SANGELE

For Evaluation Only.

Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007
Edited by Foxit PDF Editor
Volumul sanguin = 8% din greutate 5,6 litri
apa 90%
subst. org. proteine
plasma (55-60% ) substante lipide
solide 10% glucide
Sange subst. anorg.:
cloruri, fosfati,
sulfati, bicarbonati
elemente eritrocite (hematii)
figurate leucocite (globule albe)
(40-45%) trombocite (plachete sanguine)
celule fara nucleu (anucleate), aprox. 5 mil/mmc la barbat si 4,5
mil/mmc la femeie
contin hemoglobina (Hg), cu rol de transportor de O
2
si CO
2
au durata de viata de 120 zile, apoi sufera hemoliza in splina
(cimitirul globulelor rosii), in ficat, maduva osoasa, ganglionii
limfatici
Eritropoieza (formarea globulelor rosii) - are loc la adult in maduva
osoasa hematopoetica, in special din oasele late
Reglarea eritropoiezei se realizeaza prin eritropoetina = hormon
secretat de rinichi
celule nucleate, mobile
cu rol in apararea organismului
Intre 4000-9000/mmc
neutrofile (PMN)
polinucleate acidofile (eozinofile) (E)
leucocite bazofile (B)
mononucleate limfocite
monocite
Neutrofilele (polimorfonuclearele neutrofile) [PMN] - produse in
maduva osoasa, au o durata de viata de cateva ore, cu rol in
apararea antibacteriana
Acidofilele (eozinofilele)[E] - contin multe enzime; numarul lor
creste in bolile parazitare si in alergii
Bazofilele [B] - contin heparina, histamina si multe enzime; cresc in
stadiile tardive ale inflamatiilor; heparina are rol in distrugerea
cheagurilor de sange formate in tesuturi
Limfocitele[Lf] - au origini in ganglionii limfatici, splina , amigdale ,
maduva osoasa; traiesc de la citeva ore la citiva ani; dupa ce vin in
contact cu antigene (Ag) specifice, prolifereaza si unele dintre ele se
transforma in celule producatoare de anticorpi(Ac) limfocite B.
Altele intervin direct in procesul inflamator limfocitele T. Numarul
limfocitelor creste in infectii acute si cronice, mai ales virale
Monocitele [M] - produse in maduva osoasa; au durata de viata
scurta (24 ore), apoi se transforma in macrofage si fagociteaza
intens bacterii si resturi celulare mai mari
cele mai mici elemente figurate
nu au nucleu
sunt formate in maduva osoasa
numarul lor in organism este de aprox. 300 000/mmc (150 000-500
000/mmc)
au capacitatea de a adera la suprafata capilarelor lezate; dupa
aderare elibereaza substante care intervin in coagulare
sunt consecinta prezentei pe suprafata hematiilor a unor antigene
(A,B) numite aglutinogene si a unor anticorpi plasmatici (alfa si
beta )numite aglutinine
Aglutinogenele nu trebuie sa ajunga in contact direct cu
aglutininele de acelasi tip ( cu A sau cu B) se produce
aglutinarea (alipirea) si liza (ruperea) hematiilor
pentru a se realiza o transfuzie de sange trebuie ca in singele
primitorului sa nu existe aglutinine care sa reactioneze cu
aglutinogenele de pe hematiile donatorului
daca primitorul are anticorpul , donatorul nu trebuie sa aiba
antigenul A
Sistemul ABO
O(I): au aglutinine si , dar nu au nici un aglutinogen aceasta grupa
poate dona la toate celelalte, dar nu poate primi decat de la grupa O
A(II): au aglutinina si aglutinogenul A poate dona la grupele A(II) si
AB(IV) si poate primi de la grupele A(II) si O(I)
B(III): au aglutinina si aglutinogenul B doneaza grupelor B(III) si
AB(IV) si primeste de la B(III) si O(I)
AB(IV): n-au aglutinine, dar au aglutinogenele A si B poate dona doar
la grupa AB(IV) si primeste de la orice grupa
Sistemul Rh
pe hematii exista si sistemul Rh, constituit din mai multe antigene,
cel mai puternic fiind antigenul D
oamenii care au acest antigen (aprox. 85% din populatie) se numesc
Rh pozitivi, iar ceilalti (15%) :Rh negativi
cei Rh (-) pot sintetiza anticorpi antiD daca primesc transfuzie de
sange Rh (+) si la o noua transfuzie Rh+ pot prezenta manifestari
grave de incompatibilitate
de aceea , persoanele cu Rh- trebuie sa primeasca numai sange Rh-
iar cei cu Rh+ pot primi de la Rh-