Ion Varta: Primul volum al Enciclopediei Moldovei

trebuie reeditat
10 februarie 2014, ora local: 09:00
Primul volum al Enciclopediei Moldovei, aprut recent, este compromis prin
redactarea textelor scrise de savani, de ctre Victor Stepaniuc, unul din liderii
comuniti. Stepaniuc a fcut un singur an la facultatea de istorie, dar a reuit s
devin doctor n tiine istorice i s se implice masiv n activitatea Academiei de
tiine a !. Moldova "AM#. $eclaraia aparine lui %on Varta, doctor n istorie, ef
al $ireciei %storie Modern a %nstitutului de %storie, Stat i $rept "%%S$# al AM,
fcut n cadrul emisiunii &!ostul 'ilei( de la postul de radio &Vocea )asara*iei(.
Potrivit lui Varta, din cauza lipsei de verticalitate a preedintelui A, !"eor#"e $uca, a fost
periclitat reuita proiectului editrii %nciclopediei oldovei& 'enzura i(pus de #uvernarea
co(unist )n #eneral, i a lui *tepaniuc )n particular, precu( i autocenzura +slu#ilor, de la
A, au condus la co(pro(iterea unui proiect de o atare anver#ur& -storicul este si#ur c
pri(ul volu( al %nciclopediei oldovei trebuie reeditat dup o redactare (inu.ioas a
savan.ilor& /a (o(entul actual, colaboratorii A pre#tesc o a(pl recenzie la acest
volu(, considerat de ei un rateu&
0n replic, directorul --*$, -on 1arcu.c"i, a declarat c pri(ul volu( s2a nscut )n c"inuri,
inclusiv din cauza dicu.iilor controversatre cu *tepaniuc& +A( reuit s2l convin#e( pe
*tepaniuc s accepte articolul despre li(b, iar controversele cu el referitoare la perioada
191321940 au fost aplanate de !"eor#"e $uca, care a propus s 4e publicate 524 opinii
despre aceast perioad& /a (o(entul cela era unica ieire pentru ca volu(ul s ias de
sub tipar,&0
ntr2o lucrare tiin.i4c cu( este %nciclopedia oldovei nu se ad(it opinii diverse, dar se d
ar#u(entul tiin.i4c, a spus -on Varta& Potrivit lui, un alt proiect co(pro(is al A este
editarea -storiei oldovei )n cinci volu(e& e(brii colectivului de autori au fost selecta.i pe
baz de loialitate fa. de re#i(ul co(unist& 0n consecin., (ai (ul.i cercettori tiin.i4ci
valoroi de la -nstitutul de -storie au fost (ar#inaliza.i, ne4ind inclui )n ec"ipa de autori ai
acestei lucrri&6lti(a enciclopedie a 7&oldova a fost editat )n anii 80 ai secolului trecut&
Are opt volu(e, se nu(ete %nciclopedia *ovietic oldoveneasc i r(9ne p9n )n acest
(o(ent cea (ai (are lucrare enciclopedic dedicat 7epublicii oldova&
Autor: +urnal.md
http://www.basarabeni.ro/stiri/articol/ion-varta-primul-volum-al-enciclopediei-moldovei-trebuie-
reeditat-1822/
1
Cum a reformat stiinta Academia de Stiinte
http://www.timpul.md/articol/cum-a-reformat-stiinta-academia-de-stiinte-4871.html
6 Noiembrie 2009, ora 08:01
Recent, presedintele Academiei de Stiinte din oldo!a, "heor#he $uca, m-a ru#at sa-l familiari%e% cu
scrisoarea pe care, la & octom'rie ())*, am e+pediat-o prim-ministrului ,lad -ilat si ministrului
.ducatiei, /eonid 0u1or. Am decis s-o fac prin intermediul %iarului 2345/ si polemicilor academice
initiate de acesta. Sper ca dl academician $uca !a comenta pu'lic scrisoarea, dar imi si !a spune, in
sfarsit, de ce, fara !reun temei moral sau le#al, m-a fortat sa-mi parasesc locul de munca in septem'rie
trecut. 3ata fra#mentele cele mai importante din scrisoarea amintita.
...In Programul de activitate a Guvernului investit pe 25 septembrie 2009 - Integrarea
Europeana: Libertate !emocratie "unastare# - la compartimentul Invatamantul
superior si stiinta# este absolut corect inclus obiectivul de $eorientare a politicilor
academice... in directia cresterii potentialului si competitivitatii sistemului de cercetare
si inovatii in ba%a trans&erului te'nologic si in con&ormitate cu conceptia economiei
ba%ate pe cunoastere#. (unt convins de mai multi ani ca aceste intentii ale noii
conduceri corespund practicilor internationale inclusiv celor europene. )m si promovat
aceste idei inca in anii *99+-*999 intr-o serie de articole publicate in saptamanalul
,esagerul# pe care le-am scris &iind consultat de regretatul Pavel -o.ocaru &ost
viceministru al Economiei. In acele articole am e&ectuat un studiu/o anali%a a s&erei
stiintei si inovarii de la noi - anali%a care in opinia mea a%i e la &el de actuala ca si pe
atunci. 0na dintre conclu%iile principale ale acestui studiu consta in &aptul ca deoarece
activitatile stiinti&ice si cele inovationale constituie in conditiile contemporane cea mai
importanta &orta motrice a cresterii economice ceea ce necesita integrarea stiintei cu
producerea pretutindeni in lume stiinta este condusa de ministere departamente
agentii comitete adica de organe publice centrale.
)m e&ectuat atunci si o anali%a a organelor de conducere a stiintei in mai multe tari
selectandu-le pe cele post-socialiste ele &iind mai relevante pentru noi. )sadar: in
Letonia Lituania Estonia $usia "ulgaria 0craina Georgia )rmenia )rmenia e1ista
,inisterul Educatiei si (tiintei2 in Polonia - ,inisterul (tiintei si Educatiei (uperioare2
in (lovenia - ,inisterul Educatiei (tiintei si (portului2 in $omania - ,inisterul
Educatiei -ercetarii si Inovarii2 in "elarus - -omitetul pentru (tiinta si 3e'nologie.
(ituatia din tarile enumerate dar si argumentele ce urmea%a repre%inta un temei solid
ca acum cand a &ost investit noul Guvern sa P$4P05 urmatoarele actiuni:
- trecerea in cadrul Guvernului de la )(, a &unctiilor de administrare a s&erei stiintei si
inovarii - mai concret la ,inisterul Educatiei 6redenumit in ,inisterul Educatiei si
(tiintei cum e in ma.oritatea tarilor europene72
- operarea de catre Parlament a modi&icarilor respective in -odul cu privire la stiinta si
inovare in Legea cu privire la Guvern si in Legea cu privire la parcurile stiinti&ico-
te'nologice si incubatoarele de inovare.
-onsider ca sc'imbarile legislative mentionate trebuie armoni%ate obligatoriu cu noul
-od al Educatiei care se a&la la etapa de de&initivare.
)ceste actiuni ar aduce s&era stiintei si inovarii in con&ormitate cu -onceptia asupra
re&ormei s&erei cercetare-de%voltare adoptata prin 8otararea Parlamentului nr. **5-9I:
din 29 iulie *99+ care este in vigoare si in pre%ent. )ceasta -onceptie prevede e1istenta
unui organ de stat de gestionare a stiintei - !epartamentul cercetare-de%voltare care a
2
&ost instituit in componenta ,inisterului Educatiei prin 8otararea Guvernului nr. ;2
din 2 &ebruarie *999. Instituirea acestui departament a &ost salutata de o -omisie
speciala a 05E(-4 care a activat pe atunci in $, la solicitarea Guvernului avand
menirea sa &acilite%e re&orma s&erei cercetare-de%voltare 6-<!7 in republica. )ceasta
-omisie a mentionat: E1istenta unui organ national de tipul !epartamentului 6-<!7
cu &unctii de coordonare a cercetarii stiinti&ice de stabilire a legaturilor optime dintre
institutele de cercetare si prioritatile de%voltarii social-economice de &inantare si
evaluare a cercetarii E(3E 3IPI-a PE53$0 )P$4)PE 34)3E =a$ILE E0$4PE5E#.
3rans&erand administrarea s&erei stiintei si inovarii in cadrul unui ,inister al Educatiei
si (tiintei Guvernul actual ar putea crea un mediu &avorabil pentru generarea si
dobandirea cunostintelor 6adica o s&era -<! moderna a.ustata la normele europene7 si
totodata ar asigura o integrare a invatamantului cu stiinta. 4 asemenea relatie dintre
cercetarea stiinti&ica si invatamant e absolut &ireasca deoarece din punct de vedere
istoric cercetarea stiinti&ica a inceput in universitati. )nume cercetarea universitara a
generat descoperiri ca energia nucleara si antibioticele inventii precum computerul
avionul radioul si televi%iunea.
0n ,inister al Educatiei si (tiintei va pune treptat pe picior de egalitate stiinta
academica universitara si cea de ramura asigurand un liber &lu1 de idei personal si
surse &inanciare intre aceste trei compartimente institutionale ale stiintei acordandu-le
sanse egale si situandu-le in conditii de libera concurenta. )nali%a de%voltarii statelor
industriali%ate din ultimele decenii arata ca in asemenea conditii cele mai competitive
si e&iciente structuri stiinti&ice le au universitatile. )tribuirea competentelor de
administrare a stiintei si inovarii in componenta actualului ,inister al Educatiei nu va
necesita personal sau c'eltuieli bugetare suplimentare deoarece aparatul actual al
-onsiliului (uprem pentru (tiinta si !e%voltare 3e'nologica 6-((!37 - care e1ercita de
&acto &unctiile unui minister al stiintei contine circa ;0 de anga.ati iar c'eltuielile
bugetare pentru organele administrative din s&era stiintei si inovarii in 200+ au
constituit *0; mln. lei.
)ceasta idee nu este noua pentru $,. La inceputul anilor >90 a e1istat ,inisterul
(tiintei si Invatamantului. Iar in *992 a &ost elaborata -onceptia organi%arii si
de%voltarii stiintei in $,# care prevedea ca in loc de doua organe de stat de coordonare
a activitatilor stiinti&ice 6,inisterul (tiintei si Invatamantului si Pre%idiul )cademiei de
(tiinte de pe atunci analogul actualului -((!37 sa &ie creat un singur !epartament de
(tat pentru (tiinta si 3e'nologii Progresive. !ar urmare a impotrivirii conducerii )(,
a &ost mai intai lic'idat ,inisterul (tiintei si Invatamantului iar peste circa %ece ani - si
!epartamentul cercetare-de%voltare.
-ontrar acestei po%itii a )(, din ultimele doua decenii practica mondiala releva:
organele ce &inantea%a si coordonea%a activitatile stiinti&ice si inovationale 6ministerele
departamentele agentiile comitetele etc.7 trebuie sa &ie di&erite de cele care e1ecuta
activitatile stiinti&ice si inovationale 6academiile institutele centrele stiinti&ice
laboratoarele parcurile te'nologico-stiinti&ice incubatoarele de inovare etc.7.
)ltminteri apare un con&lict clasic de interese despre care e1pertii 05E(-4 ne-au
prevenit inca in *99+ mentionand ca prin cumularea de catre )(, a activitatilor de
e1ecutare 6cercetare7 de evaluare si de &inantare se va a.unge la situatia cand ...o ast&el
de institutie va tinde sa-si supraevalue%e propriile re%ultate si sa-si supra&inante%e
proiectele - bineinteles pe seama/costul celorlalte. 5-am avea a &ace decat cu o &orma de
competitie neloiala de tip monopolist#. 4r actualmente )(, - asa cum este stipulat in
-odul privind stiinta si inovarea in vigoare dar si cum &unctionea%a in realitate - este
un organ monopolist ceea ce contravine &lagrant cerintelor economiei de piata. )(, in
&ormula ei actuala s-a trans&ormat intr-un minister-mutant o structura care nu mai
e1ista nicaieri in lume si anume prin &aptul ca avand toate drepturile in s&era sa de
3
activitate nu poarta nicio raspundere administrand resursele &inanciare si cele umane
de care dispune cu o e&icienta indoielnica - e&icienta a carei evaluare tot ea o
e&ectuea%a...
)semenea structuri con&orm practicilor mondiale vadesc o lipsa totala de e&icienta si
sunt sortite inevitabil la degradare. -u regret ultimii cinci ani de cand a intrat in
vigoare actualul -od cu privire la stiinta si inovare si care a legitimat starea de lucruri
despre care ne-au prevenit e1pertii 05E(-4 acum %ece ani au con&irmat dreptatea
acelor e1perti: stiinta noastra degradea%a in po&ida uriaselor cresteri a alocatiilor banesti
6in 200? anul adoptarii -odului &inantarea bugetara la compartimentul (tiinta si
inovare# a constituit ;* mln. lei/02*@ din PI" iar in 200+ aceasta &inantare a a.uns la
?00A mln. lei/0;@ din PI"7.
!ar care este impactul stiintei si inovarii asupra economiei si societatii= La aceasta
eventuala intrebare catre conducerea )(, o sa au%iti doar niste relatari cetoase si
neconvingatoare sau .usti&icari nastrusnice de genul re%ultatele stiinti&ice nu pot &i
imediate ca la o &abrica de &acut c'iroane# - e1presie &recventa a dlui acad. !uca. :i se va
mai spune ca c'ipurile agentii economici auto'toni sunt nereceptivi la reali%arile
stiintei si la te'nologiile avansate. E o de%in&ormare deoarece am avut oca%ia de
nenumarate ori - in calitatea mea de viceministru al Economiei 62002-20057 de
director al )gentiei pentru Inovare si 3rans&er 3e'nologic a )(, 62005-200+7 si de
director al -entrului de ,arBeting si $elatii Economice al )(, 6*990-*99+7 - sa ma
conving ca oamenii nostri de a&aceri ca peste tot in lume reactionea%a &oarte po%itiv la
toate inovatiile ce ar putea sa le sporeasca pro&iturile sa le reduca din c'eltuieli si sa le
imbunatateasca semni&icativ calitatea produselor si serviciilor. -au%a reala a &aptului ca
businessul nu batatoreste cararea spre )(, este alta: calitatea .oasa si lipsa de
actualitate a re%ultatelor activitatii )cademiei incapacitatea acesteia de a organi%a
implementarea re%ultatelor sale in practica lipsa unor mecanisme de absorbtie din alte
tari si de adaptare la conditiile $, a inovatiilor te'nologice avansate si a metodelor
per&ormante de management.
)ceste adevaruri pot &i usor stabilite prin organi%area unor evaluari obiective a
activitatilor )(, e&ectuate de niste comisii de e1perti credibili auto'toni cu includerea
obligatorie a e1pertilor internationali in aceste comisii. )semenea evaluari de regula
sunt &inantate generos de catre organismele internationale si au &ost e&ectuate imediat
dupa descompunerea lagarului socialist in tari de succes indiscutabil cum ar &i Estonia
Lituania Estonia 0ngaria -e'ia Polonia etc.
E1ista si un motiv personal care ma &ace sa scriu aceasta scrisoare. In septembrie 200+
intr-un mod ilegal nedrept si neintemeiat am &ost lipsit de catre dl G'. !uca de locul de
munca si anume de &unctia de director al )gentiei pentru Inovare si 3rans&er
3e'nologic 6)I337 a )(, in care acelasi acad. !uca m-a invitat in 2005 6pe cand eram
viceministru la Economie de unde nimeni nu ma &orta sa plec...7. Indi&erent de &aptul
daca voi &i restabilit in &unctie sau nu consider de datoria mea sa in&orme% despre
cau%ele reale ale instalarii in aceasta &unctie a altei persoane si despre actiunile ilegale si
daunatoare care ulterior au avut loc in cadrul )I33 sub conducerea acestei persoane
sustinute totalmente de catre conducerea )(,.
-el care m-a inlocuit - G'enadie -ernei - nu avea nicio %i de e1perienta in activitatea de
inovare dar &acea parte din clanul :oronin si era sustinut si indrumat de prietenul sau
4leg $eidman &ost consilier pe probleme economice al &ostului presedinte... Captul ca
instalarea dlui -ernei a avut drept scop ca prin di&erite sc'eme dubioase sa &ie &olosite
in scopuri personale mi.loacele &inanciare ale statului si patrimoniul public 6o practica
obisnuita a guvernarii comunistilor din ultimii opt ani7 e demonstrat de actiunile pe
4
care dl -ernei si conducerea )(, le-au intreprins imediat dupa numirea lui in &unctia
de director al )I33. )st&el prin 8otararile -((!3 al )(, nr. *+0 si nr. *+2 din
25.09.0+2 nr. 2*? din A.**.0+2 nr. 250 din 25.*2.0+2 nr. 2; din 2A.02.09 in contradictie
cu prevederile -odului cu privire la stiinta si inovare si ale Legii cu privire la parcurile
stiinti&ico-te'nologice si incubatoarele de inovare au &ost decise urmatoarele:
)I33 i se acorda drepturile de a atrage a administra si a distribui mi.loace &inanciare
din surse publice si private2 )I33 i se redistribuie mi.loace &inanciare in suma de DD
mln. de lei2 in gestionarea )I33 se transmit: Intreprinderile de (tat 0%ina
E1perimentala )(EL3E8# si 0%ina E1perimentala -'imica IE4,E$#2 la balanta
contabila a )I33 se transmit gratuit imobile si bunuri materiale in valoare de A5*? mln.
lei2 la balanta contabila a )I33 se transmit gratuit terenuri cu supra&ata totala de *?+9?
'ectare2 la balanta contabila a )I33 se transmite cu titlu gratuit cu drept de gestionare
operativa imobilul din str. Padurii 20/* mun. -'isinau. )ceste 8otarari ale -((!3 pot
&i accesate pe FFF.asm.md.
Pe parcurs )I33 s-a trans&ormat ilegal din organ public 6precum prevede art. ++ al
-odului cu privire la stiinta si inovare7 in institutie de cercetare stiinti&ica iar anga.atii
ei din &unctionari publici au &ost trans&ormati in cercetatori stiinti&ici.
In opinia mea dl !uca reali%ea%a ideile -onceptiei re&ormei s&erei cercetare-de%voltare
in multe ca%uri intr-un mod totalmente de&ectuos. !e e1emplu la reali%area ideii de a
aduce &inantarea stiintei si inovarii la nivelul de peste *@ din PI" acad. !uca nu
intelege un lucru &undamental - in mod normal partea cea mai mare din acest peste *@
din PI" 6in unele tari pana la peste D@7 provine din economia reala adica din
activitatile businessului inovational. !l !uca insa dimpotriva isi concentrea%a
e&orturile asupra solicitarii 6cersirii7 neintrerupte ca acest *@ din PI" sa &ie alocat
pentru s&era stiintei si inovarii numai de la "uget - alocatie care pentru $, este un act
de eroism &inanciar mai ales in situatia cand tara noastra e cea mai saraca din Europa si
e a&ectata de o severa cri%a economica.
-u regret conducerea )(, inclusiv acad. !uca acorda activitatilor inovationale o
importanta minora. !rept argumentare voi aduce doar doua e1emple:
a7 -u toate ca de la elaborarea de catre )I33 a Legii cu privire la parcurile stiinti&ico-
te'nologice si incubatoarele de inovare si adoptarea acesteia de catre Parlament la 2*
iunie 200; au trecut mai mult de doi ani iar cei D? de re%identi ai parcului stiinti&ico-
te'nologic )cademica# au &ost identi&icati de catre )I33 inca in toamna lui 200; pana
a%i niciunul dintre acesti re%identi n-a obtinut inlesnirile &iscale si vamale ce le sunt
asigurate prin lege2 b7 in po&ida &aptului ca )I33 a elaborat (trategia 5ationala in
domeniul Inovarii pentru perioada 200+-20** inca in toamna lui 200; pana in pre%ent
aceasta strategie n-a &ost aprobata.
-on&orm art. ;* al -odului cu privire la stiinta si inovare )(, este cel mai inalt &or
stiinti&ic al tarii si consultantul stiinti&ic al autoritatilor publice ale $,#. )vand aceasta
obligatie legislativa )(, a declarat ca va contribui... la elaborarea unui program
anticri%a# doar in re%olutia )dunarii sale din *5 septembrie 2009 6e1act in %iua cand s-a
implinit un an de la inceputul cri%ei &inanciare mondiale actuale7. )st&el lipsa de reactie
si tacerea )(, cu privire la cri%a economica in cele doua perioade electorale din 2009
au constituit de &acto o sustinere tacita din partea conducerii )(, a criminalei politici
a Partidului -omunistilor de nerecunoastere a cri%ei si de declarare a $, in scopuri
electorale drept o insula a stabilitatii#. In plus sunt &oarte sceptic in privinta
capacitatii )(, de a elabora un program valoros anticri%a - dovada e si &aptul ca desi in
pct. a7 al art. ;D al -odului cu privire la stiinta si inovare 6adoptat la 5 iulie 200;7 e
stipulat ca )(, elaborea%a si promovea%a strategia de%voltarii s&erei stiintei si
inovarii...# o asemenea strategie n-a &ost elaborata de catre )(, nici pana a%i. -onsider
5
ca )(, nu are strategie proprie de de%voltare nu din cau%a ca in )cademie nu sunt
su&iciente minti luminate ci pentru ca aceste minti nu sunt adecvat conduse si
valori&icate.
!e catre conducerea )(, cu incalcarea prevederilor -odului mentionat a &ost nimicita
o structura stiinti&ica destinata in&ormarii conducerii tarii si agentilor economici despre
reali%arile stiinti&ice mondiale in diverse ramuri - industrie agricultura constructii
energetica ecologie sanatate invatamant etc. E vorba de o structura din cadrul &ostului
Institut 5ational de Economie si In&ormatie pe care l-am condus in anii *99+-200D si
care in 2005 a &ost reorgani%at in Institutul de Economie Cinante si (tatistica 6IEC(7.
!e asemenea nu este implementat pana in pre%ent un intreg compartiment al -odului
si anume sectiunea a 2-a a capitolului 9II )sigurarea in&ormationala a s&erei stiintei si
inovarii#. In particular n-a &ost creata nicio organi%atie de in&ormatii stiinti&ico-
te'nologice 6inclusiv n-a &ost &ondat -entrul in&ormational si biblioteca stiinti&ica
preva%ute e1pres in art. ;9 al -odului7. !ar asemenea organi%atii in toata lumea
repre%inta principalul instrument de obtinere colectare stocare prelucrare utili%are si
diseminare a in&ormatiilor te'nologico-stiinti&ice provenite din tara si de peste 'otare.
Cara un asemenea mecanism de absorbtie a reali%arilor stiinti&ice si te'nologice din
toata lumea si utili%area acestora pe plan intern tara noastra este sortita la
subde%voltare.
)propo delapidarile de milioane de lei si multiplele in&ractiuni economice comise la
IEC( si asupra carora Procuratura )nticoruptie a &inali%at recent urmarirea penala au
inceput anume dupa ce Institutul a trecut in subordinea )(,. Implicarea in acest
scandal a &ostului ministru al Economiei si -omertului vicepremierul Igor !odon a
dnei 41ana !omenti &osta consiliera a e1-presedintelui :oronin a dnei :iorica -arare
directoarea )gentiei 5ationale pentru Protectia -oncurentei a &ost descrisa detaliat in
presa ultimelor luni inclusiv in 3I,P0L. (ituatia din IEC( este doar unul dintre
re%ultatele e1trem de indoielnice ale re&ormarii# s&erei stiintei sub conducerea dlui
academician !uca din ultimii ani. 0n alt re%ultat# al activitatilor lui re&ormatoare#
sunt reorgani%arile &oarte controversate si in multe privinte nerationale ale institutiilor
stiinti&ice cu tematica agricola si agroindustriala.
Veaceslav Afanasiev,
director ad.unct al Institutului de !e%voltare a (ocietatii In&ormationale al )(, doctor
in stiinte academician al )cademiei de (tiinte 5aturale din $usia
Un articol de:
Copyright 2006 - 2014 eprod!cerea total" #a! par$ial" a materialelor nece#it" acord!l %n #cri# al &!blica$iei &eriodice '()&U*
+, +()(N,-./
6 Noiembrie 2009, ora 08:01
6
#!uca se s&Gtuia# cu :oronin numind directorii
institutelor )H,
Preedintele !cademiei de "tiin#e a $oldovei% &heor'he (uca% coordona candidaturile
cercet)torilor la *unc#ia de directori ai institutelor !cademiei cu *ostul preedinte al +epublicii
$oldova% ,ladimir ,oronin.
-ntr-un document desecreti.at de or'anele de stat se arat) c) la 3/ decembrie 2//8% &heor'he
(uca i-a adresat lui ,oronin o scrisoare% cu titlu con*iden#ial% 0n care 0i aduce la cunotin#) c)
1deoarece 0n ianuarie 2//2 e3pir) termenul de desemnare a directorilor interimari a institutelor de
cercetare ale !cademiei de "tiin#e a $oldovei% 4onsiliul 5uprem pentru "tiin#) i (e.voltare
6ehnolo'ic) 745"(68 a adoptat o hot)r9re prin care anun#) demararea concursului pentru
ale'erea directorilor din toate institutele !"$ cu 0ncepere de la 1 ianuarie 2//2:. (uca propunea
una sau dou) nume ale cercet)torilor% care ar putea *i sus#inute de 45"(6 s) candide.e pentru
ocuparea celor 18 posturi vacante de director ale institutelor !cademiei. ;lterior% cel la care a
a<uns scrisoarea% a pus 0n dreptul candidaturii aprobate o cruciuli#).
-n alt) scrisoare% din documentul cu titlu secret% care datea.) cu 12 ianuarie 2//2% vicepremierul
,ictor 5tepaniuc s-a adresat lui ,ladimir ,oronin: 1=a indica#ia (umneavoastr) v) pre.ent)m
candidaturile cercet)torilor care ar putea *i sus#inute pentru ocuparea prin concurs a posturilor
vacante de directori ai institutelor !"$:. -n lista candida#ilor au *ost trecute doar persoanele 0n
dreptul c)rora au *ost puse cruciuli#e anterior.
5olicitat de >;+?!=% vicepreedintele !"$% @on 6i'hineanu% s-a ar)tat surprins declar9nd c)
prima oar) vede aceste documente i c) i se par 1*oarte curioase:. 6i'hineanu a men#ionat c)
selectarea candidaturilor la aceste *unc#ii are loc 0n trei etape i cu participarea tuturor membrilor
!cademiei. =a prima etap)% candidaturile sunt discutate 0n cadrul colectivelor de cercet)tori ale
institutelor. ;lterior% candida#ii particip) la concursul or'ani.at de cele trei sec#ii ale !cademiei%
unde 0i pre.int) pro'ramul pe care urmea.) s)-l des*)oare 0n cadrul institutului. 6o#i membrii
sec#iei% academicieni% doctori habilita#i% membri coresponden#i selectea.) prin vot secret
candidatura care se potrivete cel mai bine la aceast) *unc#ie. 4andidatur) desemnat) este
transmis) spre a *i con*irmat) de 4onsiliul 5uprem al !cademiei. 1?u mi-i clar de ce-au *ost
0naintate aceste candidaturi lui ,oronin% pentru c) comunitatea academic) e cea care decide cine
trebuie s) ocupe aceste *unc#ii:% a mai spus 6i'hineanu.
-n locul candidaturilor la *unc#ia de director al @nstitutului de Ailolo'ie% !na Banto i @on
B)rbu#)% *ostul prim-vicepremier 5tepaniuc a pre*erat o alt) candidatur)% pe cea a dr. !urelia
Can'anu. !mintim c) nici p9n) ast).i @nstitutul de Ailolo'ie al !"$ nu are un director.
!na Banto% *ost director al acestei institu#ii% a declarat pentru >;+?!= c) 0nainte s) *ie anun#at
concursul% dr !urelia Can'anu a *ost numit) 0n *unc#ia de director al Bibliotecii !cademiei.
1Dram doar doi candida#i la *unc#ia de director al @nstitutului de Ailolo'ie% eu i ,asile Bahnaru.
-n .iua c9nd urma s) ne pre.ent)m pro'ramul 0n cadrul sec#iei am avut% 0ns)% o surpri.)% am *ost
E
anun#a#i c) mai candidea.) o persoan) la aceast) *unc#ie% !urelia Can'anu. !cest *apt a dus la
apari#ia unui con*lict 0n cadrul colectivului de care nici nu vreau s) amintesc acum:% ne spune
!na Banto% care la acea etap) a concursului a acumulat cele mai multe voturi pentru a ocupa
*unc#ia de director al @nstitutului de Ailolo'ie.
=a scurt timp dup) aceasta% &uvernul a *)cut tentativa de des*iin#are a @nstitutului de Ailolo'ie
prin comasarea acestuia cu @nstitutul Patrimoniului 4ultural. Propunerea &uvernului a *ost adus)
la cunotin#a savan#ilor la 28 mai% 0n cadrul edin#ei 4onsiliului suprem i de de.voltare al !"$
de c)tre &heor'he (uca.
!na Banto e de p)rere c) a *ost 0nl)turat) din *unc#ia de director al @nstitutului de Ailolo'ie din
cau.a activit)#ii pe care o des*)ura i prin care promova limba i literatura rom9n). 1$i s-a spus
0n *a#) c) trebuie s) plec din aceast) *unc#ie i am *ost 0nlocuit) cu ,asile Bahnaru:% ne mai spune
ea. 4ole'ii 0i amintesc c) Bahnaru se l)uda 0n acea perioad) c) la numirea sa 0n *unc#ie va *i
pre.ent i ,oronin. -ntrebat) ce crede despre *aptul c) 0nainte s) aib) loc concursul candidatura la
*unc#ia de director trebuia s) *ie aprobat) de ,oronin% Banto a declarat c) e vorba de un lucru
care o dep)ete.
5olicitat de >;+?!=% ,asile Bahnaru% director interimar al @nstitutului de Ailolo'ie al !"$% a
opinat c) nu vede nimic r)u 0n *aptul c) conducerea !"$ se consulta cu conducerea #)rii 0n
ale'erea candidaturii% at9t doar c) reieind din dorin#a lui ,oronin de a controla i ideolo'i.a
mediul academic% acest lucru nu era binevenit. 1?u cred c) e r)u c) se consult) cu conducerea.
?-a avea nimic 0mpotriv) dac) acest lucru s-ar coordona cu $ihai &himpu% un om pe care 0l
respect. -n ceea ce privete *osta conducere se tie c) aceasta dorea s) ideolo'i.e.e i s)
controle.e mediul academic:% a spus acesta.
&heor'he (uca nu a *ost de ')sit pentru a comenta acest ca..
sursa: urnal!md
http://www.<urnal.md/ro/news/duca-se-s*atuia-cu-voronin-numind-directorii-institutelor-asm-
18162E/
8
4oetul ren6scut
de 3rina 7echit / 14&* %ile 8n urm6 /
!proape de &ri'ore ,ieru% de .iua lui
Fiua de natere a celui mai citit i iubit poet contemporan din +. $oldova va *i s)rb)torit) 0ntre 12 i 14
*ebruarie la 4hiin)u. !st).i% pe !leea 4lasicilor va *i de.velit bustul lui &ri'ore ,ieru% cu participarea
o*icialilor din 'uvern% primarului capitalei% parlamentarilor% politicienilor% scriitorilor% oamenilor de tiin#)%
cultur)% studen#ilor i liceenilor.
Pe 13 *ebruarie% !cademia de "tiin#e a $oldovei 7!"$8 i @nstitutul de Ailolo'ie al !"$ or'ani.ea.)%
0ncep9nd cu ora 11.//% 4on*erin#a interna#ional)% consacrat) anivers)rii a E5-a a poetului academician &ri'ore
,ieru% doctor Conoris 4au.a al !"$. =a con*erin#)% vor participa acad. $ihai 4impoi% dr. hab. ,asile Bahnaru%
dr. pro*. univ. &heor'he 4hivu% 5ec#ia de Ailolo'ie a !cademiei +om9ne% dr. pro*. univ. 6heodor 4odreanu
7Cui8% acad. $ihail (ol'an% dr. ?ina 4orcinschi.
-n cadrul aceleiai con*erin#e% preedintele !"$ &h. (uca va 0nm9na Premiul nominal 1&ri'ore ,ieru: lui
,asile Bahnaru% dr. hab.% director interimar al @nstitutului de Ailolo'ie al !.".$.% pentru mono'ra*ia 1Dlemente
de semasiolo'ie rom9n):% 0n care autorul e3aminea.) tot spectrul de probleme de semantic) le3ical) re*eritoare
la limba rom9n). Premiul 1&ri'ore ,ieru:% 0n valoare de 3/ mii de lei% se con*er) o dat) la doi ani de
4onsiliul 5uprem pentru "tiin#) i (e.voltare 6ehnolo'ic) al !.".$.
Pro'ramul con*erin#ei include lansarea volumului 1&ri'ore ,ieru G Poetul:% editat de -.5. Dditorial-Poli'ra*ic)
1"tiin#a:.
59mb)t)% 13 *ebruarie% va *i inau'urat) o e3po.i#ie oma'ial) de pictur)% 'ra*ic) i sculptur)% consacrat) lui
&ri'ore ,ieru. Hr'ani.at) de $u.eul ?a#ional de !rt)% $u.eul =iteraturii +om9ne 1$ihail Io')lniceanu: i
de (irec#ia 4ultur) a Prim)riei $unicipiului 4hiin)u% e3po.i#a va cuprinde opere din colec#iile celor dou)
mu.ee ini#iatoare ale evenimentului i va purta 'enericul 14hipul t)u *)r) seam)n:.
4u prile<ul anivers)rii poetului% va *i de.velit un bust al lui &ri'ore ,ieru i la 5oroca.
-n data de 14 *ebruarie% de .iua lui &ri'ore ,ieru% va avea loc un recital literar-mu.ical la bustul poetului de pe
!leea 4lasicilor i spectacolul mu.ical 1?u sunt sin'ur: la 5ala cu Hr')
http://www.<c.md/poetul-renascut/
2
0n &urt intelectual la drumul mare
P=!&@!6 // (irectorul @nstitutului de Ailolo'ie al !cademiei de "tiin#e a $oldovei% dr. hab.
,asile Bahnaru% este 0nvinuit de 0nsuirea unui te3t str)in
=a 0nceputul anului 2/1/% Dditura "tiin#a a 0ncercat s) aduc) un oma'iu re'retatului poet &ri'ore
,ieru% public9nd% 0n colec#ia !cademica% &ri'ore ,ieru. Poetul 7464 p.8% o antolo'ie de te3te de
critic) literar)% medalioane% studii% interviuri% evoc)ri% m)rturii etc.% lucrare ce adun) principalele
te3te ap)rute% mai vechi sau mai recente% ilustr9nd *i'ura poetic) a lui &ri'ore ,ieru. 4onsiliul
coordonator al volumului este constituit din nume de o anumit) re.onan#) din mediul academic
basarabean% personalit)#i an'a<ate plenar 0n actul tiin#i*ic: acad. &heor'he (uca% preedinte%
acad. @on Bostan% acad. ,aleriu 4an#er% acad. $ihai 4impoi% acad. Caralambie 4orbu% acad.
Du'en (o'a% acad. !natol (rumea% acad. @on (ru#)% acad. 6eodor Aurdui% acad. Boris &)in)%
acad. &heor'he &hidirim% acad. $ihail =upacu% acad. Boris $elnic% m. coresp. &heor'he
$icoi% acad. !le3andru +oca% dr. hab. $ariana "lapac% m. coresp. @on 6i'hineanu% acad. @on
6odera% acad. 5imion 6oma G 16 academicieni% doi membri coresponden#i% un doctor habilitat.
4oordonatorul edi#iei G acad. $ihai 4impoi. =ucrarea are i un cole'iu de redac#ie impresionant:
acad.$ihai 4impoi% acad. Du'en 5imion% !le3. "te*)nescu% !drian P)unescu% (aniel 4orbu%
5piridon ,an'heli% =ic) 5ainciuc% acad. Du'en (o'a% acad. !natol 4odru% acad. ?icolae (abi<a%
@on Cad9rc)% $ihai Papuc% 4)lin ,ieru% dr. ?ina 4orcinschi% dr. !liona &rati% dr. $aria
"leahti#chi. 4u si'uran#)% acest volum se vrea a *i edi#ia de cea mai 0nalt) autoritate i de cea mai
strict) ri'oare din c9te c)r#i despre &ri'ore ,ieru au v).ut lumina tiparului p9n) 0n acest moment%
cu at9t mai mult cu c9t cartea a *ost 0ntocmit) prin concursul o*icial al !cademiei de "tiin#e a
$oldovei. ?u tiu cine ar putea *i 0n stare s) s*ide.e toate criteriile care au *ost puse 0n <oc 0ntr-un
act tipo'ra*ic de o asemenea anver'ur). (arJ
9ri#inalul a ap6rut 8n :Con!or'iri literare; 8n ())*
Partea @ a lucr)rii% 5tudii. !nali.e. @nterpret)ri% este i cea mai consistent) din punct de vedere
tiin#i*ic i include patru capitole de re*erin#): 5tudii i anali.eK 5inte.e. $edalioaneK @nterpret)riK
@nter*eren#e.
Primul capitol din prima parte% 5tudii i anali.e% cuprinde te3tele critice considerate cele mai
relevante i mai <udicioase despre opera poetului &ri'ore ,ieru% semnate de $ihai 4impoi%
Du'en 5imion% ?icolae $anolescu% &heor'he &ri'urcu% !le3. "te*)nescu% 4onstantin 4iopra'a%
(aniel 4ristea-Dnache% ,asile Bahnaru% !le3andru Burlacu i !na Banto. (intre acetia
pro*esorul bucuretean (aniel 4ristea-Dnache se remarc) printr-un studiu reali.at cu mult)
competen#)% demonstr9nd o bun) documentare% spirit incisiv 0n con*runtarea cu iner#ia i
inadverten#a i o sensibilitate *in) la interpretarea de te3t poetic. !rticolul intitulat Aunc#ia ,ieru
de (aniel 4ristea-Dnache este o cronic) la volumul &ri'ore ,ieru. 6aina care m) ap)r). Hpera
poetic)% Dditura Princeps Ddit% @ai% 2//8% ap)rut) mai 0nt9i 0n presti'ioasa revist) ieean)
14onvorbiri literare:% octombrie-noiembrie-decembrie 2//2. Dste unul dintre te3tele care spar'e
anumite standarde i desci*rea.) cu abilitate realit)#i estetice neobservate de al#i cercet)tori.
@mediat dup) te3tul ma'istral al lui (aniel 4ristea-Dnache 7p. E3-838% urmea.) un altul 70n
1/
dreptul c)ruia scrie 1*ra'ment dintr-un studiu 0n pre')tire:8 cu buc)#i nu mai pu#in ma'istrale%
semnat de lin'vistul basarabean ,asile Bahnaru 7p. 84-288% actualul (irector al @nstitutului de
Ailolo'ie al !cademiei de "tiin#e a $oldovei% r)s)rit ca de nic)ieri 0n critica literar). Fic buc)#i
nu mai pu#in ma'istrale cu toat) 0ndr).neala% pentru c) acestea% chiar dac) nu i-ar veni nim)nui s)
cread)% nu sunt nici mai mult% nici mai pu#in dec9tJ pla'iateL 4hiar de la autorul antepusL ?u se
tie ce l-a *)cut pe savantul ,asile Bahnaru s) copie.e ideile dra'i inimii lui de la cunoscutul
7prin numeroase dic#ionare literare pe care le alc)tuiete etc.8 pro*esor bucuretean% oper9nd at9t
de precar nite re*ormul)ri per*ide de schimbare a autorului de produs% uit9nd cu des)v9rire de
'hilimele% pre*)c9ndu-se c) nu-i cunoate cole'ul i nici te3tul acestuia la care-i st)tea '9ndul
c9nd se apuca s) scrie despre ,ieru% dar se tie clar c) a s*idat cu nesim#ire% prin acest *urt
intelectual in'rat% autoritatea at9tor institu#ii% a at9tor personalit)#i% onoarea at9tor cole'i% <i'nind
i cititorii care acord) credibilitate antolo'iei i autorilor ei% nu 0nainte de a se compromite
personal 0n mod lamentabil% declas9ndu-i propria *unc#ie. ;nde mai pui c) anume ,asile
Bahnaru este 0nt9iul cercet)tor c)ruia i s-a acordat Premiul &ri'ore ,ieru% instituit de c)tre
!cademia de "tiin#e de la 4hiin)u% chiar 0n cadrul *estivit)#ii de lansare a volumului mono'ra*ic
amintit% ne*iind clar temeiul acestui 'est prea 'r)bit% anticipat sau urmat de altele% cele ale
autorit)#ilor supreme ale +.$. Pe parcursul a mai pu#in de un an% ,. Bahnaru% pentru moment
capul *ilolo'ilor din +epublica $oldova% a *ost onorat cu 0nalte distinc#ii tiin#i*ice i de stat:
titlul 1Hm Dmerit: 72//28% (iplom) de recunotin#) de 'radul @ a !"$ 72//28% (iplom) de
'radul @ a &uvernului +. $oldova 72//28 i% recent% 1Hrdinul +epublicii:. Poate c) aceast)
situa#ie 0n sine nu ar p)rea o *ic#iune cara'ialesc) tradus) at9t de *idel 0n realitate% dac) nu s-ar
cunoate c) unui student am)r9t implicat 0ntr-un ne0nsemnat *la'rant la licen#) nu i se poate ierta
copiatul% care% la etapa respectiv)% ar mai putea *i% prin absurd% constructivJ
3u'ite cititorule, pune pe dou6 coloane te+tele <i con!in#e-te de pla#iat=
!ducem 0n continuare c9teva mostre de pla'iat% cu totul de.onorante pentru cercet)torul ,asile
Bahnaru.
@. Ara'ment din te3tul lui (aniel 4ristea-Dnache: 1@dealul poe.iei lui &ri'ore ,ieru e unul
domestic-naturist% la intersectarea dintre 4asa ocrotitoare i ?atura m9n'9ietoare. 49nd 0nt9ia
matrice este abandonat)% 0n cursul 7totuiL8 pe care-l ia via#a *iului risipitor% acesta se acu.) sin'ur
de in'ratitudine i 0i cere iertare casei Mde pe mar'ine de Prut: pe care a v)duvit-o de pre.en#a
lui% ca i de aceea a $amei. 5ub naivitatea aparent) a versurilor din 4asa mea descoperim o
splendid) ele'ie *ilial)% la puterea a doua: M6u m) iart)% o% m) iart)%/ 4asa mea de hum)% tu%/
(espre toate-am scris pe lume%/ ?umai despre tine nu.// 5)-#i tra' radio i lumin)/ Ni-am *)')duit
c9ndva/ "i c) *i-vom 0mpreun)/ Pieptul meu c9t va su*la.// (ar prin alte case% iat)%/ Du lumina o
presor%/ !lte case m) ascult)/ 49nd vorbesc la di*u.or.// Ni-am luat-o i pe mama/ "i-a#i r)mas
acuma% ia%/ ,ai% nici tu 0n r9nd cu lumea/ "i nici or)anc) ea.// =asO c) vin eu cu b)tr9na/ "i
nepotul o s)-l iau/ 4are pe neprins de veste/ 5peria-va-#i be.na: PCauLQ// "i vei r9de cu b)iatul/
4a doi prunci prea mititei%/ "i vei pl9n'e cu b)tr9na/ (e dor% ca dou) *emei.// "i vei tace lun' cu
mine/ 4u v). tulbur i durut%/ 4as) v)duv) i trist)/ (e pe mar'ine de Prut:.
(incolo de versul% e3cep#ional% Mcu v). tulbur i durut:% s) observ)m naturale#ea analo'iei cu
care lucrea.) autorul. (e vreme ce 4asa 0nso#ete% pe durata unei vie#i *)r) evenimente teribile%
v9rstele omului% e *iresc ca ea s) *ie umani.at)% 0n vi.iunea *olcloric) a poetului% pe *iecare din
treptele acestor v9rste. 4asei i se vorbete aadar ca unei iubite sau neveste p)r)site de b)rbatul
r)t)citor prin alte ae.)riK i i se promit% 0n compensa#ie% bucurii pe ori.ontala *iec)rei 'enera#ii.
7J8
?-am mai 0nt9lnit 0n poe.ia rom9neasc)% o asemenea personi*icare dep)ind cu mult *unc#ia
tropului i identi*ic9nd iradiant 0nsei temeliile vie#ii noastre: 7&ri'ore ,ieru. Poetul% !cademica%
11
Dditura "tiin#a% 2/1/% p. E28.
Ara'ment din te3tul lui ,asile Bahnaru: 1!m putea spune c) poe.ia lui &ri'ore ,ieru de p9n) la
1282 se produce 0ntr-un cadru domestic-naturist% la intersec#ia dintre 4asa ocrotitoare i ?atura
m9n'9ietoare. 49nd 0i abandonea.) matricea% casa p)rinteasc)% poetul% ca un *iu risipitor% are
mustr)ri de contiin#)% se acu.) de in'ratitudine i 0i cere iertare casei 1de pe mar'ine de Prut: pe
care a v)duvit-o de pre.en#a lui i de aceea a $amei. 4um am putea e3plica aceast) autentic)
ele'ie *ilial) din 4asa mea% e3primat)% aparent% 0n versuri naive i cuvinte banale: M6u m) iart)% o%
m) iart)%/ 4asa mea de hum)% tu%/ (espre toate-am scris pe lume%/ ?umai despre tine nu.// 5)-#i
tra' radio i lumin)/ Ni-am *)')duit c9ndva/ "i c) *i-vom 0mpreun)/ Pieptul meu c9t va su*la.//
(ar prin alte case% iat)%/ Du lumina o presor%/ !lte case m) ascult)/ 49nd vorbesc la di*u.or.// Ni-
am luat-o i pe mama/ "i-a#i r)mas acuma% ia%/ ,ai% nici tu 0n r9nd cu lumea/ "i nici or)anc) ea.//
=asO c) vin eu cu b)tr9na/ "i nepotul o s)-l iau/ 4are pe neprins de veste/ 5peria-va-#i be.na:
PCauLQ// "i vei r9de cu b)iatul/ 4a doi prunci prea mititei%/ "i vei pl9n'e cu b)tr9na/ (e dor% ca
dou) *emei.// "i vei tace lun' cu mine/ 4u v). tulbur i durut%/ 4as) v)duv) i trist)/ (e pe
mar'ine de Prut:. $ai 0nt9i s) eviden#iem prospe#imea i pro*un.imea versului 1cu v). tulbur i
durut:% iar apoi s) constat)m naturale#ea analo'iei practicate de ,ieru: 0ntruc9t 4asa este lea')nul
copil)riei i 0nso#ete omul pe parcursul 0ntre'ii vie#i% e natural ca ea s) *ie umani.at) 0n vi.iunea
accentuat *olcloric) a poetului% din care cau.) autorul 0i vorbete ca unei *iin#e iubite sau neveste
p)r)site de b)rbatul r)t)citor prin alte ae.)riK i 0i promite% drept compensa#ie% bucurii de oca.ie.
7-n continuare dl Bahnaru nu mai ')sete de cuviin#) s) remarce unicitatea personi*ic)rii%
p)r9ndu-i-se% probabil% o banalitate% de unde reiese clar c) nu a '9ndit cu propriii neuroni toate
aceste lucruri G n. 4. P.8 : 7&ri'ore ,ieru. Poetul% !cademica% Dditura "tiin#a% 2/1/% p. 888.
@@. -n mod absolut miraculos (aniel 4ristea-Dnache i ,asile Bahnaru au aceeai p)rere i despre
o alt) capodoper) vierean)% poemul P)dure% verde p)dure. "i mai miraculos este *aptul c) ,asile
Bahnaru i-o e3prim) pe a sa doar 0n e3presiile lui (aniel 4ristea-Dnache.
Ara'ment din te3tul-surs) al lui (aniel 4ristea-Dnache: 1Pe structura circular) a basmului i cu
melodicitatea s*9ietoare a c9ntecului popular% P)dure% verde p)dure d) m)sura virtuo.it)#ii lui
&ri'ore ,ieru: M(ra'a i-a *u'it. 4u altul./ 5-a ascuns 0n codru. ;uuL/ Dl a smuls p)durea toat)%/
-ns) n-a ')sit-o% nu.// Dl a smuls p)durea toat)/ "i s-o are 0ncepu./ "i-a arat p)durea toat)%/ -ns) n-
a ')sit-o% nu.// 5em)n) p)durea toat)%/ (in 'r9u p9ine a ')tit/ "i-o corabie-i cioplise/ (in
ste<arul pr)v)lit.// "i-o corabie-i cioplise/ "i-n amur'ul 'reu% de st9nci%/ ! plecat pe m)ri% s-o
uite%/ 4l)tinat de ape-ad9nci.// ! plecat pe m)ri% s-o uite./ (ar sub lun)% dar sub stea%/ +)s)rea la
loc p)durea%/ @ar corabia-n*run.ea: 7&ri'ore ,ieru. Poetul% !cademica% Dditura "tiin#a% 2/1/% p.
E28.
Ara'ment din te3tul-pla'iat al lui ,asile Bahnaru: 17J8P)dure% verde p)dure% elaborat 0n
con*ormitate cu structura circular) a basmului i cu melodicitatea s*9ietoare a c9ntecului
popular% particularitatea speci*ic) virtuo.it)#ii poetice a lui &ri'ore ,ieru: M(ra'a i-a *u'it. 4u
altul./ 5-a ascuns 0n codru. ;uuL/ Dl a smuls p)durea toat)%/ -ns) n-a ')sit-o% nu.// Dl a smuls
p)durea toat)/ "i s-o are 0ncepu./ "i-a arat p)durea toat)%/ -ns) n-a ')sit-o% nu.// 5em)n) p)durea
toat)%/ (in 'r9u p9ine a ')tit/ "i-o corabie-i cioplise/ (in ste<arul pr)v)lit.// "i-o corabie-i
cioplise/ "i-n amur'ul 'reu% de st9nci%/ ! plecat pe m)ri% s-o uite%/ 4l)tinat de ape-ad9nci.// !
plecat pe m)ri% s-o uite./ (ar sub lun)% dar sub stea%/ +)s)rea la loc p)durea%/ @ar corabia-
n*run.ea: 7&ri'ore ,ieru. Poetul% !cademica% Dditura "tiin#a% 2/1/% p. 8E8.
:.+e#etul; premiat e> #ol
12
@@@. Ara'ment din te3tul-surs) semnat de (aniel 4ristea-Dnache: 1Produc)torii i comentatorii de
literatur) care i'nor) cu superbie 'ustul public% consider9ndu-l un *actor complet irelevant 0n
valori.area artistic)% pierd din vedere un am)nunt ce are importan#a lui. -n anumite conte3te
istorice% publicul cititor apas) asupra c9torva scriitori cu o *or#) uria): a atept)rilor sociale 7sau
na#ionale8% contopite: 7ibidem% p. EE8.
Ara'mentul similar din pla'iatul lui Bahnaru ,asile: 17J8 nu pot s) *iu de acord cu acei e3e'e#i
i comentatori de poe.ie care i'nor) 'ustul public% consider9ndu-l un *actor complet irelevant 0n
procesul de valori*icare i de interpretare artistic)% 0ntruc9t nu iau 0n calcul importan#a lui
determinant) 0n anumite situa#ii istorice concrete: 7ibidem% p. 258.
@,. Ara'ment din te3tul lui (aniel 4ristea-Dnache: 1&ustul public nu se discut)K dar i'noran#a
snoab) a unor critici i istorici literari ar merita o discu#ie separat)J: 7ibidem% p. E88.
Ara'ment din pla'iatul lui ,asile Bahnaru: 1(e aceast) dat) nu cred c) este vorba de 'ustul
public% care nu se discut)% ci mai cur9nd de i'noran#a snoab) a unor critici i istorici literari:
7ibidem% p. 258.
,. Ara'ment din (aniel 4ristea-Dnache:
1=irismul 0nsui este adaptat i modi*icat prin aceast) enorm) i disperat) presiune colectiv).
,ersurile sunt obli'ate s) se deschid) spre repere de to#i cunoscute G i pierdute G% a<ust9nd sau
compens9nd realitatea istoric)% duc9nd-o ima'inar *ie spre un trecut liber i demn% *ie spre un
viitor visat alt*el dec9t pre.entul constr9n')tor: 7ibidem% p. EE8.
Ara'ment din 0ncercarea e3e'etic) a lui ,asile Bahnaru:
1Aiind contient de presiunea atept)rilor colective% poetul 0i modi*ic) i 0i adaptea.) tematica
i ritmul liricii sale 0n con*ormitate cu aceast) presiune colectiv)% a<ustea.) sau compensea.)
realitatea istoric)% proiect9nd-o% 0n ima'ina#ia poetic)% *ie spre un trecut liber i demn% *ie spre un
viitor r9vnit% eminamente distinct 0n raport cu pre.entul vitre': 7ibidem% p. 228.
,@. Ara'ment din (aniel 4ristea-Dnache: 17J8&ri'ore ,ieru a purtat pe umeri% ani buni% o
povar) uria). Ara'ilitatea *i.ic) a scriitorului o pun 0ntr-o rela#ie plau.ibil) cu densitatea i
'reutatea acestui con'lomerat socio-literar i etno-poetic% pe care versurile sale au #inut s)-l duc)
mai departe: 7ibidem% p. E88.
Ara'ment din pla'iatul lui ,asile Bahnaru: 1&ri'ore ,ieru a *ost pus 0n situa#ia s) poarte pe
umeri% ani buni% asemenea multor scriitori i oameni de cultur) din Basarabia% o povar) uria).
Ara'ilitatea *i.ic) a scriitorului contrastea.) 0n mod tranant cu ponderea i consisten#a ideatic) a
poe.iei i publicisticii sale% c)ci el era *oarte vulnerabil *i.ic i *oarte puternic interior 7J8:
7ibidem% p. 25-268. (e remarcat 0n persoana lui ,asile Bahnaru un t)lm)citor lipsit 0n mod
absolut de harL
?n<el6toria 8n <tiin@6 tre'uie denun@at6
!r mai *i i alte dove.i citabile din 1opul: semnat de ,asile Bahnaru% indic9nd sursele ori'inale%
i apropo de transmutarea 0n idealitate a lucrurilor concrete% idee inspirat)% *)r) aceast)
speci*icare% tot de la autorul amintit de la Bucureti% i cu re*erire la anumite statistici 7o poe.ie
din trei con#ine motivul mamei8% *urate i de prin alte p)r#i etc.% este 0ns) i acesta un 'est
umilitor% aa c) punem punct aici unui articol eventual prea tiin#i*ic 0n <urul unei probleme prea
pu#in tiin#i*iceL
13
Pre.entul te3t este motivat% pe de o parte% de lipsa de reac#ie% 0n acest sens% a cititorilor volumului
de critic) literar) &ri'ore ,ieru. Poetul% c)utat i consultat cu si'uran#) de cei care continu)
cercetarea crea#iei poetului basarabean. Pe de alt) parte% scandali.ea.) i o pre.entare paci*ist) a
volumului% ca o muamali.are 0n plus a ipocri.iei% semnat) 0n nr. 17168% martie 2/1/% al revistei
1!Rademos: 7&ri'ore ,ieru: !cte recuperatorii8 de dr. ?ina 4orcinschi% nume re')sit% dup) cum
lesne se poate observa% i 0n cole'iul de redac#ie al antolo'iei. 4ulmea culmilorL G autoarea
cronicii% *)r) a remarca lipsa de ori'inalitate ca in*rac#iune la ,asile Bahnaru% 0nm)nuat)% ')sete
de cuviin#) s) amende.e observa#iile ordonatoare ale lui (aniel 4ristea-Dnache 0n privin#a unor
absurdit)#i certe culese de acesta din cercet)rile acad. $ihai 4impoi% reieind clar c) din cau.a
arborelui% ?ina 4orcinschi nici c) b)nuiete p)durea sau se lansea.)% cu inten#ii neortodo3e% 0ntr-
o cochetare de ochii lumii cu *alsul% *)c9nd <ocul paia#elorJ
-n ultim) instan#)% pentru a denun#a 0nel)toria 0n tiin#)% consider acest articol i ca o sesi.are
adresat) institu#iilor de resort 0n vederea pronun#)rii acestora asupra delictului elucidat.
Cornelia 4ASCAR5, Chi<in6u
P.5. +evista 1Philolo'ia:% nr. 1-2 2/1/% publica#ie a @nstitutului de Ailolo'ie al !"$% ap)rut)
.ilele acestea de sub tipar% se deschide 7p. 3-118 cu o variant) a te3tului e3aminat mai sus% 0n care
savantul-director i dr. hab. bene*icia.) iar)i de 1'enero.itatea: lui (. 4ristea-Dnache. Pentru
pla'iat% cu ani 0n urm)% un alt ,asile G 5tati G a *ost e3clus din r9ndurile ;5$. 4urios% 0n plin)
democra#ie% ce vor *ace (uca i 4impoi cu BahnaruS
"iar!urnal!md
#ttp:$$urnal!md$ro$ne%s$un&'urt&intelectual&la&drumul&mare&1929(8$
14
'imp!l 0i i#toria arat" cine a a1!t dreptate2223
06!08!2012
Valentina )rsu
#ttp:$$%%%!europalibera!mobi$a$2*66+,99!#tml
cad. "heor#he $uca: :7umai cu o finan,are a cercet6rii -tiin,ifice de la 1A 8n sus
economia 8ncepe a sim@i impactul <tiin@ei.;
Aproape 0,4 % din Produsul Intern Brut al rii a fost alocat n acest an pentru tiin. E mult, e
puin? n rspuns a insistat s afle !alentina rsu de la preedintele Academiei de "tiine,
#$eor%$e &uca.
"heor#he $uca: 1-n 'eneral% scientolo'ii% cei care studia.) de.voltarea i tiin#a% au a<uns la
conclu.ia c) dac) un stat *inan#ea.) tiin#a 0ntre /-/%2 T din P@B% atunci el sus#ine ceea ce e le'at
de cultur)% arti.anat% adic) ce e le'at de de.voltarea na#iunii date. (ac) se *inan#ea.) p0n) la
Numai cu o finan,are de la 1% n sus economia ncepe a simi impactul
tiinei.
7&h. (uca8
/%4 T% atunci 0ncepe a sim#i 0nv)#)m9ntul% adic) tiin#a are un impact asupra educa#iei. (ac) se
*inan#ea.) /%2 - 1T% 0ncepe a sim#i economia% deci numai de la 1 T 0n sus economia 0ncepe a
sim#i impactul tiin#ei.:
.uropa /i'er6: "heor#he $uca este mem'ru al "u!ernului de !reo 1) ani. C8t a@i cerut,
cum a@i cerut, a<a !i s-a dat=
!cad. &heor'he (uca
"heor#he $uca: 15itua#ia care s-a creat 0n 2//2% schimb)rile care au avut loc i cri.a care a
ap)rut 0n Duropa% a determinat &uvernul s) micore.e *inan#)rile de la toate sectoarele pentru ca
s) re.iste. (ar s) ti#i c) $oldova a *ost unica #ar) din Duropa care a redus *inan#area tiin#ei.:
.uropa /i'er6: 9pinia sa!an@ilor pri!ind de%!oltarea Repu'licii oldo!a se ia 8n calculB
"heor#he $uca:
1;neori este luat) 0n calcul.:
15
.uropa /i'er6: 5neori c8ndB Atunci c8nd e !or'a despre securitatea ener#etic6B
"heor#he $uca:
1Printre altele% am pre.entat o not) 0n care am demonstrat c) tari*ele care ast).i sunt elaborate de
c)tre or'anele competente sunt incompetente. Dle nu corespond realit)#ii. 4heltuielile pentru
di*erite ac#iuni sunt prea e3a'erate. !m demonstrat c) se pot micora de 2 ori *)r) ca s)
0mbo')#im pe cineva i s) s)r)cim pe cei care consum). (in p)cate% am primit un r)spuns de la
acest or'an:.
.uropa /i'er6: $e la A7R.B
"heor#he $uca:
1(-apoi de la cineS !m primit un r)spuns c) da% si'ur% dar nu tiu ce...:
.uropa /i'er6: $eci, r6spunsul a fost c6 nu sunt de acord cu ceea ce le oferi@iB
"heor#he $uca:
1!a% *oarte diplomatic.:
.uropa /i'er6: C8nd e !or'a de asi#urarea cu ap6 pota'il6B
"heor#he $uca:
1=a &uvern% atunci c0nd 0n 2//2 am pre.entat o concep#ie de aprovi.ionare cu ap) i canali.are%
am spus c) noi suntem 0ntr-o situa#ie *oarte bun)% dar reali.)m situa#ia aceasta *oarte stupid%
pentru c) 25 T din re.ervele de ap) ale #)rii sunt concentrate 0n ?istru i Prut. +9ul ?istru are de
1/ ori mai mult) ap) dec0t r9ul Prut% i doar 5 T sunt ape subterane iar noi% av9nd 25 T din apele
noastre de tran.it% *olosim apa subteran).
?oi ar trebui s) avem 3 .one de aprovi.ionare cu ap) centrali.at) i dac) am *ace aceste .one
pre#ul la un metru cub de ap) s-ar micora cu mult. Du cred c) de minim 1/ ori. 5avan#ii i-au
e3pus opinia% dar noi nu suntem partide politice i nu putem s) ieim 0n strad). ?oi ne e3punem%
dar timpul i istoria arat) cine a avut dreptate.:
.uropa /i'er6: Am 8n@eles c6 Academia de Ctiin@6 a e!aluat <i costurile unei e!antuale
reunific6ri a Repu'licii oldo!a. Sunt mari costurileB
"heor#he $uca:
15unt costuri mari dar comunitatea european)% 5;!% sunt 'ata s) acopere aceste costuri. -mi
aduc aminte c) atunci c0nd cole'ii mei de la @nstitutul de @storie% 5tat i (rept i de la @nstitutul
de Dconomie au estimat aceste costuri erau destul de impun)toare.:
.uropa /i'er6: Sunt !oci de la osco!a care spun c6 odat6 cu solu@ionarea pro'lemei
transnistrene ar tre'ui lim'ii ruse s6 i se dea statut de lim'6 oficial6. Ce %ic sa!an@iiB
16
"heor#he $uca: 1!ceste ac#iuni de a impune +epublica $oldova s) aib) o a doua limb) de stat
poate s) tre.easc) o *oarte mare numul#umire% deoarece popula#ia +epublicii $oldova cunoate
limba rus) i se pune 0ntrebarea: ce se urm)rete prin *aptul c) se vrea le'i*erarea eiS Da este 0n
realitateL (ac) v) aduce#i aminte% am ieit cu o ini#iativ) i am propus ca 0n coli a doua limb) de
studiu s) *ie en'le.a.
Ar trebui s intensificm studiul limbii engleze n coli pentru c peste cinci
sau 10 ani o s trebuiasc s avem tineri care s ne prezinte.
Urite Vour Wuote *ooter here...
Du am pus 0ntrebarea la &uvern% cine ne va pre.enta 0n comunitatea european) c0nd noi vom *i
asocia#i% membri la toate comisiileS Pentru viitor o s) trebuiasc) s) tim limba eb'le.)% de aceea
am spus c) ar trebui s) intensi*ic)m studiul limbii en'le.e 0n coli pentru c) peste cinci sau 1/
ani o s) trebuiasc) s) avem tineri care s) ne pre.inte.
(e aceea .ic% noi limba rus) o cunoatem% 0n coli se 0nva#) limba rus)% ar trebui s) intensi*ic)m
studierea limbii en'le.e% care e o limb) de circula#ie 0n lumea 0ntrea')% e o limb) a tiin#ei% a
businessului.:
.uropa /i'er6: Situa@ia demo#rafic6 e una alarmant6 pentru oldo!aB
"heor#he $uca:
15avan#ii spun c) noi 0ntr-un viitor *oarte ne0ndep)rtat o s) avem mari probleme. ?oi trebuie s)
de.volt)m economia 0n aa *el 0nc9t ea s) *ie oportun) pentru popula#ia noastr)% ca tinerii s) nu
absolveasc) universit)#ile i s) plece peste hotare.
Nu e necesar s faci mari investiii e necesar o politic corect.
Urite Vour Wuote *ooter here...
?oi am devenit un bun e3portator de poten#ial intelectual. -l pre')tim i dup) aceea ei pleac). ?u
e necesar s) *aci mari investi#ii% e necesar) o politic) corect).
D adev)rat% aceast) politic) se *ace ast).i de c)tre &uvern. 5unt create parcuri industriale%
incubatoare i parcuri tehnolo'ice% dar copii talenta#i au nevoie ca politica statului s) *ie po.itiv)
0n ceea ce privete de.voltarea cercet)rii.:
.uropa /i'er6: Ast6%i se !or'e<te tot mai mult despre ela'orarea unei noi Constitu@ii. $in
c8te am 8n@eles, Academia de Ctiin@6 a f6cut <i ea c8te!a su#estii pri!ind reforma
constitu@ional6. A@i luat 8n calcul <i denumirea art 1D din Constitu@ieB
"heor#he $uca:
1?oi l-am luat 0n calcul 0nc) din 1224% atunci c0nd !dunarea &eneral) a primit o deci.ei unanim)
c) limba vorbit) pe teritoriul +epublicii $oldova este limba rom9n).:
.uropa /i'er6: $e ce politicienii nu pleac6 urechea la ar#umentul <tiin@ificB
1E
"heor#he $uca:
14a i 0n alte ca.uri% pentru c) este un bun prile< de a atar'e oamenii de partea sa. (ar s) ti#i c)
tot mai mult) lume recunoate c) limba vorbit) este limba rom9n). -ncep s) 0n#elea') c) sunt
am)'i#i.:
.uropa /i'er6: $e la 1 septem'rie, ce istorie tre'uie s6 fie predat6 8n <coliB
"heor#he $uca:
1,orbind despre identitatea noastr)% noi trebuie s)
!iind un popor rom"n istoria acestui plai pe care trebuie s l prezentm
generaiilor urmtoare este o istorie a spaiului rom"n i nu putem altfel
s ne identificm.
Urite Vour Wuote *ooter here...
privim lucrurile prin probele pe care ni le aduc istoricii% cei care cunosc materia. ?oi provenim
de la daci% dar prin perioadele prin care am trecut am *ost romani.a#i de c)tre romani i de aceea
am devenit un popor rom9n.
Aiind un popor rom9n% istoria acestui plai pe care noi 0l studiem% pe care trebuie s) 0l pre.ent)m
'enera#iilor urm)toare% este o istorie a spa#iului rom9n i nu putem alt*el s) ne identi*ic)m.
@ndenti*ic0ndu-ne 0n altcineva% atunci consecin#ele vor *i 'rave. !tunci nu se va schimba doar
denumirea limbii dar i vorbirea. ?oi prin aceasta vom deveni un alt popor% dar nu tiu cum se va
numi acest popor.:
.uropa /i'er6: $le academician $uca, pe masa le#iuitorilor mai st6 Codul .duca@iei. /-a@i
de%'6tut 8n contradictoriu, a@i a1uns la un compromisB
"heor#he $uca:
1Dduca#ia nu este numai a peda'o'ilor% e a societ)#ii 0ntre'i% pentru c) de specialiti are nevoie i
businessul% i tiin#a% i culturaL -n al doilea r0nd% nu po#i s) devii specialist doar prin absolvirea
unei universit)#i. -nve#i tot timpul% pe parcursul vie#ii. @nstuirea trebuie s) *ie continu). (in
p)cate% noi nu avem aceast) instruire continu). 6rei% toat) popula#ia ateapt) nu pur i simplu o
le'e% nu pur i simplu un 4od al Dduca#iei% dar ateapt) ca acest 4od s) in*luen#e.e asupra
calit)#ii pre')tirii specialitilor. (in p)cate% actualul proiect de 4od nu ne o*er) aceste
r)spunsuri.:
Mai mult despre subiect (nter1i!ri
18
Marginalii la Congresul Mondial al Eminescologilor
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=1278
!ihai #impoi are$ %n ima&inatia lui 'u&en (imion$ )*i&ura si semnele comportamentale ale unui r+,es din
epoca lui (te*an cel !are. -oinic$ teap+n$ niciodat+ &r+bit$ cu vorba domoal+ ..../ tine drumul drept$ pe la
mi0loc$ si$ de1i pornit %ntr1o directie$ n1o schimb+ p2n+ nu a0un&e la locul cuvenit ..../ nu1i un om de vorbe si
ce promite *ace ..../ duce lucrurile la cap+t..../ si nu las+ neterminat+ catedrala pe care a %nceput1o3.
4ceast+ ma&istral+ si e5act+ caracteri,are a *ost adeverit+$ recent$ la #hisin+u$ prin or&ani,area celui de1al
doilea #on&res !ondial al 'minescolo&ilor 617 septembrie 2819$ sub devi,a )41l cunoaste pe 'minescu$ a1l
*ace cunoscut lumii3. #atedrala de care a scris 'u&en (imion se numeste !ihai 'minescu si a *ost construit+
ne%ntrerupt pe !ihai #impoi timp de decenii$ ultimele pietre$ puse la temelie *iind !ihai 'minescu. Dictionar
enciclopedic 6#hisin+u$ 'dit. :univas$ 28129 si recentul #on&res. #on&res care$ pus sub e&ida 4cademiei de
(tiinte a !oldovei 6presedinte: acad. :h. Duca9$ Institutului de ;ilolo&ie 6director:pro*. univ. -asile <ahnaru9$
Institutului #ultural =om2n din #hisin+u 6director: acad. -aleriu !atei9$ #entrului 4cademic International
)'minescu3 6director *ondator: acad. !. #impoi$ coordonator: 'lena Dabi0a9 si cu participarea activ+ a acad.
'u&en (imion$ a reunit personalit+ti din arealul rom2nesc$ dar si traduc+tori de marc+ ai autorului
>ucea*+rului: !ario #astro ?avarrette 6#hile9$ @le& :oncearenco 6Acraina9$ Dimitri Baralis 6=usia9$ :iuseppe
!anitta 6Italia9$ Ir*an Anver ?asrattino&lu 6Curcia9$ Bopi BDEDFu 64lbania9 etc.
Deschi,2nd lucr+rile %n sala a,urie a 4cademiei de (tiinte$ acad. !. #impoi a dat replica trimisului !oscovei
la #hisin+u$ un oarecare =o&o,in 6care declarase$ cu o ,i %nainte$ aro&ant$ c+ apropierea =. !oldova de A' si
=om2nia va aduce *ri& la #hisin+u9: )chiar dac+ prin absurd vom %n&heta de *ri&$ %n niciun ca, nu vom
%n&heta de *ric+3$ iar dac+ <asarabia este 6%nc+9 s+rac+$ este %ns+ bo&at+ spiritual. 4cad. :h. Duca$
presedintele 4cademiei din #hisin+u$ a subliniat importanta si necesitatea acestui con&res$ a amintit unele din
reali,+rile europenistilor basarabeni: un bust ridicat lui :r. -ieru la #imitirul #entral 64rmenesc9$ unde si1a
a*lat odihna si ne ve&hea,+$ deschiderea anului scolar cu imnul )>imba noastr+3$ %n viitor urm2nd s+ ridice$ %n
scuarul din *ata 4cademiei$ un monument dedicat limbii rom2ne. #u acest prile0$ i1a acordat cole&ului s+u
bucurestean$ acad. 'u&en (imion$ diploma si medalia ):r. -ieru3.
)!1ati r+s*+tat3$ i1a replicat 'u&en (imion$ *olosind o e5presie a lui (erban #ioculescu. 4cademia$ a spus
domnia sa$ este institutia care apropie$ uneste pe toti rom2nii$ sustine valorile autentice$ %n care ap+rarea
limbii rom2ne a *ost preocuparea tuturor membrilor ei$ %nc+ de la %n*iintareG %n acelasi timp$ a elo&iat pe
rom2nii de per*ormant+ care au intrat %n istoria si cultura altor popoare si a sesi,at c+$ la #hisin+u$ pe strad+
sau la C-$ limba rom2n+ se vorbeste tot mai literar.
!esa0ul presedintelui =. !oldova$ ?icolae Cimo*ti$ s1a a5at pe europenismul eminescian: 'minescu a visat la
o 'urop+ unit+$ iar cei care sunt prieteni ai lui 'minescu sunt prieteni si ai <asarabiei: Hentru acad. -aleriu
!atei$ directorul %ndrept+tit al I#= #hisin+u$ 'minescu este coloana vertebral+ a culturii rom2ne$ la 'minescu
nu se r+m2ne$ ci se a0un&e$ iar !. #impoi este ambasadorul plenipotential al culturii rom2ne. Hra&matic$ a
propus publicarea comunic+rilor %ntr1un volum$ iar spatiul din *ata 4cademiei s+ se numeasc+ )Hiata >imbii
=om2ne3. -ictor #r+ciun$ presedintele >i&ii #ulturale pentru Anitatea =om2nilor de Hretutindeni$ el %nsusi un
recunoscut eminescolo&$ a sesi,at c+ cele dou+ 4cademiei$ de la <ucuresti si #hisin+u$ au actionat ca una
sin&ur+$ %n spiritul eminescian$ c+ci marile spirite se %nt2lnesc %ntotdeauna sub cupola 'minescu.
4cad. 'u&en Do&a$ cel care a transpus %n mu,ica sim*onic+ pe 'minescu si spiritul s+u$ a m+rturisit c+
'minescu este %n acelasi timp si un compo,itor$ c+ci *iecare vers al s+u contine o mu,ic+ aparte 6menestrelul
Cudor :heor&he a*irmase si el c+ nu poate compune pe versurile 'minescului$ c+ci %ns+si poe,ia sa este
mu,ic+9$ pasiunea sa pentru )omul deplin al culturii rom2nesti3 6#. ?oica9 o are de la !. #impoi$ iar la <ellu$
Hoetul se simte sin&ur *+r+ -eronica. !eta*oric$ dar cu mult+ subtilitate$ celebrul compo,itor ne %ndeamn+ s+
mer&em dup+ soare$ dar spre 4pus$ c+ci spre =+s+rit$ )soarele3 ne orbeste. (pre surpri,a multora$ 'u&en
Do&a ne1a o*erit$ %n cocheta sa cas+ din #hisin+u$ o sear+ mu,ical+ de e5ceptie$ cu primele arii din viitoarea
sa oper+ mu,ical+ despre cuplul ideal -eronica1!ihai. ' de dorit ca$ o*icial$ la viitoarele con&rese$ s+ *ie
inclus+ si o sear+ mu,ical+ 'u&en Do&a$ eventual cu invitarea >uciei @laru ?enatti$ cea care a reconstituit
pre,umtivele c2ntece *redonate de 'minescu. (criitorul si editorul !.=. Iacoban$ *+ptuitorul at2tor acte de
cultur+ autentic+ si cunosc+torul deplin al istoriei si mentalit+tii basarabene$ a amintit de prima carte a lui :r.
-ieru ap+rut+ %n =om2nia$ (teaua de vineri$ %n 1I78$ la )Junimea3 condus+ de !.=. Iacoban si cu o
binecuv2ntare de ?ichita (t+nescu.
#ei doi academicienii din #ern+uti$ 4le5andrina #ernov si -asile C+r2teanu$ s1au inte&rat conte5tului
eminescian$ primul vorbind despre relatia lui 'minescu cu #ern+utiul si mai ales activitatea 4&laiei 'minescu$
iar -. C+r2teanu a vorbit$ %n stilul s+u caracteristic$ adic+ cu patos$ despre cele 8 locuri cern+utene le&ate de
numele lui 'minescu$ sterse dup+ 1I77$ prin distru&erea de pl+ci sau monumente memoriale$ schimbarea
denumirii str+,ii 'minescu %n str. !. :orFi. Dup+ 1II8$ s1a de,velit bustul lui 'minescu 6sculptor !arcel
12
:u&uianu9$ a *ost eliberat+ de chiriasii casei lui 4. Humnul$ urm2nd a *i trans*ormat+ %n mu,eu.
=enumitul editor ?. :eor&escu a reiterat necesitatea editurii antumelor eminesciene$ subliniind subtilitatea
versurilor$ *iecare poe,ie are valoare %n parte$ dar au aceeasi valoare si luate %n totalitate$ ele au o %nl+ntuire
6a se vedea vol. de Hoesii$ editat de Citu !aiorescu9. ?u %nt2mpl+tor$ 4cademia =om2n+$ prin 'u&en (imion$
i1a %ncredintat reeditarea editiei Herpessicius. 4drian Dinu =achieru$ sociolo& la ba,+$ dar un pertinent critic
literar si *in observator al *enomenului literar %n &eneral si al eminescianismului %n special$ ne recomand+ s+
convietuim %ntru 'minescu$ sesi,2nd pericolul te,ei desp+rtirii de 'minescu$ al hibern+rii eminescolo&iei$
necitirii scriitorului$ neasum+rii eminescianismului$ cara&iali,+rii receptiei lui 'minescu$ criticii de )urechial+3
*at+ de saltul deni&ratorilor$ al+tur2ndu1se %ndemnului lui #. ?oica 6)s+ ne ase,+m %n r+spundere39 sau al lui
'd&ar Hapu 6)s+1l studiem pe din+untru39. @ e5celent+ de,ertatie a *+cut scriitorul -iorel Dinescu$
matematician de pro*esie$ colaborator al institutiilor de cultur+ si pres+ rom2neasc+ de la #hisin+u$ despre
'minescu si matematica.
4u mai vorbit$ %n cadrul de,baterilor$ pro*. D. #opilu1#opilin si &rupul de la C2r&oviste 6care a or&ani,at o
e5po,itie si a donat c+rti$ &rup *ormat din !ircea ?it+$ :. #oand+$ I. !+rculescu$ #orin <ianu9$ !. (+lcutan
6<u,+u9$ Ion Hav+l si !. #hiriac 6o*icialii com. sucevene Dumbr+veni$ care editea,+ publicatiile @ma&iu lui
'minescu si Hoeti ai nemuririi noastre9$ ;l. #opcea 6Drobeta Cr. (everin9$ !ihai (ultana -icol$ (t. D. Hopa$
Ioan de Kondol$ 4vram #r+ciun$ &en. !ircea #helaru$ #atinca 4&ache etc.
4 *ost lansate c+rti ap+rute la editurile ):univas3 6#hisin+u9$ )(emne3 6<ucuresti9 )<ibliotheca3 6C2r&oviste9$
;undatia ?ational+ pentru (tiint+ si 4rt+ si$ ca de obicei$>i&a #ultural+ pentru Anitatea =om2nilor de
Hretutindeni$ mono&ra*ia lui !. #impoi$ !odelul de e5istent+: 'u&en (imion$ Cudor ?edelcea$ 'minescu$
albumele dedicate lui 4drian H+unescu$ =e&inei !aria si lui 4urel -laicu.
>a mani*est+rile de la #raiova si <2rca dedicate memoriei lui 4drian H+unescu$ !ihai #impoi si ?. Dabi0a au
anuntat intentia basarabenilor de a inau&ura la #hisin+u #a*eneaua literar1artistic+ ):alben+ &utuie3.
Inau&urarea s1a produs cu acest prile0$ 4drian H+unescu *iind autorul unor splendide poe,ii dedicate Hoetului$
a c2ntat )Doina3 %n #enaclul );lac+ra3 6c2nd poe,ia era inter,is+9$ %n re,umat$ a %ntretinut vie memoria
Hoetului1nepereche. #a*eneaua a *ost inau&urat+ %n hotelul )<ella Donna3$ care l1a &+,duit pe autorul
)=epetabilei povar+3 %n ,ilele primirii sale ca membru de onoare al 4cademiei de (tiinte a !oldovei.
>ucr+rile #on&resului !ondial al 'minescolo&ilor au continuat la #entrul 4cademic International )'minescu3G
aici a *ost s+rb+torit 'u&en (imion cu oca,ia %mplinirii v2rstei de 88 de ani. (i1au e5primat opinia despre cel
s+rb+torit !ihai #impoi$ ?. Dabi0a$ -aleriu !atei$ -ictor #r+ciun$ Cudor ?edelcea$ ?. :eor&escu$ Cheodor
#odreanu 6care a impresionat auditoriul prin obiectivitatea si pro*un,imea ideilor9$ 4drian Dinu =achieru.
'u&en (imion merita oma&iat la acest con&res av2nd %n vedere meritele sale incontestabile %n valori*icarea
operei eminesciene$ ca critic 6Hro,a lui 'minescu9 sau editor 6colectia )@pere *undamentale3$ *acsimilarea %n
8 volume a manuscriselor9.
#a vicepresedinte 61 *ebr. 1II7 L 1M ian. 1II89$ presedinte interimar 61N oct. 1II7 L 1M ian. 1II89 si
presedinte 61M ian. 1II8 L 7 apr. 288M9 al 4cademiei =om2ne$ 'u&en (imion este autorul marilor proiecte
academiceG editarea de atlase lin&vistice$ etno*olclorice$ a tratatului de istorie a rom2nilor 618 volume9$ a
Dictionarului :eneral al >iteraturii =om2ne 67 vol.9$ a editat peste 1N8 volume ale scriitorilor rom2ni %n
colectia )@pere *undamentale3$ instituirea indemni,atiei de merit$ a Oilei #ulturii =om2ne si Oiua >imbii
=om2ne$ a impus$ %n institutiile de cercetare$ conceptul de disciplin+ si per*ormant+ stiinti*ic+$ a primit$ ca
membrii de onoare$ personalit+ti marcante din str+in+tate: Hapa Ioan Haul al II1lea 6%naltul prelat accept2nd
s+ *ie membru doar al 4cademiei =om2ne9$ =osa del #onte$ Pehudi !enuhin$ 4dam Huslo0ici$ 4lain
:uillermou$ 4l. (a*ran$ Blaus Keitman$ Hierre !essmer$ <asarab ?iculescu$ 'lie,er Qiesel$ ?. Dabi0a$ Hetru
(oltan$ !ichael !et,etin$ -aleriu !atei$ -asile C+r2teanu$ etc.$ membrii postmortem: Dinu >ipatti$ #arol
Davila$ ?. #ior+nescu$ 4l. !acedonsFi$ 'd&ar Hapu$ 4l. Hiru$ >iviu =usu$ -l. (treinu$ 'mil #ioran$ '. Ionescu
etc. Rn urma unor sesiuni stiinti*ice$ a elaborat un comunicat privind ine5istenta limbii moldovenesti si a
arom2nilor ca popor aparte. #a mana&er$ a *inali,at constructia aripii noi a <ibliotecii 4cademiei$ a readus %n
patrimoniul academic marile donatii$ iar ca om are cultul valorii si al prieteniei$ incit+ permanent la tolerant+$
suport2nd cu stoicism si unele de,am+&iri din partea unor prieteni sau procese penale pentru *apte de cultur+
6pentru *acsimilarea manuscriselor eminesciene$ editarea operei lui 'mil #ioran$ con*orm principiului )nicio
*apt+ bun+ nu r+m2ne nepedepsit+39.
-+dit emotionat$ multumind vorbitorilor$ 'u&en (imion a e5pus unele idei si date bio&ra*ice. (i1a %nceput
cariera ca somer 6timp de N ani9$ desi era se* de promotie$ timp %n care s1a speciali,at %n manuscrisele
eminesciene$ si %n scrierea vol. Hro,a lui 'minescu$ desi editorul Oi&u @rnea i1a propus$ pentru tip+rire$
)Craditiile realismului socialist %n presa rom2neasc+3. :eneratia SM8 a devenit celebr+ si pentru c+ a sustinut
autonomia esteticului si neimplicarea politicului. H2n+ %n 1II8$ scriitorii au *ost uniti$ apoi criteriul politic a
primat ast*el %nc2t )m1am tre,it %n cealalt+ tab+r+3$ *+r+ voia mea. )(unt un sentimental lucid3$ care si1a *+cut
o minim+ datorie *at+ de cultur+. 'ste %ncre,+tor %n viitorul nostru )?atiunea$ cultura rom2n+ nu moare$
ast*el dispare 'uropa3$ a conchis s+rb+toritul. Des*+surat %ntre vi,ita acestui )oarecare3 =o&o,in 6care s1a
tre,it vorbind la #hisin+u9 si a patriarhului Biril al !oscovei 6care a bene*iciat de a*ise stradale si primire ca a
unui important se* de stat si nu a unui umil c+lu&+r cum ar *i normal9$ #on&resul !ondial al 'minescolo&ilor
de la #hisin+u 617 sept. 2819 a dovedit$ dac+ mai era ca,ul$ superioritatea culturii$ a spiritualit+tii %n &enere
%n *ata politicului$ superioritatea si dominatia spiritual+ *at+ de m+runtii oameni politici 6inclusiv ai bisericii
moscovite9 ai vremii noastre.
2/
Tudor Nedelcea 9/23/2013
-! Moldova cauta sculptori si ar#itecti pentru monumentul limbii
romane
-cademia de 4tiinte din 2 )oldo1a 1a ridica !n mon!ment inchinat limbii romane #i a lan#at !n conc!r# de
proiecte in ace#t #en#2
.ece sculptori si ar#itecti din -epublica Moldova si din -omania s&au inscris dea in concurs, potrivit/devarul!
0osarele mai pot 'i depuse pana pe 8 'ebruarie, iar casti1atorul va 'i anuntat la s'arsitul lunii 'ebruarie!
2culptura va 'i ridicata in scuarul /cademiei de 2tiinte, pana la (1 au1ust, cand este marcata .iua limbii romane!
http://www..iare.com/articole/limbaXromanaXacademie
0uminica, 02 3ebruarie 201*, ora 2(:28
%nterviu cu Acad. ./eorg/e $01A,
preedintele Academiei de tiine a Moldovei2
&Moldova spre 3ri'ont 45456
ora: 11:51, 1: (ai 2015
http://unimedia.in*o/comunicate/interviu-cu-acad--'heor'he-duca-presedintele-academiei-de-
stiinte-a-moldovei-moldova-spre-ori.ont-2/2/--E15.html
pre#a: 4timate domn!le &re0edinte, %n perioada 18 5 26 mai a2c2 %n ep!blica )oldo1a #e 1or
celebra 6ilele ,!ropei2 Ce acti1it"$i reali7ea7" -cademia de 8tiin$e a )oldo1ei c! oca7ia ace#t!i
e1eniment9
:heorghe +UC-: 4elebrarea .ilelor Europei a devenit pentru institu5ia noastr6 o tradi5ie 'rumoas6 prin
intermediul c6reia aducem 7tiin5a mai aproape de cet65enii -epublicii Moldova!
0up6 cum cunoa7te5i, din 1 ianuarie 2012 -epublica Moldova a devenit 5ar6 asociat6 la cel de&al
8aptelea Pro1ram 4adru al 4omunit6;ii Europene pentru cercetare, de"voltare te#nolo1ic6 <i activit6;i
demonstrative 9200+&201(: 9P4+:! /cest statut a o'erit Moldovei multiple bene'icii, cel mai important 'iind
posibilitatea de inte1rare plenar6 a comunit65ii 7tiin5i'ice ;n 2pa5iul European de 4ercetare! Pentru a
disemina re"ultatele 7tiin5i'ice ob5inute de c6tre cercet6torii din -epublica Moldova ;n cadrul proiectelor
P4+, ;n perioada + < (0 mai 201( /cademia de 8tiin5e a Moldovei ;7i propune s6 reali"e"e mai multe
21
ac5iuni relevante! Printre cele mai semni'icative a7 men5iona or1ani"area con'erin5elor 7tiin5i'ice,
de"baterilor, discu5iilor pe tematica inte1r6rii europene, concursurilor, e=po"i5iilor de postere dedicate
proiectelor europene 7i alte activit65i similare la care pot participa at;t mediul 7tiin5i'ic, didactic, studen5esc,
c;t 7i societatea civil6 7i mediul de a'aceri din 5ara noastr6! >n aceste "ile mai multe institu5ii de cercetare
;7i vor desc#ide u7ile pentru publicul lar1 7i vor pre"enta ultimele reali"6ri 7i inova5ii 7tiin5i'ice ob5inute ;n
colaborare cu cole1ii din str6in6tate!
&re#a: -propo de program!l e!ropean &C;: care #!nt principalele re7!ltate ale particip"rii noa#tre
la ace#t program9
:heorghe +UC-: Vreau s6 men5ione" c6 dup6 asocierea la P4+, comunitatea 7tiin5i'ic6 a -epublicii
Moldova 7i&a ampli'icat considerabil participarea sa la apelurile de concurs lansate ;n cadrul acestui
pro1ram european, care de alt'el este principalul instrument european de 'inan5are a cooper6rii
interna5ionale ;n domeniul cercet6rii 7i inov6rii! /st'el, institu5iile din Moldova au participat p;n6 ;n pre"ent
la (, de proiecte ;n cadrul pro1ramului P4+ atr61;nd ;n 5ar6 ( milioane Euro! 4ele mai active institu5ii ;n
aceast6 privin56 sunt /cademia de 8tiin5e a Moldovei, )niversitatea ?e#nic6 din Moldova, -e5eaua
Na5ional6 pentru 8tiin56 7i Educa5ie din Moldova < -EN/M 7!a!
4a urmare a implement6rii acestor proiecte s&a intensi'icat semni'icativ interac5iunea comunit65ii 7tiin5i'ice
cu e=per5ii 7i cercet6torii europeni, s&au creat condi5ii necesare pentru accesul la noi surse de cuno7tin5e,
acces la in'rastructura per'ormant6 de cercetare, a demarat procesul de moderni"are a in'rastructurii
na5ionale de cercetare, a sporit sim5itor vi"ibilitatea re"ultatelor 7tiin5i'ice auto#tone pe plan interna5ional,
au 'ost create parteneriate noi cu cercet6torii din 56rile )E! 0e asemenea, s&a intensi'icat cooperarea cu
partenerii din 56rile incluse ;n Politica de Vecin6tate a )E 7i cele din Parteneriatul Estic! E=perti"a
european6 pentru solu5ionarea problemelor interne a devenit mult mai accesibil6, cercet6torii 7i e=per5ii
moldoveni au 'ost invita5i s6 participe la procesul de de'inire a priorit65ilor europene de cercetare, ast'el
;nc;t presti1iul 7i ima1inea -epublicii Moldova pe plan e=tern au crescut sim5itor!
&re#a: C!noa0tem c! to$ii c" 201< e#te !ltim!l an de der!lare al &C;2 Ce 1a !rma 0i ce pre#!p!ne
ace#t l!cr! pentr! $ara noa#tr"9
:heorghe +UC-: Vreau s6 remarc c6 anul 201( repre"int6 o etapa de tran"i5ie c6tre urm6torul pro1ram
cadru al )E, intitulat 1eneric @ri"ont 2020! 3iind ;ncuraa5i de re"ultatele ob5inute de cercet6torii no7tri ;n
cadrul P4+ dorim s6 continu6m apro'undarea procesului de inte1rare ;n 2pa5iul European de 4ercetare,
prin asocierea la @ri"ont 2020! @ri"ont 2020 va repre"enta un instrument c#eie pentru punerea ;n
aplicare a ini5iativei emblematice a )E A@ )niune a inov6riiB! Inte1rarea cercet6rii 7i inov6rii prin
'inan5area proiectelor con'orm principiului Ade la idee la pia56B, va repre"enta un stimulent economic direct
pentru to5i participan5ii la pro1ram!
2untem si1uri c6 participarea activ6 a -epublicii Moldova la noul pro1ram european va desc#ide 7i mai
multe oportunit65i, nu doar pentru comunitatea 7tiin5i'ic6 na5ional6, dar 7i pentru mediul de a'aceri din 5ar6
7i societatea civil6! /cest pro1ram se va a=a pe edi'icarea unor parteneriate durabile dintre cele trei
in1rediente indispensabile men5ionate mai sus, ast'el ;nc;t cuno7tin5ele produse ;n laborator vor aun1e
pe pia56 mult mai 'acil 7i vor avea un impact sesi"abil asupra de"volt6rii sociale 7i economice a -epublicii
Moldova!
P;n6 ;n pre"ent au 'ost reali"ate mai multe activit65i de suport pentru comunitatea 7tiin5i'ic6, ;ns6
consider6m c6 pentru a valori'ica toate oportunit65ile o'erite de 4omunitatea European6, prin intermediul
pro1ramului men5ionat, este necesar de a reali"a o serie de m6suri ;n vederea pre16tirii comunit65ii
7tiin5i'ice din Moldova pentru participare 7i asociere la Pro1ramul @ri"ont 2020! Pentru a coordona acest
proces de pre16tire, pe l;n16 Cuvernul -epublicii Moldova, noi am creat 4omitetul Na5ional @ri"ont 2020
22
;n componen5a c6ruia se re16sesc repre"entan5i ai diverselor autorit65i publice centrale, dar 7i membri ai
societ65ii civile! /cest comitet consultativ are drept scop principal pre16tirea premi"elor necesare pentru
asi1urarea particip6rii e'iciente 7i asocierea -epublicii Moldova la noul pro1ram cadru al 4omunit65ii
Europene!
0e asemenea, pentru a crea condi5ii necesare de participare ;n pro1ramele europene /cademia de
8tiin5e a Moldovei a pre16tit un pac#et de re'orme care au rolul s6 sporeasc6 calitatea cercet6rii din 5ara
noastr6 ;n conte=tul european ;n care ne a'l6m! 0e"voltarea strate1ic6, sporirea e'icien5ei cercet6rii,
sporirea impactului sectorului cercetare&de"voltare asupra societ65ii, pre16tirea cadrelor 7i instruirea
continu6 repre"int6 cele patru direc5ii strate1ice ale re'ormelor pe care le implement6m!
>n acela7i conte=t, institu5iile de cercetare din cadrul /8M or1ani"ea"6 anual evenimente 7tiin5i'ice
na5ionale 7i interna5ionale pentru a aborda din punct de vedere 7tiin5i'ico&metodolo1ic cele mai actuale
provoc6ri privind inte1rarea -epublicii Moldova ;n )niunea European6! 0e asemenea, Institutul de
4ercet6ri Duridice 7i Politice al /8M implementea"6 din 2011 un proiect institu5ional care vi"ea"6
valori'icarea oportunit65ilor de inte1rare a -epublicii Moldova ;n )E!
&re#a: 4timate domn!le &re0edinte, c!noa0tem c" pe l%ng" com!nitatea 0tiin$i=ic" din $ar" mai
a1em o com!nitate de cercet"tori originari din ep!blica )oldo1a care acti1ea7" %n centrele
!ni1er#itare, de cercetare, %n companiile interna$ionale de pe#te hotare2 Ce oport!nit"$i o=er"
ace#te programe e!ropene pentr! implicarea cercet"torilor din dia#pora moldo1enea#c" la
de71oltarea ep!blicii )oldo1a9
Pro1ramele europene o'er6 oportunit65i considerabile de atra1ere a membrilor diasporei 7tiin5i'ice ;n
activit65i de cercetare din -epublica Moldova prin elaborarea 7i depunerea ;n comun a unor proiecte
7tiin5i'ice la apelurile de concurs lansate de 4omisia European6! Prin intermediul acestor proiecte
elaborate de c6tre cercet6torii din -epublica Moldova 7i cei din diaspor6, sunt implementate activit65i
comune de cercetare, se reali"ea"6 vi"ite de studiu de scurt6 durat6, re"ultatele 7tiin5i'ice comune sunt
publicate ;n cele mai cotate reviste interna5ionale, sunt preluate cele mai noi metodolo1ii de investi1a5ii,
sunt procurate cele mai noi ec#ipamente etc! 0ac6 ne re'erim la re;ntoarcerea cercet6torilor din diaspor6
;n -epublica Moldova a7 dori s6 men5ione" aici, oportunit65ile o'erite de pro1ramul Marie 4urie al )E
care sus5ine mobilitatea cercet6torilor pe perioade de p;n6 la ( ani cu acordarea unui salariu ec#ivalent
cu cel din 5ara 1a"d6! 2in1ura condi5ie impus6 de pro1ram este ca cercet6torul din diaspor6 s6 stea cel
pu5in ( ani ;n 5ara lui de ba7tin6, s6 ;7i cree"e o ec#ip6 de cercet6tori tineri din Moldova 7i s6
implemente"e cuno7tin5ele acumulate peste #otare ;n 5ara noastr6! >n acest conte=t, noi promov6m activ
7i spriinim implicarea diasporei 7tiin5i'ice ;n proiecte comune cu cercet6torii care activea"6 ;n -epublica
Moldova prin diverse miloace, iar pro1ramele cadru ale )E sunt un instrument ideal pentru noi!
23
0n monument dedicat 7im*ii !om8ne, n scuarul Academiei de
tiine a Moldovei
%di.ia de Vineri =r&201552 din 0> septe(brie 2015
"ttp:??@@@&AuB&(d?articole?1:125?
9n cadrul celei de:a %%:a ediii a 1ongresului Eminescologilor,
care s:a desfurat n perioada ;:< septem*rie, preedintele
Academiei de tiine a Moldovei, academicianul ./eorg/e
$uca, a lansat iniiativa de a inaugura un monument dedicat
7im*ii !om8ne.
Acade(icianul !"eor#"e $uca a (ai (en.ionat c a(plasarea
(onu(entului )n scuarul Acade(iei de tiin.e a oldovei este
Custi4cat prin faptul c la edin.a lr#it a Prezidiului A din 9 septe(brie 1994 i Adunrii !enerale
Anuale a A din 23 februarie 199> a fost adoptat o declara.ie prin care a fost con4r(at opinia
tiin.i4c a specialitilor 4lolo#i, potrivit creia li(ba de stat Do4cialE a 7epublicii oldova este li(ba
ro(9n&
-ni.iativa a fost sus.inut plenar de participan.ii con#resiti, Acade(ia de tiin.e a oldovei asu(9ndu2
i sarcina de a o realiza& onu(entul ar putea 4 inau#urat c"iar anul viitor, de Fiua *rbtorii
=a.ionale +/i(ba noastr cea 7o(9nG&
24
Presedintele A*, !"& $uca, se
blbie din cauza a(neziei sau a
paielor din cap
#rima si cea mai mare minciuna pe care ati debitat$o in replica
dvs. dle %uca e&trem de 'academica si care va face onoare atat
cat o aveti este cea cu privire la faptul ca pana in prezent
subsemnatul ar fi stat ascuns 'tremurandu$i pantalonul n$a scos
o vorba dar iata a prins la cura( si a iesit din tufis. )n cazul dat dle
%uca va confruntati cu...

#rima si cea mai mare minciuna pe care ati debitat$o in replica dvs. dle
%uca e&trem de 'academica si care va face onoare atat cat o aveti este cea
cu privire la faptul ca pana in prezent subsemnatul ar fi stat ascuns
'tremurandu$i pantalonul n$a scos o vorba dar iata a prins la cura( si a
iesit din tufis. )n cazul dat dle %uca va confruntati cu o problema grava
legata sau de o amnezie sau de ignoranta celora care va consulta si posibil
va elaboreaza te&tele sau* de vina va sunt paiele. +titi dvs. despre care
paie este vorba. Acum incerc sa va a(ut sa va recapatati memoria prin a va
reaminti niste evenimente reale recomandandu$va sa consultati niste surse
credibile $ stenogramele sedintelor in plen ale #arlamentului ,. -oldova.
2( @ctombrie 2009, ora 12:10
'ttp://FFF.timpul.md/articol/presedintele-asm-g'--duca-se-blbie-din-cau%a-
amne%iei-sau-a-paielor-din-cap-?AA+.'tml
Insa mai intai de toate urmea%a sa constat un &apt real. -omisia instituita in toamna
anului 200A in cadrul )cademiei de (tiinte a ,oldovei 6rebote%ata in popor - -omisia
!uca7 pentru e1perti%area manualelor de istorie integrata a &ost o catastro&a o copie
&idela a -omisiei -ristea. )tunci de.a e1istau dove%i clare &ormulate de mai multi
istorici ca manualele esuasera. In replica dvs. dle !uca incercati sa plasati pisica
moarta in ograda Institutului de Istorie pentru a &ugi de raspunderea morala a&irmand
ca de comisie se ocupa respectiva institutie. Cals dle !uca dvs. personal ati alcatuit
listele acesteia bineinteles sub supraveg'erea atenta a se&ului :. (tepaniuc. !vs. va
&aceti a uita ca dupa prima declaratie &acuta de la tribuna Parlamentului in care va
criticasem pentru lipsa de verticalitate si pro&anarea bunului nume al )cademiei prin
constituirea la indicatia guvernarii a unei comisii buta&orice in cateva randuri m-ati
invitat insistent la dvs. la birou cu intentia de a ma determina sa nu mai atac acest
subiect. )m re&u%at de cateva ori dar pana la urma am dat curs invitatiei.
)m discutat atunci despre componenta comisiei. )veati lista in &ata si dupa ce mi-am
recon&irmat optiunea enuntata in cadrul declaratiei in plenul Parlamentului v-am
25
recomandat sa includeti persoane repre%entative specialisti valorosi. )ti promisI !ar a
doua %i l-ati avut in calitate de oaspete pe :. (tepaniuc pentru ca peste cateva %ile
acesta in sedinta in plen a Parlamentului sa ma invinuiasca de e1ercitare a presiunii
asupra conducerii )cademiei. In total numai acestui subiect - constituirea si activitatea
-omisiei !uca - subsemnatul i-a dedicat cinci declaratii pre%entate de la tribuna
centrala in sedintele in plen ale Parlamentului $. ,oldova din *0 si *; noiembrie 200A
+ si *? decembrie 200; si + &ebruarie 200; 6in total - *5 pagini de te1t de carte7 cu
invocarea multiplelor argumente in &avoarea unei e1perti%e obiective cu criticile aduse
prestatiei lase a conducerii )cademiei privind constituirea respectivei comisii din
economisti &ilologi specialisti in drept istorici literari si c'iar a unui c'imist si culmea
includerea c'iar a unor autori de manuale integrate - numai nu din istoricii cei mai
repre%entativi si neanga.ati politic pe care ii are $. ,oldova.

3ot pentru asanarea memoriei va reamintesc despre polemicile pe care le-am avut cu
dvs. provocate de alte ispravi# de-ale dvs. in materie de aparare a valorilor nationale#.
Pe * aprilie 2005 cu cateva %ile inainte de inceperea activitatii Parlamentului de
legislatura a 9:I-a semnalam o prima tentativa a dvs. de des&iintare a Institutului de
Istorie si a celui de Lingvistica. Pana la urma isprava# s-a produs si in sedinta in plen a
Parlamentului din + decembrie 2005 i-am adresat o interpelare prim-ministrului :.
3arlev cerandu-i anularea deci%iei de guvern sugerata de dvs. impreuna cu :.
(tepaniuc privind lic'idarea Institutului de Istorie. La ? mai 200A va adresam dvs.
personal o interpelare solicitandu-va sa nu admiteti ca in -onsiliul stiinti&ic al
Institutului de Istorie :. (tepaniuc sa-si delege toate lic'elele pro&anand bunul nume al
acestei institutii. )m mai avut si alte subiecte interesante de discutii cu dvs. dle !uca.
-el mai incitant a &ost cel cu re&erire la sarbatorirea cu mult &ast comunist a celor A50
de ani de la intemeierea statalitatii moldovenesti aniversare inventata de
pseudoistoricii de la curtea presedintelui. :a amintiti probabil dialogul pe care l-am
avut la acest subiect in direct in cadrul unei emisiuni matinale al carei moderator era
E. ,aceac de la $adio ,oldova#. Erati proaspat ca&tanit# cu &unctia de vicepresedinte
al -omisiei de (tat pentru organi%area &estivitatilor dedicate acestei sarbatori inventate
cu conotatie pronuntat electorala. :-ati suparat &oc cand am incercat sa va demonstre%
ca ati dat-o %dravan in bara intrucat nu e1ista dove%i documentare privind data
intemeierii statului moldovenesc si l-ati e1pus si pe presedintele :oronin care se
pomenise intr-o situatie mai mult decat ridicola.
(i va spuneam atunci dle !uca ca ati &i putut evita acea situatie de%onoranta daca ati &i
binevoit sa-i consultati pe specialistii din cadrul Institutului de Istorie pe care intre
timp reusiserati sa-l nenorociti. !e alt&el e1ista un precedent de polemica la acest
subiect. In 200? Partidul -omunistilor a intreprins prima tentativa de a organi%a o
suita de &estivitati pentru a consemna A?5 de ani de la intemeierea Principatului
,oldovei. (i atunci tentatia era mare intrucat era un an preelectoral. Polemica noastra
cu pseudoistoricii rosii a &ost dura si acestia din lipsa de dove%i pana la urma au batut
in retragere. !le !uca n-ati avut cura.ul sa invocati acest precedent pentru a evita
ridicolul si situatia .enanta in care s-a pomenit )cademia din cau%a dvs.
)m a&irmat si continui sa sustin in cunostinta de cau%a si nu din au%ite ca dvs. dle
!uca ati e1ecutat intocmai mai multe indicatii aberante parvenite din partea Partidului
-omunistilor. Personal v-am va%ut in cateva randuri cum v-ati prabusit in &ata
comandamentelor comuniste v-ati prabusit pana mai .os de nu se mai poate si
personal v-am somat de cateva ori sa demonstrati verticalitate dar tremurandu-va
pantalonii# 6e1presia va apartine7 ati &acut e1act asa cum v-a ordonat (tepaniuc
admitand in &elul acesta sa &iti condus de un impostor. -'iar si in replica dvs.
26
con&irmati ca ati avut o relatie armonioasa# cu cel care a distrus totul ce se putea
distruge - stiinta cultura scoala.
In timp ce erati buni ciraci si mergeati mana in mana distrugand mai multe institutii
academice subsemnatul se con&runta in permanenta cu amicul dvs. in sedintele in plen
ale Parlamentului combatand actiunile nocive ale acestuia. In a&ara de aceasta am
de%avuat plagiatul de proportii din cartea acestuia (tatalitatea poporului moldovenesc#
am scris unica recen%ie din interior 6a mai &ost si una din $omania7 la te%a lui de doctor
in istorie care a servit ca temei pentru respingerea acesteia de catre -omisia speciali%ata
din cadrul -onsiliului 5ational pentru )creditare si )testare.
(i pe alt se& al d-tale :. :oronin l-am vi%at in mai multe randuri. ) se vedea cel putin
doar genericul catorva luari de atitudine in presa periodica care sunt inserate si in cele
doua volume Istoria integrata in versiune comunista. $adiogra&ia unui ra%boi
identitar# -'isinau editiile 200A si 200;: -omunistii vor sa se debarase%e de Istoria
$omanilor#2 Istoria integrata - o mare diversiune comunista#2 :oronin girea%a
genocidul sovietic#2 :oronin isi bate .oc de istoria noastra#2 -omunistii pro&anea%a
istoria#2 -omunistii au dispus suprimarea Istoriei $omanilor#2 E1perimentarea
cursului integrat de istorie - o .alnica parodie comunista#2 $egimul :oronin poarta un
ra%boi identitar impotriva propriului popor# s.a. In perioada 2002-2009 am avut cateva
sute de luari de atitudine in apararea Istoriei $omanilor. In timpul acesta dvs.
practicati o diplomatieI de tu&is.
5-ati avut din pacate dle !uca tarie de caracter sa promovati si sa aparati adevarul. )ti
pre&erat sa va caciuliti in &ata potentatilor %ilei si sa admiteti ca acestia sa va &oloseasca
dupa bunul lor plac. 0n presedinte de )cademie merita tot respectul si aprecierea
pentru verticalitate si pentru cura.ul de a promova adevarul stiinti&ic in orice
circumstante. !vs. n-ati promovat adevarul stiinti&ic ci ati &acut diplomatie prin tu&is#.
!iplomatie se &ace in politica dle !uca. (i compromisul tot in politica se accepta nu si
in stiinta. )ici se promovea%a si se apara adevarul cu argumentele stiinti&ice din dotare.
)veati o &orta in spate una de temut - )cademia de (tiinte &iind inarmat cu argumentul
stiinti&ic. )sta trebuia sa invocati nu sa &aceti diplomatie lasa.
!le !uca ati slu.it regimul :oronin cu multa osardie pana in ultimul moment. L-ati
slu.it pana si-a dat obstescul s&arsit. 0ltima mare isprava# pusa la cale impreuna cu
stabii comunisti a &ost tentativa de distrugere a Institutului de Cilologie. 4peratiunea
urma sa &ie instrumentata in vara acestui an dupa evenimentele din aprilie. Institutul a
&ost salvat datorita interventiei mai multor intelectuali si in primul rand ripostei din
partea colectivului acestuia.
In legatura cu aceasta dragoste patimasa a dvs. pentru guvernarea comunista tin sa va
mai amintesc de renumita sedinta a -omisiei pentru cultura stiinta invatamant
tineret sport si mi.loace de in&ormare in masa a Parlamentului de legislatura a 9:I-a
care a avut loc in sala mare de con&erinte a )cademiei de (tiinte in pre%enta membrilor
)sambleei )cademiei. -ocotat sus in pre%idiu alaturi de :. (tepaniuc v-ati permis sa
blamati opo%itia si precedentele guvernari democratice 6de alt&el dvs. ati &acut parte din
componenta )!$-ului e1ercitand c'iar &unctia de presedinte al aceleiasi comisii
parlamentare7 pentru &aptul ca n-au sustinut )cademia de (tiinte intentionand c'iar s-
o lic'ide%e 6de &apt printre adeptii lic'idarii )cademiei ati &ost o perioada si dvs.7.
In acelasi timp ati laudat guvernarea comunista aducandu-i elogii presedintelui
:oronin si urcandu-l pana la ceruri pentru gri.a lui parinteasca. (ubsemnatul impreuna
cu colegul de comisie ). =aranu am cautat sa va invitam sa coborati cu picioarele pe
pamant. !l =aranu v-a reprosat atunci &aptul ca &iind presedinte al comisiei
parlamentare in perioada guvernarii )!$-lui cu responsabilitati nemi.locite pentru
domeniul cercetarii v-ati &acut vinovat de aceasta lipsa de atitudine gri.ulie pentru
2E
)cademie. In acelasi conte1t dansul v-a reprosat ca nu-i sta bine unui presedinte de
)cademie sa umble cu panglica rosie prinsa la piept pe la sarbatorile comuniste. 0nde
va este dle !uca atitudinea ec'idistanta si plina de demnitate si lipsa de anga.ament
politic care v-o dictea%a statutul )cademiei=
La &iecare ; noiembrie - %iua ,arii $evolutii din 4ctombrie# ati participat &ara pic de
.ena la mitingurile organi%ate de Partidul -omunistilor identi&icandu-va cu ciracii dvs.
comunisti nu numai stand laolalta cu ei la tribuna improvi%ata ci si prin prinderea la
piept a panglicii rosii bolsevice. 8alal diplomatie academicaJ (i asta in timp ce practic
toata lumea s-a edi&icat asupra semni&icatiei acestei %ile care este %iua puciului bolsevic
in urma caruia cei mai mari teroristi ai umanitatii au preluat puterea in stat trecandu-l
prin par.ol &oamete represiuni ra%boi civil si &acandu-se vinovati de sute de milioane
de victime inocente printre care si sute de mii de conationali de-ai nostri. )ltceva mai
cinic si mai monstruos din partea unui presedinte de )cademie decat un atare gest de
participare la actiuni de glori&icare a acestor teroristi nu cred ca e1ista.
In a.un de 5 aprilie 2009 in plina campanie electorala in cadrul adunarii colectivului
Institutului Patrimoniului -ultural dvs. v-ati produs pe post de agent electoral al
Partidului -omunistilor a&irmand in discursul dvs. ca liberalii nu sunt solutia cea buna
pentru $. ,oldova ca sunt impotriva )cademiei. In situatia cand )(, este o institutie
depoliti%ata dvs. v-ati permis sa tineti un discurs demagogic si politicianist &acand
desc'is propaganda in &avoarea Partidului -omunistilor. -'iar si dupa alegerile
parlamentare din 5 aprilie si culmea dupa evenimentele din ;-+ aprilie soldate cu
crimele guvernarii comuniste - cei trei morti si sutele de tineri trecuti prin coridorul
mortii# ati continuat sa &aceti parti%anat politic in &avoarea comunistilor. 5umai cat
&ace apelul semnat de cativa directori de institutii din cadrul )(, in &runte cu dna
,ariana (lapac vicepresedintele acesteia.
"ineinteles ca si de asta data ati pre&erat sa stati in tu&is trimitand-o la inaintare pe
aceeasi doamna omul de serviciu pentru operatiuni# riscante. $espectivul
apel#demonstrea%a atasamentul &idel al conducerii )cademiei &ata de partidul de
guvernamant si %elul sau &renetic de a contribui la determinarea coalitiei partidelor
democratice sa capitule%e in &ata dictaturii comunistilor trecand ast&el sub tacere
crimele si &aradelegile acestora.
4 alta mostra# de parti%anat politic al conducerii )(, in &avoarea comunistilor dupa
evenimentele din ;-+ aprilie a &ost si mobili%area anga.atilor acesteia pentru a participa
la mitingul organi%at de P-$, cu oca%ia %ilei de * mai care a avut loc in scuarul 4perei
5ationale. La acest miting s-a pre%entat din partea conducerii )(, aceeasi neobosita
dna ,. (lapac cu un buc'et mare de liliac iar dl !uca in acel moment ca un adevarat
barbat tupilat in spatele respectivei doamne practica diplomatia proverbiala a
dansului.
In acelasi timp dle !uca demonstrati o atitudine i%bitor de contrastanta &ata de certele
valori ale neamului nostru. In nr. +?9 din + mai 2009 al publicatiei periodice Kurnal de
-'isinau# publicistul 5. 5egru relata despre esuarea ceremoniei de acordare a titlului
de !octor 8onoris -ausa remarcabilului om de cultura si regi%or Ion 0ngureanu din
cau%a unei imbolnaviri subite# a presedintelui )(, G'. !uca a vicepresedintelui
acesteia dnei ,. (lapac si inca a unui vicepresedinte - o epidemie# de culoare rosie
daduse peste conducerea &orului suprem al stiintei moldovenesti.
0n ca% deosebit de grav s-a produs in procesul alcatuirii listei persoanelor care urmau sa
semne%e necrologul in legatura cu decesul academicianului Leonid -emortan.
-onducerea )cademiei i-a inter%is doamnei )na-,aria Plamadeala directoarea
-entrului (tudiul )rtelor care alcatuise te1tul necrologului sa-i includa in aceasta lista
pe academicianul ,i'ai -impoi si pe regi%orul Ion 0ngureanu. 5umele lui :ictor
28
(tepaniuc inaugura aceasta lista. Probabil acesta o &i &ost impotriva ca numele celor
doua personalitati notorii sa &igure%e alaturi de numele sau si dvs. dle !uca v-ati va%ut
nevoit sa satis&aceti pretentiile patronului. -e nu &aci pentru ca sa ramai in relatii
armonioase cu se&u>J In situatia data doamna )na-,aria Plamadeala s-a va%ut obligata
sa mai scrie un necrolog pe care l-au semnat de asta data si dnii ,. -impoi si I.
0ngureanu publicat in revista Literatura si )rta# dar &ara :. (tepaniuc.
)ceeasi lipsa de respect &ata de autenticele valori o demonstrati si in raport cu mai multi
colegi de-ai nostri. !e.a de cateva luni bune este incalcat $egulamentul cu privire la
alegerea directorilor mai multor institutii academice. 4ptspre%ece directori au &ost alesi
inca in iarna-primavara dar con&irmarea lor in &unctie care urma sa se produca inca la
2+ mai 2009 este taraganata in mod arti&icial de dvs. dle !uca. Probabil mai admiteti
o eventuala revenire a comunistilor la putere sperand ca aceasta v-ar permite sa va
esc'ivati de la promovarea unor directori incomo%i.
)m constatat ca va place lingusirea dle !uca se pare ca o si stimulati in loc sa o
curmati si sa nu admiteti ca aceasta sa &ie tira.ata prin intermediul unei reviste
academice. !ovada este si articolul )cademicianul G'eorg'e !uca - 4mul cel 5ou al
Imperiului :esnic# din revista )Bademos# nr. *6A7 din 200; semnat de !ragos :icol
care pe atunci e1ercita &unctia de redactor-se& al respectivei publicatii. )m lecturat mai
multe linguseli osanale si ode dedicate se&ilor dar trebuie sa recunosc - asa ceva nu mi
s-a mai intamplat sa citesc. Pe &undalul acestor opinteli patimase de lic'elism palesc
pana si trubadurii lui Lim Ir (en 6se scrie si Lim Il (ong7 soarele poporului nord-
coreean# liderul comunistilor nord-coreeni.
!upa o atare oda ingro%itor de lingusitoare a ca%ut pe spate pana si va.nicul :.
(tepaniuc care l-a si &acut pe data pe acest trubadur !ragos :icol consilierul sau. (i
din aceste considerente a unei imperioase asanari a atmos&erei de la )cademie si a
curmarii practicii cultului personalitatii pe care dvs. ati inaugurat-o cu atata succes#
se impune in mod imperios necesitatea revenirii la normalitate si la situatia de pana la
implementarea genialelor re&orme# si restructurari# ale cuplului !uca-(tepaniuc.
-onsideram ca &anariotismul si Bimirsenismul ca mani&estari nocive nu-si au locul in
cadrul )cademiei.
!le !uca si dupa toate acestea dvs. mai sustineti ca ati avut nu numai verticalitate dar
si demnitate de intelectual in raport cu puterea comunista#=
In problemele de importanta nationala# mentionati cu em&a%a si mandrie &alsa s&inte
pentru neamul nostru precum sunt Limba si Istoria )(, a &ost principiala si a stat
neclintit pe po%itii#. Este adevarat )cademia a incercat sa re%iste dar nu i-a reusit
intotdeauna tocmai din cau%a lipsei de verticalitate si demnitate de intelectual# a celuia
care s-a pomenit accidental in &runtea ei.
)&irmati in continuare dle !uca ca )(, a re&u%at sa participe la elaborarea manualelor
de Istorie integrata.# =in sa preci%e% ca meritul apartine in e1clusivitate colegilor mei
din cadrul Institutului de Istorie care au respins invitatiile de a colabora la scrierea
unor atare manuale. In ca%ul dat dvs. nu numai ca n-aveti absolut niciun merit ci din
contra ati acceptat sa distrugeti Institutul de Istorie la indicatia lui :. (tepaniuc
pentru 'otararea adoptata de -onsiliul (tiinti&ic al acestei institutii in apararea Istoriei
$omanilor. !e alt&el in replica dvs. ati avut gri.a sa nu pronuntati cumva numele corect
al istoriei noastre nationale asa pentru orice eventualitate mai stii daca cumva revin
comunistii cum va veti .usti&ica pentru lipsa de consecventa. -am tot asa ati aparat-o
precum o si tratati in continuare - cu multa precautie care va caracteri%ea%a ca
presedinte-diplomat#.
Pentru colegii mei istoricii din cadrul Institutului de Istorie (tat si !rept anul 200+ a
&ost unul e1trem de stresant. -onducerea )(, timp de cateva luni a e1ercitat presiuni
22
enorme pentru a-i determina sa accepte scrierea tratatului de Istorie a ,oldovei in cinci
volume pana la s&arsitul acelui an. Printr-o atare per&ormanta# prin munca
sta'anovista urma sa &ie consemnata aniversarea inventata de (tepaniuc cu privire la
cei A50 de ani ai statalitatii moldovenesti. ,a.oritatea cercetatorilor nu doreau sa &aca
parti%anat politic in &avoarea Partidului -omunistilor.
In consecinta toate stradaniile conducerii )(, si personal ale dvs. dle !uca de a-i
determina pe istorici sa onore%e comandamentul politic parvenit dinspre conducerea
P-$, au esuat. 0n alt ca% clasic de aservire totala regimului comunist si personal lui :.
(tepaniuc a Institutului de Istorie dar si a )cademiei in ultima instanta este cel legat
de reeditarea operelor lui :. (tati de catre )(,. In iunie 2009 directia Institutului de
Istorie (tat si !rept cateva %ile in sir a tot somat !irectia Istorie ,oderna sa acorde un
avi% po%itiv pentru reeditarea monstruoasei carti a celebrului# :asile (tati - Istoria
,oldovei#. !e &iecare data insa conducerea institutului primea un raspuns negativ
desi eram atentionati ca avi%ul este solicitat de conducerea )(, adica de dvs. dle !uca.
Iata inca un ca% de%gustator care demonstrea%a pana unde poate a.unge o relatie a unui
presedinte de )cademie cu regimul comunist.
-at priveste volumul $epublica ,oldova. Editie enciclopedica# pe care dvs. il apreciati
ca pe un eveniment stiinti&ic si cultural de e1ceptie# trebuie sa recunoastem ca a &ost
din pacate compromis tot din cau%a lipsei de verticalitate a dvs. dle !uca care ati
admis ca acelasi :. (tepaniuc sa cen%ure%e te1tele mai multor autori in special ale
colegilor mei cu re&erire la compartimentele de istorie si i-ati e1pus si pe ei de o
maniera de%gustatoare. (i dupa toate acestea culmea impertinentei aveti doar cuvinte
&rumoase despre :. (tepaniuc cica acesta a purtat respect savantilor nu a mani&estat
niciodata lipsa de bun-simt# sau sa &i indra%nit sa va dea indicatii.
(i acum cateva cuvinte despre e&ectele miraculoase# ale restructurarilor# duco-
stepaniuc'iste din cadrul )cademiei. :oi invoca e1emplul Institutului de Istorie. Pana la
marile re&orme# conducerea Institutului de Istorie al )(, era &ormata doar din doua
persoane: directorul si secretarul stiinti&ic. !upa isprava# celor doi si cuplarea
Institutului de Istorie cu specialisti in drept noua strutocamila# dispune tocmai de
sapte se&iJ
0rmea%a episodul cel mai incitant - cel despre cum dvs. dle !uca si ec'ipa din prea.ma
dvs. dramaluieste banul public. -ele doua 'otarari ale -urtii de -onturi publicate in
,onitorul 4&icial# al $epublicii ,oldova 6nr. 5; din D0.9I.200; ,onitorul 4&icial#
nr. *+?-*+; din 200; si nr. *; din 0?.0;.200+ ,onitorul 4&icial# nr. **;-**9 din 200+7
scot in evidenta multiple e1emple de incalcari cu caracter &inanciar cu re&erire la
reparatia blocului central si la constructia Liceului si a 0niversitatii )cademiei de (tiinte
a ,oldovei.
)ceasta ne serveste in calitate de temei sa supunem indoielilor corectitudinea
gestionarii altor cateva sute de milioane de lei pentru reali%area acestor si altor
obiective pe alte santiere# mai mult sau mai putin intemeiate sau unele deloc
intemeiate. -onstructia gardului de metal pe temelie de piatra si ciment de cca D m
inaltime - un adevarat %id c'ine%esc# in .urul mai multor edi&icii ale )cademiei c'iar ca
nu-si are nicio .usti&icare in actualele conditii de cri%a economica.
=inand cont de toate aceste circumstante consideram necesar sa sesi%am organele
abilitate ale statului asupra necesitatii e&ectuarii unor controale privind corectitudinea
gestionarii banului public si investigarii modului in care conducerea )cademiei de
(tiinte a gestionat in ultimii cativa ani peste doua miliarde de lei din bugetul statului.
-u tru&ie si cu aere de mare savant ati remarcat dle !uca ca sunteti criticat de un
oarecare# istoric. Eu inteleg ca sunteti vorba lui !ragos :icol 4mul cel 5ou ce a
3/
descalecat din saua istoriei la Portile Imperiului :esnicI intors cu &ata spre 5emurire#
si pe deasupra mai sunteti si aripa de sub camasa stiintei europene din tara noastra#
6ve%i revista )Bademos# nr. *6A7 200;7 dar &iti de acord nu sunteti nici 4mul cel
,odest nici 4mul cu "un (imt nici c'iar 4mul la Locul Potrivit. Este adevarat ca
detineti atatea titluri si grade stiinti&ice cate ar &i su&iciente pentru o institutie intreaga.
!ar din cate cunosc sunteti un colectionar cu de-a sila de titluri onori&ice.
Imi spunea un prieten din $omania rectorul unei 0niversitati academician adevarat
recunoscut pentru opera sa nu unul de paie ca nu mai avea pur si simplu scapare de
dvs. care i-ati cersit saptamani in sir un titlu de !octor 8onoris -ausa. 5u cunoastem
in ba%a caror merite ati obtinut titlul de membru de onoare al )cademiei $omane asta
mai putin contea%a. !upa episodul de%gustator cu activitatea asa-numitei -omisii !uca
care a promovat niste manuale ticaloase se pare ca ar &i ca%ul sa vi se retraga acest titlu.
5u-l meritati dle !uca ca de alt&el si postul de presedinte al )cademiei de (tiinte pe
care ati trans&ormat-o impreuna cu sotia si toate rubedeniile dvs. intr-un semeinii
podread#.
Un articol de:
Copyright 2006 - 2014 eprod!cerea total" #a! par$ial" a materialelor nece#it" acord!l %n #cri# al &!blica$iei &eriodice '()&U*
+, +()(N,-./

31
32
Academicianul ./eorg/e %uca a fost desemnat de ,evista 0)#$magazin
'1mul anului 2013
2/14-/2-/3
http://asm.md/inde3.phpS'oYnoutatiZdetalii[nY5258[newZlan'ua'eY/

!cademicianul &heor'he (uca a *ost desemnat de +evista ,@P-ma'a.in 1Hmul
anului 2/13: pentru tiin#). (ecernarea premiului a avut loc 0n cadrul unei 'ale de
premiere% la 3/ ianuarie curent. 4lasamentul a *ost repre.entat de cele mai active
personalit)#i din domeniile politicii% business-ului% mana'ementului% tiin#ei% s)n)t)#ii%
culturii% mass-media etc.
-ntrebat *iind care este semni*ica#ia premiului acordat% acad. &heor'he (uca%
preedintele !"$ consider) c) acest premiu nu este doar meritul s)u. 1Premiul
acordat este meritul cumulativ al !cademiei de "tiin#e a $oldovei% al comunit)#ii
tiin#i*ice din +epublica $oldova% al per*orman#ei *iec)rui cercet)tor% al *iec)rui
laborator i centru de cercetare% dar i al 'rupurilor de savan#i care au intrat 0n
competi#ie na#ional) i interna#ional) i au c9ti'at:% a remarcat acad. &heor'he
(uca. 6otodat)% academicianul a speci*icat c) acesta este% deopotriv)% o recunoatere
din partea societ)#ii a schimb)rilor care se produc 0n comunitatea tiin#i*ic) din
+epublica $oldova. Hr% ob#inerea acestui premiu este o dovad) pertinent) c) vectorul
de de.voltare a tiin#ei na#ionale este corect.
-n conte3tul per*orman#elor% pentru care s-a *)cut remarcat% preedintele !"$ a
preci.at c) de<a de doi ani comunitatea tiin#i*ic) na#ional) este asociat) la spa#iul
european de cercetare% *iind prima #ar) din cadrul Parteneriatului Dstic care a reuit s)
ob#in) aceleai drepturi ca i statele membre ale ;D. ;n re.ultat deloc de ne'li<at a
*ost aprobarea de c)tre &uvern a 5trate'iei 1$oldova 4unoaterii 2/2/:% ca una
dintre condi#iile obli'atorii de conlucrare durabil) cu ;niunea Duropean)% iar 0n
timpul cel mai apropiat% la 4hiin)u% la !cademia de "tiin#e a $oldovei% va avea loc
lansarea o*icial) a Pro'ramului 4adru 1Hri.ont 2/2/:.
(ac) vorbim de aspectul economic al acestor per*orman#e% acesta a *ost conturat prin
investi#ii *)cute de mediul privat 0n cercetare% a subliniat preedintele !"$. $ai
mult% 0ntr-un an deloc simplu pentru tiin#) i comunitatea tiin#i*ic)% cum a *ost 2/13%
s-a reuit atra'erea unei co*inan#)ri a proiectelor de 3/T din partea mediului de
a*aceri.
6otodat)% preedintele !"$ a relevat c)% comunitatea tiin#i*ic) a demonstrat i
e3celen#) tiin#i*ic)% reali.9nd proiecte de mare valoare de perspectiv). Printre
acestea a remarcat modelul unei 'enera#ii de calculatoare% ba.ate pe *unc#ionalitatea
celulei% reali.at de @nstitutul de $atematic) i @n*ormatic) al !"$. H alt) reali.are
care merit) a *i men#ionat) este de.voltarea unei noi vi.iuni de utili.are a
medicamentelor% e*ectuate de o echip) de cercet)tori din cadrul @nstitutului de 4himie
al !"$ i ;niversit)#ii de 5tat din $oldova% aplic9nd tiin#ele nanotehnolo'ice care
permit noi abord)ri a bolilor de tuberculo.) i% 0n perspectiv)% de cancer. !si'urarea
*unc#iei socio-culturale a constituit o prioritate constant) a comunit)#ii tiin#i*ice
na#ionale. Hri'inalitatea cercet)rilor pentru acest se'ment este redat) de studiul
*enomenelor literare si *olclorice 0n conte3tual inte'r)rii europene% reali.at 0n cadrul
@nstitutului de Ailolo'ie al !"$% sub e'ida academicianului $ihai 4impoi.
"i dac) la politicieni% pentru a c9ti'a simpatia contea.) promisiunea *)cut)% la
oamenii de a*aceri G ci*rele% la personalit)#ile din cultur) G cuv9ntul i crea#ia%
valoarea pentru omul de tiin#) este cunoaterea.
!cad. &heor'he (uca a e3primat onoarea de a se 0nvrednici de premiul 1Hmul
33
anului: pentru tiin#)% prin aceasta *iind pus) 0n valoare cunoaterea. 1"tiin#a este
cunoaterea or'ani.at):% spunea c9ndva *iloso*ul @mmanuel Iant. +aport9nd aceast)
a3iom) la realit)#ile de a.i% societatea trebuie s) repre.inte un con'lomerat or'ani.at
de intelectuali care utili.ea.) tiin#a ca un motor de a mer'e 0nainte. (omnia 5a a
reiterat validarea ideii c) tiin#a nu e o problem) 0n ca.ul #)rii noastre% ci o parte a
solu#iei pentru de.voltarea de mai departe.
Preedintele !"$ a e3primat mul#umiri tuturor cititorilor ,@P-ma'a.in% care l-au
votat% contienti.9nd importan#a promov)rii cunoaterii% prin aceasta acord9nd
prioritate tiin#ei.
Du'enia 6o*an%
4entrul $edia al !"$

4u privire la prelungirea termenului de prezentare a proiectelor pentru
4oncursul )nternaional
2/14-/2-/5
-n le')tur) cu condi#iile meteo ne*avorabile% preedintele !"$% acad. &heor'he (uca
a dispus prelun'irea termenului de pre.entare a proietelor pentru 4oncursul
@nterna#ional \$onumentul =imbii +om9ne\ p9n) la E *ebruarie 2/14.
(ispo.i#e
4entrul $edia al !"$
http://asm.md/S'oYnoutatiZdetalii[nY5253[newZlan'ua'eY/
34
4ercettorii germani i moldoveni 5 punte ntre istorie i prezent
20*?-02-0;
'ttp://asm.md/=goMnoutatiNdetalii<nM59A;<neFNlanguageM0

PreOedintele )H, acad. G'eorg'e !uca a avut la ? &ebruarie curent o Pntrevedere cu )mbasadorul
Germaniei Pn $epublica ,oldova ,att'ias ,eQer la iniRiativa preOedintelui Parlamentului Igor
-orman. Sn vi%ita (a la )H, diplomatul a &ost PnsoRit de doi cercetGtori din Germania unul dintre ei
&iind dr. 0te (c'midt autor al cGrRii 5emRii Pn "asarabia#.
!in partea )cademiei de HtiinRe a ,oldovei la Pntrevedere au &ost pre%enRi prim-vicepreOedintele )H,
acad. Ion 3ig'ineanu directorul -entrului de Proiecte InternaRionale dr. Lidia $omanciuc directorul
interimar al !irecRiei $elaRii E1terne a )H, :iorica (tur%a.
Sn cadrul dialogului E1celenRa (a a relatat despre iniRiativa preOedintelui Parlamentului $epublicii
,oldova Igor -orman de a organi%a PmpreunG cu )cademia de HtiinRe a ,oldovei Oi )mbasada
Germaniei Pn $epublica ,oldova o con&erinRG OtiinRi&icG dedicatG marcGrii a 200 de ani de la c'emarea
pe teritoriul &ostei "asarabiei a nemRilor pentru a de%volta agricultura. CGcTnd trimitere la relaRiile
OtiinRi&ice Oi de prietenie &oarte bune ale Germaniei cu $epublica ,oldova Oe&ul misiunii diplomatice a
e1primat doleanRa de a marca acest eveniment PmpreunG iar )cademia de HtiinRe va .uca un rol &oarte
important Pn organi%area acestui eveniment.
!iplomatul german a preci%at cG evenimentul respectiv va prile.ui o suitG de mani&estGri preconi%ate
pentru Pnceputul lunii mai 20*?. Pe lTngG con&erinRa OtiinRi&icG de douG %ile se plani&icG organi%area
unei e1po%iRii care va re&lecta aspectul istoric al nemRilor basarabeni cu tema 0rme germane Pn
$epublica ,oldova U tradiRie Oi moderni%are *+*?-20*?#. 4 parte a e1po%iRiei va &i dedicatG oraOului
-'iOinGu.
-Tt priveOte tematica OtiinRi&icG Oi economicG acestea vor &i elucidate Pn cadrul con&erinRei care va servi
drept punte Pntre istorie Oi pre%ent. Sn cadrul con&erinRei vor &i pre%entate rapoarte ale cercetGtorilor
germani Oi moldoveni despre istorie relaRiile economice actuale care s-au stabilit Pntre ,oldova Oi
Germania. !e asemenea va avea loc pre%entarea lucrGrii despre nemRii basarabeni - cartea doamnei dr.
0te (c'midt Oi proiectarea unui &ilm documentar. Evenimentele vor avea loc la -'iOinGu Oi au menirea
de a aminti despre moOtenirea istoricG comunG moldo-germanG.
Sn conte1tul celor discutate preOedintele )H, a propus ca sG &ie creat un comitet organi%atoric al
con&erinRei Pn componenRa cGruia sG &ie incluse persoane responsabile din cadrul )cademiei de HtiinRe a
,oldovei )mbasadei Germane Parlamentului $epublicii ,oldova. -o-preOedinte al comitetului din
partea )H, a &ost propus acad. Ion 3ig'ineanu prim-vicepreOedinte al )H,.
!iplomatul german a mulRumit preOedintelui )H, pentru timpul o&erit acestor discuRii Oi pentru
sugestiile propuse vi%avi de organi%area acestui eveniment important atTt pentru partea germanG cTt Oi
cea moldavG.
Eugenia 3o&an
-entrul ,edia al )H,
35
!elicitare cu prile(ul desemnrii cu titlul 661mul anului 2013 pentru tiin
oferit de revista 0)# -agazin
2/14-/2-/E
5timate (omnule Preedinte al !"$%
-n numele ;niversit)#ii de 5tat de $edicin) i Aarmacie :?icolae 6estemi#anu: avem
onoarea i deosebita pl)cere de a ,) adresa cele mai sincere *elicit)ri cu prile<ul
desemn)rii cu titlul OOHmul anului 2/13: pentru tiin#)% o*erit de revista ,@P $a'a.in%
titlu% care repre.int) e*orturile depuse de (umneavoastr) 0n promovarea tiin#ei. -n
acest conte3t% un loc aparte 0i revine iscusin#ei cu care reui#i s) 'estiona#i !cademia
de "tiin#e a $oldovei - institu#ie de importan#) deosebit) pentru #ara noastr).
!nul 2/13 a *ost un an bene*ic pentru !cademia de "tiin#e a $oldovei. (espre
aceasta denot) premiul pentru reali.)ri remarcabile 0n domeniul inte'r)rii europene%
asocierea #)rii noastre la al aptelea Pro'ram 4adru% un suport relevant pentru ca
savan#ii moldoveni s) participe la proiecte interna#ionale% inclusiv Pro'ramul 4adru
OOHri.ont 2/2/:.
!linierea comunit)#ii tiin#i*ice na#ionale la spa#iul european de cercetare este una din
misiunile pe care le-a#i reali.at cu succes% +epublica $oldova *iind prima #ar) din
cadrul Parteneriatului Dstic% care a reuit s) ob#in) aceleai drepturi ca i statele
membre ;D 0n acest domeniu.
&ra#ie pro*esionalismului (umneavoastr)% perseveren#ei i tenacit)#ii a#i devenit un
adev)rat mentor pentru cole'ii din comunitatea academic) i un e3emplu demn de
urmat. 6actul mana'erial% spiritul inovator% sociabilitatea% capacitatea de anali.) i
sinte.) sunt principalele calit)#i care ,) *ac remarcat.
,) suntem pro*und recunosc)tori pentru suportul acordat ;niversit)#ii 0n toate
ini#iativele noastre% dar i pentru sus#inerea necondi#ionat) a tinerilor cercet)tori.
-n acest conte3t% mult stimate (omnule academician% v) ur)m mult) s)n)tate%
0mpliniri i putere de munc). 5) v) bucura#i de noi reali.)ri 0n activitatea pe care o
des*)ura#i% iar reuitele (umneavoastr) s) *ie apreciate i de viitoarele 'enera#ii.
4u deosebit respect i alese considera#ii%
@on !babii%
pro*. univ.% dr. hab. med.% academician al !"$

http://asm.md/S'oYnoutatiZdetalii[nY52E1[newZlan'ua'eY/
36
Centrul de pres
Printable version
/ /
>ntre1ederea mini#tr!l!i delegat pentr! rom?nii de pret!tindeni, Cri#tian +a1id c! :heorghe
+!ca, &re0edintele -cademiei de 8tiin$e din ep!blica )oldo1a
'ip:
4omunicat de pres6
+ata:
0+!11!201(
Ministrul dele1at pentru romEnii de pretutindeni, 4ristian 0avid a avut ast6"i, + noiembrie 201(, o ;ntElnire cu
Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e din -epublica Moldova, C#eor1#e 0uca 7i /mbasadorul -epublicii Moldova ;n
-omEnia, Iurie -eni56!
>n cadrul ;ntrevederii, o'icialii au discutat despre priorit65ile a1endei europene a -epublicii Moldova! Ministrul dele1at
pentru romEnii de pretutindeni, 4ristian 0avid a rea'irmat sus5inerea pentru para'area celor dou6 acorduri & /cordului
de /sociere 7i /cordul de Fiber 2c#imb /pro'undat 7i 4uprin"6tor -epublica Moldova < )E, cu oca"ia 2ummit&ului
Parteneriatului Estic de la Vilnius 7i pentru semnarea acestora cEt mai curEnd posibil! 0e asemenea, a salutat ampla
mani'estare Pro&European6 de duminic6, ( noiembrie de la 4#i7in6u, lucru ce demonstrea"6 voin5a cet65enilor
-epublicii Moldova de a 'i mai aproape de )niunea European6!
Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e din -epublica Moldova, C#eor1#e 0uca a pre"entat, cEteva dintre proiectele
maore ;n domeniul cercet6rii, 7tiin5ei 7i inov6rii 7i a subliniat c6 -epublica Moldova a ;nre1istrat re"ultate deosebite
;n aceste domenii! 0e asemenea, Pre7edintele /cademiei de la 4#i7in6u a subliniat c6 o prioritate strate1ic6 a
activit65ii /cademiei o repre"int6 de"voltarea 7i consolidarea rela5iilor 7tiin5i'ice interna5ionale, ;ntre5inerea raporturilor
bilaterale cu academiile de 7tiin5e 7i or1ani"a5iile 7tiin5i'ice din di'erite state!
Ministrul dele1at pentru romEnii de pretutindeni, 4ristian 0avid, a reiterat spriinul pentru nevoia de cooperare
bilateral6 ;n domeniul proiectelor de cercetare 7tiin5i'ice, care promovea"6 valorile 7tiin5i'ice 7i culturale pe plan
na5ional 7i interna5ional 7i pre16tesc cadre 7tiin5i'ice de ;nalt6 cali'icare!

http://www.mae.ro/node/22228
3E
Gheorghe Duca: "Nu exist loc de trg privind Limba Romn!" !ocial
"urnal#md
\?u e3ist) loc de t9r' privind =imba +om9n)L\. !*rima#ia a *ost *)cut) de
preedintele !cademiei de "tiin#e a $oldovei% academicianul &heor'he (uca% 0n
cadrul 4on*erin#ei tiin#i*ice interna#ionale% consacrate celei de-a E5-a aniversare de la naterea
poetului &ri'ore ,ieru. ,ede#i mai <os discursul inte'ral al preedintelui !"$% &heor'he (uca:
M-nc) 0n timpul vie#ii% atunci c9nd poetul &ri'ore ,ieru intra 0ntr-o sal) 0n care-l ateptau *ie
copiii% adic) albinu#ele na#iunii% *ie #)ranii% scriitorii% pro*esorii sau academicienii% toat) lumea se
ridica 0n picioare% cinstindu-i personalitatea% aa precum se cuvine unui creator atins de aripa
'eniului. 6recut 0n venicie% *iind de<a unul din inelele 4oloanei @n*initului% &ri'ore ,ieru este
mai mult dec9t oric9nd aici% cu noi% i v) ro'% s) ne ridic)m pentru a-i saluta pre.en#a vie pe
!leea 4lasicilor% Droilor i $artirilor ?eamuluiL
5unt mai bine de doi ani din .iua 0n care% 0n aceast) 5al) !.urie a elitei intelectuale de la
4hiin)u% a r)sunat un clopot - 6estamentul pentru urmai ai poetului &ri'ore ,ieru: M=imba
+om9n) G oastea noastr) na#ional):. -n acel 6estament cu valoare de mani*est cultural i civic%
devenit 0ntre timp un document istoric% &ri'ore ,ier men#iona:
M!dunarea &eneral) !nual)% din 28 *ebruarie 1226% a !cademiei de "tiin#e a $oldovei con*irm)
opinia tiin#i*ic) ar'umentat) a specialitilor *ilolo'i din +epublic) i de peste hotare% aprobat)
prin Cot)r9rea Pre.idiului !"$ din 2 septembrie 1224% potrivit c)reia denumirea corect) a limbii
de stat 7o*iciale8 a +epublicii $oldova este =imba +om9n):. 5)rut m9na tuturor academicienilor
i specialitilor *ilolo'i care au semnat o asemenea declara#ie. Da 0mi ad9ncise m9ndria c) *ac
parte i eu din cei care vorbesc i scriu rom9nete:.
?u cred c) e3ist) 0n aceast) sal) savant sau om ataat de tiin#a% cultura i valorile sacre ale
na#iunii noastre% care nu s-ar sim#i m9ndru de aceast) apreciere. (in anul 1282 G 5crisoarea celor
66 scriitori i lin'viti - i p9n) 0n pre.ent% 0n ciuda tuturor presiunilor de ordin politic% !cademia
de "tiin#e a $oldovei a *ost mai mult dec9t principial)% men#in9ndu-i neclintit po.i#ia privind
limba vorbit) de popula#ia din st9n'a Prutului. ?u e3ist) dou) adev)ruriL D3ist) un sin'ur adev)r
tiin#i*ic G =@$B! +H$]?^L -n acest sens% dup) 2/ de ani de discu#ii sterile i ridicole% nu
e3ist) loc de t9r' i interpretare. -ndemn)m politicienii secolului __@% m)car de dra' de marele
nostru poet &ri'ore ,ieru% care ne unete% s) mani*este 0n#elepciune i s) nu se aventure.e 0n
discu#ii inutile privind limba i istoria neamului% or% aceste subiecte #in e3clusiv de competen#a
savan#ilor i nu pot *ace% sub nicio *orm)% obiectul unui re*erendumL
&ri'ore ,ieru nu a *ost numai poet. Dl a *ost i om politic 0ntr-o perioad) crucial) pentru istoria
secolului __ G c)derea comunismului de tip sovietic. (ar interesul politic al lui era unul
na#ional% el n-a renun#at la adev)r i la poporul s)u. &ri'ore ,ieru va r)m9ne 0n istorie nu numai
ca un mare poet% ci i ca un model de demnitate uman)% de inte'ritate intelectual)% de om politic
cu probitate moral). &ri'ore ,ieru a spus ce a avut de spus at9t pe vremea sovietic)% c9t i
ulterior% spre deosebire de unii cole'i .'omotoi ca butoiul 'ol% c)rora nici dup) O82 nu le-a sur9s
talentul% pentru c) nu au avut nimic Mdisident: 0n sertareJ Filele trecute am r)mas impresionat
de o declara#ie a D. 5.% domnul Dmil 4onstantinescu% *)cut) la postul de televi.iune >;+?!= 6,:
M;n om politic se '9ndete la electorat. ;n om de stat se '9ndete la istoria poporului s)uJ:.
4red c) este un mesa< *oarte 0n#elept% adresat oamenilor politici i de stat de la 4hiin)u% inclusiv
0n ceea ce privete atitudinea lor *a#) de oamenii de tiin#) i cultur) din +epublica $oldova%
nedrept)#i#i de-a lun'ul vremii% la *el ca i poetul-le'end) &ri'ore ,ieru.
38
?imeni nu dorete s) vorbeasc) despre &ri'ore ,ieru la timpul trecut...
4u toate c) prin clepsidra vremii s-a scurs de<a un an de .ile de la trecerea la (omnul a marelui
poet-martir% la 4hiin)u nimeni nu dorete s) vorbeasc) despre &ri'ore ,ieru la timpul trecut% ca
dovad) c) poporul nostru l-a nemurit% l-a eterni.at 0nc) 0n timpul vie#ii i nu va putea concepe
niciodat) c) &ri'ore ,ieru nu mai este printre noi.
Pentru noi% cei din actuala +epublica $oldova% &ri'ore ,ieru este mai mult dec9t un poet% el este
un preot% un lider spiritual al neamului% care a predicat o via#) 0ntrea') lumina cuv9ntului i a
adev)rului% redetept9ndu-i semenii r)t)ci#i% care aveau un trecut istoric mutilat% arestat 0n arhive
sub .eci de lac)te% 0mpucat 0n inima *iin#ei na#ionale.
=a *el ca i 0ntrea'a rom9nime% pe care &ri'ore ,ieru a 'lori*icat-o% nu pot s) cred nici eu c)
poetul a plecat pentru totdeauna de-acas). -l vom atepta mereu% la *el precum &ri'ore ,ieru i-a
ateptat toat) via#a tat)l% ca s) se 0ntoarc) de la r).boi. !m r)mas cu un mare 'ol 0n su*let% am
r)mas or*ani de un p)rinte spiritual. P)cat c) &ri'ore ,ieru nu a a<uns s) vad) .orii libert)#ii 7re8
adui 0n $oldova de t9n)ra 'enera#ie% inclusiv de *iul s)u 4)lin ,ieru% care% dup) accidentul *atal
al tat)lui% s-a implicat 0n via#a politic) pentru a continua cau.a na#ional) i a duce la cap)t 1ce n-a
dovedit nici tataJ:.
?u avem moarte cu tine nimic
?ici m)car nu te ur9m...
(ar ce-ai *ace tu i cum ar *i%
(e-ai avea un poet ca &ri'ore ,ieru
"i-acesta ar muriSL
&ri'ore ,ieru ne-a iubit pe to#i% noi nu l-am iubit 0ndea<uns.
&ri'ore ,ieru s-a sacri*icat pentru poporul s)u% noi nu i-am r)spuns 0ndea<uns.
!cum e de datoria noastr) s) nu ne cru#)m *or#ele pentru a-i mul#umi% pentru a-l cunoate
pro*und i a-l *ace cunoscut lumii% iar pentru aceasta nu e su*icient ca 0n coli i biblioteci s)
a<un') doar numele i tablourile cu chipul s)u.
4u re'ret% constat c) unii dintre cole'ii s)i 0l invidia.) pe &ri'ore ,ieru chiar i dup) moarte%
ne'9ndu-i talentul% martira<ul i sacri*iciul 0n lupta pentru limba rom9n) i idealurile na#ionale.
?u este bine% *ra#ilorL !a de.bina#i i r)ut)cioi nu vom reui s) *acem nimic nici pentru tiin#)%
nici pentru cultur)% nici pentru ideeL "tia ce tia mult p)timitul &ri'ore ,ieru% atunci c9nd scria:
1doi copii 0ncap 0n bra#ele mamei i doi *ra#i nu 0ncap 0ntr-o #ar)J:.
!cademia de "tiin#e a $oldovei 0i continu) 0ns) drumul s)u% indi*erent de atacuri... ,om 0nm9na
ast).i Premiul ?ominal &ri'ore ,ieru% instituit 0nc) la 12 ianuarie 2//2. (e asemenea% vom lansa
ast).i volumul mono'ra*ic &ri'ore ,ieru G Poetul% ap)rut la editura "6@@?N!% 0n presti'ioasa
colec#ie 1!cademica:.
Nin s) v) anun# c)% la ini#iativa noastr)% Premiul ?ominal &ri'ore ,ieru va *i% 0ncep9nd cu anul
2/1/% un premiu comun al !cademiei de "tiin#e a $oldovei i al !cademiei +om9ne. -ntr-un an%
acest presti'ios Premiu se va acorda pentru crea#ie% iar 0n urm)torul an G pentru cercetare.
!cademia de "tiin#e a $oldovei anun#)% totodat)% c9teva dintre proiectele sale pentru anii 2/1/-
2/12% mi.9nd i pe concursul &uvernului +epublicii $oldova:
editarea operelor complete 7poe.ie% publicistic)% cu'et)ri8 ale poetului &ri'ore ,ieruK
32
traducerea lor 0n cel pu#in trei limbi de circula#ie interna#ional): en'le.a% *rance.a i 'ermana
7opere care *or *i distribuite% inclusiv de ambasadele noastre i de repre.entan#ii diasporei
rom9neti8K
di'itali.area% cu concursul noii conduceri a +adiotelevi.iunii ?a#ionale% a 0nre'istr)rilor
audio/video cu &ri'ore ,ieru din Aondul de !ur% pentru secole 0nainteK
instituirea anual) a unei burse pentru tinerii doctoran.i din str)in)tate% care doresc s) vin) la
4hiin)u% s) 0nve#e limba rom9n)% s) cercete.e *enomenul literar/cultural rom9nesc de aici i s)
promove.e 0n #ara lor 7i nu numaiL8 opera poetului &ri'ore ,ieru.
Nin9nd cont de *aptul c) &ri'ore ,ieru nu mai apar#ine doar *amiliei ,ieru% ci 0ntre'ii na#iuni% m)
obli' ca% 0n calitatea mea de preedinte al !cademiei de "tiin#e a $oldovei% s) *ac tot ceea ce 0mi
st) 0n putere pentru ca marele maestru al meta*orei - &ri'ore ,ieru% poet al maternit)#ii% unic 0n
lume% s)-i ocupe locul bine meritat l9n') poetul tutelar $ihai Dminescu i nu numai 0n coli sau
biblioteci...
(umne.eu s)-l odihneasc) cu (rep#ii pe poetul la modul absolut &ri'ore ,ieru% iar noi s) tr)im
i% prin *aptele noastre% s)-l 0nvenicim ca pe 1cel mai iubit dintre p)m9nteni:.
http://www.jurnal.md/ro/news/gheorghe-duca-nu-exista-loc-de-targ-privind-limba-romana-
180610/
4/
G'eorg'e !uca despre deci%ia --: Este o
victorie a adevGrului#
6 0ecember 201( 12:,+ ;n H tiri $ nici un comentariu
#ttp:$$tribuna!md$201($12$06$1#eor1#e&duca&despre&deci"ia&cc&GE2G80G9Eeste&o&victorie&a&adevarului
GE2G80G90$
&re0edintele -cademiei de =tiin,e a )oldo1ei, academician!l :heorghe +!ca con#ider" c" deci7ia C!r$ii
Con#tit!$ionale, prin care limba roman" e#te rec!no#c!ta drept limba o=iciala %n ep!blica )oldo1a, e#te o
1ictorie a ade1"r!l!i2
0up6 cum transmite ?-IH)N/, cu re'erire la comunicatul de pres6 al /HM, C#eor1#e 0uca a adresat 'elicit6ri
4ur;ii 4onstitu5ionale, dar 7i pe pre7edintele acesteia, /le=andru ?6nase!
APentru mine 7i, dar 7i pentru ;ntrea1a comunitate academica, aceasta deci"ie este 'oarte pl6cuta, este o victorie a
adev6rului, nu doar 7tiin5i'ic, dar 7i umanB, a declarat pre7edintele /8M!
/cademicianul a preci"at ;ns6 c6 Asubiectul dat nu este unul nea7teptat, deoarece anterior /cademia de 8tiin5e a
Moldovei s&a e=pus 'ranc asupra acestei probleme, adoptEnd o declara5ie, prin care a 'ost con'irmat6 opinia 7tiin5i'ic6
a speciali7tilor 'ilolo1i, potrivit c6reia limba literar6 ;n -epublica Moldova este limba romEn6B!
C#eor1#e 0uca mai spune c6, recent a men5ionat c6 valoarea speculativa a problemei limbii ;n -epublica Moldova
s&a diminuat semni'icativ, iar ast6"i, ea este utili"at6 7i promovat6 de mar1inali 7i de cei care nu cunosc 7i nu vor s6
cunoasc6 limba 56rii noastre!
Cristina $endea
41
Con%erin&a 'tiin&i%ic la ()*: Grigore +ieru la ,- de ani
February 1!
1@:012010
http://www.moldova.org/con"erinta-stiinti"ica-la-asm-grigore-vieru-la-#!-de-ani-$061%%-rom/
2Emb6t6, la 1( 'ebruarie curent, ;n incinta /cademiei de 8tiin5e a Moldovei, 7i&a 5inut lucr6rile 4on'erin5a
7tiin5i'ic6 interna5ional6 cu 1enericul Sunt iarb, mai simplu nu pot fi, consacrat6 anivers6rii a +,&a de la
na7terea poetului academician Cri1ore Vieru, 0octor Ionoris 4au"a al /8M! Mani'estarea s&a ;nscris ;n
suita de evenimente 7tiin5i'ice 7i culturale, or1ani"ate la nivel na5ional 7i interna5ional de "iua na7terii
poetului!
>n cuvEntul s6u inau1ural acad! C#eor1#e 0uca, pre7edintele /8M, a subliniat semni'ica5ia acestui
eveniment pentru 7tiin5a 7i cultura noastr6 na5ional6, men5ionEnd c6 acum doi ani, ;n aceast6 2al6 /"urie
a elitei intelectuale de la 4#i7in6u, a r6sunat ca un clopot < Testamentul pentru urmai, rostit de poetul
Cri1ore Vieru: JFimba -omEn6 < oastea noastr6 na5ional6B! /cel Testament cu valoare de mani'est
cultural 7i civic a devenit ;ntre timp un document istoric!
Cri1ore Vieru, ;n accep5ia vorbitorului, nu a 'ost numai poet! El a 'ost 7i om politic ;ntr&o perioad6 crucial6
pentru istoria secolului KK < c6derea comunismului! 0ar, interesul lui politic era unul naional 7i nu l&a
determinat s6 renun5e la adev6r 7i la poporul s6u! Cri1ore Vieru va r6mEne ;n istorie nu numai ca un
mare poet, ci 7i ca un model de demnitate uman6, de inte1ritate intelectual6, de om politic cu probitate
moral6!
>n semn de ;nalt6 apreciere 7i recuno7tin56 a ceea ce a '6cut poetul ;n via56, a 'ost anun5at ;n continuare
momentul 'estiv de ;nmEnare a Premiului nominal ACri1ore VieruB, instituit acum un an de /cademia de
8tiin5e! Primul laureat a devenit dr! #ab! Vasile Ha#naru, director interimar al Institutului de 3ilolo1ie al
/!8!M!, pentru mono1ra'ia Elemente de semasiologie romn# Misiunea onorabil6 de ;nmEnare 7i
'elicitare a proasp6tului laureat i&a revenit dlui Mi#ai C#impu, Pre7edintele -epublicii Moldova, care, la
rEndul s6u, a adus un oma1iu poetului, omului de cultur6 7i cet65eanului Cri1ore Vieru!
>n cadrul con'erin5ei cercet6torii 7tiin5i'ici 7i&au pre"entat comunic6rile, raportate la activitatea 7i crea5ia
literar6 a scriitorului oma1iat: Funcia poetic a polisemiei n poezia lui Grigore Vieru < dr! #ab! Vasile
Ha#naruL Simbolurile naturale n poezia lui Grigore Vieru acad! Mi#ai 4impoiL !esa" de salut, dar cu
re'erin5e udicioase la opera poetului dr! pro'! univ! C#eor1#e 4#ivu, 2ec5ia de 3ilolo1ie a /cademiei
-omEneL Grigore Vieru# mesagerul generaiei mele dr! Nina 4orcinsc#i!
Vom 'ace doar o sin1ur6 re'erin56 la ultima comunicare, cea a dr! Nina 4orcinsc#i, director interimar al
4entrului de Fiteratur6 7i 3olclor al Institutului de 3ilolo1ie al /8M, care a e=pus o vi"iune nea7teptat6 a
1enera5iei sale 'a56 de Cri1ore Vieru: $oetul ne%a condus pn la matricea neamului, s&a con'esat tEn6ra
cercet6toare, ne%a dez&luit esenele care ne compun i n care ne regsim unitari, desctuai de
comple'e identitare i desc(ii ctre alte lumi) * inut s ne repete c patriotismul nu ine de mode i nu e
demodat s fii patriot i s%i iubeti neamul i limba n care e'iti) Generaia mea i%a nsuit aceast
lecie, c(iar dac muli reprezentani nu au putut a"usta organicismul &ierean dorinei de globalizare i l%au
"udecat pe poet pentru ancorare n tradiie)
@ voce proasp6t6 de copil, dar destul de 'erm6 7i convin16toare, a r6sunat de la tribuna con'erin5ei <
4e"ara&Elena Polisca, elev6 ;n clasa a IK&a a Ficeului AMi1uel de 4ervantesB, care a venit ;n aceast6 "i la
/cademie, ;n numele liceenilor, cu un mesa de dra1oste 7i admira5ie pentru poet!
>n cadrul mani'est6rii 7tiin5i'ice a 'ost lansat6 mono1ra'ia colectiv6 Grigore Vieru, poetul, ap6rut6 ;n
presti1ioasa colec5ie A/cademicaB, la >!2! Editorial&Poli1ra'ic6 A8tiin5aB! Fucrarea a 'ost pre"entat6 dr! in1!
C#eor1#e Prini, directorul acestei ;ntreprinderi, men5ionEnd c6 volumul este o carte&document, o carte&
instrument pentru cei care voi studia ;n pro'un"ime opera poetului!
Fa eveniment a participat 7i dr! ;n istorie Ion Ne1rei, viceprim&ministru, cu un cuvEnt de aleas6 apreciere a
poetului 7i adev6rului, pe care maestrul l&a rostit deplin ;n timpul vie5ii! +ou astzi ne este mai uor s
mergem pe calea bttorit de Grigore Vieru, a speci'icat o'icialul!
42
Pre"ent la mani'estare, parlamentarul 46lin Vieru, 'iul re1retatului poet, a mul5umit din partea 'amiliei sale
or1ani"atorilor acestei con'erin5e oma1iale 7i pentru impun6torul volum, lansat ;n cadrul evenimentului!


+asile .ahnaru a primit $remiul (!*
/Grigore +ieru0
Aebr!ary 1@
14:@<2010
http:11222#moldova#org1vasilebahnaruaprimitpremiulasmgrigorevieru345678rom1
/ 'ost ;nmEnat Premiul Nominal Cri1ore Vieru la prima sa edi5ie, instituit de /cademia de 8tiin5e a
Moldovei la 19 ianuarie 2009! Evenimentul s&a produs ;n cadrul 4on'erin5ei 7tiin5i'ice interna5ionale,
consacrate anivers6rii a +,&a de la na7terea poetului academician Cri1ore Vieru, ce 7i&a 5inut lucr6rile pe
1( 'ebruarie curent! 4on'orm deci"iei 4onsiliului 2uprem pentru 8tiin56 7i 0e"voltare ?e#nolo1ic6 al /8M
din 22 decembrie 2009, primul laureat al acestui presti1ios premiu, ;n valoare de (0 mii de lei, 'ost
desemnat dr! #ab! Vasile Ha#naru, director interimar al Institutului de 3ilolo1ie al /!8!M!, pentru
mono1ra'ia Elemente de semasiolo1ie romEn6! 2tudiul mono1ra'ic nominali"at repre"int6 o reali"are de
pionierat ;n 'ilolo1ia noastr6 7i e=aminea"6 multilateral tot spectrul de probleme de semantic6 le=ical6
re'eritoare la limba romEn6!
Moderator al acestei con'erin5e, acad! C#eor1#e 0uca, pre7edintele /8M, a scos la lumin6 7i alte detalii
importante cu privire la aceast6 distinc5ie academic6, instituit6 acum un an! Premiul Nominal Cri1ore
Vieru va 'i, ;ncepEnd cu anul 2010, un premiu comun al /cademiei de 8tiin5e a Moldovei 7i al /cademiei
-omEne! >ntr&un an aceast6 distinc5ie academic6 se va acorda pentru cercetare, iar ;n urm6torul an <
pentru crea5ie!
?otodat6, pre7edintele /8M a adus la cuno7tin5a celor pre"en5i 7i despre proiectele /cademiei de 8tiin5e
pentru anii 2010&2012, mi"End ;n reali"area lor 7i pe concursul Cuvernului -epublicii Moldova! >n acest
7ir de ac5iuni se ;nscriu editarea operelor complete 9poe"ie, publicistic6, cu1et6ri: ale poetului Cri1ore
VieruL traducerea lor ;n cel pu5in trei limbi de circula5ie interna5ional6: en1le"6, 'rance"6 7i 1erman6L
di1itali"area ;n cadrul -adiotelevi"iunii Na5ionale a ;nre1istr6rilor audio$video cu Cri1ore Vieru pentru
3ondul de /urL instituirea a unei burse anuale pentru tinerii doctoran"i din str6in6tate, care studia"6 la
4#i7in6u!
/mintim c6 Cri1ore Vieru a decedat acum un an un urma unui tra1ic accident rutier! 4on'erin5a 7tiin5i'ic6
interna5ional6, consacrat6 anivers6rii a +,&a de la na7terea poetului academician Cri1ore Vieru, 0octor
Ionoris 4au"a al /8M, s&a ;nscris ;n suita de evenimente 7tiin5i'ice 7i culturale, or1ani"ate la nivel
na5ional 7i interna5ional de "iua na7terii poetului!
43
9aralambie Corbu la :4 de ani
http://www.moldova.or'/haralambie-corbu-la-8/-de-ani-2/6142-rom/
Aebr!ary 1@
14:462010
4onsiliul 2uprem pentru 8tiin56 7i 0e"voltare ?e#nolo1ic6 al /8M 7i 4onsiliul 7tiin5i'ic al Institutului de
3ilolo1ie al /8M or1ani"ea"6 mar5i, la 16 'ebruarie curent, ;ncepEnd cu ora 1*!00, ;n 2ala Mic6 a /8M
9bd! 8te'an cel Mare 7i 2'Ent nr! 1, et! 2:, 4on'erin5a 7tiin5i'ic6, consacrat6 ubileului de 80 de ani de la
na7terea academicianului Iaralambie 4orbu, doctor #abilitat ;n 'ilolo1ie, pro'esor universitar, cercet6tor
7tiin5i'ic principal! /cum 1, ani, la 21 septembrie 199, pro'esorul 7i academicianul Nicolae 4orl6teanu
scria ;ntr&o dedica5ie la o carte sa discipolului Iaralambie 4orbu: A)nuia dintre cei mai ;n5elep5i 7i
cump6ta5i dintre 'o7tii mei studen5i Iaralambie 4orbu, care prin munc6 asidu6 de "i la "i a ob5inut
succese notabile ;n 7tiin5a literar6 7i 'ilolo1ic6 ;n 1eneral, publicEnd lucr6ri de presti1iu, dar care ;n acela7i
timp duce 1reaua povar6 de coordonare a activit65ii 7tiin5i'ice a tuturor socio&umanitari7tilor! >i doresc
mult6, mult6 s6n6tate 7i s6 mai publice ;nc6 multe articole 7i mono1ra'ii ;n toate domeniile pentru care
simte o adev6rat6 voca5ieB!
4on'orm pro1ramului de lucru, un cuvEnt de 'elicitare va rosti acad! C#eor1#e 0uca, pre7edintele /8M!
4ercet6torii Institutului de 3ilolo1ie vor pre"enta trei comunic6ri 7tiin5i'ice, consacrate vie5ii 7i activit65ii
oma1iatului: m! cor! Nicolae Hile5c#i < Iaralambie 4orbu < omul 7i savantul ;n vEltoarea vie5iiL dr! /la
.avadsc#i < Povara timpului 7i a cercet6riiL cerc! 7t! Pavel Halmu7 < Vasile /lecsandri ;n vi"iunea lui
Iaralambie 4orbu!
4u propriile aprecieri, m6rturii, ur6ri de bine 7i succese vin la aceast6 con'erin56 prietenii 7i cole1ii
oma1iatului de la /cademia de 8tiin5e, unde a activat ;ntrea1a via56, ;ncepEnd cu 1 septembrie 19,1 7i
pEn6 ;n pre"ent, deci aproape 60 de ani! Printre ei sunt dr! #ab! Vasile Ha#naru, director interimar al
Institutului de 3ilolo1ie al /8M, acad! /ndrei E7anu, acad! 4onstantin Popovici, acad! /le=andru -o7ca,
acad! /natol 4iobanu, dr! #ab! Elena Prus, dr! #ab! /natol Cavrilov, dr! con'! Eli"a Hote"atu, dr! Vlad
4araman!
>n cadrul mani'est6rii va avea loc lansarea c6r5ii academicianului Iaralambie 4orbu AVasile /lecsandri 7i
teatrulB, reeditat6 7i rev6"ut6, ap6rut6 pentru prima dat6 ca debut editorial ;n 1962 cu titlul 0ramatur1ia lui
Vasile /lecsandri!
.iogra%ia lui 9aralambie Corbu
4ritic 7i istoric literar, domeniul 7tiin5i'ic: literatura modern6 7i contemporan6, probleme de teorie literar6 7i
literatur6 comparat6! 0octor #abilitat ;n 'lolo1ie 919+,:, pro'esor universitar 9199,:! Membru titular al
/cademiei de 8tiin5e a Moldovei 9198*:!
N6scut la 1, 'ebruarie 19(0 ;n s! 0ub6sarii Vec#i, a"i r&nul 4riuleni! / studiat la Ficeul Industrial din
4#i7in6u 919*2<19**:, 8coala Peda1o1ic6 din 46l6ra7i 919**<19*+:, Institutul Peda1o1ic AIon 4rean16B
din 4#i7in6u 919*+<19,1:! /ctivitatea sa 7tiin5i'ic6 a ;nceput&o ;n calitate de cercet6tor 7tiin5i'ic in'erior la
Institutul de Istorie, Fimb6 7i Fiteratur6 al 3ilialei Moldovene7ti a /!8! a )!-!2!2! 919,1<19,*:! / '6cut
doctorantura la Institutul de Fiteratur6 )niversal6 AM! CorMiB din Moscova 919,*<19,+:, dup6 care a
activat ca cercet6tor 7tiin5i'ic in'erior 7i cercet6tor 7tiin5i'ic superior la Institutul de Fimb6 7i Fiteratur6 al
3ilialei Moldovene7ti 919,+<1961:L 7e' de sec5ie 91962<1988:, director al Institutului de Fimb6 7i Fiteratur6
al /!8!M! 9198*<198+:, secretar al comitetului de partid al /!8!M! 919+8<198*:, academician coordonator
44
al 2ec5iei de 8tiin5e 2ocioumane 91986<1991L 199,<2000:, vicepre7edinte al /cademiei de 8tiin5e a
Moldovei 91988<199,:!
/ cercetat 1ene"a literaturii na5ionale moderne ;n cone=iunea 7i comple=itatea curentelor 7i metodelor
literare: clasicism, romantism, realism, dar 7i, concomitent, ;n conte=t lar1 european, 'enomenele
auto#tone 'iind corelate 7i raportate la procese similare care se produceau < sincronic sau diacronic < ;n
literaturile 7i culturile europene: 'rance"6, rus6, 1erman6, en1le"6! Interdisciplinaritatea cercet6rilor
constituie o alt6 caracteristic6 a preocup6rilor sale 7tiin5i'ice! Problemele de strict6 istorie 7i critic6 literar6
sunt raportate, de re1ul6, nu numai la ri1orile esteticului ca atare, dar 7i la cele ale culturolo1iei,
sociolo1iei, 'iloso'iei, ideolo1iei! Metodele de crea5ie 7i curentele literare, interac5iunile dintre literatur6 7i
'olclor prin prisma poporaneit65ii, problema istorismului 7i continuit65ii 'enomenului artistic, corela5ia dintre
document 7i 'ic5iune ;n opera de art6, tradi5iile na5ionale 7i inter'eren5ele valorice universale ;n procesul de
crea5ie, 'actorii sociali 7i in'luen5a lor direct6 sau indirect6 asupra celor artistici 7i spirituali 97i invers:
constituie obiective prioritare 7i de'initorii ale investi1a5iilor 7tiin5i'ice nominali"ate!
/ sc#i5at 7i a reali"at un amplu pro1ram de introducere ;n circuit a literaturii clasice! >n cule1erea
0reptate, voie 7i p6mEnt 919,+, ;n colab!: a ;nm6nunc#eat pentru prima oar6 o parte dintre cele mai
importante crea5ii ale scriitorilor basarabeni de la ;nceputul sec! al KK&lea! / suprave1#eat 7i a ;n1riit mai
multe edi5ii ale operei scriitorilor clasici, printre care 7i cea a lui V! /lecsandri 9;n * vol!, 19+6<19++:! Este
autor a peste 6,0 de lucr6ri 7tiin5i'ice 7i de populari"are, inclusiv 2, de volume 7i cule1eri de studii:
0ramatur1ia lui /lecsandri 91962:L /lecsandri 7i teatrul 919+(:L 4ontinuitate 919+*:L NOPQRSTUQVU QRSRW
XRTYPSZ[RW TVOU\PO]\^ V _\R`TUXP OSR\aUZ[RbR XUORYP 918*0<1860: 919+6:L 2criitorul 7i procesul
literar 91980:L Fetopise5 al timpului 91982:L 4rea5ia lui /lecsandri ;n 7coal6 9198(:L >n lumea clasicilor
91990:L 0iscursul direct! /specte ale publicisticii eminesciene 92000:L 0esc#ideri c6tre valori 9200(:L
0incolo de mituri 7i le1ende 9200*:L 4onstantin 2tere 7i timpul s6u 9200,:! 3a5a ascuns6 a cuvEntului
9200+:! 0e aten5ie sporit6 se bucur6 crea5ia scriitorilor: 0! 4antemir, 4! Ne1ru""i, /! -usso, I! 4rean16, H!
P! Iasdeu, M! Eminescu, I! F! 4ara1iale, /! Mateevici, 4! 2tere, P! Coma, /! Fupan, I! 0ru56, /na Fupan,
I! 4! 4iobanu, F! 0eleanu, I! Hal5an, P! Ho5u, F! 0amian, V! ?eleuc6 7!a!
/ ;n1riit 7i a pre'a5at edi5ia 2crieri 9;n ( vol!, 19+( 7i ;n 2 vol!, 2002: de /ndrei Fupan! Este redactor
responsabil 7i coautor al unor lucr6ri colective de sinte"6 7i in'ormare, cum sunt: Fiteratura sovietic6
moldoveneasc6! @cercuri 919,,:L 0e la crono1ra'e la literatura modern6 919+*:L Fiteratura
moldoveneasc6 7i 'olclorul 91982:L Istoria literaturii moldovene7ti 9;n ( vol!, 1986<1990:L enciclopedia
Fiteratura 7i /rta Moldovei 9;n 2 vol!, 198,<1986:! / 'ost pre7edinte al 4onsiliului 7tiin5i'ic speciali"at
pentru sus5inerea te"elor de doctor 7i doctor #abilitat ;n 'ilolo1ie! / pre16tit 10 doctori ;n 'ilolo1ie! /
participat cu rapoarte 7i comunic6ri la circa 200 de simpo"ioane 7i con'erin5e 7tiin5i'ice, na5ionale 7i
interna5ionale ;n -usia, -omEnia, 2)/, Hul1aria, Polonia, ;n 'ostele republici ale )!-!2!2! < )craina,
Cru"ia, ca"a#stan, Estonia, Fetonia, Fituania 7!a!
Este membru al )niunii 2criitorilor din Moldova 9din 19,9:, membru titular al /cademiei Interna5ionale
4entral&Europene de 8tiin5e 7i /rt6, membru al 4omitetului de 4onducere al /socia5iei Interna5ionale de
2tudii 2ud&Est&Europene 7i pre7edinte al 4omitetului Na5ional al acestei asocia5ii 9din 199,:L redactor&7e'
al revistei Fimba 7i Fiteratura Moldoveneasc6 9198*<198+:! 0e5ine titlurile de A@m EmeritB, laureat al
Premiului de 2tat! / 'ost distins cu @rdinul APrietenia PopoarelorB, A@rdinul -epubliciiB, medaliile AM!
EminescuB 7i A0! 4antemirB, 0iploma 7i Premiul A2avantul anului 200,B!
45
Limba romn va avea un monument
4eptember 04
10:4@201<
&rintea7" -ce#t -rticol 4hare
B de ,ditor
)n monument al Fimbii -omEne ar putea 'i ;n6l ;at ;n 'a;a /cademiei de Htiin;e a Moldovei! Ini;iativa apar;ine
pre<edintelui /HM, C#eor1#e 0uca, <i a 'ost '6cut6 public6 la cea de&a II&a edi;ie a 4on1resului Eminescolo1ilor!
/cademicianul <i&a ar1umentat propunerea prin 'aptul c6, la <edin;a l6r1it6 a Pre"idiului /2M din nou6 septembrie
199* <i a /dun6rii Cenerale /nuale a /HM din 28 'ebruarie 1996, a 'ost adoptat6 o declara;ie, prin care a 'ost
con'irmat6 opinia <tiin;i'ic6 a specialistilor 'ilolo1i, potrivit c6reia limba de stat 9o'icial<: a -epublicii Moldova este
limba romEn6!
Initia;iva a 'ost sustinut6 plenar de participan;ii la 4on1res, /HM asumandu&<i responsabilitate de a o reali"a!
Monumentul ar putea 'i inau1urat c#iar la anul viitor, de .iua 26rbatorii Na;tionale ,,Fimba noastr6 cea -omEn6B!
#ttp:$$%%%!moldova!or1$limba&romana&va&avea&un&monument&2(86,6&rom$
Gheorghe Duca: !tatul are o politic
duplicitar ;n privin&a limbii romne
http://www.moldova.or'/'heor'he-duca-statul-are-o-politica-duplicitara-in-privinta-limbii-
romane-23/863-rom/
0eclara5ia apar5ine pre7edintelui /cademiei de 8tiin5e a -epublicii Moldova, C#eor1#e 0uca, 7i a 'ost
'6cut6 ;n cadrul unui interviu o'erit pentru portalul nostru!
A0in punct de vedere 7tiin5i'ic, /cademia de 8tiin5e a Moldovei ;n 199* 7i&a reiterat po"i5ia 'a56 de acest
subiect, spunEnd c6 adev6rat este: >n -epublica Moldova se utili"ea"6 limba romEn6 literar6! 8i punctum,
vorba lui Mi#ai EminescuB, a men5ionat C#eor1#e 0uca!
?otodat6, C#eor1#e 0uca a 5inut s6 preci"e"e c6 statul are o po"i5ie duplicitar6 ;n privin5a limbii romEne!
/cademicianul a preci"at c6 ;n po'ida 'aptului c6 ;n 7edin5ele parlamentului, 1uvernului se utili"ea"6 limba
romEn6, statul continu6 practica p61uboas6 de traducere a tuturor actelor ;n limba rus6, se irosesc banii
publici pentru instruirea alolin1vilor ;n limba romEn6 cu randament aproape "ero!
15unt promovate cadre care nu cunosc limba de stat% toler)m la nes*9rit utili.area limbii ruse 0n
s*era de deservire. ?u am nimic 0mpotriva limbii ruse% dar 0n +epublica $oldova trebuie s) se
vorbeasc) plenar limba poporului:% a ad)u'at &heor'he (uca.
Eune )7
1):)7()1(
46
Cristian David< la Chisinau de =iua Limbii Romane: >n
moment inaltator
Ministrul dele1at pentru romanii de pretutindeni, 4ristian 0avid, a participat, sambata, la o serie de mani'estari
culturale la 4#isinau cu oca"ia sarbatorii dFimba noastra cea romanad, in conte=tul in care, incepand de anul acesta,
.iua Fimbii -omane are caracter de sarbatoare o'iciala si in -omania!
Potrivit unui comunicat de presa remis redactiei .iare!com, 4ristian 0avid a participat la /cademia de 2tiinte a
-epublicii Moldova la sedinta solemna consacrata sarbatorii nationale, in desc#iderea o'iciala a 4on'erintei
internationale dFimba romana & limba a inte1rarii europened!
Fa sedinta solemna au 'ost pre"enti presedintele /cademiei de 2tiinte a -!
Moldova, C#eor1#e 0uca, ministrul culturii al -epublicii Moldova, Monica Habuc, vicepresedintele /cademiei
-omane, academician Marius 2ala, ambasadorul -omaniei in -epublica Moldova, Marius Fa"urca, directorul I4-
dMi#ai Eminescud 4#isinau, Valeriu Matei, Mi#ai Munteanu, artist al poporului, membri ai /cademiei de 2tiinte a
-epublicii Moldova, pro'esori, scriitori, istorici!
4ristian 0avid a apreciat ca deste un moment plin de semni'icatie! 2entimentele pe care le incercam asta"i sunt cu
atat mai puternice cu cat inimile romanilor de
pretutindeni bat la unison! Fimba este un element de unitate si de coe"iune, este 'actorul care da 'orta si vitalitate
culturala si spirituala! Fimba o'era oamenilor sentimentul de apartenenta la o constiinta si un trecut istoric comun! Ea
sta la ba"a le1aturilor noastre pro'unde si!!! mai mult
2ambata, (1 /u1ust 201(, ora 22:1+
*ani%estari dedicate Limbii Romane la Chisinau
2ute de oameni au sarbatorit, sambata, la 4#isinau, Fimba -omana, care repre"inta una din cele mai importante
victorii ale Miscarii de eliberare nationala de la inceputul anilor e90 in -epublica Moldova, dar si o continua lupta
pentru revenirea la denumirea o'iciala a limbii romane ca limba de stat!
Mani'estarile au inceput cu depuneri de 'lori la Monumentul lui 2te'an cel Mare si 2'ant, la busturile scriitorilor de pe
/leea clasicilor literaturii romane din centrul 4#isinaului, la care a participat si conducerea de var' a -epublicii
Moldova, in 'runte cu presedintele Nicolae ?imo'ti, premierul Iurie Feanca si se'ul le1islativului I1or 4orman, dar si
o'iciali si oameni de cultura din -omania!
-epre"entanti ai intelectualitatii de la 4#isinau, care au luptat pentru revenirea la limba romana si 1ra'ia latina, au
subliniat cu aceasta oca"ie ca rolul limbii romane este in continuare unul secundar in -epublica Moldova, iar cea mai
mare problema este 'aptul ca in 4onstitutie este preva"ut ca limba de stat este dlimba moldoveneascad!
Presa rusa: 0eclaratiile lui Hasescu despre un'icarea cu -! Moldova ar putea impiedica inte1rarea tarii in )E
dMai suntem inca pe baricaded, a a'irmat academicianul Mi#ai 4impoi, semnaland ca limba romana mai are inca in
Hasarabia rolul de dcenusareasad!
2i istoricul Ion Varta a atras atentia ca sinta1ma dlimba moldoveneascad in 4onstitutie este un anacronism, dar, in
acelasi timp, a subliniat ca in ultimii ani limba romana isi intra!!! mai mult
2ambata, (1 /u1ust 201(, ora 1*:(*
4E
?iua Limbii Romane< sarbatorita pe ambele maluri ale
$rutului
Institutul 4ultural -oman in parteneriat cu Plat'orma civica /ctiunea 2012 or1ani"ea"a miercuri o serie de
evenimente menite sa marc#e"e .iua Fimbii -omane pe ambele maluri ale Prutului!
/st'el, incepand cu ora 18!00, trupe si artisti consacrati vor concerta, pro bono, in Parcul 4oltea din Piata )niversitatii
9Hucuresti:! Invitati: Cri1ore Fese, I-I2, Maria -aducanu, /le=andrina Iristov, El Ne1ro, ?rei Parale, 2ubcarpati,
Nimeni /ltue, Moromet"ii, Hutc#fceri, Hit"a si Nor"eatic, se arata intr&un comunicat remis presei de Institutul 4ultural
-oman!
2ub acelasi 1eneric, se vor derula caravane ale cartilor care vor 'i o'erite bibliotecilor scolare si liceale din localitati
ale -epublicii Moldova: /luatu 9raionul ?araclia:, 4ousna 9raionul 2traseni:, Ma1dacesti 9raionul 4riuleni:, 4ioresti
9raionul Nisporeni: si Cotesti 9raionul 4antemir:!
Vor 'i donate peste 600 de titluri din colectia Hiblioteca pentru ?oti, o'erite de Durnalul National!
.iua Fimbii -omane & sarbatoare nationala
Incepand cu (1 au1ust 1989, data la care a 'ost le1i'erata revenirea la scrierea in 1ra'ie latina, in Hasarabia se
sarbatoreste anual .iua Fimbii -omane, ca sarbatoare nationala, printr&o serie de evenimente culturale 9concerte,
e=po"itii de 'oto1ra'ii, con'erinte etc!:! Fa Hucuresti, in 2006 si 200+, cu acelasi prile, a 'ost or1ani"at d4oncertul
Fimbii -omaned!
/nul acesta, 166 de parlamentari din -omania au depus la 2enat un proiect de le1e in care solicita proclamarea "ilei
de!!! mai mult
Miercuri, (1 /u1ust 2011, ora 12:*9
http://www..iare.com/articole/moldovaXmani*estariXlimbaXromana
Rep# *oldova sarbatoreste 34 de ani de la adoptarea limbii
romane
-epublica Moldova sarbatoreste luni 20 de ani de la adoptarea limbii romane drept limba de stat si, in acelasi timp, si
trecerea la al'abetul latin!
4u aceasta oca"ie, liderii celor patru partide necomuniste, cat si primarul 4#isinaului, au depus 'lori la monumentul
lui 2te'an cel Mare si 2'ant!
Nici in acest an, conducerea tarii nu s&a pre"entat la eveniment, comentea"a )nimedia!
.iua Fimbii -omane este considerata de moldoveni ca 'iind cea mai importanta sarbatoare a acestei tari! Fa (1
au1ust 1989, limba romana a dobandit statutul de limba o'iciala in -epublica Moldova, 'iind apoi inlocuita cu
denumirea de dlimba moldoveneascad!
d2arbatoare data repe"inta sute de ani de lupta pentru a vorbi aceasta limba! ?rebuie sa le multumim celor care au
luptat pentru ca sa aun1em noi a"i sa o putem sarbatorid, a declarat Mi#ai C#impu, presedintele parlamentului!
Marian Fupu, presedinte P0, este de parere ca daceasta sarbatoare repre"inta primul pas de redobandire a
suveranitatii -epublicii Moldovad!
Fa 4#isinau a 'ost pre"enta, cu aceasta oca"ie, si o dele1atie a M/E condusa de secretarul de stat pentru relatiile cu
romanii de pretutindeni, Eu1en ?omac, in'ormea"a Ne%sin!
0ele1atia a 'ost pre"enta la o serie de mani'estari culturale si artistice prileuite de sarbatoarea dFimba noastra cea
romanad, la invitatia primarului 1eneral, 0orin 4#irtoaca! mai mult
#ttp:$$%%%!"iare!com$articole$moldovagmani'estariglimbagromana
Funi, (1 /u1ust 2009, ora 1+:1+
48
?#ursdah, 2eptember 20t#, 2012 i Posted bh eKpress
(#toric!l (on Carta reclama ci!data po7itie a
i#toric!l!i :heorghe CoDocar! =ata de #ec!ri#t!l
=ilo-r!# Caleri! &a#at, E#a1ant de ren!me
mondial32
http://www.%iaristionline.ro/()1(/)*/()/istoricul-ion-!arta-reclama-ciudata-po%itie-a-istoricului-#heor#he-co1ocaru-fata-de-
securistul-filo-rus-!aleriu-pasat/
4ontroversatul JistoricB Valeriu Pasat 9'oto$vide0:, scolit la J/cademia 0iplomaticaB a -usiei, 'ost se' al 2ectiei
Ideolo1ie a 4omitetului orasenesc 4#isinau al Partidului 4omunist din -epublica Moldova, 'ost diplomat de ran1 mic
la /mbasada Moldovei la Moscova ulterior numit de Mircea 2ne1ur ambasador al -epublicii Moldova pentru -usia,
ca"a#stan si 3inlanda, 'ost ministru al /pararii, 'ost ministru al Ministerului 2ecuritatii Nationale, succesorul cCH&ului
local din -epublica Moldova, 'ost se' al 2erviciului de In'ormatii si 2ecuritate, 'ost consilier pe probleme de rela;ii
economice e=terne al lui /natoli 4iubais, pre<edintele celui mai mare concern ener1etic din -usia, -/@ E/2 -ossii
9jkl JmnN jRZZVVB:, 'ost puscarias pentru van"area dubioasa a 'lotei de MIC&uri a -M 921 bucati de MIC 29:, 'ost si
viitor candidat la presedintia -M pe mana cu 'iliala locala a Hisericii cCH condusa de colonelul Vladimir 4antarean al
JIntre1ii MoldoveB se vrea sio Jacademician si savant de renume mondialB! Mai pravolsvanic si decat calu1arul ?v
2avatie Hastovoi, JmesianiculB Valeriu Pasat este si 'ondatorul Partidului )manist din -epublica Moldova, care a
obtinut 'antasticul scor de 0,9G din electoratul basarabean la ale1erile din 2010, JrebranduitB anul trecut dupa un
model de cocMtail Molotov bucurestean sub denumire popopulara de Partidul Popular 0emocrat din Moldova!
Evident, cu Valeriu Pasat reales c#iar la cel dintai con1res! In pre"ent Valeriu Pasat se doreste a 'i recunoscut drept
un istoric denuntator al sovieti"arii Moldovei mai ceva ca Vladimir Ilici ?ismaneanu! In acest sens, dupa cum il citea"a
un portal in'iintat cu spriinul 0epartamentului pentru -omanii de Pretutindeni, pe numele lui Vocea Hasarabiei,
Jistoricul Valeriu Pasat munceste <i ;n continuare depune toate e'orturile pentru a scoate la lumin6 adev6rul istoricB
din -epublica Moldova! J0eport6rile, 'oametea, biserica <i epoca stalinismului sunt teme esen;iale pentru noi
basarabenii! Valeriu Pasat ;<i construie<te opera ;ncepEnd de la un 'undament puternic de documente! Mai are multe
lucr6ri care le ascunde de noi, ;l ru16m 'oarte mult s6 le scoat6 la iveal6! Vreau s6 spun c6 lucrarea sa 4alvarul a
'ost solicitat6 <i ;n ?ransnistria, pentru c6 ea cuprinde un compartiment despre acei deporta;i ino'ensivi din istoria
noastr6B, a subliniat, starnind invidia lui Vladimir ?ismananu, Iurie 4olesnic, un 'el de /drian 4io'lanca cu cioc si
acelasi pra' provincial moldovenesc pe limba! 0ar laudele nu contenesc: JMai mult, analistul politic, /natol I6ranu <
scrie Vocea Hasarabiei < a speci'icat c6 volumele lui Valeriu Pasat vor servi drept surs6 de in'orma;ie pentru
urm6toarele 1enera;ii, care vor scrie despre istoria -epublici Moldova! J3iecare 1enera;ie scrie istoria sa! Eu cred c6
istoria 1enera;iei noastre ;i apar;ine lui Valeriu Pasat! @pera sa este una su'icient6 <i cu si1uran;6 va 'i citit6 de
1enera;ii ;ntre1i! Mai mult, viitoarele 1enera;ii vor scrie istoria lor ;n mare parte datorit6 c6r;ilor <i acelei munci pe
care a depus&o <i o depune <i ;n continuare Valeriu PasatB, a preci"at /natol I6ranuB, la randul sau 'ost ambasador al
Moldovei in 3ederatia -usa! Pentru aceste 'apte marete si multe altele Valeriu Pasat, Jsavantul anului 2011p, a 'ost
recompensat luna trecuta de Cuvernul Vladimir 3ilat cu Premiul National, in valoare de 100!000 de lei, alaturi de alti
bravi moldoveni, cu e=plicatia: Jdoctor #abilitat in istorie, membru corespondent al /cademiei de 2tiinte a Moldovei,
e=ponent de va"a al noii 1eneratii de istorici din -epublica Moldova, specialist in domeniul istoriei nationale
contemporane, de"valuind doua directii 'undamentale: evolutia social&economica, administrativa, politica si culturala
a Moldovei sovietice in mediul re1imului stalinist si evolutia relatiilor dintre putere, Hiserica si enoriasi in -22
Moldoveneasca, probleme tratate eronat sau tendentios in istorio1ra'ia sovietica sau inter"ise de a 'i abordateB! 2unt
absolut convins ca J#abilitatulB Vladimir Ilici ?ismaneanu isi musca pumnii de invidie! 0a, este vorba de acelasi
42
JsavantB purtator de servieta al lui /natol 4iubais, Valeriu Pasat, care, in perioada electorala, cu "idurile si turnul
cremlinului cu steaua rosie inca in var' milita pentru aderarea Moldovei la J)niunea Vamala Helarus, ca"a#stan,
-usiaB si alipirea ei la Jspatiul economic si politic din EstB! 4u atat mai ciudata pare po"itia 'ostului pre7edinte al
4omisiei pre"iden5iale pentru studierea 7i aprecierea re1imului comunist totalitar din -epublica Moldova, apreciatul si
respectatul 9de catre noi: istoric C#eor1#e 4oocaru, totodata director al Institutului de Istorie, 2tat 7i 0rept al
/cademiei de 8tiin5e a -epublicii, reclamat de la 'el de apreciatul istoric Ion Varta ca ii 'ace ocurile controversatului
politician 'ilo&rus Valeriu Pasat! -eproduc un articol semnat de pro' dr Ion Varta in presa basarabeana, care mi&a 'ost
semnalat cu multe semne de mirare si alarmare de reputati istorici de pe ambele maluri ale Prutului si astept cu
incredere lamurirea situatiei si e=plicatia pro'esorului C#eor1#e 4oocaru! 9Victor -oncea: 4lonele lui Fa"arev, trimise
la ;naintare de noua conducere a Institutului de Istorie, 2tat 7i 0rept Durnal de 4#isinau 0in start suntem nevoi5i s6
constat6m, cu re1ret, c6 C#eor1#e 4oocaru, noul director al Institutului de Istorie, 2tat 7i 0rept 9II20: a trans'ormat
aceast6 institu5ie ;ntr&o parodie alnic6 < un 'el de 2-F pentru satis'acerea po'telor me1alomanice ale lui Valeriu
Pasat! >n decurs de un an, 4oocaru, asistat de anturaul s6u, a impus 4onsiliului 8tiin5i'ic al acestui institut
desemnarea, ;n trei rEnduri, a candidaturii lui V! Pasat, mai ;ntEi, la premiul Acel mai bun savant al anului 2011B, apoi,
la Premiul Na5ional al -epublicii Moldova, iar cEteva s6pt6mEni ;n urm6, a i"butit, prin 'raud6, ;nc6lcEnd prevederile
re1ulamentare, s6&l ;nainte"e pe acesta la titlul de academician al /cademiei de 8tiin5e a Moldovei! 0e 'iecare dat6,
Aopera5iuneaB a 'ost per'ect Aorc#estrat6B, de1enerEnd ;ntr&o lustruire de"1ust6toare a ima1inii AcandidatuluiB, cu
lin1u7iri penibile, cu elo1ii pEn6 la ceruri aduse lui V! Pasat! >n cadrul celor trei 7edin5e ale 4onsiliului 8tiin5i'ic, mi&am
mani'estat totalul de"acord 'a56 de cele trei tentative descali'icante de servilism ;n'ior6tor, demonstrEnd cu
ar1umente de ce institutul n&ar trebui s6 'ie antrenat ;n Aopera5iunileB puse pe rol de cel care induie7te cu atEta
;nc6p65Enare distinc5ii 7i titluri nemeritate! 0in p6cate, de 'iecare dat6, C#! 4oocaru a 'ost Ala ;n6l5imeB, onorEnd cu
prisosin56 toate comandamentele venite dinspre V! Pasat! 4ulmea unui atare comportament, total nes6buit, s&a
produs ;n cea din urm6 7edin56, cEnd s&a stabilit c6 V! Pasat nu ;ntrune7te toate calit65ile de aspirant la titlul de
academician al /8M, ;ntrucEt are doar doi discipoli care 7i&au sus5inut doctoratele, 7i nu cinci, a7a cum prevede
re1ulamentul! C#! 4oocaru, ;n ciuda tuturor ar1umentelor invocate de cE5iva membri ai 4onsiliului 8tiin5i'ic, 7i&a
impus, ;n mod impertinent, punctul de vedere, siluind prevederile re1ulamentului, demonstrEnd, pe deasupra, lips6
de elementar bun&sim5! >n cele ce urmea"6, vom ;ncerca s6 demonstr6m succint care sunt AmeriteleB celuia pe care ;l
promovea"6 cu atEta insisten56 C#! 4oocaru! Pentru aceasta, vom invoca mai ;ntEi un 'ra1ment din studiul
introductiv la volumul de documente, alc6tuit de V! Pasat, cu 1enericul: Aq\]YQ^U ZO\PQVr^ VZOR\VV sRTYPSVV!
19*0<19,0B, editat la Moscova ;n 199*! Iat6 ce scrie el la pa1ina 9: A2+<28 VtQu 19*0 bRYP v\PZQPu k\XVu
_U\UwTP aU\Ux yQUZO\! z ZRZOPS NNNj `^TV S[TtaUQ^ {UZZP\P`Vu V NUSU\QPu {][RSVQP! |R QU }OR ZOPTR
bTPSQ^X VORbRX _\VZRUYVQUQVu QP~RYVSwV~Zu Z 1918 b! S ZRZOPSU `]\]PxQRW j]X^QVV QRS^~ OU\\VOR\VW! z
19*0 b! _\RVxRwTR R`UYVQUQVU TUSR`U\UQRW V _\PSR`U\UQRW sRTYPSVV, `^TR TV[SVYV\RSPQR
VZ[]ZZOSUQQRU YUTUQVU ZO\PQ^ V QP\RYP QP YSU aPZOV, SRZZOPQRSTUQR bRZ]YP\ZOSUQQRU UYVQZOSR sRTYPSVV,
[ROR\Pu ZOPTP ZRtxQRW \UZ_]`TV[RW S ZRZOPSU NRtxP NNj! zRZZRUYVQUQVU S UYVQRX bRZ]YP\ZOSU ZOPTR
SPQUWwUW SU~RW S QPrVRQPTQR&bRZ]YP\ZOSUQQRX ZPXRR_\UYUTUQVV XRTYPSZ[RbR QP\RYP! 2 PSb]ZOP 19*0 b! +&
u ZUZZVu zU\~RSQRbR NRSUOP NNNj _\VQuTP P[RQ R` R`\PxRSPQVV sRTYPSZ[RW NRrVPTVZOVaUZ[RW
jUZ_]`TV[VB! Vom comenta, cu permisiunea cititorului, aceste AmostreB de presta5ie de AsavantB, care&l
caracteri"ea"6 per'ect pe proasp6tul aspirant la titlul de academician al /8M! /cesta nu su'l6 niciun cuvEnt despre
amput6rile teritoriale operate ;n aunul sesiunii a VII&a care, ;n vi"iunea sa, avusese conota5ie Aistoric6B, pe care o 7i
1lori'ic6! 0e 'apt, dup6 cum bine se cunoa7te, aceast6 sesiune a le1i'erat r67luirea nordului 7i sudului Hasarabiei,
;mpreun6 cu nordul Hucovinei 7i inutul Ier5a, care au 'ost ;ncorporate cu 'or5at ;n componen5a -22 )crainene de
c6tre autorit65ile sovietice de ocupa5ie, '6r6 o consultare prealabil6 a popula5iei din aceste re1iuni, care, pEn6 la 28
iunie 19*0, '6ceau parte din componen5a unui stat&membru al Fi1ii Na5iunilor, spre deosebire de imperiul sovietic, ce
'usese e=clus din aceast6 or1ani"a5ie pentru a1resiunea declan7at6 ;mpotriva 3inlandei la (0 noiembrie 19(9! 0e
asemenea, au 'ost amputate opt din cele 1* raioane ale -/22M 7i doar 7ase au 'ost incluse ;n componen5a -22M,
;nc6lcEndu&se, ;n mod 1rosolan, a7a&numitul principiu AetnicB de care cic6 s&ar 'i condus autorit65ile sovietice de
5/
ocupa5ie! >n 'elul acesta, cEteva sute de mii de etnici romEni moldoveni s&au pomenit i"ola5i 7i ;nstr6ina5i de
cona5ionalii lor din -22M! V! Pasat ubilea"6, pre"entEnd aceast6 mare tra1edie drept Acel mai important alon ;n
autodeterminarea statal6 a poporului moldovenescB, dar nu su'l6 un cuvEnt despre drama ;nstr6in6rii popula5iei
maoritare din -22M de restul romEnilor moldoveni din dreapta Prutului, nu mai spunem de cealalt6 parte a neamului
romEnesc, pe care el ;l cali'ic6, ;n mai multe rEnduri, ca o alt6 na5iune, di'erit6 de cea Amoldoveneasc6B! Fa pa1ina 28
a aceluia7i volum, V! Pasat cali'ic6 perioada interbelic6 pentru Hasarabia ca una de ocupa5ie romEneasc6 a acestui
teritoriu, iar ceea ce s&a produs ;n 19**, ;n urma ;naint6rii armatei ro7ii, este considerat de el drept act de eliberare!
/semenea a'irma5ii aberante se re16sesc din abunden56 ;n tot ce a publicat pEn6 ;n pre"ent V! Pasat! >n una din
ultimele sale lucr6ri, A4alvarul! 0ocumentarul deport6rilor de pe teritoriul -22 Moldovene7ti! 19*0&19,0B, Moscova,
-@22PEN, 2006, V! Pasat reanimea"6, de o manier6 penibil6, toate cli7eele istorio1ra'iei sovietice Adespre
particularit65ile construc5iei col#o"niceB ;n -22M 9p! (1:L despre Aprocesul veridic al construc5iei socialiste la sate, cu
de"v6luirea Acaracterului s6u cu adev6rat AvariatB 7i multiaspectualoB 9p! 26&2+:L despre Are'orma a1rar6B din 19*0
9adic6 despuierea 56ranilor ;nst6ri5i 7i miloca7i, dar 7i a celor s6raci:, dup6 care, o bun6 parte au 'ost deporta5i ;n
2iberia 7i ca"a#stan, a'irmEnd c6 Are'orma a1rar6 a 'ost e'ectuat6, 5inEndu&se cont, ;n mod ri1uros 9sic: de
particularit65ile istorice ale 5inutului 7i de situa5ia din satul basarabean c6tre iunie 19*0! /ceste particularit65i constau,
;n primul rEnd, ;n 'aptul c6 re'ormele s&au ;n'6ptuit atunci cEnd ;n )-22 socialismul era dea la o etap6 ;naintat6,
or1anele de partid 7i sovietice conducEndu&se, la traducerea lor ;n via56, de bo1ata e=perien56 de solu5ionare a
problemei a1rare 7i de construc5ia socialist6 din alte republici ale )niunii 2ovieticeB 9p! 2*:! El continu6 s6 r6mEn6
AconsecventB 7i atunci cEnd utili"ea"6 sinta1mele APuterea sovietic6B cu mauscul6 9p! 19, 101 etc!:, ca 7i A2tatul
sovieticB 9p! 98 etc!:! El dedic6 o adev6rat6 od6 constitu5iei staliniste a -22M din 8 'ebruarie 19*1, dar nu uit6 s6
;n'iere"e Aocupa5ia 'ascist6B a Hasarabiei, cEnd se 7tie c6 acest teritoriu s&a a'lat sub administra5ie romEneasc6, 7i nu
sub Aocupa5ie 'ascist6B 9p!16:! 0ar pentru Pasat, administra5ia romEneasc6 din Hasarabia din acea perioad6 era una
A'ascist6B! Iar67i, pentru a cEta oar6, el reia AmelodiaB despre Arealipirea Moldovei la )-22B 9p! *0:L despre
Ainstaurarea Puterii sovietice ;n MoldovaB 9;n iunie 19*0 9: 9p!100:! 0espuierile de bunuri, operate de autorit65ile
sovietice de ocupa5ie le cali'ic6 ca Aac5iuni revolu5ionareB 9nici mai mult, nici mai pu5in < e=act ca la /! Fa"arev :
9p!100:! /celea7i An6"dr6v6niiB se re16sesc 7i ;n studiul introductiv la edi5ia ;n patru volume A\PSRZTPSVU S
MRTYPSVV! zTPZO, rU\[RS, SU\]tVUB! 19*0 < 19,(, Moscova, 2009<2012! Pentru V! Pasat, 28 iunie 19*0
continu6 s6 aib6 semni'ica5ia de AreunireB a Hasarabiei cu )-22 9vol!1, p! 6*, 66:! El a'irm6 ;n mod cate1oric despre
Apersecutarea ortodo=iei ruse7tiB de c6tre autorit65ile romEne, Adominate de 7ovinismul veliModeravnic romEnescB! El
;n'ierea"6 Aprocesul romEni"atorB al bisericii ortodo=e din Hasarabia, promovat ;n vi"iunea sa, inclusiv prin
substituirea limbii slavone vec#i cu cea romEn6 9:! Mai mult, el blamea"6 Aepur6rile etnice ;n rEndul clerului
basarabeanB, dar 7i Arepresiunile contra celora care nu erau de acordB cu atare politici! 9p! 6,: El mai ;nvinuie7te
istorio1ra'ia -omEniei de Asindrom imperialB 9p! 28:! 8i, pe 'inal, dou6 cuvinte despre presta5ia penibil6 a lui
C#eor1#e 4oocaru de a 'i servantul umil al lui Valeriu Pasat, care ar avea mai multe e=plica5ii, dar cea mai
concludent6 re"id6 ;n 'aptul c6, pEn6 nu demult, 7i el ;mp6rt67ea e=act acelea7i puncte de vedere, pe care le emite
patronul s6u spiritual! Vom invoca cEteva AmostreB de abordare de pe po"i5iile istorio1ra'iei imperiale sovietice, de
care C#! 4oocaru nu era capabil s6 se debarase"e nici c#iar ;n 1990! 46tre acel moment, lumea bun6
con7tienti"ase adev6rul istoric crunt despre semni'ica5ia re1imului sovietic de ocupa5ie a Hasarabiei! C#! 4oocaru
continua s&o 5in6 mor5i7 c6 Hasarabia 'usese ocupat6 de -omEnia, ;n'ierEnd Are1imul de ocupa5ie a Hasarabiei de
c6tre -omEnia Abur1#e"o&mo7iereasc6B, instituit ;n 1918! Iat6 ce scrie el ;n AstudiulB s6u intitulat: A-6scoala 7i
tendin5ele ,,0irectoratului de IotinBB, inserat ;n cule1erea de studii A>ndemn la ;n6l5areB, 4#i7in6u, 1990: A>n ianuarie
1919 a avut loc r6scoala de la Iotin, eveniment ;n care a 'ost an1aat6 popula5ia cEtorva ude5e 7i care se ;nscrie ;n
istoria luptelor de eliberare a Hasarabiei de sub u1ul bur1#e"o&mo7ieresc al -omEniei ;n perioada anilor 1918<
19*0!B 9 p! 218:! >n vi"iunea acestuia, ;n Hasarabia, dup6 votul 2'atului 6rii din 2+ martie 1918, 'unc5iona Are1imul de
teroare, instaurat de autorit65ile romEneB 9p! 219:! 4oocaru mai a'irm6 c6 Aotrupele -omEniei re1ale ,,inundaser6B
;ntre timp nordul Hasarabiei pEn6 la 4ern6u5i, nerecunoscEnd ;mputernicirile repre"entantului 1uvernului -P) asupra
ude5ului IotinB! >n 'elul acesta, el ;7i mani'est6 nedumerirea de ce autorit65ile romEne nu au recunoscut actul de
51
a1resiune 7i de violare a 'rontierelor statului romEn de c6tre aceste bande ;narmate! )n alt re1ret imens al lui C#!
4oocaru este le1at de 'aptul c6 acest act de a1resiune contra statului romEn n&a culminat cu crearea sovietelor pe
teritoriul ocupat de aceste bande! 4it6m din pu5ul 1Endirii acestui Acercet6torB: AEsen5a constructiv6 a r6scoalei 9sic:,
care a durat 10&1( "ile, nu 7i&a 16sit re'lectare ;n 'ormarea ;n mas6 a 2ovietelor!B @ alt6 AconstatareB A1enial6B a
acestuia: A0eclarEnd rebeliunea drept o uneltire bol7evic6, autorit65ile romEne 7i&au de"le1at mEinile, pentru a se
r6'ui cu r6"vr6ti5iiB! 0ar ce urma s6 ;ntreprind6 autorit65ile statului, s6 le plEn16 de mil6 a1resorilor, s6 le permit6 s6
treac6 prin 'oc 7i sabie toat6 Hasarabia! 4irea7a de pe tort este conclu"ia 'inal6 a acestui pretins istoric al rebeliunii
de la Iotin din ianuarie 1919: A-6scoala de la Iotin, ;n circumstan5ele complicate din acel timp, a 'ost, obiectiv, o
mi7care popular6 de eliberare de sub e=ploatarea bur1#e"o&mo7iereasc6 romEn6, ;n care ;n mod inevitabil s&au
ciocnit interesele 1uvernelor -P) 7i -omEnieiB 9p! 220&222:! 26 continui s6 insi7ti pe ni7te idei perimate, de emana5ie
cominternist6, atunci cEnd aproape toat6 lumea se edi'icase asupra semni'ica5iei rebeliunilor de la Iotin 91919:,
?i1#ina 91919:, ?atarbunar 9192*: este ceva imposibil de conceput! >n acela7i conte=t, ar mai 'i ceva de spus!
Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e, dl C#eor1#e 0uca, a procedat ;n acest ca" le1at de V! Pasat de o manier6
iresponsabil6 7i, totodat6, penibil6, '6cEnd tra'ic de in'luen56 ;n 'avoarea prietenului s6u, i1norEnd cele cEteva
semnale dinspre 4onsiliul 8tiin5i'ic al Institutului de Istorie, 2tat 7i 0rept, inclusiv, votul din cadrul ultimei 7edin5e a
acestuia ;n care, ;mpotriva ;naint6rii candidaturii lui V! Pasat la titlul de academician, au votat cinci membri, iar unul s&
a ab5inut 7i doar 7apte au votat ApentruB! >ntr&un articol de "iar, din 9 octombrie 2009, ;i su1eram dlui 0uca s6&7i dea
demisia de onoare din 'unc5ia de pre7edinte al /8M pentru presta5ia penibil6 din perioada re1imului Voronin, cEnd se
trans'ormase ;ntr&o slu16 umil6 a acestui re1im! El se sup6rase, ;ncercEnd s6 demonstre"e c6 nu aveam dreptate!
)lterior, o serie ;ntrea16 de documente desecreti"ate din perioada 1uvern6rii comuni7tilor 92001<2009: demonstrau
cu prisosin56 acest trist adev6r! /st6"i, dumnealui a adus noi probe ;n 'avoarea inconsecven5ei sale proverbiale 7i a
unui tra'ic 1rav de in'luen56 7i recon'irm6, o dat6 ;n plus, inutilitatea 7i c#iar nocivitatea a'l6rii sale ;n 'unc5ia de
pre7edinte al /8M! 0ar ar 'i oportun 7i bene'ic s6 p6r6seasc6 aceast6 'unc5ie ;mpreun6 cu C#! 4oocaru, care, prin
presta5ia sa alnic6, s&a descali'icat de o manier6 de"onorant6! Ion Varta $ Durnal de 4#isinau & 2ee more at:
#ttp:$$%%%!"iaristionline!ro$2012$09$20$istoricul&ion&varta&reclama&ciudata&po"itie&a&istoricului&1#eor1#e&coocaru&'ata&
de&securistul&'ilo&rus&valeriu&pasat$st#as#!)oCtCVKe!dpu'
52
@impul#md A timpul sa stii! >nicul cotidian national!
Nu mor caii cnd vor cinii
publicat 0n 9pinii F .ditoriale pe 14 Hctombrie 2//2% 16:58
http://www.timpul.md/articol/nu-mor-caii-cnd-vor-cinii-4512.htmlSactionYprint
3n numarul de !ineri, * octom'rie, 2345/ a pu'licat articolul :Sa rea'ilitam
presti#iul si !erticalitatea Academiei>;, semnat de doctorul in stiinte istorice
3on ,arta, in care erau a'ordate unele pro'leme din cadrul Academiei de Stiinte
a oldo!ei. 3n!itam atunci si alti sa!anti sa-si e+puna opiniile la su'iectul dat.
4rimul care a raspuns la in!itatia noastra a fost ,asile 0ahnaru, dr. ha'. in
filolo#ie, director interimar al 3nstitutului de -ilolo#ie, a carui opinie o pu'licam
asta%i. Giarul ofera in continuare tri'una tuturor celor care au ce!a de spus in
aceste polemici academice.

@n articolul 5a reabilitam presti'iul si verticalitatea !cademieiJ% autorul acestuia%
istoricul @on ,arta% se eri<ea.a in postura de acu.ator al !cademiei si% in special% al
presedintelui ei% acad. &heor'he (uca. @ntentia ar *i salutara% daca dl @on ,arta ar *i un
persona< ireprosabil din punctul de vedere al corectitudinii etice% civice si stiinti*ice%
iar probele pe care le aduce ar *i ireprehensibile. (in cele e3puse in articolul sau ar
re.ulta ca dl @on ,arta este un 1Buda in*ailibil:% aidoma procuratorului Pilat.
!cesta din urma a avut insa circumstante atenuante% condamnanandu-l pe Cristos la
moarte% intrucat nu era su*icient de in*ormat in problema 1culpei: lui Cristos si a *ost
in*luentat in mod decisiv de ostilitatea a'resiva *ata de Cristos a 'loatei de evrei% in
timp ce dl @. ,arta bene*icia.a de circumstante a'ravante% dat *iind ca in primii patru
ani de dominatie pseudocomunista% *acand parte% impreuna cu cole'ii din PP4(% din
alianta ma<oritara a lui ,oronin% nu a luat nicio atitudine *ata de tentativele
neobolsevicilor de a substitui cursul de istorie a romanilor prin cel de 1istorie
inte'rata:% nu s-a pronuntat in niciun *el asupra intentiilor 'uvernantilor de a
trans*orma !cademia intr-o institutie docila re'imului de odinioara.
$ai mult% nici chiar dupa parasirea *ractiunii parlamentare a PP4( nu s-a mani*estat%
cel putin in intentie% in calitate de militant pentru adevarul stiinti*ic% ci a luat doar de
cateva ori cuvantul in sedintele in plen ale Parlamentului% sustinand interesele unor
persoane sau 'rupuri de persoane concrete% aceste interese *iind de importanta ma<ora
pentru persoanele vi.ate% dar de importanta minora pentru politica parlamentara in
'eneral.
!m impresia ca ascensiunea dlui @on ,arta in *otoliul parlamentar nu a *ost
determinata de o preocupare speciala pentru interesul national% ci de motive meschine%
53
de parvenire cu orice pret. @mi amintesc cum% prin anii 1228-1222% il curta pe ,aleriu
$atei% propunand di*erite materiale pentru a *i publicate in $esa'erul% in ideea ca in
eventualele ale'eri i se va o*eri un *otoliu parlamentar. ,a.and ca sansele sunt nule% a
schimbat de ur'enta maca.ul si a ancorat subit in listele electorale ale PP4(%
devenind curand deputat din partea acestui partid.
5pre *inele mandatului de parlamentar% a abandonat *ractiunea PP4(% *ara a adera la
cea democrata si *ara a condamna actiunile ma<oritatii parlamentare in raport cu
politica ei *ata de istoria romanilor si *ata de !cademie in special. !cestea *iind
relatate% suntem in drept sa ne intrebam: cine a mani*estat 1slu'arnicie:% servilism in
raport cu 'uvernantii comunistiS &heor'he (uca sau @on ,artaS
?u intentione. sa iau apararea dlui &heor'he (uca% intrucat are si el% ca *iecare
muritor% pacatele sale% insa un lucru nu poate *i contestat: el dispune de capacitati
mana'eriale deosebite si% ca urmare% in perioada de presedintie a reusit sa trans*orme
!cademia intr-un or'anism stiinti*ic per*ormant% sa cree.e% *ie doar la nivel de
intentie% comunitatea stiinti*ica a +epublicii $oldova% sa obtina mi<loace *inanciare%
nu numai de la bu'et% pentru ma<orarea substantiala a salariilor an'a<atilor 7desi'ur% in
raport cu nivelul de salari.are e3istent pana la inscaunarea lui in *otoliul de presedinte
al !cademiei8% pentru ameliorarea potentialului uman si pentru e3tinderea
potentialului tehnic si material al !cademiei etc.
6ocmai din aceste considerente par a *i aberante a*irmatiile dlui @on ,arta cum ca
1sume considerabile au *ost utili.ate la reparatia capitala a blocului principal al
!5$J:% intrucat reparatia este departe de a *i capitala% reparandu-se doar *atada
!cademiei% partea din spate *iind lasata% ca si inainte% *ara tencuiala% si parterul
edi*iciului% in timp ce restul eta<elor a ramas% in mare% *ara remanieri deosebite% ba
chiar ultimul eta< e intr-o stare mai mult decat deplorabila. Prin urmare% cali*icativul
1*astul din aceasta cladire: nu este decat o invectiva lipsita de temei.
!re dreptate dl @. ,arta cand sustine ca 1sunt numeroase ca.urile cand an'a<ati ai
!5$ si-au incheiat activitatea pro*esionala% pensionandu-se si continuand sa
locuiasca% cu *amiliile lor% in caminele !cademiei% achitand sume e3orbitante si
ne<usti*icate pentru conditii de trai mai mult decat modeste:% dar acest de.iderat nu
tine de competenta !cademiei sau a conducerii ei% dat *iind ca au trecut timpurile cand
statul construia spatiu locativ 'ratuit% in pre.ent acest lucru permitandu-si doar a'entii
economici auto'estionari% in timp ce institutiile bu'etare nu-si pot permite acest lu3.
Dste putin plau.ibila a*irmatia autorului cu privire la inau'urarea unor 1constructii
*araonice ne<usti*icate:% adica a liceului si a universitatii academice% care nu-si au% in
opinia autorului% 1nicio <usti*icare:. 4redem ca motivatia edi*icarii acestor constructii
re.ida in ideea 'eneral acceptata con*orm careia escaladarea penuriei materiale a
populatiei nu poate *i reali.ata decat prin intermediul cunoasterii% prin cresterea
nivelului de inteli'enta a maselor% dl &heor'he (uca *iind un adept *ervent al teoriei
ca prosperitatea sociala% economica si materiala% in conditiile de cri.a% nu poate *i
obtinuta decat prin e3tinderea si apro*undarea cunostintelor noastre despre societate%
economie% cultura etc.
54
@n ceea ce priveste abandonarea domeniului de activitate stiinti*ica de catre unii
an'a<ati ai !cademiei si emi'rarea tinerilor cercetatori in Hccident% inclusiv in 5;! si
4anada% 1din cau.a unei salari.ari mi.erabile si de.onorante:% urmea.a sa retinem ca
procesul de emi'rare masiva a intelectualilor a atins apo'eul in anii 1222-2///% in
pre.ent acesta *iind insi'ni*iant.
?u cred ca !cademia% inclusiv conducerea ei% 1de-a lun'ul celor opt ani si <umatate de
re'im comunist%J a a*isat in permanenta un comportament slu'arnic si adulator *ata
de stabii comunisti:% 1i-a cantat mereu in struna lui ,ladimir ,oronin% cautand sa-i
*aca pe plac acestuia si periclitand% in consecinta% bunul nume al *orului suprem al
stiintei moldovenesti:% asa incat 1!5$ a *ost trans*ormata intr-o umila slu'a a unui
re'im dictatorial:% intrucat pe parcursul acestor ani !cademia a ramas *idela si nu s-a
abatut cat de putin de la deci.iile sale anterioare cu privire la denumirea corecta a
limbii romane vorbite in +epublica $oldova% desi ,oronin si acolitii lui au *acut
presiuni permanente asupra !cademiei in acest sens.
@deea despre lichidarea @nstitutului de Ailolo'ie de asemenea nu apartine dlui &h.
(uca% ci vine din imediata apropiere a ciracului lui ,. ,oronin% ,. 5tepaniuc% care
vroiau sa trans*orme @nstitutul in cau.a intr-o institutie de ideolo'ie comunista. &ratie
solidaritatii pe care au mani*estat-o an'a<atii @nstitutului% uniunile de creatie si
oamenii de cultura in 'enere% tentativa comunistilor de a dilua @nstitutul de Ailolo'ie
in oceanul de antiromanism al @nstitutului Patrimoniului 4ultural a esuat si re.ultatul
bene*ic al acestei actiuni se datorea.a% in mare parte% intransi'entei dlui &h. (uca.
Aireste% presedintele !cademiei s-a a*lat intr-o situatie di*icila% cum se .ice% intre
ciocan si nicovala% *iind *ortat de circumstante sa manevre.e cu multa abilitate intre
adevarul stiinti*ic si dispo.itiile imperative ale 'uvernantilor neobolsevici. $ai mult
decat atat% in unul din interviurile sale dl &h. (uca sustinea ca% pentru a solutiona
unele probleme de importanta ma<ora% inclusiv cele le'ate de !cademie% accepta
compromisurile <usti*icate% care nu conduc la tradarea cau.ei. (in aceasta perspectiva%
am putea intele'e unele actiuni ale dlui &h. (uca% principalul *iind ca el a ramas%
totusi% pe po.itii sanatoase si a *ost capabil sa salve.e putinul de care dispunea
!cademia.
?u voi insista aici in mod special asupra problemelor re*eritoare la etnonimul roman-
moldovean si la cele le'ate direct de istorie% deoarece acest lucru il vor *ace cu mai
multa competenta specialistii in materie% dar si de aceasta data urmea.a sa avem in
vedere ca dl &h. (uca nu este istoric% din care motive nu a putut sa se pronunte in
aceasta problema si% se pare% nici nu a dat indicatii cum ar *i necesar sa *ie abordate
problemele de istorie.
@n *ine% tin sa mentione. ca acu.atiile dlui @on ,arta la adresa dlui &h. (uca sunt
departe de a *i obiective% dar pericolul acestora consta tocmai in *aptul ca acestea sunt
niste semiadevaruri. 5e stie ca e3ista trei *eluri de acu.atori: din o*iciu% din rea-vointa
si din indemnul cuiva. Primul tip de acu.ator este e3clus% intrucat dl @. ,arta nu
pro*esea.a <urisprudenta% de aceea nu ne ramane decat sa constatam ca el procedea.a
55
asa cum procedea.a *ie din rea-vointa% *ie din indemnul cuiva. @n acest conte3t ne
intrebam: Wuid prodest 71la ce bunK la ce *olosesteS:8.
Probabil% acu.atiile aduse sunt *olositoare doar dlui ,arta si <induitei lui cariere
7pro*esioniste% stiinti*ice sau politiceS8% in niciun ca. insa prosperitatii !cademiei.
6otodata% este absurda si opinia autorului privind demisionarea presedintelui
!cademiei% dat *iind ca el este omul potrivit la locul potrivit. 5i tot in acest conte3t sa
nu uitam vechea intelepciune populara: nu mor caii cand vor cainiiL
&asile 'ahnaru(
dr. hab. in "ilologie( director interimar al )nstitutului de Filologie
56
>n cu&it ;n inima (cademiei
F!ne 01
11:<@2009
,e +icolae -oibu
Cuvernul a propus s6 'ie comasate dou6 centre 7tiin5i'ice ale /8M < Institutul de 3ilolo1ie 7i Institutul
Patrimoniului 4ultural! Potrivit savan5ilor 'ilolo1i, prin aceasta se urm6re7te, de 'apt, des'iin5area
Institutului de 3ilolo1ie, sin1ura institu5ie de la /8M care s&a pronun5at cu ar1umente 7tiin5i'ice, ;n anii
1988&1999, ;n ap6rarea limbii romEne! Propunerea 1uvernului a 'ost adus6 la cuno7tin5a savan5ilor ;n
cadrul 7edin5ei de oi, 28 mai, a 4onsiliului suprem 7i de de"voltare al /cademiei de 8tiin5e a Moldovei de
c6tre pre7edintele /8M, acad! C#eor1#e 0uca!
Vineri, problema a 'ost pus6 ;n discu5ie 7i la adunarea 1eneral6 a colectivului Institutului de 3ilolo1ie!
0irectoarea acestuia, dr! /na Hanto7, a spus c6 motivul invocat a 'ost c6 institutul este prea politi"at, iar
cel o'icial e le1at de Aoptimi"areaB institu5iilor academice, ;n le16tur6 cu cri"a 'inanciar6! Ea a declarat c6
institutul respectiv, 'iind unul de cercetare, nu este preocupat de politic6! Institutul de 3ilolo1ie st6 la ba"a
academiei, avEnd cele mai vec#i tradi5ii! >n ba"a lui au 1enerat alte institute, inclusiv Institutul
Patrimoniului 4ultural! ANic6ieri nu e=ist6 o academie na5ional6 din care ar lipsi un institut de 'ilolo1ie
autonomB, a mai spus /na Hanto7!
/mintim c6 Institutul de 3ilolo1ie a 'ost creat ;n urma restructur6rii din 2006, prin comasarea a trei
institute cu pro'il 'ilolo1ic 9Institutul de Fin1vistic6, Institutul de Fiteratur6 7i 3olclor 7i 4entrul Na5ional de
?erminolo1ie: 7i a devenit un centru de investi1a5i ;n m6sur6 s6 satis'ac6 imperativele cercet6rilor
'undamentale 7i aplicate ;n domeniile lin1vistic, istorico&literar 7i teoretico&literar, 'olcloristic 7i
terminolo1ic!
>n discursul s6u, acad! Mi#ai 4impoi a constatat c6 ;nsu7i actul de lic#idare a institutului este unul politic!
Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor 2tepaniuc! AE o ;ncercare de surpare a temeliei
na5ionale a /cademiei, or academiile se construiesc pe ba"6 de spiritualitate, de studiere a valorilor
na5ionaleB, a ad6u1at acad! Mi#ai 4impoi! Fa rEndul s6u, criticul Ion 4iocanu a spus c6 tentativa de
lic#idare a institutului este o lovitur6 dat6 limbii 7i literaturii romEne!
/dunarea a adoptat o re"olu5ie prin care condamn6 inten5ia 1uvernului, considerEnd inadmisibil6
des'iin5area Institutului de 3ilolo1ie! ?otodat6, ea atra1e aten5ia or1anismelor europene 7i interna5ionale
asupra adev6ratelor motive care stau la ba"a inten5iei de lic#idare a Institutului de 3ilolo1ie, mascat6 prin
comasarea lui! /st6"i, o comisie creat6 cu aceast6 oca"ie, din care 'ac parte Ion 0ru56, Iaralambie
4orbu, Mi#ail 0ol1an 7!a!, urmea"6 s6 decid6 soarta acestei institu5ii!
-eac5iile savan5ilor
/natol 4iobanu, membru&corespondent al /8M: A3ilolo1ia nu subminea"6 statulB
2unt cate1oric ;mpotriva lic#id6rii Institutului de 3ilolo1ie! 3iin5a 'iec6rui neam este limba 7i literatura!
3ilolo1ia a 'ost dintotdeauna pe planul ;ntEi! Pentru c6, dac6 piere limba, piere 7i poporul! >n loc s6
de"volt6m limba, mai cu seam6 cEnd ea este strEmtorat6 de cea rus6, noi o punem la "id! Institutului de
Istorie dea a 'ost comasat, acum s&au apucat de cel de 3ilolo1ie! E un plan diabolic! Pentru c6 'ilolo1ia
este 'a5a unui popor! Este trist de tot, dac6 va 'i lic#idat acest institut! 2punea re1retatul academician
Nicolae 4orl6teanu c6 noi, 'ilolo1ii, suntem copii nedori5i, deoarece ne "batem pentru adev6r! 2untem
5E
nedori5i, ;ns6 cei de sus trebuie s6 ne suporte! 3ilolo1ia nu subminea"6 statul! >n lume sunt mai multe
state cu dou6 limbi, a7a cum 7i noi, ca 7i 'ra5ii no7tri de peste Prut, vorbim limba romEn6!
/cad! Mi#ai 4impoi: AInten5ia de comasare este, de 'apt, una de lic#idareB
/ceast6 ac5iune a 1uvernului 'ace parte din politica diabolic6 de distru1ere a culturii na5ionale 7i de
impunere a unor neadev6ruri privind limba 7i istoria promovat6 sistematic ;n anii 1uvern6rii comuniste!
/ctivitatea Institutului de 3ilolo1ie este de natur6 7tiin5i'ic6 7i nu este politi"at6 sub niciun aspect!
Politi"at6 este atitudinea 'a56 de institut a autorit65ilor care ;ncearc6 s6 subordone"e 7tiin5a scopurilor
antina5ionale 7i tendin5elor de resovieti"are 7i de reactivare a diriismului danovist 7i a no5iunilor staliniste!
Inten5ia de comasare este, de 'apt, una de lic#idare a unui institut care r6spunde imperativelor inte1r6rii
europene, studiului intercultural, dialo1ului valoric&continental 7i ;mbun6t65irii situa5iei lin1vistice
catastro'ale din republic6!
?udor 4olac, doctor ;n etnolo1ie: A2untem unica 5ar6 din Europa '6r6 o ar#iv6 na5ional6 de 'olclorB
>n ultimii ani, 'olcloristica 7i 'olclorul cunosc o mar1inali"are 7i discreditare sinonim6 cu de"na5ionali"area
bine pro1ramat6: mai ;ntEi a 'ost lic#idat Institutul de Etno1ra'ie 7i 3olclor, apoi 4entrul de 3olclor din
cadrul Institutului academic, iar acum 7i 2ectorul de 'olclor este amenin5at cu dispari5ia! @are prin aceasta
nu se urm6re7te v6dit un obiectiv diabolic < acela de a deveni o 5ar6 neeuropean6 8i asta ;n timp ce
suntem unica 5ar6 din Europa '6r6 o ar#iv6 na5ional6 de 'olclor, iar activitatea sistemic6 ;n domeniul
culturii populare este substituit6 cu di'erite caravele 1en stru5o&c6mil6!
#ttp:$$%%%!moldova!or1$un&cutit&in&inima&academiei&201029&rom$
58
Bon +arta: Cum a distrus Gh# Duca
(cademia de !tiinte a *oldovei
Gctober 0;
14:022009
,e .on Varta
0e&a lun1ul celor opt ani 7i um6tate de re1im comunist, conducerea /cademiei de 8tiin5e a -epublicii Moldova a
a'i7at ;n permanen56 un comportament slu1arnic 7i adulator 'a56 de 7tabii comuni7ti! /ceasta i&a cEntat mereu ;n
strun6 lui V! Voronin, c6utEnd s6&i 'ac6 pe plac acestuia 7i periclitEnd bunul nume al 'orului suprem al 7tiin5ei
moldovene7ti! >n 'elul acesta, /cademia de 8tiin5e a 'ost trans'ormat6 ;ntr&o umil6 sluanc6 a unui re1im dictatorial!
C#! 0uca, ;n calitatea sa de pre7edinte al acestei institu5ii, nu a ;ndr6"nit s6 se opun6 nenum6ratelor Ae=periment6rid
7i Arestructur6rid draconice, operate de o manier6 criminal6, de dcori'eul 1Endirii savanted 7i ideolo1ul P4-M, V!
2tepaniuc!
0in contra, C#! 0uca, ;mpreun6 cu a1#iotan5ii s6i, a promovat, ;n practic6, cu mult6 osErdie, toate scenariile
criminale, ;n urma c6rora au 'ost distruse mai multe institu5ii de cercetare din cadrul /8M! Printre acestea se num6r6
Institutul de Istorie, Institutul de Fin1vistic6, Institutul de Istorie a Fiteraturii, 7!a!, considerate de 1ran1urii comuni7ti
Aoa"e de romEnism 7i antistatalismd! 0in cau"a aceleia7i lipse de verticalitate, a 'ost periclitat6 reu7ita proiectului
edit6rii Enciclopediei Moldovei! 4en"ura Ab616torilor de seam6d de la 44 al P4-M, dar 7i autocen"ura slu1ilor lor
credincioase de la /8M, au condus la compromiterea unui proiect de o atare anver1ur6! )n alt proiect compromis ;l
constituie 7i cel cu privire la editarea Istoriei Moldovei ;n cinci volume! 2lu1ile credincioase ale lui C#! 0uca au avut
1ri6 s6 selecte"e cu vi1ilen56 membrii colectivului de autori ;n ba"a aceluia7i principiu de loialitate 'a56 de re1imul
comunist! >n consecin56, mai mul5i cercet6tori 7tiin5i'ici valoro7i de la Institutul de Istorie au 'ost mar1inali"a5i, ne'iind
inclu7i ;n ec#ipa de autori ai acestei lucr6ri! )n alt comandament politic al Partidului 4omuni7tilor pe care
pre7edintele /8M, C#! 0uca s&a an1aat s6&l onore"e a 'ost lucrarea colectiv6 AMoldoveniid, avEndu&l ;n 'runte pe V!
0er1aciov, specialist ;n preistorie 7i care nu are nimic ;n comun cu tematica propriu&"is6, ;n sc#imb are reputa5ia unui
romEno'ob notoriu! >n timp ce pentru editarea lucr6rilor, mono1ra'iilor cercet6torilor din cadrul institu5iilor academice
nu se mai aloc6 bani de mai mul5i ani, conducerea /cademiei a cerut ;n mod ultimativ Institutului de Istorie, 2tat 7i
0rept avi"ul pentru reeditarea Aopd&ului lui V! 2tati AIstoria Moldoveid! C#! 0uca a spriinit, de&o manier6 slu1arnic6,
multiple ini5iative aberante, cu conota5ie de s#o% politicianist 7i electoral, lansate de protipendada comunist6! Numai
cEt 'ace ini5iativa lui V! Voronin de a consemna, cu mult 'ast 7i cu o risip6 enorm6 de bani publici, o s6rb6toare
inventat6 de pseudoistorcii de la curtea dictatorului! Pre7edintele /8M, ;n loc s6 consulte istoricii medievi7ti din cadrul
Institutului de Istorie cu privire la autenticitatea datei istorice a ob5inerii independen5ei politice a statului moldovenesc,
a pre'erat s6 e=ecute, '6r6 e"itare, comandamentul 1eneralului V! Voronin !>n cadrul multiplelor ac5iuni, incluse ;n
pro1ramul propa1andistic 7i cu conota5ie ideolo1ic6, de consemnare a celor 6,0 de ani de la constituirea Astatalit65iid,
au 'ost ;n'ierate 'or5ele Aantistatalisted 7i ridica5i la ceruri comuni7tii, ca cei mai vanici ap6r6tori 7i promotori ai
statalit65ii moldovene7ti!
0rept recompens6 pentru aservirea total6 a conducerii /8M 'a56 de 1uvernarea comunist6, V! Voronin a dispus
alocarea de 'onduri considerabile pentru aceast6 institu5ie! >n ultimii ani, aloc6rile acestea au crescut de opt ori, ;n
compara5ie cu perioada precedent6! >n loc ca aceste sume s6 'ie utili"ate ;n mod ra5ional, pentru e=tinderea 7i
apro'undarea investi1a5iilor 7tiin5i'ice pe direc5iile prioritare, pentru maorarea salariilor cercet6torilor 7tiin5i'ici, ele au
'ost 'olosite pentru satis'acerea unor or1olii 'alse, inau1urEndu&se ni7te construc5ii 'araonice, absolut neusti'icate!
Numai cEt 'ac edi'iciile )niversit65ii /8M 7i liceului acesteia, cu ;ntrea1a lor in'rastructur6, unde au 'ost ;n1ropate sute
de milioane de lei! >n'iin5area ;nc6 a unei universit65i pe lEn16 cele cEteva "eci, dea e=istente, cu construc5ia unor
edi'icii noi, ;n condi5iile unei s6r6cii acute ce persist6 de mai mul5i ani ;n -epublica Moldova, c#iar c6 nu&7i are nici o
52
usti'icare! >n cel mai bun ca", pEn6 la timpuri mai 'ericite, universitatea 7i liceul puteau s6&7i des'67oare activitatea ;n
vec#ile edi'icii de care dispune /8M, economisindu&se, ;n 'elul acesta, sume uria7e!
2ume considerabile au 'ost utili"ate la repara5ia capital6 a blocului principal al /8M! 3astul din acest edi'iciu
contrastea"6 cu situa5ia deplorabila a cercet6torilor 7tiin5i'ici 7i, ;n special, cu lipsa de orice perspectiv6 pentru mul5i
an1aa5i de a&7i solu5iona strin1enta problem6 locativ6! 2unt numeroase ca"urile cEnd an1aa5i ai /cademiei 7i&au
;nc#eiat activitatea pro'esional6, pensionEndu&se 7i continuEnd s6 locuiasc6 cu 'amiliile lor ;n c6minele academiei,
ac#itEnd sume e=orbitante 7i neusti'icate pentru condi5ii de trai, mai mult decEt modeste! >ntre altele, 'ie spus, C#!
0uca a avut 1ri6 ca ;n procesul renov6rii edi'iciului principal al /8M, s6 nu 'ie atinse stelu5ele sovietice de pe 'a5ada
acestuia, pentru a 'ace pe plac 1uvernan5ilor comuni7ti! >n acest timp, din cau"a unei salari"6ri mi"erabile 7i
de"onorante, sute de cercet6tori 7tiin5i'ici au 'ost constrEn7i s6&7i abandone"e cariera lor ;n s'era 7tiin5ei, mul5i dintre
ace7tia, ;n special, cei tineri, au acceptat calea unui e=il 'or5at, pre'erEnd s6 emi1re"e ;n 56rile din vestul Europei,
4anada 7i 2)/! >n 'elul acesta, /cademiei de 8tiin5e i&a 'ost aplicat6 o lovitur6 mortal6, dup6 care aceasta ;7i va
reveni cu 1reu! >n aceea7i ordine de idei, constat6m cu re1ret, c6 o bun6 parte a cercet6torilor 7tiin5i'ici din cadrul
/cademiei de 8tiin5e au un salariu real de 1600&1+00 de lei! Nu este oare aceasta o b6taie de oc, ca un doctor ;n
7tiin5e s6 aib6 un ast'el de salariu ?ocmai din aceast6 cau"6, cele 7ase locuri vacante la doctorantur6 la Institutul
de Istorie, 2tat 7i 0rept, pentru anul 2009, n&au avut nici un solicitant!
@ alt6 mostr6 de lic#elism de care a dat dovad6 conducerea /8M 'a56 de re1imul comunist a 'ost instituirea
9noiembrie 2006:, la indica5ia lui V! Voronin, a 4omisiei din cadrul /8M pentru e=perti"area a7a&numitelor manuale de
istorie inte1rat6, cu continuturi comuniste! >n loc ca ;n respectiva comisie s6 'ie inclu7i istorici de presti1iu din cadrul
institu5iei de pro'il, C#! 0uca a avut 1ri6 s6 dele1e ;n comisia de e=perti"are persoane cumin5i, unele din ele care n&
aveau nimic ;n comun cu istoria, 'iind de pro'esie uri7ti, 'ilolo1i 7i c#iar un c#imist! 4ulmea, c6 ;n respectiva comisie
au 'ost inclu7i c#iar 7i unii din autorii manualelor de istorie inte1rat6 < o adev6rat6 b6taie de oc, nu alta &ace7tia
urmEnd s6&7i aprecie"e propriile lor manuale! Verdictul acesteia, cum era 7i de a7teptat, a 'ost unul 'avorabil
manualelor de trist6 pomin6! >n consecin56, C#! 0uca, ;mpreun6 cu ceilal5i promotori ai acestui sacrile1iu de
e=perti"are a unor manuale nereu7ite, se 'ace vinovat de c#eltuirea inutil6 7i p61uboas6 a cEtorva "eci de milioane
de lei din bu"unarul contribuabililor moldoveni 7i ar trebui s6 poarte r6spundere pentru aceast6 risip6 uria76 de bani
publici!
>n condi5iile actuale, cEnd re1imul comunist a trecut ;n istorie, pre"en5a pre7edintelui /8M ;n noua componen56 a
1uvernului democratic de la 4#i7in6u constituie un anacronism, la 'el, precum este 7i a'larea sa ;n 'runtea /cademiei,
presti1iul c6reia a su'erit enorm ;n perioada cEnd dEnsul a diriat&o de o manier6 p61uboas6 7i de"onorant6! )nica
solu5ie care se impune ;n atare situa5ie, ar 'i demisia benevol6 a lui C#! 0uca din 'unc5ia de pre7edinte al /8M pentru
a permite asanarea acesteia, revenirea la normalitate 7i rec6p6tarea statutului s6u autentic autonom!

.on Varta, doctor n istorie, /eful ,ireciei .storie !odern a .nstitutului de .storie, Stat i ,rept al *cademiei de /tiine
a -epublicii !oldo&a
6/
4ompania de consultanta politica Polie3pert a elaborat% la comanda tribuna.md% un
clasament al politicienilor care% *iind inaintati la *unctia de Presedinte al +epublicii
$oldova si ulterior alesi% ar putea asi'ura depasirea cri.ei constitutionale.
1:1$ 18 @ctombrie 2811
$ In pro*un,ime
Anul dintre acestia este Dumitru Pulbere$ 0udecator la #urtea
#onstitutionala. 4cesta ar putea *i votat de liberal1democrat si
comunisti$ insa nu de celelalte 2 partide din 4I'.

@ candidatura mult discutata a *ost Natalia Gherman$
viceministru al 4*acerilor '5terne si Inte&rarii 'uropene$ pentru
ca este o *i&ura apolitica si are o ima&ine buna in e5terior.
Cotodata$ aceasta ar putea *i asociata cu H>D!$ care a
inaintat1o pentru *unctia de viceministru.

Gheorghe Duca$ presedintele 4cademiei de (tiinte a !oldovei$
este o alta varianta. =epre,inta mediul academic$ are vi,iuni
politice echilibrate si un trecut politic care1l *ace a&reabil
minimum pentru doua dintre partidele parlamentare L H#=! si
HD 6din HD a *acut cTndva parte$ iar cu H#=! a avut relatii bune
pe toata durata &uvernarii comuniste9.

An alt candidat este Ion Sturza$ e51Hrim1ministru al =epublicii
!oldova. 4cesta ar putea *i o *i&ura de compromis pentru
minimum trei din cele patru partide parlamentare L H#=!$
H>D! si HD$ care Tmpreuna au 88 de mandate de deputat din
181. #u *iul liderului H#=!$ @le& -oronin$ a *acut a*aceri$ din
HD a *acut parte$ iar cu liderul H>D! este Tn relatii bune.

!ult discutata in ultimele ,ile$ candidatura lui Dumitru
Diacov$ Hresedinte de onoare al Hartidului Democrat ar *i o
varianta posibila. H>D! si H> nu ar avea nici o problema cu
Tnaintarea candidaturii lui$ deoarece aceasta *unctie$ con*orm
4cordului de constituire al 4I'$ revine HD$ care poate propune
pe cine considera necesar. Hrobabil$ si comunistii$ daca nu toti$
cel putin unii dintre ei$ ar *i dispusi sa discute aceasta
candidatura.

@ candidatura care$ eventual$ ar putea *i sustinuta de toate
cele patru partide parlamentare ar *i Nicolae Chirtoaca$
analist politic$ e51ambasador al !oldovei Tn (A4. 4 lucrat Tn
61
:uvernul (tur,a$ Tmpreuna cu actualii lideri ai HD si H>D!$ iar
ulterior a *ost promovat de &uvernarea comunista Tn *unctia de
ambasador. #unoaste *oarte bine politica autohtona si partidele
si ar putea *i un bun arbitru care ar asi&ura echilibrul Tn
societate.

4nalistul politic Igor Botan are o reputatie ireprosabila.
>ucrand doua decenii cu lumea politicului din !oldova$ a reusit
sa pastre,e distanta$ *ara a se apropia de careva partide sau
lideri. Anica problema este chiar el L principialitatea sa si
tendinta permanenta de a se tine departe de politic 6Tn acelasi
timp lucrTnd cu politicul9$ l1ar putea determina sa re*u,e o
eventuala o*erta din partea parlamentarilor.

@ alta varanta este Vlad ilat$ Hrim1ministru al =epublicii
!oldova$ lider H>D!. (onda0ul spune ca acesta este cel mai
popular politician din =epublica !oldova si cel mai potrivit
pentru a ocupa *unctia de Hresedinte$ dar H#=!$ HD si H>
niciodata si pentru nimic Tn lume nu ar accepta sa1l alea&a pe
-lad ;ilat Hresedinte$ pentru ca aceasta l1ar *ace si mai
puternic din punct de vedere politic.

#andidatul H#=! la *unctia de Hresedinte este !inaida
Grecianai$ e51Hremier$ deputat comunist$ dar sansele sale de a
a0un&e Tn aceasta *unctie sTnt *oarte mici$ practic ine5istente.
#omunistii nu au numarul de voturi necesare pentru a o ale&e
6doar 72 din necesarul de M19$ iar celelalte partide
parlamentare au declarat nu o data ca nu vor sustine aceasta
candidatura.

Marian "u#u$ Hresedintele Harlamentului$ Hresedinte interimar
al tarii$ liderul HD ramane candidatul 4I' pentru *unctia de se*
al statului$ dar sansele sale scad cu *iecare ,i. #omunistii au
declarat ca nu vor sustine sub nici o *orma ale&erea lui Tn
*unctia de Hresedinte$ iar Tn ultima perioada se vorbeste tot mai
mult ca nici liberal1democratii$ precum si o parte a deputatilor
din HD nu ar dori acest lucru. Un aceste conditii$ !arian >upu ar
putea a0un&e Hresedinte doar printr1o minune.
62
$isputa pe sa!antlacul fostului securist ,aleriu 4asat incin#e istoricii de la Chisinau. i%a:
sefia Academiei oldo!ei si, posi'il, 4resedintia Repu'licii. "heor#he Co1ocaru !s 3on
,arta - See more at: http://roncea.ro/()1(/)*/(1/disputa-pe-sa!antlacul-fostului-securist-
!aleriu-pasat-incin#e-istoricii-de-la-chisinau-mi%a-sefia-academiei-moldo!ei-si-posi'il-
presedintia-repu'licii-#heor#he-co1ocaru-!s-ion-!arta/Hsthash.7//Rd-*f.dpuf
2eptember 21st, 2012
5emnalam ieri o disputa importanta care are loc la 4hisinau: $ostenitorii I&B-ului din
+epublica $oldova starnesc dihonie printre istoricii basarabeni. Aostul se* al 5ecuritatii ,aleriu
Pasat% puscariasul cu pretentii de pre.identiabil% se vrea Macademician si savant de renume
mondial:. @on ,arta vs &heor'he 4o<ocaru.
!sta.i% pro*esorul &heor'he 4o<ocaru% director al @nstitutului de @storie% 5tat i (rept al
!cademiei de "tiin#e a +epublicii $oldova ii raspunde pro*esorului @on ,arta% director al
5erviciului de 5tat de !rhiva al +epublicii $oldova% prin intermediul >urnalului de 4hisinau.
+edam inte'ral raspunsul acestuia asteptand in continuare lamurirea problemei in cau.a.
(reptul la +eplica
-n materialul semnat de dl @on ,arta 14lonele lui =a.arev% trimise la 0naintare de noua conducere
a @nstitutului de istorie% 5tat < i (rept:% inserat 0n 1>urnal de 4hi<in)u: din 14 septembrie curent%
sunt abordate *rontal trei subiecte cu re*erire la @@5( al !H$: despre 0naintarea la premii% despre
recomandarea dlui ,aleriu Pasat 7*oto dr8 pentru participarea la ale'erea membrilor titulari ai
!H$ <i despre subsemnatul% ca director al @nstitutului <i ca istoric. !<adar% ce este drept <i ce
este str9mb 0n te3tul cu pricinaS Bine0n;eles% dintr-un punct de vedere propriu% care nu poate *i
dec9t subiectiv% relativ% etc.
-ntr-adev)r% 0n aten;ia 4onsiliului Htiin;i*ic al @nstitutului se a*l) cu re'ularitate chestiunea
promov)rii cercet)torilor <tiin;i*ici. !nul trecut% de e3emplu% pro*esorul &heor'he 4ostachi a
*ost propus la premiul !cademiei de Htiin;e% pe care l-a <i ob;inut. (istinsul pro*esor !ndrei
5mochin) a *ost 0naintat la Hrdinul +epublicii% care i s-a acordat. (l !natol I)ranu a *ost onorat
cu distinc;ia suprem) a !H$% 1(imitrie 4antemir:. !nul acesta% dl ,aleriu Pasat a *ost propus
de 4onsiliul Htiin;i*ic al @nstitutului la Premiul ?a;ional% care i s-a acordat. =a demersul @@5(%
pro*esorului !le3andru $o<anu i-a *ost decernat) medalia !H$ 1(imitrie 4antemir:. 5tatistica%
dle ,arta% se pare% nu v) o*er) su*iciente probe pentru a m) acu.a c) a< *i trans*ormat @nstitutul
0ntr-un 5+= 1pentru satis*acerea po*telor me'alomanice ale lui ,aleriu Pasat:. 5ublinie.% dac) e
ca.ul% nu @nstitutul% nu directorul @nstitutului iau deci.iile despre acordarea acestor premii% ci
comisiile abilitate de pe l9n') !H$ sau de pe l9n') &uvern. !ici 1lustruirea: oric)rui candidat%
dac) pre.entarea re.ultatelor activit);ii cole'ilor de @nstitut poate *i 0ncadrat) 0n acest termen
ie<it de sub pana plin) de inspira;ie a dlui ,arta% nu are niciun rost. (ar% *)r) dubii% dl ,arta are
tot dreptul s) considere c) aceste premii <i distinc;ii sunt meritate sau nemeritate% dup) cum <i
oricine% p9n) <i directorul @@5(% sau comisiile abilitate pot avea punctul lor de vedere% nu
neap)rat cel 0mp)rt)<it de dl @on ,arta.
Dste *iresc <i necesar ca e*ortul omului de <tiin;) s) *ie remarcat <i pre;uit dup) merite <i aici
cred c) nu suntem pe po.i;ii diver'ente cu dl ,arta. !m urm)rit s) spri<in orice ini;iativ) 0n acest
sens% s) trate. cu e'al) bun)voin;) orice reali.are <tiin;i*ic) <i s) 0ncura<e. per*orman;a
academic). !nul trecut dl ,aleriu Pasat a *ost sin'urul cercet)tor de la @@5( care a *inisat o
lucrare mono'ra*ic). !ceasta a *ost discutat) de speciali<tii 0n @storie 4ontemporan) <i
recomandat) pentru publicare de 4onsiliul Htiin;i*ic. -n cadrul discu;iilor% au *ost relie*ate at9t
aspectele reu<ite% c9t <i unele lacune <i caren;e ale mono'ra*iei% sin'ura% de alt*el% care a *ost
pre.entat) 0n *a;a speciali<tilor de la @nstitut% celelalte lucr)ri ale dlui Pasat% ap)r9nd 0n a*ara
concursului @@5(. ,olumul 1+55 $oldoveneasc) 0n epoca stalinismului: 765/ p.8 a ap)rut 0n
2/11 la presti'ioasa Dditur) 14artier:% *iind men;ionat anul acesta la 5alonul ?a;ional de 4arte
cu Premiul 14lio:. Probabil% accidental% acesta nu apare printre lucr)rile dlui Pasat% din care dl
,arta selectea.) o serie de citate% unele relevante% care pun 0ntr-o lumin) de.a'reabil) autorul.
63
,ede;i p9n) unde 0mi urme. 1patronul spiritual:% descoperit de dl ,arta% 0nc9t m-a< putea
ha.arda s) *iu de acord <i cu unele din sentin;ele domniei sale la adresa acestuiaS ?umai c) m)
tem c) 0nsu<i dl ,arta s-ar putea s) nu *ie de acord ast).i cu ceea ce a*irma pe la 1222 0ntr-o
recen.ie pe mar'inea uneia din lucr)rile dlui Pasat 15urovaia pravda istorii. (eporta;ii s teritorii
$oldavsRoi 55+ 4/-5/ ''.: 712288% pe care-o caracteri.a su'estiv drept 1;n valoros studiu%
consacrat deport)rilor din anii 4/-5/:. !<a sau alt*el% corpul impresionant de documente inedite
publicate de ,aleriu Pasat despre deport)rile din +55$ sau despre pri'oana Bisericii ortodo3e 0n
epoca sovietic) au o valoare 0n sine% deschi.9nd% dup) cum o spunea *ranc dl ,arta pe la 1222%
noi direc;ii de cercetare 0ntr-un domeniu sau altul. !ceasta este o a doua parte a paharului% poate%
cea plin)% pe care dl ,arta ast).i o i'nor).
5in'ura lucrare pe care dl Pasat a publicat-o cu acceptul 4onsiliului Htiin;i*ic al @@5( este
mono'ra*ia ap)rut) la Dditura 14artier:% aceasta% repet% nea*l9ndu-se 7S8 pe lista lucr)rilor din
care dl @on ,arta citea.) copios. Hr% cel pu;in% stimate dle ,arta% 0n neb)nuita mea 7ne8calitate de
1servant umil al lui ,aleriu Pasat:% pe care mi-o atribui;i cu at9ta 'enero.itate% un sin'ur citat a<
putea s) v) 1servesc: <i dvs. pentru a 0ncerca s) v) dumeri;i de ce a *ost recomandat pentru
editare acest studiu. (eci% v-a< 0ndemna respectuos s) deschide;i volumul respectiv la
1-ncheiere: 7p. 6268 <i s) nota;i ceea ce e scris ne'ru pe alb: 1(e<i la momentul ane3)rii
Basarabiei 7subl. n.8 <i al 0n*iin;)rii +55 $oldovene<ti re'imul stalinist acumulase o e3perien;)
considerabil) de promovare a politicii industriali.)rii accelerate% colectivi.)rii <i uni*ic)rii
sociale% sovieti.area *iec)reia dintre noile republici <i teritorii apusene 0<i avea propriul
speci*ic:. Hi 0nc) ceva: printre lucr)rile 0n'ri<ite <i publicate de dl Pasat mai este una pe care ar
trebui s-o cunoasc) orice intelectual din 1lumea bun):% din care% nu m) 0ndoiesc% dle ,arta% spre
deosebire de subsemnatul% *ace;i parte dintotdeauna. Dste vorba de monumentala p9n.)
memorialistic) a Du*rosiniei IersnovsRi 149t cost) omul: 712268% reeditat) sub e'ida 4onsiliului
Duropei 0n limba italian) 72//28% un rechi.itoriu teribil asupra esen;ei de.umani.ante a re'imului
totalitar comunist. (ar nici despre aceasta nu spune;i nimic. Hare de ceS
4u privire la 0naintarea candidaturii dlui Pasat la concursul pentru ale'erea membrilor titulari ai
!H$% anun;at pentru toamna acestui an. -n adresa @@5( au parvenit 0n acest sens dou) cereri% de
la dnii ,aleriu Pasat 7istorie8 <i @on &uceac 7drept8% pe care 4onsiliul Htiin;i*ic le-a e3aminat 0n
<edin;a din 15 au'ust curent. 5-a luat act de *aptul c) dl Pasat nu 0ntrune<te una din condi;iile
+e'ulamentului cu privire la ale'erea membrilor !cademiei% av9nd doar doi discipoli cu
doctorate sus;inute% <i nu cinci% dup) cum o cere +e'ulamentul. 4onsiliul a *ost in*ormat <i
asupra *aptului c) la 1E iulie curent !dunarea &eneral) a membrilor !H$% e3amin9nd ca.ul
aparte al mem. cor. Pasat% a decis s)-i permit) s) participe la concursul respectiv. ?umai c)
domnia voastr) despre aceasta a;i uitat% probabil% s) in*orma;i cititorul 1>urnalului de 4hi<in)u:.
!m solicitat e3pres opinia membrilor 4onsiliului 0n ca.ul Pasat% *iind *ormulate ca r)spuns dou)
propuneri: 718 de a include candidatura domniei sale pe buletinul de vot secret <i 728 de a nu o
include. (atoria mea a *ost s) supun votului aceste propuneri. (in 13 membri ai 4onsiliului
pre.en;i la <edin;)% pentru includerea candidaturii dlui Pasat pe buletinul de vot secret s-au
pronun;at 1/% 2 G 0mpotriv) <i o ab;inere. ! urmat votul secret. 4omisia de num)rare a voturilor
a adus la cuno<tin;a 4onsiliului re.ultatele: pentru dl Pasat s-au pronun;at E persoane% 5 G
0mpotriv) <i un buletin a *ost declarat nevalabil% num)rul necesar de voturi pentru luarea deci.iei
*iind de 5/X1 din cei pre.en;i% adic) E. 4andidatura dlui @on &uceac a 0ntrunit 1/ voturi pentru% 2
G 0mpotriv) <i un buletin a *ost anulat. !m adus aceste detalii ca s) vede;i cum *unc;ionea.)
15+=:-ul de la @nstitutul de @storie. +e.ultatele votului au *ost aprobate de to;i membrii
4onsiliului Htiin;i*ic% inclusiv de dl @on ,arta. ?imeni din membrii 4onsiliului nu a contestat
re.ultatele votului% nu m-a acu.at c) mi-a< *i impus punctul de vedere sau c) a< *i dat dovad) de
un comportament 1impertinent:. (oar unul dl ,arta% darJ dup) o lun) de .ileLS Hare de ceSJ
-n treac)t *ie spus% dle ,arta% dac) v) aminti;i% 0n 2/// ,aleriu Pasat era ales membru
corespondent al !H$ la propunerea 4onsiliului Htiin;i*ic al @nstitutului de @storie% dvs. *iind
printre cei care l-au recomandat cu c)ldur) pentru aceast) 0nalt) demnitate academic)%
subsemnatul num)r9ndu-se printre cei care v) admirau elocin;aJ
64
Hi% pe *inal% vorba distinsului domn @on ,arta% 1dou) cuvinte:% dar pline 1de mai multe
e3plica;ii: subtile% despre le')turile mele de-a dreptul halucinante cu dl ,aleriu Pasat% deduse 0n
ba.a unui articol de .iar 7L8 despre esen;a rebeliunii din ianuarie 1212 de la Cotin% pe care l-am
publicat acum 23 de ani 7L8. Pro*it de interesul dvs. sincer pentru a v) in*orma% cu toate c) nu
cred c) v-ar prinde bine c)ci% la timpul respectiv% bun-r)u% acest articol% scris de un 1laborant
superior: pe atunci la @nstitutul de @storie% a *ost apreciat pentru c)% dincolo de o retoric) verbal)
care ast).i% mai mult dec9t evident% este cu totul deplasat)% d)dea peste cap te.a 1cominternist):
despre caracterul bol<evic al rebeliunii de la Cotin% demonstr9nd 0n e3clusivitate 0n ba.a
literaturii sovietice publicate% autorul neav9nd pe atunci nici m)car dreptul de a mer'e la arhiv)%
c) acolo s-a produs o r)bu*nire subversiv) a na;ionalismului ucrainean iredentist% antirom9nesc.
?umai c)% stimate dle ,arta% pentru a tra'e ni<te conclu.ii 'lobale despre cutare sau cutare
1pretins istoric:% ar trebui s) ave;i% totu<i% biblio'ra*ia adus) la .i. Hi% nu 0n ultimul r9nd% <i sper
s) nu v) decep;ione.% nu sunte;i nici primul% probabil% nici ultimul% <i nici ori'inal 0n aceast)
0ntreprindere temerar). ?u sunte;i primul <i nu sunte;i ori'inal pentru c) v-a luat-o 0nainte un alt
stimat domn% acum c) sunte;i <i apropia;i% dac) pot spune a<a% conceptual% nu pot s) nu-l
deconspir% pre numele s)u recomand9ndu-se 5. ?a.aria. 4) acest mult prea stimat domn s-a luat
la har;) cu un *ost 1laborant superior:% e de la sine 0n;eles% dar c) <i dvs. mer'e;i cu aceea<i
obsesie pe ni<te urme b)t)torite este% poate% un simptom. -n orice ca.% v) asi'ur politicos c) 0ntre
e3e'e.a dvs. *urioas) <i ironia dlui ?a.aria% ambele pe aceea<i tem)% 0ntre ori'inal <i copie%
dup) cum se spune% <i sper s) nu v) sup)ra;i% voi da pre*erin;) ori'inalului. Hi v) asi'ur cu toat)
*ermitatea c) nu m) voi 0ncumeta vreodat) s) a*irm c) domnia voastr) a;i debutat cumva% vorba
vine% dar tot de la dvs. cetire% 0ntr-o nou) <i nemaipomenit) iposta.) deJ 1clon): a lui 5.
?a.aria.
5timate domn% 0nchei cu am)r)ciune acest 'en de scriere% pe care am *ost *or;at chiar de domnia
voastr) s)-l practic <i de care nu sunt interesat.
4u aceea<i pre;uire de c9nd m) cunoa<te;i% al dvs. &heor'he 4o<ocaru
5ursa: >urnal.md
- 5ee more at: http://roncea.ro/2/12//2/21/disputa-pe-savantlacul-*ostului-securist-valeriu-pasat-
incin'e-istoricii-de-la-chisinau-mi.a-se*ia-academiei-moldovei-si-posibil-presedintia-republicii-
'heor'he-co<ocaru-vs-ion-varta/`sthash.?==+dA2*.dpu*
#ttp:$$roncea!ro$2012$09$21$disputa&pe&savantlacul&'ostului&securist&valeriu&pasat&incin1e&istoricii&de&la&
c#isinau&mi"a&se'ia&academiei&moldovei&si&posibil&presedintia&republicii&1#eor1#e&coocaru&vs&
Fe1islatura ;n care P4-M 7i PP40 7i&au dat mEna
7a 8 martie 2009 e&pir mandatul #arlamentului ,epublicii -oldova ales la : martie 200;. <ste un
prile( potrivit pentru a trece n revist deciziile de mare rezonan i impact luate de parlamentarii
din legislatura a 1:$a.
65
"CB< - *(R@BA 344D
'ttp://eleonora-lisnic.blogspot.com/2009/0D/legislatura-in-care-pcrm-si-ppcd-si-au.'tml
",! s-a scindat din start
)Oadar actuala componenRG a &orului legislativ s-a Pntrunit Pn prima sa OedinRG .oi 2? martie 2005.
!in cele D &ormaRiuni care au intrat Pn Legislativ au re%ultat ? grupuri deoarece liderul Partidului
!emocrat !umitru !iacov PmpreunG cu alRi ; colegi de partid veniRi Pn Parlament pe listele
"locului electoral ,oldova !emocratG# 6",!7 au constituit un grup parlamentar distinct pentru
a promova mai e&icient doctrina social-democratG#. IatG cum arGta con&iguraRia &orului cu cele ?
grupuri parlamentare &ormal constituite: Partidului -omuniOtilor - 5A de mandate ",! 6ulterior
),57 - cu 2A de mandate Partidului Popular -reOtin !emocrat - ** mandate Partidul !emocrat - +
mandate.
(e presupunea cG liderul ",! (era&im 0rec'ean va renunRa la mandatul de deputat pentru a-l
e1ercita Pn continuare pe cel de primar al -'iOinGului. )cest lucru nu s-a PntTmplat.
PreOedinte al &orului legislativ a &ost ales ,arian Lupu D9 de ani care pTnG atunci ocupase &uncRia de
ministru al Economiei. !eOi nu era PncG membru de partid el candidase pe lista comuniOtilor. Lupu a
&ost propus de comuniOti iar celelalte grupuri parlamentare nu au avansat alte candidaturi. )legerea
preOedintelui Parlamentului a &ost secretG parlamentarii votTnd Pn cabine instalate pe 'ol. Lupu a
acumulat A5 de voturi pro# Oi 2? PmpotrivG#. -ei ** deputaRi PP-! nu au participat la alegerea
Oe&ului Legislativului iar un simplu calcul matematic ne aratG cG deputaRii ",! au votat Pmpotriva
lui Lupu.
)legerea lui ,arian Lupu Pn respectiva &uncRie a &ost vG%utG de politicienii Oi analiOtii de la -'iOinGu
ca o Pncercare a preOedintelui :oronin de a convinge opinia publicG localG Oi cancelariile occidentale
cG PmbrGRiOea%G cu adevGrat principiile democratice Oi cG P-$, POi propune sG promove%e
&uncRionari tineri de &acturG europeanG. PGnG Oi deputaRii din opo%iRie care au votat Pmpotriva lui
Lupu au salutat candidatura acestuia. !eputatul ",! )natol VGranu l-a &elicitat Pn plen pentru
&aptul cG este Wprimul preOedinte de parlament care vorbeOte cu accent bucureOtean#. !eputaRii Wmai
atenRi# au comentat PnsG pe seama &aptului cG Lupu con&undG bunGoarG Wdistins# cu Wdistinct# Oi tot
cu Waccent bucureOtean# vorba dlui VGranu %ice WsG primim o 'otGrTre# 6calc'iere din limba rusG7 Pn
loc de WsG adoptGm#.
Sn prima sa OedinRG Parlamentul a decis ca primul tur al alegerilor pre%idenRiale sG aibG loc la ?
aprilie Oi totodatG aOa cum prevede legislaRia a acceptat demisia Guvernului 3arlev-*.
-'iar Pn prima OedinRG preOedintele Parlamentului le-a distribuit deputaRilor proiectul unei
declaraRii de parteneriat politic Pn scopul integrGrii europene# a $. ,oldova. Lupu a argumentat cG
adoptarea acesteia va asigura un climat de cooperare Pntre comuniOtii Oi opo%iRia din Parlament
necesar pentru atingerea obiectivelor ma.ore pe plan intern Oi e1tern. !eclaraRia a &ost adoptatG cu
unanimitate de voturi.
0lterior au &ost aleOi vicepreOedinRii U ,aria Postoico din partea comuniOtilor Oi Iurie $oOca din
partea opo%iRiei#. !e asemenea au &ost &ormate cele 9 comisii parlamentare. PreOedinRii de comisii 5
comuniOti Oi ? repre%entanRi ai opo%iRiei au devenit membri ai "iroului Permanent al &orului
legislativ.
PreOedintele :ladimir :oronin a &ost reales Pn &uncRie la ? aprilie din primul tur cu ;5 de voturi
&avorabile U cu *? mai multe decTt minimul necesar de A* de voturi Wpro#. La alegeri nu au participat
doar parlamentarii din grupul condus de (era&im 0rec'ean. )cest grup a rGmas cu doar 2D de
deputaRi iar denumirea i-a &ost sc'imbatG din ",! Pn ),5 U )lianRa W,oldova 5oastrG# aOa cum
66
se numea grupul parlamentar condus de !umitru "rag'iO Pn legislatura anterioarG a *5-a.
Pentru :oronin au votat deputaRii Partidului -omuniOtilor din $epublica ,oldova 6P-$,7 dar Oi
deputaRii din Partidul Popular -reOtin !emocrat 6PP-!7 Partidul !emocrat 6P!7 Oi D parlamentari
din Partidul (ocial !emocrat 6P(L7 Pn &runte cu 4leg (erebrian care Pn a.un au pGrGsit grupul
parlamentar ",! pe listele cGruia au a.uns Pn Parlament.
Sn ultimele %ile ale lunii martie grupul PP-! condus de Iurie $oOca declara cG va boicota alegerile
iar (erebrian susRinea cG Xeste ilogic sG se vote%e candidatul comuniOtilor#. ) &ost rTndul liderului
P! !umitru !iacov sG ironi%e%e pe seama lui $oOca Oi (erebrian. !iacov a declarat Pn plen cG cei +
deputaRi P! au decis cum anume vor vota Pn c'iar %iua scrutinului dar nu Pn a.un cum au &Gcut-o
parlamentarii creOtin-democraRi Oi social-liberali.
La alegeri au participat doar ;+ de parlamentari ;5 dintre care Oi-au dat votul pentru :oronin. 0n
singur parlamentar l-a votat pe contracandidatul G'eorg'e !uca preOedintele )cademiei de HtiinRe
iar douG buletine au &ost declarate nevalabile &iind probabil compromise deliberat.
)legerile au &ost secrete deputaRii e1ercitTndu-Oi votul Pn 2 cabine instalate pe 'olul din &aRa sGlii de
OedinRe. Preludiul surpri%ei o&erite de PP-! a Pnceput Pn momentul Pn care presa a remarcat cG
deputaRii creOtin-democraRi intrG Oi ei unul cTte unul Pn cabinele de vot contrar declaraRiilor
anterioare cG vor Wboicota alegerile#. )sistenRa se aOteapta mai degrabG la un vot negativ al lor.
,omentul anunRGrii re%ultatelor a &ost un L.4. care da de Otire cG WrevoluRia# sau Wmarea alianRG#
tocmai s-a produs.
W!e a%i Pnainte vec'ile relaRii de ostilitate Oi nePncredere Pntre preOedintele :oronin Oi PP-! rGmTn
Pn trecut. 5oi am 'otGrTt sG constituim Pntre Putere Oi 4po%iRie niOte relaRii de dialog constructiv de
parteneriat de cooperare de complementaritate. Sn numele intereselor naRionale ale RGrii Pn numele
concordiei sociale Pn numele viitorului european al $epublicii ,oldova# a declarat Iurie $oOca.
La ; aprilie Pn cadrul unei OedinRe solemne comune a Parlamentului Oi -urRii -onstituRionale
convocatG Pn sala mare a Palatului $epublicii s-a des&GOurat ceremonia de Pnvestire Pn &uncRie
pentru un al doilea mandat de ? ani a preOedintelui :ladimir :oronin.
!e la Palatul $epublicii :ladimir :oronin s-a deplasat Pn automobilul pre%idenRial pTnG la
,onumentul lui Hte&an cel ,are la care a depus &lori.
$evenit Pn biroul sGu pre%idenRial dupG o campanie electoralG solicitantG preOedintele :oronin
probabil a rGsu&lat uOurat. Pentru cG lucrurile au ieOit aOa cum Oi-a dorit. Sn 200* :oronin a &ost ales
preOedinte tot de cGtre Parlament la ? aprilie iar la ; aprilie cTnd creOtinii ortodocOi care se conduc
de calendarul vec'i sGrbGtoresc "una :estire a &ost Pnvestit Pn &uncRie. Poate cG %iua Pnvestiturii i-a
&ost recomandatG atunci c'iar de ,itropolitul :ladimir pentru a con&eri o PncGrcGturG simbolicG
evenimentului politic.
4ricum or sta lucrurile se pare cG Pn 2005 :ladimir :oronin a &ost tentat sG-Oi &orRe%e buna OansG. El
a aran.at lucrurile Pn aOa mod PncTt a &ost ales tot Pntr-o %i de ? aprilie Oi a &ost Pnvestit tot la ; aprilie
de "una :estire. Snainte de ceremonia de PnvestiturG preOedintele a participat la Liturg'ia o&iciatG Pn
-atedrala mitropolitanG la s&TrOitul cGreia ,itropolitul :ladimir i-a dGruit o icoanG ce repre%intG
momentul Pn care )r'ang'elul Gavriil Pi aduce Cecioarei ,aria vestea 5aOterii lui 8ristos.
(ingura deosebire Pntre anul 200* Oi 2005 ar &i cG :oronin a cTOtigat primul mandat e1clusiv cu
voturile comuniOtilor Pn timp ce al doilea l-a obRinut cu spri.inul parlamentarilor PP-! P! Oi P(L.
Sn discursul pe care l-a rostit Pn calitate de candidat de la tribuna centralG a Parlamentului
preOedintele :ladimir :oronin a declarat cG Pn principiu este dispus sG propunG modi&icGri
legislative care sG stabileascG Pn mod e1pres cG &uncRia de Oe& al statului este incompatabilG cu
statutul de lider de partid.
W(-ar putea PnsG sG aibG dreptate cei cGrora le tre%eOte anumite suspiciuni politi%area e1cesivG a
&uncRiei de Oe& al statului apartenenRa preOedintelui la un partid politic concret Oi cei care considerG
cG anume aceasta Pl PmpiedicG pe preOedinte sG poarte rGspundere Pn &aRa Pntregii societGRi. Este o te%G
discutabilG deoarece nici partidele politice Pn ultimG instanRG nu luptG pentru propriile interese ci
pentru cele publice. Eu PnsG sunt gata sG discut aceastG problemG pentru ca PmpreunG cu !vs. sG
6E
operGm modi&icGrile necesare Pn legislaRie con&orm cGrora &uncRia de preOedinte va &i incompatibilG
cu apartenenRa la un partid sau altul. (unt convins cG voi &i PnReles corect Oi de cGtre tovarGOii mei de
partid Oi cG oricTt de discutabil ar &i acest mod de abordare a problemei cTOtigurile vor &i mai mari
decTt pierderile. 5ici un cetGRean al RGrii noastre nu trebuie sG aibG impedimente de ordin politic sau
moral pentru ca Pn %iua inaugurGrii sG-Oi poatG spune: )cesta este PreOedintele meuJ )cesta este
PreOedintele RGrii meleJ# # a spus Pn discursul sGu preOedintele :oronin.
Liderul PP-! a spus Pn discurs sGu cG din momentul Pn care preOedintele :ladimir :oronin a respins
W,emorandumul Lo%aB# care ameninRa cu &ederali%area statului sub paravanul soluRionGrii
di&erendului transnistrean Oi a reorientat politica e1ternG pe traseul integrGrii europene Wdiscordiile
tradiRionale Pntre Putere Oi 4po%iRie pe temeiul unor vi%iuni opuse Pn domeniul orientGrii strategice a
RGrii pe plan e1tern au &ost depGOite#.
W,area noastrG controversG Pntre Putere Oi 4po%iRie care ne-a menRinut pe po%iRii di&erite a &ost
politica internG a guvernanRilor vi%iunile noastre di&erite asupra modului de &uncRionare a
instituRiilor democratice asupra &elului Pn care trebuie sG &ie asigurate drepturile Oi libertGRile
&undamentale ale omului. Sn sGptGmTnile care s-au scurs din %iua alegerilor parlamentare ne-am
&rGmTntat mult. Sntrebarea care ne-a mGcinat mereu a &ost care este calea optimG de depGOire a cri%ei
politice din RarG= 6I7 5e-am consultat Pndelung Pn interiorul partidului nostru ne-am consultat cu
partenerii noOtri e1terni. )m discutat personal cu prietenii mei de la "ucureOti 3bilisi Liev
Yas'ington Oi "ru1elles. )m pus pe cTntar timpul restrTns pe care Pl are de valori&icat din plin
$epublica ,oldova pentru reali%area planului de acRiuni $,-0E. Ieri am recitit din nou integral
acest document pentru care RGrii noastre i se re%ervea%G trei ani. )m luat compartimentul care Rine
de re&orma politicG Oi care PnOiruieOte toate &GrG e1cepRie preocupGri ma.ore ale Partidului Popular
-reOtin !emocrat preocupGri care au &ost &ormulate Pn documentele noastre politice Pn iniRiativele
noastre parlamentare Pn re%oluRiile adoptate de )P-E Oi Parlamentul European cu privire la
&uncRionarea instituRiilor democratice Pn $epublica ,oldova. Le-am sinteti%at Pn *0 puncte Oi am
mers ieri la preOedintele :oronin. I le-am pre%entat Pn calitate de propuneri care urmea%G sG &ie
reali%ate pTnG la s&TrOitul acestei sesiuni a Parlamentului noastru. ,artor Oi participat activ la
aceastG discuRie a &ost colegul nostru domnul deputat 4leg (erebrian. PreOedintele :oronin a
acceptat integral Oi &GrG re%erve propunerile noastre# a declarat Iurie $oOca.
3ermen de ? luni pentru :oronin
Potrivit lui Iurie $oOca :oronin acceptase sG PndeplineascG cele *0 obiective care i-au &ost trasate de
PP-! Pn termen de ? luni. -erinRele &ormulate de creOtin-democraRi vi%au adoptarea unei noi legi a
audiovi%ualului2 &ormarea unui nou consiliului coordonator al audiovi%ualului din care sG &acG parte
Oi repre%entanRi ai opo%iRiei Oi societGRii civile2 Pncetarea editGrii pe bani publici a %iarelor
X5e%avisimaia ,oldovaX Oi X,oldova (uveranGX2 adoptarea unei noi legi a -urRii de -onturi Oi
instituirea controlului asupra gestionGrii &ondurilor publice2 re&ormarea sistemului .udecGtoresc2
operarea unor modi&icGri Pn -odul Electoral Oi asigurarea independenRei -omisiei Electorale
-entrale2 per&ecRionarea legislaRiei cu privire la serviciile speciale Oi instituirea controlului societGRii
asupra acestora prin intermediul Parlamentului.
Guvernul 3arlev U 2
Sn OedinRa Parlamentului din + aprilie 2005 preOedintele :oronin l-a desemnat pe premierul :asile
3arlev Pn calitate de candidat la &uncRia de Oe& al viitorului cabinet de miniOtri. :oronin a enumerat
printre obiectivele strategice# ale viitorului guvern transpunerea Pn &apt a (trategiei naRionale de
creOtere economicG Oi eradicare a sGrGciei a Planului de cooperare 0E U $, aprobat pentru D ani
reducerea corupRiei Pn organele de stat. :oronin a optat Oi pentru o reducere drasticG cu ;0@ a
personalului din instituRiile statului care ar &ace posibilG Oi creOterea salariilor iar anga.area
&uncRionarilor sG &ie &GcutG pe ba%G de concurs. Sn aceeaOi OedinRG preOedintele :oronin a anunRat cG-
Oi depune mandatul de deputat.
-u cele 5A de voturi cTte mandate deRineau Pn Parlament deputaRii comuniOti au aprobat la *9
aprilie 2005 componenRa nominalG Oi programul de guvernare al -abinetului de ,iniOtri condus de
:asile 3arlev. SmpotrivG au votat 2* de parlamentari din ),5 iar parlamentarii din PP-! P! Oi cei
trei social-liberali desprinOi din ),5 s-au abRinut. La 20 aprilie membrii Guvernului 3arlev-2 au
depus .urGmTntul Pn &aRa preOedintelui :oronin.
$usia era c'ematG sG-Oi retragG armata pTnG la s&arOitul lui 200A
68
-u unanimitate de voturi e1primatG de cei 9A de deputaRi pre%enRi Pn OedinRa specialG din *0 iunie
2005 la care a rostit un discurs Oi preOedintele :ladimir :oronin Parlamentul a adoptat o !eclaraRie
cu privire la Planul de reglementare a problemei transnistrene avansat de preOedintele 0crainei
:iBtor IuOcenBo. CederaRia $usG a &ost c'ematG sG se retragG complet din $. ,oldova pTnG la
s&TrOitul anului 200A iar :oronin a declarat cG retragerea trupelor ar constitui o contribuRie
importantG a CederaRiei $use la reglementarea di&erendului transnistrean#.
3ransmisiunea Pn direct a OedinRelor U e1clusG
Sn 200; la 2D martie Pn douG lecturi consecutive a &ost modi&icat $egulamentul Parlamentului
renunRTndu-se la articolul care prevedea obligativitatea transmisiunii Pn direct a OedinRelor plenare la
posturile publice de radio Oi 3:.
Propunerea a &ost avansatG de Iurie $oOca Hte&an (ecGreanu Oi :ictor (tepaniuc Oi adoptatG cu
voturile a 5+ de deputaRi din P-$, Oi PP-!. Sn semn de protest G'eorg'e (usarenco a abandonat
grupul parlamentar PP-!.
!eputaRii din opo%itie au criticat dur modi&icarea. Sn opinia lor adevGratul scop al acesteia era de a
Pnc'ide gura opo%iRiei# Oi de a nu le permite oamenilor sG cunoascG &GrGdelegile comuniOtilor Oi
aliaRilor lor#.
Prag electoral de A@ Oi inter%icerea alianRelor
Sn 2005 pragul electoral pentru un partid a &ost de A@. 4datG intratG Pn e1erciRiul &uncRiunii
legislatura a *A-a a coborTt acest barem pTnG la ?@. )poi Pn aprilie 200; deputaRii comuniOti Oi cei
din PP-! s-au rG%gTndit Oi au ridicat din nou pragul de accedere Pn Parlament pTnG la A@ iar
alianRele electorale au &ost inter%ise.
-omisia de la :eneRia Oi 4(-E au apreciat cG inter%icerea blocurilor electorale repre%intG o PncGlcare
a -onvenRiei pentru apGrarea drepturilor omului Oi a libertGRilor &undamentale Oi au recomandat
autoritGRilor de la -'iOinGu sG elimine aceastG restricRii pTnG la alegerile parlamentare din 2009. CGrG
re%ultat.
Ciltre pentru accederea Pn &uncRii publice
Pe parcursul anului 200+ guvernarea comunistG de la -'iOinGu a instituit &iltre dure pentru
accederea Pn &uncRii publice. 0na dintre legi le inter%ice persoanelor care au o a doua cetGRenie sG
ocupe &uncRii importante Pn stat Oi sG e1ercite atribuRii de interes public. IatG pentru ce categorii a &ost
instituit &iltrul#: preOedintele $, parlamentarii membrii Guvernului primarii preOedinRii de
raioane membrii -urRii de -onturi cei din -onsiliul de )dministraRie al "Gncii 5aRionale din
-omisia ElectoralG -entralG anga.aRii (erviciului de ProtecRie Oi Pa%G de (tat anga.aRii (erviciului de
In&ormaRii Oi (ecuritate ai -entrului pentru -ombaterea In&racRiunilor Economice Oi -oruptiei
poliRiOtii .udecGtorii avocaRii parlamentari vameOii procurorii Oi diplomaRii.
-E!4 a constatat cG legea constituie Wo mGsurG anti-democraticG Oi disproporRionatG &iind adoptatG
Pn a.unul alegerilor parlamentare din 2009# Oi cG $, Weste singurul stat care deOi permite multipla
cetGRenie 6din 200D U n.n.7 inter%ice persoanelor care o deRin sG acceadG Oi sG &ie alese Pn &uncRii
publice#.
Guvernarea nu s-a con&ormat verdictului -E!4 ci dimpotrivG sperG sG i se dea cTOtig de cau%G
dupG o acRiune Pn recurs. Guvernul argumentea%G cG &uncRionarii publici cu o a doua cetGRenie nu ar
&i su&icient de loiali statului.
:eri&icaRi de (I(
0n alt W&iltru# statuat recent prin lege de comuniOti constG Pn veri&icarea titularilor Oi candidaRilor la
&uncRii publice de cGtre (I(. !acG cercetGrile vor arGta cG persoana veri&icatG Watentea%G la securitatea
statului# ea urmea%G a &i demisG 6trasG la rGspundere7. (ub incidenRa legii cad urmGtoarele categorii:
miniOtrii ad.uncRi anga.aRii misiunilor diplomatice membrii -urRii de -onturi consilierii
pre%idenRiali parlamentari Oi guvernamentali anumiRi militari. 3oRi aceOtia trebuie sG rGspundG la un
c'estionar al (I( cu PntrebGri re&eritoare la trecutul personal pro&esional cetGRenia ultimele locuri
de trai O.a. dar Oi despre viaRa personalG Oi pro&esionalG a rudelor apropiate inclusiv a socrilor - un
c'estionar tipic unui &ormular al LG"-ului sovietic.
La s&TrOitul anului 200+ a mai &ost adoptatG o lege cu scop apropiat - doritorii de a lucra Pn PoliRie
62
(ecuritate Oi !epartamentul :amal vor &i testaRi Pn regim obligatoriu cu detectorul de minciuni.
-ine va lua deci%iile dupG alegerile din 2009=
PrimGvara lui 2009 va &i un test cu implicaRii 'otGrTtoare pentru viitorul singurului stat european
care Pn primii + ani ai mileniului trei a stat sub o guvernare comunistG.
(oarta unui neam este decisG de ma.oritatea componenRilor sGi dar preRul dramei este plGtit de mai
puRinii nevinovaRi. -ine va lua 'otGrTrile dupG 5 aprilie= !ecisivG va &i cota opRiunilor de vot
e1primate cu demnitate Oi luciditate Pn %iua alegerilor.
Eleonora LI(5I-
Publicat de Eleonora Lisnic - .oi martie 05 2009
E/
1omisie >aional pentru ?uncionarea 7im*ilor
%di.ia de Vineri =r&20121 din 15 ianuarie 2012
.uvernul a n@inat miercuri, AA ianuarie, 1omisia >aional pentru ?uncionarea 7im*ilor,
care a fost a*ilitat cu veri@carea respectrii legislaiei lingvistice n toate domeniile
pu*lice. ./eorg/e $uca, preedinte al Academiei de tiine a Moldovei, a menionat, n
edin, c aceast comisie va avea o*ligaia de a monitori'a reali'area legislaiei
lingvistice, de a examina calitatea lim*aBului pu*lic i a lim*aBului utili'at n instituiile de
nvm8nt, precum i de a informa guvernul i alte autoriti despre ca'urile n care este
nclcat legislaia lingvistic.
0n nota infor(ativ ataat la "otr9re, conducerea A ar#u(enteaz necesitatea crerii co(isiei
prin faptul c, )n prezent, se constat un evident re#res )n politica lin#vistic, iar pentru a redresa
situa.ia )n 7epublica oldova se i(pun luarea unor (suri de ur#en.&
Printre aceste (suri se nu(r elaborarea unui pro#ra( de stat )n proble(a aplicrii noii le#isla.ii
lin#vistice, eBa(inarea proble(ei ce .ine de atestarea deputa.ilor, a func.ionarilor publici, a
(ana#erilor de institu.ii i de )ntreprinderi )n privin.a cunoaterii li(bii ro(9ne, dar i re)n4in.area
$eparta(entului pentru Junc.ionarea /i(bilor ce va avea (isiunea de a (onitoriza (odul de
func.ionare a li(bii ro(9ne i a li(bilor etniilor (inoritare din .ar&
'o(isia nou2for(at va avea 22 de (e(bri, printre care 4lolo#i, istorici, Curiti etc& i va 4 condus de
vicepri(2(inistrul i"ai oldovanu&
0n luna dece(brie 2011, s2a luat decizia de )n4in.are a cinci centre de )nv.(9nt i predare a li(bii
ro(9ne pentru (inorit.ile etnice& Aceste centre vor func.iona )n 'a"ul, %dine., Kl.i, '"iinu i )n
6LA !#uzia& $e ase(enea, )n zece licee, unde studiaz elevi apar.in9nd (inorit.ilor, sunt predate
c9teva discipline )n li(ba ro(9n&
%lena Keleacova, director #eneral al Kiroului 7ela.ii -nteretnice, sublinia atunci c o instruire bun a
cet.enilor apar.in9nd (inorit.ilor na.ionale, )n vederea cunoaterii li(bii de stat, contribuie la o
co(unicare adecvat )ntre etnii pe )ntre# teritoriul 7epublicii oldova, precu( i la inte#rarea
lin#vistic a (inorit.ilor )n societate&
Potrivit /uciei 'ucu, director al Asocia.iei =a.ionale a Lrainerilor %uropeni din oldova, )n perioada
201022011, peste 800 de cet.eni (oldoveni apar.in9nd etniilor (inoritare au bene4ciat de un vast
pro#ra( de predare i )nv.are a li(bii ro(9ne, desfurat cu spriCinul 4nanciar al )naltului co(isar
pentru inorit.i =a.ionale al M*'%&
Sursa2 Caradeni':press.ro
#ttp:$$%%%!'lu=!md$editii$2011*8$articole$12+61$
E1
-cademia de 8tiin$e: 42G242 ed!cere dra#tic"
a b!get!l!i
08!11!2012
/le=andru 4an;;r
and
Filiana Harb6ro<ie
#ttp:$$%%%!europalibera!mobi$a$2*+6**+,!#tml
"heor#he $uca: :Ceea ce au f6cut deputa@ii, eu cred c6 a fost o ac@iune nechi'%uit6.;
'.(.'. din partea Academiei de "tiine) tiina auto$ton ar fi *n pericol+ dup ce ,u%etul
Academiei a fost redus pentru -0./ cu 00 de milioane de lei. Academia 1a a1ea, la anul,
conform 2e%ii Bu%etului de 'tat adoptat recent, ,ani din partea statului, adic a
contri,ua,ililor ce se ridic la suma de /43 milioane de lei. &iscutm pe aceast tem cu dl
Preedinte al Academiei de "tiine, #$eor%$e &uca.
.uropa /i'er6: A<adar, mai mul@i mem'ri ai Academiei de Ctiin@e au adresat, 8n numele
comunit6@ii <tiin@ifice, cum se preci%ea%6, o scrisoare deschis6 pre<edintelui, premierului <i
speaIer-ului 8n care deplJn# reducerea drastic6 a 'u#etului pentru Academie. $!s., dle
Academician, sunte@i <i mem'ru al "u!ernului. Cum au e+plicat cole#ii din e+ecuti!
reducerea drastic6 a finan,6rii -tiin,ei-i ino!6rii cu circa &) de mil de leiB
"heor#he $uca: 1?-a e3plicat nimeni. -n principiu toat) lumea a primit o po.i#ie% ti#i% de
ateptare ce se va 0nt9mpla% dar m) mir) *aptul c) noi 0n 'uvern am discutat mai mult timp cu
$inisterul Ainan#elor% cu $inisterul Dconomiei% cu prim-ministru despre bu'etul comunit)#ii
tiin#i*ice 7pentru c) noi vorbim despre !cademie% dar !cademia este numai o parte a comunit)#ii
tiin#i*ice8. "i am convenit la acest bu'et% ne-am 0n#eles s) *acem unele re*orme care vor
decentrali.a% pentru c) sunt 0nvinuiri c) este prea centrali.at) comunitatea% c) ea este condus) de
!cademie. !a a *ost ideea 0n 2//4 pentru c) nu era alt) structur) i !cademia de "tiin#e s-a
0mpov)rat cu administrarea.
!cum este o ini#iativ) a deputa#ilor pentru a aran<a toate entit)#ile% comunit)#ile tiin#i*ice la locul
s)u% este hot)r9re de 'uvern ca p9n) 0n decembrie noi s) pre.ent)m o strate'ie de de.voltare a
tiin#ei p9n) 0n anul 2/2/% un an'a<ament al +epublicii $oldova *a#) de comunitatea european)%
i totul mer'ea aa cum a *ost 0n#eles. Pentru c) e3ist) nite le'it)#i% nite ac#iuni% politici care
trebuie elaborate suplimentar pentru ca s) schimb)m situa#ia.
E2
"i ceea ce s-a 0nt9mplat% ceea ce au *)cut deputa#ii 0ntr-un moment% c) nimeni practic nu tia% dar
s-a *)cut *oarte i *oarte ad-hoc. Du cred c) a *ost o ac#iune at9t nechib.uit)% nemotivat)% pripit)
care stau i m) '9ndesc ce scop are aceast) ac#iune. (ac) are ca scop ca noi s) *acem re*orme de
tipul eliber)rii din *unc#ie a 5// de persoane% pentru c) asta este costul acestei diminu)ri a
*inan#)rii. H s) *ie sim#it) nu numai de% eu tiu% comunitatea tiin#i*ic)% dar o s) simt) i #ara% i
+epublica $oldova.:
.uropa /i'er6: Chiar :o lo!itur6 distru#6toare pentru <tiin@6 <i !iitorul @6rii;, am citat,
aceast6 reducere de 'u#et, cum se spune 8n scrisoareB
"heor#he $uca: 1(a% eu cred c) da. Dste o reducere care 0n primul r9nd o s) plase.e ima'inea
tiin#ei 0n +. $oldova 0ntr-un loc *oarte <os i prin aceasta o s) accelere.e e3odul tinerilor talente.
(ac) societatea vede c) politicul nu sus#ine tiin#a% care este sus#inut) 0n toat) lumea. !nul trecut
H?; a ieit cu o declara#ie c)tre toate #)rile ca s) ar'umente.e *inan#area tiin#ei% c) au
demonstrat c) tiin#a% dac) este *inan#at) mai mult 1-2 procente din P@B% in*luen#ea.) asupra
s)r)ciei% o diminuea.)% de.volt) societatea. Du cred c) este o rea-voin#) a politicului de ast).i
*a#) de comunitatea tiin#i*ic).:
.uropa /i'er6: $le $uca, dar pe de alt6 parte, 8n situa@ia asta 8n care toat6 lumea :strJn#e
cureaua;, se 8nchid <coli, poate sunt domenii unde se poate reduce din cheltuieli <i la
Academia de Ctiin@eB
"heor#he $uca: 14hiar 0mi place% dvs. s) vorbi#i cu 'ura politicienilor minciuni. 5unt numai
dou) sectoare din +. $oldova unde pe parcursul anilor se diminuea.) *inan#area.:
.uropa /i'er6: /a ce minciuni !6 referi@iB
"heor#he $uca: 15ta#i pu#in. (eci% este educa#ia% cu 24/ de milioane% i este tiin#a% cu 5/ de
milioane. (a#i-mi un e3emplu al unui minister unde s-a micorat *a#) de anul trecut *inan#area. -n
toate ministerele% 0n toate sectoarele *inan#area se m)rete.
-nc) o dat) vreau s) v) spun c) asta este o politic)% din p)cate% i lucrul acesta se vede i din
politica de de.voltare a +epublicii $oldova p9n) 0n anul 2/2/% unde nu e3ist) loc pentru
inovare% nu e3ist) loc pentru cercetare% unde cercetarea i inovarea nu se ia 0n considerare aa
cum se ia 0n toat) lumea% 0n Duropa% c) ea este o component) important) care *unc#ionea.) cu
b)taie lun').:
.uropa /i'er6: Academiei i s-a repro<at 8n repetate rJnduri c6 ar cheltui milioane de lei
inadec!at, adic6 nu pentru de%!oltarea <tiin@ei, ci pentru alte necesit6@i. 4oate c6 aici poate
fi #6sit6 e+plica@ia :%#Jrceniei 'u#etare; fa@6 de academie pentru ()1DB
"heor#he $uca: 15) aran<)m lucrurile clar: to#i banii care au venit ultimii ani au *ost 0ndrepta#i
doar la salari.are i la plata serviciilor. Pentru anul acesta s-a preconi.at numai 3 mln. de lei
E3
pentru echipament. "i dac) un aparat de e3emplu pentru *i.icieni cost) 0n <ur de 1%2%3 mln. de
euro i noi vorbim de 3 mln. de lei pentru ca s) 0n.estr)m laboratoarele cu echipament% eu
consider c) aceasta este pur i simplu o abera#ie.
?oi vorbim c) *oarte mul#i bani se dau 0n tiin#a. Cai s) vedem i s) compar)m. ?u vreau s) ne
compar)m cu 5;!% care a avut 43/ de miliarde pentru anul acesta. Du vreau s) ne compar)m cu
#)ri mai mici ca noi. 5lovenia% de e3emplu% care are 2 mln. de locuitori. 49t se *inan#ea.) tiin#aS
8// de mln. Cai s) lu)m Dstonia% care are 1%2 mln. de locuitori . 49t s-a *inan#at tiin#aS 36/ de
mln. de euro. (ar noi avem 22 de mln. de euro.
?oi dac) vrem s) implement)m 0n practic) de e3emplu un preparat% c) noi avem *oarte multe
preparate chimice care ast).i sunt 0n calitate de substan#e *armaceutice% noi avem deschise u.ine%
noi avem deschise incubatoare% unde practic% deci% avem reali.)ri% sunt reali.)ri. ,orbeam .ilele
acestea cu nite persoane din Parlament. 5pune#i-mi mie c9t cost) de e3emplu c)r#ile scrise de
!cademicianul DanuS 4um s) le estim)mS:
.uropa /i'er6: $le Academician, noi 8n@ele#em foarte 'ine sentimentul d!s. de re!olt6, dar
aceste repro<uri de cheltuire inadec!at6 nu !in atJt din partea 1urnali<tilor, cJt din partea
Cur@ii de Conturi, oficialit6@ilor, cole#ilor d!s. de la #u!ernare, ca s6 spunem a<a. $!s.
insista@i c6 nu e+ist6 totu<i moti!e pentru optimi%area cheltuielilor <i c6 ceea ce a f6cut
#u!ernul <i, 8n consecin@6 4arlamentul, este un fel de a'u% totu<i, luJnd 8n considerare furia
d!s. aproape 8n le#6tur6 cu acest su'iect, nuB
"heor#he $uca: 1Du v-am spus c) este o rea-voin#). (oar noi la &uvern lucrul acesta l-am
e3aminat de .eci de ori% ne-am 0nt9lnit de .eci de ori cu ministerul. (oar s-au plasat deci
*inan#ele pentru di*erite activit)#i tiin#i*ice. 4lar c) acum% dac) nu se va revi.ui% nu se va
revedea ceea ce s-a 0nt9mplat% pentru c) e3ist) o posibilitate. Preedintele poate s) n-o promul'e
i parlamentarii pot s) revi.uiasc) lucrul acesta i s) ne invite pe noi. Pentru c) trebuia s) ne
0ntrebe pe noi: (omnilor% ce s-a 0nt9mplatS (oar nu ne-a 0ntrebat nimeni. "i ast).i noi ce o s)
*acemS (ac) nu se va revedea% atunci o s) trebuiasc) si'ur s) optimi.)m% s) 0nchidem institu#ii.:
.uropa /i'er6: Ci chiar este !or'a, dle 4re<edinte, despre lichidarea chiar a cel pu@in
-apte institu@ii <tiin@ifice, disponi'ili%area a mai mult de &)) de an#a1a@i, inclusi! (&) de
cadre tinere <i sistarea unor cercet6riB
"heor#he $uca: 1!cesta este costul.:
.uropa /i'er6: $e e+emplu, ce fel de cercet6ri pot fi sistate 8n ca%ul acesta, a@i putea
e+emplifica, dle academicianB
.uropa /i'er6: 1Du acum nu pot s) spun lucrul acesta% pentru c) atunci o s) intre 0n panic)
lumea. (ar noi am dat indica#ii sec#iilor% institutelor% universit)#ilor ca s) e3amine.e s)pt)m9na
aceasta toat) tematica care este ast).i i va *i pre.entat) sub *orm) de dare de seam) i o s)
E4
0ncepem a sista proiecte i o s) vedem ce o s) se 0nt9mple. Pentru c) i anul trecut s-a micorat%
i anul acesta s-a micorat i pentru anul urm)tor s-au micorat *inan#)rile. (ar anul trecut noi
am sistat procurarea echipamentului% repara#iile. (eci% au *ost alte articole. !nul acesta articole
de acestea sunt *oarte mici.:
.uropa /i'er6: *vs. a+i vorbit despre o atitudine a,a( cam selectiv-( numai "a+- de
.nv-+-m/nt( ,tiin+-( .n compara+ie cu alte domenii( o atitudine a autorit-+ilor de aceast-
natur-.
"heor#he $uca: 1(espre asta nu vorbesc eu% despre asta vorbesc ci*rele.:
.uropa /i'er6: 0ine8n@eles. $a, d!s. a@i sonori%at aceste cifre. ?n scrisoare, 8ntre altele, 8n
aceast6 scrisoare deschis6, unul din repro<urile adresate autorit6@ilor este c6 acestea ar
i#nora, de re#ul6, cuno<tin@ele mem'rilor coresponden@i, profesorilor, doctori <.a.m.d. 8n
procesul lu6rii deci%iilor de c6tre or#anele de stat. Ce se are 8n !edere, de faptB A@i putea
e+emplificaB $eci, #u!ernul sau cei care ar tre'ui s6 plece urechea la sfaturile <i
recomand6rile sa!an@ilor de fapt i#nor6 opiniile acestor sa!an@i sau ce se 8ntJmpl6B
"heor#he $uca: 15i'ur c) se 0nt9mpl)% se i'nor)% poate nu de *iecare dat) cu rea-voin#) cum am
spus-o eu despre votarea bu'etului. (ar sunt di*erite motive% dar din p)cate se 0nt9mpl). 4hiar i
la tari*e. 5-a *)cut o pre.entare i am cre.ut c) totui se va lua 0n considera#ie po.i#iile savan#ilor
de la ;niversitatea tehnic)% de la @nstitutul de Dner'etic) 0n privin#a de elaborare a acestor tari*e%
unde savan#ii au ar)tat c) ar putea s) nu ma<ore.e% sau s) diminue.e mai mult veniturile
nemotivate i tari*ul s) mear') spre de.voltarea sectoarelor care sunt nevoite s) pl)teasc) tari*e
0n sistemul ener'etic.
-n a*ar) de aceasta% noi de mai multe ori am propus schimbarea politicii *a#) de 0ns)#i ener'etic)%
pentru ca s) implement)m i s) investim mai mult 0n ener'etica de alternativ)% cum sunt ener'ia
eolian)% ener'ia biomasei% ener'ia soarelui% pentru a schimba situa#ia% c) suntem prea dependen#)
ener'etic de alte #)ri i asta ne blochea.) de.voltarea economic). (in p)cate iar)i nu vedem
ac#iuni.
!u *ost mai multe demersuri% mai multe chiar i 0nt9lniri% con*erin#e cu mai mul#i minitri%
repre.entan#i ai 'uvernului% ai politicului i din p)cate nu se ia 0n considera#ie. ?ici nu se discut).
Du vreau s) v) spun c) sim#im aceast) umilin#a *a#) de cei care cunosc mai mult. 4red eu c) ar
trebui totui etic s) *ie schimbat) atitudinea politicului *a#) de comunitatea tiin#i*ic) i *a#) de
intelectuali.
Prin acest *apt noi o s) pierdem mul#i intelectuali% o s) se ma<ore.e e3odul% talentele. ;nde
pleac) un talentat matematician din coal)% din liceu% din universitateS -n primul r9nd 0n tiin#) se
duce% pentru c) el nu are ce c)uta 0n alt) parte. !colo% 0n tiin#)% este locul lui. "i dac) noi nu-i
E5
cre)m aceste oportunit)#i ca el s) se mani*este% ca el s)-#i valore.e capacit)#ile 0n tiin#)% el pleac)
0n alt) parte% 0n #)rile pe care le-am enumerat% acolo unde tiin#a este sus#inut).:
Pre<edintele !H$: 1D timpul ca ba<canul
s) vorbeasc) 0n limba rom9n)G
Pre<edintele )cademiei de Htiin;e a ,oldovei G'eorg'e !uca i-a &Gcut
observa;ie ba<canului autonomiei gGgGu%e cG ar trebui sG vorbeascG Pn limba
romTnG la <edin;ele Guvernului.
$emarca a &ost &GcutG Pn cadrul discu;iilor pe marginea (trategiei energetice a $.
,oldova pTnG Pn anul 20D0. "a<canul autonomiei gagau%iei ,i'ail Cormu%al i-a pus o
Pntrebare ministrului Economiei Pn limba rusG. Pre<edintele )H, G'eorg'e !uca nu s-
a ab;inut sG-i &acG o remarcG. -red cG domnul ba<can ar trebuie sG vorbeascG Pn limba
romTnG pentru cG eu discut cu el Pn limba romTnG#. Premierul a replicat Pn glumG cG o
sG-i a<e%e alGturi pe cei doi colegi.
=impul.md
16 Ianuarie 201(, ora 1(:(9
#ttp:$$%%%!timpul!md$articol$preedintele&am&e&timpul&ca&bacanul&sa&vorbeasca&in&limba&romana&
(9992!#tml
Principesa ,argareta distinsG cu medalia !imitrie
-antemir a )H,
8 octombrie 2013
#ttp:$$ne%s!clicM!md$storh$principesa&mar1areta&distinsa&cu&medalia&dimitrie&&10168,
Principesa ,o<tenitoare ,argareta a $omTniei a &ost decoratG cu medalia !imitrie
-antemir a )cademiei de Htiin;e a ,oldovei Pn timpul unei ceremonii Pn care principele
$adu a sus;inut <i un discurs despre destinele $epublicii ,oldova. U .urnal.md
Principesa ,argareta Oi principele $adu au vi%itat Pn aceastG dimineaRG )cademia de
HtiinRe a ,oldovei unde au Rinut un discurs. )lteRele lor au spus cG se simt Pn -'iOinGu
ca acasG Oi au preci%at cG au venit cu un mesa. de Pncura.are a ,oldovei Pn parcu...
U prime.md
Principele $adui-a propus astG%i preOedintelui )cademiei de Hti.nRe din ,oldova
G'erog'e !uca WdouG modalitGRi de unire imediatG a ,oldovei cu $omTnia#.
$eamintim cG principesa ,o<tenitoare ,argareta a $omTniei a &ost decoratG astG%i cu
medalia !imitr... U 2?'.md
E6
Pre<edintele )cademiei de Htiin;e U pasionat de cPntatul la
pian
1 martie 2013
G'eorg'e !uca PreOedintele )cademiei de HtiinRe a ,oldovei membru al -abinetului
de mini<tri are un blog personal pe care plasea%G Z...[
G'eorg'e !uca PreOedintele )cademiei de HtiinRe a ,oldovei membru al -abinetului
de mini<tri are un blog personal pe care plasea%G in&orma;ii privind activitatea sa
pro&esionalG <tiin;i&icG dar <i date despre via;a sa privatG. U tribuna.md
PreOedintele )cademiei de HtiinRe a ,oldovei G'eorg'e !uca va &i monitori%at de
-omisia 5aRionalG de Integritate.
(tructura va investiga dacG a e1istat sau nu un con&lict de interese atunci cTnd Pn 2009
soRia lui G'eorg'e !uca a &ost numitG Pn &uncRia ... U publiBa.md
#ttp:$$ne%s!clicM!md$storh$presedintele&academiei&de&stiinte&pasionat&de&cint&6+88*
EE
ale#erile 4re<edintelui Repu'licii oldo!a din 4 aprilie ())&
http://www.e-democracV.md/elections/presidential/2//5/
!le'erile Preedintelui +$ din 4 aprilie 2//5 au constituit cea de a doua
competi#ie electoral) 0n cadrul c)reia Parlamentul a ales e*ul statului% ca urmare a
modi*ic)rii 4onstitu#iei +epublicii $oldova din iulie 2///. ,ladimir ,oronin a
fost reales 0n *unc#ia de e* al statului de deputa#ii comuniti% cu spri<inul celor din
partea PP4(% P($ i P5=.
Ale#erile din 4 aprilie ())&
Primul candidat 0nre'istrat la *unc#ia de e* al statului a *ost liderul
P4+$% ,ladimir ,oronin% propus de un 'rup de 34 de deputa#i comuniti.
Propunerea candidaturii lui ,ladimir ,oronin a avut loc 0n con*ormitate cu deci.ia
Plenarei 44 al P4+$ din 23 martie 2//5. (at *iind *aptul c) celelalte *rac#iuni
parlamentare nu i-au propus propriii candida#i la *unc#ia de Preedinte al #)rii i
pentru a respecta condi#ia de participare a cel pu#in doi competitori pentru
validarea procedurii de votare% al#i 16 deputa#i ai P4+$ au propus o candidatur)
de alternativ)% ce a preedintelui !cademiei de "tiin#e din $oldova% "heor#he
$uca.
=a procedura de ale'ere a e*ului statului au participat 56 de deputa#i ai *rac#iunii
P4+$% 8 deputa#i ai *rac#iunii P($% 11 deputa#i ai *rac#iunii PP4(% precum i 3
deputa#i ai P5=. Procedura vot)rii a *ost 0nso#it) de o mare surpri.). 4hiar i dup)
0nceperea procedurii de votare nu se tia c) *rac#iunea PP4( i 'rupul parlamentar
al P5= vor participa la votare 0mpreun) cu *rac#iunile P4+$ i P($. 18 deputa#i
ai *ostului B$(% care i-au 0nsuit titulatura *orma#iunii pe care o repre.int) a
!$?% nu au participat la votare% iar al#i 5 deputa#i !$? au absentat. -n consecin#)%
din cei E8 de deputa#i care au participat la ale'erea e*ului statului E5 au votat
pentru ,ladimir ,oronin. 4ontracandidatul lui ,oronin% &heor'he (uca% a ob#inut
un sin'ur vot% iar 2 buletine au *ost declarate nevalabile. !st*el% ,ladimir ,oronin a
*ost reales 0n *unc#ia de e* al statului.
=a 6 aprilie 2//5% 4urtea 4onstitu#ional) a con*irmat le'alitatea ale'erilor pentru
*unc#ia de Preedinte al +epublicii $oldova i a validat ale'erea lui ,ladimir
,oronin 0n *unc#ia respectiv).
=a E aprilie 2//5% ,ladimir ,oronin a depus <ur)m0ntul constitu#ional i ast*el a
intrat 0n e3erci#iul celui de-al doilea mandat de e* al statului.
E8
+ate biogra=ice Cladimir Coronin
-ladimir -oronin s1a nVscut la 2N mai 1I71 Tn satul #or0ova$ raionul
DubVsari. 'ste cVsVtorit$ are o *iicV Wi un *iu.
4t!dii:
1IM1 X Cehnicumul cooperatist din #hiWinVuG
1I71 X Institutul Industriei 4limentare din !oscova 6absolvit prin
corespondenYV9G
1I8 X 4cademia de ZtiinYe (ociale de pe lTn&V ## al H#A(G
1II1 X 4cademia !4I al A=((.
&ro=e#ia:
in&iner1economist$ politolo&$ 0urist.
-cti1itate pro=e#ional":
1IMML1I71 X director al combinatului de pani*icaYie din #riuleni$ apoi
DubVsariG
1I71L1I81 X a activat Tn or&ane raionale de partid din An&heni$
preWedinte al #omitetului '5ecutiv orVWenesc din An&heni Wi DubVsari$
apoi al '5ecutivului raional An&heniG
1I88L1II8 X deputat Tn (ovietul (uprem al =((! de le&islatura [1a
Wi a [I1aG
1I8 X inspector$ apoi We*1ad0unct al secYiei or&ani,atorice a ## al
H#!G
1I8N X We* de secYie Tn #onsiliul de !iniWtri al =((!G
1I8NL1II8 X prim1secretar al #omitetului orVWenesc de partid
<enderG
1I8IL1II8 X ministru al 4*acerilor Interne al =epublicii !oldova$ &rad
militar: &eneral1maiorG
1II8L1II X Tn re,erva de cadre a !4I al ;ederaYiei =use.
-cti1itatea %n organele de #tat ale ep!blici )oldo1a:
Un perioada martie 1II8 X martie 2881 a deYinut *uncYia de deputat Tn
Harlamentul =epublicii !oldova de le&islatura a [I-1a$ preWedinte al
*racYiunii H#=!$ membru al <iroului permanent al HarlamentuluiG
>a 2N *ebruarie 2881 a *ost ales deputat Tn Harlamentul de le&islatura a
[-1aG
la 7 aprilie 2881 a *ost ales HreWedinte al =epublicii !oldova.
#andidatura lui -ladimir -oronin a *ost susYinutV de 71 din deputaYi din
cei 8I care au participat la votareG
E2
>a M martie 288N a *ost ales deputat Tn Harlamentul de le&islatura a
[-I1a.
-cti1itatea de partid:
Un octombrie 1II a *ost copreWedinte al #omitetului or&ani,atoric al
Hartidului #omuniWtilor din =epublica !oldova 6H#=!9G
Un anul 1II7 este ales prim1secretar al ## al H#=!$ la con&resele
H#=! din 1II7$ 2881 Wi 2887 a *ost reales Tn *uncYia de prim1secretar
Wi preWedinte al *ormaYiunii.
+ate biogra=ice :heorghe +!ca
(1a nVscut la 2I *ebruarie$ 1IN2$ satul #opVceni$ raionul (Tn&erei.
4t!dii:
1IMIL1I77 X Aniversitatea de (tat din !oldova$ *acultatea de chimie
6a absolvit cu menYiune9G
1IIML1I7I X Doctorantura la Aniversitatea de (tat din !oldova$
catedra de chimie *i,icVG
1I8NL1I8M X Instruire postdoctoralV la Institutul de ;i,icV #himicV a
4cademiei de ZtiinYe din =usiaG
1I8IL1II8 X sta&iere Tn domeniul in&ineriei mediului la Aniversitatea
\>a (apien,a3 din =oma$ ItaliaG
1II X cursul de instruire \'colo&ical !ana&ement3 din ''=@$
@landaG
1IIM X cursul de instruire \'nvironmental Impact 4ssessment3 din
Aniversitatea #entral1'uropeana$ <udapesta$ An&ariaG
2888 X cursul de instruire \'nvironmental 'ducation3 din
Aniversitatea din #ali*ornia$ =iverside$ (A4.
'itl!ri 0tiin$i=ice 0i onori=ice:
1I7I X doctor in WtiinYe$ specialitatea 82 88 87 X chimie *i,icV$
Aniversitatea de (tat din !oldovaG
1I8 X laureat al premiului pentru tineret Tn domeniul WtiinYei Wi
tehnicii din !oldovaG
1I8I X doctor habilitat Tn WtiinYe$ specialitatea 11.88.11 X protecYia
mediului ambiant$ 82.88.77 X cineticV Wi catali,V$ Aniversitatea din
@dessa$ AcrainaG
1II8 X pro*esor$ Aniversitatea de (tat din !oldovaG
1II2 X membru #orespondent al 4cademiei de ZtiinYe din !oldovaG
1IIM X con*erirea titlului onori*ic \@m emerit3G
8/
1II7 X membru al (ocietVYii #himice din (A4$ Departamentul !ediul
4mbiantG
1III X membru al 4cademiei #entral1'uropene de WtiinYV Wi artVG
1III X membru al 4cademiei InternaYionale de In*ormaticVG
1III X membru al 4cademiei Heda&o&ice din =usiaG
2888 X membru al 4cademiei de ZtiinYe din =epublica !oldovaG
2888 X doctor honoris causa$ Aniversitatea \:h.4sachi3 din IaWi$
=om]niaG
2888 X laureat al premiului de stat pentru WtiinYa$ tehnica Wi
producYieG
288 X decorat cu @rdinul pentru InvenYii al =e&atului <el&iei.
,Hperien$" managerial":
1I88L1II2 X We*ul #atedrei de #himie ;i,icV a A(!G
1II2L1II8 X We*ul #atedrei de #himie IndustrialV Wi 'colo&icV a A(!G
1II2L1IIN X decan al ;acultVYii de 'colo&ie a AniversitVYii
InternaYionale din !oldovaG
1II2L288 X preWedintele #omitetului republican pentru decernarea
premiilor pentru tineret Tn domeniul WtiinYei Wi tehniciiG
1II7 X preWedinte al #onsiliului ZtiinYi*ic speciali,at pentru
con*irmarea titlului de doctor Tn WtiinYVG
2888 X preWedinte al 4sociaYiei de #ercetare Wi De,voltare din !oldova
6!=D49G
2887 6*ebruarie9 X preWedinte al 4cademiei de ZtiinYe a !oldovei 6din
au&ust 2887 membru al &uvernului9G HreWedinte al 4sociaYiei 'colo&ice
\Cerra ?ostra3.
-cti1itatea 0tiin$i=ic":
4utor a peste 8 de mono&ra*ii Wi manuale$ MN de brevete$ N8 de
articole WtiinYi*ice Tn domeniile chimiei *i,ice$ chimiei ecolo&ice Wi
tehnolo&iei chimice.
Discipolii Wcolii chimiei ecolo&ice: 18 doctoran,i Wi1au susYinut te,ele$
iar M doctoran,i pre&Vtesc te,ele Tn domeniul chimiei *i,ice Wi protecYiei
mediului ambiant.
(n=orma$ie complementar":
1II8L288 X e5pert la Hro&ramul 'uropean I?C4(G
1IIIL288 X codirector al proiectului \'nvironmental 'ducation
Hartnership Hro&ram3 promovat de Aniversitatea din #ali*ornia$
=iverside si Aniversitatea de (tat din !oldovaG
2881L288 X copreWedinte al #omisiei mi5te inter1&uvernamentale
moldo1polone pentru cooperare comercialV$ economicV$ WtiinYi*icV Wi
tehnicVG
2881L288 X membru al consiliului de administrare a #entrului
=e&ional de !ediu 6='#9G
2882L288 X preWedinte al #ole&iului redacYional al revistei \!ediul
ambiant3G
288 X coordonator al =epublicii !oldova pentru implementarea
Hro&ramului de aprovi,ionare cu apa *inanYat de la <anca !ondialaG
81
288 X copreWedinte al #onvenYiei DunareneG
288 X membru al punctului *ocal politic al ;ondului :lobal 'colo&ic
6:';9.
+e$in"tor al premiilor 0i medaliilor de a!r 0i argint la ,Hpo7itiile
(nterna$ionale de (n1en$ii:
1IINL288 X <ru5elles$ <el&iaG
1IIML1II8 X <udapesta$ An&ariaG
1IIML2881 X IaWi$ =om]niaG
1II7 X >ondra$ !area <ritanieG
1II7 X (o*ia$ <ul&aria.
-cti1itatea politic":
1II8L2881 X deputat Tn Harlamentul =epublicii !oldova de le&islatura
a [I-1a pe listele <locului pentru o !oldovV DemocratV Wi HrosperV
6<ep!DH9. HreWedinte al #omisiei pentru culturV$ WtiinYV$ TnvVYVmTnt Wi
mi0loace de in*ormare Tn masa a Harlamentului =epublicii !oldovaG
2881 X deputat Tn Harlamentul de le&islatura a [-1a pe listele \4lianYei
<ra&hiW3G
2881L2887 X !inistrul al 'colo&iei$ #onstrucYiilor Wi De,voltVrii
Ceritoriului.

82
Docurile politice ale conducerii /cademiei de 8tiin5e
mierc!ri, <0 octombrie 201<, 14:0@
Imprima5i
Eenia Florea
#ttp:$$%%%!noi!md$md$print$ne%sid$(0(62
/cademia de 8tiin5e & institu5ia 7tiin5i'ic6 superioar6 a -epublicii Moldova, centrul cercet6rilor 'undamentale ;n
domeniul 7tiin5elor naturale 7i sociale din 5ar6, uit;nd de predestina5ia ei m6rea56, s&a av;ntat ;n politic6! 26pt6m;na
trecut6, /8M a lansat un concurs pentru proiectarea monumentului AFimbii romEneB < pentru a Are'lecta importan5a
limbii romEne ca element constitutiv al statului nostruB! Iar s6pt6m;na aceasta, academicienii 7i&au anun5at ;ntr&un
1las inten5ia de a participa la mitin1ul de sus5inere a inte1r6rii europene, or1ani"at de partidele de 1uvern6m;nt pe (
noiembrie! >n declara5ia /8M, semnat6 de pre7edintele C#eor1#e 0uca, se arat6 c6 Ane&am convins pe propria
e=perien56 c6 vectorul european de de"voltare a 56rii pe '61a7ul valorilor democratice nu are alternativ6B! 2e pare c6
acest lucru a 'ost demonstrat ;n laboratoarele /cademiei!
2ursele noastre de la /cademia de 8tiin;e spun c6 acuti"area patriotismului la /8M are o e=plica5ie lo1ic6: ;n
'ebruarie 201*, e=pir6 mandatul actualului pre7edinte al /cademiei de 8tiin5e, C#eor1#e 0uca! Potrivit 4odului cu
privire la 7tiin56 7i inovare, pre7edintele /cademiei de 8tiin5e este ales de adunarea 1eneral6 a /8M prin vot secret,
pentru o perioad6 de 7ase ani 9dar cel mult pentru dou6 termene consecutive:, dintre membrii titulari ai /cademiei de
8tiin5e!
C#eor1#e 0uca dea 7i&a epui"at limitele! Prima dat6 el a 'ost ales pre7edinte al /cademiei de 8tiin5e pe , 'ebruarie
200*, iar pe 2* 'ebruarie 2008 el a 'ost reales ;n aceast6 'unc5ie! >ns6 actualul pre7edinte al /cademiei de 8tiin5e
vrea 'oarte mult s6 ob5in6 7i al treilea mandat! 0e aceea, el promovea"6 insistent idea de modi'icare de c6tre
Parlament a 4odului cu privire la 7tiin56 7i inovare! /ctivitatea lui politic6 este le1at6 de acest 'apt: C#eor1#e 0uca
;ncearc6 s6&7i demonstre"e loialitatea 'a56 de actuala putere! )neori, la limit6!
0ac6 reie7im din ultimele declara5ii 7i ac5iuni ale conducerii /cademiei de 8tiin5e, la /8M a ;nceput v;n6toarea de
vr6itoare: ;n privin5a an1aa5ilor cu opinii separate 7i ;n privin5a monumentelor A1re7iteB! 8i asta dup6 ce, cu trei ani ;n
urm6, ;n aunul ale1erilor parlamentare din 2010, ;n articolul AMedita5iile unui ale16tor! 4ampania electoral6 <
indicator al maturit65ii politiceB actualul pre7edinte al /8M, C#eor1#e 0uca scria: AEste re1retabil 'aptul c6
autoa'irmarea, 'ie pe plan politic, pro'esional, cultural, etnic, se reali"ea"6 7i ast6"i nu ;n ba"a unor valori veritabile,
dar mult mai 'recvent < ;n 16sirea unui du7man virtual! 9!!: Este important de educat t;n6ra 1enera5ie pe principii de
toleran56, de acceptare a diversit65ii de culturi, reli1ii, etnii, partide politice etc!B!
2e pare c6, reie7ind din principiile Ade toleran56, de acceptare a diversit65ii de culturi, reli1ii, etnii, partide politiceB,
actualul pre7edinte al /cademiei de 8tiin5e a declarat /8M N "on6 liber6 de orice idei politice e=terne, ;n a'ara celei
de inte1rare european6! 0e7i nic6ieri, nici ;n 4odul cu privire la 7tiin56 7i inovare, nici ;n 2tatutul /8M nu este scris c6
academicienii 7i an1aa5ii /cademiei de 8tiin5e trebuie s6 promove"e anumite vi"iuni politice!
4u c;teva s6pt6m;ni ;n urm6, c;nd ;n Parlament la 'unc5ia vacant6 a deputatului din 'rac5iunea P4-M a venit 7e'ul
0irec5iei inte1r6rii europene 7i cooper6rii interna5ionale a /cademiei de 8tiin5e, Mi#ai Harbulat, C#eor1#e 0uca a
amenin5at: dac6 Harbulat Ava mani'esta o po"i5ie antieuropean6B, atunci va 'i e=clus din /8M! AEl este un om
responsabil 7i a or1ani"at numeroase ;nt;lniri! Noi ;l cunoa7tem ca pe o persoan6 ce pledea"6 pentru inte1rarea
european6, ;ns6 nu 7tim ce va 'ace el ;n viitorB, a declara 0uca pentru portalul tribuna!md!
83
Iar acum, academicienii, con'orm ordinului conducerii, vor 'i obli1a5i s6 ias6 la mitin1ul din ( noiembrie, or1ani"at de
actuala putere! 0eoarece vectorul european, precum au ordonat Apartidul 7i CuvernulB 9conducerea /8M:, A nu are
alternativ6 ;ntr&o 5ar6 cu valori democraticeB 7i c6 Aaceast6 orientare strate1ic6 va o'eri 56rii noastre posibilit65i
nelimitate de a'irmare plenar6 pe arena european6 7i interna5ional6, iar cet65enii vor bene'icia de aceast6 ale1ereB!
0emocra5ia ;n ac5iune
>n a'ara an1aa5ilor disiden5i, actuala conducere a anun5at r6"boi 7i monumentului dedicat eliber6rii Moldovei de
cotropitorii 1ermano&'asci7ti < pilonului de 20 de metri cu un 1rup sculptural din bron" al sculptorilor 0ubinovsc#i 7i
Epelbaum, compus din 'i1ura unei 'emei, ce simboli"ea"6 victoria 7i a unui osta7, care a adus aceast6 victorie,!
/cesta se ;nal56 ;n 'a5a /cademiei de 8tiin5e! >ns6 conducerea /8M inten5ionea"6 s6&l ;nlocuiasc6 cu o alt6
compo"i5ie sculptural6 < monumentul AFimbii romEneB!
/le1erea locului de amplasare a monumentului 9scuarul /8M situat ;n 'a5a blocului principal al /8M: este dictat6 de
'aptul c6 /cademia de 8tiin5e a Moldovei s&a pronun5at pentru respectarea adev6rului 7tiin5i'ic privind denumirea
corect6 a limbii 7i statutul ei de limb6 de statB, se arat6 ;n comunicatul /8M! Interesant, ce le16tur6 sacral6 are locul
amplas6rii monumentului 7i Arespectarea adev6rului 7tiin5i'icB Nemaivorbind despre 'aptul c6 drept limb6 de stat,
deocamdat6, ;n 4onstitu5ie este stipulat6 limba moldoveneasc6!
4it6m comunicatul mai departe: AMonumentul este destinat s6 simboli"e"e spiritualitatea noastr6, 1eniul limbii, s6
e=prime recuno7tin56 celor din pre"ent 'a56 de cei care au p6strat&o, au ;mbo165it&o, au eterni"at&o ;n crea5ii perene 7i
au luptat ca s6 'ie Ast6p;n6 la ea acas6B! 0ar oare monumentul dedicat eliber6rii Moldovei de cotropitorii 1ermano&
'asci7ti nu repre"int6 un semn de recuno7tin56 'a56 de cei care au luptat ca poporul -M As6 'ie st6p;n la el acas6B
>ns6 se pare c6 conducerea /cademiei de 8tiin5e nu este deloc preocupat6 de soarta de mai departe a
monumentului: /8M este 1ata s6 arunce monumentul dedicat eliber6rii Moldovei de cotropitorii 1ermano&'asci7ti la
1roapa istoriei, deoarece locul de sub el trebuie ur1ent eliberat pentru un Anou proiect istoricB!
4;t va costa 7i din ce miloace va 'i 'inan5at noul monument, /cademia de 8tiin5e nu 7tie! >ns6, probabil, c6 nu din
'ondurile proprii, deoarece la ;nceputul anului curent, /8M se v6ieta c6 pentru anul 201(, Parlamentul a redus
'inan5area 7tiin5ei cu ,0 de milioane de lei 'a56 de suma propus6 de Cuvern! /st'el bu1etul /8M ;n anul curent va
constitui doar (*6 mil! lei 'a56 de (,6,+ mil! ;n anul 2012! 8i c6 la /8M se pune 'oarte acut problema 'inan56rii 7tiin5ei,
deoarece pe parcursul ultimilor trei ani Ase observ6 o tendin56 constant6 de reducere a 'inan56rii bu1etare a
/cademiei de 8tiin5e a Moldovei 7i a institutelor eiB!
?otu7i, C#eor1#e 0uca sper6 c6 /cademia de 8tiin5e nu va trebuie s6 se c#eltuiasc6 < important6 este lansarea ideii
;n mase 7i demonstrarea la timp a loialit65ii 'a56 de putere! ANoi ne vom str6dui s6 16sim bani pentru reali"area
proiectului! 0ea mul5i ;7i e=prim6 disponibilitatea de a o'eri sus5inere material6! 2per c6 ini5iativa noastr6 va 'i
sus5inut6 de autorit65ile 56riiB, & a declarat 0uca ;n interviul acordat /1en5iei AIn'ota1B, motiv;ndu&7i ini5iativa prin 'aptul
c6 Aasemenea monumente e=ist6 7i ;n alte 56ri 7i vrem s6 avem 7i noi unulB!
2e pare c6 pre7edintele /8M are ;n vedere stela AFimbii a'ricansB din -epublica 2ud&/'rican6, monumentul dedicat
1la1oli5ei din 4roa5ia 7i monumentul literelor JB din ora7ul rus )lianovsM 7i JB din ora7ul belarus Polo5M! 0ar ce
atribu5ie are /cademia de 8tiin5e 'a56 de acest monument, care potrivit le1isla5iei are drept scopuri principale:
de"voltarea 7tiin5eiL apro'undarea rela5iilor dintre 7tiin56 7i educa5ieL stabilirea direc5iei strate1ice ;n domeniul 7tiin5ei 7i
inova5iilorL or1ani"area concursurilor 7i proiectelor ;n domeniul 7tiin5ei 7i inova5iilorL pre16tirea cadrelor 7tiin5i'iceL
apro'undarea le16turilor 7tiin5i'ice etc!L ;ns6 nici pe departe or1ani"area concursului interna5ional pentru cel mai bun
proiect al monumentului AFimbii romEneB 7i deci"ia unilateral6 de a ;nl6tura un monument 7i de a instala ;n locul lui
altul! /ceste probleme 5in de competen5ele Ministerului 4ulturii 7i ale autorit65ilor locale, dar nu ale /cademiei de
84
8tiin5e! 4u at;t mai mult cu c;t art! 1( din 4onstitu5ie nu a 'ost ;nc6 anulat!

>n 2014 -cademia de 8tiin$e a )oldo1ei %0i 1a alege !n
no! pre0edinte
luni, 20 ianuarie 201*,
Aoto: *lu3.md
#ttp:$$%%%!noi!md$md$ne%sid$(*,0*
>n anul 201* /dunarea 1eneral6 a /cademiei de 8tiin5e a Moldovei urmea"6 s6 alea16 un nou
pre7edinte al institu5iei, av;nd ;n vedere 'aptul c6 e=pir6 mandatul de 7ase ani al lui C#eor1#e 0uca!
26pt6m;na trecut6 4onsiliul 2uprem pentru 8tiin56 7i 0e"voltare ?e#nolo1ic6 a anun5at concursul
privind ale1erea pre7edintelui /8M!
Potrivit a1en5iei AIn'ota1B, la concurs pot participa membrii titulari ai /cademiei, care ;ntrunesc
condi5iile stipulate ;n 2tatutul /8M 7i ;n Fe1ea cu privire la statutul persoanelor cu 'unc5ii de
demnitate public6! 0e asemenea, candida5ii la 'unc5ia de pre7edinte al /cademiei trebuie s6
cunoasc6 limba en1le"6 7i s6 aib6 o e=perien56 de cel pu5in cinci ani de activitate mana1erial6!
0osarul candida5ilor trebuie s6 con5in6 cererea de participare, scrisoare de recomandare din partea
unei sec5ii de 7tiin5e a /cademiei, membrilor titulari 7i membrilor coresponden5i ai /cademieiL
curriculum vitae, certi'icatul medicalL concep5ia pro1ramului de activitate ;n viitoarea 'unc5ie de
pre7edinte!
2ec5ia 7tiin5elor naturale 7i e=acte 7i cea de studii in1inere7ti 7i te#nolo1ice l&au recomandat pentru
un nou mandat pe actualul pre7edinte al institu5iei, C#eor1#e 0uca, iar 2ec5ia de 7tiin5e umanistice
7i arte l&a recomandat at;t pe actualul pre7edinte al /8M, c;t 7i pe academicianul Valeriu Pasat, 'ost
director al 2erviciului de In'orma5ii 7i 2ecuritate! 4elelalte sec5ii ale /8M nu au ;naintat deocamdat6
niciun candidat pentru aceast6 'unc5ie!
AP;n6 ;n pre"ent, niciun candidat nu s&a ;nscris la concurs, ;ns6 doritorii au timp s6 'ac6 acest lucru
p;n6 pe data de 1+ 'ebruarie, c;nd e=pir6 termenul de ;nre1istrare la concursB, a e=plicat secretarul
comisiei de or1ani"are a concursului, Ion V;r5anu!
Potrivit lui, ale1erile s;nt preconi"ate pentru data de 1+ aprilie, iar pre7edintele institu5iei va 'i ales de
/dunarea 1eneral6 a /8M, care ;ntrune7te +8 de doctori #abilita5i 7i 9+ de membri titulari 7i
coresponden5i ai /8M!
APre7edintele va 'i ales prin vot ;nc#is cu maoritatea simpl6 a celor pre"en5i, ;ns6 nu mai pu5in de
2$( din num6rul de membri ai /dun6rii 1eneraleB, a spus V;r5anu!
C#eor1#e 0uca conduce /8M din anul 200*, c;nd a 'ost numit ;n aceast6 'unc5ie printr&un decret al
pre7edintelui de atunci al 56rii, Vladimir Voronin! )lterior, ;n anul 2008 acesta a 'ost ales ;n 'unc5ia de
pre7edinte al /8M pentru un mandat de 7ase ani, ;n re"ultatul unui concurs! Fe1ea prevede c6
pre7edintele institu5iei nu poate 'i ales mai mult de dou6 mandate consecutiv! 0e7i unii consider6 c6
0uca nu este ;n drept s6 mai aspire la aceast6 'unc5ie, al5ii, inclusiv 0uca, consider6 c6 ;n pre"ent a
e=pirat primul lui mandat, deoarece ;n anul 200* acesta a 'ost numit, 7i nu ales, ;n 'unc5ia de
pre7edinte al /8M!

85
G8E4$G8E !0-). Promotor al societGRii
cunoaOterii
http://www.vipma'a.in.md/top-moldoveni/4eiZmaiZin*luen
T45T!3iZmoldoveniZ2//8/&heor'heZ(uca.ZPromotorZalZsocietT44T83T45T!3iiZcunoa
T45T2Aterii/
Conceptul de societate a cunoaterii, lansat de comunitatea tiinific occidental i promovat la
noi de academicianul Gheorghe Duca, n 200 s!a convertit, n sfrit, n politicile pu"lice ale
statului# $stfel, n urma eforturilor depuse de $cademia de %tiine, clasa politic a nceput s
reali&e&e c o societate european, n care vrea s se integre&e 'epu"lica (oldova, se "a&ea& pe
educaie, cercetare i inovare# )*iorica Cucereanu+
!acG minRi luminate nu-s nici integrare europeanG nu e. G'eorg'e !uca de-a lungul anilor stGruie
asupra acestui adevGr. El pentru prima datG Pn $epublica ,oldova a pus Pn circuit sintagma
societatea cunoaOterii#. Sn mediul academic conceptul a &ost PmbrGRiOat imediat. !ar s-a scurs mai
mult timp pPnG sG &ie acceptat de autoritGRi Oi inclus Pn importante acte legislative. -a sG-Oi impunG
vi%iunile )H, a trebuit sG scape mai PntPi de statutul umilitor de cenuOGreasG Pn care s-a %bGtut ani
la rPndul.
...)cum ? ani alegerile preOedintelui )H, s-au produs Pntr-o salG scu&undatG Pn semiPntuneric. Elita
academicG PmbrGcatG Pn paltoane Oi scurte calde se %gribulea de &rig Pntre pereRii sumbri. (e simRea
un aer de resemnare dacG nu c'iar de disperare. !e%baterile erau incendiare la cuRit &iecare din cei
trei candidaRi avPnd susRinGtori numeroOi. !uca venea din a&ara )cademiei Oi acest &apt Pl
de%avanta.a. "alanRa a Pnclinat-o acad. IsaaB "ersuBer sosit la -'iOinGu pentru alegeri de la
0niversitatea din 3e1as 6(0)7 unde activea%G de mulRi ani. Personalitate legendarG Pn lumea
oamenilor de OtiinRG singurul savant cu titlu de autor de descoperire OtiinRi&icG din $epublica
,oldova c'imistul IsaaB "ersuBer l-a caracteri%at pe !uca nu doar ca pe un cercetGtor de valoare ci
Oi ca pe un strGlucit savant organi%ator manager al OtiinRei PndemnPnd comunitatea academicG sG-i
dea Oansa de a scoate )H, la un liman. Iar !uca n-a e%itat s-o &acG. Primul sGu mandat a &ost marcat
de adoptarea unui act legislativ tranOant U -odul pentru HtiinRG Oi Inovare care a sc'imbat radical
situaRia omului de OtiinRG Oi a OtiinRei PnsGOi Pn societate. )cademia a obRinut statutul de cel mai Pnalt
&or OtiinRi&ic al RGrii precum Oi cel de consultant OtiinRi&ic al autoritGRilor publice din $epublica
,oldova.
2A &ebruarie 200+ ora *0.00. PreOedintele )H, acad. G'eorg'e !uca a anunRat desc'isG OedinRa
)sambleei Generale la care urma sG se aleagG preOedintele )cademiei pe urmGtorii Oase ani. !ar Pn
condiRii total di&erite de cele de acum patru ani. Lustra lu1oasG de cristal din (ala )%urie stilatG Oi
re&GcutG din temelie revGrsa o luminG &inG. Printre cei pre%enRi se numGrau membrii titulari Oi
membrii corespondenRi PmbrGcaRi Pn vestimentaRie solemnG U &racuri albastre cu broderii argintii.
$aportul pre%entat de preOedintele )cademiei a &ost succint Oi sugestiv PnsoRit de poFer point -
G'eorg'e !uca printre primii demnitari de la noi a Pnceput sG &oloseascG Pn anii 90 te'nici
occidentale de pre%entare a prelegerilor Oi alocuRiunilor - proiectarea pe ecran a imaginilor datelor
sc'emelor etc. &apt ce con&erG discursului un plus de originalitate Oi accesibilitate.
,esa.ul raportului sGu a &ost unul &undamental Oi relua titlul recentei sale cGrRi pe care o considera
esenRialG pentru Pntreaga sa carierG U -ontribuRia comunitGRii OtiinRi&ice la de%voltarea societGRii
ba%ate pe cunoaOtere#. Ideea de societate a cunoaOterii# Pn paralel cu cea a economiei cunoaOterii#
&usese lansatG de -onsiliul Europei Pn 2000 Oi declara ca prioritate strategicG de%voltarea 0niunii
Europene Pn ba%a educaRiei cercetGrii Oi inovGrii.
G'eorg'e !uca nu avea nici o PndoialG cG va cPOtiga cel de-al doilea mandat. 3otuOi nici el nu se
aOtepta ca victoria sa sG &ie atPt de covPrOitoare - cu un singur vot contraJ
86
)nul 200+ este marcat de cGutarea unor soluRii noi pentru o problemG vec'e U &inanRarea OtiinRei.
!eOi datoritG noului -od alocGrile de la bugetul de stat pentru OtiinRG Pn perioada 200?-200; au
crescut de la A9 milioane la 2+0 milioane lei aceOti bani sPnt insu&icienRi pentru a asigura buna
des&GOurare a cercetGrilor a reutila Pn modul corespun%Gtor toate laboratoarele Oi a salari%a decent
cercetGtorii. !uca le cere anga.aRilor sG obRinG bani printr-o competiRie OtiinRi&icG Pn RarG Oi peste
'otare.
SncG din 2000 de pe cPnd se a&la Pn &runtea ,$!) 6)sociaRie pentru -ercetGri -ivile Oi !e%voltare
din $, &inanRatG de Guvernul (0)7 !uca iniRiase traininguri de instruire a savanRilor Pn materie de
proiecte competitive. El PnsuOi &ace naveta la cele mai importante organisme internaRionale care
gestionea%G bani pentru OtiinRG U -omisia EuropeanG 5)34 -$!C pentru a pleda cau%a
cercetGrilor din Rara noastrG. Sn luna mai anul curent $epublica ,oldova a depus cererea o&icialG
pentru asocierea la Programul -adru ; Pn domeniul OtiinRei Oi de%voltGrii te'nologice instrumentul
principal de &inanRare a cercetGrilor Pn perioada 200;-20*D &apt care o va egala Pn drepturi cu RGrile
membre ale 0E.
4 )cademie ca sG &ie &uncRionalG trebuie sG rGmPnG pe unda tradiRiilor dar Oi sG emane elan
tineresc# considerG acad. G'eorg'e !uca. )stG%i Pn )cademia de HtiinRe a ,oldovei cercetGtorii Pn
etate sPnt trataRi cu respect accentuat U li se consacrG sesiuni .ubiliare li se editea%G biogra&iile Oi
bibliogra&iile etc. !e alt&el preOedintele a obRinut pentru membrii titulari Oi netitulari ai )H,
indemni%aRii consistente U de 2000 Oi *000 lei. )cestea de la * ianuarie 2009 vor creOte la D000
respectiv 2000 lei. 4 atenRie deosebitG PnsG se acordG tinerilor savanRi. )stG%i la )cademie Pn
competiRia pentru cPOtigarea proiectelor un cercetGtor PncepGtor este pus pe picior de egalitate cu un
academician. !e aceea Pn domeniul cercetGrilor pre%enRa tinerilor este tot mai promiRGtoare. Sn anul
curent Pn &iecare Institut al )cademiei a &ost instituitG o &uncRie nouG pentru tineri care sG se ocupe
de asocierea la programele OtiinRi&ice europene.
Pentru a asigura o trans&u%ie de inteligenRG .uvenilG la )cademie Pn 200+ G'eorg'e !uca a reuOit
reali%area planului sGu strategic U crearea -lusterului educaRional constituit din Liceul Oi
0niversitatea )cademiei. La * septembrie dupG o selecRie riguroasG elevii dotaRi Oi-au Pnceput
studiile &iind g'idaRi de cei mai valoroOi oameni de OtiinRG din RarG. -rearea Liceului academic a &ost
salutatG de participanRii la cel mai important &or OtiinRi&ic al anului 200+ Pntrunit la -'iOinGu U
-on&erinRa internaRionalG WPolitici Pn domeniul OtiinRei Oi educaRiei#.
$elaRia sa cu puterea rGmPne una pragmaticG U guvernarea trebuie sG PnReleagG cG doar o societate
cGrturarG poate sG prospere. El le solicitG savanRilor sG caute adevGrul Oi sG respecte normele
deontologice pentru a &abrica un produs OtiinRi&ic impecabil. InsistG ca lucrGrile &undamentale sG &ie
evaluate de savanRi de marcG din RarG Oi de peste 'otare. Printre membrii -omisiei de e1perRi a
Enciclopediei ,oldovei bunGoarG asupra cGreia se lucrea%G Pn pre%ent &igurea%G vicepreOedintele
)cademiei $omTne acad. !an "erindei vicepreOedintele )cademiei $usiei acad. )leBsandr
5eBipelov.
!e perioada mandatelor !uca este legatG desc'iderea "ibliotecii )cademiei cu )cces la Internet
crearea Institutului !e%voltGrii (ocietGRii In&ormaRionale instituirea seriei W)cademica# la Editura
WHtiinRa# mediati%area largG a reali%Grilor OtiinRi&ice Pn presG iniRierea a A programe de stat a1ate pe
necesitGRile primordiale ale republicii etc. 4rgani%at volubil Oi cu un pronunRat spirit Pn cGutare
e1perienRa sa este direct proporRionalG cu succesele-i obRinute Pn domeniul OtiinRi&ic Oi cel
managerial. Sn capul lui roiesc idei iar Pn .urul sGu - oameni. Pare sG &ie omul care reali%ea%G tot ce POi
pune Pn gPnd.
8E
(oi candida ;i la < e*ia !cademiei de H tiin ;e
Publicat 0n ,ineri% 1E @anuarie 2/14 16:31
5cris de tribuna.md
http :// www .voceabasarabiei .net /inde3 .php /social /16/44- doi - candidati - la - se*ia - academiei - de -
stiinte
!ctualul pre<edinte al !cademiei de Htiin;e a $oldovei7!H$8% &heor'he (uca <i
academicianul ,aleriu Pasat s0nt primii candida;i la *unc;ia de pre<edinte al principale institu;ii
<tiin;i*ice din ;ar).
(up) cum relatea.) 6+@B;?!% cu re*erire la pan. md% actualmente% 0n cadrul sec;iilor
!cademiei% au loc adun)ri ale membrilor acestora% p0n) 0n pre.ent av0nd loc adun)ri 0n 4 din cele
6 sec;ii.
5ec;ia <tiin;elor naturale <i e3acte <i cea de studii in'inere<ti <i tehnolo'ice l-a propus la un
nou mandat pe &heor'he (uca. 5ec;ia de <tiin;e umanistice <i arte au 0naintat dou) candidaturi:
pe (uca <i Pasat. 5ec;ia de <tiin;e social-economice nu au 0naintat nici o candidatur)%
deocamdat). P0n) la s*0r<itul lunii ianuarie urmea.) s) aib) loc adun)ri 0n sec;iile <tiin;elor
a'ricole <i cea medicale.
!le'erile sunt preconi.ate pentru data de 1E aprilie a.c.% candidaturile put0nd *i depuse p0n) la 1E
*ebruarie. =a concurs pot participa membrii titulari ai !H$.
!ctualul pre<edinte al !H$ conduce institu;ia respectiv) din 2//4% pe un termen de 4 ani% iar
din 2//8% pe un termen de 6 ani. 4on*orm statutului% dar <i 4odului despre <tiin;) <i inova;ii%
postul de pre<edinte nu poate *i ocupat mai mult de dou) termene consecutiv. -ns) 0n
corespundere cu noul 4od al <tiin;ei% adoptat la 15 iulie 2//4% mandatul pre<edintelui !H$
trebuie s) *ie de 6 ani.

88
5ereguli de milioane depistate la )cademia de
Htiin;e a ,oldovei
/E E Hc. 2/13 Hc
t 2/E Hct 2/13b1E:38/13b1E:38Et 2/1/E Hct 2/13bHct 2/13b1E:38:38
Nere1uli de sute de milioane de lei la /cademia de Htiin;e! /uditorii 4ur5ii de 4onturi au indicat ;ntr&
un raport c6, ;n perioada anilor 2009&2012, conducerea institu5iei a ;mp6r5it neuni'orm prime ;n
valoare de peste 1* milioane de lei! Mai mult, a dat ;n arend6 cEteva terenuri a1ricole destinate
cercet6rilor!
/uditorii de la 4urtea de 4onturi au constatat c6, ;n perioada 2009&2012, conducerea /cademiei de
8tiin5e nu a trecut prin eviden5a contabil6 apro=imativ 10* milioane de lei! Nici patrimoniul institu5iei
nu a 'ost 1estionat corespun"6tor!
>n acela7i interval de timp, sporurile salariale, ;n sum6 de peste 1* milioane de lei, au 'ost ;mp6r5ite
neuni'orm, iar datoriile creditoare au crescut de , ori! >n raport se mai arat6 c6 au 'ost date ;n arend6
cEteva #ectare de terenuri a1ricole, c#iar dac6 acestea erau prev6"ute pentru activit65i de cercetare!
Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e recunoa7te aceste nere1uli, pe care le usti'ic6 printr&o insu'icient6
'inan5are din partea statului! /sta c#iar dac6 ;n intervalul 2009&2012 administra5ia insitu5iei nu a
valori'icat *8 de milioane de lei din banii aloca5i din bu1etul de stat!
A/vem cele mai multe proiecte cu romEnii, cu en1le"ii! Ei pe noi ne recunosc de aceea c6 suntem
pro7ti, suntem stupi"i sau de atEta c6 noi suntem per'orman5iB, s&a indi1nat pre<edintele /HM,
C#eor1#e 0uca, ;n cadrul <edin;ei 44!
>n replic6, pre<edintele 44, 2era'im )rec#ean, l&a apostro'at pe pre<edintele /HM c6 Adac6 banii
publici s&ar utili"a '6r6 caren;e, succesele ar 'i 7i mai ;nalteB!
0e7i pre7edintele /8M se plEn1e c6 statul acord6 pu5ini bani oamenilor de 7tiin56, anul trecut acesta
a ob5inut venituri de peste o um6tate de milion de lei! Potrivit declara5iei de avere, 0uca, ;mpreun6
cu so5ia sa, au reu7it s6 acumule"e din salariu 7i pensie, peste 600 de mii de lei sau cEte ,, de mii
de lei lunar! /sta ;n condi5iile ;n care salariul mediu pe economie ;n -M este sub * mii de lei!
C#eor1#e 0uca are o locuin56 de (00 de metri p6tra5i, care, potrivit e=per5ilor imobiliari, valorea"6 pe
pia56 *,( milioane de lei! Focuin5a este ;mpremuit6 cu un 1ard ;nalt de doi metri, iar curtea este
;mpEn"it6 de camere de suprave1#ere! Potrivit declara5iei sale de avere, pre7edintele /8M are trei
depo"ite bancare ;n care p6strea"6 peste un milion de lei 7i aproape (, de mii de dolari!
/cademicianul mai de5ine ;n proprietate un 1ara, trei terenuri a1ricole 7i dou6 terenuri pentru
construc5ii!
/nterior, 0uca 7i&a usti'icat averea prin 'aptul c6 a lucrat timp de patru ani de "ile ;n Italia ca pro'esor
asociat, ;ntre anii 1998&2002, <i c6 atunci a cE<ti1at banii pe care <i&a ridicat casa!
>n 2012, /cademia de 8tiin5e a avut un bu1et de (+0 de milioane de lei! /nul acesta a primit din
partea statului (*6 de milioane de lei, cu ,0 milioane mai pu5in decEt era prev6"ut ini5ial!
82
'ttp://FFF..urnal.md/ro/neFs/nereguli-de-milioane-depistate-la-academia-de-tiin-e-a-moldovei-
**5;;50/
)legeri Pn ducatul academic
>n ultimul timp ;n societatea noastr6, bulversat6 de comic6rii politice, se ;nt;mpl6 derapae de la
normele democra;iei <i civili"a;iei tocmai acolo unde ar trebui s6 predomine spiritul de coe"iune,
altruismul, ele1an;a, solidaritatea, e=emplul <i ar1umentul pilduitor pentru ;ntre1 se1mentul
<tiin;i'ico&academic!
Presa a semnalat dea c6 ;n cadrul /cademiei de Htiin;e a -epublicii Moldova la ora actual6 se
discut6 aprins <i aproape ;n contradictoriu o sin1ur6 problem6 'undamental6, o sin1ur6 ecua;ie
<tiin;i'ico&moral6 asupra c6reia stau aplecate "i <i noapte min;ile luminate ale acestei ;6ri! Institutele
<tiin;i'ice, laboratoarele, toate <i&au suspendat activitatea de "i cu "i <i sunt antrenate de diminea;6
p6n6 seara ;n de"le1area unei mari eni1me statutare < are oare dreptul le1al domnul C#eor1#e
0uca la cel de&al treilea mandat de pre<edinte, sau a venit timpul probabil s6 predea <tac#eta unui
alt academician, indi'erent ce nume ar purta, dar s6 'ie altul, a1reat de comunitatea <tiin;i'ic6!
Va 'i nevoie, cred, ca societatea s6 ia ;n de"batere, pe l;n16 acest subiect de esen;6 uridico&moral6,
rolul <i po"i;ia /cademiei de Htiin;e de dup6 proclamarea independen;ei, raporturile sale cu
re1imurile politice, in1erin;a demnitarilor ;n activitatea institu;iei academice, modul ;n care a auns s6
devin6 pre<edinte actualul conduc6tor, dup6 ce a candidat, ;n 2001, la 'unc;ia de pre7edinte al
statului ;mpreun6 cu Voronin, asi1ur;ndu&i alternativa 'ormal6, modul de 1estionare a institu;iei,
desci'rarea declara;iei 'ostului premier Vlad 3ilat re'eritoare la c#eltuirea suspicioas6 a "ecilor de
milioane bu1etare!!!
2untem obli1a;i, de la bun ;nceput, s6 'acem o preci"are! 0omnul academician 0uca este acum la
s';r7itul celui de&al doilea mandat, primul 'iind de patru ani, iar cel de&al doilea de !!! <ase ani, dup6
ce parlamentul a sc#imbat re1ulile ocului!!! ;n timpul ocului! /dic6 ;n 200*, pe timpul 1uvern6rii
comuniste, la propunerea sa e=pres6! @ricum, timp de 10 ani academicianul&c#imist <i&a dus cele
dou6 mandate la bun s';r<it! Hi care e problema, se ;ntreab6 cet6;enii P6i problema 'undamental6
e c6 domnul 0uca consider6 c6 mai are dreptul la un mandat, la cel de&al treilea, de ;nc6 <ase ani,
pentru c6 cel dint;i a 'ost de doar!!! patru ani!
/bsurditatea acestei lo1ici ilo1ice poate 'i des'iin;at6 imediat de buc#ia le1ii, de practica
interna;ional6 <i mai ales european6
0a, dar dac6 marea maoritate a uri<tilor spun c6 domnul 0uca nu are nicio <ans6, c6 le1ea spune
altceva, atunci uristul de la /cademie, subalternul domnului 0uca dea <i&a spus punctul de vedere,
unul convenabil bine;n;eles <e'ului actual al /cademiei! Nu sunt si1ur, dar s&ar putea ;nt;mpla ca
asupra ar1umentului uridic s6 'i contribuit decisiv 'aptul c6 domnul c#imist 0uca a 'ost unul dintre
cei doi conduc6tori ai te"ei de doctorat a uristului /cademiei! M6 ro1, e o supo"i;ie doar, pentru c6
al;i oameni ai le1ii sus;in diametral opusul!
-e'eritor la practicile interna;ionale, s6 ;ncerc6m s6 16sim e=emple similare, c#iar dac6 ele nu vor 'i
doar din practicile academice, ci 7i din cele politice! 26 recur1em, mai ;nt;i, la practica -omEniei!
Htim c6 primul mandat al pre<edintelui H6sescu a 'ost de patru ani, dup6 care, ;n urma amend6rii
4onstitu;iei, cel de&al doilea a 'ost de , ani! Iat6 c6 pre<edintele H6sescu, spre deosebre de domnul
0uca, nu cere un al treilea mandat de ;nc6 cinci ani, ar1ument;nd c6 primul s6u mandat a 'ost de
doar patru! Hi dac6 le1ea ar 'i 'ost de partea domnului H6sescu, 'i;i si1uri c6 un asemenea
pre<edinte uc6tor ca ?raian H6sescu nu ar 'i e"itat nicio clip6 s6&<i cear6 drepturile /cela7i lucru s&
a ;nt;mplat c#iar <i ;n at;t de #ulita -usie, unde Vladimir Putin, dup6 dou6 mandate, a renun;at la cel
de&al treilea mandat ;n 'avoarea lui 0mitri Medvedev, de<i ar 'i putut sc#imba 4onstitu;ia rus6 ;n doi
timpi <i trei mi<c6ri! Nu a '6cut&o pentru c6 este la curent re'eritor la monitori"area institu;iilor
interna;ionale <i apoi adev6rata putere a unui demnitar re"id6 <i ;n capacitatea acestuia de a
2/
accepta normele unanim recunoscute!
Nu ar 'i ;n plus, credem, s6 men5ion6m aici <i de practicile occidentale, amintindu&ne c6 ;n 2)/
pre<edin;ii sunt ale7i strict pentru dou6 mandate consecutive!
-e'eritor la practica european6 nici nu mai e ca"ul s6 discut6m! 2au poate este Pornind de la
'aptul c6 n6ravurile unor demnitari moldoveni sunt mai presus de practicile europene, ne vom apleca
asupra modului ;n care este tratat6 aceast6 problem6 din mai multe puncte de vedere, nu ;nainte de
a sus;ine c6 toate, absolut toate practicile '6r6 e=cep;ie prev6d e=isten;a strict6 a dou6 mandate
consecutive, cel de&al treilea 'iind cate1oric inter"is! 0ac6 tot vorbim de promovarea valorilor
europene, domnul 0uca 'iind, la modul declarativ, unul dintre promotorii lor incurabili, de ce s6 nu
demonstr6m c6 'aptele noastre con'irm6 e=erci;iile verbale! >n aceast6 ordine de idei, v6 propunem
unele principii 1enerale ale dreptului unanim recunoscut de statele membre ale 4onsiliului Europei!
1! -e1ula privind inter"icerea conducerii unei institu5ii publice peste dou6 termene consecutive
r6m;ne un principiu 'undamental al democra5iei 7i e1alit65ii 7anselor ;n 4onsiliul Europei! Ea este
una din principalele obiective ale democra5iei 7i are drept scop de a acorda 'iec6rui cet65ean
posibilitatea, prin rota5ie, s6 conduc6 7i s6 'ie condus! 4et65eanul trebuie s6 aib6 capacitatea s6 'ac6
bine 7i una 9de a conduce: 7i alta 9de a 'i condus:!
2! 4on'orm lui /ristotel, nu po5i s6 conduci bine, 'ar6 ca s6 te ;nve5i mai ;ntEi s6 te supui! Fibertatea
democratic6, const6 nu doar din 'aptul ca s6 te supui doar voin5ei tale, ci <i s6 te supui celui al c6rui
loc ;l vei ocupa m;ine! 0e aici 7i re1ula rota5iei 'unc5ionarilor, ;n urma c6reia 'iecare cet65ean avea
posibilitatea s6 ob5in6 'unc5ia de conducere!
(! >n aceast6 re1ul6 e=ist6 un mecanism de a ;nv65a 7i educa cet65eanul ;n spiritul responsabilit65ii 7i
bene'iciului societ65ii! 4et65eanul auns ;n 'unc5ie, care are drept scop urm6rirea propriului interes,
nu poate s6 e=clud6 posibilitatea c6 cel ZU ;l va ;nlocui nu va 'ace acela7i lucru, 7i nu&l va lipsi de
toate bene'iciile! 0e aceea 'unc5ionarii trebuie s6 ia ;n considerare interesul suprem al poporului!
*! 3unc5ionarul trebuie s6 aib6 R idee bun6 despre interesele celor ce sunt condu7i! /ceast6 sarcin6
poate 'i reali"at6 prin re1ula rota5iei cadrelor! /v;nd ;n vedere 'aptul c6 conduc6torul vine din
r;ndurile celor condu7i, acesta mai de1rab6 va 'i mai aproape de interesele celor condu7i dec;t R
persoan6 ZPbU mereu se a'l6 la conducere 7i a uitat de problemele <i nevoile celor condu7i!
,! Interdependen5a 7i interac;iunea, prin sc#imbarea periodic6 a celor condu7i 7i celor care conduc,
nu permite pierderea interesului, sau un con'lict ;ntre cel ce conduce 7i cel care este condus! 0e
asemenea, aceast6 re1ul6 e=clude Jprivati"areaB sau u"urparea puterii! >n situa5ia c;nd se aplic6
re1ula rota5iei cadrelor, e=istent la ora actual6, sistemul este mult mai le1itim 7i mult mai adecvat
;n5elesului statului de drept <i democra5iei!
26 vedem, ;n continuare, care este cadrul le1al al -epublicii Moldova ;n raport cu problema rota;iei
sistematice a cadrelor de conducere! /st'el, con'orm Fe1ii -epublici Moldova nr! 1181 din
2+!0+!2000 d4u privire la /cademia de
8tiin5e a MoldoveiB era prev6"ut c6 Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e a
Moldovei nu poate 'i ales mai mult de dou6 termene consecutive!
/rticolul 11! Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e
4onduc6tor al /cademiei de 8tiin5e este Pre7edintele!
Pre7edintele este ales de c6tre /dunarea Ceneral6 prin vot secret, o data
la * ani, \U cel mult dou6 termene, dintre membrii titulari ai /cademiei de 8tiin5e 7i este responsabil
de activitatea sa ;n 'a5a /dun6rii Cenerale!
Procedura de ale1ere a Pre7edintelui 7i mandatul acestuia s;nt stabilite ;n
21
2tatutul /cademiei de 8tiin5e! /ceast6 re1ul6 prevedea c6 nici R persoan6 nu putea e=ercita 'unc5ia
de Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e mai mult dec;t dou6 termene consecutiv! 0e asemenea, le1ea
nu restric5iona aceast6 re1ul6 prin unele ci're sau termene! -e1ula se re'erea numai la 'aptul
inter"icerii de5inerii 'unc5iei de Pre7edinte al /cademiei de 8tiin5e mai mult de dou6 termene
consecutiv! 4u alte cuvinte orice al treilea termen de e=ercitare a acestei 'unc5ii era inter"is!
Fa data de 1,!0+!200* Parlamentul -epublicii Moldova a adoptat 4odul cu privire la 7tiin56 7i inovare
al -epublicii Moldova nr! 2,9! 4on'orm acestuia, le1iuitorul de asemenea a prev6"ut re1ula
inter"icerii particip6rii la conducerea /cademiei de 8tiin5e a Moldovei unei persoane mai mult de
dou6 mandate consecutiv! /st'el articolul 82 al 4odului prevede:
/rticolul 82! Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e
Pre7edintele /cademiei de 8tiin5e este ales de /sambleie prin vot secret, pentru R perioad6 de 6 ani
9dar cel mult pentru dou6 termene consecutive:, dintre membrii titulari ai /cademiei de 8tiin5e! El
este responsabil ;n 'a5a /sambleii 7i Cuvernului de activitatea sa! Procedura ale1erii pre7edintelui
/cademiei de 8tiin5e este stabilit6 de 2tatutul /cademiei de 8tiin5e!
4u alte cuvinte, at;t dreptul interna5ional unanim recunoscut c;t <i le1isla5ia -epublicii Moldova
prevede '6r6 ec#ivoc c6 pre<edintele /cademiei de Htiin5e a -epublicii Moldova nu poate de;ine
dec;t dou6 termene consecutive, cel de&al treilea 'iind inter"is
/st'el, putem spune cu si1uran;6 c6 la ale1erile noului pre<edinte al /cademiei de Htiin;e pot
candida to;i membrii institu;iei academice, cu e=cep;ia actualului <e', C#eor1#e 0uca, dat 'iind c6
le1ea ;n vi1oare inter"ice e=pres de;inerea de c6tre acesta a celui de&al treilea mandat
Calentin 4tr"De#c!
2
22 @!?;!+@D 2/14 12:/1
22
@impul#md A timpul sa stii! >nicul cotidian national!
(cademia de )tiin&e a *oldovei caut un candidat la pre'edin&ie
publicat 0n Actualitate pe 5 Aebruarie 2/14% 16:1/
http://timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-cauta-un-candidat-la-
presedintie-54E26.htmlSactionYprint
&ei au rmas mai puin de dou sptm4ni p4n la data limit de depunere a
dosarelor, nimeni nu s5a nscris, deocamdat, n cursa pentru fotoliul de preedinte al
A"6.
6otui% mai mul#i membri ai academiei i-au propus drept candida#i pe actualul
preedinte% &heor'he (uca% i pe academicianul ,aleriu Pasat. (uca% 0ns)% spune c)
nu este 0nc9ntat de ideea unui nou mandat la c9rma institu#iei.
+epre.entan#ii comisiei de or'ani.are a ale'erilor la !cademia de "tiin#e a $oldovei
sper) ca aproape de data limit) de depunere a dosarelor s) se 0nscrie 0n curs) mai
mul#i candida#i.
1=a momentul dat% e3ist) doar c9teva propuneri% dar nu este nici un dosar aplicat. 6rei
sec#ii l-au 0naintat pe actualul preedinte% academicianul &heor'he (uca% iar la o
sec#ie au *ost 0nainta#i (uca i academicianul ,aleriu Pasat\% a men#ionat secretarul
tiin#i*ic 'eneral al !"$% !urelia Can'anu.
(eocamdat) nu se tie dac) &heor'he (uca va mai putea candida pentru un nou
mandat. !sta pentru c) noul re'ulament al !cadmeiei% adoptat 0n 2//8% prevede c) un
preedinte are dreptul s) de#in) doar dou) mandate consecutive. 6otui% actualul
preedinte al !cademiei a *ost ales prima dat) pentru un mandat de patru ani% 0n
con*ormitate cu vechiul re'ulament al institu#iei. -n aceste condi#ii% comisia de
or'ani.are a ale'erilor a trimis o interpelare Parlamentului% care urmea.) s) se
pronun#e dac) are sau nu dreptul (uca s) mai candide.e.
\(ac) nu se poate% nu este posibil% dac) nu am acest drept s) particip% nici nu se va
vorbi ca s) particip. Du nu am niciJs) v) spun dreptJdorin#)Jeu nu doresc\% a
declarat preedintele !cademiei de "tiin#e% &heor'he (uca.
!le'erile preedintelui !cadmeiei de "tiin#e vor avea loc pe data de 1E *ebruarie.
?oul e* urmea.) s) *ie ales de cei 1EE de membri ai !sambleei !cademiei de "tiin#e
a $oldovei.
S5RSA: 450/3KA.$
23
24