largest
thic" ( thicher ( the thickest
happ# ( happier ( the happiest
Ad4ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu
a4utorul cuvantului most, asezat inaintea ad4ectivului:
important ( more important ( the most important $of all)
beautiful ( more beautiful ( the most beautiful $of all)
7bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea
ad4ectivului la gradul superlativ si prepozitia o0 dupa acesta
Superlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau
most (fara articol) inaintea ad4ectivului la gradul pozitiv:
It is very (most) important (%ste foarte 0 cat se poate de
important)
Si adverbele au grade de comparatie asemanatoare cu cele ale
ad4ectivelor; la superlativ insa acestea nu primesc articol:
Spea" louder, nobod# can hear #ou(Horbeste mai tare, nimeni
nu te poate auzi
*his is the pla# I li"ed best(Aceasta este piesa care mi(a placut
cel mai mult
Imperativul
2a persoana I singular si persoana a III(a singular si plural,
imperativul se construieste cu a4utorul verbului to let, folosit ca
auxiliar, si a pronumelui personal in cazul acuzativ
Bon4ugarea verbului to say la imperativ:
2et me sa#K 2et us (let/s) sa#K
Sa#K Sa#K
2et him, her sa#K 2et them sa#K
Propo$itii eliptice
=arly september and the leaves are beginning to fall.
%lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice, fiind mai
potrivita stilului descrierii 2ipseste subiectul si predicatul: It is
&ontains one kilogram ; (ives heat - aici lipsa subiectului este
un procedeu des folosit in anunturi, titluri de gazete, atunci cand
subiectul se poate deduce din forma verbului la persoana a III(a
Scopul este de a face anuntul mai scurt si deci mai izbitor
.hat about electric cars> ( este de asemenea o propozitie
eliptica
Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what
about.... sau cu how about.... lipseste subiectul si predicatul:
.hat about your end-year exams> (Be se aude cu examenele
tale de sfarsit de an-)
3ow about going to the pictures> (Be(ai spune sa mergem la
cinema-)

;iate$a pasiva
'asivul se formeaza in limba engleza, ca si in limba romana,
cu a4utorul verbului to be si cu participiul trecut al verbului de
con4ugat:
*he earth can be seen-'amantul poate fi vazut
*he shado)s can be observed( &mbrele pot fi observate
*he bra"ing s#stem was switched on-Sistemul de franare era
activat
*he earth is surrounded b# a blue halo('amantul este incon4urat
de o aureola albastra
,ota5: Spre deosebire de limba romana, participiul trecut nu se
acorda in gen si numar cu subiectul, ramanand invariabil
,ota.: Sa nu se confunde formele aspectului continuu cu cele ale
diatezei pasive
'rima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)), iar
cea de(a doua, cu participiul trecut:
Aar# is sending an e(mail(Aar# trimite un e(mail ( aspectul
continuu
*he e(mail is sent b# Aar#(%(mail(ul este trimis de Aar# (
diateza pasiva
Bonstructiile pasive sunt urmate, de regula, de prepozitia by M un
substantiv sau pronume, care arata sensul actiunii Acest
complement precedat de prepozitia by poate lipsi:
I was asked by our teacher(Am fost intrebat 0rugat0 de profesorul
nostru
*he boo" must be read by ever# student in the group(Bartea
trebuie citita de fiecare student din grupa
*he letter was posted (by him)(Scrisoarea a fost expediata 0de
el0
Ba si in limba romana, trecerea unei propozitii din diateza
activa in cea pasiva comporta unele schimbari sintactice
Bomplementul direct din propozitia cu verbul la diateza
activa devine subiect al propozitiei cu verbul la diateza pasiva:
Amundsen discovered the South 'ole in 5955(Amundsen a
descoperit 'olul Sud in anul 5955
*he South 'ole was discovered b# Amundsen in 5955('olul Sud
a fost descoperit de Amundsen in anul 5955
$e will write an interesting novel(%l va scrie un roman
interesant
An interesting novel will be written b# him(&n roman interesant
va fi scris de el
Spre deosebire de limba romana, in engleza si complementul
indirect al verbului la diateza activa poate deveni subiect al
constructiei pasive:
I sho)ed him his mista"es(I(am aratat greselile
3e was shown his mista"es(I s(au aratat greselile
I as"ed her some Guestions(I(am pus cateva intrebari
'he was asked some Guestions(I s(au pus cateva intrebari
Astfel de verbe tranzitive, ca: to o00er, to )ive, to tell, to re0use, to
show etc, care pot avea doua complemente, unul direct si unul
indirect, pot fi transformate in doua constructii pasive:
*he# offered her a bunch of flo)ers(I(au oferit un buchet de
flori
a) A bunch of flowers was offered to her
b) 'he was offered a bunch of flo)ers(I s(a oferit un buchet de
flori
Aichael told me the good ne)s #esterda#(Aihai mi(a spus
vestea cea buna ieri
a) "he good news was told me b# Aichael #esterda#
b) I was told the good ne)s b# Aichael #esterda#
(Hestea cea buna mi(a fost spusa de Aihai ieri)
,ota8: &nele verbe din limba engleza, desi la pasiv, se traduc in
limba romana cu diateza reflexiva:
Aan# problems have been solved-S(au rezolvat multe probleme
,ota:: @iateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul
complement indirect al diatezei active se traduce in limba romana
cu reflexivul insotit de un dativ:
I am shown-Ai se arata

*he# will be given-2i se va da

I was asked-Ai s(a cerut

Ee were told-,i s(a spus
#chivalentii verbelor modale
Herbele modale can, may, must sunt si defective, ele
neavand decat timpul prezent si trecut (respectiv numai verbele
can si may), iar verbul must nu are decat prezent 'entru a
exprima celelalte timpuri ale acestor verbe, in limba engleza se
folosesc unele verbe echivalente ca sens:
a) can - to be able (to) = a putea, a 0i in stare
*he# won*t be able to return so soon(,u vor putea sa se
intoarca atat de curand
In the 8
rd
#ear #ou will be able to spea" %nglish(In anul III
veti fi in stare 0veti putea0 sa vorbiti engleza
b& may - to be permitted (to), to be allowed to = a avea voie,
permisiunea sa
Ai"e was allowed to leave sooner(2ui Ai"e i s(a permis sa
plece mai devreme
*he# were not permitted to spea" Fomanian at the %nglish
lesson(,u li se dadea voie sa vorbeasca romaneste la lectia de
engleza
,ota: Verbul may poate e2prima si ideea de probabilitate sau
presupunere. Aceeasi idee poate 0i e2primata cu a'utorul
cuvintelor perhaps sau maybe, la care se adau)a verbul
respectiv la timpul cerut:
I ma# spend m# summer holida#s at the sea(side
%erhaps I shall spend m# summer holida#s at the sea(side
Se poate 0s(ar putea0 e posibil0 sa(mi petrec vacanta de vara la
mare
1aybe he is right %erhaps he is right
'oate ca are dreptate 0se poate sa aiba dreptate
c& must - to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de
necesitate& sau to be obliged to %ideea de obli)atie&.
1ou will have to go and meet the delegation(Ha trebui sa te
duci sa intampini delegatia
Shall I have to sta# till six o/cloc"- (I was obliged to get up
ver# earl#(Ha trebui sa stau pana la ora <- A trebuit0 am fost
nevoita sa ma scol foarte devreme
,ota: In mod obisnuit, interogativul si negativul verbului to have
to (a trebui) se formeaza cu a4utorul auxiliarului do:
1ou don*t have to get up so earl#
Ehere do the# have to go tomorro)-
8oes he have to bring the boo"-
Punctele cardinale
Substantivele care denumesc punctele cardinale (the
directions): north, south, east, west pot fi folosite si ca ad4ective
sau chiar adverbe:
*he expedition reached the orth 'ole(%xpeditia a atins 'olul
,ord ( ad4ectiv
*he# turned south(S(au indreptat spre sud ( adverb
Ad4ectivele derivate din numele punctelor cardinale sunt:
eastern = estic, de est ; )estern = vestic, de vest ; southern =
sudic, de sud ; northern = nordic, de nord
Adverbele corespunzatoare sunt:
east)ard(s) = spre est ; )est)ard(s) = spre vest ; south)ard(s) =
spre sud ; north)ard(s) = spre nord
Band se denumesc regiuni situate intr(o anumita parte a unei
tari, continent etc se folosesc litere mari: the 1iddle =ast, the Far
.est
Fetineti:
(on the) east of = la est de ; (on the) south of = la sud de ; (on
the) )est of = la vest de ; (on the) north of = la nord de
in the east of = in estul ; in the south of = in sudul ; in the )est
of = in vestul ; in the north of = in nordul
to the east of = spre est de ; to the south of = spre sud de ; to the
)est of = spre vest de ; to the north of = spre nord de
6olosirea articolului cu nume proprii
Spre deosebire de limba romana, in engleza se foloseste
articolul hotarat cu substantive proprii, nume de rauri, fluvii, mari,
oceane (the 8anube, the "hames, the ?lack 'ea)
@e asemenea, se articuleaza numele
lanturilor de munti (the &arpathians), a grupurilor de insule
(the 3ebrides), a deserturilor (the 'ahara) si a unor tari (the
@nited 'tates of America, the Argentine) precum si numele
vapoarelor (the "ransylvania) si al ziarelor (the =conomist), al
hotelurilor (the 3ilton, the 5ido)
,umele de persoane precedate de un substantiv care indica
profesiunea, titlul etc nu primesc articol hotarat: Baptain Jro)n,
@octor !ohnson, Aiss 'in"erton, Sir !ohn Fobertson
,umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite
la plural, in vorbirea familiara, pentru a desemna, ca si in limba
romana, mai multi membri sau intraga familie:
*he# sa) the 'miths and the +acksons at the seaside(%i au vazut
familiile Smith si !ac"son la mare
Per0ectul compus
Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to
have si participiul trecut al verbului de con4ugat
Bon4ugarea verbului to wor1 la 'resent 'erfect:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I have )or"ed = (eu) am lucrat I/ve )or"ed
1ou have )or"ed = (tu) ai lucrat 1ou/ve )or"ed
$e, she has )or"ed = (el, ea) a lucrat $e/s (she/s) )or"ed
Ee have )or"ed = (noi) am lucrat Ee/ve )or"ed
1ou have )or"ed = (voi) ati lucrat 1ou/ve )or"ed
*he# have )or"ed = (ei, ele) au lucrat *he#/ve )or"ed
Interrogative Form: $ave I )or"ed- = am lucrat (eu)- etc
egative Form: I have not )or"ed = (eu) nu am lucrat ; I haven/t
)or"ed etc
Interrogative-egative Form: $ave I not )or"ed- = nu am lucrat
(eu)- ; haven/t I )or"ed- etc
Spre deosebire de perfectul compus din limba romana,
'resent 'erfect nu poate exprima actiuni terminate in trecut, fara
legatura cu prezentul 7 propozitie ca: 'hakespeare a trait intre
anii ABCD si ACAC nu poate fi tradusa in limba engleza decat prin
'ast *ense: 'hakespeare lived from ABCD to ACAC
%re/ent %erfect exprima:
5) 7 actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul
Aceasta legatura poate fi:
a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent):
$e has come ( %l a venit (el este aici)
I have brought the boo" ( Am adus cartea (cartea este aici, iat(
o)
b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent):
I have lived in Braiova for ten #ears(2ocuiesc in Braiova de zece
ani
I have known Aichael since childhood(Il cunosc pe Aihai din
copilarie
,ota5: 6or exprima durata actiunii, iar since exprima inceputul
actiunii
.) 7 actiune care a avut loc intr(un moment neprecis in trecut In
acest caz, 'rezent 'erfect se foloseste cu adverbe de timp
nehotarat: always (intotdeauna), ever (vreodata), 'ust (chiar
acum), never (niciodata), o0ten (adesea), seldom (rareori),
sometimes (cateodata), already (de4a) etc:
I have never seen him before(,u l(am vazut niciodata
$e has 'ust come-A sosit chiar acum
,ota.: In schimb, locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere
folosirea timpului *impului trecut:
*he# arrived 'ust now I rang her up 'ust now
8) 7 actiune petrecuta intr(o perioada de timp nedeterminata
indicata prin adverbe sau locutiuni adverbiale de timp ca: this
mornin), today, now, these days (zilele astea), lately, o0 late (in
ultimul timp, de curand), (not) yet (0nu0 inca) etc:
$e has not arrived yet (%l nu a sosit inca)
Per0ectul compus continuu
Se formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be
si participiul nedefinit al verbului de con4ugat
%l exprima actiuni incepute in trecut, de obicei recente, care
se desfasoara inca in prezent sau se pot continua in viitor, in mod
neintrerupt
$e has been working too hard all these da#s(A muncit prea mult
in ultimele zile
'rezent 'erfect se traduce in limba romana cu perfectul compus si
uneori cu prezentul:
*he 6othic cathedrals have withdrawn )ithin their )alls(
Batedralele gotice s(au retras intre zidurile lor

*he %lectroputere(made po)er transformers have been exported
for #ears(*ransformatoarele de putere fabricate la %lectroputere
sunt exportate de ani de zile
&neori atat %re/ent %erfect, cat si %re/ent %erfect &ontinuu se pot
traduce cu prezentul din limba romana:
It has been raining for three hours('loua de trei ore

*he# have been friends for #ears(Sunt prieteni de ani de zile
Bomparati:

%re/ent %erfect "impul trecut
*he# have studied %nglish for t)o #ears
(Au invatat 0invata0 engleza de . ani)
She studied %nglish last #ear
(%a a studiat engleza anul trecut)
$e has been to the @anube @elta three
times
(%l a fost in @elta @unarii de trei ori)
$e went there last #ear too
(%l s(a dus acolo si anul trecut)
3ave #ou ever travelled b# air-
(Ai calatorit vreodata cu avionul-)
8id #ou travel b# air )hen #ou )ent to
Jucharest-
(Ai calatorit cu avionul cand ai fost la
Jucuresti-)
$e has 4ust come, give him a chair
(A sosit chiar acum, da(i un scaun)
$e came #esterda# afternoon
(%l a sosit ieri dupa(amiaza)
I have brought the dictionar#, here it isK
(Am adus dictionarul, iata(lK)
2ast )ee" Nevin brought me his dictionar#
(Saptamana trecuta Nevin mi(a adus dictionarul
lui)
In exemplele din coloana din stanga, apar unele adverbe de timp
nedefinit care cer intrebuintarea timpului %resent %erfect
Indicatiile de timp din coloana din dreapta se refera la actiuni
terminate in trecut
+onditionalul pre$ent
Ba si viitorul, conditionalul prezent se formeaza cu a4utorul
verbelor modale shall, will folosite ca auxiliare, la forma timpului
trecut (should, would), urmate de invinitivul scurt (fara to) al
verbului principal
Ba si la viitor, should se foloseste pentru persoanele I
singular si plural, iar would pentru persoanele a II(a si a III(a
singular si plural
Bon4ugarea verbului to say la conditional prezent:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I should sa# (as spune) I/d sa#
#ou )ould sa# (ai spune) #ou/d sa#
he, she )ould sa# (ar spune) he/d sa#, she/d sa#
)e should sa# (am spune) )e/d sa#
#ou )ould sa# (ati spune) #ou/d sa#
the# )ould sa# (ar spune) the#/d sa#
egative Form: I should not sa# (nu as spune) etc (I shouldn/t sa#)
Interrogative Form: should I sa#- (as spune-) etc
Interrogative-egative Form: should I not sa#- (nu as spune-) etc
(shouldn/t I sa#-)
2a forma interogativ(negativa, not se aseaza dupa subiect
2a forma contrasa, not se contopeste cu auxiliarele should si
would si preceda subiectul
,ota5: Herbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori
sensul lor modal, respectiv would la persoana I forma afirmativa
exprima intentie, vointa (la forma negativa), rezistenta, opozitie iar
should (la persoanele a II(a si a III(a) ( obligatie, necesitate,
recomandare, sfat:
I called him but he would not come-2(am chemat, dar nu a vrut
sa vina
1ou should not smoke in the librar#(,u trebuie 0nu ar trebui0 sa
fumati in biblioteca
Foarte adesea, forma should + infinitivul are un sens apropiat de
al verbului must.
1ou should )or" more(Ar trebui sa muncesti mai mult
$e should not smo"e(,(ar trebui sa fumeze
,ota.: "impul trecut al verbelor may si can, respectiv mi)ht si
could sunt folosite si ca forme ale conditionalului:
1ight )e not repeat-(,u s(ar putea sa repetam-
*he# could do it alone(Ar putea sa o faca singuri
Retineti ca verbul to want (a vrea, a dori) nu se foloseste la
conditional si ca este inlocuit de verbul to lie (a dori, a-i
placea).
Pronumele relativ
!n limba engle"a e#ista urmatoarele pronume relative$ who
% care & which % care & that % care & what % ce, ceea ce & but %
care nu, care sa nu.
I "no) the man who )rote this article(Bunosc omul care a scris
articolul
$e sho)ed me the novel which he )as reading(Ai(a aratat
romanul pe care(l citea
*he text that (which) I translated #esterda# )as ver# eas#(*extul
pe care l(am tradus ieri era foarte usor
*hat is not what I )ant(Asta nu e ceea ce vreau eu
*here is no student but learns a foreign language(,u e student
care sa nu invete o limba straina
@in punct de vedere sintactic, pronumele relative leaga
propozitii secundare de propozitii principale, fiind in acelasi timp
elemente ale propozitiilor secundare
a) 'ronumele relativ who:
7ho se refera numai la persoane %l se declina la fel ca si
pronumele interogativ who:
, )ho = care
6 )hose = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)
@ (to) )hom = carui(a), carei(a), caror(a)
A )hom = pe care
*hat is the girl whose brother came to us the other da#(Aceea e
fata al carei frate a venit la noi mai deunazi
*he bo# to whom #ou )ere spea"ing is 'eter(Jaiatul caruia ii
vorbeai era 'eter
*he first girl whom I sa) in the hall )as Alice('rima fata pe
care am vazut(o in sala a fost Alice
&neori, whose poate fi folosit si cu referire la lucruri: A trade
whose fame spread be#ond %urope
b) 'ronumele relativ which:
7hich se refera numai la obiecte, animale, abstractiuni si se
declina astfel:
, )hich = care
6 (of) )hich = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)
@ (to) )hich = carui(a), carei(a), caror(a)
A )hich = pe care
*he boo" which I a reading is b# a #oung novelist(Bartea pe
care o citesc este 0scrisa0 de un tanar romancier
Ee sa) a mountain whose top )as covered )ith sno) (Am
vazut un munte al carui varf era acoperit de zapada)
7hich cu sensul de ceea ce se poate referi la o intreaga propozitie:
I said nothing which could ma"e him hungr# (,u am spus
numic care l(ar putea supara)
c) 'ronumele relativ that:
hat se refera atat la persoane, cat si la obiecte, dar numai in
propozitii relative restrictive:
$is sister that lives in Jucharest has graduated from the
&niversit# (Sora lui 0aceea0 care locuieste in Jucuresti a absolvit
universitatea)
Jring me the stor#(boo" that #ou spo"e about (Adu(mi cartea
de povesti despre care ai vorbit)
All the passengers and all the goods that )ere on board the ship
)ere saved (*oti pasagerii si toate marfurile care se aflau pe
bordul vasului au fost salvate)
hat (nu insa whom sau which) este pronumele relativ folosit
dupa substantivele precedate de ad4ectivele la gradul superlativ, de
numerale ordinale, precum si de ad4ectivele all, any, si the only:
Aount %verest is the highest mountain that )e "no) (%verestul
este cel mai inalt munte pe care il stim)
She )as the only person that I li"ed (%a a fost singura persoana
care mi(a placut)
*hat )as the first composition that he )rote (Aceea era prima
compunere pe care el a scris(o)
Bome any time that suits #ou (Hino oricand iti convine)
7misiunea pronumelor relative (whom, which si that):
Band whom, which sau that au functia sintactica de complement,
ele se pot omite:
*hat is the man (whom) )e met #esterda# (Acela este omul pe
care l(am intalnit ieri)
$ere is the dictionar# (which) #ou )anted (Iata dictionarul pe
care il doreai)
*he noise (that) I heard )as the )ind (Ogomotul pe care l(am
auzit era provocat de vant)
Insa:
*he boo" which is on the table is a dictionar# (Bartea care este
pe masa este un dictionar)
,ota: @aca pronumele relativ este insotit de o prepozitie,
omisiunea are loc cu mutarea prepozitiei dupa verb:
*he man I spo"e to )as their teacher (to whom)
*he bo# I told #ou of is here (of whom)
Ban #ou lend me the boo" #ou )ere tal"ing about #esterda#-
(about which)
Astfel, o propozitie atributiva poate avea urmatoarele forme:
a) *he house in which we live is comfortable
b) *he house which we live in is comfortable
c) *he house that we live in is comfortable
d) *he house we live in is comfortable
Pronumele re0le2iv si pronumele de intarire
In limba engleza, caeste doua categorii de pronume au aceeasi
forma:

%ronumele reflexiv %ronumele de intarire
mysel0 ( ma, mie, imi etc eu insumi, insami
yoursel0 ( te, tie, iti etc tu insuti, insati
himsel0, hersel0, itsel0 ( se, lui (ei), isi, si
etc
el insusi, ea insasi
ourselves ( ne, noua etc noi insine, insene
yourselves ( va, voua etc voi insiva, inseva
themselves ( se, lor, isi etc ei insisi, ele insele
'ronumele reflexive sunt folosite pentru construirea formei
reflexive a verbelor, dar, spre deosebire de limba romana, in
engleza sunt putine verbe reflexive Adesea un verb reflexiv
romanesc se traduce in limba engleza printr(un verb activ
intranzitiv:
ma 4oc ( I play ; ma spal ( I wash (myself) ; ma gandesc ( I think
; ma imbrac ( I dress (myself)
,ota: In engleza moderna, vechile verbe reflexive sunt folosite ca
verbe active (fara pronumele reflexiv), ca in cazul verbelor: to
wash, to spon)e (a se freca cu buretele), to dry (a se usca), to
comb (a se pieptana), to shave (a se barbieri), to dress etc
J# the time #ou have )ashed and dressed brea"fast )ill be
read# ('ana cand te(ai spalat si imbracat micul de4un va fi gata)
'ronumele reflexiv se deosebeste de pronumele intaritor (desi
identice ca forma) dupa sens si dupa locul pe care il ocupa in
propozitie:
a) 'ronumele reflexiv, avand functie de complement direct sau
prepozitional, este asezat dupa verb:
$e cut himself )hen shaving (S(a taiat cand s(a barbierit)
*he bo# cried )hen finding himself alone (Jaiatul a plans
cand s(a vazut singur)
*he girl loo"ed at herself in the mirror (+ata s(a privit in
oglinda)
b) 'ronumele de intarire, neavand nici o functie sintactica, este
pus fie dupa substantivul sau pronumele pe care il subliniaza, fie la
sfarsitul propozitiei
I myself spo"e to the manager (%u insumi am vorbit cu
directorul)
*he# themselves came here (%i insisi au venit aici)
'eter ans)ered the Guestion himself ('etre insusi a raspuns la
intrebare)

3ai mult ca per0ectul
Aai mult ca perfectul ("he %ast %erfect Indefinite "ense) se
formeaza din %ast "ense al verbului auxiliar to have si participiul
trecut al verbului de co4ugat @in punctul de vedere al formei, in
limaba engleza mai mult ca perfectul este un timp analitic, pe cand
in limba romana el este un timp sintetic
Bon4ugarea verbului to ta1e, too1, ta1en la %ast %erfect Indefinite
"ense:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I had ta"en = (eu) luasem I/d ta"en
#ou had ta"en = (tu) luasesi #ou/d ta"en
he, she, it had ta"en = (el, ea) luase he/d, she/d, it/d ta"en
)e had ta"en = (noi) luase(ra)m )e/d ta"en
#ou had ta"en = (voi) luase(ra)ti #ou/d ta"en
the# had ta"en = (ei, ele) luasera the#/d ta"en
Interrogative Form: had I ta"en- = luasem (eu)- etc
egative Form: I had not ta"en = (eu) nu luasem ; I/d not ta"en etc
Interrogative-egative Form: had I not ta"en- = nu luasem (eu)- ;
hadn/t I ta"en etc
"he %ast %erfect Indefinite "ense exprima:
5) ca si in limba romana, o actiune trecuta, anterioara altei actiuni
trecute sau unui moment dat din trecut si se traduce de obicei cu
mai mult ca perfectul (rar cu perfectul simplu sau cu perfectul
compus):
I "ne) she had been ill (Stiam ca fusese bolnava)
*he# had walked onl# a fe) steps )hen the# met him (+acusera
numai cativa pasi cand il intalnira)
Ee had not gone far )hen a terrible storm bro"e out (,u
a4unseseram prea departe cand se starni o furtuna grozava)
Aomentul trecut poate fi indicat:
a) printr(o expresie adverbiala de timp: by the end of the week,
year, month (pana la sfarsitul saptamanii, anului, lunii) ; by that
time (pana atunci) ; by the AE
th
of 8ecember (pana la 5? decembrie)
etc:
*he# hadn/t finished their )or" by the end of the week (,u(si
terminasera lucrul pana la sfarsitul saptamanii)
?y the AE
th
of 8ecember I had seduced 7tilia
b) printr(o alta propozitie al carei verb este la 'ast *ense (pentru
concordanta):
I "ne) she had left for the seaside (Stiam ca plecase la mare)
*he# had learned some %nglish before the# )ent to %ngland
(Inainte de a pleca in Anglia invatasera putina engleza)
.) o actiune inceputa inaintea unui moment dat in trecut si care
continua si in acel moment
*he# had been in the mountains for a )ee" )hen )e 4oined
them (%rau la munte de o saptamana cand ne(am dus si noi la ei)
,ota: Ba si in cazul timpului %resent %erfect, momentul cand a
inceput actiunea e indicat de since (adverb, prepozitie sau
con4unctie), iar durata actiunii e indicata de 0or (prepozitie)
$e had not )ritten a line since he arrived (con4) (,u a scris
0scrisese0 un rand de cand a sosit)
$e had not )ritten a line since !une (prep) (,u a scris un rand
din iunie)
$e had not )ritten a line since (adv) (,u a scris un rand de
atunci)
*he )eather had been rain# for fortnight (Hremea era ploioasa
de doua saptamani)
3ai mult ca per0ectul continuu
Aai mult ca perfectul continuu se formeaza din mai mult ca
perfectul verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului
de con4ugat
I had been ta"ing ( eu luasem ; #ou had been ta"ing ( tu luasesi ;
he, she, it had been ta"ing ( el, ea luase
)e had been ta"ing ( noi luaseram ; #ou had been ta"ing ( voi
luaserati ; the# had been ta"ing ( ei, ele luasera
Aai mult ca perfectul continuu se foloseste pentru a exprima
actiuni sau stari in desfasurare neintrerupta, anterioare unei alte
actiuni trecute:
I had been working for a long time )hen the# returned (2ucram
de mult cand 0ei0 s(au intors)
She left the reading(room )here she had been reading for some
hourse (%a parasi sala de lectura unde citise cateva ore 0in sir0)
,ota: Aai mult ca perfectul continuu se poate traduce in limba
romana prin imperfect sau mai mult ca perfect
(H!<5; = in0initiv = #chivalent al con'unctivului
In frazele: LFobin $ood gathered his men and discussed )hether
the# should take part in the contest or notL, sau LIt )as decided
that although the ris" )as great, the# should all goL, constructiile
should take part in si should go inlocuiesc modul con4unctiv ("he
'ub,unctive 1ood) care, in engleza contemporana, e pe cale de
disparitie %le sunt forme ale con4unctivului analitic, construite cu
a4utorul verbelor modale folosite ca auxiliare si al infinitivului fara
to al verbului de con4ugat @intre echivalentii con4unctivului
('ub,unctive =Fuivalents) fac parte should 6 infinitiv, may 6
infinitiv si altele
Bon4unctivul analitic se foloseste intre altele:
a) in intrebarile indirecte care arata indoiala si care sunt introduse
prin con4unctiile i0 sau whether:
She considered whether (if) she should tal" to somebod# about
it (S(a gandit daca sa vorbeasca 0sau nu0 cu cineva despre aceasta)
b) in propozitiile subiective (introduse prin expresii ca: it is
strange, it is impossible, it is advisable, it is important, it is
necessary):
It was desirable that )e should invite him (%ra de dorit ca sa(l
invitam)
It is important that #ou should all be in time (% important ca sa
fiti cu totii la timp)
It is necessary that ever#thing should be read# b# ; o/cloc" (%
necesar ca totul sa fie gata pana la ora cinci)
Viitorul in trecut
In propozitia: L and hoped he would take part in the contestL
forma verbala would take part in (desi identica in forma cu
conditionalul) nu reprezinta decat o actiune infatisata ca viitoare
fata de un moment trecut, cunoscuta sub numele de viitor in trcut
(+uture(in(the('ast) Hiitorul in trecut este un timp propriu limbii
engleze %l este folosit numai in propozitia subordonata
completiva, care depinde de o propozitie regenta al carei verb este
la un timp trecut:
*he# said the# )ould return (Au zis ca se vor intoarce)
Ee heard #ou )ould leave Braiova for some )ee"s (Am auzit
ca veti pleca din Braiova pentru cateva saptamani)
,ota: Hiitorul in trecut se traduce in limba romana prin viitorul I
+omparatia nere)ulata a unor ad'ective si adverbe
Bateva ad4ective si adverbe au forme neregulate pentru comparativ
si superlativ Acestea sunt:

good (bun)
well (bine)
better (mai bun, mai
bine)
(the) best (cel mai bun, cel
mai bine)
bad
badly (rau,
prost)
ill
worse (mai rau, mai
prost)
(the) worst (cel mai rau, cel
mai prost)
litlle (putin) less (mai putin)
lesser (de mai mica
(the) least (cel mai putin)
importanta, minor)
near
(aproape)
nearer (mai aproape)
(the) nearest (cel mai
apropiat)
(the) next (urmatorul)
far (departe)
farther (mai departe)
further (ulterior)
(the) farthest (cel mai
indepartat ( ca distanta)
(the) furthest (cel mai
indepartat ( ca timp)
old (batran,
vechi)
older (mai batran, mai
vechi)
elder (mai mare ( referitor
la membrii unei familii)
(the) oldest (cel mai batran,
cel mai vechi)
(the) eldest (cel mai mare (
dintre membrii unei familii)
late (tarziu)
later (mai tarziu)
latter (cel din urma, din
doi sau doua ( ref la
ordine)
(the) latest (cel mai tarziu,
cel mai recent)
(the) last (cel din urma,
ultimul ( referitor la ordine)
,ota: 5atter precedat de articolul hotarat the se asociaza cu the
0ormer (primul din doi, cel mentionat mai intai) si se traduce prin
cel din urma, al doilea In acest caz, the 0ormer si the latter sunt
pronume:
!ohn and Aar# are m# friends "he former is a student, the latter
is still a school girl
#ach other si one another sunt pronume reciproce %le se
folosesc de obicei in cazul dativ sau acuzativ si se traduc prin unul
pe altul, unul altuia sau unii pe altii:
*he# help each other (de obicei folosit pentru doua persoane)
*he# help one another (de obicei folosit pentru mai mult de
doua persoane)
,ota: In trecut exista o diferentiere stricta de folosire a acestor
pronume reciproce (in functie de numarul persoanelor); in prezent,
aceasta deosebire tinde sa dispara treptat:
*he# al)a#s tell each other (one another) )hat the# thin"
Ad'ectivele substantivate
Ad4ectivul poate fi intrebuintat ca substantiv, si in acest caz este, in
general, precedat de articolul hotarat Ad4ectivele substantivate
desemneaza persoane si au sens colectiv @esi forma ramane
neschimbata, au inteles de plural si se construiesc cu verbul la
plural:
the blind = orbii ; the dumb = mutii ; the deaf = surzii ; the sick
= bolnavii ; the wounded = ranitii ; the young = tinerii ; the
unemployed = somerii ; the needy = nevoiasii ; the rich = bogatii
In aceeasi categorie sunt incluse si unele nume de popoare (cele
terminate in consoane suieratoare) derivate din ad4ectivele
corespunzatoare:
the =nglish = englezii ; the +apanese = 4aponezii ; the French =
francezii ; the 8utch = olandezii ; the 'wiss = elvetienii ; the Irish
= irlandezii ; the 'cotch = scotienii
Ideea de singular se obtine cu a4utorul cuvantului man:
the sick man = bolnavul ; the =nglishman = englezul
+orespondenta timpurilor
In limba engleza, problema corespondentei timpurilor este mai
complicata decat in limba romana @atorita raporturilor logice de
timp care se stabilesc intre diferitele predicate dintr(o fraza, un
anumit timp verbal nu poate fi urmat de orice alt timp verbal
Astfel, in limba engleza, timpul verbului din subordonata este, in
general, in stransa legatura cu verbul din regenta Aceasta
dependenta, numita corespondenta timpurilor ("he 'eFuence of
"enses), este reglementata prin norme riguroase in ceea ce priveste
frazele formate prin subordonare, in care predicatul regentei este la
un timp trecut
+orespondenta timpurilor in propo$itiile completive directe
Fegula5: 'rezentul, perfectul compus si viitorul din regenta pot sa
fie urmate in secundara de orice tip cerut de logica frazei
$e knows that 0I am busy no)0 I was busy #esterda#0 I shall be
bus# tomorro)
(%l stie ca 0sunt ocupat acum0 am fost ocupat ieri0 voi fi ocupat
maine)
*he# have told me that 0she comes0 she came0 she will come
(Ai(au spus ca 0ea vine0 ea a venit0 ea va veni)
*he# )ill tell me that 0she has come0 she came0 she )ill come
(Imi vor spune ca 0ea a venit0 ea venise0 ea va veni)
Fegula .: &n timp trecut (%ast "ense sau %ast %erfect) din
propozitia regenta nu poate fi urmat in propozitia subordonata
decat tot de un timp trecut (%ast "ense, %ast %erfect sau Future-in-
the-%ast)
$e knew that 0I was bus#0 I had been bus#0 I should be bus#
(Stia ca eram ocupat0 am fost ocupat0 voi fi ocupat)
a) 'entru a se arata simultaneitatea actiunilor din regenta si
subordonata %ast "ense e urmat tot de un %ast "ense:
At first I thought it was good enough for me (2a inceput am
crezut ca era destul de buna pentru mine)
b) 'entru a se arata anterioritatea actiunii din propozitia secundara,
'ast *ense e urmat de mai mult ca perfectul ('ast 'erfect):
Ee told him that it had been a fine da# #esterda# (I(am zis ca
fusese o zi misto ieri)
Ee told him the various stories )e had heard about his
girlfriend (I(am spus diferite chestii pe care le auzisem despre
gagica lui)
c) 'entru a se arata posterioritatea actiunii din propozitia
secundara, %ast "ense e urmat de Future-in-the-%ast (viitorul in
trecut) Actiunea din subordonata este conceputa ca viitoare fata de
cea trecuta din regenta:
She was sure that her bo#friend would come (%ra sigura ca ii va
veni gagicu)
$e knew I should be busy the rest of the )ee" (Stia ca voi fi
ocupat in restul saptamanii)
%PB%'*II @% 2A F%6&2A B7F%S'7,@%,*%I
*IA'&FI27F, B& H%FJ&2 @I, F%6%,*A 2A 'AS* *%,S%
5) In propozitiile secundare prin care se exprima adevaruri
generale, fapte universal cunoscute sau uzuale, se foloseste
prezentul:
*he schoolmaster told the children that the earth moves round
the sun (Invatatorul a spus copiilor ca 'amantul se invarteste in
4urul Soarelui)
*he spea"er said that the peoples want peace (Horbitorul a spus
ca popoarele vor pace)
.) @upa un timp trecut in regenta, in secundara se foloseste orice
timp (cerut de logica frazei):
a) in propozitiile secundare comparative:
$e spoke english better than #ou 0speak it no)0 spoke it last
#ear0 )ill speak it in t)o #ears
(%l vorbea engleza mai bine decat 0o vorbesti tu acum0 o vorbeai
anul trecut0 o vei vorbi peste doi ani)
b) in propozitiile secundare atributive:
2ast )ee" I read the boo" )hich #ou are reading no)
(Saptamana trecuta am citit cartea pe care o citesti tu acum)
It )as #esterda# that I bought the magazine #ou are asking me
about (Ieri am cumparat revista de care ma intrebi)
+orespondenta timpurilor in propo$itiile subordonate
temporale
In general, viitorul din principala este urmat de prezent in
secundara temporala pentru a se arata concomitenta actiunilor
(intotdeauna dupa con4unctiile i0, till, until, as soon as, be0ore,
a0ter, when) si de perfect compus pentru a se arata raportul de
anterioritate:
*he# will call me up )hen the# get home (Aa vor chema la
telefon cand vor a4unge acasa)
Ee shall go there as soon as )e have some spare time (,e vom
duce acolo imediat ce vom avea putin timp liber)
1ou will not see the to)n until #ou have crossed the bridge (,u
vei vedea orasul inainte de a fi traversat podul)
I shall go for a )al" )hen I have finished m# )or" (Aa voi
duce la plimbare cand voi fi terminat lucrul)

P-I,+IPA5A -AP!- (#+<,;A-A
+&*&F% SIA&2*A, 'F%S%,*
+&*&F% A,*%FI7F 'F%S%,* '%F+%B*
+orespondenta timpurilor in 0ra$ele
If I had taken her )ord for it, nothing would have hapened
(@aca as fi crezut(o pe cuvant nu s(ar fi intamplat nimic)
If I had not established a ne) school of thought and behaviour,
it would not have occured to me to )rite about it
(@aca nu as fi infiintat o noua scoala de gandire si conduita, nu
mi(ar fi venit in minte sa scriu despre ea)
+razele de mai sus sunt formate dintr(o propozitie subordonata
conditionala, introdusa prin con4unctia i0 si o propozitie principala
'ropozitia conditionala exprima conditia de care depinde realizarea
actiunii din propozitia principala Aceasta conditie poate fi
probabila (reala), ipotetica (ireala), prezenta sau trecuta
In frazele conditionale, timpurile se folosesc in functie de conditia
exprimata in subordonata, dupa cum urmeaza:
5) B7,@I*I% F%A2A ( 'F%O%,*&2 I, S&J7F@7,A*A,
HII*7F&2 I, F%6%,*A:
If a storm breaks out, )e shall postpone our trip (@aca
izbucneste0va izbucni0 o furtuna vom amana excursia noastra)
If #ou have no confidence in #ourself, #ou will never succeed
(@aca nu ai incredere in tine, nu vei reusi niciodata)
.) B7,@I*I% IF%A2A 'F%O%,*A ( 'AS* *%,S% I,
S&J7F@7,A*A, B7,@I*I7,A2&2 'F%O%,* I, F%6%,*A
If a storm broke out, )e should postpone our trip (@aca ar
izbucni o furtuna, am amana excursia noastra)
If #ou had no confidence in #ourself, #ou would never succeed
(@aca nu ai avea incredere in tine, nu ai reusi niciodata)
,ota5: In propozitiile subordonate conditionale care exprima o
conditie ipotetica verbul to be apare sub forma were la toate
persoanele, singular si plural:
If I were #ou, I should not worry (@aca as fi in locul tau, nu m(
as framanta0neca4i0)
If he were here, he would en,oy the scener# (@aca ar fi aici, i(ar
placea peisa4ul)
,ota.: Band in subordonata conditionala este exprimata o conditie
foarte putin probabila, se foloseste should (la toate persoanele) si
infinitivul scurt al verbului de con4ugat:
If he should come, I should gladl# see him (@aca ar fi0daca s(ar
intampla0 sa vina, l(as vedea bucuros)
8) B7,@I*I% IF%A2A *F%B&*A ( AAI A&2* BA
'%F+%B*&2 I, S&J7F@7,A*A, B7,@I*I7,A2&2
*F%B&* I, F%6%,*A
If a storm had broken out, )e should have postponed our trip
(@aca ar fi izbucnit o furtuna, am fi amanat excursia noastra)
If #ou had had no confidence in #ourself, #ou would never have
succeeded (@aca nu ai fi avut incredere in tine, nu ai fi reusit
niciodata)
I,H%FSI&,%A I, 'F7'7OI*II2% S&J7F@7,A*%
B7,@I*I7,A2% (I,H%FSI7, I, S&J7F@7,A*%
B2A&S%S 7+ B7,@I*I7,)
Bon4unctia i0 poate lipsi din propozitia comditionala, in care caz se
inverseaza ordinea dintre subiect si predicat Aceasta inversiune e
posibila numai cand predicatul contine un auxiliar sau un verb
modal (should, could) sau cand verbele to be si to have sunt
folosite ca predicate:
If I had time ( $ad I time
If he )ere here ( Eere he here
If he could )or" ( Bould he )or"
If he should ring me up ( Should he ring me up
If I had seen her ( $ad I seen her
A2*% B7,!&,B*II B7,@I*I7,A2%
'ropozitiile subordonate conditionale pot fi introduse prin
con4unctiile: i0, in case ( in cazul ca, on condition that ( cu
conditia ca, provided (that), suppose (supposin)) that, unless (i0
not), etc:
'uppose he doesn/t come, )hat shall )e do- (Sa presupunem ca
nu vine, ce vom face-)
$e )on/t come to m# part# unless he gets m# message in time
(%l nu va veni la petrecerea mea daca nu va primi instiintarea mea
la timp)
,%I*$%F,7F ; %I*$%F7F
,eithernor sunt con4unctii coordonatoare dis4unctive
(coordinatig dis,unctive con,unctions) %le unesc doua parti de
vorbire sau doua propozitii care exprima o alternativa, o alegere
Intrucat sensul lor este negativ, verbele din propozitiile introduse
de aceste con4unctii se folosesc la forma afirmativa:
$e could neither eat nor drin" an#thing (%l n(a putut nici sa
manance nici sa bea ceva)
either Aiss Shenstone, nor Ar Aonsoon had an# satisfactor#
ans)er (,ici @(ra Shenstone, nici @l Aonsoon nu au avut vreun
raspuns satisfacator)
@eoarece neithernor se folosesc intotdeauna impreuna se
numesc si con4unctii corelative (correlative con,unctions)
Borespondentele afirmative ale acestor con4unctii sunt eitheror:
$e )ill be here either at six or at seven (%l va fi aici sau la sase,
sau la sapte)
Au2iliarul de aspect 0recventativ 7I55 - 7!<5;
he )ould sa# = spunea ; he )ould come do)n = cobora ; )ould
leave me = ma lasa ; )ould continue = continua ; I )ould hear =
auzeam ; he )ould repl# = raspundea
Bonstructiile de mai sus exprima actiuni care se repeta sau care
constituiau un obicei (in trecut) si sunt cunoscute sub denumirea de
verbe folosite la forma frecventativa
+orma frecventativa are numai doua timpuri: prezent si trecut %a
se construieste cu a4utorul auxiliarului will la prezent (toate
persoanele) si would la trecut (toate persoanele) la care se adauga
infinitivul verbului de con4ugat
In limba romana forma frecventativa se traduce:
a) la prezent ( cu prezentul indicativului:
$e will sit for hours on a roc" )atching the boats (%l sta ore
intregi pe o stanca uitandu(se la barci)
Ehen the cat/s a)a# the mice will play (Band pisica nu(i acasa,
soarecii 4oaca pe masa)
Bhildren will be children (Bopiii raman copii)
b) la trecut ( cu imperfectul (sau cu constructia Lobisnuia saL,
urmata de verbul de con4ugat):
+ishing and s)imming )ith his friends, he would look at the
boats going b# ('escuind si inotand cu prietenii sai, el se uita la
vasele care treceau)
*he# would come and tal" to her ever# brea" (%i veneau si
vorbeau cu ea in fiecare recreatie)
+orma frecventativa este folosita in mod obisnuit in limba scrisa,
mai putin in vorbirea de toate zilele, in care este inlocuita de verbul
used to
Verbul modal (H!<5;
a) It should not have crea"ed (,(ar fi trebuit sa scartiie)
In exemplul de mai sus, verbul modal should exprima o obligatie
(constrangere) sau o datorie, in general, de ordin moral
,ota: (hould exprima o obligatie mai putin imperioasa decat shall
(folosit la persoana a II(a si a III(a pentru formarea timpului +uture
of Bommand):
1ou shall translate it at once (7 vei traduce imediat) ('entru ca
trebuie)
$e shall come here (%l va veni aici) (*rebuie sa vina)
Insa:
1ou should translate it at once (Ar trebui sa o traduci imediat)
$e should come here (%l va veni aici) (*rebuie sa vina)
b) (hould este folosit si pentru a exprima un sfat, o recomandare, o
sugestie:
1ou should pa# him a visit (Ar trebui sa(i faci o vizita)
1ou should not spea" so loud (,(ar trebui sa vorbesti asa de
tare)
c) 'entru a arata ca actiunea se refera la trecut se foloseste should
M infinitivul perfect al verbului de con4ugat:
1ou should have asked her (Ar fi trebuit s(o intrebi)
$e should have come in time (%l ar fi trebuit sa vina la timp)
d) 'entru a exprima o do4ana, o dezaprobare, se foloseste should M
negatie M infinitivul perfect al verbului de con4ugat:
It shouldn*t have creaked (,(ar fi trebuit sa scartaie)
1ou shouldn*t have left so earl# (,(ar fi trebuit sa pleci asa de
devreme)
e) (hould este folosit si pentru a exprima o presupunere sau o
probabilitate:
$e should be at home b# no) (Ar trebui sa fie acasa 0pana0
acum)
A( I6 - A( H!<GH con'unctii comparative
As i0, as thou)h (de parca, ca si cand) sunt con4unctii comparative
si introduc propozitii comparative care contin al doilea termen al
unei comparatii stabilite de regenta:
1ou ans)er as if (as though) #ou did not "no) the rule
(Faspunzi ca si cum nu ai sti regula)
*he# loo"ed at me as though the# had never seen me (S(au uitat
la mine ca si cum nu m(ar fi vazut niciodata)
@upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast Indefinite cand actiunea
din propozitia principala si cea din subordonata au loc in mod
simultan:
$e spo"e as if he knew ever#thing (Horbea ca si cum ar sti
totul)
@upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast %erfect cand vrem sa
aratam ca actiunea din subordonata a avut loc inaintea actiunii din
principala:
She cried bitterl#, as if she had lost all hope ('langea amarnic
ca si cum ar fi pierdut orice speranta)
Herbele din propozitia subordonata introdusa prin as i0 (as thou)h)
se traduc in limba romana prin conditionalul prezent sau trecut
$e spea"s Fomanian as if he had lived in our countr# (Horbeste
romaneste de parca ar fi trait in tara noastra)
$e tal"s as if he knew ever#thing (Horbeste ca si cum ar sti
totul)
,ota: +orma de %ast "ense a verbului to be folosit in propozitiile
comparative este were pentru toate persoanele, singular si plural:
She loo"ed as if she were tired (%a arata ca si cum ar fi obosita)
I feel as if I were ill (Aa simt ca si cum as fi bolnav)
+omparative duble
In limba engleza se gasesc uneori comparative duble, care se
traduc in limba romana prin:
a) din ce in ce:
In )inter the )eather gets colder and colder (Iarna, vremea
devine din ce in ce mai rece 0 se raceste0)
A# %nglish lessons are more and more interesting (2ectiile
mele de engleza devin din ce in ce mai interesante)
*he patient is feeling better and better ('acientul se simte din
ce in ce mai bine)
b) cu cat cu atat:
"he more )e loo"ed at it, the more )e )ondered at it (Bu cat ne
uitam la el mai mult, cu atat ne minunam mai mult)
"he colder the )eather, the warmer I dress (Bu cat e vremea
mai rece, cu atat ma imbrac mai gros)
"he more %nglish stories #ou read, the easier it )ill be for #ou
to learn %nglish (Bu cat citesti mai multe povestiri englezesti, cu
atat iti va fi mai usor sa inveti englezeste)
In primul caz a) avem doua comparative in aceeasi propozitie, iar
in al doilea caz b) avem in doua propozitii diferite doua
comparative precedate de adverbul the (identic ca forma cu
articolul hotarat)
Verbul de0ectiv <(#; !
Ee used to be ver# good friends (%ram prieteni foarte buni)
Herbul defectiv din exemplul de mai sus nu trebuie confundat cu
verbul principal to use, care se con4uga la fel ca celelalte verbe
regulate si se traduce prin a folosi, a intrebuinta In exemplul
nostru, verbul defectiv used to se traduce prin obisnuia sa fie (era
odata pe vremuri) Acest verb are o singura forma ( trecutul
(pentru toate persoanele) ( uurmata de un verb la infinitivul lung
,ota: +orma used to poate inlocui trecutul formei frecventative,
care este intrebuintat mai mult in limba scrisa:
*he# used to come and see us ver# often (7bisnuiau sa vina sa
ne vada foarte des)
#2primarea dimensiunilor in limba en)le$a

Ad,ectiv 'ubstantiv 7erb
long = lung length = lungime to lengthen = a lungi
high = inalt height = inaltime to heighten = a inalta
deep = adanc
depth =
adancime
to deepen = a adanci
broad = larg
breadth =
largime
to broaden = a largi
)ide = lat )idth = latime to )iden = a lati
strong =
puternic
strength = putere
to strengthen = a intari, a
consolida
*he @anube is .,><? "ilometres long ; its length is .,><?
"ilometres
Ad4ectivul care exprima o dimensiune (latime, inaltime, adancime,
lungime etc) se aseaza dupa numeralul respectiv Substantivele si
uneori verbele derivate din aceste ad4ective sunt formate prin
schimbarea vocalei din radacina si adaugarea unor terminatii
Intrebarea dis'unctiva
Intrebarea dis4unctiva insoteste propozitia enuntiativa pentru a
intari si confirma intelesul acesteia In limba romana, intrebarile
dis4unctive se traduc prin corespondentul: nu-i asa>
In limba engleza intrebarea dis4unctiva este o intrebare scurta, care
se formeaza repetand subiectul si verbul auxiliar sau modal
corespunzator predicatului propozitiei pe langa care sta:
1ou are read#, aren*t you-
It/s rather cold toda#, isn*t it-
1ou have )ritten all #our exercises, haven*t you-
Ee must ans)er his letter, mustn*t we-
*he# had a good time on their holida#s, hadn*t they-
Band in propozitia enuntiativa se afla un verb notional, atunci in
propozitia dis4unctiva se foloseste verbul to do la timpul respectiv:
$e gets home at three o/cloc", doesn*t he-
1ou sa) their ne) flat, didn*t you-
*he# )rite home ever# )ee", don*t they-
$e reads %nglish novels, doesn*t he-
Herbul din intrebarea dis4unctiva se foloseste la timpul verbului din
propozitia enuntiativa si la forma opusa acesteia:
a) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma afirmativa,
cel din propozitia dis4unctiva este la forma interogativ(negativa:
$e can do it, can*t he-
1ou began to stud# %nglish, last #ear, didn*t you-
b) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma negativa,
atunci verbul din propozitia dis4unctiva este la forma interogativa:
*he# do not leave on Aonda#, do they-
She has no lectures in the afternoon, has she-
1ou did not ring him up toda#, did you-
In mod obisnuit, partea enuntiativa a propozitiei dis4unctive este
rostita cu intonatia coboratoare, iar intrebarea propriu(zisa este
rostita cu intonatia urcatoare
Intrebarea alternativa
Intrebarea alternativa este tot o intrebare generala, care presupune
doua alternative:
Eill #ou sta# here, or come )ith us-
Are the# students or pupils-
@in aceasta cauza, intr(o intrebare alternativa exista intotdeauna
con4unctia or (sau):
$ave #ou alread# done #our )or", or )ill #ou do it tomorro)-
Shall I do it or )ill #ou do it #ourself-
Are #ou going out or do #ou prefer to sta# at home-
Intonatia generala a unei asemenea intrebari este urcatoare, tonul
se ridica imediat inainte de con4unctia or in prima parte si
coboratoare in a doua
he #mphatic ;!
Auxiliarul do este folosit pentru a sublinia cele spuse de vorbitor:
Ee reall# did en4o# ourselves (,e(am distrat, intr(adevar)
*he# do li"e to meet us (2e place 0intr(adevar0 sa se intalneasca
cu noi, sa se vada cu noi)
*hat is 4ust )hat I do mean to sa# (%ste exact ce vreau sa spun)
1ou sa# I )asn/t there, but I did goK (Spui ca nu am fost acolo,
dar te asigur ca m(am dus)
8o come hereK (*e rog, vino aiciK)
8o tell me )hat happendK (*e rog, spune(mi ce s(a intamplatK)
In propozitiile imperative afirmative, folosirea auxiliarului do face
ca ordinul sau rugamintea exprimata sa fie redate pe un ton mai
putin imperios:
8o sta# a little longer (*e rog, mai stai putin)
8o )rite me a letter as soon as #ou arrive home (Scrie(mi, te
rog o scrisoare imediat ce a4ungi acasa)
Pronumele nehotarat !,#
4ne cannot doubt (,u te poti 0nu ne putem0 indoi )
4ne )as constantl# a)are (Iti dadeai 0ne dadeam0 seama
permanent )
!ne poate fi:
a) numeral:
*here )as onl# one man in the hall (%ra numai un singur om in
sala)
b) inlocuitor al articolului nehotarat a, an in constructii de tipul:
4ne fine da# (Intr(o buna zi )
4ne evening (Intr(o seara )
I haven/t an# stamp, )ill #ou give me one- (,u am nici un
timbru, te rog, imi dai unul-)
Atunci cand este asezat inaintea unui nume propriu, one capata
sensul de un $o) oarecare:
@avid/s mother married one Ar Jro)n (Aama lui @avid s(a
casatorit cu un oarecare domn Jro)n)
c) pronume nehotarat cu functie generica (5) sau anaforica (.):
5) In exemplele de mai sus (one cannot doubt si one was
constantly aware), one este folosit generic in propozitii
impersonale si se refera la oameni in general %l se poate traduce in
limba romana prin persoana a II(a singular sau plural a pronumelui
personal, persoana I plural a pronumelui personal sau prin
pronumele reflexiv generic se:
4ne cannot live )ithout )or"ing (,u poti 0putem0 se poate0 trai
fara a munci) ( the 4o"e of the centur# :):):)
4ne must ta"e into account the fact that (*rebuie sa se tina 0sa
tinem0 sa tii0 seama de faptul ca)
'ronumele we, you si they pot indeplini si ele o functie generica:
2ou cannot eat #our ca"e and have it (,u se poate si cu varza
unsa si cu slanina in pod :):):) )
.e must al)a#s do our dut# (*rebuie sa ne facem intotdeauna
datoria)
"hey drin" much tea in %ngland (Se bea mult ceai in Anglia)
dar pronumele one, we si you, folosite generic, il includ pe
vorbitor:
4ne cannot be happ# if one does not love sau .e cannot be
happ# if we do not love sau 2ou cannot be happ# if you do not
love
(,u poti fi fericit daca nu iubesti) ((( reall#- :):):)
'ronumele they il exclude pe vorbitor:
"hey sa# he is a successful musician
(Se spune ca e un muzician de mare succes)
.) 'ronumele nehotarat one poate fi folosit si anaforic, inlocuind
un substantiv care a fost mentionat inainte pentru a evita repetarea
acestuia:
I haven/t got an india(rubber 2end me one, please
(,(am guma *e rog imprumuta(mi una)
In aceasta calitate el poate primi semnul pluralului:
A# ne) shoes are less comfortable than the old ones
('antofii mei cei noi sunt mai putin comozi decat cei vechi)
d) 'ronumele nehotarat one se foloseste ca inlocuitor al unui
substantiv dupa ad4ective calificative (vezi exemplul de mai sus),
dupa this, that, which, another, these, those, the other si dupa
the ne2t, the 0irst, the last:
I don/t li"e this hat 'lease give me that one (another one, the
other one, these ones, those ones etc)
(,u(mi place palaria asta *e rog da(mi(o pe aceea 0alta, cealalta,
pe acestea, pe acelea etc0)
!ohn )as the last one to leave
(!ohn a fost ultimul care a plecat)
,ota5: !ne*s este forma impersonala a ad4ectivului posesiv:
to do one*s dut# (a(si face datoria)
7ne should never forget one*s friends (,u trebuie niciodata sa(ti
uiti prietenii)
,ota.: !nesel0 este forma impersonala a pronumelui reflexiv:
to cut oneself = a se taia
to hide oneself = a se ascunde
Articolul hotarat si articolul nehotarat
Intrucat articolul hotarat si articolul nehotarat au fost tratate
sporadic in lectiile anterioare voi sistematiza aici notiunile
dobandite pana acum despre articol, completandu(le cu unele noi
5) Articolul hotarat (the) insoteste substantive folosite cu un inteles
determinat, spre a le deosebi de altele din aceeasi clasa sau
categorie Substantivul poate fi deosebit de celelalte din clasa
careia apartine, fie prin folosirea unor atribute, propozitii atributive
etc, fie prin context, adica prin cuvintele sau propozitiile care(l
incon4oara si care adesea arata ca substantivul respectiv este
cunoscut (de vorbitor, cititor, ascultator) sau ca el e prezent in
mintea acestora fiind amintit intr(o propozitie anterioara:
the loft# silhouettes of s"#(scrapers
the Guiet cr#stal air of a mountain pea"
Articolul hotarat se mai foloseste:
a) cu substantive la singular care arata o intreaga categorie sau
specie:
"he cat is a graceful animal
b) cu ad4ective substantivate:
the rich and the poor
"he &hinese of ,e)(1or" live in Bhinato)n
"he egroes live mostl# in $aarlem
c) inaintea ad4ectivelor la gradul superlativ (relativ) si a
numeralelor ordinale:
the tallest man(made structure
on the GH
th
floor
d) inaintea substantivelor precedate de o prepozitie, chiar atunci
cand in limba romana substantivul e nearticulat:
in the street = pe strada
in the )orld = din lume
after the lesson = dupa lectie
,ota: ,umele punctelor cardinale intra in aceeasi categorie, fiind
articulate atunci cand sunt precedate de o prepozitie (in the north ;
to the east) sau cand desemneaza o regiune, grup de tari etc,
situate in aceeasi directie:
In the American Bivil Ear the orth fought against the 'outh
(In razboiul de secesiune, ,ordul a luptat impotriva Sudului)
e) articolul definit se mai foloseste cu o serie de nume proprii ca:
unor tari (the @nited 'tates of America, the Argentine, the
5ebanon, etc) ; nume de rauri, fluvii, mari, oceane (the 8anube,
the ?lack 'ea, the Atlantic) ; numele lanturilor de munti (the
&arpathians) ; numele deserturilor si a grupurilor de insule (the
'ahara, the 3ebrides) ; inaintea numelor unor institutii
binecunoscute (the 1etropolitan 1useum, the =mpire 'tate
?uilding) ; a numelor ziarelor ("he ew-2ork "imes, "he
.ashington %ost) ; a vapoarelor (the "ransylvania, the &arpati) si
a numelor de familie folosite la plural, in vorbirea familiara (the
+ohnsons)
,ota: ,u se articuleaza numele strazilor, pietelor, parcurilor etc:
(Fifth Avenue, %icadilly &ircus, &entral %ark)
Articolul hotarat the care provine dintr(o forma veche a
pronumelui demonstrativ isi pastreaza insa sensul demonstrativ in
unele expresii ca:
at the time( in acel timp
for the purpose ( pentru acest (acel) scop
nothing of the kind ( nicidecum, nimic de soiul acesta
the two ( cei doi
.) Articolul nehotarat (a, an) este folosit, ca si in limba romana,
numai cu sunstantive la numarul singular si arata ca substantivul
respectiv reprezinta o fiinta sau un obiect oarecare dintr(o categorie
sau clasa:
Jroad)a# is a ver# long street
!ohn is a good student
,ota: *ot ca in limba romana, articolul nehotarat poate avea sens
de numeral:
I have an english dictionar# and t)o +rench ones
a) Spre deosebire de limba romana, in engleza articolul
nehotarat se foloseste inaintea substantivelor nume predicative care
arata profesia, calitatea, gradul, sexul cuiva:
She is a teacher
I spea" to #ou as a friend
'eter is a bo#
b) dupa anumite adverbe sau ad4ective ca: rather, >uite, such,
many, what (in propozitii exclamative):
'uch a funn# fello) (&n individ atat de nostim)
Iuitean old man (&n om batran de(a binelea)
many a )riter (multi scriitori)
.hat a pleasant surprise K (Be surpriza placutaK)
c) pentru a exprima raportul de frecventa sau distributie in unele
unitati de masura, timp etc:
Ee have %nglish classes twice (once) a week (Avem ore de
engleza de doua ori 0o data0 pe saptamana)
I didn/t see her for a long time (,u am vazut(o de mult)
,ota: 7bservati locul articolului in: half a mile, half an hour
d) in unele constructii si expresii, ca:
to be in a hurry ( a fi grabit
it is a pity ( e pacat
as a friend ( ca prieten
to have a tootache, headache, a sore throat, etc ( a te durea
maseaua, capul, in gat etc
8) Bazuri in care nu se foloseste articolul:
a) Ba si in limba romana, articolul (hotarat sau nehotarat) nu se
foloseste cu nume proprii de persoane, continente, tari, regiuni,
localitati (exceptand unele tari amintite mai sus si orasul $aga (the
3ague)) @e asemenea, cu unele substantive care desemneaza
relatii de rudenie si sunt asimilate de membrii familiei cu nume
proprii: Father, 1other# (rannie
b) Spre deosebire de limba romana insa, nu se articuleaza
numele anotimpurilor, lunilor, zilelor, precum si al meselor din
timpul zilei:
8ecember is m# favourite month (@ecembrie e luna mea
preferata)
I li"e autumn ; in autumn there is a lot of fruit (Imi place
toamna; toamna sunt multe fructe)
?reakfast )ill be read# in a Guarter of an hour (Aicul de4un
va fi gata intr(un sfert de ora)
c) Articolele nu se folosesc nici cu substantive luate in sensul lor
cel mai general, cum sunt:
( nume de materii, substante, alimente etc:
'teel is a hard metal (7telul e un metal dur)
( nume de abstractiuni:
Ee stand for peace and friendship (Suntem pentru pace si
prietenie)
( substantive la plural:
,e)(1or" is made up of small towns, villages and
settlements
( unele substantive individuale la singular (man, woman,
mankind, society, school, church, market, bed, board):
'chool pla#s a great role in societ# (Scoala 4oaca un mare
rol in societate)
d) Isi pierd articolul si substantivele care intra in unele expresii
si locutiuni, chiar in cazul cand sunt precedate de prepozitii:
side by side (unul langa altul) ;
for miles on end (pe distanta de mile intregi) ;
in height (ca inaltime) ;
in style (ca linie, ca stil) ;
to go by tram 0bus0 (a merge cu tramvaiul 0autobuzul0) ;
on foot (pe 4os) ;
from day to day (din zi in zi) ;
at night (noaptea) ;
hand in hand (mana in mana) ;
shoulder to shoulder (umar la umar) ;
to shake hands (a da mana) ;
to change colour (a(si schimba culoarea) etc
:) 7misiunea articolului:
&nele substantive pot aparea nearticulate datorita omisiunii
articolului Aceasta se face de obicei pentru motive stilistice si
apare adesea in stilul ziaristic, in indicatii scenice, in comunicari cu
caracter telegrafic etc In asemenea cazuri insa, articolul poate fi
oricand introdus la locul cuvenit, in timp ce in cazurile de
nefolosire a articolului, adaugarea lui ar fi o greseala gramaticala:
$eath: %nd of *al"s ($eath anunta sfarsitul convorbirilor)
Eind @us" Autumn scener# (Hant Amurg 'eisa4 de toamna)

6unctiile sintactice ale participiului nede0init
'articipiul nedefinit poate indeplini urmatoarele functii sintactice:
5) Atribut sau inlocuitor al unei propozitii atributive:
*he falling leaves covered the roofs and the ground (+runzele
cazatoare 0care cadeau0 acopereau acoperisurile si solul)
$o) beautiful the blooming trees areK (Be frumosi sunt pomii in
floareK)
$ere is a letter announcing his arrival (Iata o scrisoare care
anunta sosirea lui)
.) ,ume predicativ:
*he noise of the cro)d was deafening (Ogomotul multimii era
asurzitor)
*he girl stood looking at the cro)d (+ata statea uitandu(se la
multime)
8) Bomplement circumstantial:
a) de timp, introdus prin con4unctiile while sau when sau fara
con4unctie:
.hile approaching Stratford )e sa) beautiful )oods and
green fields
(Apropiindu(ne 0cand ne(am apropiat0 de Stratford am vazut
paduri frumoase si campii inverzite)
Arriving at Stratford the# )ent to see Sha"espeare/s
birthplace
(Sosind 0cand au sosit0 la Stratford s(au dus sa vada locul
unde s(a nascut Sha"espeare)
b) de mod sau de impre4urari insotitoare:
She stood b# the )indo), thinking (Statea langa fereastra
gandindu(se)
c) de cauza:
3aving plent# of time, )e did not hurr# (Avand timp
suficient nu ne(am grabit)
6unctiile sintactice ale )erun$iului in propo$itie
6erunziul indeplineste urmatoarele functii:
5) Subiect:
'wimming is ver# popular in our countr# (Inotul e foarte
raspandit in tara noastra)
.) ,ume predicativ, facand parte dintr(un predicat verbal compus,
dupa verbe ca: to be)in, to start, to continue, to )o on, to 1eep
(on) ( a continua, to stop, to 0inish etc:
Sharon started combing her hair (Sharon a inceput sa(si pieptene
parul)
Neep smilingK (,u(ti pierde buna dispozitieK ; textual: Bontinua
sa zambestiK)
Stop talkingK (,u mai vorbitiK ; textual: Incetati vorbitulK)
$aven/t #ou finished doing those translations #et- (,(ai terminat
inca de facut traducerile acelea-)
8) Bomplement prepozitional (a) dupa verbe si (b) ad4ective cu
prepozitie obligatorie:
a) !im succeeded in buying the beautiful combs (!im a reusit sa
cumpere pieptenii cei frumosi)
I thought of going to see m# friend toda# (Aa gandeam sa ma
duc sa(l vad azi pe prietenul meu)
*han" #ou for coming (Aultumesc ca ai venit)
b) She )as proud of having such a good husband (%a era
mandra ca are un sot atat de bun)
@ella )as surprised at seeing the ne) t(shirt (@ella a fost
uimita vazand tricoul cel nou)
:) Bomplement direct dupa verbe ca: to avoid, to pre0er, to en'oy,
to want, to remember, to 0or)et, to hate, to love, to li1e, to
need, to postpone, to mind (a supara, a deran4a):
Avoid making so man# mista"es (%vitati sa faceti atatea
greseli)
$e loves driving in a fast car (Ii place sa mearga cu o masina cu
viteza mare)
@o #ou mind shutting the door- (,u vreti sa inchideti usa-)
,ota5: Bateva din aceste verbe ca: to love, to li1e, to hate, to
pre0er, to 0or)et, to remember, to want pot fi urmate si de
infinitive
,ota.: 6erunziul se foloseste si dupa expresiile: can*t help (nu pot
sa nu, nu ma pot impiedica), to be worth (a merita), to be busy (a
fi ocupat cu), to be 0ond o0 (a(i placea foarte mult):
7 $enr#/s short stories are )orth reading (,uvelele lui 7
$enr# merita sa fie citite)
I can/t help buying these delicious chocolates (,u pot sa nu
cumpar aceste delicioase bomboane de ciocolata)
;) Bomplement circumstantial de timp dupa prepozitiile: a0ter,
be0ore, upon (on):
After resting a little I had m# tea (@upa ce m(am odihnit putin
am baut ceaiul)
Jefore going to bed I read a fe) pages (Inainte de a ma duce la
culcare am citit cateva pagini)
<) Atribut folosit dupa substantive cu prepozitie obligatorie (in
general o0):
She had no hope of getting such a beautiful present (,u spera sa
capete un cadou atat de frumos)
*here )as no chance of going to the river that da# (,u era nici
o posibilitate sa mergem la rau in ziua aceea)
5ocul complementelor circumstantiale in propo$itie
A Bomplementul circumstantial de timp ("he Adverbial 1odifier
of "ime):
5) In general, complementul circumstantial de timp definit se
aseaza la inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti
verbul de complementul sau direct:
*he teacher helps the students in time of need ('rofesorul a4uta
studentii la nevoie)
In the afternoon )e )ent to see the river (@upa amiaza
mergeam sa vedem raul)
After eleven o*clock the reading room )as empt# (@upa ora 55
sala de lectura era goala)
.) Bomplementul circumstantial de timp nedefinit si frecventa
(Adverbs of Indefinite *ime) (always, never, sometimes, o0ten,
seldom, 0re>uently, usually, ever, still etc) ocupa urmatoarele
pozitii:
a) inaintea verbului, cand acesta este la un timp simplu:
I usually )or" in m# room or ta"e part in some sport (@e
obicei lucrez la mine in camera sau fac sport)
b) dupa verbul to be si verbele modale:
*he shopping centre is always cro)ded (Bentrul comercial
este mereu aglomerat)
*he students must never come late (Studentii nu trebuie sa
intarzie niciodata)
c) intre auxiliar si verbul principal, cand acesta este la un timp
compus; intre cele doua auxiliare cand verbul principal este la un
timp compus cu mai multe auxiliare:
I have often listened to the noise of the )ind in the trees (Am
ascultat adesea suierul vantului prin copaci)
$ave #ou ever loved a man-
*he 'roctor )ould never have chased the student if he had not
tried to escape (L'roctorulL nu ar fi urmarit pe student daca acesta
n(ar fi incercat sa scape) ; proctor = membru al consiliului de
disciplina in universitatile engleze
,ota: Adverbul sometimes poate fi asezat la inceputul sau la
sfarsitul propozitiei:
'ometimes he couldn/t sleep for hours (sometimes)
J Bomplementul circumstantial de loc ("he Adverbial 1odifier of
%lace)
5) Bomplementul circumstantial de loc se aseaza , in general, la
inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de
complementul sau direct:
I found the )a# to the river (Am gasit calea spre rau)
In the centre of the town is the mar"et(place (In centrul orasului
este piata)
1ou sit hereK (Sezi aiciK)
.) Bomplementul circumstantial de loc (5) se aseaza inaintea celui
de timp (.):
I/m going to the theatre (5) on 'aturday (.) 2et/s go together
(Intentionez sa merg la teatru sambata Sa mergem impreuna)
I go to the discotheFue (5) each week (.) (Aerg la discoteca in
fiecare saptamana)
B Bomplementul circumstantial de mod ("he Adverbial 1odifier
of 1anner)
Se aseaza dupa verb, daca acesta nu e urmat de un complement
direct, sau dupa complementul direct, daca acesta este scurt (a) %l
preceda verbul cand complementul direct este lung (b):
a) *he river flo)s slowly and calmy (Faul curge incet si linistit)
$e spea"s %nglish and +rench fluently (%l vorbeste engleza si
franceza fluent)
b) $e Fuickly put do)n the fe) sentences the teacher dictated
(A notat repede cele cateva propozitii pe care le(a dictat
profesorul)
*he student carefully selected the data he nedeed for his
essa# (Studentul a selectionat cu gri4a datele de care avea nevoie
pentru eseul sau)
,ota: Adverbele really, probably, scarcely (abia), hardly, nearly
(aproximativ), almost, even, stron)ly etc se aseaza in propozitie
conform regulilor adverbelor de timp nedefinit:
$e could hardly eat an#thing (,u putea manca mai nimic)
*he# have really gone there (S(au dus intr(adevar acolo)
$e had almost fallen asleep (Aproape adormise)
6ormarea cuvintelor in limba en)le$a
'rincipalele mi4loace de formare a cuvintelor in limba engleza
sunt:
5) Afixatia (Affixation) ( formarea de cuvinte noi prin adaugarea
unor prefixe (a) sau sufixe (b):
a) undergraduate (student) ; underground (subteran) ; misprint
(greseala de tipar) ; to disregard (a dispretui) ; supersonic
b) teacher ; runner ; tourist ; ste)ardess ; !apanese ; Banadian ;
development ; liberation ; friendship ; childhood (copilarie) ;
freedom ; useful ; peaceful ; careless ; friendly ; daily ; monthly ;
ans)erable (corespunzator, responsabil) ; defensive ; to moderni/e
; to shorten etc
.) Bonversia (&onversion) ( schimbarea categoriei gramaticale,
procedeu extrem de frecvent in limba engleza:
graduate = absolvent ; to graduate = a absolvi
catalogue = catalog ; to catalogue = a cataloga
comb = peptene ; to comb = a pieptana
word = cuvant ; to word = a exprima in cuvinte
to drive = a conduce un vehicul ; a drive = o plimbare cu un
vehicul
to sob = a plange cu suspine ; a sob = un suspin
to drink = a bea ; a drink = o bautura
8) Bompunerea (&omposition) ( formarea de cuvinte compuse prin
unirea a doua sau mai multe cuvinte simple 'rocedeul e foarte
productiv in engleza contemporana (numeroase parti de cuvant se
pot combina prin compunere pentru a forma cuvinte noi):
a) substantive compuse:
market-place = piata
horse-shoe = potcoava
tea-shop = ceainarie
dining-hall = sala de mese
skating-rink = patinoar
common-sense = bun simt
faint-heart = fricos
high-brow = intelectual snob
b) ad4ective compuse:
man-made = facut de om
hand-knitted = tricotat de mana
tongue-tied = amutit, mut
c) verbe compuse:
to daydream = a visa cu ochii deschisi
to whitewash = a varui
:) &nele cuvinte (substantive si ad4ective) se formeaza prin
combinarea celor doua procedee: compozitie si afixatie:
substantive: left-hander = stangaci
sight-seer = vizitator, turist
ad4ective: deep-coloured = de culoare inchisa
well-dressed = bine imbracat
broad-shouldered = lat in umeri
long-legged = cu picioare lungi
two-roomed = cu doua camere
lion-hearted = cura4os (cu inima de leu)
eagle-eyed = cu ochi ageri
Vorbirea directa si indirecta
'entru a trece propozitiile principale din vorbirea directa in vorbire
indirecta se aplica urmatoarele reguli, tinandu(se seama de felul
propozitiilor (enuntiative, interogative si imperative):
5) 'ropozitia enuntiativa:
a) Se introduce prin con4unctia that , sau direct, omitandu(se
con4unctia:
She sa#s: LI am so happ#L
She sa#s (that) she is so happ#
b) 'ronumele personale, posesive, reflexive si ad4ectivul posesiv
isi modifica persoana dupa sens:
She sa#s: LI am so happ#L
She sa#s that she is so happ#
*he# sa#: LEe are read#L
*he# sa# that the# are read#
c) @aca predicatul propozitiei introductive este la un timp trecut,
timpul verbelor in vorbirea indirecta se modifica potrivit regulilor
de corespondenta a timpurilor:
( prezentul se transforma in %ast "ense:
LI*m all right L he said
$e said that he was all right
( %resent %erfect se transforma in %ast %erfect:
*he# said: L*he bo# has refused to let an#one come into
the roomL
*he# said that the bo# had refused to let an#one come into
the room
( %ast "ense devine %ast %erfect:
$e said: LAt school in +rance the bo#s told meL
$e said that at school in +rance the bo#s had told him
,ota: In unele cazuri, %ast "ense se pastreaza:
She said: LAother died in 598?L
She said her mother died in 598?
( %ast %erfect nu se schimba:
$e said: LI had finished ever#thing b# five o/cloc"L
$e said that he had finished ever#thing b# five o/cloc"
( Future Indefinitive se transforma in Future-in-the-%ast:
$e said: LI shall come and see #ou as soon as I canL
$e said that he would come and see me as soon as he could
d) 'ropozitiile enuntiative sunt introduse prin verbe declarative
sau echivalentele lor: to say, to say to si to tell (cand se arata si
persoana careia ne adresam), to thin1, to answer, to reply, to add
etc

.) 'ropozitia interogativa:
a) Se introduce prin con4unctia i0 sau whether (daca intrebarea
are un caracter general) sau se pastreaza acelasi cuvant interogativ
din vorbirea directa (daca intrebarea are un caracter special):
( intrebari generale:
LAre #ou sure-L the bo# said
*he bo# as"ed me if (whether) I )as sure
L@o #ou )ant me to read to #ou-L I as"ed him
I as"ed him if (whether) he )anted me to read to him
( intrebari speciale:
L$o) do #ou feel, !ohn-L I as"ed
I as"ed him how he felt
LEh# don/t #ou tr# to go to sleep-L I as"ed
I as"ed him why he did not tr# to go to sleep
b) ,u se mai face inversiunea subiectului cu predicatul deoarece
propozitia devine enuntiativa Se renunta la folosirea auxiliarului
to do:
*he bo# said: L@o #ou thin" I am going to die-L
*he bo# as"ed his father if he thought he )as going to die
I as"ed: LAre #ou all right-L
I as"ed him if he was all right
c) 'ersoana se schimba dupa sens:
LEhere have you been-L he as"ed
$e as"ed )here I had been
I as"ed her: LAre you reall# ill-L
$e as"ed her if she )as reall# ill
d) Se respecta regulile corespondentei timpurilor cand propozitia
introductiva e la un timp trecut:
$e as"ed: LEhat are #ou afraid of-L
$e as"ed me )hat I was afraid of
$e as"ed: L8id #ou return m# bic#cle-L
$e as"ed me if I had returned his bic#cle
e) 'ropozitiile interogative sunt introduse prin verbele: to as1,
to in>uire (a intreba), to wonder (a se intreba) etc
8) 'ropozitia imperativa:
a) Aodul imperativ se transforma in infinitiv:
L1ou go up to bedKL I said
I told him to go up to bed
L8on*t come inKL he said
$e told me not to come in
b) 'ropozitiile imperative sunt introduse prin verbe care exprima
un ordin, o rugamainte, o cerere: to order, to tell, to as1, to
command, to be), to re>uest, to advise, to su))est, to allow etc
+onstructia 0or ... to %he 0or - Phrase&
It )ould be natural for him to go to sleep
(Ar fi normal 0natural0 ca sa adoarma)
Bonstructia for him to go este formata din prepozitia 0or, un
pronume sau un substantiv in cazul acuzativ, si un infinitiv lung In
limba engleza, astfel de constructii sunt destul de frecvente, ele
avand diferite functii in propozitie In exemplul de mai sus,
constructia for him to go to sleep are functia de subiect, introdus cu
a4utorul pronumelui it Bonstructia 0or ... to apare frecvent in
aceasta functie dupa expresiile: it is natural,it is possible, it is
necessary, it is hard, it is easy, it is stran)e etc:
It is hard for him to do it (Ii este greu sa faca aceasta)
It is possible for them to start earlier (% posibil ca ei sa
porneasca mai devreme)
It isn/t necessar# for you to make arrangements beforehand (,u
e necesar ca sa aran4ezi 0totul0 dinainte)
,ota: Aceeasi constructie apare si cu alte functii sintactice:
*he onl# thing for him to do )as to leave at once (atribut)
(Singurul lucru pe care putea sa(l faca era sa plece imediat)
*his passage is for you to translate (nume predicativ) (Acest
fragment iti revine tie de tradus)
Ee made room for him to pass (complement circumstantial de
scop) (I(am facut loc sa treaca)
Acu$ativul cu in0initive
Ehat do #ou expect me to think of that speech- (Be va asteptati
sa cred despre aceste cuvinte-)
I advice you not to beinsolent (Ha sfatuiesc sa nu fiti obraznic)
*he spectators )atched the curtain rise slo)l# (Spectatorii
priveau cortina ridicandu(se 0cum se ridica0 incet)
@id #ou see them get off the train- (I(ai vazut dandu(se 0cum s(
au dat0 4os din tren-)
Acuzativul cu infinitivul este o constructie formata dintr(un
substantiv sau pronume in cazul acuzativ si un infinitiv scurt sau
lung Infinitivul are functia predicativa pe langa substantivul sau
pronumele in acuzativ Infinitivul este cerut de verbul tranzitiv
dupa care se foloseste aceasta constructie Acuzativul cu infinitivul
se traduce in limba romana printr(un complement direct sau printr(
o propozitie completiva directa
Infinitivul scurt se foloseste dupa verbele care exprima: o perceptie
a simturilor (to see, to 0eel, to hear, to notice, to observe, to
watch) si dupa verbele to ma1e (a determina, a face sa) si to let (a
lasa):
I shall make him speak (Am sa(l fac sa vorbeasca)
@on/t let her keep the boo" too long (,(o lasa sa tina cartea
prea mult)
I saw the children play in the garden (Am vazut copiii 4ucandu(
se in gradina)
I shall hear him sing tonight (Il voi auzi cantand diseara)
Infinitivul lung (cu particula to) se foloseste dupa verbele care
exprima o activitate a intelectului (to thin1, to consider, to 1now,
to believe, to e2pect, to understand etc) ; un sentiment (to li1e,
to disli1e, to hate, to pre0er etc) ; vointa sau intentia (to want, to
wish, to desire, to mean, to intend etc) ; un ordin, o permisiune
(to order, to re>uire, to permit, to allow, to 0orce etc):
She considers the text to be difficult (Socoteste ca textul e greu)
I thought him to be a good expert (Am crezut ca e un expert
bin)
I li"e her to read to me (Imi place sa(mi citeasca)
Ee )ants this song to be recorded (Hrem ca acest cantec sa fie
inregistrat)
+omple2 )erund
I ob4ect to 5ord orth*s robbing me (Aa opun ca lordul ,orth
sa ma 4efuiasca)
If #ou excuse my saying so (Iertati(ma ca ma exprim asa)
In exemplele de mai sus, gerunziul este precedat de un substantiv
in cazul genitiv (5ord orth*s robbing) si de un ad4ectiv posesiv
(my sa#ing) Substantivul in cazul genitiv si ad4ectivul posesiv
indeplinesc functia de subiect logic pe langa gerunziu
7 astfel de constructie poate avea urmatoarele functii:
a) Subiect:
2our asking so man# Guestions anno#ed him
(+aptul ca i(ai pus atatea intrebari l(a suparat)
b) Bomplement direct:
@o #ou mind my smoking here-
(Ha deran4eaza daca 0eu0 fumez aici-)
c) Atribut:
$e does not li"e the idea of our leaving so soon
(,u(i convine 0place0 ideea ca 0noi0 sa plecam asa curand)
d) Bomplement circumstantial: Passive Voice
a 0i la timpul cerut M forma a III a a verbului de
con4ugat

Present (imple : *he room is cleaned ever# da#
Present +ontinuous : It is being cleaned
Past ense (imple: It was cleaned.
Past ense +ontinuous: It was being cleaned.
Present Per0ect: It has been cleaned.
Past Per0ect: It had been cleaned.
6uture : It will be cleaned.
Present conditional: It would be cleaned.
Past +onditional: It would have been cleaned.
In0initive: to be cleaned

"recerea din diate/a activa in diate/a pasiva9
3
ary
)ive
s
moth
er
a
0low
er
( P +I +;

3oth
er
i
s
)ive
n
a
0low
er
by
3ar
y
+I P ( +;
,!A: BI sau B@ din propozitia activa devine subiectul
propozitiei pasiveBomplementul de agent (the doer) poate sa
lipseasca atunci cand e exprimat printr(un pronume personal
(I,#ou), pronume nehotarat (somebod#, an#bod#) sau substantive
ca: a boy# some people
,!A: verbele cu prepozitie isi pastreaza prepozitia alaturi din in
diateza pasiva
=x9 2ou can rely on this man. "his man can be relied on.
,!A:
%eople say that he is a good...
It is said that he is a...
3e is said to be...
%eople think that he was a...
It is thought that he was a...
3e is thought to have been a...
,!A: infinitivul prezent arata ca o actiune este simultana;
infinitivul perfect arata ca atiunea este anterioara
Ee must settle ever#thing before his leaving the to)n
(*rebuie sa aran4am totul inainte ca el sa plece din oras)
Past Per0ect
Afirmativ (MhadMV (forma a treia)
,egativ (MhadMnotMV (forma a treia)
Interogativ(,egativ Hadn?tM(MV (forma a treia)
Question(*ag *he# had alread# entered, hadn?t they-
5)%ste o actiune terminata in trecut inaintea altei actiuni tot din
trecut cu: since# for# how long# ,ust# already# yet# after# before# as
soon as# etc.
.)Bu: hardlyJscarcelyJbarely$numai doar)#Kwhen
=x9I had hardly got on the bus when it started.3ardly had I got on
the bus when it started.
Bu:no soonerKthen

Past Per0ect +ontinuous
Afirmativ (MhadMbeenMV ((ing)
Interogativ hadM(MbeenMV ((ing)
,egativ (MhadMnotMbeenMV ((ing)
Interogativ(
,egativ
hadM(MnotMbeen
%ste o actiune in desfasurare in trecut, inaintea altei actiuni, tot din
trecut
Bu: since# for# how long
Past ense (imple
Afirmativ (MV((ed)
(MV (forma a II a)
Interogativ didM(MV (infscurt)
,egativ (MdidMnotMV (inf scurt)
Interogativ(
,egativ
didM(MnotMV (inf scurt)
Question(tag *he# left #esterda#, didn?t he-
5%ste o actiune terminata in trecut cu: as# when# then#
yesterday# last week# last month# last year# that day# the other
day# once in ALGM# on 'unday# ago# etc.
@.%ste o actiune obisnuita, repetata in trecutIn acest caz se
foloseste used to pentru actiune incetata in prezent
,ota: este timpul naratiunii la trecut si se traduce prin perfect
simplu, perfect compus, imperfect, conditional prezent, con4unctiv
perfect

Past ense +ontinuous
Afirmativ (MwasAwereMV ((ing)
Interogativ wasAwereM(MV ((ing)
,egativ (MwasAwereMnotMH
Interogativ(
,egativ
wasn?tAweren?tM(MV ((ing)
Question(*ag *he# )ere reading at this time #esterda#,
weren?t they-

5)%ste o actiune in desfasurare intr(un anumit moment in trecut cu:
at this time yesterday# yesterday at B oNclock#K when he came# etc.
.)% folosit pentru a exprima iritare, indignare
Present Per0ect (imple
Afirmativ (MhaveAhasMV (forma a treia )
Interogativ haveAhasM(MV (forma a treia)
,egativ (MhaveAhasMnotMV (forma a treia)
Interogativ(
,egativ
haveAhasM(MnotMV (forma a treia)
Question(tag *he# havenRt arrived #et, have
the#-
5)%ste o actiune inceputa in trecut si continuata pana in momentul
vorbirii cu: since# for# how long
.)%ste o actiune petrecuta intr(un moment neprecizat(se simte
efectul)
=x9 I have washed my blouse $it is clean)
8)%ste o actiune care tocmai a avut loc
B ,ust# already dupa auxiliar
yet in intrebare=de4a ma informez; in negatie=inca
yet apare la sfarsitul propozitiei
Btill# now# up to now# so far# until now# up to the present moment
la sfarsit sau la inceput de propozitie
Blately(in ultima vreme),recently# of late# latterly numai la
sfarsit propozitiei
Sduring the last week# the last few days# theese twenty minutes
:) 7 actiune petrecuta intr(o perioada de timp care nu s(a terminat
inca: today# this week# this month# this year# this sommer# all day#
all night# etc.
;)cu adverbe de frecventa: ever# never# seldom# often# sometimes#
several times# etc.
<)In propozitiile circumstantiale de timp si propozitiile
conditionale de tip 5( viitorul este inlocuit cu %resent %erfect
'imple pentru actiune prioritara anterioara


Present Per0ect +ontinuous

Afirmativ (MhaveAhaveMbeenMV ((ing)
Interogativ HaveAhasM(MbeenMV ((ing)
,egativ (MhaveAhasMnotMbeenMV ((ing)
Interogativ(
,egativ
HaveAhasM(MnotMbeen

%ste o actiune inceputa in trecut, este in desfasurare in momentul
vorbirii si actiunea pleaca spre viitorBu: since# for# how long
Present (imple ense
Afirmativ (MV (pers a(III(a : (s,(es, (o, (ss, (ch,
(sh)
Interogativ doAdoesM(MV (infscurt)
,egativ (MdoAdoesMnotMV (infscurt)
Interogativ(
,egativ $8onNt
you>)
doAdoesM(MnotMV (infscurt)
Question(*ag $u-
i asa>)
She goes there ever# da#, doesn?t
she-

5%ste o actiune obisnuita, repetata, permanenta
B very day# every week# etc. pozitia: la sfarsit sau la inceput de
propozitie
B ussualy# often# seldom# always# sometimes# generaly# never#
okkasionaly# etc. pozitia: dupa subiect
B from time to time# once a week# twice a week# etc. pozitia:
numai la sfarsitul propozitiei
@.%xprima un adevar general valabil
C.Apare in: comentarii, retete, demonstratii, indicatii scenice, titluri
de articole, etc
D.%ste o modalitate de exprimare a unui program oficial
=x9.e start a new term at school tomorrow
E.In propozitii circumstantiale de timp (when# while# after# before#
as soon as# till# until ) si conditional tip 5 viitorul este inlocuit
cu prezentul simplu pentru actiune simultana
=x9 I shall go to ?ucharest if I have money.

Present +ontinuous ense
Afirmativ (Mto be(present)MV(ing
Interogativ to beM(MV(ing
,egativ (Mto beMnotMV(ing
Interogativ(
,egativ
to beM(MnotMV(ing
Question(*ag She is reading no), isn?t she- I am
disturbing #ou, aren?t I-

5%ste o actiune in desfasurare in momentul vorbirii cu: now# at
this moment# ,ust$now)# etc.
.Arata ca o actiune este temporara
8%ste o modalitate de exprimare a viitorului ca urmare a unui
program personal
=x9 INm visiting my grandparents this week.
:Arata ca o actiune este prea des repetata, si supara, irita
vorbitorul cu often# forever# generaly# constantly# never# etc.
=x9 "his child is forever crying.
,ota: verbele to grow si to get arata trecerea de la o stare la alta
=x9 It is getting dark.1y parents are growing older and older.

Verbe care nu se 0olosesc la aspectul continuu
5)Herbe de perceptie: to feel# to hear# to notice# to see# to smell# to
taste
.)Herbe care exprima o activitate mintala: to agree# to believe# to
distrust# to doubt# to find# to foresee# to forget# to guess# to imagine#
to know# to mean# to mind# to remember# to recogni/e# to recollect#
to regard# to suppose# to think $that) # to trust# to understand
8)Herbe care exprima o dorinta: to desire# to intend# to want# to
wish# etc.
:)Herbe care exprima o posesie: to belong# to have# to hold# to
keep# to owe# to own# to possess
;)Herbe care exprima atitudini, sentimente, stari emotionale: to
abhor# to adore# to detest# to dislike# to displease# to like# to love# to
hate# to please# to prefer# etc.
<)Herbe care exprima o stare, o conditie: to appear# to be# to
consist$of)# to contain# to differ# to deserve# to eFual# to exist# to
resemble# to seem# to suit
Semnificatia semnelor LML si L(L este: LML inseamna ca se foloseste
la aspectul continuu, L(L inseamna contrarul
to see
( to perceive
M to meet, to visit, to intervie)
to expect
( to hope , to believe
M to )ait for
to thin"
( to believe, to give an opinion
M to thin" of 0 about


to have
( to possess
M to ta"e a bath, a sho)er, lunch, brea"fast
M a face pe cineva sa faca ceva pentru tine(verb
cauzativ)
=x9 INm having my house painted
to be
( to exist
M comportare temporara
=x9 2ou are being rude today

4rdinea cuvintelor in propo/itie este9
(=P=+;A+I=+3=+5=+
he (ub'unctive
A.he synthetical sub'unctive
F.he Present (ub'unctive
%ste identic cu infinitivul scurt al verbului, este socotit vechi,
pretentios si nu se foloseste in limba contemporana
Apare in urari(expresii fixe)
+ar be it from meK (departe de
mine)
$eaven
Je that as it ma#K
Suffice it to sa# that
6ood b#eK(6od be )ith #ouK)
6od forgive0bless #ouK
Apare dupa impresii impersonale
It is natural that they should
comeO
It is natural that they come.
@upa advise, to recommendshould
"hey suggest that he should read.
"hey suggest him to read.
"hey suggest that he read.
@.he Past Present (ub'unctive
Identic cu 'ast *ense Tul verbului (to be0)ere)
Apare dupa constructii ipotetice
In conditional tip II
C.he Past Per0ect (ub'unctive
Identic cu 'ast 'erfect(ul verbului
Apare dupa wish# if only# as if# as thought# even if# even
thought
".he Analythical (ub'unctive
+ormat dintr(un verb modal(shall# should# would# may#
mught# could)
%ste mai des folosit si apare atat in propozitia secundara cat
si in propozitia principala
ShallMinfinitiv
%ro/itia principala %ropo/itia secundara
Shall I help #ou- (oferta) Amenintare (informal
english)
ShouldMinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
Eh# should I go there- In conditional tip I si II
@upa constructii ipotetice
In completiva directa
In propozitia de scop
Aa#0mightMinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
exprima o urare:
Aa# all #our dreams come
trueK
7h, that the# might )inK
@upa constructii
impersonale: it isJwas
possible# probable# likely
In propozitia concesiva
In propozitia de scop
EouldMinfinitiv
In propozitia secundara dupa wish si if only
BouldMinfinitiv
%xprima scopul ca o alternativa a lui mayJmight# could
avand un grad mai mare de siguranta
I studied so that I might pass the exam $but I didnNt).
I studied so that I could pass the exam $I am a student).
3odal verbs
Bonceptul de capacitate, posibilitate, necesitate sau obligatie este
redat de asa numitele Lmodal auxiliar# verbsL : can# could# shall#
should# must# need# ought to# used to# dare.
+aracteristici:
,u au infinitiv lung
,u primesc LsL la persoana a III a singular prezent simplu
,u primesc L(ingL
Herbele care urmeaza sunt la infinitiv scurt; excceptie: used
to# ought to
,u au toate timpurile si modurile unui verb normal, de aceea
unele au echivalenti
+ormeaza interogativul prin inversiune; negativul M not
+an-could to be able to
3ay-mi)ht (numai in Indirect Speech) to be allowed to; to be
permited to
3ust to have to
'erbe modale (clic" pe lin"(uri)
Eill Shall Ban Bould Aa# Aight Aust ,eed Should 7ught
to Eould &sed to
@are
;irect-Indirect (peech

A @aca in propozitia principala verbul to say, to tell,
etc(reported verbes) sunt la prezent, in propozitia secundara
(completiva directa) se pune orice timp cerut de inteles
J @aca reported verbs sunt la trecut in completiva directa au
loc schimbari la nivel de pronume, adverb si verb
'ronume
I he0she
)e the#
m# his0her
our their
this that
these those
Adverb
$ere there
,o) then
*oda# that da#
*onight that night
*omorro) the next da#
the follo)ing da#
1esterda# the da# before
the previous da#
Ago before
,ext the next
the da# after tomorro) in t)o da# time
the da# before #esterda# t)o da#s before
Herb
'resent simple 'ast simple
'resent continuous 'ast continuous
'resent perfect 'ast perfect
'ast tense 'ast perfect
+utur +utur in the past
Imperative Infinitive
,!A: prezentul simplu poate ramane neschimbat atunci cand
exprima un adevar general valabil sau o actiune valabila si in
prezent
,!A: If poate fi inlocuit cu whether atunci cand exprima o
indoiala sau posibilitatea unei alegeri
=x9 N'hall I help you>N he said. 3e said whether I should help
him.
,!A: Intrebarile
a U@o #ou spea" english-R he as"ed $e as"ed me if I spo"e
english
b U$o) are #ou-R she said She said ho) I )as
,!A: imperativul cu let 9

Singular
I 2et me goK
II 6oK
III 2et him0her0it goK

'lural
I 2et us goK (2etRs)
II 6oK
III 2et them goK
=x9 P5etNs goP# he said. 3e sugested that they should go.
,!A: exclamatiile
LEhat a K L
L$o) a KL


She said it )as
LA# goodnessKL
L7h dearKL
L$eavensKL
L&ghKL
L+or goodness
sa"eKL
L2oo" outKKL







She exclaimed )ith
horror0disgust0surprise
L*han" #ouKL

$e than"ed me
L6ood morningKL


She greeted me
She )ished me a
L2iarKL

She called me a liar
L@amnKL

She s)ore
,!A: Bonditional tip II si III raman neschimbate