Sunteți pe pagina 1din 5

BALTAGUL

Romanul incepe cu o legenda care spune ca Dumnezeu, dupa ce a


facut lumea, a dorit sa puna ordine in neamurile de pe pamant. A ales
mai apoi pentru fiecare neam cate un lucru care-l caracterizeaza, astfel
ca a ajuns si la munteni, carora le-a lasat muncile cu animalele (oile in
special). Aceasta legenda era spusa de catre Nechifor Lipan. O spunea
de cele mai multe ori la nunti si apoi neestei sale, !itoria, care se
ocupa cu torsul lanii.
"ei doi traiau in #agura $arcaului, impreuna cu cei doi copii ai
lor% &heorghita si #inodora. 'n total au aut sapte copii, dar ceilalti
cinci murisera de diferite (oli. Acum, atat &heorghita cat si Nechifor
erau plecati de acasa) Nechifor era plecat la Dorna ca sa cumpere o
turma de oi, iar &heorghita era plecat la *ija, de unde astepta esti de la
tatal sau caci tre(uia sa plateasca cea datorii. !itoria a primit o
scrisoare de la &heorghita in care acesta ii spunea ca ii este dor de casa,
iar #inodora a primit o scrisoare de dragoste de la feciorul dascalului
Andrei.
'ntr-o noapte, !itoria l-a isat pe Nechifor trecand calare o
rearsare de ape la asfintit. De atunci, neaand nici o este de la el, isi
facea griji zi de zi)
'ntr-o dupamiaza, #itrea, un cio(an, a enit pana la !itoria acasa
si i-a cerut o pereche de opinci, o tohoarca si o caciula, caci iarna se
apropie si are mare neoie de ele. Dupa ce i le-a dat #inodora, #itrea
s-a urcat pe casa pentru a desfunda hogeagul, caci !itoria dorea sa faca
foc si in so(a din casa.
Dupa ce au facut focul, au pus mancarea si au inceput sa
manance. #inodora nu prea aea pofta de mancar, asa ca a fost putin
certata de mama sa. +e tot gandea la fiul dascalului - &hita $opor -) si
a(ia astepta ca mama ei sa plece pe o perioada mai lunga de timp de
acasa, ca sa poata petrece mai mult timp alaturi de iu(itul sau.
!itoria a mers la preotul din sat ca sa-l intre(e si pe el ce are de
facut in legatura cu isul pe care l-a aut in urma cu o seara. '-a dat si o
foaie de hartie ca sa-i scrie o scrisoare lui &heorghita. $oata lumea cu
care se intalnea o intre(a de (ar(atul sau) iar ea, auzind acestea, se
rusina. ,reotul i-a spus !itoriei sa nu mai creada in ise, caci nu se pot
da e-plicatii in urma iselor) 'ncercau amandoi sa-i gaseasca
e-plicatii lui Nechifor pentru intarzierea sa. ,arintele Daniil #ilies i-a
scris lui &heorghita si i-a spus !itoriei sa nu se ingrijoreze, caci se a
intoarce in cele din urma.
!azand ca preotul nu i-a spus nimic clar, s-a hotarat sa mearga la
(a(a #aranda, o rajitoare din sat. .a(a i-a spus ca l-a oprit o fata cu
ochi erzi pe Nechifor, dar sa nu-si faca griji, pentru ca se a intoarce
acasa cat de repede a putea. Acelasi lucru a iesit si din cartile de
$ARO$) Dupa ce a iesit de la #aranda din casa, a luat-o inspre casa
ei) in curte s-a intalnit cu #itrea, care dormea pe jos, langa gard.
'n apropierea sar(atorilor de iarna, s-a intors si &heorghita de la
apa *ijiei/ si-a lasat oile in grija (aciului Ale-a. $oti l-au primit cu
(ucurie si apoi au intins o masa mare, caci lui &heorghita ii era foame.
Dupa ce au mai poestit putin despre iata pe care a dus-o (aiatul prin
acele parti, !itoria i-a spus ca nu a primit nici o este de la Nechifor si
l-a rugat sa mearga sa-l caute) iar &heorghita a fost de-acord. 'n ziua
de .o(oteaza, !itoria s-a hotarat sa mearga pana la manastirea .istrita
si pana la 0 in ,iatra ca sa se roage +fintei Ana. La manastire s-a intalnit
si cu prea sfintitul !isarion care a sfatuit-o sa mearga la primar si la
jandarmi, sa le poesteasca si lor ce i s-a intamplat.
!itoria a stat in acea seara la manastire, iar a doua zi a mers in 0 la
,iatra la prefect ca sa-i spuna tot ce are pe inima. ,refectul i-a spus ca
a face tot ce ii sta in putinta) si a indemnat-o sa faca si o jal(a pe
care sa o trimita sefilor. Dupa intalnirea cu prefectul, !itoria a mers la
preotul Daniil, care i-a spus ca ii a face cat mai curand jal(a de care
are neoie si o a trimite la cine tre(uie. !itoria a spus ca rea sa
mearga cu &heorghita pana la 0 in Dorna ca sa ada daca afla si ea cea
despre Nechifor) Deoarece or pleca amandoi, #inodora tre(uia sa
plece la o manastire la cea ruda de-a ei, asa ca pe data de douazeci si
sapte fe(ruarie a plecat la manastire, alaturi de praznicul cuiosului
parinte ,rocopie.
,e data de noua martie, !itoria impreuna cu &heorghita au mers
la sluj(a data de parintele Daniil pentru cei patruzeci de sfinti mucenici
din +easta. #ai apoi, au mers acasa si s-au inteles cu #itrea, deoarece
casa ramanea in mainile lui cat cei doi erau plecati. ,e cand se
pregateau sa manance, au enit preotul #ilies, domnul 'ordan
(carciumarul) si negustorul (domnul Daid) caruia urma sa-i anda
!itoria anumite lucruri pentru a-si face (ani de drum. Dupa ce au
plecat musafirii, #itrea a impuscat un lup, caci le-a pus in primejdie
animalele. Atunci, !itoria s-a gandit ca ar fi mai (ine daca ar lua pusca
cu ea) ar fi mai in siguranta. ,e data de zece martie, ineri, de
dimineata, cei doi au pornit in cautarea lui Nechifor.
Au mers impreuna cu negustorul Daid pana la "alugareni, unde
neasta acestuia i-a spus ca l-a azut pe Nechifor in acea toamna, i-a
zis ca nu are nici un toaras de calatorie si ca are cea (ani la el. ,e
drum, cand au oprit pe la hanul lui Donea, l-au intre(at pe acesta daca
l-a azut pe Nechifor. Donea le-a spus ca ultima data l-a azut in
toamna aceasta. Dupa ce s-au odihnit putin la domnul Daid acasa, au
pornit incet-incet (in)spre 1arcasa.
'n 1arcasa, tot cautandu-si un loc unde sa poata sta in gazda, au
dat peste niste jandarmi care ii duceau pe doi oameni la judecata,
deoarece nu aeau acte la ei si, se pare ca ii furau pe oameni fara ca
acestia sa isi dea seama) erau de fapt niste oameni care se ocupau cu
jocurile de noroc. 2rau asa de haiosi, incat toata lumea radea in plina
strada, chiar si !itoria s-a (ine dispus. 'n final, cei doi calatori s-au
oprit la mos ,ricop, care i-a gazduit peste noapte. "ei doi au aflat de la
familia ,ricop ca Nechifor a fost si pe la ei. Dupa ce auzise aceasta,
!itoria se tot gandea ca sotul ei s-ar putea sa nu mai fie in iata)
X. 'n ziua urmatoare, au mers la .orca, unde satenii i-au a(atut
din cale ca sa participe la o cumetrie. Aici s-au ospatat , iar !itoria a
inchinat impreuna cu nasii. Dupa ce au ajuns la 0 in "ruci, cei doi au
dat peste o nunta. Aici, !itoria a primit plosca si i-a facut o urare
frumoasa miresei. !itoria si-a facut din nou griji, deoarece a dat prima
data de un (otez si apoi de o nunta) in sinea ei, tre(uia sa se fi
intamplat iners pentru ca toate sa fie (ine. '-a intre(at pe sateni daca l-
au azut cuma pe Nechifor, dar, din pacate, nimeni nu-l azuse.
Ajunsi in !atra Dornei au mers la prefect, care le-a spus ca in luna
noiem(rie, Nechifor a cumparat trei sute de oi de la &heorghe
Adamachi si !asile 3rsachi (fusese cea mai mare anzare din targ), iar
mai apoi, Nechifor le anduse o suta de oi unor cio(ani de la munte pe
care nu-i cunoscuse pana atunci)
!itoria s-a hotarat sa o ia pe drumul pe care ar fi tre(uit sa o ia si
Nechifor la intoarcere) a oprit pe la cea carciumi. 3nul dintre
carciumari i-a spus ca l-a azut pe Nerchifor si isi aduce aminte de
turma sa de trei sute de oi. !itoria a mers impreuna cu &heorghita prin
.rosteni, prin ,altinis, prin Darmo-a si prin .orca. Ajunsi in .orca, ei
afla pe unde a luat-o Nechifor cu oile, asa ca incearca sa o ia dupa
urme. Au mers ei ce au mers, au trecut prin +a(asa si +tanisoara.
Au ajuns si in satul +uha, unde aea o crasma domnul 'orgu
!asiliu. Aici la cariuma, au aflat ca nu mai ajunsese decat doi din cei
trei cio(ani) adica Nechifor nu a mai ajuns aici. 3na dintre
crasmarite, #aria, le-a spus ca e ruda cu 'leana, sotia lui .ogza, unul
dintre cei trei cio(ani, toarati de-ai lui Nechifor. $ot #aria le-a mai
spus ca a auzit de la cei doi ca au cumparat toate oile unui cio(an care
locuia mai departe si ca i-au dat toti (anii. Lumea spune insa ca cei doi
oieri sunt capa(ili de jaf si chiar de crima. #aria i-a insotit pe cei doi la
primarie, unde i-a intre(at pe cei doi cio(ani incotro a luat-o cel care
le-a andut oile. Acestia au spus ca au facut tranzactia la "rucea
$alienilor si ca nu stiu incotro a putut merge Nechifor. Auzind acestea,
femeia impreuna cu fiul sau au mers din casa-n casa si au intre(at daca
stie cinea cea despre 4omul cu caciula (rumarie5. La o casa, !itoria
l-a recunoscut pe Lupu, cainele lor. La acea casa (din +a(asa) locuia
domnul $oma, care a gasit cainele undea pe munte) Lupu a fost
foarte (ucuros cand a azut-o, si a enit repede la ea.
Domnului $oma nu i-a enit sa creada ca o femeie din $arcau
poate face atata drum doar ca sa-si gaseasca sotul) a ramas foarte
surprins. "ainele i-a calauzit pe cei doi calatori intr-o rapa, unde gasira
niste oase, niste zgarciuri, (otforii, tasca, chimirul si caciula (rumarie a
lui Nechifor, iar mai incolo era scheletul calului sau, acoperit de niste
paturi. Nechifor aea capul spart (de un (altag). !azandu-l, !itoria l-a
strigat pe &heroghita) dar nu pe fiul sau, ci pe (ar(atul sau. Asta era
numele de (otez al lui Nechifor. ,e parcurs insa, el si-a schim(at
numele, caci a fost deochiat de cinea.
!itoria a strans 4ramasitele5 lui Nechifor in timp ce &heorghita
plangea ca un copil. +pre seara, munteanca s-a intors in acel loc
impreuna cu domnul $oma. "at timp ea a fost plecata, &heorghita a
stat de paza in acel loc impreuna cu Lupu. 'n dimineata urmatoare, a
ajuns acolo preotul iar a treia zi dimineata, autoritatile. 2ra neoita sa
le spuna totul autoritatilor, asa ca le-a poestit autoritatilor tot ceea ce a
aflat pe parcurs. "ei doi cio(ani tre(uiau sa spuna tot ceea ce s-a
intamplat atata timp cat au fost impreuna. Desi se presupunea ca cei doi
carora le-a andut oile sunt ucigasii lui Nechifor, !itoria i-a chemat si
pe ei la inmormantare.
,refectul Anastase .almez si-a inceput cercetarile in +uha. Le
facea izite celor doi coi(ani carora le tot punea fel de fel de
intre(ari) cei doi nu pareau inca inoati. !itoria a asistat la dialogul
dintre cei trei si i-a initat pe cei doi impreuna cu neestele lor la
inmormantare. "elor doi oieri li s-a parut ciudat ca a asistat si
munteanca la dialogul dintre ei si prefect, dar inca nu-si dadeau seama
ce a urma)
,omenirea lui Nechifor s-a facut acasa la domnul $oma, iar
pentru ca era postul mare, era mai greu cu mancarea/ (autura insa era
destula. 'ncepusera (ocetele)
A asistat la inmormantare si cucoana #aria) toti cei care ieseau
de la inmormantare primeau cate un sfert de paine si cate un paharel de
rachiu. Au fost prezenti si cei doi cio(ani "alistrat .ogza si 'lie "utui.
'ndemnandu-i sa manance si sa (ea, !itoria o(sera ca .ogza are
un (altag. ' l-a cerut, spunandu-i ca si &heorghita are un (altag la fel
cu acesta. #unteanca a inceput sa le poesteasca celor doi faptele, asa
cum stia ea ca s-au intamplat. La un moment dat, !itoria i-a dat
(altagul lui &heorghita si l-a intre(at ce scrie pe el) acesta din urma,
dupa ce l-a priit o reme a spus% 4,entru o fapta, este numai o plata.
"hiar daca as fi eu, mi-oi primi osanda de la cine se cuine5. Dupa
spusele acestea, !itoria s-a uitat si ea mai atent la (altag si a spus ca cu
acest (altag a fost omorat Nechifor. A urmat apoi o altercatie intre
.ogza si &heorghita. "utui s-a predat si a spus ca totul a fost intocmai
dupa spusele !itoriei. Dupa ce i-au platit pe toti cei care i-au ajutat, au
mai stat trei zile si au mers sa-si ada oile. Au facut parastasele
cuenite si s-au intors acasa. +-a intors si #inodora de la manastire, iar
!itoria a spus ca nu o lasa nicicum sa se marite cu fiul dascalului
Andrei.