Sunteți pe pagina 1din 2

Informatii despre Pasti

Pastele este o sarbatoare religioasa intalnita, cu semnificatii diferite, in crestinism si


iudaism. Unele obiceiuri de Pasti se regasesc, cu semnificatie diferita, in antichitatea anterioara
religiilor biblice.

Semnificatie

Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine, care
comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului, Invierea lui Iisus Hristos, considerat
Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine, in a treia zi dupa rastignirea Sa din Vinerea Mare. Data
de inceput a Pastelui marcheaza inceputul anului ecleziastic crestin. Exista unele culte crestine
care nu sarbatoresc Pastele.
Oule de Pate, potrivit tradiiei, erau adunate din cuibar n miercurea din a patra
sptmn a Postului Mare, numit i miercurea Paresimilor".

Exist obiceiul ca de la lsatul secului i pn n aceast zi, gospodinele s nu strng
oule. Era credina ca oule alese n aceast zi nu se stricau pn la Pate. Acum se alegeau oule
pentru mncarea de Pati i oule ce urmau s fie inrosite.
Chiar dac ele erau strnse n aceast zi, vopsitul lor avea loc n joia din sptmna de
dinaintea Patelui, ns, niciodata n Vinerea Mare.
Oul vopsit este simbolul Mntuitorului, care prete mormntul i se ntoarce la via,
precum puiul de gin ieit din goace.
Oule roii sunt numite n Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite
ncondeiate, nchistrite sau mpistrite.
Ornamentica oulor decorative este extrem de variat, ea cuprinde simboluri geometrice,
vegetale, animale, antropomorfe si religioase.
Folclorul conserv mai multe legende cretine care explic de ce se nroesc oule de
Pati. Una dintre ele relateaz c Maica Domnului, care venise s-i plng fiul rstignit, a aezat
coul cu ou lng cruce i acestea s-au nroit de la sngele care picura din rnile lui Hristos.
Ciocnitul oulor se face dup reguli precise: persoana mai n vrst (de obicei brbatul)
ciocnete capul oului de capul oului inut n mn de partener, n timp ce rostete cunoscuta
formul Hristos a inviat, la care se rspunde Adevarat a inviat.
n Bucovina, cojile oulor de Pati, sunt aruncate n ru, pentru ca apa s le poarte la
Blajini" (fiine imaginare, ncrnri ale copiilor mori nebotezai, al cror loc de vieuire se afla
la capatul lumii", aproape de apa Smbetei). n felul acesta, i Blajinii tiu c pentru toi
cretinii a venit Patele.

n unele locuri, mai exist obiceiul ca, n dimineaa din duminica Patelui, s-i spele faa
cu ap nou sau ap nenceput, n care pun un ou rou, avnd credina c astfel vor fi tot anul
frumoi i sntoi ca un ou rou. Dup consumarea oulor, cojile roii sunt pstrate pentru a fi
puse n brazde, la arat, crezndu-se astfel c pmntul va da rod bun.

Sarbatoarea Invierii Domnului este cunoscuta sub denumirea de Sfintele Pasti. Cuvantul
"Pasti" este de origine ebraica.

La evrei, cuvantul Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la
egipteni, indicand sarbatoarea anuala a azimilor in amintirea trecerii evreilor prin Marea Rosie si
a eliberarii lor din robia Egiptului. Termenul "Pasti" este preluat de crestini, dar primeste o noua
semnificatie: trecerea de la moarte la viata.

Dupa parerea celor mai multi exegeti si istorici bisericesti, Invierea Domnului a avut loc
in prima duminica de dupa Pastile iudeilor din anul 33 al erei crestine. Pastile evreilor (Pascha)
se serbau in seara zilei de 14 Nisan (Nisan fiind prima luna a anului evreiesc, care incepea la
luna noua de dupa echinoctiul de primavara).

Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325 a incercat sa introduca o uniformizare a datei
serbarii Pastilor in toata lumea crestina:

a) Pastile se va serba totdeauna duminica;
b) Aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara;
c) Cand 14 Nisan cade duminica, Pastile va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba
odata cu Pastile iudeilor, dar nici inaintea acestuia.