EU SI VALERIU POPA

- CANCERUL -
BOALA INCURABILA?
Col. ( r.) ing PETRE ANCA
Dedic aceasta carte:
1. Mentorului meu, in semn de omagiu, regretatul ing. Valeriu Popa;
2. Domnului D.D.A. si colaboratorilor sai, fara de care Fundatia Umanitara: !anatate prin "andire
si Alimentatie# nu ar fi e$istat;
%. &uturor acelora care au primit si 'or primi calificati'ul de (M.
Multumesc pentru a)utorul acordat in 'iata de *i cu *i,
dar si la cabinet, la infiintarea Fundatiei ca si la
editarea acestei lucrari, rudelor, colegilor, prietenilor,
pacientilor, etc.: mama, Vi'iana, +oredana, Daniela,
,onut, Filomela, Valentin, "abi, !tefan, Mariana,
-risti, Doina, si multi, multi altii.
1.1/0
"A!,&, &,MP
1. "asiti timp pentru sanatate 1 este comoara cea mai de pret a 'ietii 'oastre;
2. "asiti timp pentru frumos 1 il gasiti peste tot, in natura;
%. "asiti timp pentru iubire 1 sa fie taina 'ietii 'oastre;
2. "asiti timp pentru a gandi 1 este catapulta succesului 'ostru;
0. "asiti timp pentru studiu 1 este temelia cunoasterii;
/. "asiti timp pentru munca 3lucru, acti'itate4 1 este garantia puterii 'oastre;
5. "asiti timp pentru rugaciune 1 este calea spre ade'ar si inaltare spirituala;
6. "asiti timp pentru a 'isa cu oc7ii desc7isi 1 este 7rana sufletului 'ostru;
8. "asiti timp pentru a rade 1 este melodia cu care 'alsati in 'iata;
19. "asiti timp pentru a a)uta si pe altii 1 este i*'orul fericirii 'oastre;
11. "asiti timp pentru a 'a bucura cu cei dragi 1 este plenitudinea implinirii 'oastre ca oameni;
12. "asiti timp pentru )oaca 3*benguiala, sotii4 1 este secretul tineretii 'esnice;
1%. "asiti timp pentru odi7na 1 este alimentul 'ietii;
12. "asiti timp pentru a 'a ordona 'iata si acti'itatea 1 este c7e*asia indeplinirii celor 1% puncte.
Petre Anca
2.1/0
Voi, oameni ai ,sraelului, de ce stati
pri'ind catre cer: Acelasi ,isus care este luat de
la 'oi intr1un nor, 'a 'eni in acelasi fel intr1un
nor, si asa cum +1ati 'a*ut inaltandu1!e la cer,
la fel 'a cobori ;+ din nou pe pamant.#
,isus
CAPITOLUL 1
CUVANT INAINTE
<n 'ia=a noastra, mai de'reme sau mai tar*iu, apare un moment in care ne >ntrebam: cine
suntem: de unde 'enim: ce facem: care este scopul e$isten=ei noastre: unde plecam:
Din pacate nu to=i a)ungem sa ne punem astfel de intrebari, pentru ca preocuparile noastre
sunt aproape in e$clusi'itate a$ate pe latura materiala si mai putin pe cea spirituala, care sa ne
apropie de menirea noastra in U?,V;@!.
Atitudinea aceasta este )ustificata intr1un fel, pentru ca la ma)oritatea predomina ideea
mortii, si ca atare se 'rea ca acum sa se Atraiasca bineA. ;'ident ca este un rationament gresit.
Atunci can !o" a!#a c#rtituin#a n#"urii noa$tr#, cand 'om intelege ca moartea )os 3pe
pamant4 inseamna nasterea sus 3in planul spiritualitatii cosmice4 si ca moartea noastra sus inseamna
nasterea )os, !o" %i cu a#!arat li&#ri in actiunil# noa$tr#' !o" #li"ita clar granita intr#
BINE $i RAU' !o" $ti ca o(tiun#a (#ntru BINE #$t# conitia #)i$t#nt#i noa$tr# in #t#rnitat# $i
ca' in %in#' $(iritul #$t# #t#rn in #!olutia $a. El nu "oar# nicioata iar cuno$tint#l# acu"ulat#
(rin int#l#ct in ti"(ul !i#tilor t#r#$tr# $# r#%l#cta in $(irit (rin "#"ori# car# ra"an# incolo
# $(atiu $i ti"(.
;ste de fapt ceea ce ne reamintea mereu Valeriu Popa, ca o"ul (l#aca in ac#a$ta lu"# cu
oua co"ori* +cu %a(t#l# # iu&ir# $a!ar$it# $i cuno$tint#l# acu"ulat# in toat# o"#niil#+,
comori care constituie *estrea ce1l 'a insoti pe spirit atat in e$istentele sale terestre, cat si in cele
cosmice.
Asadar, sa nu uitam niciodata ca 'om castiga mai mult prin ceea ce dam de la noi decat prin
ceea ce primim de la altii, fie ca este 'orba de buna'ointa, incredere, iertare, fie de bunuri materiale.
Procedand asa, 'om respecta cum se cu'ine una din legile de ba*a ale -reatiei 1 L#g#a
r#ci(rocitatii 1 care contine in ea principiul ec7ilibrului si al compensatiei. -u alte cu'inte, nu
putem primi nimic daca mai intai nu am oferit, tot ceea ce obtinem trebuie sa constituie o
compensatie a propriilor noastre eforturi. Pro'erbul spune: Acum ai gri)a de sanatate asa iti 'a fi
'iataA, Acum iti asterni asa 'ei dormiA sau Adupa fapta si rasplataA iar rugaciunea Asi ne iarta noua
greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostriA, e$prima clar functiunea +egii reciprocitatii.
Batalia pentru sanatate inseamna: apa, miscare, alimentatie, aer, frig, caldura, lumina.
!anatatea ne1o putem redobandi spectaculos, respectand legile firesti ale ?aturii.
,n situatii cumplit de disperate, cand corpul fi*ic este mutilat, maltratat 3operatie,
c7imioterapie, cobaltoterapie4, cand medicina alopata isi declina competenta, apeland la remediile
?aturii, putem indrepta greseli de conduita si de 'iata. ;'ident, nu putem in toate ca*urile, pentru ca
o corectie care sa asigure 'ictoria depinde de *estrea genetica, stadiul bolii, dorinta de a in'inge,
programul cu care fiecare a 'enit la 'iata, ec7ilibrul psi7ic, credinta in Dumne*eu, con'ingerea ca
%.1/0
organi$"ul a %o$t cr#at cu toat# r#$ur$#l# n#c#$ar# (#ntru a $# #$curca $ingur' %ara
int#r!#nti# in #)t#rior, si in fine, credinta in ceea ce face, in calea pe care acum o alege.
&ratamentele naturiste nu 'atama, nu creea*a dependenta, nu dau efecte secundare; ele pot
aduce 'ictoria mult asteptata dar intr1un timp mai indelungat.
?oi, oamenii, nu suntem constienti ca ne1am adus boala in organism in 0, 19, 10, 29 de ani,
dar am 'rea acum ca batand din palme sa o inlaturam.
,ntr1un fel, aceasta carte, as 'rea sa fie mai mult un indrumar pentru totii semenii mei 1
indiferent ca1mi sunt pacienti sau nu 1, care doresc sa1si sc7imbe radical modul de gandire si
alimentatie, o calau*a pentru pacientii mei, care nu 'or mai fi ne'oiti sa ma caute telefonic sau in
scris, pentru nelamuriri sau panica ce se creea*a atunci cand organismul reactionea*a in felul sau, pe
timpul regimului naturist. ?ici un moment nu 'reau sa se inteleaga, ca medicul trebuie ocolit. ?u, el
'a putea fi consultat de cate ori considerati ca 'a fi ne'oie, la el 'eti putea merge si acum sa1l
intrebati Adoctore, nu ma supara nimic dar spune1mi ce sa fac sa nu ma imbolna'esc niciodataA.
Daca 'eti gasi un asemena (M, care se si comporta in 'iata de *i cu *i asa cum 'a da sfaturi, faceti1
i cunoscut numele, trebuie pretuit si prote)at, adulat c7iar, pentru ca, pe langa cunostintele de
medicina, poseda si o imensa do*a de (M;?,;, pentru ca la el primea*a omul si nu a'anta)ul
material. Bunul cel mai de pret al omului este !A?A&A&;A. -e faceti cu banii, casele, masinile,
mobilele daca nu a'eti sanatate:
Asa este fiinta omeneasca, sa ignore, sa nu pretuiasca ceea ce i se ofera gratuit. !i cat de
mult ne costa pentru a repara ce am stricatC
M1as bucura nespus iar multumirea mea ar fi fara margini, daca macar 1D din semenii mei
ar intelege ce'a si si1ar re'i*ui atitudinea si comportamentul fata de tot ceea ce1i incon)oara:
-@;A&,;, familie, societate, ?A&U@A.
M1as bucura sa nu mai e$iste oameni care au o atitudine gresita fata de propria lor sanatate,
care cred ca ea li se cu'ine fara nici un efort, fara nici o bataie de cap, fara nici o c7eltuiala, fara
nici o gri)a.
M1as bucura sa nu mai e$iste oameni care in 'iata lor de toate *ilele, nu tin cont decat de
ne'oia sau de placerea lor imediata, a trupului. Acestia mi*ea*a pe faptul ca sunt medici, ca sunt
medicamente, ca sunt alte terapii. -at de mult gresesc in gandire si actiuneC !untem scla'ii
placerilor, gusturilor, mirosurilor, suntem sub)ugati ideii ca asa am mostenit, asa se poarta, asa cere
etic7eta, asa procedea*a altii etc.
,n ignoranta si stupiditatea noastra credem ca daca Anu mancam, nu bem, nu fumam, pentru
ce mai traim:A FalsC (amenii de acesata factura sunt entitati inferioare si trebuie sa plece primii
dintre noi.
Un 'ec7i pro'erb france* spune : Anebuniile facute dimineata se platesc scump searaA.
Dragii mei, sa fim intelesi, in aceasta +UM; re*ista cine 'rea si cine trebuie.
SI APOI' VIATA ESTE SCURTA' ,RU-OASA' -ERITA SI TREBUIE TRAITA .
Autorul
2.1/0
?u 'a adunati comori pe pamant, unde
molia si rugina le strica, si unde 'in 7otii si le
fura, ci adunati1'a comori in cer, unde molia si
rugina nu le strica si unde nu 'in 7otii si nu le
fura. -aci unde este comoara ta, acolo 'a fi si
inima ta.#
,isus
CAPITOLUL /
POVESTE SI POVETE
;ra in prima'ara anului 1888 cand pe usa cabinetului a intrat prietenul si colegul meu de
scoala Dan P.A. -red ca destul de rar pot fi intalnite astfel de prietenii durabile, sincere, admirabile
si generoase in acelasi timp, ca a noastra. A'em destule in comun: suntem nascuti in acelasi an,
luna, *i, am facut +iceul Militar #D,M,&@,; -A?&;M,@ impreuna, iar in scoala de ofiteri am
fost colegi de banca. Dupa terminarea scolii ne1am mai intalnit de 'reo cate'a ori, pentru ca fiecare
a a'ut drumul sau in 'iata. !i totusi mai a'em ce'a in comun: ambii ne1am imbolna'it de cate o
boala gra'a si am apelat la cel mai minunat (M, pe care am putut sa1l cunoastem 'reodata, ing.
Valeriu Popa. Amandoi am fost marcati de disparitia sa din aceasta e$istenta materiala, dar in
acelasi timp ne1am bucurat pentru *ona spirituala in care a a)uns. !i eu si Dan am suferit cate o
operatie grea, la care medicii au pronosticat o rata de supra'ietuire de numai cate'a luni.
Dupa ce am consumat cate'a *eci de minute bune, pentru a ne depana amintiri, l1am rugat sa
mearga si sa se mai plimbe, pana termin programul de consultatii si apoi 'om sta de 'orba
nestingeriti. Eis si facut. Dupa aproape doua ore eram din nou fata in fata, la un pa7ar de F apa
distilata. ,ata cum a decurs discutia noastra:
1Petre, in afara de faptul ca am 'enit sa te 'ad in carne si oase, sa 'ad cum iti mai merge,
'reau sa te rog ce'a.
1(, in sfarsit a a)uns si Dan sa ma roage ce'a, pentru ca pana acum eu eram cel care1ti
solicita a)utorulC As fi onorat daca te1as putea a)uta, daca pot sa fac ce'a pentru tine, daca pot sa
spun ca ma re'anse* pentru ser'iciile pe care mi le1ai oferit tu de1a lungul anilor.
1?u stiu cat ma poti a)uta pe mine, cat pe altii.
1 ?u inteleg C
1&e rog sa ma asculti cu atentie, sa medite*i si sa1mi dai raspunsul cand consideri tu ca
trebuie. Pe tine te a'ea mai mult la suflet Valeriu Popa, te aprecia mai mult 1poate si pentru 'ointa ta
e$traordinara1. !tatea mai mult de 'orba cu tine, nu scapa prile)ul nici unei intalniri pentru a te da
de e$emplu, asta si pentru ca in afara cancerului pulmonar erai o pilda 'ie, se mandrea cu ca*ul tau
re*ol'at. !i pe mine ma cunosteau oamenii, dar nu asa bine ca pe tine. Dupa plecarea lui ?enea
(MU tu ti1ai ales calea, ai pornit la drum pentru a1ti indeplini misiunea. FelicitariC ;i, in acesti trei
ani de *ile, sunt multi oameni care au 'enit la mine sau m1au cautat telefonic pentru sfaturi,
indicatii, nelamuriri 3sunt si din aceia care au fost la tine4, lucrari de specialitate in domeniul
alimentatiei naturiste, etc., si care, de cele mai multe ori pe mine m1au pus in dificultate. Deoarece
tu poti fi gasit destul de greu, atunci apelea*a la mine sau la D.,. din Bu*au.
Pentru mine, pentru acesti oameni, care de 'oie sau de ne'oie au renuntat la medicina
alopata, 'reau sa scoti o carte, lucrare, spune1i cum 'rei, unde sa e$iste o sumedenie de in'ataminte,
0.1/0
sfaturi, reguli, indemnuri, criterii, orice, dar absolut orice cre*i tu ca poate a)uta un om aflat in
suferinta si care, sa *icem, a primit prospectele tale, dar nu stie cum sa faca o anume procedura, sau
are o afectiune dar nu 'rea sa apele*e la medicamente, sau pana a)unge la un terapeut sa faca ce'a,
sa nu stea cu mainile in san.
Aceasta este rugamintea mea si daca 'rei si a celorlalti din )urul meu. -e spui, ne a)uti, sau
iti trebuie timp de gandire:
1?u am ne'oie de timp de gandire, dar am in sc7imb de facut un amendament: in g7idul pe
care 'rei sa1l edite*, nu 'a apare nici un fel de reteta, tratament, regim, care sa 'i*e*e direct o
anume afectiune, sau un anumit organ din corpul omenesc.
1De ce:
1Foarte simplu, pentru ca oamenii sunt entitati distincte, bine indi'iduali*ate, cu structuri
energetice unice, cu mosteniri genetice proprii, pentru care nu se poate prescrie ce'a la modul
general. Uite, de e$emplu, in ultimii ani, cel putin dupa 1889, o serie de autori au editat lucrari cu
diferite retete, regimuri, te7nici de preparare a alimentelor etc., dar au uitat un singur lucru: nu
fiecaruia ii poate a)uta un astfel de sfat, din moti'ele e$puse mai sus.
Daca stam sa ne gandim bine, fiecare planta 3ca sa luam numai acest e$emplu4 are o
structura energetica, care de cele mai multe ori nu este compatibila cu a oricarui organism uman. -a
atare, ceaiurile de plante trebuiesc recomandate functie de structura energetica a persoanei
respecti'e, si nu de tipul afectiunii. Daca a'em doi oameni cu aceeasi afectiune, in 80D din ca*uri
ei nu pot primi spre folosinta acelasi tip de planta, pentru ca nu sunt compatibili din punct de 'edere
energetic. +ecturand lucrarile din sau nu din domeniu 1gen G Formula As, G Medicina naturiata,
G Femeia. G @e'ista fenomenelor paranormale etc.1, 'om obser'a ca sunt medici, farmacisti care
nu scapa prile)ul de a blama pe cei care incearca sa a)ute oamenii, acu*andu1i de necinste,
sarlatanie, e$croc7erie. Acesti distinsi licentiati se considera un buric al pamantului, pentru ca, 'e*i
Doamne, trebuie sa ai o diploma ca sa poti da un ceai unui om. Pe buna dreptate i1as intreba cu ce a
fost mai pre)os baba &anta, mos Vasile care cu leacurile lor au reusit sa sal'e*e multe 'ieti si
culmea, nu a'eau poate nici patru clase daramite facultate de medicina sau farmacie.Daca nu ai
primit ce'a de la -reator poti sa ai *ece diplome, nu 'alorea*a nimic. !i apoi, ar trebui sa e$iste o
conlucrare apropiata, omeneasca, fara infatuare, fara ranc7iunia, fara teama morbida ca 'or pierde
clientela si nu mai are cine sa le inmane*e Gplicul, intre ei si Anespecialistii aceia, care o 'iata
intreaga poate, in satul, comuna sau *ona lor, au folosit cu succes leacurile babesti.
?u contest ca au aparut si terapeuti 1 ca ciupercile dupa ploaie, ca sa folosesc remarca unui
distins licentiat 1, care nu urmaresc decat profitul imediat, 'or sa se ina'uteasca de pe urma
suferintei oamenilor.
-u cate'a luni in urma am mers la Bucuresti, pe strada Bert7elot, unde un batranel 'indea pe
un gardut carti 'ec7i. Au*isem ca ar a'ea un leac pentru cancer si eram curios sa 'ad in ce consta.
Mi1a spus ca are o licoare testata pe sotia sa, dar ca, cine doreste, trebuie sa1i ofere %.999.999 lei
pentru o cura. +1am intrebat ce face cu banii, pentru ca in fond sanatatea este bunul cel mai de pret
al omului.
1,i distre*C1 a fost raspunsul lui. Fara comentariiC
Am participat la cate'a simpo*ioane, am citit si in re'iste, unde diferiti insi afirmau ca au
descoperit licori, pome*i care ar 'indeca boli gra'e, cum ar fi cancer, !,DA, psoria*is etc., dar ca nu
le di'ulga pana nu sunt platiti 3ca sa 'anda licenta4. ,ti dai seama ce a a)uns omul, Dane: Mai rau
decat G Homo, 7ominis lupus. -um pot fi numite astfel de specimene care nu reali*ea*a ca
?,-,(DA&A cu sanatatea nu se face negot, ca daca esti (M obligatoriu si neconditionat trebuie sa
te pui in slu)ba omului.?u reali*ea*a ca incalca o lege di'ina si 'or plati pentru asta. Aminteste1ti de
doamna D. de la Arad, 1 Dumne*eu sa1i ierte toate pacatele1 care pretindea destui bani si care a
murit de cancer. A platit.
Acum spune si tu cum pot sa1i numesc pe acesti oameni care nu inteleg suferinta, nu ii
impresionea*a nici lacrimi, nici 'aiete, nici implorari, nici rugaminti, nici durere. ;u nu am decat un
termen care, comparati' cu greseala lor, este destul de bland 1 FA@A (B@AE. Mai ales ca nu poti
/.1/0
pretinde descoperirea unui produs daca nu si1a demonstrat eficienta pe un esantion de cate'a mii de
ca*uri.
(are de ce nu1i in'atam pe oameni cum sa gandeasca, cum sa se alimente*e, cum sa1si
prepare ceaiurile, tincturile, unguentele, compresele, cataplasmele etc., sa1si c7eltuiasca ei banii
pentru procurarea celor necesare decat sa le inmanam noi ce le trebuie si sa pretindem sume de bani
enorme:
?umai pentru ca a'em o licenta, ca a'em un cantar, un mo)ar, o retorta, sau mai stiu eu ce
instrumente sau aparatura farmaceutica:
Detest astfel de oameni si astfel de practici care se folosesc 3profita4 de disperarea semenilor
lor, si care incearca sa se agate de fiecare pai. -and'a am citit ca un anume domn din Ardeal
recomanda argila pe care o procura din *ona sa de resedinta, pentru o serie de afectiuni. Acum am
citit ca aceasta argila, c7ipurile, o primeste din strainatate, 'e*i tu, ca sa )ustifice, probabil, ta$a
perceputa.
Foarte multi terapeuti, care acum nu mai sunt printre noi, recomandau pentru tratarea
afectiunilor numai produse din *ona in care s1a nascut si traieste persoana respecti'a. Foarte corect.
!i atunci eu, bolna'ul, ce sa fac cu un produs adus din afara spatiului meu geografic: !i eu si tu am
putea spune ca am adus din AlasIa, spre e$emplu, o radacina de planta cu care am facut o tinctura,
dar pretul esteF ;ste corect: ;ste uman: ;ste crestineste: ;ste etic: +as pe cititorii mei sa
aprecie*e.
1Petre, nu cre*i ca iti poti aprinde paie in cap daca 'ei scrie asa ce'a, ca 'ei fi bombardat cu
insulte, ca 'ei fi calomiat, ca 'ei fi acu*at pentru )ignire la adresa profesiei:
1Ba da, m1am gandit de mult la acest aspect si imi asum riscul. (data a 'enit la mine o
pacienta si mi1a spus ca a fost la medic 3era o femeie4, si i1a dat de inteles ca 'a renunta la medicina
alopata si 'a aborda o conduita prescrisa de col. Petre Anca. Doamna medic, ofuscata, a replicat
imediat:G ce poate sa stie un colonel:. !tiu ca astfel de po*itii retrograde se intampla frec'ent si nu
ma deran)ea*a, mai ales ca in ca*uistica mea 3cu peste %999 de pacienti4, am re*ultate
spectaculoase. !i iti mai spun ce'a. -ei care nu se simt cu musca pe caciula 3pentru ca sunt si destui
oameni onesti4, nu 'or a'ea nici o reactie. Vor reactiona 'e7ement numaiF-;, PA&A&,.
1?u1ti este teama ca 'ei fi actionat in )udecata:
1&ot ce este posibil, dar in acest ca* solicit ca procesul sa fie tele'i*at, sa auda cat mai multi
oameni ce 'oi spune. !i stii ce'a, eu nu 'oi a'ea ne'oie, in aceasta situatie, de a'ocat, pe mine ma
'or apara pacientii mei carora le1am redat sanatatea si nu le1am pretins nici un +;U.
1Da, eu te inteleg, stiu ca ai dreptate, dar sincer, nu as 'rea sa fiu in pielea ta.
1Dane, fiecare in 'iata isi alege calea, buna sau rea, este deci*ia fiecaruia dintre noi.
,mportant este ca niciodata sa nu regretam alegerea facuta.
1!1a facut tar*iu si inca nu mi1ai spus daca esti 7otarat sa scrii ce'a.
1Da, dar as 'rea sa stiu ce te interesea*a sau ce 'a interesea*a, pentru ca am inteles ca esti ca
si un purtator de cu'ant.
1Pai, nu1ti cerem mare lucru: sa ne spui ce'a despre tine 1 cum te1ai imbolna'it, cum ai
luptat cu boala, cum l1ai cunoscut pe nenea Valerica, cum ati colaborat si ce te1a determinat sa1i
continui munca 1 cum trebuie sa sa preparam produsele pe care ni le recoman*i in regimuri, sa ne
e$plici in detaliu cum se tine corect un post, un regim de prere'enire, un regim B.". si, daca 'rei,
ce'a despre urinoterapie. ; mult, e putin, tu 7otarasti.
1Dar nu am 'eleitati de orator sau scriitor.
1?u contea*a, 'rem ce'a pe intelesul nostru, ce'a care sa fie accesibil si celui care are doar
patru clase si celui scolit si celui care sta intr1un 'arf de munte si celui de la campie.,mpartaseste1ne
din e$perienta ta de 'iata si de terapeut.
1Bine, 'oi incerca sa respect dorinta 'oastra, dar sa stii ca 89D din carte 'a reflecta
e$perienta mea si numai 19D 'or fi in'ataminte preluate de la altii. -red ca numai un om in
suferinta mea poate intelege suferinta celui din fata. De fapt de la acest principiu am plecat atunci
cand am 7otarat ca totul sa fac de*interesat, fara ta$e, fara scop de ina'utire. Asa sa1mi a)ute
Dumne*eu toata 'iataC
5.1/0
1?u1mi ramane decat sa1ti multumesc ca ai acceptat propunerea noastra si sa plec si eu in
drumul meu. Poti sa spui cand 'ei incepe:
1A, nu, lasa1ma sa cuget, sa ma adun, sa1mi ordone* ideile, sa gasesc timp disponibil si o
stare psi7ica corespun*atoare.
+a re'edere si sa au*im numai de bineC
JJJ
"ata, m1am 7otaratC Am adunat ce'a material, am sc7itat ce'a in pau*ele dintre consultatii
si mi1am luat Gconcediu o luna de *ile pentru a scrie. Doamne a)utaC
JJJ
Am fost ne'oit sa ma nasc 3pentru ca pe mama au apucat1o 'i*itele la rude4 intr1o comuna
din )udetul ,alomita, la 29 noiembrie 1826, si dupa ce situatia a permis am re'enit la casa noastra
din -onstanta 3cartierul Palas4.
Parte din studii le1am facut in -onstanta, parte 3doi ani4 in orasul Babadag, )ud. &ulcea 3din
cau*a ser'iciului tatalui meu, a trebuit sa1l urmam cu totii4 si in fine, am terminat liceul la Brea*a
3 +iceul Militar G D,M,&@,; -A?&;M,@4
A urmat apoi, scoala de ofiteri de la !ibiu, dupa care licentele au fost luate in Bucuresti. Mai
am o sora si un frate, eu fiind cel mai mare. Daca inca un frate nu ar fi murit la 'arsta de un an si
)umatate, atunci nu as mai fi fost cel mai mare dintre frati. Doi ani mama mea l1a implorat pe
Dumne*eu pentru a1i da tot un baiat, sa1i treaca de dorul lui ?icusor si 'isul i s1a implinit, am
aparut eu.
Am doi copii, un baiat, Vicentiu ?icusor si o fiica, +oredana1Monica, ambii studenti, primul
la drept iar +oredana la psi7osociologie. !unt doi copii minunati cu care ma mandresc 3asa ar trebui
sa fie toti parintii, mandri de copii lor4 si pentru care multumesc de fiecare data -reatorului. !tiu ca
mi1au reprosat ca niciodata nu le1am aratat ca1i iubesc, ca nu mi1am e$teriori*at sentimentele, sau
ca intre mine si ei a fost mereu un pod de g7eata. -red ca au dreptate, nu stiu cat a contribuit
formatia mea de militar sau cat am primit de la Di'initate, dar un lucru stiu sigur, am stilul meu
personal de a1mi sau nu aKmi manifesta sentimentele. Aceasta sunt eu, asa am fost si asa 'oi fi. Dar
'reau sa 'a mai spun ca cine a reusit sa1si apropie scorpionul din mine, a a'ut numai de castigat,
altfelF.. nu mi1am de*is niciodata *odia.
"ata, cam atat despre mine, cel care am fost pana in toamna anului 1866. De maine 'oi
desc7ide o noua pagina a 'ietii mele.
JJJ
,n toamna anului 1858, odata cu inc7eierea turului campionatului de fotbal 3eram arbitru de
fotbal4, am renuntat si eu la orice acti'itate sporti'a in aer liber. ,n luna martie a anului urmator m1
am imbolna'it de pneumonie 3lobul superior drept4.
-au*e: ?u prea multe dar suficiente pentru a aduce boala in organism. !tresul, fumatul
3erau perioade cand fumam si cate 29 de tigari pe *i4, mese neregulate, nopti nedormite 3mai cu
prietenii la G una mica, dar cele mai multe pro'ocate de acti'itatile trepidante pe linie
profesionala4. Am fost tratat in !pitalul Militar -onstanta timp de %9 de *ile, perioada cand am fost
ciuruit cu penicilina 3am facut si flegmon4. +a iesirea din spital, medicul radiolog, mi1a spus sa nu
mai amintesc nimanui ca am fost bolna' de pneumonie, pentru ca nu se mai 'ede nimic. Va dati
seama ca eram nespus de bucuros. Din pacate bucuria aceasta nu a fost de lunga durata. Viata si1a
urmat cursul, ser'iciu, casa, misiuni, e$amene, concursuri etc.
,n anul 1860 am a'ut parte de doua e'enimente dramatice.
;u am fost anc7etat de procurori militari pentru ca am aprobat unui militar in termen sa
sustina concurs pentru admiterea in in'atamantul de stat, aprobare data cu %% de *ile inainte de
trecerea sa in re*er'a 3(rdinul M.Ap.?. specifica e$pres ca astfel de aprobari se dau cu %9 de *ile
inainte de e$pirarea stagiului militar4. Pentru aceasta abatere am fost sanctionat cu 'ot de blam, cu
6.1/0
a'ertisment pe linie de partid, si Ministrul Apararii, to'. (lteanu a semnat ordinul de trecere in
re*er'a. -u un dram de noroc ce1mi mai alimenta e$istenta, am reusit ca in sapte *ile sa a)ung la
raportul to'. (lteanu. ,n scurta intre'edere pe care am a'ut1o, nu l1am rugat decat sa astepte
re*ultatul cercetarilor si daca se confirma ca eu as fi beneficiat de un a'anta) de pe urma acelei
ade'erinte, atunci sa se ia toate masurile posibile impotri'a mea. !e pare ca mi1a fost ascultata ruga,
dar am fost mutat din unitate in garni*oana Bacau. ,n februarie 186/, la Bacau fiind 3familia
ramasese la Medgidia4, a 'enit si 'erdictul procuraturii 1?;V,?(VA&1.
Pentru ca s1au pripit si au 'rut sa dea un e$emplu de top, to'arasii mei comandanti si
secretari de partid, gandindu1se la raul ce mi l1au facut, s1au decis sa ma mute inapoi la Medgidia.
Pentru ca toti s1au comportat ca niste AotrepeA si nu au asteptat sa 'ada cat de 'ino'at sunt, m1am
7otarat sa refu* oferta lor, ramanand la Bacau si asigurandu1i ca 'oi aduce si familia cu mine,
constient fiind ca o mutare ec7i'alea*a cu un cutremur. ,n fond nu doream sa1i mai 'ad pe cei care
mi1au semnat sentinta cu oc7ii inc7isi si nu doream sa ling acolo unde am scuipat, a'eam si eu
personalitatea mea. !i pentru ca toti sefii mei se simteau cu musca pe caciula, anul urmator am fost
numit la comanda unei unitati. Au cre*ut ca am reparat totul, dar rana si trauma sufleteasca au
ramas.
-el de1al doilea e'eniment dramatic, datea*a din octombrie 1860, cand fiica mea +oredana a
fost acrosata de un biciclist 3+oredana era pe trotuar4 si aruncata in mi)locul soselei. Dupa %9 de
minute este dusa la spital 3de 'ecini4 si in urma anali*elor 'erdictul a fost : traumatism cranio1
cerebral acut desc7is si comotie cerebrala. Mentione* ca eu eram la Bu*au 3aici am fost adus din
septembrie cand am inceput cercetarile si am stat pana in decembrie cand am fost trimis la Bacau4,
iar sotia mea era la ser'iciu. Atunci cand am a)uns eu la spital la +oredana nu reuseam s1o recunosc,
la fata era aproape desfigurata, oc7iul stang nici nu se mai 'edea.
M1am rugat la Dumne*eu sa1mi pastre*e copilul si am facut o miscare destul de inspirata in
concordanta cu legea crestina: nu am pretins nici un leu de la cei care mi1au accidentat copilul, i1am
somat in sc7imb sa se roage pentru sanatatea lui.
Acum dragii mei, stati si anali*ati in ce stare psi7ica eram eu: situatia profesionala aproape
compromisa, copilul accidentat si pentru ca un rau nu 'ine niciodata singur, sotia ma considera
singurul 'ino'at pentru tot de*astrul aparut in familia noastra.
,n luna noiembrie 1866 un colaborator din subordine a fost depistat cu &.B.-. si internat in
spital. -onformandu1ne u*antei medicale, am mers cu tot personalul din subordine la control. Am
fost singurul la care s1a 'i*uali*at pe filmul Gmicro cati'a noduli la lobul superior drept. Am fost
asigurat sa nu1mi fac deloc probleme, pentru ca nu este nimic gra'.
,n luna decembrie eram intr1o misiune in Dobrogea unde, cu toate conditiile atmosferice
'itrege, eu ardeam ca )arul. +a inapoiere, in tren am sesi*at ca nu1mi mai pot tine picioarele decat
intinse, genunc7ii mei se umflasera de credeam ca1mi plesnesc pantalonii. Peste doua *ile am fost la
un medic de la policlinica Bacau, si mi1a spus ca trebuie sa ma interne* pentru ca am reumatism
articular acut, secundar, infectios.
Am optat pentru !pitalul Militar ,asi 3era spitalul nostru teritorial4, spital la care am a)uns pe
26 decembrie. @e'elionul l1am facut in spital, eram singur in re*er'a 3ceilalti au putut sa se
in'oiasca4 unde am ciocnit un pa7ar de sampanie cu sotia si fiica mea, care au 'enit in 'i*ita la
mine. Am stat in spital pana pe 16 ianuarie 1868 unde am fost tratat pentru reumatism.
-omportamentul medicilor din sectia medicala a fost sub orice critica. Foaia de obser'atie a fost
numai o fituica pe care sa insera medicamentatia, regimul alimentar, dar tensiune, anali*e complete,
greutate, re*ultatele unui control la palpare, nimic.
-ererea mea de a mi se face un film radiologic pulmonar a fost respinsa pe moti' ca si asa
suntem destul de iradiati de la -ernobil. ,n sc7imb,m1au asigurat ca focarul de infectie care a
declansat reumatismul 'a fi depistat si inlaturat. Da, Gau a'ut dreptate, in rastimp de 12 *ile din
ca'itatea bucala mi1au fost e$trasi patru molari, pe moti' ca acolo s1ar gasi focarul de infectie.
-omicul s1a manifestat astfel: am facut un film la un molar, si dupa doua *ile, m1au intreabat: nu s1
au desumflat picioarele: ?u, raspund. Bine, o sa mai facem un film. +a al doilea film stomatologul
iradia de bucurie ca in sfarsit a gasit focarul de infectie 1 am mai scos un molar. Dupa doua *ile
8.1/0
aceeasi intrebare: nu s1au desumflat picioarele: ?u, dumnea'oastra nu 'edeti: Mai facem un film.
Po'estea se repeta si in urmatoarele *ile, cand mi se e$trage si al patrulea molar.
;i, ce spuneti, eu a'eam cancer si ei mi1au facut teren de tenis in ca'itatea bucalaC HalalC
,nclusi' de 7emoroi*i am fost controlat numai la plamani nu.
Am fost e$ternat intr1o stare necorespun*atoare, cu febra, cu frisoane, cu inapetenta, cu un
mers foarte dificil, pentru ca nu puteam fle$a picioarele de la genunc7i, care erau foarte inflamati.
Am re*istat asa pana la )umatatea lunii martie, cand, la policlinica &.B.-. din Bacau, am facut o
radiografie pulmonara. Medicul pneumofti*iolog 3Dumne*eu sa1l odi7neasca in pace4, un foarte
bun profesionist si un (M in ade'aratul sens al cu'antului, mi1a spus ca nu prea este bine, dar ca
daca am &.B.-. ar trebui sa fac cinste. Aproape ca mi s1a accelerat pulsul G ia uite domLle ce ar 'rea
dumnealui sa amC. +1am intrebat care este solutia. ,nternarea in spital si tinut sub supra'eg7ere
medicala, a fost raspunsul lui. Bine, 'oi merge la Bucuresti, de G gentilomii de la ,asi m1am
lamurit. +a iesirea din cabinet eu am luat1o inainte si a profitat de oca*ie pentru a1i spune sotiei si
medicului institutiei pe care o comandam: G M1as bucura ca domnul comandant sa aiba &.B.-.,
parerea mea este ca are cancer. Acesta remarca eu am aflat1o dupa cate'a luni de *ile.
Pe data de 2% martie 1868 ma aflam de)a in cabinetul medicilor din sectia pneumofti*iologie
a !pitalului Militar -entral Bucuresti. ;ra un singur medic 3!.?.4 care aproape 29 de minute se uita
cand la mine cand la radiografia pe care am adus1o cu mine si repeta: G sa 'a oprim aici, sa 'a
trimitem la c7irurgie, nici eu nu stiu ce sa spun:C. Apoi a 'enit inca un medic 3(.V. 1 unul dintre
putinii profesionisti pe care i1am intalnit 1 acum este sef de sectie 14, cum care m1a 'a*ut, m1a
intrebat: G De cand '1ati imbolna'it, a'eti degetele de la maini asa, sau le a'eti mai de demult:.
G?u, de cand m1am imbolna'it, i1am raspuns 3a'eam degete 7ipocratice sau bete de tobosar,
termen sau simptom pe care l1am gasit mult mai tar*iu in lucrari de specialitate4. G !a1l oprim o
perioada la noi, domnule doctor, si apoi 'om 'edea ce este de facut a sugerat medicul mai tanar,
care intrase ulterior in cabinet.
Asa am a)uns internat in aceasta sectie, unde am beneficiat de tor respectul intregului
personal. &imp de %% de *ile am fost supus la tot felul de in'estigatii: anali*e sange, scintigrafii,
tomografii, anali*a lic7id sino'ial, radiografii, ;M", plus medicamentatie corespun*atoare pentru
&.B.-. si am facut o cura de citostatice. Dupa ce am facut perfu*ia cu farmorubicina, la nici 0
minute, am facut soc, din care am fost scos cu algocalmin N polidin intramuscular si cu sticle cu apa
fierbinte la picioare. &rebuie sa preci*e* ca, la internare, tumoarea de pe lobul superior drept a fost
estimata ca fiind de apro$imati' % cm in diametru. ,n sectia c7irurgie toracica am fost transferat de
doua ori si tot de atatea ori returnat. Prima data, ca sa mi se faca cura de citostatice, si a doua oara
pentru ca le1a fost teama sa ma desc7ida 3tumoarea crescuse ingri)orator4. Am a'ut noroc cu seful
sectiei fti*iologie, care a mers la seful sectiei c7irurgie toracica,si l1a rugat sa ma opere*e pentru ca
am toate tipurile de anali*e posibile facute. Pe 22 aprilie medicul de salon m1a anuntat ca 'oi fi
operat dupa Paste 31 mai4 adica pe 2 mai. Pe 20 aprilie, la 'i*ita mare a a'ut loc discutia intre cei
doi sefi de sectie cand cel de1al doilea a conc7is Gbine, maine il opere*.
"ata, parca a'eam o alta stare. ,ncercam sa sper ca toate c7inurile mele 'or ramane ca o
amintire. De cand am iesit din spitalul din ,asi, eu nu mai mergeam, eu ma taram, picioarele erau
asa de umflate incat nici un cearceaf nu suportam 3de durere4 sa stea pe ele. A'eam febra, nu a'eam
pofta de mancare, moralul era catre cota *ero, speranta de 'iata diminuata si apoi nu mai suportam
compatimirea celor din )urul meu. Pentru ca medicii mi1au spus ca am c7ist 7idatic, aproape doua
saptamani am facut na'eta *ilnic intre sectia mea si sectia de c7irurgie toracica, pentru a 'edea cum
sunt facute operatiile 3taieturile4, care este starea psi7ica a bolna'ului inainte si dupa operatie, ce
miscari se fac mai lent si cu dificultate, ce alimentatie au etc. -um s1ar spune, eram pregatit si
sufleteste pentru operatie.
"reseala mea a fost ca in seara dinaintea operatiei am fost in cabinetul medicilor sa ma uit
pe tabla, care este ordinea in care intru Ala cutitA. Am 'a*ut ca sunt primul, dar am mai obser'at
ce'a care mi1a intunecat 'ederea si m1a prabusit psi7ic: in loc sa 'ad scris in dreptul meu Gc7ist
7idatic era scris G&.P. Pentru mine era clar G&.P. nu putea fi decat Gtumoare pulmonara.
19.1/0
!edati'ele administrate in acea seara nu si1au facut efectul, astfel ca am a'ut o noapte alba.
?u am spus numanui ca 'oi fi operat, nici macar familiei, nu doream sa anga)e* fiintele apropiate in
sfera suferintei mele. -u toate acestea,un G bine'oitor din salon, a gasit numarul meu de acasa si
mi1a anuntat sotia. A doua *i dimineata, in timp ce ma Garan)a fri*erul, m1am tre*it cu sotia in usa
re*er'ei. ;u eram pierdut, abia daca mai respiram si puteam sa articule* cate'a cu'inte, plecam la
operatie cu sentimentul ca sfarsitul meu se 'a produce pe masa de operatie. Am fost dus la sala de
operatie cu caruciorul K eu de mult nu mai puteam merge pe picioarele mele K si mi1a fost
administrat intramuscular un aneste*ic. +1am mai 'a*ut pe medicul c7irurg Gmana a doua 3H.&.4,
care1si freca mainile deasupra capului si, gata, nu mai stiu nimic.
M1am tre*it cand am fost dat )os de pe masa de operatie si ase*at pe targa cu care m1au dus
la sectia terapie intensi'a. ,n lift am 'orbit cu sotia mea. Ma incura)a si1mi spunea ca totul 'a fi
bine. Am adormit din nou pana seara, cand mana stanga amortita m1a tre*it. A'eam mana legata de
pat si mi se facea transfu*ie 3am primit un litru de sange4, dar nu intelegeam de ce tot antebratul era
negru 3mai tar*iu am aflat ca de la aneste*ie K aneste*istul s1a tot facut ca nu1mi gaseste 'ena si m1a
intepat peste tot K pentru ca, sincer sa fiu, atunci cand a 'enit la mine in salon, in pre*iua operatiei,
eu m1am re*umat la un timid Gmultumesc4.
?u are rost sa 'a mai spun prin ce am trecut pana am reusit sa ma dau )os din pat si sa merg;
atentie, am spus sa merg nu sa ma tarasc, pentru ca a doua *i la reanimare, eram picior peste picior
si nu1mi 'enea sa cred. Am depasit si am re*istat cu stoicism sondelor pentru urinat, masa)ului pe
spate, statul in pat cu capul mai )os decat picioarele, e$tragerii tuburilor de drena). ?u pot sa nu
amintesc pre*enta sotiei mele pe toata perioada spitali*arii. Prin amabilitatea sefului sectiei 3(.&. K
care a fost si Gprima mana la operatie4 a a'ut o re*er'a alaturata cu a a mea.
Dupa 21 de *ile de la iesirea din spital 3la 12 *ile de la operatie am fost e$ternat4, m1am
pre*entat la prima cura de citostatice post operatorie, care a durat 19 *ile. Am urmat 29 de *ile
pau*a apoi am facut 29 de sedinte de cobalt, unde am primit 26 "raO.
&rebuie sa 'a spun ca in toata aceasta perioada am citit tot ce am gasit in biblioteca
spitalului despre cancer in general, si despre cancer pulmonar in special. Am gasit o lucrare unde se
descria pe intelesul unui no'ice intocmai simptomele a'ute de mine: genunc7i si picioare umflate,
degete 7ipocratice si temperatura corpului in )urul 'alorilor %5,1 K %5,2 grade -elsius. Dupa modul
cum descria acolo cancerul pulmonar si un medic 'eterinar daca ma 'edea cred ca isi dadea seama
ca am ce'a pulmonar, numai AstimabiliiA de la ,asiF . -ert este ca din cau*a lor am intar*iat cu
operatia patru luni, timp in care tumoarea a a'ansat pana la 19.6 cm, conform protocolului operator.
,maginati1'a, pe 2% martie, dupa radiografie, era de % cm iar pe 2/ aprilie de 19.6 cm.
Au mai urmat inca sapte cure de citostatice, perioada in care sora mea 3locuieste in
Bucuresti si care *ilnic 'enea cu mancare la noi 1 la mine si sotia mea14, imi po'estea de un (M
'estit, VA+;@,U P(PA, care poate fi gasit in Parcul 2% August.
Medicii au refu*at sa1mi spuna ce am, unul a incercat Asa ma abureascaA si sa1mi spuna ca a
fost o tumoare la limita dintre malign si benign. HmC Po'esti de adormit copiiC
!tiu ca o data, imbracat cu 7aine ci'ile 3niciodata nu am fost in uniforma altunde'a decat
atunci cand ser'iciul mi1a cerut1o4, am fost la asistenta de la laboratorul de anatomie patologica si i1
am spus ca m1a trimis seful laboratorului pentru a ridica re*ultatul anali*ei Afratelui meuA A?-A
P;&@;. Primind buletinul de anali*a, cu un tupeu pe care nu stiu de unde l1am a'ut, l1am rugat si
pe seful laboratorului sa1mi certifice, sub semnatura si parafa, acel diagnostic 3re*ultat4. -u 7artia in
mana am mers la medicii din sectie si i1am rugat sa1mi e$plice: de ce mi se administrea*a citostatice
care nu sunt compatibile cu tipul meu de celule maligne 3citisem in 'ol. ,, G-ancerologia de dr.
-7iricuta 1Dumne*eu sa1l odi7neasca1 ca pentru tipul meu de celule nu s1au descoperit citostatice4,
si cum este posibil ca toti sa a'em aceeasi sc7ema de tratament citostatic, eu cu cancer la plaman,
dl. -utare cu cancer la pancreas, celalalt cu proces IarioIinetic, celalalt cu cancer la ficat s.a.m.d.
!titi ce e$plicatie mi s1a dat:
1Vedeti noi administram aceste citostatice profilactic, mi*and pe faptul ca 'or reusi sa
stope*e procesul proliferati'. !i apoi, nu a'em nimic la indemana acum 3descoperit4, decat aceste
citostatice.
11.1/0
1Da, dar totul se drenea*a prin ficat, iar citostaticele sunt foarte puternice, si daca nu a'em
gri)a de ficat putem a'ea si alte complicatii.
1?e pare rau dar asta1i situatia.
,n 'ara sau toamna 3eram la cura a opta de citostatice4, in complicitate cu asistentele, am
con'enit sa fac tratamentul dupa1 amia*a si dimineata dupa 'i*ita, plecam in parcul 2% August
pentru a1l asculta pe ing. Valeriu Popa si pe asistenta acestuia, doamna &udor. De fapt, doamna
&udor aparea in parc pe la ora 98.99 sau 98.%9 si ne po'estea in ce consta conduita ce o recomanda
Valeriu Popa si ce fel de persona) este acesta. ?e 'orbea foarte frumos.
,mi amintesc, intr1o *i, sa fi fost noi ca la 091/9 de persoane care o ascultam, ca la un
moment dat o buna parte au plecat bombanind PPda, fara paine, fara carne, fara cafea, fara tigara, sa
o creada el, atunci eu pentru ce mai traiesc:QQ.
Da, intotdeauna oamenii slabi au fost scla'ii tentatiilor.
!apte *ile, dragii mei, am fost un fidel spectator in parcul 2% August, unde m1a impresionat
profund atat personalitatea ing. Valeriu Popa, cat si metoda sau metodele nenoci'e pe care le folosea
si cu care pacientii abordau auto'indecarea lor. Doua *ile am rumegat, am pus cap la cap ce citisem
si ce perspecti'e imi oferea terapia naturista. Daca mergeam inainte pe medicina alopata a'eam si
eu soarta celor cinci pacienti 1 prieteni sau colegi 1 care intr1o perioada scurta au parasit lumea celor
'ii. !i de ce sa nu o spun, nici un medic nu a putut garanta 'indecarea 'reunuia dintre noi. ,n
sc7imb, daca abordam corect si cu credinta metoda de auto'indecare a lui Valeriu Popa mi se
desc7idea cea de a doua sansa 1 a reusitei.
Profund marcat de gandul reusitei mele, in ultima *i a curei de citostatice, am mers la seful
sectiei si intr1un fel spasit 3sa nu1l deran)e* prea tare4, i1am dat de inteles ca nu 'oi mai accepta nici
o cura de citiostatice, ca 'oi renunta deliberat la ser'iciile medicinii alopate.
-u clementa pe care am gasit1o la comandantii mei, am reusit sa e'it pensionarea 3conform
normelor medicale, la un astfel de diagnostic se impune automat pensionarea4, si pentru ca nu am
fost parasit de noroc, m1am pre*entat la un concurs de ocupare a unui post didactic la Academia
?a'ala G Mircea cel Batran. Asa am reusit sa1mi aduc familia de la Bacau in -onstanta, aici unde
erau locurile noastre cunoscute si unde erau ma)oritatea rudelor noastre. Am gandit ca acum cat mai
sunt in 'iata 3si cu relatiile mele4 pot mai usor sa1mi aduc familia, pe cand, daca nu as mai fi fost,
le1ar fi 'enit e$traordinar de greu.
,mi amintesc ca am fost si la Muda'a 3era atunci la 7otelul din Pucioasa4, persona) la care
nu1i contest calitatile bioenergetice dar ca om era sub orice critica. !i pentru ca nu este asa Gcine se
aseamana se aduna, Muda'a a'ea la usa un AcerberA, sc7i*ofrenic, )egos, care putea de nespalat,
slinos si deosebit de impertinent, indi'id cu care iti era sila sa aborde*i un dialog. Daca 'enea
cine'a cu bani multi 3pe noi ne costa 199 de lei sedinta de 20 secunde, erau sedinte colecti'e4, ne
lasa in sala si pleca. ?u de putine ori stateam si cate %/ de ore in sala sa1l asteptam, sa nu ne
pierdem locul K fiul meu care era cu mine imi aducea pac7etelul cu mancare si mi1l dadea pe geam1.
-um, necum, stiu ca am facut 10 sedinte si pentru ca ma intrebase ce boala am 3nu mi1a
depistat1o el4, mi1a recomandat sa mai fac doua serii a cate 29 de sedinte.
;ram intr1o perioada destul de critica, diagnosticul bolii ma obseda *i si noapte, cele mai
optimiste lucrari de specialitate
3prin relatii primeam re'iste oncologice de la Mosco'a, Berna si Paris4, imi dadeau o rata de
supra'ietuire de pana la 0 ani.
+a Valeriu Popa nu am mers pentru ca relatiile din familie se deteriorau si am considerat ca
nu mai are rost sa lupt. Am stat asa pasi' K timp in care fumam pana la un pac7et de tigari pe *i K
apro$imati' opt luni de *ile, fara sa aborde* 'reun regim alimentar anume, ci cel anormal pe care il
folosesc ma)oritatea oamenilor 3cu paine, carne, sare, *a7ar, pra)eli etc4.
,ncercam sa ma consider un om normal, sanatos, sa fac abstractie ca fi*ic sunt un mutilat K o
taietura destul de mare, un lob e$tirpat care mi1a diminuat capacitatea respiratorie cu 0%D, cu
modificari osoase sternale produse de ra*ele cobalt, steno*a bron7iolelor 1 iar psi7ic eram aproape
prabusit. ,mi impuneam sa nu ma gandesc la boala dar nu puteam. -and si cand cadeam intr1o
melancolie Gblegoasa si1mi imaginam ca sunt in cosciug, ii 'edeam pe cei care plang, pe cei care
12.1/0
ma barfeau, pe cei care ma compatimeau, 'edeam 'an*oleala care ine'itabil ia nastere pana la
parastas, ii 'edeam pe cei care se bucurau dar si pe cei care sufereau sincer. Uneori eram aproape
re'oltat pe Dumne*eu ca m1a ales pe mine la 'arsta de 21 de ani, ca eu nu stiu daca merit o
asemenea pedeapsa, ca de ce nu mai tar*iu etc. -e mai, eram un ignorantC +acrimile imi tasneau
fara sa 'reau, acasa, pe strada, la ser'iciu, in masina, numai cand ma gandeam ca am sa mor. Ma
inspaimanta ideea mortii, nu puteam sa o accept, mi se parea ca este o nedreptate, ca este un 'is
urat. -u astfel de ganduri ma culcam si tot cu ele ma tre*eam.
(f, ce 'iata, ce 'iataC ;ra mai mult un c7in decat o 'iata normala de om.
JJJ
1Petre, am citit ce ai scris pana acum si sa fiu sincer mi1a placut.
1Ai facut o pau*a, trebuie sa inteleg ca te asteptai sa fie altfel:
1Am cre*ut ca mai infloresti si tu, mai imbraci fra*ele, mai tragi de cate o idee, ce'a in genul
acesta.
1?u stiu daca asta ar fi dorit oamenii, eu m1am gandit sa fie cat mai simplu, cat mai
usor de citit si cu cat mai multe in'ataminte. Mai ai si alte pretentii:
1?u, dar iti propun ca in continuare sa incerci sa raspun*i la o serie de intrebari pe
care eu le1am pregatit si care cred ca 'or manifesta interes pentru marele public.
1!per ca nu sunt intrebari cu talc, substrat, care sa ma puna in dificultate.
1?icidecum, sunt simple si daca 'rei, sunt adunate de la oamenii cu care am discutat
si care a'eau nelamuriri. &e deran)ea*a daca in raspunsul unora 'in si eu cu parearea mea:
1De ce sa ma supar, abia facem si noi un numar de pagini la aceasta carte.
1-orect, de cand incepem:
1De maine.
1 Cum l-ai cunoscut pe Valeriu Popa?
1Dupa luni de *ile de deruta, cand parca imi pierdusem busola, m1am 7otarat sa1l aborde* pe
Valeriu Popa, cu atat mai mult cu cat pronosticul medicilor K au estimat ca firul 'ietii mele se 'a
rupe dupa 2 10 luni 1 nu se confirmase. Am mers la Bucuresti sa1l caut pe G nenea Valerica, in
parcul 2% August. Dupa ce a terminat de 'orbit cu pacientii 'ec7i, in drum catre casa, l1am abordat
si i1am spus de ce sufar. G &e duci la "ura (cnitei si aduci cate o sticla de titei de la trei sonde. -u
titeiul, cu o fotografie color 1%.16 cm in picioare si cu un certificat medical, unde sa1ti fie
recomandata metoda mea, 'ii la mine.
-red ca intr1o saptamana a'eam tot ce mi1a cerut si m1am pre*entat la sala din incinta
&eatrului de 'ara din parcul 2% August. Am ramas stupefiat de ce mi1a spus, mai ales ca eu nici nu
am desc7is gura. Mi1a de*'aluit ca la o 'arsta frageda, de la o
scarlatina, mi1a ramas o pata interioara la sanul stang, iar la 'arsta de %2 de ani am a'ut
probleme cu plamanul drept. ;$traordinar, la aceasta 'arsta facusem pneumonie la lobul superior
drept, pneumonie pe care '1am spus unde am G tratat1o. Apropo, dupa ce am 'enit din spital de la
operatie, am mers la medicul de la Policlinica &.B.-. Bacau, cel care1mi facuse filmul si mi1a
recomandat internare, pe care l1am intrebat ce anume declansase acest cancer . G ( pneumonie
tratata necorespun*atorC a fost raspunsul sau. Fara comentariiC
Asa cum 'a spuneam, am ramas perple$ de ce mi1a spus G omul care 'ede prin om. Mi1a
mai spus ca am sangele stricat in gradul ,,, ca fi*ic sunt epui*at dar energetic mai am puterea sa
lupt. -a sanse de supra'ietuire nu mi1a dat decat 0D, si nu a omis sa Kmi spuna ca arti*anul
'indecarii mele sunt c7iar eu, daca 'reau. !i parca pentru a1mi spori uimirea, cu preci*ia unui
tomograf, a diagnosticat1o si pe sotia mea. Fantastic, asa ce'a nu mai 'a*usem niciodataC !1a
intors catre mine si m1a rugat sa tin pe rand cate o sticla de titei in mana. M1a testat si mi1a
1%.1/0
recomandat sa beau din sticla a doua, atunci cand ma 'a anunta. G &ii post total cu apa distilata timp
de 21 de *ile, apoi 'ii la mine.
Atat, celelalte detalii, despre clisma, cum se prepara apa distilata, ce cantitate se bea etc., le1
am aflat de la doamna &udor.
Dupa tot ce am citit despre cancer, dupa tot ce am aflat despre metoda de autotratament a
ing. Valeriu Popa, dupa ce am primit prima etapa K post cu apa distilata 21 de *ile K etapa care
precede 'indecarea mea, deci dupa toate acestea, tot mi1a trebuit o luna de *ile pentru a ma decide.
M1am 7otarat sa incep pe 2/ aprilie, data la care cu doi ani in urma am fost operat.
Postul a decurs incredibil de bine,iar in a nouaspre*ecea *i m1am pre*entat pentru primirea
unui regim.
&ot drumul K %99 Im K ma gandeam obsedant la ce 'oi a'ea 'oie sa mananc, imi treceau
prin minte toate mancarurile pe care niciodata nu le1am putut suporta, iar acum mi se pareau
delicatese.
2 Ce conduita ai urmat?
1A)ungand la G nenea Valerica m1a felicitat, mi1a spus ca sunt pe un drum bun si mi1a dat
un regim de prere'enire de 5 *ile si B.".11 de 20 de *ile.
"ata, nu a mai stat la discutie cu mine, m1am urcat in masina si acasa 3inca %99 Im4. ,n
momentul sosirii acasa nu1mi 'enea sa cred ca dupa 18 *ile de post, am putut sa conduc masina /99
Im. Pana acum nu puteam sa accept ca organismul are atatea resurse incat sa poata re*ista la o
abstinenta totala alimentara. Mai tar*iu m1am con'ins ca fara un psi7ic corespun*ator fi*icul nu
poate re*ista. &otul este sa1ti doresti 3nu sa ai 'ointa pentru ca toti oamenii au, dar putini sunt cei
care isi doresc cu ardoare sa duca la bun sfarsit un lucru sau o actiune4, sa demonstre*i tie si celor
din )ur ca se poate, ca Dumne*eu a creat organismul uman ca pe o masina perfecta.
?u 'reau sa repet ceea ce am relatat in cartea lui (. H., cert este ca dupa ce am terminat si
B.".1ul slabisem 25,0 Ig si apoi au urmat regimuri alimentare Gelegante, e'ident fara paine, carne,
sare, *a7ar, fiert, copt, pra)it, fript.
De cate ori se intampla 3si asta nu de putine ori4 sa nu1l gasesc pe Valeriu Popa, continuam
cu regimul in care eram, nu treceam pe altul cu de la mine putere, mai ales ca fusesem a'erti*at:
Orice reseala cat de mica de alimentatie te costa !"#
$ Care cre%i ca a &ost secretul supra'ietuirii tale?
1?u stiu daca a fost 'orba de un secret sau am 'rut sa demonstre* ca un scorpion poate fi
si incapatanat, atat de incapatanat incat nu am 'rut sa ies din cu'antul mentorului meu. ?u mi1am
permis sa1mi imbunatatesc sub nici un moti' regimurile date, sa adaug ce'a de la mine sau sa spun
ca le1am tinut Gin parte, nici sa1l intreb daca cutare produs K care nu era trecut in regim K am 'oie
sa1l mananc.
A'eam un respect deosebit fata de acest (M, care facea totul de*interesat, si apoi, stiu un
lucru elementar: daca cine'a a in'atat sa scrie, altul sa in'ete sa citeascaC ?umai oamenii inferiori
solicita, pentru a1si umple Gmatul, alte alimente decat cele prescrise. +a acestia totul se re*uma la
mancare, la bunastare, la a satisface poftele fi*icului.
M1ai intrebat cum se face ca am supra'ietuit atata timp. ?u am nici un secret, nu am nici un
Gas in maneca, nu am folosit nici un eli$ir si nici nu am alergat precum albina din floare in floare,
dupa nu stiu ce medicament, la nu stiu care terapeut, la nu stiu care bioenergoterapeut, mai ales ca
in ultimul timp atat de mult s1au inmultit, incat nici nu stii la care sa mergi. De altfel, am obser'at
12.1/0
cu totii ca cei mai multi sunt din @epublica Moldo'a; sa fie ei mai buni decat ai nostri, sau aici au
gasit un teren fa'orabil, o ignoranta pe care acestia stiu sa o e$ploate*e, o credulitate care de cele
mai multe ori fri*ea*a ridicolul:
;u am a'ut incredere oarba in G (MU+ P(PA si in conduita sa.
,n esenta acesta este secretul meu. Uite ce am facut de cand l1am cunoscut pe G nenea (MUL
G si nu pentru ca mi1ar fi spus, ci asa am considerat eu ca imi 'a fi bine si *i de *i, luna de luna, an
de an, am tot acumulat e$perienta. ,n toti acesti ani am mancat numai legume, fructe, cereale, nimic
preparat termic 3cu e$ceptia cerealelor care isi pierd 'itaminele la 1/9 grade, ori apa fierbe la 199
grade -elsius4. +a lactate am apelat foarte putin, acestea a'and mult mai putine 'itamine decat
legumele, fructele si cerealele.
Eilnic am facut doua la trei clisme, uneori si patru, pentru ca am fost constient cat de
important este sa fii curat Gpe dinauntru. Desc7id o parante*a aici si 'a relate* ca un medic din
Bu*au mi1a spus ca Ain principiu este de acord cu regimul meu dar cu clismele nu, pentru ca1mi
distrug flora intestinalaA. +1am asigurat ca daca 'reodata se 'a intampla asa, nu 'oi a'ea ne'oie
decat de sapte *ile pentru a o reface. Am inc7is parante*a.
Daca puteti constienti*a cat de 'aloroasa este o clisma, cat a)uta ea pentru sanatate, cum 'a
reda tonusul de care a'eti ne'oie, atunci nu 'eti mai stramba din nas, nu 'eti mai face o grimasa de
Fscarba. Am baut *ilnic peste trei litri de lic7ide 3apa N ceaiuri N *eama de legume, de cereale4,
lic7ide care impreuna cu clisma ma a)utau sa elimin usor to$inele din organism. Multi imi spuneau
ca eu nu mai am to$ine, folosind alimentatia naturista si ducand o 'iata ec7ilibrata, lipsita de stres,
de gri)i, fara nopti pierdute, fara teama ca maine 'a fi o *i mai grea decat a*i etc. ,ntr1un fel a'eau
dreptate, dar nu au luat in calcul ca aerul este foarte poluat, ca de produsele pe care le iei de la piata
nu poti fi sigur, nu stii cu ce c7imicale au fost a)utate#, nu mai stii care sunt romanesti si care sunt
turcisme etc.
Macar numai pentru cele e$puse mai sus si ar trebui fiecare sa ne luam masuri de protectie,
sa nu ne batem )oc de sanatatea noastra si sa ignoram reguli elementare de mentinere a ei.
Miscarea a fost totusi unul dintre secretele mele. Eilnic parcurg Iilometri intregi indiferent
de ce dispo*itie am sau de conditiile atmosferice 3renunt la miscare numai atunci cand ploua sau
ninge4. Prima'ara, 'ara, toamna, alerg pe o distanta de cel putin opt Iilometri, pentru ca numai asa
pot sa1mi refac incet dar sigur capacitatea respiratorie, numai asa pot face o respiratie corecta, care
sa1mi o$igene*e fiecare celula a organismului.
,n fiecare an am tinut pana la 59 de *ile de post total, in mai multe repri*e. Valeriu Popa nu
mi1a dat post decat la inceput, dar eu, reali*and importanta acestuia in de*into$icare, mi1am propus
sa tin in fiecare an. Acum cand scriu aceste randuri sunt in postul total de %% de *ile 3sunt in a
doua*ecisipatra *i4 cu care inc7ei norma pe acest an.
,n tot timpul anului practic autourina, atat intern cat si e$tern. Atunci cand imi apare un cos
pe fata 3semn bun4, daca de cate ori urine* il mase* usor cu urina, dupa trei *ile a disparut. Ma
barbieresc si ma spal pe fata cu urina 3fara sa ma clatesc cu apa4, iar parul il mase* tot cu urina.
,mi doresc din tot sufletul ca toti oamenii sa aiba optimismul meu.
!a *icem, Dane, ca acesta ar fi secretul supra'ietuirii mele. Multumit:
1Da, m1ai fascinat, dar nu eu trebuie sa fiu multumit,ci oamenii care te 'or citi.
1,nainte de a1mi adresa urmatoarea intrebare 'reau sa1ti spun o intamplare cu medicul de
familie#.
A fost ordin ca pana la o anumita data, toti sa ne inscriem la un medic, pe care sa1l
consideram medic de familie.
Dupa e$pirarea datei ordonate, comandantul meu 3dl. "eneral 4 m1a c7emat la biroul
dansului si cu o nota de do)ana mi1a reprosat: A1Domnule -olonel, mi s1a raportat ca nu '1ati inscris
la nici un medic de familie. ;ste ade'arat:
1Domnule "eneral, am onoarea sa 'a raporte*, eu am medic de familie.
1Da: -ine este:
1!torcatorul de legume si fructe pe care1l tin in bucatarieCA
10.1/0
Domnul "eneral, care era un om de Anota *eceA si era la curent cu felul meu de 'iata, a
*ambit si mi1a permis sa parasesc biroul.
1-e spui de fa*a aceasta:
1:
( Cum ai depistat calitatile tale si cum ai cola)orat cu Valeriu
Popa?
1Mi se intampla din ce in ce mai des, ca daca la mine sau la cine'a din )urul meu aparea o
)ena, o stare de disconfort, durere, era suficient sa pun mana dreapta si nu dupa mult timp se instala
starea de bine.
A*i asa, maine asa, pana cand, mergand la Anenea (MUA, i1am spus ce se imtampla cu
mine. M1a pri'it, mi1a luat mana dreapta si dupa ce a tinut oc7ii inc7isi cate'a secunde, mi1a spus:
ADa, prin credinta si alimentatie ti1ai imbunatatit campul energetic si 'ei a'ea posibilitatea sa faci
testari propriiA. Apoi mi1a dat sa citesc doua lucrari 3 aparute in strainatate4, mi1a spus ce
lucrari sa caut pe piata romaneasca si ce cursuri sa urme*. ?e1am despartit nu inainte de a ma
a'erti*a: A(bisnuiesti sa 'ii la mine cu persoane suferinde, de acum incolo, inainte de a ma
pronunta eu, 'reau sa aud parerea taA.
;ram naucit, cu'intele mi se oprisera in gat, nu mai a'eam sange in obra)i, in corp simteam
o 'ibratie stranie. Mi1a pus mana la ceafa 3*ona occipitala4 si mi1a spus : A"ata, acum pleaca, am de
lucruA.
,mi este greu sa spun prin ce treceam. Doream sa citesc ce mi1a dat cat mai repede, sa termin
cursurile intr1un timp record, sa renunt la ser'iciu, sa ma ascund si sa apar atunci cand 'oi fi
pregatit. !i toate acestea amestecate cu o stare de incertitudine, ca nu 'oi putea sa fiu 'reodata Aceea
ce se doreaA.
;ram in anul 1882, cand lupta cu propriul meu ;U a inceput. !tudiu, cursuri, testari, studiu,
cursuri, testariF . Asa am aflat o multime de lucruri referitoare la corpul omenesc, cum si de ce
apare boala, cum poate fi pre'enita, ce inseamna compatibilitatile energetice, in ce conditii se poate
recapata sanatatea, ce rol )oaca psi7icul in 'iata omului etc.
De fapt, ma)oritatea co'arsitoare a oamenilor crede ca boala se instalea*a atunci cand apare
durere in corpul fi*ic corp care nu este altce'a decat o materie densa cu elemente specifice si care
reali*ea*a o protectie utila tuturor organelor in mediul fi*ic. ?umai la acest ni'el putem simti
durere, numai aici ia nastere suferinta fi*ica.
-orpul energetic sau corpul 'ital se gaseste la e$teriorul corpului fi*ic 3 trup de carne4 si este
un intermediar intre acesta si corpul astral 3sufletul4. ;l insoteste corpul fi*ic, atata timp cat omul se
afla in 'iata. ( modificare de structura a acestui corp poate lua nastere cu mult timp inainte de a se
produce durerea in corpul fi*ic 3*ile, luni, ani4. Atunci cand omul moare, corpul energetic se
detasea*a de corpul fi*ic si dupa 22 de *ile se degradea*a complet si eliberea*a sufletul.
!ufletul 3corpul astral4 este format dintr1un fluid mai putin dens decat corpul 'ital, si nu este
altce'a decat in'elisul de protectie al spiritului. -orpul astral este pastratorul memoriei, simturilor,
sen*atiilor, sentimentelor, dorintelor. !ufletul insoteste spiritul cel mai putin 81 de *ile si cel mai
mult 28 de ani....
Pe mine m1a fascinat corpul energetic, pe el il pot percepe mai bine, el imi da toate
informatiile de care am ne'oie. Acest corp, care este practic copia fidela a celui anatomic, depaseste
epiderma, putand a'ea dimensiuni de la apro$imati' 5 mm pana la cati'a *eci de centimetri 3aura
energetica4. -orpul energetic primeste din Uni'ers si distribuie corpului fi*ic forta 'itala emanata
de soare.
Daca a'em gri)a de corpul nostru, inseamna ca am gasit principalul instrument ce ne permite
sa atingem scopul esential al e$istentei umane 1 P;@F;-&,U?;A1.
1/.1/0
Pitagora, in tratatul sau fundamental AVersurile de aurA, spune: A&rebuie sa 'eg7em mereu
pentru a ne pastra intr1o cat mai buna stare de sanatate corpul. Pentru aceasta, este necesar sa
utili*am in mod adec'at si cu masura alimentele, bauturile naturale si e$ercitiile care ne sunt
necesare. Rusta limita aplicata cu intelepciune 'a fi cea care te 'a impiedica sa te molesesti si sa
de'ii slab. &ocmai de aceea 'a trebui sa ne obisnuim cu un regim pur si riguros. Urmati acest mod
de 'iata fara ostentatie, pentru a e'ita sa 'a atrageti neintelegerea dusmanoasa a celor ignorantiA.
Fiinta umana, foarte adesea, negli)ea*a respectarea regulilor unei sanatati infloritoare,
incalcand de multe ori legile naturii. ,n ciuda tuturor acestor greseli destul de gra'e, fiinta umana
este totusi uimita sa 'ada cum ia nastere suferinta si di*armonia in ea si in )urul ei.
!emnificati' este ce spune inteleptul antic !eneca: AMulti oameni cauta sa traiasca cat mai
mult, dar foarte putini sunt aceia care cauta sa traiasca cat mai bine mereuA.
,ncet, incet, cunostintele acumulate m1au a)utat sa1mi forme* un Amod de lucruA. Pe cand
Valeriu Popa testa pacientul prin atingerea mainii acestuia, eu ase* palma dreapta deasupra palmei
pacientului 1 o distanta de 11% cm 1, emit un flu$ energetic, si in apro$imati' 5112 secunde sunt in
masura sa pun un diagnostic. -u alte cu'inte, teste* starea de sanatate# a corpului energetic.
Aici m1a a)utat mentorul meu, e$plicandu1mi care trebuie sa fie starea mea psi7ica
atunci cand teste*, care este ordinea testarii, cum trebuie diri)at flu$ul, in ce *ona a palmei 'oi primi
informatiile, ce fel de pregatire mentala si energetica trebuie sa fac asta*i, functie de numarul de
pacienti de a doua *i, cum putem lua legatura telepatic etc.
,ntr1o perioada de apro$imati' 5 ani de cand ne cunosteam, am a'ut cate'a socuri#.
Primul a fost in anul 188/, in parcul 2% August, acolo unde cu totii ii sarbatoream
*iua de nastere. &opografia locului, multimea de oameni, 'estimentatia maestrului, coloritul
ambiental, totul era parca tras la indigo, cu 'i*iunea din 1868, atunci cand dupa operatie am a'ut o
moarte clinica, cu puls *ero. !e facea ca intr1un intuneric cumplit alunecam pe un tobogan enorm.
Apoi, s1a facut lumina si m1am tre*it intr1o poiana in care un batran cu sapca albastra pe cap 'orbea
unei multimi. !tatea cu spatele si, intorcandu1se spre mine, mi1a spus: PPMaiorule, ai 'enit prea
de'reme#QQ. @etine, aceasta se intampla in anul 1868 si peste 5 ani 3iarasi cifra 54, in 188/,
batranul cu sapca albastra nu era nimeni altul decat Valeriu Popa.
-um sa nu ai un soc, cand un 'is se suprapune realitatii dupa atatia ani si cand o
succesiune de alte intamplari elimina din start coincidentaC
De pilda 3incepusem noi colaborarea4, fara sa1l anunt, am intrat in !ala (mnia, unde
Valeriu Popa tinea cursuri cu studentii de anul intai si doi de la Facultatea de Parapsi7ologie si
!tiinte -ogniti'e din cadrul Uni'ersitatii ;cologice.
&ocmai 'orbea despre ca*ul meu K despre 'indecarea mea 1 stand cu spatele la
studenti, aratand ce'a pe tabla si facand un comentariu la caseta 'ideo care se derula pe ecranul
tele'i*orului 3era caseta in care eu imi po'esteam 'iata, boala si re'enirea la 'iata4. M1am ase*at
intr1o banca de pe ultimul rand pentru a1l urmari si nu peste mult timp, fara sa se intoarca spre sala,
mi1a *is: # Maiorule, ridica1te, 'ino langa mine sa te 'ada lumea si sa se con'inga ca traiestiC#.
Dar si mai ciudat a fost ca, in noaptea in care a murit, mi1a aparut in 'is si am
discutat cu el. ;ram intr1o misiune la Botosani, la /99 Im distanta si noaptea a aparut spunandu1
mi:#Petre, plecC#F #Vin si eu#, i1am spus, dar m1a oprit cu un gest ferm: #&u, nuC#, si a disparut
intr1o ceata laptoasa.
-ontea*a mai putin ca aceste intamplari sunt sau nu coincidente, apartin sau nu lumii
reale, 'or fi sau nu cre*ute si acceptate. ,mportant 3 pentru mine4 e ca intre noi a fost o
compatibilitate energetica, o legatura dincolo de cu'inte si Valeriu Popa stia acest lucru. De aceea
poate, dupa moartea sa, pe multi i1a socat aparitia mea, a mea care nu am fost in permanenta langa
el 3nici nu era ne'oie pentru ca, nu este asa, imi transmitea tot ce dorea, de la distanta4. ?ici unul
din cei care se considera# copiii luS ?enea Popa# nu stiu si nu 'or sti 'reodata, cum, cand si in ce
fel m1a pregatit acesta, pentru ce anume m1a pregatit si ce misiune mi1a trasat. ?imeni nu 'a sti
'reodata cum, cand si in ce mod ma a)uta acesta pentru a1mi indeplini misiunea. ?iciodata nu se 'a
afla cum, cand si in ce mod, ;U sunt cel care cere a)utor acestuia. (f, rautatile oamenilorC
15.1/0
-e bine ca Valeriu Popa m1a in'atat sa ma prote)e* energetic. Acum nimic nu ma
mai atinge, sunt imun la toate genurile de rautati, in'idii, mesc7inarii. De altfel, cu e$ceptia noptii,
atunci cand dorm, in orice moment al *ilei, eu sunt intr1un clopot energetic. Ma prote)e* fata de
agresiunea semenilor mei 3a unora dintre ei4 si, e'ident, fata de 'ibratiile )oase, negati'e ale
bolna'ilor pe care1i teste*.
Daca oamenii ar sti ca actionand unii impotri'a altora cu gandul, cu'antul sau fapta,
mai de'reme sau mai tar*iu toate se 'or intoarce impotri'a lor 1 conform principiului de actiune al
bumerangului 1 atunci, aici si acum, in aceasta 'iata, 'om a'ea parte numai de bucurii. Unii dintre
noi nu stim, dar sunt si altii care stiu si in rautatea lor innascuta se comporta mi*erabil, ca si cum
totul li se cu'ine, totul trebuie sa se supuna 'ointei lor, fara sa ia in calcul ca pentru toate 'or da
socoteala.
Daca ar fi sa ma refer la persoana mea, toti care m1au agresat energetic# au platit cu
sanatatea si cu 'iata. Apro$imati' 69D dintre ei 3din -onstanta, Bacau, ,asi, Bu*au, Medgidia4 au
primit# afectiuni cardiace, iar doi din -onstanta, la nici un an de cand au declansat agresiunea, au
decedat.
( sa po'estesc acum ce'a si 'a rog pe toti cei care cititi, sa luati aminte si sa
actionati in consecinta. Martor imi este Dumne*eu ca nu 'a doresc decat binele.
,ntr1o buna *i, asa pe nepusa masa# Va leriu Popa se tre*este cu mine la usa.
Probabil ca eram atat de ra'asit incat m1a luat de mana si mi1a spus #gata, linisteste1te, nu este
nimic gra', c7iar imi doream sa se intample asa#. !i m1a lasat sa1i po'estesc ce mi se intamplase. ,n
ultima perioada, a'eam momente cand eram martorul 'i*ual si auditi' al unui fenomen straniu.
Au*eam si 'edeam tot ce se 'orbeste si unde se 'orbeste 3ca sa nu spun barfeste4 despre mine. Fie
ca era 'orba de locuinte personale, de birouri, de iesiri la iarba 'erde, eu eram pre*entA. Doua
aspecte ma deran)au mai mult: unul ca se faceau presupuneri false pri'ind 'iata mea trecuta K
personala si profesionala 1 si doi, ca cei care discutau intre ei sau cu familiile lor, erau colegii mei.
?iciodata, pana in *iua de a*i, nu le1am spus nimic si nici nu le1am dat de inteles ca stiu totul 3'or
afla poate acum4.
!au, odata cand s1a pus problema unei promo'ari, seful meu direct a mers urgent la
comandant si i1a argumentat de ce nu trebuie sa ma numeasca pe mine in acea functie 3mai ales ca
noi doi, intre patru oc7i, discutasem altfel4. ;e, in acel moment, eu eram la eta)ul doi al cladirii, in
birou, iar discutia se desfasura la eta)ul intai. Am incetat lucrul, am pus palmele pe urec7i, am
inc7is oc7ii, siF ascultam. Marturisesc sincer, 'reo trei *ile parca nu am fost bun de nimic, ma
scarbise# fatarnicia indi'idului. ?umai bine ca pleaca intr1o misiune si este internat de urgenta in
spital, a'and problemeF cardiace. ?u trecusera decat 5 *ile.
De atunci ma confrunt cu acest fenomen, fenomen despre care ?enea Popa# mi1a
spus ca era normal sa se intample cu mine asa, dar ca pana se 'a inc7eia e'olutia mea pe Pamant, sa
nu mai descriu nimanui ceea ce 'ad cu oc7ii mintii. !tiu ca nu am respectat sfatul sau moti', pentru
care m1a apostrofat de1mi 'enea sa intru in pamant. De fapt, ce facusem, era practic o forma de a
ma testa si de a1mi uimi copilul. !tand de 'orba la telefon cu fiica mea 3eu, la Bu*au, ea, la
-onstanta4, i1am spus pentru a doua *i: ora la care intra in e$amen, ca 'a intra a treia, dificultatea
biletului, locul bancii in clasa, cine o 'a e$amina si nota pe care o 'a lua. Atat. ;'ident ca toate s1au
ade'erit, dar ce mustrare am luat eu, imi a)unge pentru toata e$istenta terestra si spirituala.
Dane, in mare, cam asa a decurs colaborarea mea cu Valeriu Popa.
1-e spui, Petre, poti pe scurt sa ne faci un tablou cu cate'a asemanari si deosebiri dintre 'oi
doi:
1!1ar putea sa1mi fie greu, dar incerc. +a rubrica asemanari ar fi:
1 amandoi am a'ut cancer pulmonar;
1 amandoi a'em studii superioare;
1 si el a facut si eu fac totul din dragoste pentru om K aceasta creatie superba a lui Dumne*eu
1 fara a urmari 'reun a'anta) material;
1 pe ba*a fotografiei, amandoi faceam testari la ni'el energetic;
1 nici Valeriu Popa nu accepta si nici eu nu accept ca pacientul sa spuna ce boala are;
16.1/0
1 amandoi am primit telefoane de amenintare de la rudele pacientilor care au decedat;
Deosebiri:
1 Valeriu Popa testa atingand mana pacientului, iar eu teste* corpul energetic de la
distanta, fara atingere;
1 Valeriu Popa a'ea 0/ de regimuri alimentare si erau ba*a tratamentului pentru un
bolna'; eu, am 81 de regimuri 3nici unul nu seamana cu 'reun regim de1al lui Valeriu Popa, si nici
nu m1am inspirat din ele4, si in egala masura acord importanta si: masa)ului, cromoterapiei,
meloterapiei, ceaiurilor, 7idroterapiei etc.
1 Valeriu Popa, in cate'a cu'inte, spunea pacientului ce are si ce trebuie sa faca; de
regula el re'enea dupa perioada de post; eu, dau scris pacientului totce am gasit la ni'el corp
energetic si conduita ce o 'a urma;
- Valeriu Popa nu re*ol'a nimic prin corespondenta; eu am peste 59D dintre pacienti
3din tara si din
strainatate4 pe care nu i1am 'a*ut niciodata, totul derulandu1se pe ba*a fotografiei;
- Valeriu Popa, a'ea casete 'ideo ale unor pacienti cu boli gra'e; eu, am pentru toti
pacientii fise personale cu o e'identa pe calculator;
1 Valeriu Popa, de regula, nu primea persoane care erau programate sa inc7eie
e$istenta terestra; eu 3nu stiu de ce4, primesc pe toti, cu e$ceptia celor care 'in sa ma teste*e.
1 ;u am organi*at in tara cabinete, unde periodic ma deplase* si teste* bolna'ii;
1 ;u am 12 regimuri B.". diferentiate pe grupe de afectiuni.
?iciodata nu 'oi reusi nu sa1l intrec, dar nici sa1l egale* pe Valeriu Popa; el a fost
unicat, un altul de 'aloarea sa nu se 'a mai naste. Mare pacat ca oamenii nu au stiut sa1l pretuiasca
pe Valeriu Popa, atunci cand era in 'iata, sa1l a)ute, sa1l spri)ine, nu sa1l blame*e 3in special
medicii4, sa1l defaime*e, sa1l acu*e.
Dumne*eu sa1l odi7neasca in Pacea !a C
* Ce ne poti spune despre actul c+irurical?
1 !unt situatii cand inter'entia c7irurgicala este absolut necesara si nimeni nu se poate
opune. !a luam de e$emplu afectiuni acuti*are, transplanturi de organe, sau afectiuni re*ultate in
urma unor accidente. ,n astfel de situatii inter'entia medicului c7irurg este salutara. Pentru nici un
alt moti', eu unul nu sunt de acord. Daca ce'a a aparut si s1a format pe un organ sau tesut, inseamna
ca intreg organismul sufera si atunci trebuie aflata si tratata cau*a. Degeaba inlaturam efectul,
pentru ca neeliminand cau*a, in timp 'or a'ea parte de aceleasi manifestari. -u alte cu'inte
mane'ra c7irurgicala inlatura practic numai supapa de e'acuare a incarcaturilor 3to$ine, murdarii,
deseuri4, obligand organismul sa1si caute o alta cale de eliminare. Aparitia unor eruptii cutanate
3acnee, ec*eme, furunculi4, inflamarilor ganglionare, starilor de 'oma, stari febrile, intr1o boala
cronica, concomitent cu disparitia altor simptome, conduce la e'olutia sa catre e$terior. Prin
regimul de de*into$icare, organismul 3cel la care sistemul imunitar nu a atins cota *ero4, gaseste
acele AsupapeA care e'acuea*a to$inele prin piele, moti' pentru care pacientul trebuie sa se bucure.
Daca toti bolna'ii ar sti acest lucru, nu ar mai insista cu intrebari de genul Ade ce nodulii de la san,
ganglionii 3gat, a$ila, ing7inali4 isi maresc intr1o prima fa*a 'olumulA, Ade ce creste febra: A, Ade ce
mi1a disparut pata rosie: A. (rganismul fiind in perioada de de*into$icare si luand in calcul natura si
stadiul de e'olutie al inflamarilor, eliminarea to$inelor se face fie prin supuratie fie prin resorbtie.
Daca nu se actionea*a in nici un fel si are loc o disparitie spontana a unui simptom de suprafata
3inflamare, furuncul, ec*ema, ne' etc.4, se poate pune un semn de intrebare ingri)orator, mai ales in
ca*ul unor afectiuni cronice.
,n 89 D din ca*uri acesta este semnul e'olutiei spre interior, spre perturbare si de*ec7ilibru
a metabolismului celular 3un e$emplu eloc'ent este aparitia tumorilor4. Asa se e$plica de ce dupa
e$tirparea tumorii, este ade'arat, dispar pentru o perioada, durerile, starile de 'oma, inapetenta, dar
nu pentru mult timp. Aceste simptome, cu certitudine 'or reapare.
18.1/0
,n conclu*ie, in ma)oritatea co'arsitoare a ca*urilor, actul c7irurgical este unul simptomatic:
elimina efectul dar nu si cau*a. Ma refer aici la actul c7irurgical facut cu buna intentie si nu la erori
de genul: Astii, nu erau calculi la colecist, dar daca tot l1am desc7is l1am e$tirpatA sau Atrebuie sa te
opere* din nou pentru ca nu am fi$at corect un fragment de osA etc. Poate numai atunci cand
pacientii 'or a'ea mai mult cura), 'om cunoaste efectele de*astruoase ale erorilor actului
c7irurgical.
, Care cre%i ca sunt cei mai mari dusmani ai sanatatii omului?
1;ste cea mai delicata, ca nu spun cea mai dificila tema pe care mi1o ceri s1o aborde*. ;ste
atat de comple$a incat nimeni nu 'a reusi 'reodata sa epui*e*e acest subiect, a'and in 'edere ca
odata cu cresterea gradului de ci'ili*atie umana, apar noi si di'ersificate, sau mai bine spus,
sofisticate cau*e generatoare de boli. -a atare, nici pe departe nu1mi propun sa raspund in proportie
de 199D la aceasta intrebare, cu un spectru atat de larg, incat imi cer de pe acuma scu*e cititorilor,
daca atunci cand 'oi descrie o cau*a, 'oi AscapaA si cate'a reguli benefice pentru sanatate. Aceasta
pentru ca 'oi a'ea o inter'entie separata, unde 'oi incerca sa descriu cate'a reguli de 'iata si
alimentatie.
!a incepem cu cate'a consideratii generale pri'ind 7rana, cum mancam si ce mancam,
pentru ca alimentatia noastra defectuoasa este inamicul numarul unu al sanatatii omului.
Anticul !eneca spunea: A(mul nu moare, ci se omoaraA. -at ade'ar si cata intuitie a a'ut,
mai ales atunci cand a facut o ierar7i*are a cau*elor care ruinea*a sanatatea omului. Dar, pentru
omul *ilelor noastre, trei pacate mari ii sunt suficiente aparitiei si e'olutiei bolilor gra'e: mananca
irational 3e$agerat de mult4, prefera sedentarismul, se stresea*a ne)ustificat 3se agita prea mult4.
A supraincarca organismul cu 7rana este greseala cea mai mare a bolna'ilor si a medicilor.
Nici una in cr#aturil# lui 0u"n#1#u nu a incalcat atat#a l#gi # nutriti# ca o"ul' nici o alta
cr#atura # (# (a"ant nu "ananca cu o a$a # "ar# li($a # i$c#rna"ant ca o"ul 1il#lor
noa$tr#.
Hrana prea multa inseamna ca se fortea*a ficatul si rinic7ii, filtrand si prelucrand
re*iduurile; inima lucrea*a prea mult pompand lic7idele din organism; 'entiland si curatind sangele,
obosesc si plamanii. !urplusul de 7rana putre*este in intestine iar lic7idul de'enind to$ic distruge
un plaman bolna'. AHrana consistentaA care consta din carne si grasimi, produce deminerali*area si
otra'irea cu aci*i. De altfel. clinicile e$perimentale au constatat ca metoda cea mai buna pentru ca
sa1ti scurte*i 'iata, este sa mananci mult si indeosebi carne.
(ameni buni, 'reau sa intelegeti ca 'eti a'ea sanatate si longe'itate, numai daca tineti cont
de cantitatea si calitatea 7ranei, pentru ca de ea depinde cresterea, de*'oltarea, armonia si 'italitatea
organismului 'ostru. Hrana corecta este cea care influentea*a starea fi*ica si psi7ica a omului. ;a
este cea care ne spune despre indi'id ca arata bine, este plin de 'italitate, optimism, bine dispus, cu
un c7ef de munca si de 'iata debordant sau, ca arata obosit, imbatranit, crispat, indispus, irascibil,
apatic, predispus la boli.
Alimentatia defectuoasa este strans legata de bolile gastrointestinale, de imbolna'irile
sistemului ner'os central sau ale sistemului cardio'ascular. De aceea se spune ca noi oamenii, ne
construim corpul cu 7rana pe care o consumam. ,n alimentatie, nu contea*a atat de mult ce si cat
a'em in farfurie, ci ceea ce poate sinteti*a organismul.
-ancar#a cere mare atentie. Unul din cele mai importante momente ale *ilei, de eficienta
caruia depinde sanatatea si buna noastra dispo*itie, este masa. De starea noastra psi7ica, de
atitudinea noastra fata de alimentele din farfurie ca si de atmosfera care domneste in timpul mesei,
depinde procesul de digestie si asimilare a 7ranei. ( stare de nemultumire, agitatie, ura, manie,
neliniste, ne 'a otra'i organismul pantru ca 7rana ingerata 'a fi influentata, contaminata de starea
noastra si implicit 'a afecta digestia si de aici un intreg sir de neplaceri. (bligatoriu la masa 'a
trebui sa a'em un respect deosebit fata de cei din )urul nostru, in sensul ca nu trebuie sa plescaim,
sa suflam in mancare, sa scapam tacamurile pe )os, sa nu1i stropim, sa nu 'orbim 3cu atat mai mult
29.1/0
cu gura plina4, sa nu citim, sa nu pri'im la tele'i*or etc. Fiecare dintre noi, trebuie sa se gandeasca
si sa multumeasca Domnului, pentru prile)ul ce le1a fost oferit de a gusta din minunatele bucate, sa1
si imagine*e intreg traseul parcurs de produsul alimentar pana ce el a a)uns in farfurie, sa mestece
de cel putin sapte*eci de ori fiecare bol alimentar 3pentru a fi bine insali'at4, sa cronometre*e ca
fiecare masa sa dure*e cel putin patru*eci si cinci de minute. @itualul mesei este unul din
momentele cand noi, muritorii, ne putem inalta spiritual. Putem a'ea nu stiu cate titluri uni'ersitare
si diplome, dar daca nu respectam aceste cate'a reguli, reguli care ne confera respectul fata de noi
insine si fata de ceilalti, nu 'aloram ?,M,-. ,nteligenta si 'alorea nu este automat recunoscuta dupa
numarul de diplome, numarul de ore de lectura si studiu, dupa numarul de titluri din biblioteca
personala, sau dupa functia pe care o indeplinim in societate. -and mancam in liniste si pace
interioara, intram in armonie cu 'ibratia cosmica si totul pe parcursul *ilei ne 'a Amerge din plinA.
Pacea interioara, este acea stare pe care ne1o creem, atunci cand dam de o parte gri)ile, nelinistile,
nemultumirile si durerile noastre. Daca nu procedam asa, cu siguranta 'om perturba atmosfera
psi7ica a celor din )urul nostru.
!unt foarte multi oameni care nu1si pot ascunde starile lor negati'e, nu pot sau nu 'or,
)ustificand astfel: A-um daca eu o duc rau, sau daca ma doare, de ce sa mint:A
Dragii mei, fiecare a'em gri)ile, neca*urile, neimplinirile noastre, dar asta nu inseamna ca
trebuie sa le incarcam e$istenta celor din )urul nostru, mai ales ca pentru tot ce a'em sau ni se
intampla, numai noi suntem 'ino'ati. Daca nu 'om sti sa ne creem aceasta pace interioara,
organismul nostru 'a ceda si 'om infrunta sigur o boala fi*ica sau psi7ica. Daca nu 'om in'ata sa
controlam lucrurile si actiunile marunte, nu 'om dobandi niciodata controlul asupra celor mari.&ot
ce am spus pana aici nu sunt decat cate'a mi)loace eficiente de dobandire a autocontrolului. -u
e$ercitiu, orice se poate face, nimeni nu s1a nascut in'atat. !a consideram bucatele din fata noastra
ca fiind un dar Di'in, o manifestare a iubirii Di'ine.Vom reali*a aceasta stare de beatitudine numai
atunci cand 'om renunta sa mai mancam mecanic, fara dragoste, numai asa de dragul de a ne umple
stomacul. Daca 'om sti cum sa ne concentram, cum sa gandim, cum sa 'edem si cum sa ascultam,
atunci 'om a'ea parte de lumina, dar daca gandurile si preocuparile noastre sunt ocupate de altce'a
niciodata nu 'om putea au*i 'ocea +UM,?,,. ?umai prin gand constient si concentrat 'om face ca
mancarea sa1si elibere*e energia solara condensata, inc7isa in ea si sa o distribuim in mod eficient
organismului.
,nteleptii sustin ca daca am sti cum sa mancam cate'a imbucaturi ar fi suficiente pentru a
e$trage atata energie incat sa poata fi miscat intreg Uni'ersul.
Am spus mai de'reme ca o 7ranire eficienta si o digestie sanatoasa se reali*ea*a numai
atunci cand produsele sunt mancate incet si masticate indelung. Daca timpul de masa este limitat,
nu trebuie sub nici o forma sa A7apaimA, sa ing7itim 7rana nemestecata, ci este de preferat sa
mancam mai putin dar sa mestecam bine. Asa 'a reusi organismul sa asimile*e tot ce este 'aloros in
7rana ingerata, asa 'om a'ea o digestie buna, asa 'om pre'eni aparitia bolilor.
-7iar daca repet, 'a reamintesc si acum ca emotiile puternice, oboseala, mania, neca*urile,
supararile, certurile, cititul, discutiile de orice natura, pri'itul la tele'i*or, sunt si trebuie considerati
dusmani ai unei bune digestii. Fiecare dintre noi stim din e$perienta ca pentru stimularea poftei de
mancare are insemnatate nu numai modul cum este pregatita 7rana dar si cum si unde se ser'este
aceasta. Persoana care pregateste masa trebuie sa aiba o stare psi7ica corespun*atoare, sa faca totul
cu dragoste, cu iubire fata de Dumne*eu, fata de propria persoana si fata de cei carora le pregateste
masa. Altfel, starea sa emotionala se transmite automat bucatelor si apoi implicit comesenilor, ceea
ce de cele mai multe ori produce tulburari de digestie. ( masa Aaran)ataA astfel incat sa incante
oc7iul, nu face decat sa stimule*e secretia sucurilor gastrice digesti'e, sa amplifice apetitul, sa
cree*e buna dispo*itie. Multi sunt de parere ca un rol important are si locul unde se ser'este
mancarea. !unt si nu sunt de acord cu aceasta optiune. ?u spun ca nu are importanta daca ser'im
masa in bucatarie sau in sufragerie. Dar cati dintre 'oi ati mancat stand pe un co'or de iarba, pe o
patura in padure, pe marginea unui sant, fara tacamuri sau 'esela: -ati ati au*it susurul apei,
ciripitul pasarelelor, tunetul dinaintea furtunii, mugetul 'itelor sau urletul lupilor: Veti spune ca
numai atunci cand sunteti in concediu sau ati fost in mi)locul naturii. ( singura data daca ati fost si
21.1/0
ati trait un astfel de moment inaltator si ati multumit -erului si +uminii pentru ce '1a dat, aduceti1l
in pre*ent, c7iar daca luati masa in bucatarie, sufragerie sau pe prispa casei. Faceti din acest
moment o sarbatoare si 'eti fi insutit rasplatiti.
Pe buna dreptate se spune ca Acine mesteca bine traieste mult.A -ine 'a grabeste, oameni
buni: -ine 'a obliga, oameni buni, sa mancati la o singura masa nu stiu cate feluri de bucate:
(bisnuinta, bulimia, antura)ul, traditia: -ine: ,ndiferent cine, sa stiti ca inseamna B(A+A. ?u 'a
cer sa1mi dati dreptate si nici nu 'a grabiti sa ma blamati, asteptati ca timpul sa fie sau nu aliat.
,n timp 'eti reali*a ca nu este obligatoriu sa mancati cantitati mari de 7rana pentru a fi
puternici si sanatosi ci, ca de fapt in acest fel nu faceti decat sa suprasolicitati, sa supraincarcati
organismul, stan)enind procesul de digestie, 'itregind corpul de a elimina corespun*ator deseurile si
de a constata cu stupoare ca apareFboala. De fapt toata aceasta atitudine nu are decat un nume:
+A-(M,;. ;a este cea care a adus si aduce omului multa nefericire, pentru ca ea e generea*a
neintelegeri, re'olutii, ra*boaie, dorinta de acumulare 3lucruri, alimente, bani, pamant, case, masini
etc.4, este, indubitabil, punctul de pornire pentru toate catastrofele.
Atunci cand ,isus discuta cu discipolii !ai despre bogatiile acestei lumi, a spus: AAde'arat
*ic 'oua, cei bogati cu greu 'or intra in ,mparatia -erului si iarasi 'a *ic 'oua, este mai usor pentru
o camila sa treaca prin <urec7ile acului> decat este pentru un bogat sa intre in ,mparatia lui
Dumne*euA.
-and discipolii !ai au au*it aceasta au fost e$term de uimiti, *icand: AAtunci cine poate fi
mantuit:A Dar ,isus i1a 'a*ut si a *is catre ei: A Pentru mintea carnala aceasta este imposibil, insa cu
mintea spirituala toate lucrurile sunt posibile. ,ar ;u 'a *ic 'oua: nu 'a faceti prieteni din cei ai lui
Mamona, al nedreptatii, ca atunci cand 'eti gresi sa nu 'a poata primi in incaperile lor pamantesti,
ci mai degraba doriti ade'aratele bogatii, insasi ,ntelepciunea lui Dumne*eu, ca sa fiti primiti in
-asa ;terna care nu 'a disparea niciodataA.
-u alte cu'inte corpul astral 3sufletul4 al bogatului este atat de dilatat de lacomie, de dorinta
morbida de a acumula, incat de'ine o uriasa AtumoareA care1l impiedica sa intre pe portile
,mparatiei -erului, c7iar asa larg desc7ise cum sunt ele. Pentru camila, care are un corp fi*ic mare,
corpul astral este mic, dorintele sunt putine, ceea ce1i face posibila inclusi' tra'ersarea desertului
atunci cand multi au renuntat.
Asadar 'a in'it dragele mele entitati sa facem din fiecare masa un 'eritabil e'eniment
spiritual, un moment de destindere in cursul *ilei, un popas luminos in care inima se bucura si
stomacul se reconfortea*a.
?umerosi specialisti nutritionisti, si multe lucrari de specialitate recomanda luarea meselor
la ore fi$e, trei sau mai multe pe *i, doua la trei feluri de mancare si daca se poate si desert. ;u
adopt si recomand un mic de)un compus dintr1un ceai si o fructa iar de)unul si cina dintr1un singur
fel de mancare, in ma)oritatea co'arsitoare a ca*urilor sa nu fie trecuta prin foc sau apa fiarta. ,ar
daca 'reti sa fiu si mai sincer cu 'oi, eu, nu mananc decat o data pe *i.
@enumitul predicator Bourdalene isi e$plica sanatatea de care se bucura prin faptul ca
manca o singura data pe *i. (data un medic i1a spus :#?u spuneti nimanui, caci ramanem fara
clienti#.
Am intalnit numeroare persoane care renunta la micul de)un sau il iau in fuga#. Altii, la
locul de munca, preocupati fiind de problemele de ser'iciu, negli)ea*a sa manance si la 'enirea
acasa se asea*a la masa insotiti de o pofta de lup#. Pentru cei care desfasoara o acti'itate fi*ica,
este totusi o greseala sa depuna un efort ma$im de munca pe stomacul gol, iar mai tar*iu sa1si
supraincarce aparatul digesti' cu cantitati mari de alimente, care nu sunt nici bine masticate si
e'ident nici bine digerate, tulburand acti'itatea armonioasa a organelor digesti'e, producand in
organism de*ec7ilibru si generand o multitudine de boli. !a fie clar multora dintre 'oi, boala nu
'ine niciodata ca un infractor, neanuntata. ;a 'a da de stire, numai ca 'oi nu 'reti sa 'eniti in
a)utorul organismului 'ostru, sau ignorati pur si simplu primele simptome, cre*and ca totul este
trecator. !unt e$traordinar de putini oameni care, in momentul cand ii supara ce'a, apelea*a urgent
la un a)utor medical. -eilalti gasiti fel de fel de scu*e, ca trebuie sa plecati in concediu, ca a'eti
control la ser'iciu, ca are copilul e$amen, ca incepe copilul scoala, ca *ugra'iti, ca 'a 'in musafiri,
22.1/0
ca nu a'eti bani, s.a.m.d. si uite asa tot amanand, durerile sau simptomele alternea*a prin aparitii si
disparitii, se acuti*ea*a si cand 'a 7otarati sa cereti a)utor, uneori este prea tar*iu.
Dragii mei, cati dintre 'oi ati mers si ati spus: #Domnule doctor spuneti1mi 'a rog, ce sa fac
sa nu ma imbolna'esc:# ?ici unul. &oti asteptati sa a)unga cutitul la os. De unde un asemenea mod
de a gandi: De unde o asemenea negli)enta fata de organismul 'ostru: Pentru ca toti 'reti sa
a)ungeti la o anume bunastare, la un anume standard de 'iata, sa reali*ati o competitie cu cei din
)urul 'ostru, si, e'ident, 'reti totul repede, de aceea nu 'a a)unge timpul. ?u banii, casa, masina,
7aina, pamantul etc. este totul in 'iata unui om, bunul sau cel mai de pret este sanatatea. Dumne*eu
'1a dat1o ca sa 'a puteti bucura de 'iata, iar 'oi 'a bateti )oc de ea. Prin comportamentul 'ostru nu
faceti decat sa 'a alterati starea de sanatate si sa deteriorati relatiile cu cei apropiati sau nu, din )urul
'ostru.
Pe buna dreptate se spune ca suntem ceea ce gandim. Va trebui sa credeti cu tarie acest
lucru, pentru ca mai de'reme sau mai tar*iu totul 'a de'eni realitate. !upararea si in general
#"otiil# n#gati!# produc modificari la ni'elul tractului digesti', in sensul ca secretia sucurilor
gastrice este oprita si ca atare alimentele nu mai pot fi digerate corect iar organismul sufera. Primul
organ 3glanda4 care suporta socul emotiilor noastre este ficatul care secreta bila, functie de natura
acestora si ca atare a)uta sau nu digestia. !upararile opresc partial sau complet secretia bilei, iar
emotiile po*iti'e 1 bucuria, 'oia buna 1 o maresc. A. -e7o' a spus: A!tarea de spirit normala a
omului este bucuriaA. Atunci de ce, dragii mei, 'a suparati din orice, 'a amagiti, 'a otra'iti sangele,
pentru ca in fond nu re*ol'ati nimic po*iti' 1 ceea ce trebuie sa se intample sigur se 'a intampla1
dar, cu siguranta, incet, incet, 'a 'eti ruina sanatatea.
A'icena, celebrul medic tad)ic din Bu7ara, acum peste o mie de ani, spunea ca medicul
dispune de trei mi)loace: cu'antul, ierburile si cutitul. -u'antul este cel mai 'aloros si mai puternic
mi)loc pentru e influenta boala si a stabili legatura intre medic si bolna', intre bolna' si ceilalti.
-u'antul medicului sau al oricaruia din )urul bolna'ului poate a'ea o influenta uriasa. Functie de
mesa)ul pe care il aduce suferindului, cu'antul poate sa faca un mare bine, dar in egala masura,
poate aduce si cel mai mare rau. -and omul traieste emotii de bucurie toate procesele din organism
se desfasoara intr1un ritm intens: tinuta se indreapta, obra)ii se imbu)orea*a, respiratia de'ine mai
adanca, pulsul este mai bun 3accelerat4, dispare oboseala, pofta de 'iata si de munca sporeste.
;motiile negati'e se pot usor g7ici pe fata si in tinuta, sunt opusul celor po*iti'e si sunt cele care
duc la slabirea re*istentei organismului in fata bolilor.
+ogica ne Afortea*aA sa admitem ca unul din cele mai bune medicamente impotri'a bolilor
este buna dispo*itie. Daca emotiile negati'e de amploare mai mica pot fi usor stapanite, in sc7imb
in fata unor incercari neobisnuite, catastrofale, se cere o re*istenta, o dar*enie de care pot da do'ada
numai spiritele calau*ite de un ideal, de o corecta conceptie despre 'iata. Prin tinuta si taria lor
morala nu se lasa doborate oricat de grele ar fi impre)urarile si oricat ar parea acestea cu
neputinta de suportat.
Buna dispo*itie, sentimentele si emotiile po*iti'e sunt o comoara nu indea)uns de pretuita,
care are deopotri'a si dusmani dar si prieteni. Pentru a 'a bucura pe deplin de ele, pentru a le pastra
si culti'a cat mai mult timp intregi, neatinse si nealterate, trebuie sa le aparati. Pesimistii, oamenii
care Ascuipa 'eninA, care nu sunt multumiti niciodata de nimic si 'ad rau pretutindeni si in orice,
prin nelinistea, comportamentul, bla*area, tristetea lor contagioasa, descura)ea*a, creea*a si intretin
o tensiune ner'oasa permanenta, atat pentru ei, dar mai ales pentru cei din )urul lor.
De aceea, nu numai ca 'a recomand dar 'a con)ur, 'a oblig daca 'reti, fugiti de compania
agitatilor, de*amagitilor, negati'istilor, ne'ropatilor, paranoicilor. -autati in sc7imb antura)ul
oamenilor 'eseli, sanatosi la minte, mereu cu *ambetul pe bu*e, desc7isi, luminosi, ade'arati
Acondensatori de energieA. (ptimismul este cel care aduce mereu si oriunde bucurie, oriunde el
apare fetele se luminea*a, el aduce soare, culoare, lumina, 'oie buna. Veti spune ca este foarte usor
sa dau sfaturi, mai ales in conditiile 'ietii tumultoase si nesigure in care traim asta*i, cand nici nu
poti intre*ari ce1ti aduce *iua de maine, cand greutatile in familie sunt din ce in ce mai grele.
-orect. Dar oricat ati dori, nu puteti sc7imba nimic. +uati numai partea buna a lucrurilor si
mentineti1'a sanatatea.
2%.1/0
Asta*i la consultatie a 'enit o doamna pentru urmatorul regim si la un moment dat mi1a
spus: A?u stiu, cred ca pierderea ser'iciului m1a adus in situatia sa ma imbolna'esc de cancerA. Am
pri'it1o si am intrebat1o: ADoamna, de un an de *ile supra'ietuiti acestei boli, acum pentru
dumnea'oastra ce 'alorea*a mai mult sanatatea sau ser'iciul:A.AFara discutie, sanatateaA, mi1a
raspuns. !tiu ca sunt si 'oci care 'or spune: ABine, dar eu am 0 sau 5 copii, ce fac fara
ser'iciu:A.A-e faci, doamna sau domnule: &e gandesti ca Dumne*eu ti1a dat acest prag sa 'ada cum
il treci, cum te *bati, cum blestemi, cum urasti, care iti este *buciumul interior, cum te lamente*i
etc. Daca 'ei proceda asa iti 'a da si o boala, daca nu, te 'a a)uta.
AA)uta1te tu singur, si -erul te 'a a)utaA spunea ,isus. !i apoi, atata timp cat in )urul 'ostru si
al copiilor 'ostri este 'egetatie 'erde, fruct in pom si apa in i*'or, nu 'eti muri niciodata de foame.
,mplorati1+ pe -el de !us sa 'a duca intr1un cort sau bordei dar sa 'a lase sanatatea.
Haideti, 'a rog, sc7imbati1'a mentalitatea, reali*ati o data pentru totdeauna ca de cele mai
multe ori ne AaprindemA si ne ener'am pentru fleacuri, transformand un nimic intr1o drama. -re*i
ca daca ai spart acum o 'a*a 3c7ine*easca4 o mai poti reface: ?u cre*i ca este un consum psi7ic
inutil: +a ce1ti a)uta: Asea*a1te, calmea*a1te si alege: 'a*a sau sanatate: Pentru ca oricum peste o
saptamana sau o luna acest incident iti 'a apare ca ce'a marunt, neinsemnat iar reactia ta de atunci
ne)ustificata, disproportionata fata de energia ner'oasa risipita. Vreau sa ganditi numai po*iti',
pentru a reusi sa 'a mentineti sau recapatati sanatatea.
,isus a spus: A-ine seamana 'ant 'a culege furtunaA. .Altfel spus, cine emite
3inmaga*inea*a4 rautate, mai de'reme sau mai tar*iu, in aceasta 'iata sau in celelalte, 'a culege tot
rautate 3 boala, dispret, ura, suferinta, mi*erie, calomie, in'idie, mesc7inarie etc4. +a noi se spune:
ABine faci, bine gasestiA.
?ici nu mai trebuie demonstrat ca intotdeauna ganuril# n#gr# uratesc si imbolna'esc
sufletul 3psi7icul4, il fac sa fie c7inuit si nefericit. Amintiti1'a mereu ca cea mai mare forta din lume
3si cea mai teribila arma4 este ideea sau gandul. "andul intrece cu mult in 'ite*a lumina, lui nu1i
trebuie nici un timp pentru a calatori, este mai fin decat eterul sau mediul de manifestare a
electricitatii.
De aceea 'oi oamenii trebuie sa emiteti permanent ganduri de armonie, pace, dragoste,
bucurie, ec7ilibru, lumina si iubire. ;le circula cu 'ite*a fulgerului in toate directiile si datorita
fenomenului de re*onanta, patrund in mintile persoanelor care au frec'entele predominante de
'ibratie asemanatoare, generandu1le apoi ganduri similare. ,n ca*ul unui om egoist si rautacios a
carui minte este mereu plina de in'idie, gelo*ie, ura si ra*bunare, acesta 'a emite constant in )urul
sau ganduri discordante, c7inuitoare, )osnice, care 'or intra fulgerator in mii de minti ce 'ibrea*a
atunci 3nu mai 'orbesc de mintea celui caruia i1a fost destinat gandul4, sau mai tar*iu la unison cu
asemenea ganduri, pro'ocand in cele din urma ganduri asemanatoare cu cele receptionate.
-u alte cu'inte omul seamana gand si culege o actiune.
;l seamana o actiune si culege un obicei.
;l seamana un obicei si culege un caracater.
;l seamana un caracter si culege un destin sau altfel spus MA@MA.
(mul si1a faurit si isi faureste propriul sau destin prin propriile sale ganduri si actiuni
predominante. Prin gandire )usta si e$ersare sustinuta, gratie re*onantei benefice cu energiile subtile
cosmice, el poate de'eni stapanul destinului sau. ;ste foarte periculos sa ne suparam pe oameni si
sa1i uram, mai ales pe cei de care suntem legati bioenergetic: parinti, sotie 3sot4, copii, omul iubit,
rude.
!a luam de e$emplu un cuplu care s1a destramat. Unul dintre ei inca il mai iubeste pe
celalalt, iar celalalt la randul sau uraste. ,ndiferent de natura gandurilor emise de cel care uraste,
efectul de bumerang se produce, gandurile se 'or intoarce la emitent asa cum au fost lansate si 'a
a'ea parte numai de ce Aa semanatA. -and se mai intalnesc ArautaciosulA se plange de neca*urile pe
care le are si cat de rau ii merg toate. ABine, dar de ce ma 'orbesti de rau celor din )urul tau:A il 3o 4
intreaba celalalt .A&e 'orbesc de rau ca sa te aparA1 raspunde Arautaciosul 3a4ACCC
22.1/0
!unt dispus sa ofer orice celui ce ma face sa inteleg unde este logica unei asemenea gandiri,
a unui asemenea comportament. ?u 'eti reusi ?,-,U?U+ !, ?,-,(DA&A. Aceasta nu este decat o
gandire emisa de o minte bolna'a.
(mul, in timpul e$istentei sale pe pamant, emite din fiinta sa, trei feluri de forte. Prima
categorie sunt 'ibratiile mentale, care se raspandesc in infinit, numite ganuri, a doua categorie de
forte sunt orint#l#1 se nasc in spiritul nostru si se fi$ea*a ca idei 1forte1 in corpul nostru mental 1
iar a treia categorie sunt fortele fi*ice denumite %a(t#, care sunt puse la lucru de cele doua forte
descrise mai sus: ganuri $i orint#. De retinut ca energiile mentale sunt cele mai puternice, caci
ele actionea*a asupra materiei cu care si din care -reatorul a creeat si creea*a totul. -and 'a ganditi
la cine'a se creea*a o punte energetica intre 'oi si omul la care 'a ganditi. Are loc un sc7imb de
informatie si de energie. De aceea orice gand rau emis repre*inta un atac energetic care poate aduce
un pre)udiciu. Am spus ApoateA pentru ca pre)udiciul nu are loc decat la o persoana care nu stie sa se
prote)e*e energetic.
Dragii mei, rugati1'a asa: A 0oa"n#' a tuturor c#lor in 2urul "#u $anatat# iar "i#
ra&ar#A, si 'eti fi prote)ati si asigurati impotri'a multor pacate.
Vreau sa nu uitati nici un moment ca omul in 'iata sa pe pamant are doua Iarme in fata sa:
una din 'ietile trecute, care l1a adus aici si acum, cu fi*icul, se$ul, inteligenta si starea lui sociala,
iar a doua este cea pe care de acum incolo o 'a ur*i in aceasta 'iata si o 'a impleti cu cele trei forte:
gand, dorinta, fapta.
Atentie, deci, la cum, cand si ce ganditi. -u gandul a creat Di'inul &ata tot ce 'edem si nu
'edem.
Dar ideea cea mai sublima ramane rugaciunea, care in bucurie, sa multumiti &atalui iar in
nenorocire sa 'a inaltati gandul la -el ce conduce si are gri)a de tot Uni'ersul. ( rugaciune pornita
din suflet se inalta spre -entrul Di'in si de acolo coboara o ra*a, care te scalda, dandu1ti sanatate in
boala, a)utor in prime)die, mangaiere in durere si liniste pentru *buciumatul tau suflet. ,ata de ce
trebuie sa a'eti o mare gri)a in tot momentul la ceea ce faceti, ganditi sau 'orbiti, pentru ca totul se
inregistra*a si toate trebuie platite. De dimineata pana seara cand 'a culcati, gura '1a mers mereu si
de cele mai multe ori ati do)enit, criticat, ocarat sau blestemat. Mai rar emiteti ganduri de lauda sau
cu o structura afecti'a de iubire, pentru ca multe dintre ele sunt de ra*bunare, in care gelo*ia se tese
cu in'idia. Marea lor ma)oritate au la ba*a eul 'ostru, egoismul 'ostru, presupus ofensat sau
diminuat.
Facand un raport intre cele trei categorii de forte omenesti, intr1o *i am spune ca cu o data
gresti cu fapta, cu o suta gresiti cu 'orba si cu *ece mii gresiti cu gandul. Vedeti, cele mai
numeroase greseli, omul le face cu gandul. De aceea fericit este acela care nu greseste cu fapta,
insutit mai fericit este cel care nu 'orbeste de rau pe aproapele sau si nespus de fericit 'a fi in 'iata
'iitoare, omul care se 'a sili sa nu greseasca deloc cu gandul.
-u totii stiti ca nu e$ista cau*a care sa nu aiba efect. Prima lege spune ca orice cau*a
produce un efect. -ea de1a doua lege spune ca orice cau*a, dupa ce circula cat'a timp prin lume, se
reintoarce la emitentul ei. !i pentru ca a'and doua legi aparute nu se putea sa nu se nasca si o a treia
care spune ca intotdeauna cau*a 'a produce acel efect, bun sau rau, pentru care ea a fost pro'ocata.
Fiti cu bagare de seama, fiti foarte atenti, pentru ca prin actiunea, 'orba si gandul 'ostru, 'eti
de*lantui cau*a care nu 'eti sti ce efecte 'a produce. Dupa ce cau*a a actionat acolo unde a fost
trimisa, obligatoriu ea se reintoarce asupra emitentului. Din cest moment, 'oi oamenilor 'eti simti
efectele, ing7ititi, suportati si in acelasi timp 'a suparati pentru ca nu 'a mai recunoasteti opera. Va
mirati ca sunteti calomniat, lo'it, in)urat, pagubit, marginali*at sau eliminat din colecti'itate si toate
acestea fara sa 'a stiti 'ino'ati. "resiti, gresiti amarnicC (rice suparare, ca este mica sau este mare,
de oriunde '1ar 'eni sa stiti ca este opera 'oastra personala. @eactiunea se intoarce asupra 'oastra
atunci cand nici nu 'a asteptati si cand ati uitat cu desa'arsire de actiunea 'oastra trecuta. Degeaba
cautati 'ino'ati in )ur, nu1i 'eti descoperi pe cei care '1au pro'ocat neca*ul sau supararea, nu dati
'ina pe altii, pentru ca 'oi sunteti cau*atorii. A trecut mult timp sau poate 'ieti si 'oi nu o mai
recunoasteti pentru ca s1a intors la 'oi sub o alta forma, generand un alt efect. -redeti ca daca
cine'a incearca sa 'a lo'easca o face in mod gratuit: ?u, 'erificati1'a urgent atitudinea. Unde ati
20.1/0
gresit: ,n pri'ire, in gest, in fapta.-u e$ceptia ne'ropatilor 1 care oricum nu circula liberi in
societate 1 nimeni, dar absolut nimeni nu 'a 'a agresa fara 'reun moti'. ?u incercati sa derulati
e'enimentele din *iua respecti'a, mergeti cu o *i, o saptamana, o luna, un an sau ani in urma si
'edeti ce s1a intamplat, unde si cum ati gresit. ,nseamna ca asta*i cel pe care l1ati agresat 1 cu 'orba,
fapta, gandul 1 a gasit momentul potri'it sa '1o plateasca.
+uati aminte 'a rog la ce ne in'ata ,isus: ADe aceea, ascultati1Ma, nu doar lucrurile necurate
care intra in corpul omului il murdaresc, ci mult mai mult gandurile rele si necurate, care 'in din
inima omului, ii murdaresc fiinta interioara si ii murdaresc si pe altii. Astfel, fiti atenti la gandurile
'oastre, purificati1'a inimile si 7raniti1'a numai cu 7rana pura.A
?iciunde nu 'eti intalni un indemn mai intelept si mai plin de ade'ar ca ca acesta. ?u 'a
ramane decat sa1l aplicati si 'eti constata cu uimire prefaceri miraculoase, atat in plan mental cat si
in cel al sanatatii.
-7iar daca tema gandului si a structurii energetice a organismului uman 'a fi anali*ata in
urmatoarea lucrare, 'reau sa 'a atentione*: renuntati la gandurile si preocuparile 'oastre mentale
cotidiene, obisnuite, inferioare 1 mese copioase, c7efuri, placeri sen*uale, ur*eli calomioase,
promisiuni neonorate, sau la gasirea unor mi)loace de a 'a lo'i a!#r$arul 1 nici nu stiti cat 'eti
a'ea de patimit. ;u '1am a'erti*at.
-u nici un c7ip nu pot trece mai departe daca nu 'a supun lecturii una din in'atamintele si
pildele celui ce este pretuit, Ar7imandrit A@!;?,; PAPA-,(-, de la !c7itul !fanta Maria 1
&ec7irg7iol.
A,mpartasania te desa'arseste, nu1ti iarta pacatele. Daca te spo'edesti, Dumne*eu te
de*leaga prin du7o'nic si la impartasit. Dar sa te de*lege de pacate mai intai. De faptul ca ai o ura
pe cine'a 1 te1a )ignit cine'a si ai *is: < &reaba lui. -e daca m1a )ignitC>. ?u C &rebuie sa1l incon)ori,
sa faci o legatura sufleteasca, ori sa1ti recunosti greseala, ori, in sfarsit, sa nu1l lasi sa aiba o apasare
sufleteasca asupra ta. !a nu *ici: < ?u mai am nimic cu elC >, ca e tot un fel de a1l dispretui si a te
'edea pe tine mai presus de el.
Pastrea*a o legatura masurata, care se potri'este cu armonia. Vorbeste cu el, sa 'ada ca esti
cald, nu respingator. Ura isi face loc imediat. ?1ai nimic cu el, dar nu1i dai buna1*iua. ?1ai tu c7iar
nimic cu el: !au te saluti cu toata lumea, dar cu amaraciune si cu noduri. Asta nu e bine. Fratiile
'oastre, trebuie sa stiti ca a iubi pe 'ra)masi este o porunca. Dar pe ne'ra)masi: Dar pe unul care ti1
a na*arit: <Uite si ala cum e, fistic7iuC > &rebuie sa fiti seriosi in ce pri'este relatia muta cu lumea,
nu relatia manifesta. &rebuie ori sa1l compatimesti ori sa1l fericesti in inima ta. ;ram la inc7isoare si
era acolo un om rau, foarte rau. ?u puteai sa ai o relatie cu el. !i am *is in inima mea asa: < Mai,
asta are si el o mama si mama sa il iubeste. ?oi nu1l iubim. (, ce bine ca il iubeste si pe asta cine'aC
> ?u trebuie sa ne complicam )udecand. !i te marturisesti incomplet cu cate din astea faci: )udeci,
'orbesti de rau si ele se inregistrea*a toate. ; usor sa spui : < Uite ce a facutC> dar tu nu stii de ce a
facut si nici nu1i cunosti intoarcerea lui cu lacrimi. !i nu au*iti ca1i mai iubit de Dumne*eu daca se
intoarce decat cel care nu a ca*ut: !i ce te faci tu: Pentru ca s1a creat un obicei, si asta1i prost, sa se
'orbeasca cu usurinta de rau de altul: < DaT ce, numai eu 'orbesc: DaT ce, nu merita: DaT ce, nu 'ad
eu ce face:>
Fratilor, nu e$ista in creatia lui Dumne*eu nimic, fir de iarba, sa nu stie Dumne*eu de el. Au
doar de iarba se interesea*a mai mult Dumne*eu decat de oameni: !i atunci, sigur ca suntem
urmariti. !i noua ni se cere daruirea. Vreti sa biruiti: smeriti1'a si nu )udecati pe nimeni. Pentru ca
in felul acesta 'eti fi liberi. Altfel nu. ,ti duci 'iata in functie de pacatele celelalte, ca nu te
astamperi sa1l )udeci pe el. ,ei lucruri prin comparatie. < ;u nu sunt asaC> !i te iei in comparatie cu
un om pe care il numesti ticalos. De ce nu te iei in comparatie cu !fantul Apostol Petru sau Pa'el
sau !fantul !iluan Atonitul: De ce nu te iei in comparatie cu diferiti Parinti cunoscuti, care duc o
'iata aleasa: Mantuitorul spune: Iu&iti (# !ra2"a$i, pe cel care1ti face rau. -um e 'orba:< Mi1a *is
si i1am *is si am sa1i *icC> ?u numai ca nu1l ierti dar te gandesti la o ra*bunare fata de el. Vreti
ra*bunare: Va in'at eu: sa1l iubiti si sa1l pomeniti la rugaciune. Pentru ca daca te ra*buni, ramai
2/.1/0
dator la Dumne*eu. Daca nu te ra*buni, ramane Dumne*eu dator la tine si e mai bine asa, ca spune
si !criptura: Ra1&unar#a # a -#a. A
(ameni buni, prin comportamentul 'ostru 'a aduceti boala in organism. ;motiile si
gandurile 'oastre negati'e influentea*a in rau sistemul ner'os, digestia si sistemul circulator.
?iciodata boala care apare nu se datorea*a unei coincidente sau intamplari, ci este un
;F;-&, o necesitate pe care omul o merita cu prisosinta, datorita gandurilor si actiunilor sale rele
de pana atunciF
( 'iata neec7ilibrata, cu ore neregulate si insuficiente de somn, o alimentatie 7aotica, lipsa
de miscare, de sport, o munca dusa intr1un ritm e$agerat, suprasolicitarea sistemului ner'os cu tot
felul de ganduri, nerespectarea normelor de igiena, gri)i de tot felul, nu face decat sa macine *ilele
omului incetul cu incetul, scurtandu1i in mod sigur si ire'ocabil 'iata.
-unca neplanificata, prost organi*ata, e$ecuatta in asalt, in conditii rele, cu nopti
nedormite, cafele, tigari, duc ine'itabil la oboseala e$cesi'a a creierului, adica la surmena).
!urmena)ul este un fenomen anormal, patologic si se considera a fi cau*a principala a n#!ro1#i
a$t#nic#, care se raspandeste tot mai mult in lume. ?emultumirile, emotiile neplacute, repetate,
neca*urile, 'iata agitata si de*ordonata, nesiguranta, teroarea de esec pot pro'oca traume psi7ice
capabile sa genere*e o ne'ro*a. Dar cau*a cau*elor in declansarea unei astfel de boli o constituie
conflictele in sfera profesionala, in 'iata de familie si in cea se$uala. ;'ident ca nu toate aceste
conflicte duc la ne'ro*a astenica, pentru ca fiecare indi'id are o structura specifica aparte, un
anumit tip de sistem ner'os. Predispo*itiile genetice maresc considerabil conditiile aparitiei unei
astfel de afectiuni, la care se adauga si into$icatiile cu tutun, infectiile de orice fel, alcoolul, e$cesul
de medicamente.
-7iar daca este o boala a creierului, asta nu inseamna ca nu se produce o perturbare si la
ni'elul intregului organism. !emnele cele mai des intalnite sunt oboseala, durerea de cap si
insomnia.
O&o$#ala a'and un caracter special, indi'idual, este continua si apare de regula dimineata,
la tre*irea din somn.
Bolna'ii se tre*esc mai obositi decat la culcare. ;a nu cedea*a nici cu medicamente, nici la
repaus sau odi7na in pat, deseori fiind insotita de irascibilitate, de neputinta de a se linisti si
destinde, de sen*atii cu totul si cu totul neplacute, penibile.
0ur#r#a # ca( apare ca o sen*atie de apasare pe craniu, cu greutate in gandire, cu tulburari
de 'edere si de memorie, care nu cedea*a la calmante si este insotita intotdeauna de in$o"ni#.
,n marea lor ma)oritate, oamenii cauta sa scape de aceste neplaceri apeland la cafea,
ciocolata, alcool, fumat, sucuri sintetice etc.
Ca%#aua este un puternic impurificator. -ofeina din cafea este drogul cu cea mai puternica
actiune psi7oacti'a din cate e$ista, care creea*a dependenta si de aceea trebuie e'itata. -afeaua
decofeini*ata este c7iar mai to$ica, deoarece contine sol'enti c7imici foarte noci'i 3acestia au fost
folositi pentru e$tragerea cofeinei4.Pentru rinic7i cafeaua este ca o picatura c7ine*easca, pentru ca
ei ii trebuie cel putin 26 de ore ca sa fie eliminata. Aici nu contea*a ca bem o ceasca sau %12, pentru
rinic7i aceeasi sarcina dificila ramane.;a este periculoasa si pentru stomac si intestin pentru ca
formea*a acid, diminuea*a 'italitatea organismului si predispune la boala. De asemeni ea
secatuieste organismul de 'itaminele din comple$ul B, 'itamina -, *inc, potasiu, minerale,
pro'oaca mancarimi rectale, poate determina afectiuni benigne ale sanului si afectiuni ale prostatei.
Adesea marii bautori de cafea sufera de ner'o*itate crescuta, pentru ca eliberarea *a7arului
depo*itat in ficat generea*a o dereglare a sistemului endocrin K se epui*ea*a suprarenalele si apare
o stare 7ipoglicemica K si pentru ca o cantitate mare de cofeina se acumulea*a in tesuturile
adipoase, eliminandu1se cu greutate.
-afeaua este considerata unul din factorii generatori de 7ipertensiune arteriala si de aparitia
cancerului la 'e*ica urinara si la caile urinare inferioare. Persoanele care beau *ilnic cate'a cesti de
cafea pre*inta un risc de a face infarct cu 09D mai mare decat al celor care nu obisnuiesc sa bea
cafea. +a testele efectuate pe animalele de laborator s1a demonstrat ca incidenta cea mai mare a
cancerului este determinata de cafeaua decofeini*ata.
25.1/0
Bine, ma 'eti intreba poate, ca sunt semeni de1ai nostri care dupa ce au baut o cafea simt ca
inlatura oboseala si au o sen*atie de claritate in gandire, ca au la indemana cel mai 'eritabil purgati'
etc. Da, ce'a ade'ar e$ista. -ofeina actionea*a in mod direct asupra sistemului ner'os central,
determina aceste a'anta)e, dar comparati' cu de*a'anta)ele e$puse mai sus, nu se merita, credeti1
ma.
-onclu*ione*, aducandu1'a la cunostinta ca cercetarile de ultima ora demonstrea*a ca un
consum de cafea 1 c7iar si atunci cand nu se face abu* 1 conduce la e$tragerea calciului din oase,
mai cu seama la adulti, accelerand procesul de osteoporo*a.
Alcoolul, c7iar daca este folosit pentru a crea 'oie buna, ambianta, antren, intr1un cu'ant, el
aduce mai mult durere si suferinta decat bucurie. "anditi1'a numai cati oameni de talent si de
'aloare s1au pierdut si se mai pierd din cau*a luiCF -onsumand regulat bauturi spirtoase, c7iar
daca nu se imbata, indi'idul nu1si da seama cum isi otra'este organismul si incet, incet, de'ine un
alcoolic cronic. Ei de *i, an de an, el introduce in organism o cantitate de alcool. @etineti, 'a rog, nu
cantitatea de lic7id baut contea*a, ci cantitatea de alcool pe care acesta o obtine. Astfel, 209 ml de
bere, 199 ml de 'in alb, 50 ml de 'in rosu si 20 ml de rac7iu contin aceeasi cantitate de alcool pur:
19 ml. Alcoolul distruge organismul incet si sigur, el nu este un prieten, ci un dusman diabolic al
omului, care se pomeneste la un moment dat cu o boala gra'a si pe care de cele m ai multe ori nu o
mai poate 'indeca. Alcoolul nu este un stimulent, ci un sedati' 1 depresi' al sistemului ner'os
central, care distruge celulele cerebrale pentru ca determina reducerea cantitatii de apa necesara din
ele. ;ste o falsa impresie ca 'a incal*este, mai degraba 'a raceste, pentru ca intensifica transpiratia
si pierderea de caldura a organismului, este responsabil de spargerea 'aselor de sange si diminuea*a
capacitatea ficatului de a prelucra grasimile. !ecatuieste corpul de 'itaminele B1, B2, B/, B12, -,
M, acid folic, *inc, magne*iu si potasiu, iar in timp, cau*ea*a 'atamarea tuturor organelor interne.
Alcoolul te face din om neom, iti amorteste simturile si refle$ele, iti pier*i controlul, te cre*i *meu,
toti trebuie sa ti se supuna, acum 'rei sa re*ol'i toate diferendele, acum ti se na*are orice, ca s1a
uitat unul urat la tine, ca te1a in)urat, ca te1a inselat 3cand'a4, ca te1a )ignit, ca nu este buna
mancarea, ca apa este prea fierbinte etc. De'eniti mai rau decat cel mai feroce animal. Va urcati la
'olanul masinii siFcurmati 'ieti omenesti, 'iolati siF produceti traume psi7ice pe 'iata. Dar cel
mai frec'ent, a'eti intotdeauna ce'a de impartit cu sotia; ca nu 'a intelege, ca 'a inseala, ca se uita
la altii, ca de ce se imbraca asa, ca de ce se coafea*a, ca de ce isi cumpara un anume obiect, ca ce1i
trebuie curs de inot 3fitness, aerobic, Ooga, gastronomic etc.4, s.a.m.d. ?eomul din acest beti'an nu
si1a pus niciodata intrebarea cum ar reactiona daca macar o data pe an rolurile s1ar in'ersa. ;l,
pentru ca este barbat in casa, Gstalpul familiei, isi permite orice, iar Gscla'a sa trebuie sa fie
umilita, sa1l descalte, sa1l de*brace, sa spele acolo unde el a 'omat, sa spele pantalonii pentru ca el a
uitat ca nu este la closet, sa suporte urletele si 7ac7itele lui etc. -a te 'ei imbolna'i tu, fiinta umana
ratata, nu este nici o nenoricire, dar ai cel putin respect, daca nu mila, fata de sotia ta, fata de copii
tai, pentru ca ei in mod sigur se 'or imbolna'i. (ameni buni, fratilor, dragii mei, am intalnit Gbestii
care a'eau o placere diabolica sa 'ada lacrimi si suferinta, sau, ce este mai umilitor, atunci doreau
sa faca dragoste cu sotia lor, in 7alul acela in care erau.
Va las pe 'oi toti sa )udecati un astfel de comportament uman. Dar cel mai mult as
'rea ca 'oi, cei care sunteti intr1o simbio*a cu pa7arul, cu alcoolul, respectati1'a pe 'oi ca oameni,
pe cei de langa 'oi ca fiind creatii ale aceluiasi Dumne*eu, prote)ati1'a reciproc sanatatea.
Un alt factor cau*ator de boala, care afectea*a in special neuronii si glandele, pro'ocand
tot felul de suferinte, mentale si fi*ice, este g#lo1ia, neincrederea, an$ietatea. "elo*ia si in'idia sunt
sentimente cu ade'arat de'astatoare. !tarea interna a femeii determina in buna masura
comportamentul barbatului. ?u gratuit se spune: ( femeie nobila se cunoaste nu dupa cum se
comporta ea ci dupa cum se poarta barbatii cu ea. Deci, comportarea tactica a barbatului o
determina femeia iar comportarea strategica a femeii K barbatul. ,n sc7imb starea interioara si
e$terioara a familiei depinde de ambii soti. +a ba*a unui cuplu solid si fericit stau dragostea,
armonia, respectul reciproc, credinta in Dumne*eu. "7eorg7e "7eorg7iu spune: Daca dragoste nu
e nimic nu e. ;u spun altfel: daca incredere si respect reciproc nu este casnicia se destrama sau
daca nu se destrama, pentru cel putin unul dintre soti ea de'ine un cal'ar. Pier*andu1se cele doua
26.1/0
sentimente partenerii incep sa1si arunce 'orbe grele, se acu*a reciproc, isi macina ner'ii *i de *i, se
suspectea*a reciproc 3sau nu4, se urmaresc reciproc 3sau nu4 etc. "elo*ia lor mutilea*a in primul
rand sufletele copiilor si abia apoi apar stari tensionale la ser'iciu in relatiile cu colegii, in relatiile
cu rudele, 'ecinii, prietenii.
Deoarece gelo*ia inseamna nimic altce'a decat ura, se bloc7ea*a structura energetica
de la ni'elul capului si ine'itabil apar traumatisme craniene, morti subite, sclero*a in placi, scade
acuitatea auditi'a si 'i*uala, se produc inflamari ale cailor respiratorii, apare cancerul. !otia care se
supara si isi blamea*a sotul, isi programea*a copii pentru blamare, care 'or capata un program de
distrugere a tatalui, de cate'a ori mai intens.
Fara riscul de a gresi, 'a spun ca intre gelo*ie si boala se poate pune un semn de
egalitate, intotdeauna gelo*ia a generat boala. !unt femei 3barbati4 care numai pe ba*a unor 'orbe
aruncate de un coleg, 'ecin, ruda K asa *isi prieteni 1 incep sa1si terori*e*e sotul 3sotia4. ?iciunul
dintre ei nu sta sa anali*e*e cu mult discernamant: ce interes are respecti'a persoana de a transmite
acea informatie, cui 'rea sa aduca atingere 3pe cine 'rea sa lo'easca4, in ce concurs de impre)urari
se produce aceasta Gturnatorie sau daca in comportamentul partenerului a inter'enit ce'a, daca
e$ista 'reo legatura, o asociere intre comportamentul acestuia si informatie.
Am intalnit un cuplu care s1a destramat dintr1o Gprostie omeneasca. !otia, un om cu
un psi7ic labil, foarte usor influentabila 3nu de sot, de cei din )ur4, cu o cultura despre 'iata precara,
cu un pronuntat comple$ de inferioritate raportat la pregatirea celor doi, timp de *eci de ani, a facut
din casnicia sa teatrul unor dispute aprinse, care a'ea drept Gcombustibil numai susoteli, barfe,
G faceri de bine etc. ?u a e$istat nimic palpabil, compromitator, nu suporta ideea ca sotul sau
lucrea*a in birou cu alte femei, ca trebuie sa1si salute colegele de ser'iciu si cate si mai cate.
-onclu*ia: dupa e$act 21 de ani de casnicie el s1a imbolna'it gra', iar dupa cati'a ani au di'ortat.
-7iar tu, Dane, m1ai intrebat acum cati'a ani, cand ti1am po'estit ca*ul, ca teoretic boala sotului ar
fi trebuit sa le cimente*e casnicia. Ai dreptate, asa ar fi trebuit, dar practic nu s1a intamplat asa.
Acum doamna, in loc sa respecte suferinta sotului il terori*a si mai mult, ii cerea sa )ustifice
fiecare minut, c7iar daca a)unsesera sa lucre*e amandoi in aceeasi institutie. &oata 'iata aceasta
doamna a cautat sa1si transforme sotul si pe cei din )ur, in loc sa caute sa se transforme ea insasi, a
proiectat asupra sotului ganduri de neincredere si ura.
!unt de acord ca femeile de'in iritabile si rautacioase din cau*a lipsei de afectiune si
de respect, dar as 'rea sa1l 'ad pe acel barbat care *ile si nopti la rand sta sa Gpare*e farfurii,
pa7are, cu'inte grele, insinuari, neade'aruri si care, sa se comporte ca in luna de miere. (ricat de
mare ti1ar fi pa7arul, el tot se umple, odata si odata. Aproape in toate ca*urile, acolo unde a e$istat
gelo*ia, s1a instalat si boala. Marea ma)oritate a di'orturilor a a'ut drept cau*a gelo*ia.
De ce oameni buni: ?u '1ati cunoscut inainte, nu '1ati luat din dragoste 3e$clud
casatoria din interes4, nu '1ati facut reciproc )uraminte, nu stiti ca atunci cand Dumne*eu a facut
barbatul si femeia a *is: <Din aceasta cau*a un barbat sau o femeie isi 'or parasi tatal si mama si se
'or uni cu sotia lui sau cu sotul ei, iar cei doi 'or fi una >: @eferindu1se la acest lucru ,isus le1a
spus discipolilor: < De aceea ei nu mai sunt doi, ci unul singur. Astfel, ceea ce a unit Dumne*eu,
omul sa nu desparta >.
De ce sa a)ungeti la despartire din moti'e stupide: Amintiti1'a mereu ca intotdeauna
intre doua fiinte care traiesc impreuna au aparut probleme, ciocniri temperamentale, perioade
tensionate. ?u aratati prietenilor aspectele dificile aparute in casnicie, respingeti cu 'e7ementa
informatiile Gsfaturile ce 'i*ea*a casatoria 'oastra,abtineti1'a de la critici si nu 'a ra*bunati pe sot
3sotie4, facandu1i reprosuri in public.
Daca acceptati aceste Gsfaturi, spuneti1i sotului 3sotiei4 sursa acestora, 'eti 'erifica
impreuna si 'eti afla ade'arul. Altfel, il 'eti pierde pe omul de langa 'oi si 'eti ramane cu acesti
Gprieteni de paie, cu aceste Gcarpe, cu acesti Gserpi, care din in'idie pe 'oi 3aratati si 'a
comportati mai bine ca ei4, si pe casnicia 'oastra, 'arsa 'enin.
28.1/0
-riteriul dupa care puteti 'erifica sfaturile ce 'i se dau este sa respectati una din regulile de
aur: G!a nu faci altora ceea ce tu nu 'rei ca altii sa iti faca tie. ?u discutati decat cu oameni
competenti despre problemele 'oastre con)ugale.
Asa cum nu ne cereti unui croitor sa 'a e$traga un dinte, nu cereti familiei sau prietenilor sa
'a dea sfaturi cand a'eti dificultati in 'iata de cuplu.
Familia nu da intotdeauna sfatul cel mai bun, aici membrii ei sunt subiecti'i si
partinitori in aprecieri.
@enuntati la sentimentul de in'idie. Doriti din toata inima ca fiecare fiinta sa se bucure de
abundenta, sa duca o 'iata fara lipsuri si plina de fericire si bucurii. -7iar atunci cand simtiti ca 'a
irita succesul cui'a, armonia in casnicia altuia, incepeti sa 'a rugati pentru fericirea si prosperitatea
lor. ;liberati mintea de toate gandurile de ura si in'idie, de toate sentimentele cu 'ibratie )oasa. Fiti
mereu 'igilenti si nu 'a lasati influentati de 'reo sugestie negati'a ce poate 'eni de la cei din )ur.
Daca 'reti sa a'eti si 'oi ceea ce au altii, atunci trebuie sa dati; pentru a primi trebuie sa oferiti.
,ncetati sa cereti fara a da nimic in sc7imb, caci nimic nu este gratuit.
,ata ce ne in'ata ,isus: Fiti milosti'i, ca sa primiti mila. ,ertati1i pe altii, ca sa fiti
iertati. -u masura cu care masurati, 'i se 'a masura. -eea ce faceti altora asa 'i se 'a face si 'oua .
-eea ce dati 'i se 'a da. Asa cum ii )udecati pe alti, la fel 'eti fi )udecati. Asa cum ii slu)iti pe altii,
la fel 'eti fi slu)iti. Pentru ca Dumne*eu este drept si rasplateste pe fiecare dupa faptele sale. -eea
ce seamana fiecare, aceea culege.
+uati aminte, ura de*bina intotdeauna ceea ce uneste iubirea.
Aceste sentimente de care am 'orbit pana acum, in afara de faptul ca sunt )osnice,
rautacioase, sunt si e$trem de noci'e pentru sanatate. ;le determina creierul sa produca substante
care 'a slabesc imunitatea naturala, creea*a conditii fa'orabile aparitiei bolilor si suferintelor. ?u
mai fiti negati'isti, nu 'a mai cautati esecul cu lumanarea. ?u mai puneti raul inainte, ca doar doar
o iesi bine, si nu 'a mai alimentati cu idei si con'ingeri de genul: GPe mine nu ma a)uta un
asemenea regim, G ;u nu 'oi reusi sa tin un asemenea regim, G Pe mine intotdeauna norocul m1a
ocolit, G?u cred ca are rost sa mai incerc, din moment ce pana acum am ratat mereu in 'iata, G;u
nu pot sa cred ca 'oi reusi, G Atata am incercat pana acum, incat m1am saturat, GParca sunt
blestemat, nimic nu1mi reuseste etc.
-u certitudine nu 'eti reali*a nimic in 'iata daca 'a autoprogramati pe esec, daca de
fiecare data )ucati rolul Gfatalistului, al g7inionistului si nu pe cel al castigatorului. &otul, absolut
totul se rasfrange negati' asupra sanatatii 'oastre.
?u numai ca apar disfunctii la ni'elul sistemului ner'os central, in cutia craniana,
sauApanoul de comandaA, cum imi place mie sa spun, dar bolile se instalea*a cu siguranta si in alte
parti ale organismului. Un prim segment este acela al tractului digesti' K stomac, duoden, intestin
subtire, intestin gros 1 care asigura digestia si asimilarea alimentelor ingerate.
!i totusi, pentru a nu fi acu*at ca procesul de digestie nu incepe in stomac, asa cum
am aratat mai sus, 'a spun cate'a cu'inte despre fiecare element al sistemului digesti'.
Procesul de digestie incepe in gura prin maruntirea 7ranei si amestecarea ei cu
sali'a.
0intii sunt aceia care rup si framanta alimentele, transformandu1le, prin actiunea
sali'ei, intr1o masa lic7ida, usurand in proportie de 86D munca stomacului. &oti stim acest lucru,
dar foarte putini, nepermis de putini, ne ingri)im sa a'em in permanenta dintii sanatosi.
,n cercetarile facute asupra unui numar de insule din Marea !udului 3(ceanul Pacific4, s1au
facut comparatii intre grupe de bastinasi care inca nu 'enisera in legatura cu ci'ili*atia si in primul
rand cu alimente importate, si grupe care cunoscusera Gbinecu'antarile ci'ili*atiei si foloseau de
mai mult timp alimente importate 3faina alba, dulciuri, *a7ar4.
+a insularii ce traiau natural s1a obser'at o mare imunitate in ceea ce pri'este cariile
dentare: toti dintii erau crescuti regulat. Din 1999 de dinti consultati s1au gasit doar / atinsi de carii.
,n sc7imb la insularii Gatinsi de ci'ili*atie, s1au gasit de multe ori o ase*are
necorespun*atoare a maselelor si defecte ale ma$ilarelor. Din 1999 de dinti controlati, %99 erau
bolna'i.
%9.1/0
!au un alt ca*. ,ntr1o localitate 3sat4 din Finlanda, la e$tremitatea nordica a acestuia traia o
comunitate care nu cunostea in detaliu Gbinefacerile ci'ili*atiei. Acestia isi pregateau paine numai
de % ori pe an si in cantitate care sa le a)unga de la o preparare la alta. ?ici un locuitor de aici nu
cunostea ce este aceea o carie dentara sau o durere de dinti. ,ntr1un an, din acea localitate, au plecat
la studii in ;uropa un numar de sapte tineri. Dupa anii de studii s1au reintors in sat, intr1un
binemeritat concediu, dupa care trebuiau sa re'ina pe continent pentru a1si lua in primire posturile.
Fara e$ceptie, retineti 'a rog, fara e$ceptie, toti tinerii a'eau carii dentare si e$tractii.
-onclu*ia este una singura si care este imbibata de mult ade'ar: dintii nu trebuie sa fie
de*obisnuiti de o masticatie dura, un aliment moale nu are cum sa e$ercite o presiune asupra
radacinii dintelui, sa o irige corespun*ator cu sange si sa o 7raneasca. Aratati1mi, 'a rog, un animal
care in 'iata lui face 'reo carie dentara, atata timp cat isi respecta tipul de 7rana pentru care a fost
creat.
Bolile pricinuite de o dantura stricata, se numesc boli 3focare4 pentru ca la radacina
dintelui, adesea fara dureri, se formea*a un focar de puroi 'i*ibil doar la o radiografie, focar ale
carui secretii otra'itoare 3to$ice4 sunt purtate pe calea sangelui si a ner'ilor la toate organele
corpului. Dintre cele mai raspandite boli de focar fac parte bolile de inima, de circulatie, de rinic7i,
reumatismul articular, sciatica, reumatismul muscular, boli de ner'i, de stomac, de intestine si ficat.
Dintii atacati de carii sunt un semnal de alarma pentru re'i*uirea radicala a obiceiurilor de 'iata; ei
sunt o somatie 3a'erti*are4 de a parasi imediat 7rana nenaturala si de'alori*ata. Atat cariile cat si
bolile gingiilor sunt un indiciu ca intreg organismul este bolna' din cau*a unei nutritii defectuoase.
Deoarece germenul pentru de*'oltarea cariilor incepe din copilarie, este o ilu*ie sa credem ca o
'indecare a copiilor la maturitate se poate reali*a, nici daca am folosi cruditati 199D, c7iar daca
aceasta limitea*a intinderea bolii.
Asta*i este cat se poate de cert ca 1a3arul curat, alb, deminerali*at, poate grabi aparitia
cariilor. Ea7arul, desi este de natura organica, prin rafinare dispar en*imele, ca si toti ceilalti
constituienti atat de necesari 'ietii. ;l atinge dintii la e$terior, apoi a)unge in sange si in ficat, unde
pentru a fi metaboli*at, fura din re*er'ele organsmului de calciu, magne*iu, crom, 'itamine din
grupa B, en*ime. Ba mai mult, dereglea*a metabolismul colesterolului, fa'ori*and fi$area sa pe
peretii arterelor si 'enelor si aparitia bolilor coronariene. Ea7arul strabate cu usurinta intestinul
subtire, a)unge in sange, pro'oaca acidifierea acestuia si da o stare de 7iperglicemie. Apare imediat
o rapida e$citare fi*ica si psi7ica. Pancreasul primeste socul si secreta mai multa insulina decat
normal, a'and drept consecinta scaderea *a7arului din sange sub limita normala. Dupa aproape 12
minute se instalea*a o stare de 7ipoglicemie ce se manifesta prin oboseala, stare de somnolenta,
lipsa de 'italitate. De aceasta data este biciuit si ficatul, care transfera o parte din re*er'a sa de
glucide sangelui. Asemenea alternante dereglea*a si epui*ea*a sistemul ner'os.
!tim cu totii ca *a7arul produce sete, ca este un corp strain, iar lic7idul ingurgitat este
necesar pentru a potoli si a de*infecta. Acest fapt are consecinte deosebit de gra'e: tesuturile se
umfla 3ca si peretii arterelor4, se ingustea*a 'enele si creste tensiunea arteriala, greutatea corpului
creste iar pielea primeste un aspect tern. Ea7arul distruge 'itamine si en*ime, moti' pentru care
fa'ori*ea*a aparitia cancerului. Fiind si un mare 7ot de magne*iu, afectea*a imunitatea
organsimului, carenta de magne*iu este una din cau*ele instalarii cancerului. ?eutrali*area
'itaminei B1 pro'oaca boli ale sistemului ner'os, tulburari de memorie, palpitatii, ameteli, ulcere
ale stomacului s gambei, boli de circulatie, degeraturi.
Pe drept cu'ant se spune despre *a7ar ca este Gmoartea alba; dupa carne, el ocupa
primul loc in scurtarea 'ietii.
,n subalimentatie nu numai calciul este sustras dintilor ci in primul rand magne*iul
3dentina4 si fluorul 3smaltul4.
-erealele, *ar*a'aturile, leguminoasele si in general toate ierburile contin o cantitate mare
de fluor comparati' cu faina care nu contine deloc.
Prin procesul te7nologic de obtinere a fainei aceasta ramane fara minerale si fluor, este
practic un 'eritabil alb si curat amidon. +a fel de deminerali*at este si *ar*a'atul fiert sau
Ginnobilat cu sare de bucatarie. Pentru o dantura sanatoasa a'em ne'oie de o paine ce contine toate
%1.1/0
componentele lui 3cele mai multe 'itamine se gasesc in coa)a bobului de grau4, ca si de *ar*a'aturi
nefierte.
?u gresim in nici un fel daca acceptam neconditionat ideea ca o dantura stricata aduce
boala in organism, iar un dinte lipsa produce discontinuitati 3c7iar intreruperi4, scurtcircuit
energetice. ?u ocoliti sub nici o forma cabinetul dentar, oricat ar costa, altfel 'eti cumpara sanatatea
cu bani grei.
!i iata de ce nu sunt de acord cu metoda de fluorurare a dintilor. !i asta*i parti*anii si
ad'ersarii fluori*arii continua sa se certe. Printre parti*anii fluorului in pre'enirea cariei dentare
totul este bun cu conditia sa e$iste fluor: in apa de baut, in pastele de dinti, in solutiile de clatit gura.
De ce, deci, nu s1ar pune in faina, in lapte, si, bineinteles, in *a7ar, pentru ca toata lumea stie
responsabilitatea dulciurilor industriale in starea dentara deplorabila a ci'ili*atiei noastre. ?u este
'orba, 'ai, de gluma, caci, masurile acestea au fost efecti' preconi*ate.
,n sc7imb, in mod regretabil, s1au trecut sub tacere lucrari datand de *eci de ani, si de atunci
confirmate, denuntand prime)diile fluoruratiei: pe langa accidente renale si cancere in e'olutie
3lucrari americane si )apone*e4, riscuri de catastrofe la ni'elul emailului dentar, mergand pana la
pierderea intregii danturi.
Astfel, fluorul, a carui utilitate nu este pusa la indoiala cu do*e in%init#1i"al#, nu poate
fi prescris decat de medic, pentru ca*uri particulare, si pe raspunderea lui 3lucru 'alabil pentru toate
elementele pe care acesta le prescrie4. Pentru rest, din punctul de 'edere al sanatatii generale, ca si
pentru buna stare a danturii, o alimentatie de calitate 3naturista4 'a re*ol'a problema. Masura in
oferirea bomboanelor copiilor mici, ca recompensa pentru re*ultatele bune de la scoala, ca si
fermecatoarelor lor mamici de toate 'arstele, care isi mai permit, inca, destul de des, aceasta
desfatare suprema, 'a fi un semnal de alarma pentru cine intelege sa1si pastre*e dintii sanatosi si o
respiratie placuta. Flourul substantelor pentru spalat pe dinti apare ca un instrument inutil, dar nu
mai putin prime)dios decat alteleF si, fiecare are dreptul sa1si aleaga o pasta Gpersonala potri'it
formulei con'ingatoare a publicitatii.
Dragii mei, daca 'a doriti o dantura si o ca'itate bucala sanatoasa renuntati la periuta si
pasta de dinti. Va recomand o metoda care 'a 'a scuti de toate neplacerile pentru tot restul 'ietii.
!e 'arsa apro$imati' sapte picaturi de ulei 3floarea soarelui sau masline4 pe o farfurioara sau
intr1un capac 3dop4 de sticla; se adauga un 'arf de cutit de sare 3o cantitate mica4 de mare, se
amesteca cu degetul aratator si pasta este gata pregatita. !e ia o cantitate de apa in gura si se
impinge puternic printre dinti, la fel ca la terapia cu ulei, dupa care se scuipa. ,ntroducem apoi
buricul degetului aratator in pasta pregatita si masam energic dintii si gingiile, mai intai de sus in
)os, apoi de )os in sus si in sens longitudinal. ( miscare reali*ata din inc7eietura mainii acti'ea*a si
face operatia mai eficienta. ?u se 'a uita masarea fetei linguale si palatinale 3partea inferioara a
ca'itatii bucale4 a dintilor. Degetul curata perfect smaltul, masea*a gingiile pe care le tonifica
acti'and circulatia sanguina. Daca gingiile sangerea*a si sunt usor retrase, se 'a masa de la radacina
catre coroana dintelui. !e 'a continua operatia pana ce se aude un *gomot asemanator celui pe care
il produce un deget umed alunecand pe o sticla. Acest *gomot indica faptul ca dintii sunt curati.
Durata totala a acestei operatii este de apro$imati' % minute. Veti fi surprinsi cat de bine si de rapid
este curatat smaltul dintilor, acestia recapatandu1si stralucirea naturala.
Fara a fi un detergent sarea marina curata foarte bine si gratie proprietatilor sala
osmotice si 7idroscopice, ea fa'ori*ea*a irigarea gingiilor. !area acti'ea*a de asemenea sali'area,
iar sali'a se stie ca este cel mai bun antiseptic al ca'itatii bucale. Masa)ul cu sare marina inlatura
celulele moarte ale mucoasei bucale, iar depunerile de pe dinti sunt eliminate. !area marina
actionea*a impotri'a depo*itarii de tartru 3piatra calcaroasa pe dinti4, mentine sau restabileste
ec7ilibrul fi*iologic al gurii.
!anatatea gingiilor asigura sanatatea dintilor.Dupa numai cate'a *ile gingiile
inflamate, moi si sangerande, de'in rosii si ferme, reurca spre coroana dintelui si sustin bine dintii.
Daca doriti, la amestecul de ulei si sare se poate adauga argila 'erde, facand astfel o pasta sau
cenusa 'egetala, care determina o mai buna curatare, fara a a'ea insa efect abra*i'. Daca puteti sa
calcinati 3a pra)i, a usca la foc puternic4 pielea de la patlagelele 'inete si apoi sa transformati cenusa
%2.1/0
in pulbere, 'eti obtine un e$celent tonic pentru gingii. -uloarea acestei paste este neagra, insa ea
este foarte eficienta, costituind totodata un remarcabil de*odori*ant al gurii. f,n ca*ul in care o
persoana are respiratia greu mirositoare, este suficient sa ia cate'a cristale de sare de mare pe care
sa le suga si mirosul 'a dispare. ;ste de la sine inteles ca sarea de mare nu elimina cau*a, care poate
fi, de e$emplu, o digestie proasta 3stomac4, dinti cariati, abces dentar.
-a sa asigurati o sanatate cat mai buna dintilor respectati, 'a rog, urmatoarele reguli:
1. ;'itati *a7arul. Unii specialisti afirma: G;'ita *a7arul si 'ei fi fara cariiC. Modificand
ambianta din punct de 'edere c7imic la ni'elul ca'itatii bucale, *a7arul fa'ori*ea*a cariile dentare
si tot el este la originea degenerescentei danturii copiilor. Bomboanele lipicioase, caramelele sunt in
special noci'e, deoarece *a7arul ramane mult timp in contact cu dintii. Dupa ce ati consumat un
desert pe ba*a de *a7ar, clatiti1'a bine gura cu apa curata.
2. ;'itati sa supuneti dintii la diferente bruste de temperatura, cum ar fi, de e$emplu, a bea o
cana de ceai fierbinte imediat dupa ce ati mancat o ing7etata sau sa beti o cana de apa rece dupa o
supa fierbinte. Aceste diferente de temperatura pot sa deteriore*e smaltul si sa1l fisure*e.
%. -and este soare profitati pentru a 'a e$pune nu numai oc7ii 3cu pleoapele inc7ise, daca
soarele se afla deasupra liniei ori*ontului4, ci desc7ideti larg gura, indepartand bu*ele, pentru a
descoperi gingiile si lasati ra*ele de soare sa intre in gura; numai asa ultra'ioletele tra'ersea*a
smaltul dintilor purificand tesuturile in profun*ime, fara a le irita;
2. ,n timpul *ilei, oricand doriti, impingeti cu molarii ma$ilarului superior peste molarii
ma$ilarului inferior, incisi'ii inferiori ramanand putin in spatele celor superiori, apoi contractati
musc7ii masticatori, strangeti cu forta si apoi rela$ati ma$ilarele; astfel dintii se infunda ritmic in
al'eolele lor. ,n acest fel se masea*a tesuturile in profun*ime, ceea ce completea*a masa)ul gingiilor
si stimulea*a irigatia sanguina in interior. @epetati acest e$ercitiu de mai multe ori pe *i.Unul la trei
minute de sedinta este suficient pentru a asigura o e$celenta irigare sanguina a intregii danturi si
a)uta la pastrarea acesteia in perfecta stare.
Li"&a are un rol deosebit in ca'itatea bucala, indeplinind trei functii de ba*a:
1. Preia bolul alimentar si prin acti'itati mecanice 3 gen mala$or4 a)uta la mestecarea
alimentelor si la imbibarea acestora cu sali'a;
2. ;ste principalul organ al gustului;
%. Pe timpul noptii ea reali*ea*a salubritatea organismului, adunand o foarte mare cantitate de
to$ine. ?umai cunoscand asemenea insusire si nu 'a permit sa 'a incepeti *iua de lucru fara sa
faceti terapia cu ulei.
2. Blamati sau compatimiti1, pe cei care K asa cum mai mereu 'edem in filme la tele'i*or K nici
nu fac bine oc7i si micul de)un le 'ine la pat 3oare cum o fi sa mananci nespalat :4.
Daca 'oi, oameni buni, imediat cum '1ati tre*it dimineata, faceti terapia cu ulei, e'itati
reciclarea to$inelor, iar daca dupa terapie 'a masati gingiile si dintii cu ulei amestecat cu sare de
mare, nu numai ca 'eti a'ea un tonus deosebit in *iua ce o incepeti, dar 'eti a)uta organismul sa
lupte cu tot felul de agresiuni interne sau e$terne. Dupa ce mancarea a fost bine mestecata si
insali'ata ea patrunde in #$o%ag, fiind antrenata mai departe cu a)utorul asa1numitului peristaltism 1
miscari ritmice de contractare si rela$are a peretelui muscular, cu rol de a impinge bolul alimentar
de1a lungul tubului digesti' 1.
Sto"acul poate fi asemuit cu un laborator c7imic si este cel mai incapator segment al
traiectului digesti', a'and o capacitate de un litru si )umatate, uneori c7iar mai mult. -u e$ceptia
alcoolului nici o alta substanta ca atare nu este absorbita prin peretii stomacului. ,n stomac
alimentele sunt supuse unor prelucrari si modificari cu a)utorul sucului gastric, pentru ca dupa
aceea, prin intermediul pilorului 3orificiu 1 gen supapa4, sa treaca in duoden si apoi in intestinul
subtire. Alimentele, ingerate in mod obisnuit la o masa, parasesc stomacul intr1un inter'al de trei
pana la cinci ore. Materialele lic7ide, ca supele de e$emplu, parasesc stomacul mult mai repede;
grasimile insa raman un timp mai indelungat. !tomacul nu este indispensabil digestiei. -ea mai
mare parte a procesului de digestie are loc in afara stomacului. Daca alimentele nu sunt bine
masticate si insali'ate, in loc sa se produca un proces normal de digestie, continutul stomacului se
transforma intr1o masa putreda si descompusa, ca* in care a'em de a face cu fenomenul de
%%.1/0
fermentatie. &oti cei care si1au facut un obicei de a manca repede, in picioare, in stari psi7ice
necorespun*atoare, in locuri improprii 3aglomeratie, *gomot, mi*erie4, amplifica fenomenul
putrefactiei, care in timp de'ine cronic si se poate manifesta prin dispepsie, indigestie, ulcer.
Produsii de fermentatie raman in stomac mai mult decat in mod normal; urmatoarele alimente se
amesteca cu resturile putrede si transforma practic stomacul intr1un tomberon 3cutie de gunoi4.
(amenii care sufera de ulc#r ga$tric sunt de cele mai multe ori nu Acei mancaciosiA nici
Aa7tiatii dupa picnicA 3masa, petrecere in aer liber, cu contributia tuturor participantilor4, nu cei cu
gat gros si burta, care mananca mereu Acu placereA, care pot manca atat fierbinte cat si de de la
g7eata, Acum o fi, numai sa fieA, ci acei care au o constitutie organica ingusta, slaba, atletica, cei
care au un sistem ner'os instabil, foarte ner'osi, ca argintul 'iu, fara odi7na.
Din aceasta cau*a 1 deseori din moti'e neintemeiate 1 fac usor crampe ale micilor artere
3digestie necorespun*atoare4, unde mucoasa stomacului este slab 7ranita si usor 'ulnerabila. ,n
aceste *one apar le*iuni care nu re*ista atacului sucului gastric si care incepe sa digere propriul
perete stomacal, ducand la formarea ulcerului gastric tipic.
+a aceste Amoti'e neinsemnateA se mai adauga si asa numitii Afactori declansatoriA
obiecti'i, cum ar fi: 'iata particulara 3lo'ituri ale soartei4, felul de 'iata 3de*ordonata, alimentatie
7aotica4, functie sociala 3eforturi fi*ice sau raspunderi mari4, relatii familiale si economice
3gospodaresti4, sau Afactori declansatoriA subiecti'i, cum ar fi: supararile, gri)ile, nelinistea,
lipsurile, intr1un cu'ant, tot Aceea ce tocesc ner'iiA, si care, toti la un loc, creea*a o stare
bolna'icioasa de incordare a centrilor ner'osi din creier, o irigare anormala cu sange a tesuturilor,
ceea ce fa'ori*ea*a aparitia ulcerului. Dar aceasta tulburare ner'oasa a irigatiei cu sange poate fi
cau*a aparitiei unor afectiuni si la alte organe ca: inima, plamani, rinic7i, cap.
(bser'ati, 'a rog, ce legatura stransa este intre peretele stomacului si sange si, in primul
rand, ce mult depinde sangele de o alimentatie corecta.
?u pot sa trec mai departe daca nu amintesc de cate'a AdelicateseA care amplifica boala
stomacului si implicit a intregului organism.
;ste la(t#l# de 'aca, atat de necesar in alimentatia omului: Aduce el ce'a 'aloros
pentru sanatatea lui: ;ste c7iar atat de indispensabil: ?umeroase studii arata ca organismul uman
poate descompune lacto*a si proteinele 3care de alfel sunt greu digerabile4 din lapte, pana la 'arsta
de % ani. Dupa aceasta 'arsta, practic aduceti in organism balast care alterea*a sanatatea.
!unt statistici care arata ca in tarile unde se consuma multe lactate, e$ista si o rata inalta a
osteoporo*ei. Parado$al, dar prin consumul de lactate, organismul pierde calciu si fa'ori*ea*a
deminerali*area oaselor.
Va mai intrebati de ce a'eti colite 3de fermentatie sau de putrefactie4, acnee, astm, infectii de
toate felurile, sensibilitate la raceli, artrita reumatoida, spasmofilie, c7isturi, calculi, ciocuri de
papagal, para*iti intestinali, ga*e etc.: Daca da, atunci sfatul meu este sa renuntati la lapte dulce,
bran*a 3telemea4, cas, urda, ca sa nu sporiti 'eniturile fabricantilor de medicamente. -u restrictie 1
in cantitati moderate 1 totusi puteti consuma unt de casa, iaurt, smantana, lapte acru. Daca acestea
pro'in de la capra 1 laptele sUu, din punct de 'edere al compo*itiei, se aseamana mult cu laptele
matern 1 'eti a'ea un aliat de nade)de in mentinerea sanatatii.
Ma 'eti intreba: A Bine, dar sunt oameni care toata 'iata au consumat lactate si au atins
'arste inaintateA. Unde este logica: Aici nu este 'orba de logica, dar 'a pun aceeasi intrebare ca la
fumat: A!unteti siguri ca a'eti aceeasi *estre genetica:A (are nu ar fi bine sa 'a luati masuri de
protectie si sa nu mai fiti scla'ii gusturilor, al poftelor si al obiceiurilor mostenite: Hormonii din
laptele de 'aca se transmit omului si produc perturbari de natura fi*iologica. -7iar si o gura de lapte
sau de produs de cofetarie cu lapte, poate deregla procesele metabolice din organism.
Aratati1mi un mamifer intarcat care mai bea lapte, sau un mamifer care bea laptele altei
specii 3nu ma refer la creaturile con'ertite gresit de om4. Atunci 'a intreb: A (mul de ce procedea*a
asa:A
@eflectati, 'a rog, si nu 'a mai incredeti in cei care 'a imbie sa 'a sporiti cantitatea de
calciu, prin consumul de lactate. Despre laptele praf nici nu 'reau sa amintesc, asa cum se prepara,
cati coloranti si elemente de sinte*a il compun, nu este bun nici de ingrasamant pe un teren arabil.
%2.1/0
Una din caile cele mai rapide de a 'a parali*a sistemul imunitar, este sa mancati *ilnic 3sau
aproape4 "argarina si alimente indelung pra)ite. ;$agerand cu margarina si cu alte grasimi
7idrogenate creste incidenta di'erselor forme de cancer, aterosclero*a, bolile cardiace, bolile
autoimune, candido*ele, paradonto*ele, 7ipertensiunea arteriala etc. Atunci cand margarina
inlocuieste grasimile naturale esentiale membranele globulelor albe inglobea*a uleiurile 7idrogenate
in structura lor si se rigidi*ea*a. "lobulele albe isi incetinesc functiile de'enind astfel slabi
luptatori, lasand organismul prada tuturor tipurilor de afectiuni. ,nfectiile cu bacterii, ciuperci si
'irusuri gasesc mai usor conditii prielnice de instalare. De fapt margarina este unul din cele mai
to$ice alimente scoase pe piata de industria c7imica. ;ste un aliment sintetic care inlocuieste untul,
a'and o structura moleculara asemanatoareFplasticului. ;a a fost scoasa de americani, in timpul
celui de al doilea ra*boi mondial, cand untul a disparut de pe piata si cand au apelat la uleiurile
'egetale pentru a obtine un substitut. Au obtinut acest produs prin incal*irea di'erselor uleiuri
'egetale 3inferioare, mai ales re*iduuri4, la peste 099F, 7idrogenadu1le si adaugand coloranti pentru
culoare si gust si nic7el drept catali*ator, pentru a le intari.
Va ofer, dragii mei, posibilitatea de a alege: V,A&A !AU M(A@&;A.
Bauturile racoritoare din comert, $ucuril# $int#tic#' contin acid fosforic, acid malic,
acid carbonic, acid eritorbic etc. Aci*ii naturali malic si citric sunt de natura sa de'ina alcalini in
interiorul organismului, dar nu tot astfel se intampla cu cei artificiali continuti de bauturile
racoritoare din comert. Acestia odata patrunsi in organism isi pastrea*a caracterul acid, deoarece
sunt degradati in timpul procesului te7nologic, la e$tragerea din fructe, care are loc la o temperatura
inalta. Ea7arul alb, cofeina, colorantii, indulcitorii sintetici, sunt alte cate'a c7imicale care intra in
compo*itia bauturilor racoritoare si sunt daunatoare sanatatii omului.
-ercetatorii britanici au conclu*ionat ca abu*ul de bauturi carboga*oase 3aici intra in
afara de bauturile racoritoare si apa minerala, sifonul4 determina stagnarea de*'oltarii copiilor,
reducandu1le apetitul si facandu1i in acelasi timp iritabili, stari cunoscute sub numele de Asindrom al
bautorilor de oran)adaA. Multe A bauturi racoritoareA sunt atat de periculoase 3coca1cola, pepsi,
oran)ada4 incat realmente ar trebui sa aiba pe etic7eta 1 cum au in unele tari, tigarile, pe pac7et 1 un
anunt de pre'enire. Acest gen de bauturi pro'oaca in timp stari de somnolenta, inapetenta, insomnii,
iritabilitate, infectii renale, ta7icardii, iar daca sunt baute la masa duc la fermentarea mancarii.
;ste o crima sa dati copiilor bauturi racoritoare din comert, pentru ca ei se 'or obisnui
cu cofeina si cu celelalte substante c7imice pe care acestea le contin si 'or de'eni dependenti de ele.
,i 'eti a'ea pe constiinta si sistemul lor ner'ors si cel digesti' 'a suferi toata 'iata.
( bucatica din aproape orice aliment, cand si cand, nu este daunatoare 3 &(&A+
,?&;@E,!; V(@ F, -A@?;A, -AF;AUA, &U&U?U+, A+-((+U+4.
Ciocolata are o serie de ingrediente periculoase ca: 'anilina, cofeina si teobromina, aceasta
din urma fiind cancerigena si atacand AD?1ul la ni'el de celula.
-onsumul masi' de ciocolata duce la:
- obe*itate;
- 7ipotiroidism;
- atrofierea testiculelor;
- atrofierea o'arelor;
- insomnie;
- iritabilitate;
- disfunctie digesti'e;
- diabet;
- etc.
,n procesul rafinarii *a7arului, toti nutrientii, 'itaminele si mineralele, sunt inlaturate, re*ultand
un re*iduu mort 1 *a7arul alb rafinat. Un astfel de *a7ar furni*ea*a numai calorii AgoaleA, de calitate
slaba, lipsita de fibre, comparati' cu *a7arul din fructe care este foarte bogat in nutrientii de care
corpul omenesc are ne'oie si in plus fructele contin fibre care fa'ori*ea*a un bun tran*it intestinal.
,n combinatii incompatibile *a7arul alb rafinat fermentea*a formand acid acetic 3otet4 si alcool.
@enuntand la tot ce este sarac in 'itamine, la tot ce se obtine sintetic, la tot ce este lipsit de fibre, la
%0.1/0
tot ce e$cita celula ner'oasa, 'eti putea sa pre'eniti boala, 'eti a'ea o stare sufleteasca si o silueta
de in'idiat.
Datele statistice arata ca in pre*ent cei mai multi oameni sufera si mor de doua boli: de inima si
de cancer.
Printre cau*ele incriminate in producerea acestor doua boli gra'e, un rol important il are
%u"atul. ,n gudronul fumului de tigara se gaseste un mare numar de substante to$ice 3peste 2%994,
dintre care doua 1 ben* 1 pirenul si nicotina 1 sunt deosebit puternice si periculoase. Daca se inmoaie
un betisor in nicotina si se apropie de ciocul unei 'rabiute, pasarea cade moarta. -u o picatura pot fi
omorati patru iepuri si un caine. !apte picaturi omoara un cal. Pana acum 'reo 10 ani se credea ca
nicotina de la o tigara omoara 2 oameni. Acum do*a mortala pentru un om este o picatura de
nicotina. ?icotina, odata intrata in organism, este transportata de sange in toate organele corpului, in
toate celulele, dupa care este eliminata prin urina. +a sapte *ile dupa ce a fumat o singura tigara, in
urina fumatorului se mai gasesc urme de nicotina.
Din acest e$emplu deducem lesne ca un fumator consec'ent 'a a'ea in permanenta nicotina in
sange. Unui astfel de fumator, daca i se 'a pune o lipitoare, dupa cate'a minute ea cade moarta.
Ben*1 pirenul care se gaseste in fumul de tigara, este foarte periculos, pentru ca el generea*a
cancerul pulmonar.
,n statisticile pri'ind mortalitatea prin cancer din America si tarile ;uropei, la sfarsitul secolului
V,V cancerul pulmonar ocupa locul al *ecelea, iar la sfarsitul secolului VV locul intai.
;ste un ade'ar ca fumatorul, cu fiecare tigara fumata, pierde sapte minute din 'iata. ?icotina
care a)unge in sangele fumatorului ii distruge acestuia 'itamina -, ceea ce pro'oaca mari tulburari
organismului sau, deoarece ea este responsabila de cresterea capacitatii de munca, de cresterea
re*istentei la boli, de cresterea poftei de 'iata. (rganismul delicat al femeilor este deosebit de
sensibil la nicotina. Femeile fumatoare imbatranesc inainte de 'reme, pielea lor de'ine palida,
uscata, musc7ii se inmoaie. ( mama fumatoare isi into$ica copilul inca inante de a1l naste, pentru
ca nicotina din sangele ei trece prin placenta in sangele copilului. ?icotina produce moartea
embrionului si de aceea a'ortul spontan este mai mult intalnit la femeile fumatoare, iar nasterile
premature 1 cand destul de des copii se nasc slabi, bolna'iciosi sau morti 1 sunt de doua ori mai mari
la femeile care fumea*a in timpul sarcinii. (data copilul nascut, pericolul tabagismului creste mult
in ca* ca mama sau cine'a din familie fumea*a, sau ca mama fumea*a in perioada alaptarii
copilului 3din laptele mamei nicotina a)unge in corpul copilului4. Deosebit de sensibil este
organismul copilului, mai ales daca este silit sa respire aerul incarcat de fumul de tigara. Un astfel
de copil are toate sansele sa fie condamnat, mai ales ca de'ine ner'os, are ameteli si 'arsaturi, ii
dispare pofta de mancare, capata diaree, pre*inta tulburari de crestere, pre*inta le*iuni la ni'elul
tiroidei, laringelui si plamanilor.
-um nu se poate de noci' este fumul de tigara in7alat de nefumatori, de asa *isii Afumatori
pasi'iA. Aerul unei incaperi in care se fumea*a contine apro$imati' 09D din cantitatea de nicotina
aflata in tigara fumata. +a o saptamana care s1a scurs de cand un nefumator a stat intr1o incapere
unde s1a fumat s1au gasit in urina urme de nicotina. !e spune ca A fumea*a numai unul dar toti din
casa sunt bolna'iA. +a toti acesti fumatori in'oluntari se obser'a simptome cum ar fi: iritatia
oc7ilor, stari de oboseala fi*ica si intelectuala, palpitatii, dureri de cap, dureri de stomac, uneori
ade'arate cri*e de ang7ina pectorala etc.
Doamnelor si domnilor AtutungiiA, unde 'a este respectul fata de 'oi si fata de semenii
'ostri, de ce nu respectati dreptul altora de a a'ea aer curat:
Daca 'a este indiferenta starea sanatatii 'oastre, de ce nu o respectati pe a celorlalti, de ce1i
obligati sa 'a ing7ita fumul de tigara, cum 'a demonstrati atasamentul afecti' fata de partenerul de
langa 'oi: ?u credeti ca este un act de om neci'ili*at, egoist: @etineti 'a rog, sunt trei lucruri care
se pot face foarte usor in aceasta lume: sa tineti un post total, sa 'a sc7imbati modul de alimentatie
si sa 'a lasati de fumat.
DA-A V@;&, !A VA !,?U-,D;&, ?U1, (M(@A&, !, P; A+&,,.
Int#$tinul $u&tir#, in lungime de peste sapte metri, este segmentul in care are loc
desa'arsirea procesului de digestie cu absorbtia tuturor elementelor nutriti'e. Aproape toate
%/.1/0
elementele nutriti'e sunt absorbite prin peretii intestinului subtire. Mediul pre*ent in interiorul lui
este alcalin, determinat fiind de secretia biliara puternic ba*ica, de sucul pancreatic si secretiile
peretilor intestinali.
Mediul alcalin este absolut necesar pentru finali*area procesului de digestie si absorbtie.
,ntestinul inseamna pentru om ceea ce repre*inta radacina pentru plante si prin similitudine
atunci cand planta a carei radacina nu functionea*a bine, nu poate trai, tot asa si omul al carui
intestin sufera. ,ntestinul constituie AradacinaA puterii si a capacitatii noastre de munca, de aceea a
aparut si *icala: A(mul este ceea ce manancaA.
,ntre functia alimentara si functia intestinului este o relatie de interdependenta, numai o
alimentatie sanatoasa poate sa pastre*e functia intestinala in conditii Aoptime de lucruA, factor
esential al sanatatii organismului. @espectand aceasta relatie 'eti a'ea parte numai de bucurie,
fericire, intelegere, putere, placere de 'iata, inaltare intelectuala si spirituala. Altfel, 'a 'eti afecta si
celelalte filtre de protectie 1 ficatul si plamanii 1, care nu pot re*ista la o supraincarcare de durata si
'or ApermiteA, e'ident, fara 'oia lor, ca substantele to$ice sa treaca in sange si cu acesta in toate
organele.
Dupa profesorul Bec7er, care a studiat in mod deosebit problema autointo$icarii prin
intestin, toate to$inele intestinale pro'in in cele din urma din alimentatie si indeosebi din proteinele
alimentelor.
Daca mai aflam in plus ca proteina animala, indeosebi proteina din carne, impiedica si
distruge puterea de aparare a intestinului subtire impotri'a bacteriilor, nu ar trebui sa ne 'ina greu,
pentru 'indecarea intestinului nostru si pentru insanatosirea noastra, sa renuntam pentru
&(&D;AU?A la alimentatia cu carne. Daca cel mai usor de asimilat este fructul, cel mai greu de
descompus in elemente pe care corpul sa le poata folosi, este proteina. -and consumam alimente
care contin proteine organismul AalocaA mult mai multa energie decat pentru orice alt produs
alimentar.
Carn#a constituie una dintre sursele importante de proteine, dar ea se do'edeste
totodata saraca in minerale, 'itamine si 7idrati de carbon. ,ntre altele, consumul de carne 1 s1a
constatat statistic 1 da nastere unor tulburari multiple in organismul uman, al carui colon este mult
mai lung decat cel al carni'orelor.
,ata principalele tulburari ce pot sa apara la un consumator de carne:
1. Bacteriile intestinale, in loc sa actione*e ca fermenti, pro'oaca putrefactia bolului
alimentar, situatia care antrenea*a infiltrarea substantelor to$ice in 'asele sanguine; pentru a le
elimina organismul 'a trebui sa c7eltuiasca o cantitate mai mare sau mai mica de energie, care in
mod normal ar trebui sa fie folosita pentru alimentarea altor functii 'itale, aici fiind inclusa si
acti'itatea creierului;
2. !inte*a 'itaminei B12 este mult franata, ceea ce 'a antrena starea de anemie;
%. &o$inele de origine animala au tendinta sa perturbe metabolismul 7idratilor de carbon, de
unde practic apare pericolul diabetului;
2. !ubstantele neasimilabile produse in timpul digestiei carnii, se pot fi$a si creea*a astfel
premi*ele aparitiei tumorilor, cel mai adesea cancerigene.
-arnea contine si o gama de elemente direct to$ice pentru organismul uman, cum ar fi:
1. deseuri pro'enite din 'asele sanguine ale animalului taiat, diferiti microbi si urme de
medicamente inoculate animalelor sub forma 'accinelor, antibioticelor;
2. substante to$ice sinteti*ate de animal in momentul taierii si raspandite in intregul sistem sanguin;
%. bacterii pro'enind din descompunerea tesuturilor, care incepe imediat dupa moartea animalului;
carnea fiind un bun i*olator termic, fierberea sau pra)irea nu a)ung niciodata sa le distruga pe toate.
!a spunem ca acestea au fost consideratii de ordin igienic.
-red ca '1ar Aa)utaA intr1un fel, sa le au*iti si pe cele de ordin moral:
1. Uciderea ii cau*ea*a animalului suferinte atroce, acesta resimtind durerea intocmai ca si fiinta
umana. Vacile in special pot sa1si simta apropierea mortii si traiesc o intensa groa*a;
2. ?ici un drept natural nu ne autori*ea*a sa condamnam la moarte un animal;
%5.1/0
%. Practica uciderii animalelor de*'olta la om insensibilitatea, sadismul si totala lipsa de respect fata
de 'iata.
Voi mai re'eni asupra acestor aspecte.
,ata ce le1a spus ,isus discipolilor sai:
A?u este scris ca la inceput Dumne*eu a poruncit ca fructele copacilor, semintele si ierburile sa
fie 7rana intregii fapturi:F De aceea, le spun tututror celor care doresc sa fie discipolii Mei:
pastrati1'a mainile departe de 'arsarile de sange si nu bagati mancaruri din carne in gura, caci
Dumne*eu este drept si bun si ;+ a poruncit ca omul sa traiasca numai cu fructele si semintele
pamantuluiA.
?iciodata carnea n1a fost cea mai buna 7rana, iar folosirea ei asta*i ar fi cu atat mai
nepotri'ita, cu cat imbolna'irile animalelor sunt tot mai frec'ente 3mai ales de germenii
tuberculo*ei si ai cancerului4. Alimentatia bogata in carne aduce numai pre)udicii sanatatii omului.
Despre porc -reatorul a *is:A ;ste necurat pentru 'oi; sa nu mancati din carnea lui si
nici sa nu 'a atingeti de trupul lui mortA.
-u totii stim ca porcii sunt curatatori de murdarii si au fost creati numai pentru acest
scop. -ine isi poate inc7ipui ca trupul unei fapturi 'ii poate fi sanatos cand 7rana sa este murdarita:
Din partea mea puteti consuma cata carne doriti, dar sub nici o forma sa nu a'eti pretentia ca sunteti
sanatosi, sau ca nu 'a puteti mentine sanatatea daca nu mancati carne. -arnea nu 'a aduce nimic
'aloros in organism, nu 'a a)uta deloc e$istenta, in sc7imb 'eti a'ea parte numai de cancer, tensiune
arteriala crescuta, aterosclero*a, trombo*a, 7ipere$citabilitatea gladei tiroide, embolii, formarea
calculilor biliari si renali, artritism, cresterea prostatei, psoria*is, stari alergice, sterilitate, distrofii
musculare, into$icatii, boli ale pielii, stari ne'rotice etc.
!unteti inconstienti, nu 'reti sa renuntati la obiceiuri, la Aregulile societatiiA, la
AtraditieA, la sfaturile medicale care 'a imbie sa consumati carne sau, mai degraba, 'a sperie ideea
ca daca nu mancati carne sfarsitul 'ostru se apropie. Daca ati cunoaste a'anta)ele imense ale
alimentatiei naturiste nu ati proceda asa si nu ati mai fi atat de ignoranti.
+uati aminte la ce a spus ,ngerul catre Maria: A !fantul Du7 'a pogori peste tine si
puterea -elui Preainalt te 'a umbri, o Maria, si de aceea !fantul -are !e 'a naste din tine 'a fi
numit -ristos, copilul lui Dumne*eu, iar ?umele !au pe pamant 'a fi ,isus, pentru ca ii 'a mantui
de pacatele lor pe oamenii care 'or respecta si se 'or supune din inima +egii !ale. De aceea tu nu
'ei manca carne, nici nu 'ei bea bauturi tari, deoarece -opilul tau di'in 'a fi consacrat lui
Dumne*eu inca din pantecele mamei !ale, si nici ;l nu 'a manca carne, nici nu 'a bea bauturi tari
si nici nu 'a tunde parul capululuiA.
Acesta este mesa)ul lui Dumne*eu, aici primim prima informatie 'aloroasa, ca femeia
insarcinata nu 'a a'ea 'oie sa consume carne si sa bea alcool 3adaug eu, nici sa fume*e4, iar apoi
nici copiii nu se 'or apropia de aceste produse.
;ste complet falsa conceptia dupa care o alimentatie bogata in carne ar in'iora, ar da
puteri. -arnea da multe re*iduuri si pro'oaca, dupa cum am aratat, de*ec7ilibre si de*ordini in
organism. -ei mai multi oameni nu cred in asemenea aprecieri, persista in ignoranta lor si a)ung in
situatii limita, cand boli gra'e le pun in pericol sanatatea sau c7iar 'iata.
;sc7imosii, care traiesc preponderent cu carne, imbatranesc totusi foarte curand, a'and
o medie de 'iata de numai 26 de ani. Mirg7i*ii, trib nomad din @usia (rientala, al caror regim se
compune in mod esential numai din carne, imbatranesc la randul lor prematur si mor destul de
repede, fara a depasi, cel mai adesea, 'arsta de 22 de ani.
-7iar inainte si mai ales dupa agonia din abatoare, lupta inutila a animalelor sacrificate,
care se *bat pentru a1si pastra 'iata, antrenea*a mari sc7imbari bioc7imice, care fac sa apara, la
acestea, subproduse to$ice si o mare cantitate de adrenalina emisa abundent in intregul lor corp,
otra'ind, prin durere, trupul lor angoasat intr1un asemenea grad, incat carnea este de)a otra'ita de
suferinta cumplita a animalului inainte de moarte.
Pericolul imbolna'irii 'oastre 'ine si de la animalele din crescatorii, crescute fortat cu
concentrate, 7ormoni si alti stimulenti de sinte*a, pe care organismul lor nu reuseste sa1i elimine in
'iata lor asa de scurta.
%6.1/0
?umeroase sunt statisticile care arata ca persoanele care consuma carne sunt mai
'ulnerabile la cancer. Unul dintre moti'e ar putea fi faptul ca o bucata de carne, dupa numai cate'a
*ile de la sacrificarea animalului respecti', capata o culoare nesanatoasa, gri1'er*uie1maslinie.
Pentru a impiedica aceasta degradare in industria preparatelor din carne si bran*eturi, se foloseste
mod curent nitratul ca aditi' de culoare si conser'are, care este con'ertit in nitrit sub actiunea
microorganismelor, participand astfel la formarea deri'atilor cancerigeni. De aceea, in mod artificial
3dar nesanatos4 carnea apare rosie in galantarele maga*inelor noastre. -um fermele s1au sc7imbat
adeseori in ade'arate fabrici de accelerare a cresterii de animale, numeroase animale nu mai a)ung
niciodata pana in *iua taierii sa 'ada lumina *ilei. Viata lor se desfasoara total fortata, intr1un mediu
restrans, neprielnic si in cele mai multe situatii se sfarseste printr1o moarte brutala.
,ata un e$emplu terifiant 3ingro*itor4: in fermele de crestere a puilor de gaina 3intr1un
ritm acccelerat4, ouale sunt clocite la eta)ul superior; puii sunt in mod curent drogati si indopati. ;i
mananca cu lacomie din coli'iile lor, fara posibilitatea de a se misca prea mult si fara aer curat. Pe
masura ce cresc sunt deplasati catre eta)ele inferioare, iar cand a)ung la parter ei sunt prompt taiati.
Asemenea practici atat de artificiale de*ec7ilibrea*a starea c7imica a corpului fi*ic al puiului de
gaina distrugandu1i obiceiurile naturale si fa'ori*and aparitia tumorilor maligne si a altor
malformatii.
Aceeiasi situatie o intalnim si in comple$ele de ingrasare a porcilor, unde acestia nu
a)ung niciodata sa 'ada lumina soarelui.
"rasimile animale, cum ar fi colesterolul, acopera peretii 'aselor sanguine si pe masura
ce persoana care consuma carne imbatraneste, desc7iderea acestor 'ase se diminuea*a din ce in ce
mai mult. Presiunea asupra inimii creste, re*ultind o 'ulnerabilitate cardiaca si o crestere a tensiunii
arteriale. ,n societatea noastra o persoana din doua care consuma carne 'a fi atinsa de o maladie
cardiaca sau care este legata de 'asele sanguine, in timp ce aceste boli sunt practic aproape
necunoscute in tarile in care consumul de carne este foarte sca*ut
Autopsia soldatilor americani, ucisi in ra*boiul din Vietnam, arata ca, la 'arsta de 22 de
ani ei a'eau de)a semne caracteristice de ateriosclero*a coronariana, semne care erau total
ine$istente la soldatii 'ietname*i, cunoscuti ca a'and o 7rana preponderent lacto1'egetariana.
!pre deosebire de plante, care au o membrana celulara rigida si un sistem circulator
simplu, celulele animale mor rapid cand circulatia este oprita. ( celula nu poate trai mai mult de trei
minute fara o$igen si de aceea, imediat ce 'iata incetea*a, proteinele animale se coagulea*a si sunt
secretate en*ime auto1distructi'e. Carn#a' (#$t#l# $i oual#l# au o proprietate comuna: ele $#
#$co"(un $i (utr#1#$c ra(i. Pentru ca, de regula, carnea este consumata la un inter'al de o
saptamana, doua sau mai multe, trebuie sa 'a spun ca putrefactia si cresterea numarului de bacterii
incepe aproape imediat dupa moarte si, ca atare, ea cr#a1a otra!uri %oart# !iol#nt# in colon si, in
plus, imbatraneste prematur tractul intestinal.
Dragii mei, peste tot unde intoarcem capul, au*im, citim sau 'edem despre binefacerile
aportului de proteine, fara sa se ia in calcul ca 'aloarea practica a unui aliment este data de
aminoaci*ii integrati in el. (mul si animalele nu au capacitatea sa sinteti*e*e cei opt aminoaci*i
esentiali, spre deosebire de plante care ii pot sinteti*a din aer, apa si pamant, si de aceea trebuie
direct luati din mancarea consumata.
!i am a)uns cu totii la conclu*ia ca numai o 7rana ba*ata pe legume, fructe si cereale, ne
'a asigura aminoaci*ii necesari, e$act ca si altor mamifere necarni'ore. Din moment ce ne este
posibil sa traim in mod sanatos, fara sa consumam carne, este firesc sa ne intrebam daca nu cum'a
aceasta este o obisnuinta morala si umana.
Pe cand ,isus mergea cu cati'a dintre discipolii !ai, s1a intalnit cu un anumit om care
dresa caini pentru a 'ana alte creaturi. !i ;+ a *is catre acel om: A De ce faci aceasta:A iar omul a
spus: A Din asta traiesc si oricum, cui sunt de folos aceste creaturi: ;le sunt slabe, pe cand cainii, ei
sunt puterniciA. ,ar ,isus a *is: A ,ti lipseste intelepciunea si iubirea. ,ata, fiecare fiinta pe care a
creat1o Dumne*eu are sfarsitul ei, si scopul ei, si cine poate spune ce este bun in ea sau la ce poate
sa fie ea de folos tie sau omenirii: ,ar pentru traiul tau, iata campiile care daruiesc roadele lor, pomii
fructiferi si plantele; ce ai ne'oie mai mult decat aceste lucruri, pe care munca cinstita a mainilor
%8.1/0
tale sa nu ti le poata da: Vai de cei puternici, care isi folosesc forta in mod gresit, 'ai celor 'icleni
care 'atama creaturile lui Dumne*eu, 'ai 'anatorilor, caci ei 'or fi cei 'anati. Am 'enit pentru a
opri sacrificiile si ospetele de sange, iar daca nu incetati ofrandele si mancatul carnii si sangelui,
mania lui Dumne*eu nu 'a inceta sa se abata catre 'oi, asa cum a coborat si asupra parintilor 'ostri
din pustiu, care au ra'nit la carne, au mancat din aceasta pe saturate, s1au umplut de stricaciune si
ciuma i1a omorat. Asa cum faceti 'oi in aceasta 'iata creaturilor infratite cu 'oi, la fel 'i se 'a face
'oua in 'iata ce 'a 'eniA.
;ste e'ident ca animalele 3de fapt toate creaturile4, nu1si dau 'iata in mod liber
pentru ca noi sa ne permitem lu$ul de a le manca lor carnea. -e a'eti de pierdut daca recunoasteti
caracterul sacru al intregii 'ieti si necesitatea de a trai fara a cau*a suferinta: Fara a lua 'iata cui'a:
-ine 'a da dreptul sa luati o 'iata pe care nu sunteti in stare sa o creati: ;ste de neimaginat cati
'egetarieni ar fi daca, atunci cand si1ar dori o bucata de friptura, fiecare ar ne'oit sa se duca imediat
afara, sa prinda singur bietul animalut 1 'itel, miel, ied 1 pentru ca sunt mai dragalasi1 complet lipsit
de aparare, sa1l in)ung7ie cu mana lui, sa se balaceasca in sangele lui, si sa transe*e din el e$act
bucata de carne pe care si1o doreste. Fiecare am 'a*ut un miel, o faptura )ucausa, dragalasa, cu oc7ii
blan*i, rugatori, intrebatori si care1ti implora iertare atunci cand te apropii cu cutitul de el. -e rau '1
a facut, cine '1a spus ca a'eti dreptul de moarte asupra 'ietii: Ati incercat ca in patutul copilului
'ostru sa duceti un iedut si un mar si sa 'edeti daca copilul 'a manca iedul si se 'a )uca cu marul:
Daca se 'a intampla asa, atunci puteti considera ca fiind firesc sa 'a 7raniti cu carne, dat
intotdeauna sa stiti ca 'a fi in'ersC
A,ntr1o *i, dupa ce ,isus !i1a inc7eiat discursul, intr1un loc de langa &iberia, unde
sunt sapte fantani, un tanar ,1a adus iepuri si porumbei 'ii, ca sa manance cu discipolii !ai. ,isus a
pri'it atunci cu iubire la acel tanar si a *is catre el: PP &u ai o inima buna si Dumne*eu te 'a
lumina, insa nu stii ca Dumne*eu la inceput a dat omului ca mancare fructele pamantului si nu l1a
facut inferior fata de maimuta, oaie, cal sau capra, ca sa ucida si sa manance carnea si sangele
acestor creaturi inrudite cu el. Voi credeti ca Moise a poruncit cu ade'arat, ca aceste creaturi sa fie
omorate si oferite ca sacrificiu si mancate si c7air asa faceti in &emplu, insa iata ca este aici -ine'a
mai mare decat Moise, 'enit ca sa elimine sacrificiile de sange din lege, precum si sarbatorile lor si
sa 'a aduca impartasania pura si sacrificiul fara sange ca la inceputuri, constand c7iar din granele si
fructele pamantuluiA.QQ.
;nergia necesara organismului uman se gaseste in carbo7idrati, iar carnea nu poseda
asemenea furni*ori de AenergieA, ea pro'oaca aciditate si deminerali*ea*a corpul. !a nu 'a sperie
ideea, ca daca depuneti o acti'itate fi*ica grea, si nu mancati carne, 'eti a'ea de suferit, 'eti fi lipsiti
de energie. ?u, pentru ca proteinele din carne nu 'a sporesc forta ci, prin depunerea lor, '1o
epui*ea*a, 'a AtragA la somn, la inacti'itate. +uati de e$emplu un leu care mananca multa carne si
are ne'oie de apro$imati' 29 de ore de somn, pe cand urangutanul, care mananca numai 'egetale,
nu are ne'oie de cat de sase ore pe *i. Anali*ati singuriC
!tatisticile demonstrea*a ca e$ista o corelatie intre incidenta cancerului de colon si
consumul de carne, datorita faptului ca lipsa fibrelor alimentare duce la o crestere a timpului de
tran*it intestinal 3a'i* persoanelor constipate4. (r, cancerul, apare tocmai ca urmare a contactului
dintre substantele cancerigene pre*ente intr1o concentratie mare si intr1o perioada de timp prea
lunga, si celulele sensibili*ate ale intestinului, proces care produce modificarea microflorei
intestinale, in fa'oarea celei de putrefactie.
-u toate ca '1am spus ca, in carnea creaturii sacrificate ramane informatia energetica
a groa*ei dinaintea mortii, si ca aceasta se transmite omului ce o consuma 3periculos de to$ic este
atunci cand se amesteca mai multe feluri de carne 1 sarmale, salam, piftele etc.14 producandu1i
de*ec7ilibre energetice soldate cu boli, sunt sigur ca sunteti destui care 'eti )ustifica macar
sacrificarea mielului de Paste.
Ascultati ade'arul ade'aratC
A ,uda ,scarioteanul a *is catre ,isus: PP,n'atatorule, iata painea nedospita, 'inul
amesteat, uleiul si plantele, dar unde este mielul despre care a poruncit Moise:QQ 3 ,uda cumparase
mielul, insa ,isus inter*isese sa fie omorat4A. A!i iarasi ,uda : PP ,n'atatorule, nu este scris in lege ca
29.1/0
un miel trebuie sa fie omorat de Paste in interiorul portilor:QQA. A,isus a raspuns: PPDaca ;U 'oi fi
ridicat pe cruce, atunci cu ade'arat mielul 'a fi omorat. ,nsa 'ai celui prin care ;+ este dat in
mainile ucigasilor; ar fi fost mai bine pentru el daca nu s1ar mai fi nascut. Ade'arat *ic 'oua, pentru
acest sfarsit am 'enit in lume, ca sa indeparte* toate sacrificiile de sange si mancatul carnii
animalelor si pasarilor care sunt omorate de oameni 3alu*ia este destul de transparenta si l1a 'i*at pe
,uda, cel care l1a 'andut pe ,isus4. +a inceput Dumne*eu a dat tuturor fructele copacilor, semintele
si ierburile ca 7rana, dar cei care in mod egoist se iubesc mai mult pe ei insisi, decat pe Dumne*eu
sau to'arasii lor, si1au murdarit caile lor, au adus bolile in trupurile lor si au umplut pamantul cu
pasiuni inferioare si 'iolenta. -aci acestia, facand un *eu din pantecele lor, au sacrificat acestui *eu
fapturile inocente ale pamantului, in loc sa )ertfeasca lui Dumne*eu, natura lor animalica. Mancand
din carnea animalelor si band din sangele lor, spre propria lor distrugere, si1au impurificat trupurile,
scurtandu1li1se astfel durata 'ietii, intocmai ca paganii care, fara sa cunoasca ade'arul, sau c7iar
cunoscandu1l, l1au prefacut in minciunaQQA.
V1am dat, iubitii mei pamanteni, suficiente moti'e, pentru a medita si a adopta o
7rana 'ie in locul celei moarte.
,mportanta unei astfel de 7rane a fost apreciata cum se cu'ine inca de acum peste 2099 ani,
de catre anticul Pitagora, care a recunoscut: ADoar 7rana 'ie si proaspata ii permite omului sa
ramana sanatos, sa fie fericit si sa simta ade'arulA.
,nainte ca ,isus sa se ,nalte la -er, apostolii l1au intrebat: ADaca 'a 'eni la noi cine'a
care mananca carne si bea bauturi tari, sa1l primim:A. ,ar ,isus a raspuns catre ei: AAcestia sa
ramana retrasi pana cand se 'or purifica de aceste necuratii grosiere, caci pana cand nu 'or intelege
si nu se 'or lepada de acestea, nu sunt pregatiti sa primeasca tainele superioareA.
Vedeti dar, ca trebuie sa treaca o perioada de timp, pana cand corpul 'ostru se 'a
curati 3de*into$ica4, perioada dupa care 'eti reali*a cat de 'aloroasa este o 7rana 'ie, si cata parere
de rau 'a incearca, pentru ca nu ati cunoscut toate acestea din copilarie, sau macar din tinerete.
@eamintesc acum, tuturor celor care doresc sa1i 'ad 3personal sau prin fotografie4, ca
o pot face numai dupa ce au trecut 20 de *ile de cand au renuntat la: carne, tutun, alcool. @enuntati
pana nu este prea tar*iu la aceste obiceiuri, apucati pe calea cea buna, care nu este decat calea
mantuirii.
,isus ne a'erti*ea*a: A?ici o )ertfa a unui animal, a unei pasari sau a unui om nu
poate indeparta pacatul, caci cum ar putea sa fie constiinta purificata de pacat prin 'arsarea de sange
ne'ino'at: Dimpotri'a, aceasta 'a mari condamnarea. Asa cum faceti 'oi in aceasta 'iata
creaturilor infratite cu 'oi, la fel 'i se 'a face 'oua in 'iata ce 'a 'eni.A.
Pentru a parcurge int#$tinul gro$ (colonul), substantelor a)unse aici le trebuie in
medie paispre*ece ore. Materialele care parasesc intestinul subtire si patrund in cel gros, au o
consistenta lic7ida si cu e$ceptia apei, prin peretii intestinului gros sunt absorbite foarte putine
substante. Functia primara a colonului este cea de stocare si des7idratare. Pe masura ce apa este
absorbita, materialul lic7id capata consistenta semisolida, fiindu1i necesare, asa cum am spus,
aproape paispre*ece ore pentru a reali*a intregul circuit intestinal. !pre deosebire de stomac,
intestinul gros contine o bogata flora microbiana. ( buna parte a materiilor fecale este constituita
din bacterii, substante nedigerabile 1 in principal celulo*a 1 si substante to$ice eliminate din sange
prin peretii intestinali.
@enumitul biolog rus ,lia MeciniIo' s1a pronuntat ca procesul de imbatranire a
organismului este produs de sclero*a organelor. -and sclero*a se produce mai de'reme si are ritm
accelerat si intens, organismul imbatraneste mai repede si a'em de a face cu un proces patologic,
anormal, comparati' cu procesul care incepe la 'arste inaintate si se desfasoara lent, cu o
imbatranire normala, fi*iologica. Dupa parerea acestui biolog, cau*a imbatranirii premature consta
in otra'irea cronica a organismului cu to$inele din intestinul gros. ;l a a)uns la conclu*ia ca
numarul mare de centenari din Bulgaria, s1ar datora faptului ca in aceasta tara se consuma cantitati
mari de iaurt si lapte acru 1 deri'ate ale laptelui 1, continand acid lactic, care distruge bacteriile din
intestinul gros si reduce astfel to$inele.
,ata, asadar, ca una dintre c7eile sanatatii se gaseste in intestin.
21.1/0
(rganismul fi*ic se into$ica in mod sistematic si fara intrerupere, pe toata durata
'ietii. Una dintre cau*ele principale ale imbatranirii premature si ale senilitatii este acumularea de
to$ine in organism, prin autointo$icare. (rice celula in 'iata produce to$ine. ;$ista totusi o sursa de
autointo$icare e$trem de periculoasa, fiind alcatuita din otra'urile care se filtrea*a prin peretele
intestinal, pentru a imbacsi intregul organism. -7iar si aceia care nu sunt constipati, sau cel putin
cred ca nu sunt, au totusi o sursa permanenta de autointo$icare in intestinul gros. ;'acuarea, c7iar
cotidiana, a intestinului, nu e$clude faptul ca mucoasa poate fi acoperita cu o coa)a 3po)g7ita4 de
sedimente, ele incrustandu1se acolo putin cate putin si nefiind ?,-,(DA&A eliminate. Aici ele
pro'oaca fermentatii putrede ale caror to$ine in'adea*a intregul organism.
Con$ti(atia' deosebit de frec'enta, asta*i are numeroase si 'ariate cau*e, care sunt
direct influentate de o alimentatie 7aotica#, nepotri'ita, un sistem ner'os dereglat, absenta
lic7idelor si a miscarii.
Din punct de 'edere al motricitatii intestinale, eu aprecie* ca fiind trei tipuri de constipatie:
1. nu e$ista scaun *ilnic;
2. e$ista scaun *ilnic, dar eliminarea este foarte greoaie 3cu sfortari, cu icnete4;
%. e$ista scaun *ilnic, dar nu se elimina intreaga masa a materiilor fecale;
-ine doreste sa1si re*ol'e aceasta perturbare intestinala, pe ba*a de medicamente, comite o
dubla greseala:
a4 disfunctia este posibil sa fie ameliorata pentru moment, dar sigur dupa o perioada de timp se
'a reinstala, si nici
un medicament nu 'a mai fi in stare sa o inlature;
a4 daca nu se actionea*a asupra cau*elor ce au generat1o, medicamentele descoperite pana la
acesta data nu 'or a'ea efect miraculos.
-7iar daca nu ma credeti acum, mai tar*iu imi 'eti da dreptate, cu cat apelati mai mult la
a)utorul la$ati'elor, cu atat 'a sporiti
disfunctia intestinala si a)ungeti la constipatie cronica. (rice aliment ingerat si care sta mai
mult de 59 de ore in organism, de'ine
cea mai 'eritabila otra'a. &ineti minte, toti cei care sunteti constipati si 'a tratati aceasta
boala cu medicamente, 'a distrugeti
'iata. Voi, cuplurile care 'a pregatiti sa aduceti pe lume un copil, scapati de constipatie 3atat
femeia cat si barbatul4, inainte de a1l
concepe, deoarece to$inele care sunt retinute in sange mai ales in cel al mamei, 'or afecta
sanatatea copilului. -onstipatia
influentea*a negati' comportamentul si starea organismului 'ostru, care se poate traduce
prin: mo7oreala, inapetenta, scaderea
randamentului intelectual, oboseala, tristetea, ten sters, oc7i incercanati, iritabilitate
accentuata, lipsa poftei de 'iata#etc. Bolile direct imputabile autointo$icarii, deci care se datorea*a
recircularii to$inelor, sunt: ne'rite, psi7o*e, ciro*a, reumatism, di*enterie, artrita, maladiile inimii,
insomnii, 7alena 3miros in gura4, litia*e 3pre*enta calculilor, pietre4, sciatica, anemie, boli ale pielii.
Va ofer intr1o sinte*a semnificati'a principalele consecinte ale constipatiei, la di'erse eta)e
ale corpului:
1 sistem ner'os: insomnii, depresii, iritabilitate, isterie, sc7i*ofrenie;
1 sange: anemie, modificari patologice ale compo*itiei sanguine 3ceea ce influentea*a
&(A&; (@"A?;+; !, &(A&; -;+U+;+; -(@PU+U,4;
1 ficat: congestii 7epatice, calculi la 'e*ica, into$icatii;
1 stomac: pierderea tonusului stomacal, pto*e stomacale, ulcer, cancer; de multe ori
acestea se afla la originea mirosului urat al gurii;
1 colon: 7emoroi*i, cancer;
1 apendice: apendicita cronica sau acuta;
1 partea inferioara a abdomenului: sta*e 3oprire sau incetinire4 sanguine di'erse,
infectii cronice ale organelor genitale la femei 3uter, o'are, col, trompa, deplasarea uterului4;
1 rinic7i: litia*e 3calculi4, colici nefritice, artrita reumatoida;
22.1/0
1 picioare: sciatica, sta*e 'enoase ce conduc la formarea 'aricelor.
1 piele: eruptii de diferite naturi.
,ritatia permanenta a mucoasei intestinale se afla la originea a numeroase forme de
cancer. -a*urile de cancer ale intestinului bat toate recordurile in comparatie cu cele ale altor
organe ale corpului. Daca e$aminati locali*area lor predominanta, constatati ca, e$act cum 'ira)ele
si curbele arterelor de circulatie rutiera fa'ori*ea*a accidentele, e$ista de asemenea locuri predilecte
pentru cancerul de intestin, acestea fiind mai ales in *onele, in care curbura colonului, antrenea*a o
anumita incetinire a curentului materiilor fecale. ;ste cat se poate de e'ident faptul ca ma)oritatea
ca*urilor de cancer apar in locurile cele mai predispuse incrustarii 3formarii crustelor, po)g7itelor4
cu to$ine ale mucoasei intestinului gros.
!c7ema tubului digesti' reprodusa la paginaFF3Ane$a nr. 24, este re'elatoare in acesta
directie. Fata de bolile 3pe eta)e4 enumerate mai sus, aceasta boala nu este singurul rau de temut
pentru persoanele cu colonul acoperit cu o coa)a de materii fecale neeliminate.
Un cunoscut medic engle* a do'edit ca o persoana care sufera de constipatie cronica
adaposteste in corp %0 diferite soiuri de to$ine, dintre care unele sunt mai tari decat cel mai puternic
'enin al serpilor. Acum intelegeti de ce aceasta boala trebuie abordata in mod cat se poate de serios
si permanent de catre fiecare dintre 'oi:
Daca omul, acesta creatie unica a lui Dumne*eu, ar sti de a inceputul 'ietii sale cum sa se
alimente*e 1 pentru a pre'eni constipatia 1, cum sa prote)e*e rinic7ii 1 pentru a1i filtra corespun*ator
sangele 1, si cum sa a)ute ficatul 1 pentru a1i curata sangele de to$ine 1 atunci el ar putea atinge
'arsta de %99 de ani. Din pacate, lucrul acesta nu1l stim, iar in ultimul timp 3ultimii 19 ani4 am
obser'at ca nu este interes pentru a1l informa pe om 3cine ar mai mari profitul fabricantilor de
medicamente:4.
!anatatea, 'oia buna si frumusetea, nu au mers niciodata mana in mana cu o&#1itat#a. Aceasta
boala care disproportionea*a corpul omenesc, este acceptata si tratata in mod diferit de catre cei mai
multi semeni ai mei. Unii, si nu putini, se mandresc cu Iilogramele in plus, cu masi'itatea# lor,
moti'and ca se simt bine asa, ca sunt se$O#, ca nu pot renunta la placerea de a manca, si nici nu
suporta sa li se faca 'reo obser'atie 3nici macar transparenta4. Aceasta categorie de bulimici#
3mancaciosi fara masura4 au ca punct de plecare al dereglarii lor metabolice copilaria, primii ani de
'iata, cand dintr1o falsa e$primare a dragostei fata de progenitura, parintii, bunicii sau rudele,
e$agerea*a in a1i indopa pe micuti cu fel de fel de dulciuri, cu mancaruri 'ariate si la tot felul de
ore. -redeti ca e bine:.
Vai saracul ce durduliu este la 'arsta lui, face remarca un musafir sa spunem 3este o do*a de
impolitete ca sa nu spun de proasta crestere# sa1i spui unui om 'ai ce gras3a4 esti#, 'ai ce te1ai
ingrasat#, ce mananci draga de ai a)uns asa:#4 la care mamica, dulcea de ea, raspunde: #Draga, are
dereglata o glanda si orice mananca, pune pe el#
Dragii mei, sa fim seriosi, nimic nu se dereglea*a in organism daca respectam anumite reguli, mai
ales cele de bun simt 3care 'i*ea*a cantitatea de alimente ingerate4. Altii care au atins un anume
grad de supraponderabilitate incearca pe toate caile, toate metodele pentru a a)unge la silueta# lor
anterioara. Aceastia apelea*a la tot felul de practici#, de pilule minune# sau de retete pentru slabit,
fara sa reali*e*e ca isi fac un rau si mai mare decat acela de a1si respecta aceeasi conduita
alimentara.
A 'enit la mine cine'a, si mi1a spus: am gasit o reteta pentru slabit care imi garantea*a ca daca o
respect timp de treispre*ece *ile, timp de doi ani pot sa mananc orice#. Au*iti si 'a minunati, tineti
cate'a *ile regim, biciuiti1'a# organismul, pentru ca dupa aceea, puteti baga# in el de toate# si
Ade1a 'alma#C
Va compatimesc pe cei care apelati la astfel de metode, care 'a recomanda alimente sarace in
'itamine 3nu in calorii pentru ca nu caloriile imi asigura mie 1 organism 1 combustibilul# 'ietii4,
en*ime, oligoelemente, saruri minerale si care 'a tin o perioada de timp in infometare. Atunci cu ce
asigurati 'oi energia 'itala a organismului, cum 'a suporta aceasta pri'atiune alimentara: Va spun
eu, mai mult rau 'a faceti, 'a dereglati psi7ic si metabolic. -a sunteti sau nu gurman*i, pe perioada
# regimului de slabit#, 'a 'eti gandi obsedant la ce 'a trebui sa mancati, sau 'a faceti de pe acum
2%.1/0
meniuri consistente#, functie de 'i*iunile# pe care le1ati a'ut. -e ati re*ol'at: ,ntr1un timp relati'
scurt 'eti acumula din nou, iar perioada regimului pentru slabit, 'i se 'a parea un 'is urat.
,ndiferent ce conduita 'eti adopta, daca ea nu 'a respecta regula alimentatiei si asimilatiei si 'a fi
numai una a contabili*arii caloriilor, atunci sigur 'a biciuiti organismul in *adar.
,ndiferent ce conduita 'eti adopta, daca ea nu 'a 'i*a si o imbunatatire a acti'itatii rinic7ilor si a
ficatului, toate 'isele 'oastre desprea silueta de aur# se 'or narui.
-redeti ca bietul 'ostru organism este 'ino'at ca a a)uns asa, sau mai degraba #panoul 'ostru de
comanda#, mentalul 'ostru, care incearca sa gaseasca un alt 'ino'at:. Va torturati degeaba
organismul, el nu are nici o 'ina in afara de aceea ca 'a e$ecuta intocmai si la timp ordinele pe care
le primeste. Va recomand sa gasiti pe cine'a care sa 'a in'ete cum, cand si cu ce sa 'a alimentati,
cum sa ganditi si cat respect sa a'eti fata de propriul organism.
Varietatea medicamentelor, folosite in retetele pentru slabit, 'a aduce pre)udicii pe care nu le 'eti
putea remedia in acesta 'iata, pentru ca unele utili*ea*a 7ormoni feminini care 'a rotun)esc#
anumite parti ale corpului, altele au in compo*itie neuroleptice, care 'a dereglea*a centrul apetitului
alimentar, altele prin substantele c7imice pe care le contin, irita sistemul digesti', saracesc
organismul de potasiu 3diureticele si la$ati'ele4 si perturba metabolismul glucidelor.
Dr. med. H.Bal*li a fost de parere ca orice planta si orice animal instrainat de natura, care sunt
PdomesticiteQ si facute Pto'arasi ai omuluiQ, isi pierd insusirile naturale. &ot asa se intampla si cu
omul care paraseste padurea si campia si1si petrece e$istenta intre *iduri. (rice fiinta care1si pierde
legatura intima cu P ?atura mamaQ pierde calitati insemnate si cunoaste boala si degenerarea.#. -u
alte cu'inte, daca 'om imbratisa liber si neconditionat binefacerile# ci'ili*atiei si alimentatiei
sintetice si 7ipercalorice, 'om a)unge mai repede, acolo de unde am 'enit 1 in pamant 1.
(B;E,&A&;A !-U@&;AEA V,A&AC
,icatul este principalul organ in care se depo*itea*a 'itaminele solubile in grasimi. ;l
este cel mai mare organ din corpul uman si cantareste apro$imati' 1,2 Ig. Asemeni unei comple$e
u*ine c7imice, el poate modifica aproape orice structura sau compo*itie c7imica, distrugand si
ani7iland o serie intreaga de molecule to$ice. Altfel spus, ficatul este maestrul c7imic al
organismului, de buna lui functionare depinde calitatea sangelui care a)unge la inima. ;l constituie
totodata un re*er'or de sange si un depo*it pentru inmaga*inarea 'itaminelor A si D, precum si a
glicogenului 3carbo7idrat digerat4 ce are rolul de a regla ni'elul *a7arului in sange. ,n ficat sunt
prelucrate en*ime, colesterol, proteine, 'itamina A 3din caroten4 si factori ce asigura coagularea
sangelui.
,n planul de 'indecare al oricarei boli de ficat primul loc il ocupa asta*i regimul alimentar.
,ntrucat, toate bolile de ficat pre*inta un metabolism dereglat acesta putand fi foarte usor si eficace
influentat de alimentatie, insemnatatea dietei, ca factor terapeutic, este cu totul si cu totul de
necontestat. &oate medicamentele descoperite pana asta*i si ridicate in sla'i, ca a'and actiune
7epatica, la care se adauga si procedeele terapeutice industriali*ate, nu pot 3nici nu ar a'ea cum4
inlocui alimentatia 'indecatoare rationala si naturista.
Una din principalele functii ale ficatului este aceea de a produce bila care o depo*itea*a in
colecist 3'e*ica biliara4.
V#1ica &iliara este un organ cu rol de depo*itare, lung de apro$imati' sapte centrimetri,
care inmaga*inea*a bila, ii modifica structura c7imica si o concentrea*a puternic. "ustarea si uneori
c7iar simpla 'edere a mancarii poate determina golirea ei. Anumiti constituenti flui*i ai 'e*icii
biliare tind uneori sa cristali*e*e si sa forme*e asa numitii calculi biliari. -ei care au adoptat sau
adopta un regim alimentar naturist, nu au facut si nu 'or face 'reodata calculi biliari. (rice
dereglare 7epatica, influentea*a in mod corespun*ator si calitatea bilei. Dereglarea 7epatica este
responsabila de aparitia: tulburarilor digesti'e 3ulcer gastric sau duodenal, cancer 1 stomac sau
colon 1, dispepsii, eructatii, flatulenta, etc.4, astmului, tulburari pulmonare 3&.B.-., enfi*em,
cancer4, tulburari cardiace 3ta7icardie, cardiopatie isc7emica, suflu sistolic4, psoria*is si alte boli de
piele, migrene.
Din e$perienta anilor trecuti, am constatat ca atunci cand colecistul este suprimat
c7irurgical, in 89D din ca*uri se produc tulburari de metabolism, iar in peste 09D din ca*uri, se
22.1/0
dereglea*a functia pancreatica. Aceasta ultima obser'atie s1ar putea sa fie eronata si poate era mai
bine daca spuneam ca la 09D din pacientii cu diabet, colecistul le1a fost e$tirpat 3inainte de a li se
declansa diabetul4.
Pancr#a$ul furni*ea*a cea mai importanta en*ima a organismului uman. ;ste o glanda de
apro$imati' paispre*ece centimetri lungime, situata in conca'itatea formata de duoden. -elulele
sale secreta insulina, un 7ormon cu rol in arderea accelerata a *a7arurilor din corp. ,nsulina nu este
'arsata in traiectul digesti', ci direct in circuitul sanguin. +ipsa insulinei declansea*a diabetul.
-ealalta functie importanta a pancreasului este fabricarea si secretia sucului pancreatic, el contine
unele din en*imele de ba*a necesare in procesul de digestie.
0ia&#tul este o boala a metabolismului, in care organismul nu mai este in stare sa 'alorifice
corect *a7arul din alimente. ,n intestin toate felurile de amidon sunt descompuse in *a7aruri. +a
organismul bolna' de diabet, *a7arul primit din intestin nu mai este transformat in glicogen si
depo*itat, ci pur si simplu este eliminat prin rinic7i. Aceasta boala, poate fi innascuta sau castigata
in cursul 'ietii, prin incalcari ale regulilor alimentare, sau prin abu* de bunuri de placere si to$ice.
Pe buna dreptate se spune ca diabetul este o boala a celor bogati, acelor care1si permit sa manance
bunatati#. Pentru ca acti'itatea musc7ilor influentea*a puternic metabolismul *a7arului, bolna'ul
de diabet ar trebui sa efectue*e acel gen de munca fi*ica si e$ercitii de miscare care sa fie duse la
limita suportabilului. Atentie, diabetul mai poate a'ea drept cau*a a aparitiei sale si unele disfunctii
la ni'elul sistemului ner'os, cum ar fi stari depresi'e, an$ioase, gelo*ia, isteria, adica atitudini de
comportament care solicita la ma$imum atat celula ner'oasa cat si traiectul digesti'.
,ata inca o do'ada ca ar trebui sa luptati pentru linistea mentalului 'ostru, renuntand la 'icii
stresante si daunatoare: fumat, alcool, mu*ica *gomotoasa si de prost gust 3cea facuta de retardati4,
egoism, ura, manie, gelo*ie, in'idie, filme de groa*a, mese copioase, aroganta, iubirea de bani,
e$ploatarea aproapelui, minciuna etc., pe care le stiti foarte bine, dar nu 'reti sau nu a'eti puterea,
taria, sa renuntati la ele, 'a lasati condusi si sub)ugati de acestea.
?u considerati gri)a pentru sanatatea 'oastra ca pe ce'a de prisos si nu 'a lasati cu totul in
nade)dea mi)loacelor care 'indeca# bolile, a medicamentelor.
De altfel sunt boli care nu raspund nici unui medicament descoperit pana la aceasta
data si acestea sunt boli generate de $##ntari$". ,nacti'itatea, lipsa miscarii, condamna pe omul
modern la boala. Musc7ii slabesc, se inmoaie, scad in 'olum, se atrofia*a si primul care sufera este
sistemul osos, pentru ca acesta e sustinut si 7ranit de musc7i. Fiecare dintre 'oi ati simtit ca dupa o
con'alscenta, miscarile 'a erau incete, nesigure, fiecare pas il faceati cu teama, oboseati repede, 'a
tremurau picioarele, traspirati abundent, a'eati greutate la respirat si uneori ameteli.
,n perioada de inacti'itate organismul este obligat sa respire aerul din aceeasi incapere 1
c7iar daca ea se aeriseste de mai multe ori pe * i1 si nu la capacitatea pulmonara obisnuita, ci mult
redusa, aproape la )umatate. -a atare, lipsa miscarii si diminuarea capacitatii pulmonare, nu mai
poate asigura o$igenarea corespun*atoare a 7emoglobinei si automat sufera toate tesuturile
oraganismului, dar mai ales inima si creierul. Un creier bine o$igenat, aduce in organism buna
dispo*itie, pofta de munca si de 'iata, trece mai usor peste problemele delicate i'ite, sporeste
creati'itatea. A'and un creier bine o$igenat, organismul poate sa lupte usor cu agresiunile# interne
si e$terne, sa fie mereu in garda si sa 'a apere de boli.
?u 'a trebuie mult, dragii mei, macar o ora pe *i care sa fie a 'oastra, pentru miscare, pentru
e$ercitii fi*ice, pentru deconectare de la cotidian, pentru recreere. ?u spun ca miscarea sau
deplasarea de acasa la ser'iciu si retur nu este buna, dar aceasta nu 'a deconectea*a. Dimineata 'a
ganditi ce program incarcat de lucru a'eti, cate lucrari trebuie sa finali*ati, nu stiti cam in ce toane il
'eti gasi pe sef, ce coleg de ser'iciu 'a 'a mai tac7ina, ce alte nepre'a*uturi 'eti gasi etc. Dupa
terminarea programului sunteti sub impresia acti'itatilor desfasurate, ce nu ati facut bine si cata
morala '1a facut seful, dar in acelasi timp 'a ganditi si acasa, ce sa faceti familiei de mancare, sau
ce sa luati din piata, ce note o fi luat copilul la te*a, cum ti1o 'eni sotul a*i acasa 3este 'orba de cel
care e prieten cu pa7arul4, daca s1a mai spart 'reun calorifer si cate si mai cate, oricum numai de
rela$are nu poate fi 'orba.
20.1/0
;u 'reau sa a'eti un timp al 'ostru, in termen neacademic, o miscare sau o plimbare de
gura casca#, fara nici o tinta, sa a'eti un pas constant, agale, sa pri'iti 'itrinele maga*inelor, sa
studiati oamenii de pe strada, sa 'edeti care este trist, care este fericit, sa pri'iti bolta cereasca, sa
ascultati ciripitul pasarelelor etc., constienti*and ca numai asa 'a a)utati metabolismul si 'a
o$igenati sangele.
Puteti renunta la orice, si la masa daca 'reti, numai la miscare sa nu renuntati ?,-,(DA&A.
,n practica mea terapeutica, in ca*ul bolilor gra'e, consider "i$car#a ca
repre*entand 50D din 'ictorie. +ipsa miscarii, in special la femei, declansea*a tulburari menstruale
3ciclu neregulat, abundent, dureros4, sc7imbari de po*itie a organelor genitale, 'arice, 7emoroi*i,
constipatie, obe*itate. Multi pacienti 1 mai ales cei din mediul rural 1 imi spun ca ei au gospodarie si
fac destula miscare de dimineata pana seara. "resit. Aceasta nu este o miscare rela$anta, pentru
sanatate, ci una de efort fi*ic, cu ridicari de greutati, cu aplecari si ridicari ale trunc7iului, cu ner'i
3te mai supara un animal, o pasare, iti mai cade un lemn pe picior, te tai cu sapa etc.4.
-#r$ul (# 2o$ pune in miscare apro$imati' 69D din masa musculara a corpului, cu
efecte benefice asupra intregului organism, fa'ori*ea*a atentia, stimulea*a memoria si binedispune.
Dati1mi un e$emplu, cand ati mers intr1o drumetie si la terminarea ei 'a simteati obositi ca
dupa o *i de munca, suparati si despre care 'orbeati ca despre o cor'oada:C
Vreti sau nu 'reti, organismul are ne'oie de trei feluri de odi7na acti'a: *ilnica, saptamanala,
anuala. Eilnic, inseamna pau*e scurte, e$ercitii de in'iorare si respiratie, fara a mai sta pe scaun.
Eiua a saptea, sau duminica, este re*er'ata odi7nei complete, necesara 1 atat din punct de 'edere
anatomic, fi*iologic, cat si biblic 1 fiecaruia dintre noi. -oncediul este odi7na anuala, cand ca la
orice timp de odi7na trebuie sa uitati gri)ile, cartile, biroul, seful, dosarele, in general toate starile de
neliniste, care trebuiesc inlocuite cu cele de 'oie buna si de bucurie. Acest de*iderat nu1l puteti
rali*a decat numai plecand in alta localitate sau *ona, pentru a nu mai a'ea o legatura imediata cu
preocuparile si gandurile legate de ser'icii, de gri)ile casei. Mi1a fost dat sa 'ad la 'iata mea familii
3numai indi'i*i singuri4 care nu au facut niciodata un concediu in afara localitatii, munceau ca robii
in permanenta sa stranga, sa adune, sa se imbogateasca.
!trangeti fratilor, ca si asa nu luati nimic cu 'oi si nici nu 'eti sti 'reodata cum a trecut 'iata
peste 'oiC
Dar am intilnit si oameni care *i de *i se gandeau al ser'iciu, la firma lor, dadeau telefoane
sa se interese*e ce este la birou, cum se comporta subordonatii, 'an*atorii etc. ?u, asa nu se poate,
acesta nu este concediu, aceasta nu este odi7na.
Dar am cunoscut si a treia categorie de oameni, aceia care stiu sa se organi*e*e, sa planifice,
sa traiasca, sa e$ploate*e fiecare clipa de odi7na. Acestia nu asteapta decat sa treaca timpul de la un
concediu la altul, strang bani pentru a nu duce lipsa de nimic, pentru a1si satisface orice placere,
orice e$tra'aganta, pentru a 'edea lucruri noi. Da, asa da, felicitari, cine respecta alternarea muncii
cu odi7na, stapaneste si arta de a trai bine si sanatos.
!i cum cea mai buna miscare este cea facuta pe )os, este logic ca trebuie sa a'eti gri)a mereu
de piciorul 'ostru, care este o minune creata si daruita de Dumne*eu, cu un mecanism inteligent si
foarte complicat. ,n talpa se regasesc punctele refle$ogene, care corespund fiecarui organ din corp
de pe partea respecti'a 3stanga, dreapta4. Atunci cand piciorul sufera, sigur 'a suferi intreg
organismul. De cel putin *ece ani incoace, sunt martorul neputincios a ignorantei marii ma)oritati a
tineretului, care maltratea*a piciorul, aceasta placa cu circuite integrate# a organismului uman.
Voi reda mai )os cate'a reguli de care cu totii 'a trebui sa tineti cont pentru a a'ea un
picior frumos si sanatos:
1. incaltamintea, indiferent de felul modelului, 'a trebui sa respecte forma labei piciorului si
sa fie le)era;
2. materialul din care este confectionata incaltamintea 'a fi de piele sau de pan*a, pentru a
permite patrunderea energiei telurice in intreg organismul.
%. nu 'eti folosi sub nici o forma, incaltaminte, sosete, ciorapi, din materiale sintetice, care
i*olea*a organismul de energia terestra;
2/.1/0
2. tocul pantofului nu fie mai inalt de 0 cm 3pentru femei4, deoarece in timp afectea*a
rinic7ii, coloana 'ertebrala, circulatia si capul;
0. 'eti renunta fara e*itare la incaltamintea cu talpa groasa, care 'a deformea*a mersul,
coloana si produce tulburari in *ona uro1genitala. Daca fiecare dintre cei care purtati astel de
incaltaminte, 'eti a'ea posibilitatea sa 'a pri'iti din spate cand mergeti, sa 'edeti cum mergeti
3di*gratios4 ati renunta la )ustificarea ieftina asa este moda# si ati adopta po*itia Asa1mi placa mie
si sa fie sanatos#.
/. de cate ori a'eti posibilitatea 3cu cat mai des cu atat mai bine4 sa mergeti desculti prin
iarba umeda de roua 3dimineata4, pe parc7etul sau gresia din locuinta;
5. obligatoriu, dupa o *i de munca re*er'ati timp pentru o baie rece la picioare si masa),
macar paispre*ece minute.
V1am spus mai de'reme, ca pe timpul miscarii, r#$(iratia se reglea*a functie de
ritmul constant al miscarii. Da, pe pamant, doua categorii de oameni stiu sa respire corect, sugarii si
Oog7inii, dar daca nu a'eti posibilitatea sa 'edeti asa ce'a, pri'iti o pisica si constatati ca apneea
3intrerupere a respiratiei4, este mai mare decat inspiratia sau e$piratia. -ine nu respira corect, nu 'a
fi niciodata sanatos. !entimente ca furia, ciuda, in'idia, teama tristetea, disperarea, supararea, ura
etc. se formea*a in creier, ca si 'eselia, bucuria, fericirea, 'oia buna, satisfactia, primele apartin
gandurilor negati'e, celelalte gandurilor frumoase, po*iti'e. Primele imbatranesc, uratesc omul,
celelalte il intineresc, il infrumusetea*a, il inobilea*a. @espiratia corecta, ritmica, continua, are
menirea de a combate primele categorii de sentimente si de a le mentine si perfecta pe cele din a
doua categorie.
Pr#gatir#a "ancarurilor are o mare importanta pentru sanatate, mai ales ca aceasta
acti'itate este permanenta si este strict conditionata de starea de stres sau ner'o*itate a gospodinei.
( asemenea stare negati'a, gospodina o transmite mancarurilor otra'indu1le# sub raport energetic.
?u trebuie sa 'a mire daca dupa ce ati consumat alimentele la o masa resimtiti o stare de disconfort,
sau faceti c7iar o indigestie. -el mai des se intampla atunci cand sunt pregatite preparate din carne
tocata 3carnati, sarmale, c7iftelute4 pro'enite de la mai multe feluri de animale 3porc, 'ita, oaie4,
cand, se cumulea*a informatiile energetice generate de groa*a dinaintea mortii lor, cu starea psi7ica
alterata a bucatarului.
+a bucatarie, cele mai bune 'ase, sunt cele de ino$ sau emailate, iar cele mai nesanatoase
sunt cele din aluminiu si teflon.
Un aliat# al gospodinei in ultimii ani a de'enit cu(torul cu "icroun#, care fara sa 'a
mire, este e$trem de periculos, cel putin din doua puncte de 'edere. ,n primul rand, radiatiile
produse pot a)unge la 199 Wati pe metru patrat, sau c7iar mai mult, daca instalatia este defecta. ,n
acest ca* a'em de1a face cu microunde cu o frec'enta foarte mare, foarte periculoase si e$trem de
penetrante. Daca nu 'reti sa renuntati la o astfel de masinarie 3masinaria mortii4, atunci cand
pregatiti 'reun aliment, stati la o distanta mai mare de ea pentru a nu 'a e$pune riscului de iradiere.
-u atat mai mult se recomanda femeilor insarcinate, dar in ca*ul lor, recomandat este ca in perioada
gra'iditatii, cuptorul sa nu fie folosit. Dupa ce ati terminat de preparat scoateti aparatul din pri*a si
aerisiti incaperea, pentru a permite ionilor negati'i sa 'a primeneasca incaperea. Practic cuptorul cu
microunde actionea*a numai asupra moleculelor de apa din alimente, in care ca* fiecare molecula
din interiorul cuptorului oscilea*a de 2,20 miliarde de ori pe secunda, fapt care e$plica rapiditatea
coacerii sau fierberii. -ru*imea acestui tratament are ca re*ultat alterarea structurii AD?1ului din
inima celulelor alimentare, si care face sa dispara energia bioelectrica a lor; iar acolo unde nu este
energie bioelectrica, nu este nici sanatate. Daca 'reti sa contracarati intr1un fel acest nea)uns, 'a
recomand sa 'a completati masa cu sucuri naturale de legume si fructe, cu cruditati, sau cu grau
incoltit, polen sau miere de albine.
T#l#!i1orul se poate considera si prieten si dusman al omului; pe de o parte pentru ca il
alimentea*a cu informatii 3 mai mult sau mai putin necesare e$istentei sale4, ii mai omoara timpul,
iar pe de alta parte pentru ca este nesanatos organismului sau. ;l bombardea*a incaperea 1 e'ident si
pe 'oi 1 cu ra*e V, de )oasa tensiune, de ioni po*iti'i si electricitate statica, iar tubul catodic emite
radiatii @oentgen. &oate acestea la un loc, produc stari de oboseala, de ner'o*itate, iritabilitate si
25.1/0
insomnii, stari care se acuti*ea*a intr1un ritm rapid atunci cand 'estimentatia 'oastra, moc7eta sau
co'orul din camera sunt confectionate din fibre sintetice.
Pentru a e'ita astfel de neplaceri, 'a rog sa tineti cont de cate'a reguli:
1. dupa ce ati inc7is tele'i*orul, il scoateti din pri*a 3nu oprit numai de la telecomanda4, ii
acoperiti ecranul cu un cearceaf umed, si desc7ideti larg fereastra camerei, pentru a primi in 'i*ita#
ionii negati'i.
2. distanta de la corp la ecranul tele'i*orului trebuie sa fie de sapte ori diagonala lui. Asta
inseamna ca daca stati spre e$emplu in pat cu picioarele intinse, distanta de la degetele picioarelor
pana la ecran se masoara ca atare 35 $ 05 cmX2m4. Multi 'a recomanda ca acesta distanta sa fie de 0
ori diagonala, dar de la oc7i la ecran, teorie pe care eu nu o accept. ?u trebuie sa 'a mai spun cat de
periculos este sa adormiti cu tele'i*orul aprins 3programand stingerea lui din telecomanda4, sau sa1l
folositi pe ba*a de somnifer 3in ca*ul insomniei#4, sau sa1l lasati sa AmeargaA daca nimeni nu
pri'este la el 3aici este 'orba de om nu de catelul sau pisica din apartament4.
%. tele'i*orul se dispune in fata, sub ori*ontala oc7ilor, iar inapoia sa sa a'eti o lumina slaba,
difu*a care proiectea*a fasciculul pe peretele din spate tele'i*orului.
De fapt, noi oamenii, suntem incon)urati din toate partile de aparate electrocasnice,
care generea*a un# #l#ctro"agn#tic#, noci'e organismului 'iu. Aparat de radio 3mai ales daca are
si ceas electronic4, tele'i*or, 'ideo, aparat de ras, rasnita de cafea, filtru de cafea, uscator de par,
cuptor cu microunde, frigider, masina de spalat, telefon, WalIman, 'entilator, radiator electric, resou
electric, instalatie de aer conditionat etc. sunt numai cte'a din sursele generatoare de unde
electromagnetice, care ruinea*a sanatatea omului si1i scurtea*a 'iata. Dupa ce acceptati ca la
acestea se adauga si radiatiile telurice 3cele ale pamantului4, 'eti reali*a ce a de'enit locuinta
'oastra si ce inseamna sa traiesti in ea. Daca asa stau lucrurile, atunci singura 'oastra sal'are 'ine
de al alimentatia rationala, ec7)ilibrata si ami ales naturista, pe care trebuie s1o adoptati. -u psi7icul
'ostru sanatos, cu energia alimentelor cu care 'a 7raniti si cu aerul curat pe care1l respirati, 'eti
reusi sa contracarati efectele noci'e ale undelor electromagnetice.
!tudii recente ale unor oameni de stiinta arata ca radiatia electromagnetica ar putea fi cau*a
unor mutatii de natura cancerigena si ale unor boli de sange, ade'ar confirmat si de colecti'ul de
specialisti de la Fundatia pri'ind cercetarile asupra cancerului din !an Antonio 3!.U.A.4.
(rgani*atia Mondiala a !anatatii si numerosi oameni de stiinta, au conclu*ionat ca undele
electromagnetice pot genera urmatoarele tulburari:
1. ner'o*itate, iritabilitate, agresi'itate si migrene;
2. diminuarea acti'itatii se$uale si de procreere la barbati datorita slabirii spermatogene*ei si
a le*iunilor testiculelor;
%. tulburari de ciclu menstrual, sterilitate, a'orturi si malformatii ale progeniturii
2. insomnii si scaderea 'italitatii;
0. risc ma)or in producerea leucemiilor, modificari cromo*omiale, anomalii la ni'elul AD?1
ului, afectiuni la ni'elul pielii;
/. opacitatea cristalinului si le*iuni la ni'elul corneei si retinei;
5. tulburari cardio'asculare si cresterea tensiunii arteriale.
( conclu*ie se desprinde: sa stati cat mai putin posibil in prea)ma aparatelor electrice, atunci
cand este obligatoriu sa faceti acest lucru.
Undele cosmice# sunt unde 3radiatii 4 sosite din spatiu, incarcate cu electricitate
po*iti'a si se deplasea*a cu 'ite*a de %99.999 Im.s.
Pentru a reali*a un ec7ilibru, pamantul emana propriile sale unde ce poarta
denumirea de un# t#luric#.;le patrund in corpul noastru prin picioare si sunt incarcate cu
electricitate negati'a. Atunci cand ec7ilibrul energetic al acestor forte este reali*at, noi oamenii si
animale suntem intr1o forma fi*ica si psi7ica deosebita. !1a demonstrat stiintific ca aceste unde
telurice pot fi perturbate de e$istenta unor cursuri de apa subterana, a unor ca'itati, falii geologice,
surpari, filoane metalice sau radioacti'e. Undele telurice formea*a in )urul nostru o ade'arata retea
3plasa4, ce poarta denumirea de retea Hartman#, dupa numele sa'antului german care a descoperit1
o si care este mai mult sau mai putin noci'a organismului uman. Am spus mai mult sau mai putin,
26.1/0
pentru ca aceste trasee energetice se intersectea*a, alcatuind asa numitele noduri Hartman#, care
sunt foarte periculoase si oc7iuri Hartman# care sunt mai putin periculoase.
Din e$perienta mea, am dedus ca 80D din pacientii care s1au imbolna'it gra', a'eau patul
sau scaunul de la biroul de lucru, pe un Anod Hartman#. @e*ultate slabe la in'atatura, le obtin ele'ii
care au banca amplasata pe un astfel de nod. Daca doriti sa aflati aceste noduri periculoase in
locuinta 'oastra si nu a'eti cunostinte radieste*istice, sau nu puteti apela la un specialist, nu a'eti
decat sa urmariti locurile pe care pisica le alege pentru a se odi7ni; ea are o mare inclinatie pentru
aceste puncte patogene. Asa cum pisica isi alege pentru odi7na si somn un asemenea loc, tot asa la
e$terior furnicile isi instalea*a furnicarul. Pisica este si un bun colector# de unde noci'e produse
de tele'i*or, iar daca a'eti in casa o asemenea felina, sa o obisnuiti sa stea pe tele'i*or cand acesta
functionea*a, sau intre tele'i*or si corpul 'ostru. Daca nu a'eti pisica, pentru a reduce din radiatiile
daunatoare emise de tele'i*or, puteti amplasa la cel putin un metru de tubul catodic un cactus, iar
pentru a afla oc7iul 7artman# urmariti unde se odi7neste cainele, pentru ca el niciodata nu alege
nodul Hartman# 3asa cum face pisica4. Afectiuni de genul: dureri de cap, depresii ner'oase,
leucemii, insomnii, scaderea potentei se$uale, cancer, tulburari de 'edere, astm, boli de piele etc. au
fost depistate la persoanele care a'eau locuinta sau care isi desfasurau acti'itatea in apropierea
retelelor de inalta t#n$iun#, pentru ca *ona adiacenta acestor linii este in permanenta bombardata
cu un camp electric a carui intensitate poate atinge multi IW.m.p. Astfel, efectele noci'e ale unei
linii electrice a carei tensiune a)unge la 09.999 de 'olti, se difu*ea*a pe o ra*a de 09159 de metri, iar
cand reteaua atinge %69.999 de 'olti, pe o ra*a de 2991209 de metri. ,maginati1'a riscul la care se
e$pun cei care au locuinte in perimetrul unor astfel de retele electrice. De renuntat nu puteti renunta
la aceste locuinte, dar un minim de masuri de protectie puteti lua daca tineti cat de cat la sanatatea
'oastra si a copiilor 'ostrii:
1. toate obiectele metalice si electrice 'or fi legate la pamant;
2. plantarea unei perdele de cel putin trei randuri de pini sau bra*i, situate intre casa si
reteaua electrica;
%. peretii si acoperisul casei sa fie acoperiti cu un spalier 3scara facuta din bare paralele de
lemn pe care se spri)ina plantele agatatoare4 sau grila) metalic legat la pamant, la toate colturile
casei;
2. pe aceste grila)e se 'a planta 'egetatie agatatoare 1cele mai indicate sunt 'ita de 'ie sau
iedera 1 iar pamantul de la radacina acestor plante sa fie mereu udat 3 stropit4.
&ot periculos pentru sanatate dar fara sa 'a dati seama este si electicitatea statica
generata de %i&r#l# $i "at#rial#l# $int#tic# din care 'a este confectionata 'estimentatia, moc7eta,
mobila din casa, mai ales daca nu agreati lana, bumbacul, matasea, celofibra, lemnul etc.
Deosebit de benefic pentru organismul 'ostru este adoptarea unei alimentatii
sanatoase si a miscarilor in aer liber. ?u preferati solutia comoda de a petrece cat mai mult timp in
fata tele'io*orului sau in locuri suprapoluate 3discoteca, restaurant, bar4 pentru ca nici nu stiti ce
pierdeti. ,ndiferent ce comportament adoptati, cel putin din ratiuni umanitare, ume*iti1'a locuinta
din cand in cand fie cu a)utorul unui pul'eri*ator, fie cu un 'as cu apa tinut pe calorifer sau pe soba.
c7iar daca procedati asa, asta nu inseamna ca nu trebuie sa mai aerisiti locuinta 3camera4, pentru ca
altfel nu 'eti lasa ionii negati'i sa 'a a)ute in mentinerea sanatatii. ( incapere neaerisita fa'ori*ea*a
pentru ocupantul ei aparitia tulburarilor la ni'elul cailor respiratorii 1 sinusuri, amigdale, plamani 1
si al cutiei craniene 1 creierul nu se o$igenea*a corespun*ator1, iar daca nu renuntati la tot ce este
sintetic 1 imbracaminte, moc7eta, asternut 1 'eti scurta mult timpul de aparitie a bolilor. Faceti *ilnic
dus, bai de picioare, purtati 7aine de bumbac, in, canepa, matase, lana, incaltaminte din piele si
corpul 'ostru 'a 'a oferi satisfactie.
Daca ati inteles si ati eliminat tot ceea ce am spus pana acum si sunteti multumiti de *iua
care s1a inc7eiat, atunci 'a puteti odi7ni, sau altfel spus, treceti la somn.
So"nul 'a 'a fortifica fortele pentru a incepe o noua *i, 'a 'a incarca fiecare celula a
organismului cu energia cosmica, 'a creea*a buna dispo*itie pentru a 'a indeplini planul pentru *iua
urmatoare. ;l nu a fost si nu 'a fi 'reodata timp pierdut, el nu a fost si nu 'a fi 'reodata inlocuit
prin nimic, nici medicament si nici 'reo alta metoda. ?umai un $o"n aanc' lini$tit, 'a 'a reface
28.1/0
repede si sigur fortele de care a'eti ne'oie si aceasta nu se poate reali*a decat a'and un sistem
ner'os bine ec7ilibrat, care la randul lui asa cum ati dedus din paginile de mai sus, il 'eti asigura
numai cu un regim de 7rana si de 'iata sanatos, corect. ?u este mare filo*ofie sa deduceti ca
obiceiul de a 'a culca si tre*i la aceeasi ora, asigura organismului acel r#%l#) # r#la)ar#, acel
balsam, indispensabil unui somn linistit.
Ati au*it, ati citit ca cel mai bine este ca un adult sa doarma opt ore, iar un copil pana la *ece
ore. !a stiti ca eu nu consider aceasta o regula, fiecare organism, functie de gradul de solicitare
*ilnica, de u*ura sa, de starea sa de sanatate, are ne'oie de un anumit timp pentru a se reface; unii
au ne'oie numai de sase1sapte ore de somn 3sau c7iar mai putin4, altii de un timp mai mare. ?u ma
interesea*a cat dormiti, dar 'a rog, al#g#ti ca ora # culcar# //.45 ("a)i") pentru ca un organism
uman se incarca cel mai bine cu energia cosmica intre //.55 $i 56.55.
!omnul in aer liber, sau cu fereastra desc7isa, este mult mai sanatos decat intr1o camera cu
aer statut. Daca nu procedati asa, sa nu a'eti pretentia sa fiti sanatosi, sa nu 'a imbolna'iti
niciodata, pentru ca si un asemenea gest necugetat 3nu pot ca imi este frig, nu pot ca sunt sensibil,
nu pot pentru ca racesc4 'a 'a costa. -a sa a'eti un somn linistit, mai a'eti ne'oie de ce'a: puneti1
'a ordine in ganduri. ,nainte de a adormi, cat stati in pat, faceti un bilant al acti'itatilor din *iua care
se inc7eie si puneti in balanta ce a fost bun si ce a fost mai putin bun. +uati aminte ca ce a fost rau
sau unde ati gresit, sa nu se mai repete. Acum 'a faceti un calcul al acti'itatilor de a doua *i,
moment in care stabiliti si ordinea urgentelor. Din noianul de probleme pe care la a'eti de re*ol'at
fie ca sunt probleme de ser'iciu 1 fie de familie 1, alegeti1le pe primele doua in ordinea prioritatii,
dar a doua *i numai spre acestea sa 'a orientati efortul. Daca inter'ine o a treia inseamna ca nu ati
stiut sa 'a stabiliti urgentele 3ca sa nu spun ca ati fost incapabili4, iar daca in afara de cele doua
stabilite, 'a apucati si de a treia, sau a patra, nici una din ele nu 'a 'a iesi cum trebuie.
Deci dragii mei, #con#ctati-!a inaint# # a aor"i' "ultu"iti C#rului (#ntru c# !-a
at $i rugati-L Sa !a "ai o%#r# un "ain#, nu un poimaine, fiti multumiti si numai cu un maine.
Pro'erbul german spune cand te duci la culcare nu uita $a-ti la$i gri2il# in (anto%i#. ?u 'i
se pare logic: Atunci cand intrati in casa 'a stergeti picioarele, procedati asa si cand 'a culcati,
lasati la o parte toate gri)ile, neca*urile, supararile, neplacerile, preocuparile ce 'a apasa *i de *i.
-#$#l# co(ioa$# si felurile de mancare grele luate seara cu mai putin de % ore inainte de
culcare, nu 'a asigura deloc un somn odi7nitor. Digestia se face greoi, inima 'a face un efort mai
mare, iar dimineata 'a tre*iti mai obositi decat '1ati culcat. ;ste bine:
Pro'erbul romanesc spune cum iti asterni asa 'ei dormi# si este cat se poate de ade'arat,
pentru ca nu contea*a cum este facut patul sau cum este ase*ata len)eria, ci si cum este orientat
(atul. ,deal ar fi ca patul sa fie orientat nord1sud, adica $a or"iti cu ca(ul $(r# nor, ca sa puteti
primi in mod corespun*ator energia cosmica. !tiu ca in apartamentele e$istente la ora actuala, ca si
in casele ce se construiesc acum 3pentru ca nu se cunoaste regula4, este foarte dificil de a1ti amplasa
patul e$act pe aceasta directie, de aceea se pot admite tolerante pana la limita nord1est sau nord1
'est. !unt pareri de genul cum sa fie patul, moale sau tare:#. ;ste dificil de preci*at, mai ales ca
trebuie a'ut in 'edere 'arsta, starea de sanatate, preferinta. ,ndiferent care ar fi preferinta, (atul
tr#&ui# $a %i# co"o, sa nu )ene*e in nici un fel si $a $i"titi o (lac#r# #o$#&ita can !a a$#1ati
(# #l. ;u recomand (atul tar#, care 'a mentine coloana 'ertebrala intr1o po*itie corecta
permanenta, si 'eti e'ita astfel scolio*a, discopatia, cifo*a, spondilo*a. De dormit, puteti dormi (#
(art#a r#a(ta' (# $(at# $au (# &urta 3aceasta ultima po*itie este inter*isa persoanelor de se$
feminin, pentru a1si pastra sanii frumosi4. !ub nici o forma, nu 'a recomand ca un om sanatos, sa
doarma in acelasi pat cu unul bolna', sau un adult cu un copil, sau un batran cu un adolescent sau
copil, pentru ca fluidul 'ital 'a fi absorbit de cel sarac in acest fluid 3bolna'ul, adultul, batranul4. De
aceea nu acceptati sa dormiti in pat cu copii 'ostrii, sau nu1i lasati pe bunici sa doarma cu nepotii
lor, pentru ca 'eti 'itregi copiii si nepotii de fluidul 'ital, atat de necesar de*'oltarii si cresterii lor.
Pentru a a'ea un somn odi7nitor, placut si reconfortant este bine sa tineti cont de urmatoarele:
1 nu se mai mananca nimic cu cel putin % ore inainte de a 'a culca 3nici nu se bea cafea,
alcool, ceai negru sau 'erde4;
09.1/0
1 se 'a merge descult prin camera 3pe parc7et, dusumea, co'or, gresie4 cel putin 12 minute,
dupa care se face o &ai# cala la (icioar#;
1 $# !a a#ri$i &in# ca"#ra si 'eti mentine temperatura camerei la /1 gra# C#l$iu$;
1 se poate bea un pa7ar cu apa la care se adauga o lingurita de otet de mere si doua lingurite
de miere de albine;
1 perna sa nu fie nici mica, nici mare, nici moale, nici tare, 3cel mai bine este %ara (#rna4;
1 patul sa fie ridicat de la picioare 3partea unde 'a stau picioarele4 cu sapte centimetri;
1 #con#ctati # la r#t#a toat# $ur#$#l# # #n#rgi# #l#ctro"agn#tica 3din camera4.
Un pat necorespun*ator, atat ca po*itie, cat si din punct de 'edere al constructie, poate sa
produca disfunctii si la ni'elul rinic7ilor si al ner'ilor.
Daca o parte din re*iduurile organismului sunt eliminate prin piele, prin plamani si prin
intestin 37idrocarburi, apa, saruri4, alta parte sunt eliminate prin rinic3i 3re*iduuri proteice, a*otati,
urati4.
Rinic3ii sunt aceia care 'a filtrea*a sangele si1l trimite la ficat pentru a1l curata de
elementele c7imice. Depunerea si persistenta acestor re*iduuri a*otoase in sange duc la o puternica
otra'ire a organismului, moti' pentru care, rolul rinic7ilor este deosebit de important. Daca nu 'eti
a'ea gri)a de ei, datorita supraincarcarilor de lunga durata si a le*iunilor capatate, se 'or epui*a, 'or
ceda si 'a 'or raspunde cu diferite stari maladi'e. !tarea aceasta sur'ine in ca*ul abu*ului de
medicamente, de carne si grasimi, de sucuri sintetice, de alcool, sare, condimente iuti, un pat prea
moale cu o saltea necorespun*atoare 3cea mai buna este aceea umpluta cu flori de fan, paie de grau,
paie de o'a*, iarba de mare4, precum si atunci cand e$ista o functiune deficitara la ni'elul pielii,
plamanilor si cailor respiratorii, cau*ata de o acti'itate sedentara si in incaperi inc7ise, neaerisite
3inclusi' somnul in incaperi neaerisite4.
Deci pentru mentinerea sanatoasa a acestui aparat e$cretor, un rol 7otarator il au: felul de
alimentatie, felul de 'iata, felul de munca si de odi7na, care toate la un loc trebuie sa fie cat mai
naturale. ,n 22 de ore rinic7ii unui om sanatos elimina apro$imati' 1,211,0 litri de urina, care este
de un galben palid, transparenta, fara corpuri 'i*ibile si cu reactie slab acida. Daca asa stau
lucrurile, atunci logica 'a obliga sa aduceti in organism o cantitate de lic7ide cel putin egala cu
cantitatea de urina eliminata, altfel rinic7ii 'or lucra in gol# si se 'or u*a prematur. Aducand in
organism doi la trei litri de lic7ide 3ceaiuri, sucuri naturale, supe, lapte batut, apa4 'a prote)ati
rinic7ii, ii feriti de infectii, 'a asigurati un sange corespun*ator, e'itati formarea calculilor si 'eti
a'ea o sanatate buna.
Am intalnit oameni care daca beau pe *i 112 cana, doar de apa in rest nu aduc nici un fel de
lic7ide in organism. ?u trebuie sa beti lic7ide pentru ca 'a este sete, trebuie sa beti, constienti*and
ca sanatatea 'oastra depinde si de starea normala de functionare a rinic7ilor.
( cau*a deosebit de frec'enta a bolilor renale este in aproape 80D din ca*uri, o infectie a
amigdalelor, a danturii sau a foselor na*ale, infectie care trebuie indepartata cat mai repede cu
putinta. Un rinic7i sanatos inseamna o urina buna, curata, care pe langa o parte din re*iduuri contine
si foarte multe 'itamine, saruri, en*ime, care, recirculate, sporesc 'italitatea organismului si1l apara
de boli.
Pi#l#a traieste, respira, si reactionea*a la toate e$citatiile din interior sau din e$terior si pe
buna dreptate se spune despre ea ca este al treilea rinic7i sau al treilea plaman. Din tot ce se
cunoaste pana acum, un mare numar de boli de piele apar ca urmare a unor fenomene maladi'e
interne, cum ar fi: constipatia cronica, tulburari de metabolism si 7ormonale, infectii dentare, ale
amigdalelor, ale nasului, ale organelor genitale, disfunctii 7epatice, dereglari ale sistemului ner'os,
dar si ca urmare a unor factori e$terni, cum ar fi: actiunea noci'a a ra*elor solare, iradiatii, tatua)e,
arsuri, rani, in)ectii, 'accinuri etc. dar, indiscutabil, cau*a cau*elor ramane modul de alimentatie al
indi'idului, conditie de ba*a pentru bolna'ii de piele, de a1si asigura o epiderma asa cum le1a lasat1
o Mama ?atura.
Aceasta alimentatie trebuie sa fie simpla 3fara carne, lactate, grasimi4, cumpatata 3fara mese
copioase si fara a se a)unge la satietate4, 'aloroasa 3legume, fructe, cereale4, saraca in sare si fara
alcool si tutun. Am 'a*ut mai sus, ca aceste boli de piele sunt manifestari ale unor reactii interne dar
01.1/0
si e$terne, pe care la un loc le putem trece intr1o categorie obiecti'a, tin de indi'id, de greselile si
abaterile sale, iar altele apartin obiecti'ului, care nu tin de indi'id, ci de *estrea genetica, de
stramosii sai. ?u e$ista om care sa nu faca greseli intr1o e$istenta materiala, de aceea nu 'a blamati
parintii sau stramosii 'ostrii pentru Adarul#ce 'i l1au facut, este posibil ca si 'oi 1 datorita greselilor
'oastre 1 sa lasati o anume mostenire# copiilor sau nepotilor 'ostri. ?u 'a re'oltati, nu reali*ati
nimic, acum nu stiti ce po'ara 'eti lasa copiilor 'ostri, la fel 'a 'or )udeca si ei, cum )udecati si 'oi
pe altii. Daca sunteti constienti de acest ade'ar, nu 'a ramane decat sa 'a puneti ordine in gandire,
alimentatie si 'iata si 'a 'eti bucura mai tar*iu de 7otararea luata, c7iar daca aceasta 'a fi dupa ani
si ani de *ile de osteneala si perse'erenta.
Dane, pe scurt, cam asta ar fi raspunsul la intrebarea ta.
1Da, nu spun ca nu a fost bine sau la obiect, c7iar daca la unele cau*e ai dat si unele solutii.
1!i ce1i cu asta:
1A, nu este nimic, dar am o alta intrebare care se refera la aceste reguli.
1Ma rog, dar un lucru sa tineti minte cu totii, ca orice boala trebuie pri'ita ca o consecinta a
into$icarii, into$icare care are drept cau*a o alimentatie abundenta si 7aotica, consum redus de
lic7ide, stresul de lunga durata, lipsa miscarii, gandire negati'a, absenta 'itaminelor, en*imelor si
oligoelementelor din alimentatie.
- .e ce este 'aloaroasa o alimentatie naturista?
1Dragul meu, dragii mei, acest tip de alimentatie este adec'ata speciei umane, fapt confirmat
si de constitutia sa anatomica. ,ncisi'ii si molarii omului, en*imele din sali'a, 'olumul ficatului,
lungimea mare a intestinelor, indica asemanarea anatomica si fi*iologica a omului cu animalele care
se 7ranesc numai cu 'egetale. !tramosii nostri s1au 7ranit numai cu plante, nu au fost dotati cu
dentitie pentru a sfasia carnea, asa cum o au animalele carni'ore. ?umai o 7rana compusa din
cereale, legume si fructe, poate furni*a proteinele necesare organismului.
Pacatosilor, luati aminte la ce ne1a spus ,isus: #Pri'iti graul care se coace, este taiat si
stri'it in moara, copt si facut paineC Din aceasta paine este facut trupul Meu pe care il 'edeti. !i
pri'iti strugurii care se coc pe 'ita, sunt culesi si stri'iti in presa si dau fructul 'iteiC Din acest fruct
al 'itei si din apa este facut sangele Meu. -aci ;u ma infrupt doar din fructele copacilor si din
semintele ierburilor, iar acestea sunt transformate de catre spirit in carnea si sangele Meu. Doar din
acestea si din cele asemenea lor trebuie sa se infrupte cei care cred in Mine, precum si discipolii
Mei, pentru ca din acestea, in !pirit, 'in 'iata, sanatatea si tamaduirea omului#.
-e 'reti mai clar si con'ingator decat atat: Unde 'edeti scris cu'antul carne#: V1as ruga de
cate ori sunteti in impas 3de orice natura4, cititi ultima fra*a si daca nici atunci nu1i intelegeti rostul,
sensul, sunteti demni de cea mai ne'ino'ata compatimire. ;ste c7iar indicat sa renuntati la carne,
mai ales acum cand pe piata au inceput sa apara tot felul de produse alimentare false. +a ora actuala
se c7eltuie sume fabuloase pentru publicitatea comerciala a unor produse alimetare, farmaceutice si
de 'estimentatie, toate e$trem de daunatoare, inoculandu1se ideea ca sunt o necesitate pentru
oamenii ci'ili*ati. Astfel, fabricantii lacomi, 7rapareti si a'ari, prin reclamele lor *gomotoase si
obsedante, au reusit sa indrepte gustul populatiei catre produsele puse in 'an*are, rotun)indu1si fara
puterea de a 'a imagina, conturile din bancile lor.
!ucurile sintetice de tip -olaA, supele superconcentrate, di'ersitatea tipurilor de margarina,
o gama larga de semifabricate concentrate, toate aceste produse false, nenaturale, distrug atat corpul
fi*ic, cat si pe cel energetic al omului. +uati de e$emplu painea alba, pe care o credeti ca este
superioara celei negre. ;ste o eroare, faina alba, prin cernere, ramane complet lipsita de en*ime si
'itaminele din comple$ul B 3tarata si faina integrala contin aceste elemente4,care, consumata cu
perse'erenta, pro'oaca stari de slabiciune, anemie, tulburari digesti'e, constipatie 3mai ales daca
este si proaspata, pufoasa, calda, pentru ca acea coca nedospita si necoapta sa lipeste de intestin,
intra in putrefactie si de'ine un 'eritabil dop4.
02.1/0
Daca la aceste falsuri de sinte*a adaugati si riscul administrarii de ingrasaminte c7imice,
pentru obtinerea de productii mari de cereale, legume si fructe, precum si calitatea aerului pe care il
respirati,obiecti' anali*and, reali*ati ca riscul imbolna'irii 'oastre creste considerabil.
Dr Dela'eau a spus: in multe ca*uri c7imia este incapabila sa furni**e produse de sinte*a
ale caror efecte sa fie comparabile, din punct de 'edere al eficacitatii, cu cele ale plantelor#.
Alimentatia cu cruditati este cea mai simpla si ieftina metoda de profila$ie si 'indecare.
Multi oameni, nu accepta sa treaca la o alimentatie naturista, pentru ca li se pare mai comod sa
apele*e la un antibiotic, la un medicament oarecare si care sa re*ol'e problema intr1un timp scurt.
&rebuie sa stiti ca, in regimul cu 7rana 'ie#, sunt necesare uneori cate'a *ile pentru ca organismul
sa se obisnuiasca cu alta alimentatie, perioada cand pot apare greata, migrene, 'ome, febre, ga*e,
crampe, manifestari care difera de la organism la organism. ;n*imele de care organismul uman are
ne'oie si care constituie scanteia 'ietii lui se gasesc numai in 7rana 3'ie4 cruda, ele nu pot fi
fabricate, contrafacute niciodata, de nici o industrie c7imica. -ine credeti ca are 'reun interes ca
bolna'ii sa fie 'indecati fara medicamente, cine sa populari*e*e ca prin alimentatie se poate
recapata sanatatea, adica pe gratis, cine si cum sa faca cunoscut acest aspect: Marea industrie
c7imica de medicamente: ?iciodata, pentru ca ar da faliment. Medicii: ?iciodata, pentru ca ar
pierde obiectul muncii.
Daca 'reti sa adoptati o alimentatie naturista, trebuie sa retineti ca sa'arsiti un
sacrilegiu ?aturii si -reatorului ei daca distrugeti en*imele alimentare prin fierbere, pasteuri*are
sau alte metode din arsenalul industriei alimentare. &ot ce este fiert, fript sau pra)it este to$ic, pentru
ca re*ulta o mare cantitate de aci*i si deseuri, care a)ung in sange, se depun in diferite parti ale
corpului, si pro'oaca boala. Alimentatia defectuoasa, saraca in en*ime, generea*a boli de tipul
artrita, reumatism, arteriosclero*a, 7ipertensiune arteriala, boli de inima, boli de piele, calculi renali
si biliari, constipatie, 7emoroi*i, osteoporo*a, cancer etc.
Sunteti ceea ce mancati ! Adica puteti fi buni sau rai, sanatosi sau bolna'i, cu memorie
buna sau lenesa, cu pri'ire limpede sau tulbure, cu sau fara cearcane, drepti sau cocosati, 'ioi sau
tristi, *ambitori sau incruntati, infatisare placuta sau bu7aita, inteligenta ascutita sau mediocra etc.
&re*iti1'aC ,n'atati sa pretuiti 'iata si sa traiti frumosC Diminata desc7ideti oc7ii cu lumina intiparita
pe c7ip, *ambiti si 'a bucurati de 'iata, de soare, de *iua care incepe, de tot ce 'a incon)oara.
@enuntati la suparare, la tristete, la toate rautatile, la ra*bunari, pentru ca numai asa 'a 'eti 'indeca
singuri, fara medicamente, operatii, spitale, sanatorii etc.
Afectiunile gra'e, cum ar fi cancerul, !,DA, sclero*a in placi, poliartrita, astmul bronsic si
cardiac, psoria*isul, artro*a, spondilita anc7ilo*anta etc. pot fi ameliorate, stopate sau 'indecate
3functie de stadiul in care se gasesc4, daca bolna'ul se intoarce cu fata la ?atura, constient fiind ca
'a trebui sa urme*e o conduita total diferita de cea prin care si1a adus boala in organism.
Aici a'em de1a face cu tr#i cat#gorii # &olna!i:
1unii care nu adopta o astfel de conduita pentru ca nu cred in forta ei curati'a, nu cunosc
mare lucru despre ea, iar sindromul carnii# si al medicamentelor# este adanc implantat in fiinta
lor.
1a doua categorie, sunt cei care incep fie de buna 'oie, fie de gura# celor din )ur, dar se
sperie pe parcurs de manifestari ale organismului ca:amplificarea durerilor, aparitia lor acolo un au
e$istat, 7emoragii, febra ridicata, diaree, delir, eruptii cutanate, 'ome, pierderi de ec7ilibru,
pierderea memoriei, absenta ciclului menstrual, spasme ner'oase, sufocari, ta7icardii, tulburari de
'orbire etc, manifestari care ar trebui sa1i bucure 3sa c7iuie4 pentru ca au inceput eliminarile de
to$ine, si intrerup tratamentul.
1a treia categorie, sunt cei care trec prin e$perienta celor din grupa a doua, dar nu renunta,
merg mai departe, se a)uta singuri, stiind ca si -erul ii 'a a)uta. !i bine fac, pentru ca sunt
in'ingatori.
V1am mai spus, in aceasta lume plina de rautate, in'idie, boala, cru*ime, re*ista cine
V@;A si cine &@;BU,;. -ruditatile cele mai bogate in en*ime sunt: graul incoltit, legumele,
fructele, sucurile de *ar*a'at, *ar*a'atul fraged, galbenusul de ou crud, semintele.
SANATATE7 OR0INE
0%.1/0
BOALA7 0E8OR0INE
?u mai strambati din nas si nu mai faceti o grimasa 7idoasa, cand au*iti de alimentatia
naturista, pentru ca sanatatea tine de propria 'oastra competenta, nu de un oarecare medic, cu rol de
a repara dereglarile i'ite.
Ali"#ntatia naturi$ta #$t# "ai # lunga urata' ar #$t# c#a "ai $igura.
/ Ne poti descrie pe lar cum se tine corect un post total si ce re%ultate se
o)tin?
1Postul este cel mai 'ec7i si eficace tratament. Acolo unde postul nu 'indeca, nimic nu
'indeca. Pri'iti la animale, atunci cand se imbolna'esc ele nu mananca, sau apelea*a numai la
ierburi. Postul curata, indepartea*a boala 3indiferent de ce natura este ea4 si aduce sanatatea in
organism. -and postiti intreaga forta 'itala utili*ata pentru a transforma alimentele in energie
benefica este acum folosita pentru inlaturarea to$inelor din organism, iar corpul se auto'indeca, se
autocurata. Hipocrate spunea #-u cat il 7raniti mai bine pe bolna', cu atat il daramati mai mult#.
Foarte multi oameni se sperie cand aud de post, se sperie numai daca au omis o masa, si nu concep
sa stea nemancati *ile la rand. ?u stiti, nu puteti reali*a, nu puteti admite, cate re*er'e are
organismul 'ostru si ca poate sa intretina 'iata fara 7rana; 'oi sunteti obisnuiti sa 'a umpleti
#matul# si daca este posibil sa 'a dea cine'a un eli$ir care sa 'a 'indece repede. -ata ignoranta, cat
infantilism, cata lipsa de maturitate in gandireC (rganismul poate re*ista fara 7rana pana la 199 de
*ile, cei mai multi oameni s1au 'indecat cu posturi mai scurte de 29 de *ile, atunci de unde teama
aceasta patologica de post: Ati 'a*ut ca orice 7rana ati adopta, lasa in organism re*iduuri, care
trebuie sa fie eliminate si cel mai recomandat este un repaus alimentar complet, adica un post total,
cand 'eti trai numai cu apa, fara sa mancati nimic. Durata lui 'aria*a functie de structura energetica
a indi'idului si de tipul afectiunii si poate fi de 1, %, 5, 12, 21, 26, %0, 28, /%,55,62, 81, 86, 190 *ile,
timp in care 'a purifica organismul si ceea e este mai important, 'a apropie mai mult de Dumne*eu.
-u alte cu'inte, postul total 'a purifica eficient intreaga fiinta. Daca nu 'eti intelege ca postul 'a
a)uta foarte mult in e$istenta si ca trebuie sa1l practicati, macar o *i pe saptamana, 'eti obliga
organismul sa1si ia singur masura purificarii 3pe care o s1o faca din ce in ce mai des4, care sa
manifesta prin: febra, gripa 3curge nasul, stranut, dureri in gat, dureri oculare4, eruptii cutanate
3acnee, furunculo*a, prurit4, tulburari digesti'e 3'ome, constipatie, diaree4, ameteli, transpiratie
abundenta etc.
Postul este metoda cea mai 'ec7e pentru a lupta impotri'a bolilor si este cea mai buna
metoda pentru ca nu are efecte secundare. ;ste cel mai original si natural procedeu de purificare a
organismului. De1a lungul timpului, postul total a fost acela care a e'itat de cele mai multe ori
inter'entia c7irurgicala.
De ce medicina alopata este impotri'a sau nu recomanda postul: ?u stiu sigur care1i este
rationamentul, dar dupa mine, doua ar fi moti'ele: ignoranta 1 nu s1a studiat si nici nu se 'rea sa se
afle rolul si efectul postului in ca* de boala 1 si ratiuni materiale. ,n perioada de post fiecare
organism reactionea*a in felul sau. Pot apare: dureri acolo unde nu au e$istat pana atunci, se pot
amplifica durerile acolo unde au fost, sen*atii de 'oma, 'ome, ameteli, eruptii cutanate, transpiratii
abundente, tulburari de 'edere, tulburari de ec7ilibru, dureri musculare, sangerari ale gingiilor,
mobilitate dentara 3se pot pierde de la unul la cati'a dinti 1 numai dintii bolna'i, pot cadea
plombele, se pot misca lucrarile dentare4, miros greu al gurii 37alena4. &oate aceste manifestari sunt
normale, trebuie sa 'a bucurati daca se intampla asa, c7iuiti daca puteti, este semnalul pe care 'i1l
da organismul ca a inceput lupta 3eliminarea to$inelor4, ca stie sa lupte si trebuie lasat sa1si
desa'arseasca el lucrarea, sa nu1l maltratati cu antibiotice sau alte elemente de sinte*a.
(rganismul are resurse pe care 'oi nu le banuiti, pentru ca niciodata nu i1ati dat o asemenea
tema de lucru. !tarea de slabiciune nu se datorea*a nemancarii, ci pentru ca substantele daunatoare
02.1/0
din organism se descompun, trec in sange si sunt eliminate, ca atare nu trebuie a)uns la prag de
panica. +a fel si scaderea ponderala este direct proportionala cu cantitatea de to$ine din organism,
cu cat sunt mai multe to$ine, cu atat se slabeste mai mult.
@etineti, in (#rioaa # (o$t organi$"ul nu $la&#$t# $u& li"ita critica, de aceea nu 'a ca
ingri)orati ca a)ungeti la %% de Ig de e$emplu. !i in credinta ortodo$a, postul ocupa un loc aparte in
mantuirea sufletului omului si inaltarea lui catre Dumne*eu.
APostul 1 dupa marturisirea marelui Vasile 1 este cea mai 'ec7e porunca data omului de
Dumne*eu. -aci *ice acest mare parinte al Bisericii lui Hristos: PP -ucereste1te si sfieste1te, omule,
de batranetea si 'ec7imea postului, pentru ca de o 'ec7ime ca lumea este porunca postului QQ. -aci
in rai s1a dat aceasta porunca, atunci cand a *is Dumne*eu lui Adam: PPDin toti pomii raiului poti
sa mananci, dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in *iua in care 'ei manca
din el, 'ei muri negresitQQ3Fac, 2,1/1154. Prin cu'antul post# noi intelegem o infranare de la toate
mancarurile, de la toate lucrurile lumesti, de la toate dorintele rele, pentru ca crestinul sa1si poata
face rugaciunea cu usurinta si sa se impace cu Dumne*eu, sa1si omoare poftele si sa castige 7arul
lui Dumne*eu 3 Marturisirea (rtodo$a, partea ,,,1a, rasp. la intreb a 51a4. Postirea este o fapta de
'irtute, cu lucrare de infranare a poftelor trupului si de intarire a 'ointei, o forma de pocainta, deci
un mi)loc de mantuire. Postul este si un mi)loc de desa'arsire, de omorare a 'oii trupului, un semn
'a*ut al ra'nei si al sarguintei noastre spre asemanarea cu Dumne*eu si cu ingerii sai care nu au
ne'oie de 7rana. PP Postul este lucrul lui Dumne*eu caci +U, nu1, trebuie 7ranaQQ3!fantul !imeon
&essaloniceanul, rasp. la intreb. a 121a, pag %254. @ostul postului este folosul trupului si al
sufletului, pentru ca intareste trupul si curateste sufletul, pastrea*a sanatatea trupului si da aripi
sufletului. ,isus, *ice: PP?u fi nesatios intru toata desertaciunea si nu te apleca la mancari multe. -a
in mancarile cele multe 'a fi durere, iar nesatiul 'a 'eni pana la ingretosare. Pentru nesat multi au
pierit, iar cel infranat isi 'a spori 'iataQQ3%5,%21%24. Mantuitorul insusi a postit patru*eci de *ile si
patru*eci de nopti in pustie, inainte de a incepe propa'aduirea ;'ang7eliei 3Mt.,2,2;+c.,24; si tot
Mantuitorul ne in'ata cum sa postim 3Mt.,/,1/1164. ;l ne spune ca dia'olul nu poate fi i*gonit decat
cu post si rugaciune 3Mt., 15,21; Mc.,8,284. ,ata ce spune !fantul ,oan "ura de Aur: A postul
potoleste *burdalnicia trupului; infranea*a poftele cele nesatioase, curateste si inaripea*a sufletul, il
inalta si1l usurea*aQQA.
,ata deci ca postul nu este o gaselnita a 'reunui pamantean, ci el ne1a fost lasat noua
oamenilor de la inceputul inceputurilor. Pacat ca nu1l acceptam si nu1l pretuim asa cum se cu'ine.
-ine doreste sa tina un post, omul sanatos K si cine trebuie sa tina un post 1 omul bolna' 1, si
nu1l face insotit de clisma, face o mare greseala. Daca nu faceti clisma 1 singura metoda de a
elimina depo*itele de to$ine din intestin 1 to$inele trec in sange, il alterea*a si imbacsesc
organismul, care de cele mai multe ori nu mai poate fi a)utat cu nimic. ,n timpul postului, pe timpul
efectuarii clismelor, toate glandele eliberea*a to$inele pe care le diri)ea*a spre e'acuare din
organism. ,n timpul postului, organismul elimina pe unde poate 1urec7i, nas, gura, anus, 'agin, piele
1 puroi, to$ine, grasimi, tumori. -el care nu se 'a speria de aceasta reactie de curatire a
organismului, 'a a'ea succesul asigurat, iar cel care 'a intra in panica si 'a intrerupe acest proces,
'a crea din organismul sau un depo*it de materii noci'e si 'a pierde lupta. Eli"inar#a "urariilor
in organi$"' inica $#"nul !in#carii' a$(#ct car# ar tr#&ui $a intar#a$ca %oart# "ult !ointa
$i (#r$#!#r#nta &olna!ului. Acesta metoda eliberea*a sufletul pri*onier si tre*este in om credinta
in fortele lui si multumirea fata de -reator. ,n timpul postului, sufletul este cel care renaste si a)uta
organismul la eliberarea de to$ine. -ine este con'ins ca poate face un lucru, il 'a face, oricat de
greu ar fi, iar daca dimpotri'a, 'a imaginati ca nu1l 'eti putea face, fie c7iar cel mai usor lucru din
lume, 'a 'a fi imposibil sa1l faceti. !a dispara din 'ocabularul 'ostru cu'inte ca: greu, cu neputinta,
nu pot, este peste puterile mele, eu nu 'oi reusi, eu nu am a'ut noroc niciodata. ?u fiti fatalisti#,
bucurati1'a ca 'i se da posibilitatea sa 'a purificati prin boala, ca 'eti in'ata ce'a, macar sa 'a
'indecati suferinta prin sine insusi.
Despre cunoasterea de sine 1 aceasta c7eie a ameliorarii indi'iduale1 am mai 'orbit, atunci
cand '1am rugat sa 'a treceti in re'ista filmul *ilei, sa 'edeti ce a fost bun si ce a fost rau si cum
'reti sa 'a faca altii 'oua. @ama, persona) legendar indian, spunea: ?u faceti numai bine, fiti
00.1/0
buniC#. Depasiti starea de conflict 3interioara sau manifestata4 in care foarte adesea 'a situati si
inlocuiti1o cu starea de buna'ointa, de toleranta.
Principalele defecte, pe care trebuie sa le recunoasteti in 'oi insi'a si sa le eliminati, pentru
ca K nu sunt decat slabiciuni 1 impiedica e'olutia 'oastra sunt :
1egoismul;
1mania 3cau*a principala a neintelegerilor, crimelor4;
1iritabilitatea;
1orgoliul 3care 'a impiedica sa 'edeti si calitatile celorlalti, 'a impiedica sa stabiliti relatii de
colaborare pe principiul egalitatii si este in acelasi timp si o do'ada a unui intelect, nu
e$cesi' de e'oluat; oamenii cu ade'arat inteligenti nu sunt niciodata orgoliosi, dimpotri'a
sunt modesti4;
1dispretul;
1in'idia;
1gelo*ia;
1grosolania si brutalitatea;
1inacti'itatea;
1ignoranta;
-onditia primordiala este sa a'eti deplina incredere in !,?;.
Doctorul Henri Dur'ille, aprecia ca: #Daca intr1o situatie noi nu a'em deloc incredere in
ceea ce urmea*a sa facem, aproape ca nici nu mai este util sa incercam. ,ndiferent care ar fi dorinta
pe care o 'om formula aceasta 'a fi sterili*ata de lipsa -@;D,?&;,A.
-u alte cu'inte, daca nu a'eti incredere in omul, calea, conduita, produsul s.a.m.d., nu 'eti
obtine ?,-,(DA&A ceea ce 'a doriti. -ai intai $a cr##ti' ca a(oi $a (ut#ti !##a, decat sa cereti
sa 'edeti ca dupa aceea sa credeti.
,isus -ristos spune: #-el care 'a a'ea credinta cat un bob de mustar, muta si muntii din
loc.#. Fiinta umana are in general mai putina incredere in fortele sale launtrice, pentru ca se separa
de acesta sursa cel mai adesea datorita ignorantei si egoismului. Postul are si acest rol, sa eliminati
defectele din 'oi si sa 'a recapatati increderea in !,?;. ;ste foarte ade'arat ca postul este masura
cea mai drastica dar si cea mai eficace in orice boala. ;l stimulea*a intuitia, atat cea referitoare la
lumea incon)uratoare, cat si la cea interioara, presimtirea si 'i*iunea. ( asemena e$perienta o au
aproape toti bolna'ii care in drumul lor spre recapatarea sanatatii, incep cu cura de post.
,n timpul postului se consuma multe lic7ide 1 pana la % litri si mai mult 13eu tin curele de
post cu media 0 litri de apa distilata pe *i4, se fac doua clisme pe *i 3una dimineata si una seara4,
miscare intre %10 Im.*i, la pran* se aplica pe abdomen si *ona renala cataplasme calde, dimineata se
face terapia gurii cu ulei, bai de aer si de soare care stimulea*a secretiile pielii 3femeile fac si doua
spalaturi 'aginale pe *i, una dimineata si una seara4 dimineata si seara se poate face un dus caldut
3spre rece4, iar dupa 5 *ile o baie completa. -antitatea de lic7ide, pe care trebuie sa o aduceti in
organism, are rolul de a curati, spala, aduna to$inele si a le elimina prin rinic7i, iar clismele de a
curata, spala, aduna to$inele si a le elimina prin anus.
Lic3i#l# pot fi: apa distilata, apa de fantana, de i*'or, fiarta si racita 3dar de sapte ori sa
a)unga la temperatura de fierbere4, apa de legume, apa de tarate, sau apa calda cu *eama de lamaie.
Cli$"#l# care curata intestinul si implicit curata sangele si tesuturile pot fi facute cu infu*ii 1
prin alternanta 1 de plante: musetel, rostopasca, galbenele, traista ciobanului sau: cafea, *eama de
lamaie, iaurt, argila etc.
-i$car#a 1 plimbare, nu efort fi*ic 1 intre %10 Im pe *i, fara nici o discutie; in baston, in
car)e, spri)init de o parte si de cealalta, cu cadru metalic, cu scaunul, oricum nu contea*a, important
este sa faceti miscare, altfel lupta 'oastra 'a fi fara 'ictorie. -ei care preferati patul, acolo ramaneti
1 DUM?;E;U !A VA (D,H?;A!-AC
Cata(la$"#l# cal# pe abdomen 3'or 'i*a in mod special ficatul si splina4 si pe *ona renala,
pot fi aplicate cu apa calda si otet 3099 ml apa caldaN 09 ml otet din 'in sau mere4, frun*e de 'ar*a,
bitter suede*, nisip, argila, coada calului, tataneasa, foi de ceapa coapta etc.
T#ra(ia cu ul#i, asa cum 'a fi descrisa la regimul B.".
0/.1/0
Bail# # a#r sunt e$trem de binefacatoare, ele permitand porilor sa respire liber si sa se
de*'olte o minunata capacitate de re*istenta. ;le se fac dimineata, in fata ferestrei, in usa balconului
sau in curte 3daca se poate pastra intimitatea4, complet de*bracat3a4, cu un timp ce 'aria*a intre %10
minute.
Bail# # $oar# sunt o sursa de energie si de forta, cu conditia de a fi practicate intr1un mod
intelept. @a*ele soarelui sunt un tonic minunat daca nu se abu*ea*a. -el mai bun moment de a
reali*a baia de soare este atunci cand soarele rasare si e de culoare ro*. Dar cel mai bine este daca
puteti ramane la umbra pe malul unui lac, rau sau al marii si sa lasati sa a)unga la 'oi ra*ele
reflectate de apa. Feriti1'a sa faceti aceste bai, atunci cand soarele este acoperit de nori, 'a e$puneti
la riscuri mari. !i la acest tip de baie trebuie sa fiti complet de*bracati3e4.
Dimineata dupa bai si seara dupa clisma 'eti face cate un u$ calut cu temperatura apei
cuprinsa intre 26121 grade -elsius 3temperatura in descrestere4 si o durata de un minut.
S(alaturil# !aginal# se fac cu infu*ii 1 prin alternanta 1 de plante: musetel, rostopasca,
nalba mare, galbenele, cretisoara, traista ciobanului, menta, sal'ie, coada soricelului sau iaurt 3la 2
litri apa se adauga trei linguri de iaurt4, *eama de lamaie 32 litri apaN% linguri de *eama de lamaie4,
argila etc.
Baia co"(l#ta se face odata la 5 *ile si are o durata de trei minute, cu temperatura apei de
%0126 grade -elsius 3temperatura in descrestere4. Pot fi folosite plante ca: flori de fan, coada
calului, paie de o'a*, paie de grau, tarate de grau, tarate de ore*, ace de molid, conuri de brad,
cimbru etc.
Dragii mei, curele de curatire a sangelui 1posturile1 sunt cu atat mai necesare cu cat modul
de 'iata este mai departe de natura. Acestea nu curata numai organismul de *gura si1i dau forte noi,
ci actionea*a si in pre'enirea altor boli. Preci*area am facut1o pentru acei care cred ca numai cei
bolna'i trebuie sa tina aceste cure de curatire, de fapt toti ar trebui, macar o *i pe saptamana, si ar fi
enorm pentru organismul 'ostru.
CURA 0E POST ESTE CEL -AI NATURAL -I9LOC 0E VIN0ECARE. @epausul
alimentar este unul din mecanismele prin care organismul isi reglea*a distributia energetica.
(rganismul, in timpul postului, se odi7neste in mod natural si din aceasta cau*a se reface, sufletul
renaste si1l a)uta sa se debarase*e de to$ine. Apoi trebuie sa stiti ca mi*eriile din organism nu se
elimina de sus in )os, prin intestine, ci de )os in sus, prin gura si limba; este calea pe care puroiul
este diri)at pentru a nu 'eni in contact direct cu sangele; pe timpul postului bolna'ii care incep sa
aibe probleme cu ca'itatea bucala 3limba umflata si crapata, sali'a abundenta, usturimi, sangerare
gingii4, nu trebuie sa intre in panica si sa nu renunte pana cand organismul nu1si definiti'ea*a
lucrarea; in organism se tre*esc noi forte 'itale, organismul se incarca mai bine din cosmos, fapt
care face imposibila e$istenta in el 3sau preluarea4 a bacililor si 'irusilor.
Prima care resimte efectul binefacator al postului este inima. ,n timpul postului nimic nu se
poate intampla cu inima, ea este oarecum bucuroasa pentru sangele din ce in ce mai bun care1i 'ine,
ba atinge si un punct de euforie 3cand se produc cate'a aritmii4, semnaland astfel drumul bun neted,
pe care a apucat1o organismul. ,n fond musc7iul cardiac se eliberea*a de grasime, de'ine mai suplu,
colaborea*a acum cu un sange o$igenat, bine filtrat de rinic7i si mai bine curatat de elementele
c7imice de ficat, fapt care, pentru apro$imati' 28 de ore se produc acele aritmii, ce1l aduc la prag de
panica pe om, dupa care totul reintra intr1un normal pe care indi'idul il a'ea, poate, cu *eci de ani
in urma. Daca ati sti cei care a'eti probleme cu inima, ca astfel de posturi 3unele scurte de cate trei
*ile4 repetate periodic, fac ade'arate minuni, nu '1ati mai opune cu in'ersunare, nu ati mai pri'i cu
superficialitate sau scepticism ideea unei astfel de conduite si ati re*ol'a peste %0D din toate
problemele 'oastre de sanatate. ( influenta ma)ora au cei din )urul 'ostru 3bolna'ului4, care 'a
inoculea*a ideea ca nu are rost sa 'a supuneti unui risc lipsit de intelepciune# si uite asa 'eti
renunta, luand 7otararea ca Aaceasta nu1i pentru 'oi. MA@; "@;!;A+AC
Daca s1a depasit acest moment, urmea*a urmatorul, cand pierdeti in greutate, cand se
instalea*a starea de slabiciune, cand pri'indu1'a in oglinda, 'a asemanati cu un sc7elet ambulant#.
Acum are loc inter'entia bine'oitorilor 3ignoranti, *ic eu4, care 'a soptesc Ve*i cat este de greu:#,
?oi te1am pre'enit, iar tu nu ne1ai cre*ut. Acum stiiC#, ?u 'e*i ca te sinuci*i:#, ?oi am c7emat
05.1/0
mediculC#,#Medicul de familie spune ca trebuie sa renunti si sa mananci carne, proteineC#, ,1am
spus medicului care te1a operat, ce faci si mi1a spus ca nici nu mai 'rea sa te 'ada.A etc.
Asa are loc o a doua greseala. ;ste bine sa stiti 3c7iar daca repet4 odata pentru totdeauna, ca
scaderea ponderala este direct proportionala cu cantitatea de to$ine din organism. -u alte cu'inte,
atunci cand se tine post, tot ce se pierde din greutate a fost daunator, netrebuincios, impo'arator
pentru organism. (rganismul, saracul, este atat de destept incat stie mai bine decat stapanul lui cat
trebuie sa elimine si cat trebuie sa pastre*e. -redeti ca tot ce este gras, supraponderal este sanatos:
Va inselatiC ;u nu doresc sa fiti ?,-,(DA&A intr1o asemenea postura. ;u compatimesc asemenea
organisme, si am propria parere despre asemenea oameni, care se ingrasa in asemenea F7al. Prin
post se distrug toate celulele slab de*'oaltate din sange si dintr1o mie de celule slabe, se formea*a
apro$imati' %09 de celule sanatoase si puternice, ceea ce imediat se rasfrange asupra starii generale
a organismului. Dorinta de 'iata, 'ointa spre 'iata si gandirea despre 'iata, unite, sunt atotputernice
in crearea 'ietii. Unirea aceasta se poate infaptui in fiecare dintre 'oi, c7iar si in unul isto'it greu de
o boala gra'a, numai daca acesta n1a pierdut in sine treimea creatoare si datatoare de 'iata a du7ului
1 dorinta, 'ointa si gandire 1.
Dar daca !#ti cr## %oart# "ult in 0u"n#1#u, ca nu 'a 'a parasi in aceasta grea
incercare, daca !#ti cr## %oart# "ult in organi$"ul !o$tru 1 a fost adus la 'iata sa se descurce
singur, fara inter'entii din afara 1 si daca !#ti a!#a "ar# incr##r# in cal#a c# o !#ti ur"a, atunci
sigur, !ictoria !a !a %i a$igurata. ,deal ar fi ca postul sa se duca in comun, sot1sotie, sau o familie
intreaga sau mai multe rude. Asa, 'a puteti studia reciproc, 'eti lua 7otarari in comun, fiecare ar
a'ea orgoliul sau si nu s1ar pune problema cedarii, fiecare 'a 'edea la celalalt imbunatatiri 'i*ibile
etc. !e 'a e'ita astfel rautatile din )ur, *eflemeaua celor de calibru mic#, in'idia entitatilor, care
fiind scla'ii mancarii, nu 'or reusi niciodata sa inceapa si ei un asemenea act, cuminte, energic si de
perspecti'a clara asupra sanatatii.
?u spuneti nimanui ca 'eti posti, deoarece persoanele de rand 3mai ales cele gurmande4 sunt
ignorante cu pri'ire la problema postului si acestea nu sunt calificate sa critice programul 'ostru de
post. Postul este o problema personala, 'a apartine numai 'oua, nu si rudelor, colegilor si
prietenilor.Daca credeti in post nu mai a'eti ne'oie de nimic.
. ;ste bine sa tineti cont de urmatoarele trei reguli:
1. ?u 'a considerati bolna'i, nu apelati la pat decat noaptea la somn. ?u renuntati la nici o
ocupatie obisnuita si nu depuneti eforturi fi*ice mari;
2. Dupa post nu 'a considerati sanatosi, ci numai insanatositi si nu e$agerati si nu irositi fortele
'oastre noi, pentru ca re'enirea trebuie sa fie egala cu postul 3sau cel putin egala4.
%. ?iciodata nu amanati postul pentru ca 'a amanati sanatatea 'oastra.
,n timpul postului, organismul traieste din re*er'ele sale, iar resturile acestei arderi a
re*er'elor ies afara prin gura si mai ales prin limba, care poate sa crape, sa usture sau sa se umfle.
!puta de'ine densa, cleioasa, amara, uneori sarata cu miros greu, iar deasupra limbii apare un strat
alb, galben sau brun. Acestea1s murdariile organismului. ?u 'a alarmati. (rganismul nu somea*a#,
el lucrea*a cu toata taria, insa in directie in'ersa celei obisnuite, neprimind din afara, ci aruncand
afara. ?atura,in genere, nu cunoaste repaus, nici somn, ea lucrea*a fara oboseala.
Unii dintre 'oi, in a %1a, a 01a sau a 81a *i simt accese de slabiciune, ameteala, dureri de cap,
punand aceasta pe seama nemancarii si intrerup postul, considerand ca probabil nu este pentru ei. ;i
gresesc, pentru ca este tocmai in'ers, adica postul este ceea ce le trebuie lor. ?u lipsa de alimentare
le pro'oaca dureri de cap si slabiciune, ci faptul ca in organismul lor s1au adunat atatea murdarii si
to$ine, incat la prima oca*ie de a le elimina, care se capata prin post, organismul le separa pe prea
multe, ele nu do'edesc sa iasa, se opresc in adancurile sale, otra'esc sangele si atunci apar urmarile
obisnuite ale otra'irii sangelui ca stari de slabiciune, dureri de cap, ameteli, 'ome etc. &ocmai
acestor oameni le trebuie post, iar daca 'a fi in cure repetate, nu 'a fi decat spre folosul lor. Astfel
de stari apar la oamenii care au foarte multe to$ine in ei si la aceia care nu fac in mod 3sau deloc4
corespun*ator clisma. Daca aceaste clisme se negli)ea*a sau se fac defectuos, to$inele trec in sange
si apar semnele de)a cunoscute specifice otra'irii sangelui. &otul 'a dispare, daca se face o clisma
bine si adanc. Un post fara clisma nu 'alorea*a nimic. Daca si atunci cand clismele se fac in mod
06.1/0
corect, apar fenomenele descrise mai sus 3ameteliF4 aceasta indica o to$icitate ma)ora a
intestinelor si pre*enta dopurilor# in profun*imea acestora. &emperatura apei pentru clisma sa fie
de %0 sau de 22 grade -elsius. ,nainte de a 'a introduce canula in anus, trebuie e'acuat aerul din
tub, pentru ca a)ungand in intestin pro'oaca dorinta de a e'acua apa afara mai de'reme sau iese pe
langa canula. Dupa ce apa a intrat in intestin, 'a intoarceti pe spate si stati culcat sapte minute, apoi
pe partea dreapta 3stanga4 tot sapte minute, dupa care 'a ridicati si umblati timp de trei minute. Abia
dupa aceea puteti merge la Y- pentru a elimina apa. &rebuie sa obser'ati ca dupa clisma toata apa
sa iasa din intestin, apeland la ne'oie la masa)e abdominale cu ambele maini, de )os in sus si cu
pumnii in )urul ombilicului in sensul acelor de ceasornic. Daca apa de la clisma nu 'rea sa intre
toata, se scurge pe langa canula sau nu iese toata, nici dupa masa), obligatoriu 'eniti cu o a doua
clisma la care temperatura apei sa fie 22 grade -elsius, iar apa se retine in intestin cel putin 21 de
minute.
,n perioada postului nu se admit medicamente. ;fectul benefic al postului este incomparabil
mai mare decat al medicamentelor, si apoi de*into$icarea nu se poate reali*a daca 'eniti in
continuare cu elemente de sinte*a.
-ele mai grele# *ile sunt primele %10 cand inca mai persista sen*atia de foame, dupa care
totul merge perfect.
Din a 121a *i pana in a 211a *i este posibil 3nu este obligatoriu, dar mie mi se intampla4 sa
apara o )ena in gat,care se simte atat la ing7itit cat si la 'orbit.
Din a 211a *i pana in a 261a *i, este posibil 3nu este obligatoriu, dar mie mi se intampla4 sa
se 'oale*e 'ocea.
-am din a %%1a *i pana in a %01a *i, se percepe o greutate in a continua postul, pentru ca
incepe cu a#!arat curatirea ficatului, manifestandu1se prin: 'oma, febra, tulburari de ec7ilibru, dar
e$ceptional de binefacatoare pentru organism.
Un post de 21 de *ile este folositor pentru fiecare K si pentru copil si pentru adult, si pentru
batran si pentru tanar, si pentru bolna' si pentru sanatos 1, in orice timp, pentru ca fiecare are forte
suficiente pentru aceasta. Va recomand ca in perioada de post 3bine ar fi si in cea de re'enire4, sa
tineti o e'identa stricta despre: inaltime, greutate, dimensiunea toracica, dimensiunea gatului,
tensiunea arteriala, temperatura corpului, toate luate *ilnic, la aceeasi ora si cu aceeasi
'estimentatie.
Am spus mai sus ca eliminarile masi'e, au loc si prin gura.
Atunci cand limba 'a este iritata, 'a puteti a)uta clatind gura cu: urina, 209 ml apaNun
numar de picaturi de tinctura de propolis 19D egal cu )umatate din greutatea corpului 'ostru, 209ml
apaN1 lingura *eama de lamaie, 209ml apa N09 ml 'in rosu curat, 209 ml apa caldaN 1 lingura
miere de albine etc., dar nimic nu a'eti 'oie sa ing7ititi din ce se elimina prin ca'itatea bucala,
pentru ca altfel trimiteti otra'a stomacului.
,n perioada de post, pulsul nu are nici o insemnatate, pentru ca starea generala si somnul
sunt cele care ne indica faptul ca suntem pe drumul cel bun.
Urina de'ine din prima *i mai intunecata, tulbure, iar apoi se inroseste; uneori de'ine bruna,
eliminand dro)die si spuma. ,n plus as dori ca *ilnic sa 'a prele'ati urina de dimineata 3primul )et 4
in cate o sticluta, pe care le 'eti pastra la rece 3camara4 si pe un plan ori*ontal, iar dupa 21de *ile sa
'a uitati la ele, moment in care 'a 'eti cruci de ce descoperiti. ;liminarile masi'e de to$ine au loc
dimineata, de aceea niciodata in terapia cu urina nu se recomanda primul )et. Alteori apar sen*atii de
usturime pro'enite de la firele de nisip sau de la spargerile de calculi, care acum se elimina. &oate
acestea sunt normale pentru ca rinic7ii se curata.
!e poate ca si in oc7i sa apara sen*atii neplacute, ca lacrimare, inflamatii, genele parca1s
arse. &otul este normal, indica faptul ca organismul se curata, iar 'ederea se 'a imbunatati.
Atunci cand 'ocea isi pierde sonoritatea este semn ca si coardele 'ocale se 'or curati.
Au loc eliminari na*ale, co)ite, lic7id puroiat, care a)uta la re'igorarea sinusurilor.
;ste e'ident ca in aceasta perioada organismul traieste din re*er'a sa de calciu, si de aceea
unii dinti incep sa se miste, unele plombe cad, unele lucrari se misca si sub nici un moti' nu
recomand acum e$ecutarea de lucrari dentare.
08.1/0
Aproape obligatoriu, in aceasta perioada, tumorile, ganglionii isi sporesc 'olumul, 'or
stagna o perioada, apoi 'or scade si se 'or resorbi. Pentru aceasta, ca si pentru durerile ce se 'or
amplifica, nu trebuie sa luati nici un fel de medicament, ci 'eti apela numai la: bai racoritoare sau
calde cu durata de ma$im trei minute, apa de baut fierbinte sau rece, comprese de toate felurile,
masa)e, e$ercitii de respiratie etc. !a nu ramaneti surprinsi ca am spus mai sus, apa de baut
fierbinte, da, cel mai bine este ca postul sa se duca cu apa de baut calda sau fierbinte deoarece a)uta
foarte mult stomacul si in general organismul.
Pentru orice, dar absolut orice apare la organismul 'ostru, sa 'a bucurati, sa fiti multumiti ca
puteti lupta cu boala.
!i mai este ce'a dragilorC ,n'atand sa 'a abtineti de la 7rana fi*ica, grosiera, 'eti
putea sa 'a abtineti cu foarte mare usurinta de la a mai emite sentimente si ganduri negati'e. Altfel
'eti pri'i lumea, alta 'a fi relatia 'oastra cu cei din )ur, altfel 'eti pri'i acum lucrurile care pana mai
ieri 'i se pareau intr1o alta lumina, 'eti in'ata sa fiti mai buni, sa iertati mai mult, sa tolerati mai
mult, sa a)utati mai mult, sa credeti mai mult in 'oi si in Dumne*eu, si asta 'a fi rasplata 'oastra.
Abia acum 'eti constata ca numai frica si ignoranta '1a impiedicat sa postiti si sa 'a
recuperati astfel intr1un timp relati' scurt si sigur.
!unt in sc7imb si oameni care, pe o astfel de perioada, de'in ner'osi, irascibili, li se
pare ca totul merge anapoda, ca cei din )ur le doresc raul, dar cel mai mult ii roade in'idia pe cei din
)ur, ca ei nu sunt obligati sa se c7inuie asa#, ca sunt fericiti pentru ca boala nu i1a a)uns si pe ei#,
ca aceasta nu1i drept# s.a.m.d. Dintre acestia, o parte, a)ung sa gandeasca si sa se comporte frumos,
dar cealalta parteFFFtot negri la suflet raman.
Postul este de fapt piatra care desc7ide pestera de energie a naturii. ;l inalta si
purifica sufletul, psi7icul si fi*icul. -e recompense mai mari 'a puteti dori in 'iata: Postul nu este,
nu repre*inta inanitie, el este cura de 'indecare miraculoasa a naturii.
ATENTIE .
Pe perioda postului, prere'enirii si a unei parti din re'enire, o&ligatoriu se 'a proceda la
abstinenta se$uala.
;nergia 'itala a barbatului este data si asigurata in acelasi timp de sperma, iar cea a femeii
de ritmicitatea, durata si cantitatea de sange in perioada ciclului menstrual. De altfel, pierderea
spermei 3cu e$ceptia scopului procreati'4 duce la 'laguirea, diminuarea 'italitatii, la scaderea
potentialului afecti', mental, spiritual.
Vreu sa ma fac bine inteles. !unt sotii, si nu putine, care interpretea*a gresit neputinta sau
abtinerea sotului de la e$ercitarea actului se$ual. &rebuie sa stiti ca din a doua *i de post total, oricat
de 'iril ar fi un barbat, nu mai poate face nimic; in el e$ista dorinta, dar nu mai este putinta. ?u1l
fortati, nu1l maltratati, nu faceti insinuari. Daca nu poate cu 'oi nici cu alte femei nu poate, nu
apelati la scene de gelo*ie, 'a 'ede Dumne*eu si ;l stie cum sa 'a pedepseasca. Aceleasi lucruri si
pentru 'oi masculilor#, respectati1'a sotia in aceasta perioada, fiti alaturi de ea in incercarea de a1si
redobandi sanatatea si de a 'a fi alaturi inca multi ani inainte, prote)ati1i organismul fira' si rugati1
'a -erului sa duca la bun sfarsit ce a inceput.
(rganismul femeii este atat de inteligent, incat in perioada postului si cate'a luni dupa,
anulea*a menstrele, moti' pentru care, unele paciente intra in panica in mod gratuit. ,n fond
organismul nu face decat sa1si pastre*e energia 'itala 3care altfel s1ar elimina prin sangele nostru4,
s1o conser'e si sa o do*e*e pentru perioda luptei care 'a urma. Atunci cand organismul se
ec7ilibrea*a din punct de 'edere energetic, abia atunci permite reluarea ciclului menstrual 3media 21
5 luni4.
@e*ultatele care se obtin, in urma unui post sunt incredibile, de neimaginat, dar in acelasi
timp respinse cu 'e7ementa de medicina alopata. ;liminarea tumorilor, diminuarea dimensiunilor
acestora, retragerea ganglionilor, eliminarea calculilor, eliminarea tulburarilor neuromotorii,
reec7ilibrarea metabolismului, iata numai cate'a din afectiunile gra'e, care pot primi un a)utor
consistent de la postul total.
/9.1/0
De mii de ani se demonstrea*a ca nu este gen de boala care sa nu fie inlaturata sau diminuata
de un post total, coroborat cu o dieta corespun*atoare 3e'ident aici totul depinde de stadiul bolii si
de caracteristicile energetice ale indi'idului4.
!i totusi e$ista un moment critic in desfasurarea postului si anume re'enirea din post sau
stingerea postului. Aceasta re'enire trebuie sa aiba obligatoriu cel putin durata postului sau c7iar
mai mare, pentru ca altfel se pot produce perturbari gra'e in organism sau c7iar moartea. ?u putine
sunt ca*urile, pe care le cunosc, cand pacienti inconstienti, nedisciplinati, au terminat cu 'iata de la
o pra)itura, o bucata de ciocolata sau tort, placinta, paine,supa de pasare etc.
;u am o perioada de prere'enire de 5 *ile care face trecerea de la o abstinenta alimentara la
un nou mod de alimentatie, si un regim de re'enire de 20 *ile, care poate fi un B.". sau un regim
intocmit special pentru pacient. (ricum regula este ca postul sa fie stins cu supe #lungiA, sucuri de
fructe si de legume, cruditati 1 legume, fructe 1 rase, cereale terci 3fierte si pasate4, ceaiuri.
Postul are insemnatatea lui, dar de cea mai mare importanta este iesirea din post, re'enirea.
?u 'a 'oi spune cum se simte un om dupa ce a terminat un post, 'reau sa e$perimentati singuri si
apoi sa1mi po'estiti re'elatiile 'oastre.
&oate lucrarile in domeniu inter*ic sau e'ita administrarea postului in ca* de cancer sau
afectiuni ale sistemului ner'os. Valeriu Popa a folosit cu succes si in aceste afectiuni postul, iar eu ii
duc mai departe metoda. Multi pacienti se intreaba, dar si foarte multi medici se intreaba ingro*iti
ce se intampla cu glicemia in perioada de post, a'and ca punct de plecare reactia celor care fac
gre'a foamei si care dupa cate'a *ile a)ung in coma diabetica 37ipoglicemica4.
Diferenta este ca de la pamant la luna, deoarece:
cel care tine cura de curatire, de de*into$icare, nu bea decat apa distilata, i*'or, fantana 3deci
fara elemente c7imice4, face multa miscare, administrea*a organismului doua clisme pe *i si are o
ganir# (o1iti!a;
cel care face gre'a foamei fumea*a, bea tot felul de sucuri sintetice si ape minerale, nu face
miscare deloc, se gandeste obsedant la a'anta)ele pe care le 'a obtine 3a'anta)e materiale
bineinteles4, si la cat de Emeu# este el K cunoscut si compatimit de toata lumea K si care este
posedat de sentimente cu 'ibratie )oasa K ura, manie, aroganta, ambitie, orgoliu etc.
-ine doreste, din lumea medicala, sa faca un studiu pe masura, sa cercete*e in paralel un
grup de gre'isti ai foamei si un grup de oameni care tin o cura de de*into$icare si 'a a)unge la
conclu*ii care pot rasturna multe teorii.
+a finalul acestui raspuns 'reau sa retineti ca postul 'a facilitea*a desc7iderea celor 2 cai de
eliminare a to$inelor: intestin, rinic7i, plamani si piele si reface in mod aproape miraculos structura
energetica a organismului sau. !a nu 'a asteptati ca to$inele pe care le1 ati acumulat in organism de
101291%9 ani, sa le eliminati in 12121126 de *ile cat durea*a un post. "resiti foarte mult, cereti prea
mult de la organism si de la metoda, mai ales daca nu sunteti constienti ca eliminarea aproape
totala a toxinelor poate dura luni sau ani de zile, din moment ce acumularea lor a durat tot atata.
Am spus aproape totala 3eliminarea to$inelor4, pentru ca totul in )urul nostru este contaminat
3pesticide, insecticide4, iradiat si niciodata nu 'eti putea sa 'a debarasati de toate to$inele, c7iar
daca au inceput sa apara indi'i*i si publicatii care le fac reclama, ca pot reali*a o de*into$icare a
organismului intr1o singura *i:C:C
Dar daca ati simtit binefacerile eliminarii acestora, se cu'ine sa nu mai re'eniti la 'ec7ile
obiceiuri: alimentare 3carne, alcool, pra)eli, bautul apei la masa, lactate, fainoase, sare, *a7ar, paine,
alimente fierte, sucuri sintetice, etc.4, de gandire: in'idie, gelo*ie, egoism etc. si de comportament
3grosolania, brutalitatea, dispretul, mania4.
?u credeti ca macar o data corpul 'oastra ar 'rea !A !&@A+U-;A!-A:
-ea mai mare descoperire a omului modern este puterea sa de a se reface psi7ic, fi*ic si
spiritual prin P(!& &(&A+.
/1.1/0
0 Ce urmea%a dupa post si reim 12?
1Hm, ce sa urme*e, decat alte regimuri, e'ident in e$clusi'itate naturiste. De aceea, dupa
post poate urma un regim B" sau un alt regim, adec'at indi'idului, iar dupa B" si regim adec'at,
urmea*a o inlantuire de regimuri alimentare naturiste, care se succed la 20, /% sau 81 de *ile.
@egimurile alimentare sunt insotite si de alte proceduri: meloterapie, cromoterapie, 7idroterapie,
talasoterapie, ceaiuri, masa)e etc. &oate aceste proceduri, au rolul de a continua procesul de
de*into$icare al organismului, de a1l re'itamini*a, reminerali*a, de a1i mari re*istenta, de a1l face pe
om mai bun, mai conciliant, mai ingaduitor etc.
C#aiuril# le do*e* de asa natura incat sa asigur cantitatea minima de lic7ide necesare
organismului, cam 1,012 litri pe *i; plantele sunt separate sau in amestec. &oate ceaiurile se beau in
ti7na, in timp, de dimineata pana seara, ing7ititura cu ing7ititura, nu ca pe o cana cu apa. ( cana cu
ceai nu poate fi bauta mai repede de o ora e$ceptie facind ceaiul amar, care se incepe dimineata si se
termina seara. Daca nu a'eti timp, 'a puteti prepara tot ceaiul odata, dar pastrarea lui se 'a face intr1
un termos. Acolo unde recomand un ceai din mai multe plante, ele se amesteca in cantitatile
specificate 3unde nu e$ista nici o do*are inseamna ca plantele sunt in cantitati egale4, se pastrea*a in
pungi de 7artie sau borcan de sticla si din acest amestec se prepara infu*ia.
;$ercitiile de gi"na$tica se e$ecuta cel mai bine de dimineata si au rolul de a scoate
organismul din starea de somnolenta si a1i aduce buna dispo*itie.
Aceste e$ercitii le 'eti combina cel mai bine cu baile de aer, de soare, cu e$ercitii de
respiratie profunda si masa)ul. Urmea*a apoi dusul scurt 3un minut4 si frictionarea energica cu un
prosop aspru. Femeile care n1au renuntat nici un moment, nici o *i, la aceste e$ercitii de cultura
fi*ica, isi mentin sanatatea, liniile armonioase ale corpului, mersul usor, elastic si sunt energice,
'ioaie si optimiste. Varstnicii care se ocupa cu cultura fi*ica, arata de obicei mai tineri, au o tinuta
mai dreapta, un mers usor, agili in miscari si cu o fata mereu *ambitoare. De fapt, cultura fi*ica nu
este un apana) al tineretii, nicioata nu #$t# tar1iu (#ntru a inc#(# a$t%#l # e3ercitii &i%ice, nu
trebuie sa ai o anumita 'arsta.
&uturor pacientilor 1 fie ca 'in la cabinet, fie prin corespondenta 1 le recomand ca in
permanenta, fata de tot ceea ce1i incon)oara sa emita numai ganduri po*iti'e, cu dragoste, cu
caldura, cu iubire, cu pace, cu lumina. !unt sentimente care odata culti'ate il a)uta pe om pe doua
planuri, cel al recapatarii sanatatii si cel al inaltarii spirituale.
!a nu lasi sa treaca o *i fara sa citesti, fara sa ra*i sau fara sa au*i ce'a frumos, ce1ti umple
sufletul de miracolul bucuriei.#, spunea scriitorul german "oet7e.
;ste foarte ade'arat, nu te poti bucura de 'iata, daca nu gandesti frumos, daca nu 'rei sau nu
stii sa ra1i.
?ici unui indi'id caruia toata *iua ii tuna si1i fulgera, nu1i poate merge bine. !tudiati un
paranoic, care toata *iua sta incruntat, incrancenat, cu pri'irea tulbure si suspicioasa, care are
interpretari personale si nu admite nici o imi$tiune in gandul sau, c7iar daca rade, credeti ca rade cu
ade'arat: ?u, el si atunci se gandeste ce sens trebuie sa dea acestei iesiri# sau ce a urmarit cel care
l1a facut sa rada, pentru ca acestui indi'id ii lipseste simtul umorului. -u totii stiti ca rasul nu este
eficient daca nu este pigmentat si cu $i"tul u"orului, acesta fiind o componenta a placerii de a
trai.
Umorul de bun gust este un umor sanatos si nu )igneste pe nimeni, cu el te poti naste, dar
este o aptitudine care se poate si dobandi in decursul 'ietii si indiferent de ca*, el face casa buna
numai cu inteligenta, intelepciunea si buna crestere. ,n'atati sa nu 'a i*olati de oameni, sa nu traiti
singuri, cautati compania persoanelor 'esele, care rad, care iradia*a putere, calm, optimism,
incredere in 'iata, care 'a contamiena*a cu starea lor. Frec'entati spectacolele unde se rade, se
canta si se dansea*a si 'eti ramane 'esnic tineri.
Din conduita care o primesc pacientii nu lipseste punctul si acti'itatea care 'i*ea*a marirea
r#1i$t#nt#i organi$"ului. De fapt, re*istenta organismului 3cu atat mai mult a celui care a trecut
prin post total4 scade atunci cand racim la picioare. De cele mai multe ori talpile sunt mai sensibile
/2.1/0
la frig, dar mai rar, pot fi si alte parti ale corpului: mainile, spatele, capul, ceafa. ?u atat frigul este
factorul daunator al racirii organismului, cat ume*eala, 'antul si curentul care intensifica actiunea
frigului. -and pielea este umeda, organismul pierde mai multa caldura decat atunci cand este uscata
3de 291%9 de ori mai repede4. Pe timp umed se pierde mai multa caldura decat pe ger uscat, iar daca
stati in curent cu pielea transpirata, c7iar 'ara fiind, puteti raci gra'. -ei care obisnuiesc sa umble
desculti, nu racesc nici iarna, c7iar daca nu au incaltaminte. Procedurile de 7idroterapie 1 umblatul
descult prin iarba umeda, pe pietris umed, bai de picioare, bai de se*ut, bai complete etc. 1 au
menirea de a mari re*istenta organismului, de a1l cali, prin obisnuinta lui treptata si sistematica cu
apa si factorii atmosferici.
Profesorul Burger, recomanda: #Daca 'rei sa fii re*istent la raceala, trebuie sa racesti in
fiecare *i cate putin#.
!i, de regula, ultimul punct, ultima recomandare, este referitoare la "u1ica, cel putin
paispre*e minute de piese clasice *ilnic. Mu*ica este o mare desfatare a spiritului, ea farmeca,
incita, tre*este si insufleteste forte nebanuite ale acestuia. Mu*ica ii apropie pe oameni, are un
limba) uni'ersal, ea se poate trai cu intensitate greu de imaginat, sau de e$primat in cu'inte, ea
'indeca sufletul si in acelasi timp si trupul. ;a este tonica si linistitoare, poate modifica pulsul,
reglea*a respiratia si tensiunea arteriala, creea*a o stare euforica care 'a face sa uitati de gri)i, de
suparari, de neca*uri, de boala. ;a 'a redesc7ide pofta de 'iata, dorinta de a lupta cu boala, 'a
remontea*a optimismul, 'a apropie de Dumne*eu.
1 &otusi, ce alimente se pot consuma dupa post si regimul B":
1 De toate, mai putin: carne, paine, sare, *a7ar, lapte dulce, condimente iuti, pra)eli,
afumaturi, alimente fierte 3cu e$ceptia cerealelor4, sucuri sintetice, tutun, alcool, cafea, cacao,
ciocolata, produse de patiserie si cofetarie etc.
1 Petre, de ce toate regimurile tale B" au o durata de 20 de *ile, pentru ca 20 nu este
multiplu de sapte:
1 Dar nu au toate 20 de *ile, pentru ca am si regimuri alternati'e, respecti' B"1A combinat
cu unul din B" si au durata intre 22159 de *ile. ,ar 20 'ine de la 22 3un multiplu de sapte4, plus trei,
care este trinitatea: &atal, Fiul si !fantul Du7.
1 Acum am inteles.
14 Petre5 care este parerea ta despre ruaciune?
1 Prin rugaciune omul isi inalta sufletul la un inalt ni'el 'ibratoriu. ;a este de fapt,
comunicarea omului cu Di'initatea, este o relatie intima ce coboara din -er energii binefacatoare
prin care omul poate restabili pacea si armonia atat interioara, cat si pe pamanat. ,n orice faceti
trebuie $a cr##ti, pentru ca acolo unde este credinta, apare 'iata; acolo unde e$ista 'iata, se
manifesta armonia si tot ce este armonios este frumos si plin de sanatate. -7iar daca am mai spus,
mai repet o data: in aceasta e$istenta materiala nu e$ista miracole si nimic nu este intamplator.
-u atat mai mult rugaciunea care nu trebuie considerata un miracol, dar noi oamenii o putem
face sa functione*e ca un miracol, cu conditia ca ea sa nu fie facuta oricum, ca o simpla rostire a
cu'intelor, ci gandita profund, intr1o uniune deplina !uflet1Dumne*eu.
?umai simplul fapt ca '1ati facut semnul crucii, nu inseamna ca '1ati si rugat, ca ati fost
aproape de Dumne*eu, sau ca ati cinstit biserica +ui. Multi 'a faceti semnul crucii de parada, de
oc7ii lumii, ca sa dati impresia cat sunteti de credinciosi si de smeriti.
-unosc o persoana, un indi'id, la care, semnul crucii pe care1l face atunci cand trece prin
fata bisericii nu este compatibil cu atitudinea si comportamentul sau total inadec'at si inuman: bea,
fumea*a, in)ura, minte, este dusmanos si ce este mai gra', lo'este pe semenul sau. Aici, la el,
functionea*a principiul: A-a sa ma apar trebuie sa lo'esc eu primulA. Unde scrie asta: (are nu el a
generat cau*a care a declansat efectul: (are nu el este 'ino'at 3si nimeni altul4 ca cine'a incearca
sa1l lo'easca: !igur ca da, iar ca acest specimen, gasiti cu duiumul pe suprafata Pamantului.
/%.1/0
,isus a spus asa: -and te rogi, nu fi precum fatarnicii, caci lor le place sa se roage stand in
sinagogi si pe la colturile stra*ilor, ca sa fie 'a*uti de oameni#. (data, cati'a discipoli au 'enit la
,isus si unul l1a intrebat: #Doamne, in'ata1ne cum sa ne rugam#. !i ,isus, a *is: -and te rogi, intra
in camera ta secreta si dupa ce ai inc7is usa, roaga1te &atalui -eresc care este deasupra si in
inauntrul fiintei tale, iar &atal tau -are 'ede tot ceea ce este secret iti 'a raspunde desc7is. Dar cand
sunteti adunati si 'a rugati impreuna, nu repetati lucruri fara rost, pentru ca &atal 'ostru -eresc stie
ce a'eti ne'oie inainte sa cereti.
Deci 'oi asa sa 'a rugati: PP&atal nostru -are esti atat deasupra cat si ascuns tainic
inauntrul nostru, fie in 'esnicie !fant ?umele &au Plina de intelepciune, ,ubire si Dreptate
,mparatia &a, !a 'ina cat mai repede catre toti. Faca1!e 'oia &a, precum in -er asa si pe Pamant.
Da1ne noua in fiecare *i sa a'em parte de painea &a cea !fanta. A)uta1ne ca asa cum &u ne ierti noua
greselile noastre, tot asa si noi sa1i iertam pe cei care gresesc fata de noi. Arata1ne noua bunatatea
&a nesfarsita, pentru ca astfel si noi sa o aratam fata de altii. ?u ne duce pe noi in ispita, ci ne
i*ba'este pe noi de cel rau si 'iclean. -aci ale &ale sunt ,mparatia, Puterea si !la'a: in Veci, Acum
si Pururea. Amin.QQ#.
:Cauta $i !#i ga$i.; - presupune ca pentru a gasi ceea ce cauti, tu omule, adica Ade'arul,
trebuie sa cauti in -amera ta secreta#, care este interiorul tau, cel mai adanc. #Dupa ce ai inc7is
usa#, adica ai liniste la interior, nu te mai tulbura nimeni, 'ei gasi ceea ce cauti, adica pe tine. ?u
trebuie sa cauti in alta parte sau alte meleaguri, de tot ce ai ne'oie gasesti in tine. Ai primit
pamanteanule, tot ce ai ne'oie, alunga1ti gri)ile *ilnice, aduna1te in tine, lasa1ti gandurile necinstite
la usa, in e$terior, si1ti 'ei gasi ;ul# tau spiritual, te 'ei gasi pe tine, reali*are a aceleiasi -reatii.
?umai reali*and aceasta stare, aceasta pace interioara, 'eti sti sa 'a rugati, iar rugaciunea
'oastra sa fie primita si binecu'antata. Daca intrati in biserica, numai sa 'a inc7inati si sa sarutati
icoanele, iar gandul sa 'a *boare la gratarul ce 'a asteapta la padure, la masa copioasa la care ati
fost in'itat, la drumul pe care1l mai a'eti de facut pana la urmatoarea manastire, 'a osteniti
degeaba.
;u atunci cand intru intr1o biserica sau manastire aprind sapte lumanari si ma rog astfel:
1. Pentru &A&A+;
2. Pentru F,U+;
%. Pentru !FA?&U+ DUH;
2. Pentru sanatatea mea si a celor dragi mie;
0. Pentru sanatatea tuturor oamenilor si a creaturilor lui Dumne*eu;
/. Pentru odi7na mortilor din familia mea;
5. Pentru odi7na tuturor mortilor.
:C#r# $i ti $# !a a.;- considerand ca prima conditie a fost indeplinita si tu omule ti1ai
gasit linistea, abia acum ai dreptul sa ceri. ?u sa ceri ce'a palpabil: casa, masina, reusita la e$amen,
bani, sot, sanatate, etc., pentru ca oricum nu 'ei primi asa ce'a si nici nu este drept sa primesti din
moment ce tu nu ai daruit nimic. -ere sa1ti declanse*e aceea forta spirituala, care impreuna cu
;ul# tau spiritual descoperit, 'ei putea obtine totul, pentru ca totul e$ista, prin gratia lui
Dumne*eu, in tine si in )urul tau. Daca dintotdeauna ti1ai manifestat credinta in relatia directa cu
legile di'ine si ai respectat principiile de 'iata transmise prin !fanta ;'ang7elie, inseamna ca ai
daruit si ca atare poti primi. Poti oricand sa obtii binele in "a$ura in car# tu ai facut bine, poti fi
iertat in masura in care si tu ai iertat pe semenul tau.
Dragile mele entitati, a 'a ruga sincer pentru altii 1 cei de aici si cei de dincolo 1, pentru
dusmanii, prietenii, cunostintele si rudele 'oastre, aceasta rugaciune, se 'a intoarce cu efecte
po*iti'e asupra 'oastra. -ereti in rugaciunile 'oastre putere, tarie de a suporta, de a re*ista si de a
in'inge toate suferintele si probele pe care Dumne*eu 'i le pune si care sunt re*ultatul
comportamentului 'ostru din aceasta 'iata ca si din cele anterioare. Atunci cand 'eti intelege
insemnatatea si mesa)ul acestor obstacole si de a nu mai cadea in ispita in fata tentatiilor, 'eti putea
cere si 'i se 'a da.
/2.1/0
+uati aminte la ce ne1a spus ,isus: #-aci daca 'eti ierta oamenilor greselile lor, la fel si &atal
Vostru -eresc 'i le 'a ierta pe ale 'oastre, dar daca nu 'eti ierta oamenilor greselile lor, nici &atal
Vostru din -er nu 'a 'a ierta greselile#.
?u 'a ingri)orati prea mult de 'iata 'oastra, ce 'eti manca sau ce 'eti bea sau, pentru
corpul 'ostru, cu ce 'a 'eti imbraca. (are nu este 'iata mai mult decat 7rana si trupul decat
imbracamintea: -aci la ce il 'a a)uta pe om daca 'a obtine intreaga lume si isi 'a pierde 'iata:
Pri'iti la pasarile aerului, caci ele nici nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna )itnite si totusi,
&atal Vostru -eresc le 7raneste. (are nu sunteti 'oi mult mai bine ingri)iti decat ele: ,n plus, de ce
'a consumati toate gandurile pentru 7aine: Pri'iti la crinii campului, cum cresc. ;i nu se ostenesc,
nici nu torc. !i totusi 'a spun 'oua, nici !olomon, in toata marirea lui, nu s1a imbracat ca unul
dintre acestia. Deci nu 'a ingri)orati prea mult, *icand: PP -e 'om manca:QQ sau PP-e 'om bea:
QQ sau PP-u ce ne 'om imbracaQQ 3caci dupa toate acestea se straduiesc cei necredinciosi4. -aci
&atal Vostru -eresc stie ca a'eti ne'oie de aceste lucruri. -i cantati mai intai ,mparatia lui
Dumne*eu si Dreptatea +ui si toate aceste lucruri 'i se 'or adauga 'oua. ?u intampinati dinainte
relele *ilei de maine, caci ii este de a)uns *ilei rautatea ei#.
:Bat# $i ti $# !a #$c3i#;- considerand ca primele doua conditii au fost indeplinite si tu
omule, cautand ai reusit sa patrun*i in tine insuti si ti1ai gasesti ;ul#, fiinta ta ade'arata, cerand ai
increderea ferma ca 'ei primi, pentru ca si tu ai daruit la randul tau, atunci daca bati sigur ti se 'a
desc7ide deoarece ai actionat mereu pentru binele semenilor tai.
!ugesti', aceasta se poate e$prima prin imaginea unui om, aflat in fata unei porti, usi
asteptand ca aceasta sa se desc7ida singura, fara sa actione*e el in nici un fel. ?u, asa nu. Daca stiti
ca sunteti nepatati, ca ati respectat legile di'ine, ca traiti in armonie cu ?atura si ca pretuiti
deopotri'a toate creaturile lui Dumne*eu, atunci toate caile 'oastre sunt desc7ise. Faceti mereu bine
si nu e$plicati celor din )urul 'ostru decat o singura data despre binele care1l faceti, dupa care lasti1i
pe ei sa aleaga. ?u impartasiti sfatul 'ostru decat acelora care credeti ca 'i1l 'a urma, pentru ca
altfel este pierdere de timp si de 'orbe. -ei care sunt alesi#, 'a 'or aprecia gestul, ceilalti 'a 'or
calca in picioare si 'a 'or 7uli.
,isus a spus :# ?u dati cele sfinte cainilor, nici nu aruncati margaritarele 'oastre inaintea
porcilor, ca nu cum'a sa le calce in picioare si, intorcandu1se, sa 'a sfasie pe 'oi. -ereti si 'i se 'a
da, cautati si 'eti gasi. Bateti si 'i se 'a desc7ide. -aci oricine cere primeste, cel care cauta gaseste
si celor ce bat li se 'a desc7ide. -are dintre 'oi este acela care daca ii cere copilul sau paine,el ii 'a
da o piatra: !au daca ii cere un peste, ii 'a da un sarpe: Atunci daca 'oi, care sunteti rai, stiti cum
sa dati daruri bune copiilor 'ostri, cu atat mai mult &atal Vostru -are este in -er, 'a da lucruri bune
celor care cer de la ;l. De aceea toate lucrurile bune pe care 'reti ca oamenii sa 'i le faca 'oua,
faceti1le si 'oi lor. ,ar ceea ce 'reti ca oamenii sa nu 'a faca 'oua, nu le faceti nici 'oi lor, caci
aceasta este +egea si proorocii.#.
-redinta si rugaciunea in 'oi trebuie sa fie permanenta. ?u trebuie sa asteptati un pericol sau
dificultati interioare sau e$terioare, pentru a face din rugaciune o parte integranta si constructi'a a
propriei 'oastre 'ieti. -eea ce ganditi, simtiti si credeti, aceea este starea spiritului 'ostru, a
corpului 'ostru si a mediului in care 'a aflati. (rice boala porneste din minte. ?imic nu se
manifesta in corp fara sa aiba de)a un prototip mental corespun*ator.
Toat# cat# c#r#ti' ruganu-!a' $a cr##ti ca l#-ati (ri"it #2a $i l# !#ti a!#a 3Marcu
11;224.
?u tratamentul medical este cau*a 'indecarii, ci doar credinta ferma. Pentru a primi ceea ce
doriti, trebuie sa cereti cu credinta si numai in masura in care ati si dat. !unt foarte multi oameni
care ra'nesc bogatie, putere, faima, placeri si sunt foarte putini care nu doresc decat un singur lucru:
$a-L aor# (# 0u"n#1#u. ;liberarea de a ra'ni ii face pe acestia sa inlature multe tentatii. Dorinta
puternica dupa ce'a tulbura mintea, ii face pe oameni )osnici si rai, ii face infirmi.
MA, P@;!U! D; -;, -A@; ?U !&,U !U?& -;, -A@; AF+A !AU -,&;!-;
MA, P@;!U! D; -;, -A@; AF+A !AU -,&;!- !U?& -;, -A@; @;&,? !AU
M;M(@;AEA;
MA, P@;!U! D; -;, -A@; @;&,? !AU M;M(@;AEA !U?& -;, -A@; ,?&;+;";
/0.1/0
MA, P@;!U! D; -;, -A@; ,?&;+;" !U?& -;, -A@; AP+,-A;
MA, P@;!U! D; -;, -A@; AP+,-A !U?& -;, -A@; (B&,? @;EU+&A&;;
MA, P@;!U! D; -;, -A@; (B&,? @;EU+&A&; !U?& -;, -A@;, A&,?"A?D
!U--;!U+,D(BA?D;!- PU&;@, PA@A?(@MA+;;
,A@ MA, P@;!U! D; -;, -A@; A&,?"A?D !U--;!U+ D(BA?D;!- PU&;@,
PA@A?(@MA+; !U?& -;, -A@; A&,?" AB!(+U&U+, D(BA?D,?D ,?&;+;P-,U?;A
P@,? -A@; &(&U+ D;V,?; -U PU&,?&AA
&A?&@A !A@A
-aci oricui care are ce'a profund inradacinat in el i se 'a mai da si acela 'a a'ea mai
multa abundenta, insa de la cel care nu are se 'a lua c7iar si ceea ce pare sa aiba#
,isus.
-el care si1a format credinta despre Absolut sau Dumne*eu, 'a primi in continuare tot ce
'a cere, iar cel care nu crede decat putin sau numai cu forma rationala a fiintei lui, nu i se 'a da
nimic, sau poate sa i se ia si ce a mai a'ut. Multi dintre 'oi, gandesc asa: Anu stiu domSle, pe mine
fa1ma sa inteleg si apoi cred#, ceea ce denota o gandire ingusta, subde*'oltata, nee'oluata. Unii
spun asa: #da, eu cred ca e$ista o putere rationala e$terioara, ca se pot intampla astfel de lucruri, dar
te rog fa1ma sa cred# si acestia sunt cei cu credinta, care de cate ori 'or cere li se 'a da.
;u sunt ,n'ierea si Viata, cel ce -rede in Mine, c7iar mort fiind, 'a trai. ;u sunt -alea,
Ade'arul si Viata, iar oricine traieste prin mine si -rede in Mine nu 'a muri niciodataA.
,isus
-el putin, 'oi oameni in suferinta, ce mai asteptati, cautati1+ acum in ceasul al
doispre*ecelea pe Dumne*eu, c7iar daca nu 'a poate prelungi 'iata 3pentru ca ati inceput cautarea
prea tar*iu4, dar 'a poate nete*i calea spreFdincolo.
CAUTATI'CERETI SI BATETI - SU,LETUL !o$tru !a %i "antuit.
11 Cum se produce 'indecarea? Cine )ene&icia%a de ea?
1Procesul de 'indecare se produce la oamenii care 'or si care trebuie sa traiasca, adica
numai la aceia care sunt buni, se bucura din plin pentru 'iata care le1a fost data, isi recunosc
greselile din aceasta 'iata ca fiind numai si numai ale lor si e'ident cei care sunt credinciosi, care
cred in bunul si unicul Dumne*eu. ,ndiferent in ce categorie '1ati incadra, daca mentalul 'ostru nu
isi regaseste orientarea sa po*iti'a si obiecti'a, corpul fi*ic nu poate sa inregistre*e semne e'idente
de imbunatatire a starii de sanatate. Mentalul este cel care coordonea*a toata acti'itatea si starile
corpului fi*ic. Daca mentalul 'ostru emana predominant ganduri incarcate de bunatate, iubire,
lumina, multumire, pace, atitudinea 'oastra launtrica intra in re*onanta cu straturile subtile ale
energiei cosmice si corpul 'ostru 'ital de'ine o e$plo*ie de lumina 1 iar cel fi*ic debordea*a de
sanatate si 'italitate. Fiecare dintre 'oi, la 'iata 'oastra ati dorit sa a'eti un trup frumos, armonios si
ati apelat la diferite sporturi sau e$ercitii de cultura fi*ica, fara sa 'a ingri)iti prea mult sau deloc, de
mentalul si psi7icul 'ostru. Acum daca sufera corpul fi*ic, fie la interior, fie la e$terior, sigur
mentalul 'ostru se afla in dificultate. Pana nu 'eti reusi sa 'a ec7ilibrati mentalul si psi7icul, corpul
fi*ic nu se 'a putea insanatosi, oricate medicamente i1ati administra. O vindecare in adevaratul sens
al cuvantului nu poate fi realizata decat prin suferinta. Pe aceasta planeta si in stadiul de e'olutie in
care ne aflam, nu e$ista alt mi)loc de educatie, de ridicare a omului pe scara e'olutiei, decat
suferinta. De cele mai multe ori, omul deosebeste teoretic, binele de rau si totusi, aluneca si face
raul, dar curand 3fiti fara gri)a sau nu 'a faceti ilu*ii4 soseste suferinta si ii atrage atentia asupra
faptei sa'arsite. &otul, dar absolut totul se plateste, mai curand sau mai tar*iu. Dreptatea &atalui este
'esnica si se aplica fara crutare. !a ramana bine intiparit in mintea 'oastra: pentru orice 'eti plati
sau 'eti fi rasplatiti, deci actionati in consecinta. Fiti buni si faceti si altora bine, ca la randul 'ostru
sa primiti si 'oi binele. Macar in ceasul al doispre*ecelea tre*iti1'a, reali*ati ca trebuie sa fiti altfel,
sa ganditi altfel, sa actionati altfel si atunci 'a 'eti sal'a si trupul. Fiti &ucuro$i pentru *iua de
//.1/0
asta*i, c7iar daca problemele de sanatate 'a indeamna sa procedati altfel, creati o atmostfera placuta
in 'iata de familie, buna intelegere si armonia 'a pot aduce multe satisfactii. +asati toate gri)ile
deoparte, daruiti1'a oamenilor, copiilor, rudelor, prietenilor, a)utati1i cu 'orba, cu fapta, cu gandul,
oferiti1le tot ce puteti, de la un obiect de arta la o floare, de la un sfat la un a)utor material, dar cel
mai mult daruiti1le *ambetul 'ostru 3nu fals4, fata 'oastra luminoasa, starea 'oastra molipsitoare de
pace si lumina. Viata este o clipa intre doua 'esnicii, ea se compune din *ile, nu din ani. Fiecare *i
este o mica 'iata si trebuie inceputa cu 7otararea ferma de a descoperi toate bucuriile ei, traiti1o ca
atare, 'a rog.
"oet7e a spus: &oata fericirea de a trai este intemeiata pe repetarea regulata a lucrurilor.
Alternanta *ilei si noptii, succesiunea anotimpurilor, florilor si fructelor, tot ceea ce din epoca in
epoca ne incanta si ne umple de bucurii este desfasurarea 'ietii pe pamant. -u cat 'om primi si 'om
simti mai intens aceste bucurii, cu atat 'om fi mai fericiti. Daca insa nu luam parte la aceasta 'iata
bogata din )urul nostru si ramanem indiferenti si reci la toate aceste oca*ii de traire intensa, oferite
din belsug, apare atunci o boala rea si gra'a 1 plictiseala 1.
Plictiseala creea*a conditii e$trem de fa'orabile instalarii oricarei boli in organismul 'ostru.
,n afara de paine si munca, a'eti *ilnic ne'oie de bucurie, de acea bucurie *ilnica, ce nu trebuie sa
fie umbrita de ce 'eti face maine, poimaine sau la anul. (ricat '1ati stradui sa gasiti toate bucuriile
*ilei, nu 'eti reusi. Fiecare *i are frumusetile ei si cele mai multe le descoperiti fara sa 'reti, in
treacat, fara sfortare. Pri'iti in )ur, in orice este moti' de bucurie si de satisfactie, numai sa stiti sa
e$plorati. Desc7ideti larg usa bucuriei si 'eti fi sau 'eti rede'eni sanatosi.
Acceptati (ri#t#nia oamenilor din )urul 'ostru, nu 'a i*olati, nu fiti reci, respingatori, traiti
in mi)locul oamenilor, alegeti compania celor care stiu sa intretina o atmosfera placuta, a celor care
re'arsa in )urul lor calm, optimism, buna dispo*itie, 'oiosi. Fiti 'oi la randul 'ostru prietenosi,
acordati incredere, stima si iubire persoanelor in prea)ma carora 'a simtiti bine.
Un pro'erb engle* spune: #Parintele 1 coamoara, fratele 1 spri)in, prietenul 1 amandoua#.
Prietenia, aceasta legatura, care este mai puternica decat legatura de rudenie, este cea mai frumoasa
intre oameni. Un prieten poate fi considerat ca al doilea eu# al 'ostru. (amenii prietenosi si care
nu au nimic de ascuns, nu se imbolna'esc niciodata, pe cand ceilalti care sunt tot la fel de prietenosi
dar au si lucruri de ascuns, oricand sunt predispusi imbolna'irilor de toate felurile, ca de altfel si
oamenii carora numai le tuna si le fulgera. Alegeti prietenia oamenilor, ca sa simtiti ca traiti. De
regula oamenii buni nu se imbolna'esc niciodata. -ei pe care1i stim buni si se imbolna'esc
inseamna ca au 'enit cu 'reun pacat din alte 'remi, sau ca in aceasta e$istenta au suferit agresiuni
energetice din partea unora din )urul lor.
Bunatat#a este o manifestare a tendintelor po*iti'e care fac parte din natura
biologica a omului. &oti '1ati nascut sa fiti buni, bine'oitori, de*interesati, intelegatori cu semenii
'ostrii, numai ca putini pastrati asemenea insusiri, sentimente pana la moarte. Bunatatea aduce
bucuria celui care o primeste dar in egala masura si celui care o daruieste.
,isus ne1a in'atat: #Fiti milosti'i, ca sa primiti mila. ,ertati1i pe altii, ca sa fiti iertati.
-u masura cu care masurati, 'i se 'a masura. -eea ce 'oi faceti altora, asa 'i se 'a face si 'oua.
-eea ce dati 'i se 'a da. Asa cum ii )udecati pe altii, la fel 'eti fi )udecati. Asa cum ii slu)iti pe altii,
la fel 'eti fi slu)iti. Pentru ca Dumne*eu este drept si rasplateste pe fiecare dupa faptele sale. -eea
ce seamana fiecare aceea culege.#
(amenii buni cu ade'arat se imbolna'esc numi idaca au fost agresati energetic in aceasta
'iata si daca mai au un rest de pacat din alta e$istenta. Pentru ca rautatea oamenilor creste pe *i ce
trece, sase din sapte oameni pe care1i intalniti, au ne'oie sa fie a)utati, intelelesi, incura)ati. ( 'orba
buna, spusa unui om la timp, intr1un moment crucial pentru el, ii poate sc7imba 'iata toata. Daca
'reti ca oamenii sa se comporte corect si sa fie buni cu 'oi, 'oi de ce nu ati putea face la fel, cat 'a
costa, cat prestigiu pierdeti: De ce nu1i puteti iubi pe dusmanii 'ostri, de ce nu puteti face bine celor
ce 'a urasc, de ce nu1i binecu'antati pe cei care 'a blestema si nu 'a rugati pentru cei care 'a
dispretuiesc: De ce 'reti sa a)ungeti in aceeasi tabara cu ei 3ca sa nu spun oala#4: Faceti, 'a rog
numai bine, dar un bine nu de mantuiala 1 lasa ca1i dau astuia de pomana, poate mi1o ierta si mie
Dumne*eu un pacat 1 sau de parada, sa stie toti, sa bateti toba pentru ce ati facut, pentru ca altfel nu
/5.1/0
'eti a'ea nici o rasplata de la Dumne*eu. !au sa 'a laudati tuturor cu binele pe care l1ati facut, sau
si mai gra', sa1i scoateti oc7ii 3la figurat 'orbind4, celui caruia i1ati facut bine, iar el acum nu 'a
este recunoscator. Pentru binele pe care1l faceti, nu asteptati recunostinta oamenilor 1 de multe ori
nu o 'eti primi 1, la timpul potri'it 'eti fi rasplatiti de -el de !us.
&u insa cand faci milostenie, sa nu stie mana ta stanga ce face dreapta ta si ia
aminte ca milostenia ta sa fie in ascuns, iar -el Ascuns, care 'ede in ascuns, te 'a recunoaste in mod
desc7is#, ne1a in'atat pe toti ,isus.
Acum cati'a ani discutam cu un grup de oameni 3 nu erau pacienti4 despre boala si
cau*ele ei si ce sau cine produce 'indecarea. -and a 'enit 'orba de bunatatea oamenilor, un barbat
ma intreaba: -e trebuie sa inteleg daca spun ca nu este bun, ca da o mie de lei la cersetorul din
colt, ca da o paine la batrana din fata c7ioscului, ca donea*a bani la o biserica:#
1 Da, toate acestea sunt acte de bunatate care pot sa reclame la tine un suflet cu o
sensibilitate aparte. Dar daca de la *ece metri 'ei scoate banii din portofel o 7artie de cinci mii, pe
care o fluturi in 'a*ul lumii si i1o inmane*i cersetorului in mod ostentati', sau, de la iesirea din
c7iosc, duci painea pe sus pana la batranica, sa 'ada toata lumea, asta este parada. ( faci pentru
reclama, pentru 'anitatea ta, cersetorul te 'a rasplatii cu un bogdaproste dar Dumne*eu niciodata nu
te 'a milosti'i. !unt multi dintre 'oi care se lauda pe unde1i apuca, si unde trebuie si unde nu
trebuie, despre asa *isele acte de caritate: #Draga, i1am luat masina si nici nu se mai uita la mine#,
#Draga i1am cumparat apartament si acum ma barfeste la toata lumea#, #Au*i tu, tot ce 'e*i in casa
aceea este facut cu munca mea, cu banii mei, iar el se comporta ca un badaran# etc.
Dragii mei, lasati1i pe cei care primesc sa 'a prosla'easca, sa 'orbeasca de faptele
'oastre, sa 'a laude sau sa 'a faca reclama, mult mai bine 'eti fi apreciat asa si mai multa 'aloare
'eti a'ea.
(data ,isus a intalnit cati'a oameni *garciti si mandri de bogatiile lor, carora le1a
spus: Fiti atenti si de'eniti constienti de *garcenia 'oastra, caci 'iata unui om nu consta in
abundenta lucrurilor pe care le poseda#. Dupa care a 'orbit asa: #Pamantul unui om bogat a dat
roade din belsug, de aceea el s1a gandit in sinea lui, *icand: PP -e sa fac, pentru ca nu am unde sa
pun atata recolta:QQ !i a *is: PP ,ata ce 'oi face: imi 'oi da 7ambarul )os si il 'oi construi mai
mare, iar acolo imi 'oi depo*ita toata recolta si toate bunurile. !i 'oi spune sufletului meu: ai multe
bunuri puse deoparte, pentru multi ani, traieste in usuratate, mananca, bea si 'eseleste1teQQ. Dar
Dumne*eu a *is catre el: PP?etrebnicule, in aceasta noapte ti se 'a lua 'iata. Atunci ale cui 'or fi
aceste lucruri pe care le1ai pus deoparte:QQ. Asa sunt cei care pun deoparte comori pentru ei insisi
si nu sunt bogati in lucrarile bune fata de cei ce sunt in lipsuri si ne'oi#.
@ecent mi s1a po'estit o atitudine a unor batrani 1 sot si sotie 1, cam la 'arsta de 59
de ani, cu casa mare, cu gradina, 'ie si o pensie de peste trei milioane de lei. ?u au decat un fiu, nici
un alt mostenitor, iar 'eniturile si le rotun)esc prin 'an*area 'inului, asa se face ca la mai multe
banci au sute de milioane de lei. De ce'a timp, se lupta cu indar)ire sa obtina un teren 3cand'a
acesta a fost al stramosilor lor4, pe care se gaseste o scoala generala si terenul de pregatire fi*ica al
scolii. Va intreb pe 'oi care cititi aceste randuri, ce este drept de facut in acest ca*, care scoate in
e'identa AcainoseniaA acestor doi indi'i*i# 3am 'rut sa scriu oameni dar mi1a fost teama ca
Dumne*eu sa nu1mi taie mana cu care tin stiloul4, care1si bat )oc de atatea suflete de copii aflati care
se formea*a pentru 'iata. Daca 'or castiga terenul, ce 'or face cu el: Probabil ca1l 'or 'inde, pentru
ca de lucrat oricum nu1l 'or putea lucra. Mai e$ista 'arianta sa primeasca despagubiriC !i intr1un
ca* si in altul, oare ce 'or face cu atitia bani, cum le a)uta acestia e$istenta: Ve las pe 'oi sa
)udecati.
!au sunt oameni care te )ecmanesc cu nerusinare, atunci cand trebuie sa1ti faca un
ser'iciu: croitor, mecanic auto, sudor, sofer, fri*er, ci*mar, electrician etc. Acestia uita ca 'a 'eni un
timp cand si ei la randul lor 'or a'ea ne'oie de ser'iciile celuilalt, atunci logic ar fi ca fie sa pretin*i
un pret modic, fie nimic, mergand in contrapartida.
-e faceti daca strangeti atatia bani: -u ce 'a a)uta lu$ul: !au sunt alte ApramatiiA de indi'i*i
care obtin anumite materiale sau produse gratuit, iar ei fac bisnita din 'an*area lor. Domnule sau
doamna, daca nu ai dat nici un ban, de ce tu la randu1ti pretin*i bani: -e faci cu ei: De ce nu 'a
/6.1/0
multumiti cu stima si respectul celor din )urul 'ostru: De ce sunteti A7a7alereA: ?u 'a este teama de
-el de !us: &reaba 'oastraC
1 Dragile mele entitati, 'a reproduc mai )os cele Douaspre*ece Porunci, lasate de
,isus, porunci care daca 'or fi respectate de la inceputul e$istentei 'ostre nu 'a 'eti mai imbolna'i,
iar daca le respectati de acum incolo 'eti obtine 'indecarea.
,isus a *is catre discipoli: PP#,ata ca 'a dau 'oua o noua +ege, care de fapt nu este noua,
ci 'ec7e. Asa cum Moise a dat cele Eece Porunci lui ,srael cel dupa trup, la fel 'a dau ;u cele
Douaspre*ece Porunci pentru ,mparatia +ui ,srael cel dupa !pirit:
1. !A ?U ,;, V,A&A ?,-, U?;, -@;A&U@, D; D@A"U+ P+A-;@,, &A+;, ?,-,
P;?&@U P@(F,&, ?,-, !A ( -H,?U,;
2. !A ?U FU@, BU?U@,+; ?,MA?U,, ?,-, !A ?U ADU?, PAMA?&U@, !, B("A&,,
P;?&@U &,?;, MA, MU+& D;-A& A, ?;V(,; !, ,&, ;!&; D; F(+(!;
%. !A ?U MA?A?-, -A@?;, ?,-, !A ?U B;, !A?";+; V@;U?;, -@;A&U@,
M(A@&;, !, ?,M,- A+&-;VA -A@; FA-; @AU !A?A&A&,, !AU !,M&U@,+(@ &A+;;
2. !A ?U FA-, -A!?,-,, ?;-U@A&;, ,? -A@; ?U ;V,!&A ,UB,@; !, !A?A&A&;,
!A ?U &; P;@V;@&;!&, P; &,?; ,?!U&, !AU V@;( A+&A -@;A&U@A -A@; A F(!&
FA-U&A PU@A D; -A&@; -;+ !FA?&;
0. !A ?U D;PU, MA@&U@,; M,?-,?(A!A, ,MP(&@,VA ?,MA?U,, ?,-, !A ?U
,?!;+, -U BU?A1!&,,?&A P; ?,M;?, P@,?&@1( M,?-,U?A P;?&@U A1, FA-; @AU;
/. !A ?U FA-, A+&(@A -;;A -; &U ?U V@;, -A A+&,, !A ,&, FA-A &,;;
5. !A &; ,?-H,?, U?U+U, ;&;@?, +U, DUM?;E;U &A&A+ D,? -;@, D,? -A@;
!U?& &(A&; +U-@U@,+;, !, !A AD(@, F,,?&A !A !FA?&A;
6. !A1&, @;!P;-&, PA@,?&,, P; PAMA?&, -A@; AU "@,RA D; &,?;, P@;-UM !,
P; &(&, ,?VA&A&(@,, D@;P&A&,,;
8. !A ,?"@,R;!&, !, !A P@(&;R;E, P; -;, !+AB, !, !A ,;, APA@A@;A -;+(@
-A@; !U?& (P@,MA&, !, &U&U@(@ -@;A&U@,+(@ -A@; !UF;@A @AU+.
19. !A MU?-;!&, -U MA,?,+; &A+; +U-@U@,+; -A@; !U?& BU?; !,
P(&@,V,&; P;?&@U &,?;; A!A ,?-A& !A MA?A?-, F@U-&;+; PAMA?&U+U, !, !A
&@A,;!&, V,A&A +U?"A P; PAMA?&;
11. !A &; PU@,F,-, E,+?,- !, !A &; (D,H?;!&, A !AP&;A E, D; +A MU?-A,
PA!&@A?D !F,?&; !A@BA&(@,+; +U, DUM?;E;U;
12. !A FA-, A+&(@A B,?;+; P; -A@; &U A, V@;A -A A+&,, !A &,1+ FA-A &,;.
Aceasta este +egea cea noua catre poporul lui Dumne*eu, iar +egea este interioara, caci
este +egea ,ubirii. ;a nu este noua ci 'ec7e. Fiti atenti sa nu adaugati nimic la acesta lege, nici sa nu
luati ce'a din ea. Ade'arat *ic 'oua, cei care cred si se supun acestei legi 'or fi mantuiti, iar cei care
o cunosc si nu se supun ei 'or fi pierduti.#QQ
Acum 'a rog sa cititi cu atentie ultima fra*a. ,n spiritul ei am adus la cunostinta
pacientilor mei infiintarea unei Fundatii Umanitare1 facuta cu a)utorul unor oameni de o aleasa
tinuta morala si spirituala 1 pentru oameni aflati in suferinta.
M1am rugat ca fiecare om care o citeste, deci ia cunostinta de e$istenta ununi asemenea
lacas sa fie A)utat dupa sufletul sau. ;a are si un rol curati', de aceea toti care s1au conformat ei,
,M;D,A& dupa ce au luat cunostinta, au obtinut re*ultate si s1au 'indecat, ceilalati care au gandit:
#lasa mai intati sa 'ad ce re*ultate am si dupa aceea o sa 7otarasc#, au pierdut sau o sa piarda lupta
pentru insanatosire.
+a data de 9219112999, conform sentintei &ribunalului Municipiului Bucuresti ?r.5, a
luat fiinta :
,UN0ATIA U-ANITARA
+SANATATE PRIN <AN0IRE SI ALI-ENTATIE +
IN -E-ORIA- IN<. VALERIU POPA'
unde cu o structura 'eritabila de microclinica isi propune sa redea 3daca nu este prea tar*iu4
sanatatea semenilor nostri. ;ste singurul lacas de acest gen din lume, unde, atat consultatiile cat si
/8.1/0
internarile 'or fi <RATUITE. Fundatia 'a re*ista si e$ista prin gri)a (AM;?,+(@. -ontributia
dumnea'oastra 'a fi functie de :
1. credinta in Dumne*eu;
2. numarul de pacate sa'arsite in aceasta 'iata;
%. e'entualitatea ca 3Doamne fereste4 'a trebui sa beneficiati de o durata de internare.
DUM?;E;U !A VA B,?;-UVA?&;E; !, !A VA A,BA ,? PAEA !A C
BANCA ROMANA DE DE!O"#ARE
$%"%A"A DOROBAN#% & B'C'RES#%
FU?DA&,A UMA?,&A@A1 !A?A&A&; P@,? "A?D,@; !, A+,M;?&A&,;#
-(?& +;,: 201199%/11%2209
-(?& Z : ! 220201199%/1212209
De aceea, pe unii dintre pacienti incerc sa1i a)ut, reamintindu1le ca au o obligatie cel
putin morala de indeplinit si care ii 'a moti'a in procesul lor de 'indecare. !tiu ca nu fac bine, ca
inter'in in deci*ia unui om, ca 'oi plati pentru asta, dar 'reau sa iau asupra mea pacatele a cat mai
multi oameni.
,ndiferent care '1ar fi starea de sanatate, oameni buni, cel putin in scop pre'enti', de
un real folos 'a sunt cur#l# # curatir# a organismului de genul: cure de post total, cure de post cu
sucuri, cure de transpiratie, cure de cruditati, cure de bai de se*ut, cure de bai de abur etc.
Prima'ara, mai ales, este o minunatie sa profitati de plante medicinale pentru a 'a regla digestia si a
'a curati sangele apeland cu incredere la: ur*ica, papadie, usturoi, ceapa, leurda, frun*e de morco',
frun*e de ridic7e etc. Daca mai combinati alimentatia saraca in sare, cu miscarea si e$ercitiul de
respiratie, 'eti a)uta la reinnoirea tesuturilor organismului intr1un timp optim.
Doctor medic Ma$ "erson: ,ntr1un corp cu un metabolism normal nu se poate de*'olta
cancerul#. Ficatul, ca laborator c7imic# al metabolismului, necesita anual o mare descarcare
continua, succesi'a, a numeroaselor sale functii, cu a)utorul principiilor acti'e pe care 'i le pot
procura sucurile proaspete de plante si fructe, *ar*a'aturile si salatele. -lismele contribuie enorm la
curatirea intestinului si pre'ine astfel orice gen de into$icatie. Aceste cure de curatire, prin aportul
lor de carburanti# necesari metabolismului, prin continutul mare de potasiu care a)uta la eliminarea
sarii, 'a feresc in mare masura de imbolna'iri gra'e si de imbatrinire prematura. Atunci cand 'eti
respecta ordinea, dorinta, cumpatare, curatire, abia atunci 'a urma si 'indecarea. Pentru astfel de
cure, nu a'eti ne'oie de medic sau farmacist, este ne'oie de o do*a mica de buna'ointa si respect
pentru organismul 'ostru. ;ste suficient ca timp de trei la sapte saptamani, sa eliminati alimentele
care formea*a sau contin acid uric: carne, oua, bran*a, cafea, cacao, pra)eli si sa preferati: fructe
proaspete, lamai, portocale, grapefruit, sucuri de fructe, sucuri de legume, ceaiuri, iaurt, lapte acru,
salate si 'eti a'ea un organism fortificat. Am spus si o repet: cura # (o$t #$t# c#l "ai natural
"i2loc # !in#car#.
Foamea curata intreg corpul#1 "alen.
Asa cum nu este creatie fara durere, tot asa trebuie sa suferiti, pentru a 'a putea
bucura de fericire.
12 Petre5 poti sa dai cate'a reuli de 'iata si de alimentatie?
1 ;u 'oi incerca, dar subiectul este atat de comple$ incat el nu 'a putea fi epui*at de
nimeni si niciodata. Apoi, nu 'oi urmari o anume ordine a acestor reguli, ci le 'oi e$pune cat se
poate de concis si asa cum imi 'in ele, obligandu1i astfel pe cititori sa parcurga lucrarea de la un
capat la altul. ;ste posibil ca in unele idei, reguli, norme, sa ma repet, eu nu imi fac probleme, abia
retineti mai bine si pentru mai mult timp. ?atura cere ca alimentele sale sa se mestece timp
indelungat 1 pana la 59 de masticatii 1 sa se insali'e*e bine, sa se di*ol'e lent si sa se ing7ita pe
59.1/0
nesimtite. ( 7rana bine mestecata este mai mult de )umatate digerata. -ine nu mesteca bine 'a a'ea
probleme cu digestia: balonari, crampe, flatulenta 3'anturi4, eructatii 3ragaieli4, arsuri, constipatie,
stare de somnolenta etc. -ei care, dupa ce ati mancat, 'a simtiti balonati si a'eti flatulenta, sa stiti
ca nu ati mestecat cum trebuie bolul alimentar. Daca dimineata, 'a intoarceti pe partea stanga si in
mai putin de un minut, 'in serii de 'anturi#, sa stiti ca nu ati mestecat cum trebuie la ultima masa
si digestia s1a facut cu dificultate. ?erespactand acesta regula, obligati organismul sa1si c7eltuiasca
inutil energia sa pentru digestie, in loc sa fie folosita pentru absorbtia elementelor nutriti'e si
eliminarea to$inelor. Digestia consuma aproape de fiecare data la fel de multa energie, ca atunci
cand se practica inotul, alergarea, tenisul, sau mersul pe bicicleta. Daca mestecati cum trebuie,
usurati digestia, daca usurati digestia, fa'ori*ati absorbtia si asimilarea, daca fa'ori*ati absorbtia si
asimilarea 'a sporiti energia care este atat de necesara eliminarii to$inelor. Acest lucru depinde si de
modul de asociere al alimentelor, de compatibiliatatile si incompatibilitatile lor. Alimentele care se
pot imbina si alimentele care nu se pot imbina, cu alte cu'inte compatibilitatile si
incompatibilitatile, le gasiti in Ane$a 12.
1 Daca alimentele sunt imbinate corect, ele sunt aproape integral digerate,
descompuse si absorbite, iar in materiile fecale nu apare 7rana nedigerata. ,n acesta situatie
materiile fecale nu au miros, sunt de o consistenta potri'ita 3nici tare nici moale4 si nu se lipesc de
oala Y-1ului. ( digestie proasta si o eliminare deficitara este atunci cand scaunul pute de1ti
muta nasul din loc, ca* in care poate fi sau nu constipatie si cand se foloseste 7artie igienica. -e
animal foloseste 7artie sau altce'a dupa scaun, pentru a se sterge: ?umai omul, pentru ca nu stie sa
manance, sau mai degraba nu adopta acea alimentatie pentru care a fost destinat intestinul sau.
Atunci cand alimentele sunt imbinate incorect, apare fenomenul de fermentatie, in tubul digesti' se
produce alcool, cu aceleasi consecinte pentru ficat ca si alcoolul baut direct. Puteti retine, pri'ind si
studiind tabelul cu compatibilitatile alimentelor, ca intre ele produsele din aceeasi coloana se pot
combina, insa 'a trebui sa fiti atenti la :
=$ar#a cu 1a3arul $au $ar#a cu (rot#ina nu $# co"&ina nicioata.
=1a3arul nu $# co"&ina cu nici un (rou$ in gru(a $a $i nici cu o alta %ructa' "ai al#$
aca ac#a$ta #$t# acia.
Daca timp de %9, 29, 09 de ani, ati fost inconstienti si alimentatia 'oastra a fost 7aotica, fara
nici o regula 1 numai tentatia gustului bun 1 'a recomand sa adoptati un regim alimentar naturist,
care 'a 'a oferi o batranete linistita. ,deal ar fi ca fiecare aliment sa se consume indi'idual, iar daca
nu se poate, sa fie asociat numai cu produse din grupa sa. ?iciodata in timpul meselor nu asociati
mancarea cu medicamente sau alte produse de sinte*a, pentru ca cei ce 'a recomanda asa ce'a nu
cunosc repercursiunile asupra sanatatii 'oastre. ,mediat cum simtiti ca se i'esc probleme de
sanatate, primul pas pe care trebuie sa1l faceti este sa 'a re'edeti modul de 7ranire 1 apelati la
compatibilitatile alimentare si nu sa alergati dupa medicamente. "ustul, care de cele mai multe ori
este per'ertit, nu trebuie sa constituie factorul decisi' in alegerea alimentelor, sau in a acorda
calificati'e produselor de sinte*a. Un element e$tras artificial dintr1un ansamblu nu poate fi decat
incomplet, deci insuficient, pentru ca intotdeauna ii 'a lipsi spri)inul celorlalte substante de care in
mod arbitrar a fost separat. +uati epre e$emplu 1a3arul, aceasta moarte alba# cum i se mai spune
si care dupa carne ocupa primul loc in scurtarea 'ietii. ,ndemnul dati copiilor cat mai multe
dulciuri# contine un 'iciu de fond, intretinut de crasa ignoranta a parintilor si bunicilor, si de
propaganda sforaitoare a fabricantilor de *a7aroase. Un litru de bautura cola# contine 1991109 g de
*a7ar 321 cuburi4 si substante e$citante ec7i'alente ca efect cu % cesti de cafea. -e parere a'eti: ?u
'a este clar ca platiti placerea gustati'a cu AfeliiA de sanatate: -and credeti ca 'a puteti tre*i la
realitate: Ea7arul prin rafinare isi pierde en*imele si ceilalati constituienti nutriti'i si ca atare,
pentru a fi metaboli*at, fura ca un 7ot# din re*er'a organismului calciu, magne*iu, crom, cupru,
'itamina B1, B/, en*ime etc. Pentru ca penetrea*a cu usurinta intestinul subtire si a)unge in sange
pro'oaca modificarea compo*itiei acestuia si o stare de 7iperglicemie, ce constituie un soc pentru
pancreas, care este obligat sa secrete mai multa insulina decat in mod normal. Dupa cate'a minute
apare o stare de 7ipoglicemie care perturba si acti'itatea ficatului, ne'oit fiind sa transfere o parte
din re*er'a sa de glucide in sange. ,n afara de calciu, *a7arul mai fura# seleniu si magne*iu,
51.1/0
elemente care intr1un procent mic fa'ori*ea*a aparitia cancerului. -arenta de 'itamina B1, B/ de
care este responsabil tot *a7arul, pro'oaca boli ale sistemului ner'os, tulburari de memorie,
palpitatii, ameteli, tulburari de circulatie, degeraturi, ulcere etc. Un sange curat nu permite bolii sa
se instale*e, iar curatirea sangelui este reali*ata atunci cand se reglementea*a functia intestinala. Un
pa7ar cu suc de mere baut cu %0 de minute inainte de fiecare masa, o data la doua *ile baut %09 ml
de iaurt, iata numai doua metode simple si eficiente pentru normali*area florei bacteriene a
intestinului. Ea7arul impreuna cu grasimea de origine animala cresc ni'elul grasimilor in sange mai
mult decat fiecare in parte. -iocolata contine aceasta asociere ucigatoare: cacao, unt, *a7ar,
substante ce consuma pentru metaboli*area lor re*er'ele de calciu ale organismului. -umplit de
daunatoare sunt torturile, ing7etata si pra)iturile cu *a7ar.
A(a este indispensabila 'ietii si cu toate acestea marea ma)oritate dintre 'oi ignorati regula
de ba*a care 'a obliga sa aduceti in organism cat mai multe lic7ide 321% litri4. Peste doua treimi din
masa corpului uman o formea*a apa, substanta care in ordinea importantei, dupa aer, ocupa locul al
doilea. Prin lic7ide intelegem apa, supe, lapte acru, sucuri de legume, sucuri de fructe, ceaiuri. Daca
mai consumati si fructe si *ar*a'aturi, puteti fi siguri ca organismul 'ostru a primit suficiente
lic7ide care asigura nutrientii esentiali 3'itamine, en*ime, proteine, minerale etc.4 de care depinde
un metabolism normal. Apoi apa mai are rolul de a matura# to$inele din organism si de a le a)uta
sa paraseasca corpul, prin toate caile de eliminare posibile. Atunci cand a'eti un produs in fata, nu1l
anali*ati dupa actiunea sa asupra papilelor gustati'e, ci sa 'a puneti intrebarea daca acel aliment
a)uta sanatatii organismului 'ostru. Ati stat 'reodata sa 'a ganditi cate din creaturile salbatice aduse
de -el de !us pe pamant sunt obe*e, stirbe, surde, c7ioare, care au stimulatoare cardiace, prote*e,
sau care sa moara de cancer, de atac de cord, de congestie cerebrala, de diabet: ,n aproape toate
ca*urile, carni'orele nu mananca alte carni'ore, ci ierbi'ore, iar de la acestea mananca in ordine
intestinele care sunt pline de 'egetale si bogate in apa, apoi le beau sangele si dupa aceea alte
organe care contin apa si numai daca nu se satura mananca si carnea din musc7i. ,ndiferent ca 'a
este sete sau nu, beti multe lic7ide, a)utati1'a organismul sa se mentina sanatos. ,n afara de apa de
fantana sau de i*'or, 'a recomand: apa distilata, apa de *ar*a'at, apa de tarate, apa cu argila, apa de
piramida. ;'itati pe cat posibil apa de la robinete care este tratata c7imic 3cu clor, flor4, apa plata,
apele minerale 3contin clor si produc in timp calculi renali4, apele carboga*oase 3sifon4, iar daca nu
a'eti garantia calitatii, sau daca are un gust dubios, adaugati1i o lingura de praf de argila sau o
lingura de *eama de lamaie sau % linguri apa de mare. ,n orice situatie si indiferent de unde pro'ine
apa, este foarte bine daca o pastrati timp de trei *ile in sticle de sticla# si in bataia ra*elor solare.
,ruct#l#' $ucuril# # l#gu"# $i %ruct# constituie o sursa bogata de nutrienti si care nu
trebuie sa lipseasca din dieta 'oastra *ilnica si care pot inlocui apa. Pentru asigurarea aportului de
'itamina A# si -#, apro$imati' %0D din ratia de legume 3mai putin cartoful4, sa fie repre*entate
de produse colorate 3fructe, ardei, gogosari, tomate, carote, sfecla rosie, ridic7i4 si peste 59D din ele
sa fie consumate in stare cruda, sub forma de sucuri si salate. De la nici o masa nu trebuie sa 'a
lipseasca fructele sau sucurile lor si trebuie sa respectati urmatoarea regula: se aduc in organism fie
cu o ora inainte de masa fie cu % ore dupa masa, altfel nu puteti beneficia de aportul lor substantial.
-onsumand numai legume, fructe, cereale, seminte, nu 'eti a'ea to$ine in organism, dar atentie,
acestea sa fie in stare cruda sau sub forma de sucuri sau salate. ,n fond, to$inele din organismul
uman iau nastere ca urmare a consumului de carne si a prepararii alimentelor, la care se adauga
alcoolul, tutunul, sarea, *a7arul. "ospodinele, considera ca fructele si *ar*a'aturile fierte se digera
mai usor de stomac decat cele crude, mai ales ca acest sfat il primesc de la medici. ,n primul rand
nu intotdeauna stomacul digera *ar*a'aturile fierte, numai daca ne gandim ca fasolea uscata fiarta
este cea mai grea pentru stomac 3daca nu se da camasa )os de la fiecare bob4. Astfel din 7rana de
carne si *ar*a'aturi fierte, in intestinul gros, patrund sucurile care contribuie la inmultirea
bacteriilor de putrefactie. Din acest moment, incet incet, organismul se imbolna'este. Un al doilea
nea)uns al *ar*a'aturilor si fructelor fierte este acela ca din cau*a fierberii de'in dulci si pierd in
acelasi timp si aroma naturala, care este atat de necesara pentru punerea in miscare a
peristaltismului intestinal. Ear*a'aturile fierte, a)ungand in intestin, pro'oaca constipatie, care
de'ine cronica daca totul este fiert si nu contine deloc fructe si legume crude. -ei care a'eti animale
52.1/0
faceti un e$periment: dati 'acilor spre e$emplu nutret fiert si 'eti 'edea cum productia de lapte
scade, iar daca 'eti continua sa le alimentati asa ele se 'or imbolna'i de reumatism, diabet, ficat,
debilitate si c7iar produc pietre la rinic7i asemenea oamenilor. &receti neintar*iat la 7rana cruda,
7rana 'ie, care 'a fortifica organismul, ii da suplete si1i creea*a buna dispo*itie. Un corp bolna' se
cunoaste de la distanta dupa: po*itia coloanei, po*itia capului, greutate e$cesi'a, balonare, alopecie,
cearcane negre, riduri pe fata in e$ces, reactii ner'oase, stare de slabiciune, stare de somnolenta etc.
-onsumati 7rana 'ie, dar mai ales multe fructe si 'eti intineri, 'eti a'ea mai multa 'igoare, energie,
'italitate. -7iar daca apelati al o dieta de cruditati, nu trebuie sa a)ungeti niciodata la satietate, nu 'a
incarcati stomacul in mod inutil, mai ales dimineata la micul de)un, pentru ca 'eti pri'a organismul
de energia necesara desfasurarii acti'itatilor cotidiene, si1l 'eti obliga s1o diri)e*e pentru digestia
alimentelor. Daca 'reti sa a'eti un somn odi7nitor, placut, reconfortant renuntati seara sa mai
mancati mult, c7iar daca pentru multi dintre 'oi, seara cand a)ungeti acasa, aceasta este masa
'oastra de ba*a. Va otra'iti si 'a omorati singuri. @espectati regula alimentara potri'it careia, o
masa copioasa dimineata incetineste sau stagnea*a eliminarea de re*iduri, impuritati, to$ine,
eliminare care in mod normal are loc intre orele 92.99112.99 si pentru care organismul nu trebuie
sa1si consume energia in alte scopuri. -onsumul de fructe insa are rolul de a accelera eliminarea
deseurilor, pentru ca acestea contin multa apa si fibre. !fatul meu este ca pana la orele 12.99 sa
mancati multe fructe si sa beti numai apa sau ceaiuri 3e$clus cafea4. Dupa orele 12, pana catre orele
16.%9 puteti manca, pentru ca in acesta perioada 312.99129.994 organismul isi desa'arseste digestia,
de la 16.%9 pana la orele 29.99 puteti manca fructe sau sa beti ceaiuri. -ea mai mare greseala o
faceti daca mancati dupa orele 29.99 sau daca 'a tre*iti noaptea si umblati in frigider dupa mancare.
!fatul meu este ca fiecare masa sa fie precedata de o salata de cruditati 1 legume sau fructe1,
ase*onata cu condimente carminati'e: cimbru, tar7on, patrun)el, leustean, marar, c7imion,
scortisoara, cuisoare, 7rean, ulei de masline, flori de salcam etc. -7iar si pentru cei care nu puteti
renunata la carne si mai ales la doua feluri de mancare 3este inca o eroare pe care o sa'arseste
omul modern#4, salata de la friptura mincati1o inaintea felului intai, 'eti fi astfel un tiran mai
dulce# al organismului 'ostru. !ucurile si salatele de 'erdeturi stimulea*a metabolismul. @egula
celor trei mese pe *i nu este cea mai buna. -u cat mancati mai putin 37ai sa *icem si mai des4, cu
atat 'eti a'ea un tran*it intestinal normal, nu stiti ce este constipatia, oboseala, somnolenta, boala.
Masa luata intr1o atmosfera placuta linistita, calda, de 'oie buna, cu o floare pe masa, e'entual un
sfesnic, o mu*ica placuta, in surdina, cu o masticatie buna si fara suparari, pe cat posibil la aceeasi
ora, 'a asigura o sanatate de in'idiat.
-ate'a cu'inte 'reau sa 'a spun despre noci'itatea unui condiment#1 $ar#a1, care dupa
carne si *a7ar, 'a ruinea*a sanatatea. ;ste ine$plicabil de ce oamenii mai adauga sare la mancare,
din moment ce fiecare produs natural o are si care este suficienta organismului uman si este si cea
mai buna. Atat ca trebuie sa o prote)ati, adica sa nu o distrugeti prin fierberea produselor, prin taiere
marunta sau co)ire, prin tinerea prea mult in apa sau aruncarea apei in care au fiert etc. -ei ce
mananca foarte sarat transpira anormal si suporta greu caldura. -orpului ii este cu neputinta sa
elimine in totalitate sarea 1 el in mod le)er elimina 21% g de sare 1 cu care indi'idul, inconstient, isi
pudrea*a# 7rana sa si atunci surplusul se depune peste tot in organism, impreuna cu o serie de alti
aci*i si care produce toate bolile posibile, indeosebi aterosclero*a, 7iprtensiunea arteriala, tulburari
ner'oase, reumatism, poliartrita etc.
,n afara factorilor materiali un rol de seama in reali*area tensiunii arteriale il )oaca si
momentele ner'oase si psi7ice. &rebuie sa recunoasteti ca asta*i e$ista numerosi oameni, care fara
maladii gra'e, pre*inta de la *i la *i, adesea c7iar de la ceas la ceas, o tensiune sc7imbatoare din
care re*ulta cele mai 'ariate simptome de boala. Marea sc7imbare a t#n$iunii art#rial# 'orbeste
tocmai in fa'oarea neobisnuitei influente a sistemului ner'os, pentru ca fiecare e$citatie ner'oasa
grabeste ridicarea tensiunii si orice incordare ner'oasa de durata mentine tensiunea ridicata si da
nastere la multe fenomene secundare neplacute. +a aceasta nu a)uta nici un medicament si nici o
dieta, daca nu contribuie si o deplina rela$are corporala si psi7ica, daca nu sunt indepartate cau*ele
psi7ico1ner'oase. (rice bolna' de 7ipertensiune arteriala sau tensiune oscilanta sa se increada in
puterea de 'indecare a alimentelor crude, cu a)utorul carora se poate a)unge cel mai usor la
5%.1/0
renuntarea totala la sarea de bucatarie si la scaderea colesterolului. Daca prin reducere la absurd nu
'a puteti acomoda cu cruditatile pure nu 'a ramane decat sa renuntati complet la sare, iar grasimile
animale sa le inlocuiti cu uleiuri 'egetale presate la rece 3masline, floarea soarelui, seminte de
do'leac, porumb, soia, in4. Deosebit de eficace sunt curele de sucuri curate de fructe si *ar*a'aturi,
care pot a'ea un re*ultat uimitor, dar care cer din partea bolna'ilor o 'ointa puternica si 7otarata de
a se 'indeca.
!area poate distruge 'itaminele si en*imele moti' pentru care este cancerigena.
Tul&uraril# n#r!oa$# pot fi generate si se pot accentua ca urmare a unui consum e$agerat
de sare de bucatarie, care intr1o prima fa*a creea*a difunctii renale asociate cu cele microbice. ,n
sc7imb, pentru a 'a 'indeca de boli de ner'i 3sau a 'a feri de ele4, nu a'eti ne'oie numai de o
alimentatie corespun*atoare, ci si de lumina, aer, soare, ambianta placuta fi*ica si locuinta
sanatoasa, care sa 'a aduca un somn natural. Problema de ba*a cu care se confrunta bolna'ii de
ner'i este $o"nul, unanim recunoscut pentru indispensabila insanatosire. De1a lungul timpului,
medicii se straduiesc sa aduca alinare bolna'ilor, inducandu1le somnul cu a)utorul unui arsenal
intreg de somnifere, or este ar7icunoscut faptul ca tocmai 'arietatea mi)loacelor elogiate in reclame
ne creea*a nedumrire, deoarece, cu cat este mai mare numarul medicamentelor, cu atat mai mare
este si banuiala ca toate sunt nesatisfacatoare. Pe ideea ca somnul si narco*a ar trebui pri'ite ca
procese identice, se ba*ea*a de fapt intreaga de*'oltare a unui numar aproape imposibil de cuprins a
somniferelor sintetice, care nu fac altce'a decat sa pro'oace o parali*ie descendenta a sistemului
ner'os. Poate sa ma faca cine'a pe mine sa inteleg cum se poate insanatosi un corp uman daca este
alimentat cu droguri, cu narcoticele# care au efect parali*ant asupra creierului mare si dupa aceea
asupra centrilor ner'osi c7iar, actionand in final asupra intregului metabolism: ?u s1a descoperit
pana asta*i nici un somnifer care sa poata pro'oca un somn fi*iologic, pentru ca nu se gaseste nici o
substanta care sa poata influenta direct centrul somnului si nici nu se stie in ce fel sau prin ce
principii proprii corpului, se sc7imba centrele somn1'eg7e in starea lor de e$citare ritmica1
alternati'a. So"nul natural odi(nitor) declansat automat de corp) este de fapt alimentul vietii.
!omnul indus de somnifere este fals, el nu poate reface toate energiile consumate in timpul *ilei,
pentru ca este stan)enit de efectul parali*ant al narcoticelor. Multi asemenea pacienti bogati#, au
pornit pe calea insanatosirii lor, dupa ce au renuntat la neuroleptice. ,nsomnia este de fapt un
simptom si nu o boala si daca am putea sa o tratam cu un somnifer 3mare greseala faceti toti cei care
apelati la un astfel de a)utor#4 'eritabil, am face sa dispara un simptom, dar nu 'om gasi nicioadata
cau*a bolii. Aproape ca este de prisos sa 'a spun ca un consum e$agerat de sare de bucatarie 3'a tot
spun sare de bucatarie, pentru ca ea este de o mie de ori mai periculoasa si to$ica decat sarea de
mare, spre e$emplu4, de carne si de fainoase 3amidon4, constituie cau*a bolii ce poarta numele de
$cl#ro1a "ulti(la, aceasta grea suferinta a ner'ilor, care incepe intai cu transformari infectioase in
madu'a spinarii si careia ii urmea*a mai tar*iu o ruinare a tesutului ner'os. Fructele, legumele,
cerealele si semintele in stare naturala constituie alimentatia ideala pentru re*ol'area unei astfel de
afectiuni. +a acele popoare care au ramas credincioase alimentatiei stramosilor lor, nu se manifesta
nici asta*i sclero*a multipla, pe cand acolo unde alimentele sunt prelucrate si innobilate# a aparut
aceasta boala intr1un raport direct cu prelucrarea alimentelor. ?umai si numai cea mai se'era si
indelungata 1 c7iar pe timp de ani 1 e$ecutare a unei cure dietetice, poate duce la succes, cu conditia
ca pacientul sa manifeste cea mai mare incredere in terapeut si sa aiba dorinta imensa de
insanatosire.
R#u"ati$"ul ataca cele mai di'erse tesuturi ale corpului si de aceea este o boala generala.
&emelia comuna a tuturor bolilor reumatismale este considerata asta*i o tulburare functionala a
proceselor nervoase in sistemul nervos central, in zona centrelor si punctelor sale de conectare.
Aceste tulburari in functiunile punctelor centrale ner'oase, pot fi refacute prin restabilirea ordinii#,
cu deosebire a inlaturarii greselilor de alimentatie. !1a demonstrat pana acum ca se poate reali*a o
ade'arata 'indecare a reumatismului poliarticular cu a)utorul curelor de post, de sucuri, de cruditati,
de fructe, ra*elor solare, bailor, caldurii, masa)ului, frectiilor, impac7etari umede, alte proceduri de
7idroterapie, alimentatie in e$clusi'itate naturista. Pentru foarte multi dintre 'oi este mai usor sa
ing7ititi pilule si sa faceti in)ectii, decat sa 'a supuneti cu cea mai mare indar)ire a 'ointei unei
52.1/0
saptamani de post spre e$emplu, desi pana la data cand redacte* pre*enta pagina, acesta repre*inta
singurul mi)loc autentic de 'indecare. !i totusi nu ati re*ol'a mare lucru daca nu 'a indepartati
focarele de infectie 3dantura, amigdale, urec7i, nas, apendice, colon, colecist, o'are si prostata4 si nu
eliminati factorii noci'i e$terni 3frigul,ume*ala, surmena)ul, sc7imbarea de clima, infatuarea4.
Naturi$"ul (oat# %i 2u$ti%icat "#ical' &iologic' ($i3ic' "#ntal $i $(iritual. E$t# #"n
# r#tinut ca nu #)i$ta nici un argu"#nt int#lig#nt !ala&il' i"(otri!a lui.
Din tot ce am 'a*ut pana acum, re*ulta ca pentru om 7rana de ba*a este cea 'egetala care1i
asigura mentinerea sanatatii si 'italitatii. Argumente :
1. sucurile din ea 37rana 'ie, cruda4 se insusesc de organism rapid, iar re*iduurile se
e'acuea*a tot rapid, pe cand carnea consumata formea*a re*er'e care dau nastere la boli prin
putre*irea lor in intestin;
2. 7rana 'ie este 7rana directa, adica merge in organismul omului direct, fara se se consume
in prealabil de alt
organism 3al animalului4 de la care luam carnea;
%. ea pune la dispo*itia stomacului nu numai substante 7ranitoare, ci si forta 'itala 1
'itaminele;
2. ea nu introduce in organism alimente in stare de putrefactie, cum introduce carnea;
0. 7rana 'ie nu introduce nici aci*i, care contribuie la imbatranirea oranismului;
/. satura pe om mai mult decat 7rana de carne care se absoarbe in intestin mai lent;
5. este mai gustoasa decat carnea, care fara condiment este neplacuta la gust;
-a sa sa fie asa, 3rana !i# trebuie sa indeplineasca trei conditii: a4 sa fie 'ie, nu moarta,
adica sa nu fie fiarta, pra)ita, fripta, conser'ata, afumata sau congelata; b4 sa fie bine masticata si
imbibata suficient cu sali'a; c4 sa nu se manance peste masura.
,n Ane$a nr. 10 'eti gasi sinteti*ate reguli alimentare si de comportament, reguli care 'a 'or
a)uta, in afara de a 'a mentine sanatatea si la obtinerea unei siluete de in'idiat 3'alabil deci si pentru
supraponderali si pentru uscati'i#4.
Atunci cand 'eti a'ea momente de raga* 'reau sa 'a ganditi la urmatoarele:
1 o tigara fumata, distruge intre 20 si 199 mg de 'itamina -;
1 laptele dulce pri'ea*a organismul de 'itamina -, calciu si de magne*iu;
1 locuitorii oraselor industriali*ate si aglomerate sufera de carenta 'itaminei D din cau*a
cetei dense amestecata cu fum 3smog4, ce absoarbe ra*ele ultra'iolete ale soarelui;
1 consumarea *ilnica de bauturi alcoolice poate determina o scadere alarmanta a ni'elului de
'itamine B1, B/ si acid folic;
1 consumul *ilnic de margarina si pra)eli saraceste organismul de 'itamina -, care are drept
re*ultat gra' pierderea danturii;
1 anticonceptionalele orale generea*a carenta 'itaminelor B/, B12, - si acid folic;
1 aspirina poate tripla 'ite*a de eliminare a 'itaminei - din corp;
1 consumarea frec'enta a alimentelor ce contin arome si coloranti sintetici, precum si alti
aditi'i alimentari diminuea*a acti'itatea si eficacitatea sistemului imunitar;
1 pastele fainoase ambalate in celofan transparent isi pierd in timp elementele nutriti'e;
1 plantele medicinale ambalate in celofan 3pungi de palstic4 au eficienta foarte sca*uta, iar
unele pot de'eni to$ice;
1 aditi'ii folositi pentru a indeparta e$cesul de saruri de calciu si magne*iu din apa duc la
cresterea periculoasa a ni'elului de saruri din organism;
1 tratarea apei potabile cu clor si fluor duce la scaderea sistemului imunitar, datorita
tulburarilor intestinale ce se amplifica in timp;
1 peste 69D din marii consumatori de cafea sunt predispusi la a face cancer de esofag;
1 uleiul de masline este unul din cei mai buni ageenti naturali de pre'enire si combatere a
bolilor de inima;
1 dupa ce ati mancat, nu fugiti ca din pusca# la ser'iciu sau alta parte pentru ca aceasta
ingreunea*a mult digestia;
50.1/0
1 oricine a consumat *a7ar, produse din faina alba sau alimente conser'ate, sufera de o
anumita carenta de 'itamine a carei intindere si gra'itate depinde de procentul acestor alimente in
7rana *ilnica;
1 din cau*a faptului ca ma)oritatea restaurantelor obisnuiesc sa reincal*easca mancarea sau
sa o mentina calda pastrand1o in cuptor, cei care iau masa in oras, risca o carenta de 'itamina A, B,
-, iar daca sunteti femeie 'a poate cau*a pierderi masi'e de calciu si fier;
1 stresul consuma o mare cantitate de energie. Pe o stare de 'id energetic, pot sa apara
afectiuni de la o banala gripa, la ulcer sau c7iar cancer;
1 intotdeauna mentineti1'a o stare de spirit desc7isa, luminoasa, sura*atoare, un tonus
po*iti', pentru a nu pierde in plan psi7ic, ceea ce 'eti castiga prin alimentatie;
1populatia unei tari mari consunmatoare de medicamente, nu este neaparat si populatia cea
mai ingri)ita.
,n continuare 'oi incerca sa 'a aduc in atentie cate'a reguli de 'iata care 'a 'or fi de folos in
'iata de *i cu *i si respectarea lor 'a fi numai in beneficiul sanatati 'oastre.
Dragii mei, daca noi oamenii am in'ata sa ne educam sentimentele, atunci nu ne1am mai
aprinde si ener'a pentru fleacuri, pe care de multe ori le dramati*am, iar mai tar*iu cad efectul s1a
stins, ne dam seama cat de mici au fost, cum am 'arsat lacrimi amare, cum am adus in)urii
gratuite si cum ne1am epui*at energia noastra ner'oasa. -u 'oia sau fara 'oia 'oastra in 'iata 'eti
a'ea parte de insuccese si infrangeri de umilinte c7iar, in fata carora trebuie sa fiti re*istenti, sa
a'eti o tarie sufleteasca de diamant. &ot ce 'i se intampla, sa stiti ca are efect si durata limitata, care
cu rabdare, 'ointa si dar*enie 'or fi depasite. ;ducati1'a si luptati pentru ec7ilibrul 'ostru sufletesc,
renuntati la obiceiul de a 'a 'aicari, a 'a plange, a critica totul in )ur, a 'a considera o 'ictima# sau
un g7inionist#. ,ndepartati neintar*iat sentimentele dusmanoase fata de cei din )urul 'ostru, ura,
gelo*ia, in'idia, calomnia, nu mai fiti acri# pentru ca altfel energia ner'oasa consumata, scade
'italitatea organismului si cu certitudine de suta la suta 'a 'eti imbolna'i. ,ntre oameni, nimic nu
)ustifica gesturile, cu'intele grele, urate, grosolania, certurile, sicanele, barfele, ofensa, fatarnicia si
aroganta, pentru ca acestea sunt apana)ul celor nee'oluati care si1au pierdut calificati'ul de om#.
Va u*ati inutilC
-e si cat 'a costa sa fiti buni, amabili, bine'oitori, rabdatori, calmi, demni si care mereu si
in tot locul a'eti pentru fiecare un cu'ant bun, linistitor, incura)ator, pornit din suflet si diri)at tot
catre suflet: ?imic. &otul sta in puterea 'oastra, 'a trebuie numai rabdare, antrenament si dorinta.
,nlaturati norii negrii si grei de pe fruntea si din sufletul 'ostru, lasati sa apara lumina, contemplati
cu nesat culorile curcubeului si inaripati1'a gandurile ele'ate. Daca '1ati calit sufletul, se cu'ine sa
'a caliti si trupul, caruia trebuie sa1i dati aer, apa, soare si miscare, iata secretul unei tinerete fara
batranete. Fiecare dintre 'oi, functie de 'arsta si se$, trebuie sa 'a alegeti e$ercitiile de cultura
fi*ica pe care le puteti face si care 'a a'anta)ea*a. Do*area lor in sc7imb trebuie sa se faca treptat si
progresi' si ceea ce este destul de important este sa fiti perse'erenti si sa le urmati sistematic. Mi1ar
fi greu sa 'a spun cat la suta pentru mentinerea starii 3sau recapatarii4 de sanatate, trebuie sa
acordati igienei psi7ice si cat igienei fi*ice, in sc7imb stiu si simt ca ele se interconditionea*a
reciproc.
Asta inseamna ca daca igi#na %i1ica cu(rin# o r#$(irati# cor#cta $i controlata' o
r#la)ar# 1ilnica' o ali"#ntati# naturala' un $o"n oi3nitor $i o contin#nta $#)uala
con$ti#nti1ata, in mod automat se influentea*a po*iti' si mentalul, psi7icul.
( buna r#$(irati# este conditia absolut necesara a unei functionari armonioase a
organismului 'ostru. ;a are o influenta ma)ora si salutara asupra functiei digesti'e si cardiace.
-ontrolul respiratiei permite controlul emotiilor, combate timiditatea, teama, de*'olta siguranta,
increderea in sine, bucuria de a trai si de a iubi, dar nu lipsit de importanta este ca ec7ilibra*a foarte
mult sistemul ner'os. ,n practica mea terapeutica apele* la doua e$ercitii de respiratie Ooga:
completa si ritmica. -ea completa este descrisa destul de clar in prospect 3pacientul il primeste la
cabinet4, asa ca 'oi face o scurta referire la cea ritmica. -orpul sta intins la ori*ontala 3co'or, pat,
canapea, patura la iarba 'erde4 cu fata in sus, picioarele putin departate la ni'elul umerilor, bratele
pe langa corp cu palmele orientate catre in sus, oc7ii inc7isi. Primele trei la cinci minute se reglea*a
5/.1/0
respiratia 3o aduceti aproape pe bataia inimii4 si apoi incepeti e$ercitiul propriu1*is 3 e$ercitiul de
respiratie se desfasoara numai na*al4, memorati si numarati un numar de secunde, respecti' sapte:
inspirati timp de sapte secunde, ramaneti in apnee 3intrerupere a respiratiei4 pe plin sapte secunde,
e$pirati sapte secunde si iar ramaneti in apnee pe 'id tot sapte secunde. 5,5,5,5 1 reluati e$ercitiul.
Asa cum '1am spus mai de'reme, in aceasta lume doua fiinte umane stiu sa respire corect :
Oog7inul si sugarul. De aceea nu 'a cer sa faceti din prima *i timp de paispre*ece minute respiratie
ritmica pentru ca nu 'eti putea. Dar asta*i, ca incepator faceti numai doua, care totali*ea*a 0/ de
secunde, aproape un minut, maine 'eti face trei si asa pe *i ce trece, mariti numarul, astfel incat
dupa minim 20 de *ile sa faceti un ciclu complet de paispre*ece minute.
Un alt e$ercitiu pe care il puteti face este acela in care nu respirati# ci 'a lasati sa
respirati#, adica simtiti cum respirati. -and respiratia 'a de'ine sacadata, linistita, lina, faceti
e$piratia mai lenta, incat sa dure*e dublu fata de inspiratie. Deci inspiratia[sapte secunde, apnee[
sapte secunde, e$piratie[paispre*ece secunde, apnee[sapte secunde 35, 5, 12, 54. Deosebit de
important pe timpul e$ecutarii e$ercitiilor de respiratie este ca, periodic, la sfarsitul inspiratiei, sa
ridicati umerii care la randul lor ridica cla'iculele si permite aerului sa patrunda liber in lobul
superior al plamanului drept, unde, cel mai adesea se aciuea*a germenii tuberculo*ei.
Pe timpul e$ercitiului de respiratie, 'a rela$ati si indepartati orice tensiune, nu dati 'oie
gandurilor e$terioare sa 'a tulbure. !a fiti constienti si cand inspirati dar si atunci cand e$pirati. Va
concentrati asupra corpului 'ostru si constienti*ati orice sen*atie, durere sau amorteala care apare.
Anali*ati1le si stabiliti daca sunt daunatoare sau folositoare. Daca sunt fenomene pasagere
indepartati1le mental, gandindu1'a si dand comanda: #Ma rela$e*C#. Daca sen*atia respecti'a
persista faceti ceea ce simtiti ca trebuie neaparat sa faceti, miscati picioarele, intindeti1'a, rasuciti1
'a, frecati1'a, scarpinati1'a, masati1'a dupa care 'a reluati po*itia initiala. Daca 'eti face
antrenament *ilnic, 'eti reusi sa dominati oricare din aceste respiratii si orice greutate 'a fi
inlaturata. @espirand corect 'eti trai mai mult, mai bine, 'eti a'ea o stare de pace, de armonie, de
calm interior.
Aceste e$ercitii le 'eti face in camera 'oastra care trebuie sa indeplineasca unele conditii:
1 pardoseala sa fie din lemn sau gresie si nu acoperita cu co'oare sau moc7ete sintetice;
1 peretii sa ramana cu *ugra'eala lor, sau cel mult imbracati cu tapet pe ba*a de 7artie;
1 sa intre multa lumina naturala iar iluminatul sa fie cu becuri clasice care raspandesc o
lumina calda. Din cand in cand pentru a reali*a pace in )urul 'ostru, o intimitate sublima, pentru a
cuibari linistea, calmul si ec7ilibrul in sufletul 'ostru, este bine sa aprindeti lumanari de ceara de
albine sau seu;
1 mobilierul sa fie din lemn;
1 sa a'eti cat mai multe flori si plante care 'a innobilea*a sufletul si 'iata. Aceste minuni ale
naturii, nascute din lumina si caldura soarelui si innobilat cu fluidul cosmic, 'a aduc 'oie buna si 'a
fac sa simtit ade'arata bucurie de 'iata;
1 sa 'a placa si sa 'a simtit bine cu culoarea camerei;
1 daca acesta camera este dormitorul 'ostru, faceti1l sa de'ina un cuib de sanatate, adica sa
indeplineasca conditiile3criteriile4 enumerate mai sus, iar lampile, radioul, tele'i*orul 'or fi
deconectate de la retea. Veti scoate din
aparatele de radio si tele'i*or antenele, iar firele electrice sa nu atinga patul, indiferent din ce
material ar fi acesta.
&elefonul si radio desteptatorul, 'or fi amplasate in afara camerei de dormit;
- patul, canapeaua sau dorme*a, sa nu aiba in structura lor parti metalice, deoarece ele capta*a
unde electromagnetice si 'a peturba starea de sanatate;
- 1 oglin*ile mari nu au ce cauta in dormitor sau camera pa care am amena)at1o pentru di'erse
e$ercitii 3respiratie, concentrare, meditatie, de cultura fi*ica4 pentru ca ele reflecta
particulele de lumina 3fotonii4 care sunt e$citante pentru sistemul ner'os.
,ndiferent cum ati aran)a acesta camera daca nu mentineti ordinea si nu o aerisiti foarte bine,
sunteti condamnati pe 'eci. ,ntr1o camera inc7isa, neaerisita, $o"nul este nelinistit, agitat, cu
cosmaruri, cu tre*iri repetate, iar dimineata a'eti migrene si 'a simtiti mai obositi decat seara la
55.1/0
culcare. ,n sc7imb somnul in aer liber, sau in camera bine aerisita, este odi7nitor si in'iorator,
promotor de 'oiosie si de pofta de 'iata. Pe cat posibil camera de odi7na sau de lucru sa 'a asigure
minimum 12 metri cubi de aer 3e$act numarul de apostoli ai lui ,isus4 cantitate ncesara pentru o
fiinta umana adulta. Daca trebuie sa mai coabitati cu cine'a in camera, luati in calcul si urmatoarele
cantitati necesare pentru: copil[sase metri cubi; caine[trei si )umatate metri cubi; pisica[doi metri
cubi, si puteti aprecia care 'a sunt posibilitatile incaperii. Atunci cand in organism patrunde mai
mult o$igen, 'a refaceti foarte repede uneori si in trei ore. Am intalnit multi oameni care se tem de
aer curat, ba ca pot raci, ba ca fac sinu*ita, ba ca le este frig si inc7id ferestrele si usile nestiind ca
un aer respirat de trei ori de'ine to$ic. !a stiti ca acestia sunt cei mai sensibili oameni si predispusi
oricand la boli de genul: &.B.-. pulmonar, sinu*ita, amigdalita, otita, rinofaringita, migrene,
meningita si orice alt gen de manifestare in cutia craniana. Pentru un somn odi7nitor, alegeti
miscarea 3plimbarea4 inainte de culcare. -antitatile de aer necesare a fi asigurate pentru diferite
fiinte sunt 'alabile pentru orele de somn, de odi7na. ,nc7ipuiti1'a ce sanatate beton# are indi'idul
care *i si noapte sta cu ferestrele *a'orate si nu suporta sa1i intre aerul curat in cameraC
Pentru ca somnul 'ostru sa fie intr1ade'ar un factor po*iti' pentru sanatate, tineti seama de
urmatoarele cate'a reguli:
- dormiti suficient /16119 ore, fiecaruia cat 'a este necesar;
- in camera sa fie liniste, lumina stinsa, iar temperatura in camera de ma$. 21 grade -elsius;
- obisnuiti sa 'a culcati si sa 'a tre*iti la aceleasi ore, de preferat sa dormiti cu fereastra
desc7isa, indiferent
ca este 'ara sau iarna, fa'ori*and permanent patrunderea in camera a ionilor negati'i;
inainte de culcare, seara, faceti o plimbare in aer liber;
ultima masa inainte de culcare sa fie luata cu trei ore mai de'reme;
- e'itati situatiile conflictuale, discutii aprinse si lecturi care 'a pot declansa emotii puternice
cu tenta
negati'a;
nu 'a obisnuiti cu somnifere, nu a)uta la nimic bun, in sc7imb 'a neutrali*ea*a celulele
ner'oase;
stand in pat faceti un e$ercitiu de respiratie si inlaturati toate gri)ile si neplacerile aparute in
*iua respecti'a;
Pentru a 'a descarca de electricitatea statica din locuinta 'oastra apelati la cate'a mi)loace
practice:
fie faceti *ilnic cate un dus, fie, daca nu a'eti timp sau posibilitate, introduceti bratele pana
la cot sub apa de a robinet sau in apa din cada;
*ilnic sa mergeti cu picioarele goale prin iarba umeda de roua sau pe nisip sau pietris
umed;
la ne'oie luati in brate un copac, de preferat: brad, pin, fag, ste)ar, alun sau oricare alt
pom fructifer, pentru cel putin paispre*ece minute. Va recomand ca timp de sapte minute sa1l luati
in brate stand cu fata la el 3copac, pom4, iar sapte minute il luati in brate stand cu spatele la el
3coloana sa se mule*e perfect pe tulpina arborelui4;
de trei ori pe saptamana faceti o baie completa in care ati introdus apro$imati' un
Iilogram de argila, caolin sau lut galben. Durata baii sa fie de sapte minute cu temperatura apei de
%0-;
seara, asa cum am mai spus, o baie rece la picioare tot cu argila, caolin sau lut galben
3099 g4, cu temperatura apei de 21- si un timp de trei minute;
in fiecare seara masati1'a talpile picioarelor, fie cu o alifie din plante, fie cu ulei de
masline, fie pe uscat, timp de sapte minute de fiecare picior, nu contea*a cu ce, important este sa le
masati;
;forturile de atentie, de gandire pe care le faceti la ser'iciu, in familie, tensiunea ner'oasa
impusa de 'iata aceasta tumultoasa, generea*a ine'itabil si tensiuni musculare, care 'a obosesc, 'a
deprima, 'a agita. Folositi orice moment liber pentru a 'a destinde, pentru a reali*a o rela$are
spontana.
56.1/0
A?u mi se pare un om liber cel care nu stie, uneori, sa1si impuna sa nu faca nimicA, spunea la
'remea sa, -icero.
Asa cum minunat este ca in momentele de meditatie sau de concentrare, sa1ti faci 'id in
creier, tot atat de important este sa stii sa treci de la miscare la inacti'itate. !i una si alta constituie o
arta pentru cel ce le stapaneste. Folositi orice moment liber care sa 'a permita recuperarea energiei
prin repaus, calm, destindere si rela$are. Do*ati1'a cu intelepciune repausul si acti'itatea si 'eti
crea conditii optime corpului sa recupere*e pierderile de energie generate de 'iata palpitanta pe care
sunteti ne'oiti sa o traiti.
En#rgia $#)uala )oaca un rol e$trem de important asupra comportamentului fiintei umane.
-ontinenta 3retinere4 se$uala trebuie sa stea la ba*a educatiei fiecaruie dintre 'oi. Atunci
cand am 'orbit de post, '1am spus ca energia 'itala la barbat o constituie sperma iar la femeie
sangele menstrual si ca trebuie sa luptati asiduu pentru a o pastra in organismul 'ostru. Prin
'aloarea sa energetica o picatura de samanta 3spermato*oid4 'alorea*a cat patru*eci de picaturi de
sange.
,ata de ce, inca o data in plus, 'a recomand pastrarea acestei energii, care sporeste forta
fi*ica si puterea mentala, prelungeste tineretea, intinereste batranetea si tre*este capacitatile psi7ice
po*iti'e.
-a sa fie asa 'reau sa retineti si sa 'a conformati urmatoarelor:
1 puteti practica *ilnic actul se$ual, dar e)acularea 3ca barbat4 si orgasmul 3la femeie4
trebuie sa aiba loc, la urmatoarele inter'ale de timp, functie de 'arsta:
- 21125 de ani 1 o data la % *ile;
- 261%2 de ani 1 o data la 0 *ile;
- %0121 de ani 1 o data la 5 *ile;
- 22126 de ani 1 o data la 12 *ile;
- 28100 de ani 1 o data la 21 *ile;
- 0/1/2 de ani 1 o data la %0 *ile;
- Q /2 1 trimestrial;
Ar trebui ca toti 3barbati4 sa luam pilda lui ,isus: A+ucrarea Mea este sa in'at si sa
tamaduiesc pe fii oamenilor, iar cel care este nascut intru Dumne*eu, isi pastrea*a intotdeauna
samanta in el insusiA.
Pri'iti la calugarii si maicile 'arstnice, 'arsta lor aparenta nu corespunde cu 'arsta lor
biologica.
1 dupa e)aculare femeia pastrea*a sperma 3nu se spala si nu urinea*a4, pentru ca ea
constituie un ade'arat balsam pentru 'aginul si uterul ei;
1 cel mai eficient si nedaunator anticonceptional este tamponul de 'ata imbibat in
urina care se introduce in 'agin inaintea inceperii actului se$ual;
1 in timpul postului total nu practicati actul se$ual;
1 singura *ona unde temperatura corpului uman este de %0- 3temperatura normala este
imediat sub %5-4 se gaseste la barbat, la testicule. De mentinerea acestei temperaturi depinde
calitatea si cantitatea spermei. -a sa mentineti aceasta temperatura nu trebuie sa purtati c7iloti
biIini 3numai tetra, pan*a si cat mai largi4 si nu trebuie sa stati mult la 'olan 3masina, tractor4.
1 pentru ca 'oi barbatii sa 'a mentineti *ona uro1genitala intr1o stare se sanatate
buna, 'a recomand, ca sa nu spun, 'a oblig sa urinati din po*itia stand Ape 'ineA, asa cum
procedea*a femeile. Din picioare sa nu urinati decat atunci cand nu a'eti alta solutie.
1 nici o discordie sa nu mai fie pornita din pricina esecului in reali*area actului
se$ual. !unt o multime de factori care Aiti taie c7efulA si daca nu e$ista intelegere reciproca,
incredere, apare de*astrul. Atentie, femeiC +uati mereu in calcul timpul petrecut de barbat la
ser'iciu, cantitatea de stres pe care acesta o acumulea*a intr1o *i de munca, starea de sanatate,
'arsta sa, atitudinea 'oastra cicalitoare, insinuanta, plangacioasa, cu tenta asupra nea)unsurilor, cu
reprosuri si nu le mai imputati barbatilor, ca nu a)ung la erectie, Ala comandaA sau imediat cum ati
intrat langa ei in pat. Pe buna dreptate se spune ca nu e$ista barbati impotenti, ci mai degraba femei
care nu sunt in stare sa aduca un barbat in starea de erectie. Apoi, daca de intampla sa nu poata duce
58.1/0
actul se$ual pana la capat, fiti ingaduitoare, anali*ati Ala receA toti factorii care l1ar fi putut
influenta, si nu1i bombardati cu: Aai fost la altaA, Ate gandesti la altaA, Ate gandesti la fosta sotieA,
Anu1ti mai place de mineA, Aai gasit pe altaA, Aesti satul de femeiAetc. Din moment ce a fost in stare
sa atinga 3poate si cu a)utorul 'ostru4 erectia inseamna ca a e$istat dorinta, dar organismul nu l1a
a)utat Ala putintaA.
Unde'a in paginile de mai sus, '1am relatat ca omului bolna' care 'ine la mine si
care trebuie sa inceapa un regim 1 indiferent ca debutea*a cu post total sau nu ii inter*ic un singur
lucru: sa se pensione*e sau sa intre in concediu de odi7na, medical, in'oire sau alte forme de
Ac7iulA. Vreau sa mergeti la "unca si sa a'eti acti'itate. Munca este cea care 'a fortifica si 'a
intretine sanatatea. ,nacti'itatea 'a subre*este corpul, 'a imbatraneste prematur, 'a urateste, 'a
modifica ec7ilibrul mental. Munca, orice acti'itate, influentea*a fa'orabil starea psi7ica a omului
bolna', ii aduce multumire, satisfactie si de ce nu, c7iar bucurii. ;l se simte util, uita de boala,
capata incredere in el, isi face proiecte, pri'este optimist inainte, se apropie de Dumne*eu. -ine
renunta la miscare, fie 'oit, fie prin natura ser'iciului 1 cu toate ca cine 'rea, dupa ser'iciu poate sa
faca miscare 1, a)unge la obe*itate si aterosclero*a. Miscarea, indiferent sub ce forma se practica ea,
inlatura obligatoriu cele doua afectiuni. -autati mereu sa faceti ce'a cu mintea si mainile 'oastre,
'eti a'ea o satisfactie profunda, 'a*andu1'a opera la care ati lucrat cu pasiune, cu suflet. Admir pe
oamenii care dupa ce 'in de la ser'iciu, sau pensionarii dupa ce se odi7nesc, isi fac de lucru: in
gradina, in atelier, la gara), la masina etc., acestia cunosc ade'arul ca se odi7nesc mai repede si mai
bine, daca dupa o munca e$ecutata 3ser'iciu4, trec la alta ocupatie. -reierul se destinde intr1un timp
mai scurt, folosindu1l si la o alta munca, decat atunci cand stati in fotoliu la tele'i*or sau dormitati.
"asiti1'a prieteni ade'arati 3nu falsi sau din interes 4, pentru ca o prietenie ade'arata, ba*ata pe
identitate de conceptii, de idealuri, pe afinitate sufleteasca, se intalneste mai ales printre oamenii cu
un suflet bogat.
Puteti sa aplicati toate regulile de igiena alimentara, fi*ica si morala si nu sunt
suficiente daca pastrati in 'oi teama de i"&atranir#. De imbatranire nu se poate feri nimeni dar cel
putin puteti limita incon'enientele ei, eliminand senilitatea. ;ste foarte ade'arat ca batranetea 'a
scade puterile, 'a slabeste corpul, 'a lipseste de multe placeri si ar fi un nonsens sa pretindeti
energie, dibacie si sprinteneala din tinerete. Acceptati conditia relati' efemera a omului, ca de altfel
si transformarile impuse de conditiile 'oastre biologice si de ritmul de 'iata. Fiti multumiti daca
a'eti o )udecata limpede, un ec7ilibru psi7ic, stapanire de sine si in loc de forta musculara s1o a'eti
pe cea morala si spirituala. Bunatatea, e$perienta, intelepciunea si tactul pot in orice moment sa
compense*e 'igoarea si elanul tineretii. Aceste atribute apartin acelora care si1au gasit armele cu
care sa lupte impotri'a batranetii, adica miscarea, munca, cumpatarea, optimismul. Ade'aratul rau
al batranetii nu este epui*area fi*ica ci indiferenta sufletului.
!unt destui oameni care nu imbatranesc in ciuda anilor si greutatilor prin care au
trecut dar sunt si batrani care nu au fost niciodata tineri. Primii sunt optimistii, realistii, acti'ii,
nonconformistii, cei care depasesc usor momentele cele mai grele si dificile, iar ceilalti sunt
morocanosii, cei carora toata *iua Ale tuna si le fulgeraA, negati'istii, neincre*atorii, indaratnicii si
sedentarii. @etragerea in sine, inacti'itatea, trairea numai din amintiri, pesimismul 'a scurtea*a si
perioada de tinerete dar si 'iata.
Anii care trec peste 'oi 'a *barcesc pielea, dar pierderea cura)ului, a increderii, a
entu*iasmului 'a *barcesc sufletul. Fara a nega rolul genei cu care '1ati nascut, atuul pentru ca
imbatranirea sa se faca frumos, lin, pe nesimtite, este sa a'eti in permanenta o ar*atoare si
nepotolita dorinta de acti'itate, iar daca aceasta poate fi di'ersificata, sunteti fantastici. ;ste, de
fapt, secretul prin care puteti re*ista dupa iesirea la pensie. -ei care toata 'iata nu au facut decat
meseria lor la ser'iciu si acum dupa pensionare nu stiu sa faca nimic altce'a se pierd. ,mediat cum
au parasit mediul, obiceiurile, colecti'ul, prietenii, nu1si mai pot gasi linistea, nu au nici o
multumire, se simt parasiti, inutili, nu mai stiu nimic altce'a sa faca decat ce faceau in biroul lor la
ser'iciu si Ase prabusescA. Fiecare dintre 'oi, inainte cu ani de a iesi la pensie, trebuie sa 'a ganditi
cum 'eti consuma timpul dupa ce perioada de acti'itate a incetat, cu ce 'a 'eti mai ocupa.
69.1/0
-a sa ramaneti sau sa rede'eniti tineri, sa ApacalitiA batranetea, 'a sunt suficiente
cate'a masuri pe care trebuie sa le luati, neconditionat, daca doriti sa mai AcopilaritiA in aceasta
e$istenta materiala:
- primele trei *ile din luna, miercurea si 'inerea din saptamana, tineti post total, sau
daca nu, consumati numai fructe, legume, cereale, toate in stare cruda 3e$ceptie fac cerealele pe
care le puteti face terci4;
- consumati multe ceaiuri pentru curatirea rinic7ilor si a ficatului 3pir, iarba neagra,
brusture, macese etc.4;
- faceti miscare multa in aer liber si cel putin un e$ercitiu de respiratie *ilnic;
- eliminati gandurile negati'e care 'a uratesc sufletul;
- e'itati situatiile conflictuale, supararile de orice fel, pentru ca 'a alterea*a energia
'itala a organimului si implicit 'a afectea*a longe'itatea. ,n'atati sa prelungiti 'ara si toamna 'ietii
cat mai mult.
- de cate ori a'eti posibilitatea, faceti cate o baie scurta 3sapte minute4, calda, simpla
sau cu plante, sare, flori de fan, paie 3de or*, de o'a*, de grau4, conuri de brad, pin, argila;
- incon)urati1'a de oameni care 'a asigura un climat sufletesc sanatos, care 'a
coplesesc cu atentia, respect, ingri)iri;
- daca a'eti in permanenta o ocupatie, nu a'eti timp sa imbatraniti, puteti fi in 'arsta,
dar nicidecum batrani.
-7iar daca din punct din 'edere fi*ic se instalea*a toamna pe c7ipul 'ostru, puteti, daca 'reti
din punct de 'edere moral si intelectual, sa traiti ade'arate *ile de 'ara.
- o femeie care1si respecta tineretea si sanatatea, nu 'a de'eni niciodata neutila c7iar
daca a a)uns la 55 de ani;
AMerita sa traiasca si sa se bucure de 'iata, numai acela care in fiecare clipa stie sa
lupte pentru ea.A
"oet7e
Dane, nu 'reau sa trec la alta intrebare pana nu iti citesc trei poe*ii, pline de
in'ataminte pentru 'iata:
DA-AF.
@UD\A@D M,PP+,?"
D; P(&, F, -A+M -A?D &(&, !; P,;@D -U F,@;A
,? RU@U+ &AU !, !PU? -A1, V,?A &A,
D; -@;E, ,? &,?; -H,A@ -A?D (M;?,@;A
?U -@;D;, DA@ !1( -@;E, A@ V@;A;
DA-A D; A!&;P&A@; ?U (!&;?;!&, ?,-,-A?D,
?,-, D; M,?-,U?A "(A+A ?U1&, -+A&,?, "A?DU+ D@;P&,
DA-A P@,V,& -U U@A, ?U &; @AEBU?, U@A?D,
!, &(&U!, ?U1&, PU, MA!-A D; !FA?& !AU D;1?&;+;P&,
DA-A A!&;P&,, DA@ ?U -U !UF+;&U+ +A "U@A,
!, ?U D;EM,?&, M,?-,U?, M,?&,?D, -, D@;P&,
D; ?U @A!PU?E, +A U@A &(& -U U@A,
DA@ ?,-, P@;A BU? !A PA@, ?,-, P@;A1?&;+;P&,
!AU -A?D HU+,& D; (AM;?,, &U ?U -U @AEBU?A@;
!A V@;, A +; @A!PU?D;, DA@ ?,-, -U @U"AM,?&,,
D; P(&, V,!A DA@ ?U1&, FA-, V,!U+ A!&@U,
D; P(&, "A?D,, DA@ ?U1&, FA-, "A?DU+ &;+,
D; P(&, !A ?U -AE, P@ADA D,!P;@A@,,,
!U--;!U+ !, D;EA!&@U+ P@,V,?DU1+; +A F;+,
61.1/0
D; @ABE, !1AUE, -UVA?&U+ -A?DVA @(!&,& D; &,?;
@A!&A+MA-,& D; (AM;?,, MU@DA@ !, P@;FA-U&,
D; @ABE, VAEA?DU1&, ,D;A+U+ D,!&@U!, !, D,? ?,M,-
!A1+ @;-+AD;!&, -U A@D(A@;A F,;@B,?&; D,? &@;-U&,
D; P(&, @,!-A P;1( -A@&; ,?&@;A"A &A AV;@;
!, &(& -;1A, !&@A?! ( V,A&A !A P,;@E, ,?&@1U? M,?U&,
!,1A&U?-,, FA@A A !-(A&; ( V(@BA D; DU@;@;
!A1?-;P, A"(?,!;A+A -U -A+M D; +A1?-;PU&,
D; P(&, @AMA?; &U ,? MA@;A "+(A&A
-U @;", &(& &U, DA@ ?U !&@A,? D; ;A,
DU!MA?, (M D@A", @A?, !A ?U &; P(A&A,
D; &(&, !A1&, P;!; DA@ D; ?,M;?, P@;A,
D; P(&, P@,? -+,PA -;A ?;,;@&A&(A@;
!A &@;-, !, !1( ,?&@;-, "(?,?D M;@;U,
DA-A ARU?", !A UMP+, M,?U&U+ &@;-A&(@
-U !A,E;-, D; -+,P; D; V;!?,-,, M;@;U,
V;, F, P;1?&@;" PAMA?&U+, D;P+,? !&APA?,&(@,
!, MA, P@;!U! D; &(A&;, U? O-, ,UB,&U+ M;U.
A?&,1DA-A
M(!&A! VA@?A+,!
D; P(&, !A FA-, P; P@(!&U+ -A?D A+&U+ &; @;P;D;
1 FA-A?D1( P; D;!&;P&U+1 !, -1U? -UVA?& ?U1+ -;@&,,
D; ?U &;1?-@;E, ,? ?,M;?, !, ?,M;?, ?U &; -@;D;,
D;1&, P(&, ,;@&A PA-A&U+, DA@ A+&(@A ?U1+ ,;@&,,
D; ?U AMA?, ( -+,PA U? @AU !A1+ ,MP+,?;!&,,
!, DA-A M,?&, MA, &A@; -A?D A+&,, ?U !PU? D@;P&,
D;1&, P+A-; ,? ,UB,@; -U U@A !A ,EB;!&,
!, &(&U!, ,&, PU, MA!-A D; !FA?& !, D;1?&;+;P&,
D; &; &A@A!&, -A V,;@M,, !,1? V,!U@, ?U1&, ,;, EB(@U+
!, ?UMA, ,?&;@;!U+ ,+ PU, +A @A?" D; &;+,
D; PA@A!;!&, ,?V,?!U+ !, &@;-, -U1?V,?"A&(@U+
!,1, V,?E, FA@A !F,A+A, P; AMA?D(, +A F;+,
D; @ABE, !A1&, AF+, !-@,!U+ !, !PU!A, &A+MA-,&;
D@;P& AD;VA@, !A1?!;+; MU+&,M;A (A@BA, !,
-A?D V(@B;+; !, FAP&A ,? VA?& &,1! @,!,P,&;,
&U, DA?DU1+; +A D@A-U P(&, A+&;+; !-(@?,,
D; P(&, !A FA-, ,?&@1U?A D,?&@1U? -A!&,", ( M,;,
!, PA&@,A P;1( -A@&; !1( V,?E, +A P@,MU+ !;M?,
D; ?U1&, P+A&;!&, BA?U&U+ +UA& -A DA&(@,;,
DA@ &U !A F,, P+A&,&U+ "A!;!&, -A1, D@;P& !, D;M?,
D; P(&, !A1&, !&(@-, !, "A?DU+ !, ,?,MA !, ?;@V,,,
,MBA&@A?,&;1? @;+; !A FA-A @;+; ?(,,
!, !UB ?;H(&A@A@; P+;-A?DU1&; -A !;@V,,
-A?D &(&, !&@,"A:A T?A,?&;CA, D(A@ &U !A !&@,",:A T?AP(,CA.
DA-A, !&A?D ,? MU+&,M;,&;1MPAU?;E, !;M;&,
DA@ +A?"A -;+ PU&;@?,- ,?";?U?-H,;E, !+U"A@?,-
!, P; DU!MA?, !AU P@,;&;?,, &@A&A?DU1, -U D,!P@;&,
&; FA-, -A &,, +A DA?!,,, DA@ ,, ,?!;+, AMA@?,-,
62.1/0
DA-A ?U P,;@E, M(M;?&U+ !A FA-, (@,U?D;1U? @AU
!,1? UMB@A +U, &;1?+,?,!&, -A1? UMB@A U?U, P(M,
A+ &AU VA F, PA-ANTUL, -U &(& P@,!(!U+ !AU,
V;, F,1?&@; D(M?,, ,?&A,U+, DA@ ?,-,(DA&A O-.
,?VA&A
M(!&A! VA@?A+,!
,?VA&A D; +A APA !A A, !&A&(@?,- D@UM,
,?VA&A D; +A F+A-A@, -A &(A&;1! ?UMA, !-@UM,
,?VA&A D; +A UMB@A !A &@;-, !, !A V;"H;E,,
,?VA&A D; +A !&A?-A -UM ?;-+,?&,& !A !;E,,
,?VA&A D; +A !(A@; -UM &@;BU,; !1APU,,
,?VA&A D; +A P,A&@A -A& &@;BU,; !A !PU,,
,?VA&A D; +A VA?&U+ -;1AD,; P; P(&;-,
-UM &@;BU,; P@,? +UM; D; +,?,!&,& !A &@;-,,
,?VA&A D; +A &(A&;, -A-, &(A&;1&, !U?& !U@(@,,
-UM &@;-, F@UM(! P@,? V,A&A
-UM P(&, F@UM(! !A M(@,C
,?VA&A D; +A V,;@M; -A ?,M;?, ?U1, U,&A&,
,?VA&A D; +A ?UFA@ !A F,, M;@;U -U@A&,
,?VA&A D; +A F+A-A@, -;1AV;M D; A@! ,? ?(,,
,?VA&A D; +A AP; !A ?U DA, ,?AP(,,
,?VA&A D; +A UMB@A !A F,, !M;@,& -A ;A,
,?VA&A D; +A !&A?-A !A1?DU@, FU@&U?A "@;A,
,?VA&A D; +A !(A@; -A V@;M;A !A1&, -U?(!&,,
,?VA&A D; +A !&;+; -A1? -;@ !U?& MU+&; (!&,,
,?VA&A D; +A "@;,;@ -A?D !,?"U@ ;!&,, !A -A?&,,
,?VA&A D; +A +U?A !A ?U &; ,?!PA,MA?&,,
,?VA&A D; +A VU+&U@, -A?D UM;@,, &,1! "@;,,
!, DU1&; +A FU@?,-A !, V;E, P(VA@A ;,,
,?VA&A D; +A F+(A@; !A F,, ",?"A! -A ;A,
,?VA&A D; +A M,;+ !A A, B+A?D;&;A !A
,?VA&A D; +A PA!A@, !A F,, M;@;U ,? EB(@,
,?VA&A D; +A &(A&;, -A &(&U1, &@;-A&(@.
,A !;AMA, F,U A+ R;@&F;,, P@,? +UM;A1? -A@; &@;-,.
!A1?V;&, D,? &(& -; P,;@;, -UM !A &@A,;!&,, ,? V;-, C
1$ Vor)este-ne putin despre una din )olile care a a6uns pe locul
intai in pri'inta mortalitatii - CANCE7U8 -#
1 -ancerul este asta*i una dintre cele mai presante probleme ale medicinii. Daca
acum 09 de ani mortalitatea cau*ata de tuberculo*a era simtitor mai ridicata decat mortalitatea
cau*ata de cancer, asta*i este in'ers. Aceasta boala este consecinta interactiunii 'oastre cu mediul
incon)urator, a felului 'ostru de a 'a 7rani si de a 'ietui. Astfel, o treime dintre cancere se datorea*a
6%.1/0
unor obiceiuri alimantare, o treime 1 fumatului si o treime unor alti factori e$terni cum ar fi:
e$punerea prelungita la soare, supararile si imbolna'irile profesionale. Un ficat obosit, bolna' din
cau*a supararilor, a substantelor otra'itoare de orice fel, dar si din cau*a medicamentelor, )oaca un
rol insemnat in formarea cancerului.
Medicul engle* Blond pre*inta cancerul ca un re*ultat, ca o cedare progresi'a cronica a
ficatului, in care nu este contestat rolul to$inelor alimentare. ;l conc7ide: #Problema cancerului este
o problema alimentara si combaterea acestei boli nu este o c7estiune c7irurgicala, ci una igienica 1
alimentara. Prin supra'eg7erea productiei, prin conser'area si distribuirea alimentelor, cancerul ar
putea fi combatut cu succes#.
?umeroase re*ultate ale cercetarilor de pana acum si a e$perientelor pe animale, au *guduit
teoria despre predispo*itia innascuta# pentru cancer. Fiecare isi ac7i*itionea*a# cancerul sau prin
influenta de ani si c7iar de *eci de ani a e$citantilor mediului incon)urator si ai alimentatiei.
Depinde numai de cat sunteti de tariS sau de incarcati# de to$ine, cand apare cancerul. ,n intelesul
cel mai profund, cancerul este un semn al departarii 'oastre de natura, al de*orientarii si de*ordinii
din 'iata 'oastra. Vindecarea cancerului nu este numai o problema de ordin igienico1social, ci in
aceeasi masura si o problema legata de personalitatea fiecaruia, deci una profund umana.
Deducem astfel ca posibilitatea de 'indecare a cancerului nu depinde de administrarea
'reunui medicament, ci de reorgani*area energica si 'oita a intregului sistem de 'iata si in special
de alimentatie. Un regim bogat in fructe si legume proaspete, diminuea*a mult frec'enta cancerului
de san, plaman, stomac, colon, intestine. !fecla rosie este unul dintre cei mai credinciosi aliati ai
omului impotri'a cancerului, deoarece inlesneste o crestere a o$igenarii celulelor corpului,
cunoscand faptul ca o celula sanatoasa are ne'oie de cat mai mult o$igen, spre a fi in forma#, pe
cand o celula canceroasa, se de*'olta nemaipomenit de bine si rapid in absenta o$igenului. Un
r#gi" co"(l#t # cruitati ar arata cam asa: dimineata si seara se ia o masa de fructe, la pran* o
masa de *ar*a'at si sucuri de fructe si *ar*a'at. AtentieC ?iciodata nu se asocia*a legumele cu
fructele si nici sucurile de fructe cu sucuri de *ar*a'at, pentru a pastra pe cat posibil unitatea
naturala a lor si pentru a preintampina prime)dia ca prin insali'area defectuoasa a sucurilor sa se bea
mai mult decat stomacul sa digere, pentru ca altfel 'eti 7rani boala si nu sanatatea 'oastra.
-ruditatile se sc7imba periodic si se tine seama de cronologia anotimpurilor. Aceste produse se
folosesc in stare cat mai naturala 3spalate si curatate bine4, iar daca dantura nu permite 3este slaba4,
se pot toca sau ra*ui, imediat inaintea mesei. -el mai bine este sa muscati din legume ca si dintr1
un mar, iar la *ar*a'aturi, frun*ele nu trebuiesc stri'ite, presate, stoarse sau tocate prin masina,
deoarece isi pierd din puterea lor de 'iata#. Masticarea si insali'area corespun*atoare constituie
)umatate din 'ictoria impotri'a oricarei boli, implicit a cancerului.
Am mai 'orbit cat de important este dormitul in aer curat, noaptea, pe cat posibil cu
fereastra desc7isa, care poate fi socotit ca fiind o parte din alimentatie#. Functia 'itala de
indepartare a otra'irii o poate e$ecuta corpul, numai daca are la dispo*itie suficient o$igen si daca
primeste din belsug fermenti transmitatori de o$igen. ,nseamna ca sunteti lamuriti cat de necesara
este inspirarea de aer proaspat, curat, bogat in o$igen si primirea de multe alimente proaspete si
sucuri proaspete, deoarece numai acestea 'a procura fermenti transmitatori de o$igen, atat de
necesari metabolismului. Aerul curat de padure, bogat in o$igen si alimentatia cu ade'arat
proaspata, fac parte din pre'enirea si tratamentul cancerului.
( astfel de 7rana ba*ata in e$clusi'itate pe cruditati, este usor si repede digerata,
impo'area*a putin metabolismul si stimulea*a eliminarea produselor metabolice to$ice.
@etinetiC Alimentele trebuie obligatoriu sa fie proaspete si sa se prepare in 'ase de sticla,
email, ceramica sau pamant.
,ata dragii mei, ca nu 'a ramane altce'a de facut decat sa 'a ganditi la mi)loacele naturale de
'indecare si sa in'atati cum sa 'a folositi de puterile lor profilactice si de 'indecare, fara sa le
maltratati sau denaturati 3prin fierbere, pra)ire, coacere4, pentru ca din principii 'indecatoare sa nu
de'ina to$ice, cancerigene.
Am fost rugat de multe ori sa pre*int o sc7ema de regim, care sa fie socotit cu actiune sigura
impotri'a cancerului. Asa ce'a nu este posibil atata timp cat fiecare indi'id este o entitate aparte si
62.1/0
influentata mai mult sau mai putin de factori e$terni si interni. Un lucru 'a pot spune sigur, cu
certitudine ma$ima, ca sucurile si cruditatile proaspete constituie ba*a regimului in cancer si intre
acestea, alimentele cu o mare cantitate de magne*iu si seleniu 3'e*i Ane$a nr.154. Aceste alimente,
contin totodata elementele incarcatoare de electricitate po*iti'a si sunt e$trem de sarace in sare, care
trebuie eliminata, deoarece retine fermenti de o$idare ce actionea*a ca generatori ai cancerului.
&umora canceroasa este un simptom. Atata timp cat cau*a aparitiei ei nu este cunoscuta si
indepartata, nu sunt eficiente nici operatiile nici iradierile. Dimpotri'a, un tesut iradiat este mai greu
de 'indecat c7iar prin alimentatie cu cruditati. Un antidot otra'este si mai mult un corp bolna' de
cancer, de aceea nu s1a gasit si nici nu se 'a putea gasi 'reun citostatic eficient. @amane ca cel mai
'aloros remediu en*imele 'ii, neotra'ite din alimentele crude. ,n timp ce alimentatia fiarta 3moarta4
otra'este sangele, prin cruditati, deci prin 7rana 'ie, aceste otra'uri sunt di*ol'ate si eliminate.
Faptul ca rata mortalitatii canceroase este destul de mare, se datorea*a in parte si marii agresi'itati a
tratamentului clasic. &rebuie sa stiti ca in pre*ent, medicamentele anticanceroase sunt eficace, insa
incapabile de a deosebi celulele sanatoase de cele atipice 3anormale4. Din acest punct de 'edere,
numeroase asociatii umanitare impreuna cu bolna'ii si familiile lor, s1au re'oltat impotri'a acestei
agresi'itati, re'endicand dreptul unor terapii mai blande, ba*ate pe alimentatie si o mai buna igiena
a 'ietii 3fi*ica, morala si disciplina mentala4. De fapt, in toata munca de pre'enire si combatere a
cancerului, se scapa din 'edere aspectul cel mai important: starea imunitara a bolna'ului. !e pot
descoperi cele mai sofisticate tratamente medicamentoase impotri'a cancerului, dar daca nu se 'a
gasi metoda de intarire a imunitatii celui suferind, cel 'indecat# prin aceasta medicatie are toate
sansele sa recidi'e*e si sa se intoarca din nou pe patul spitalului. !labirea sistemului imunitar al
organismului este generata de: alimentatia saraca in 'itamine esentiale, saraca in fibre, insa bogata
in deseuri; lipsa oricarei acti'itati fi*ice, miscari, o$igenare mai mult decat deficitara a corpului
3camera neaerisita, temperatura ambianta mai mare de 21 grade -elsius, lipsa miscarii4; socurile
emotionale repetate si confectionarea unor ganduri negati'e; consumul e$agerat de medicamente
si in special de antibiotice. ; bine sa stiti ca ficatul distruge *ilnic un numar impresionant de to$ine
cancerigene. Daca acest inegalabil organ 3glanda4 nu 'a fi mena)at si tinut intr1o perfecta forma, el
nu 'a putea sa1si indeplineasca eleganta si nobila sa sarcina.
-ancerul, ca nici o alta boala, are ne'oie de o restabilire a ordinii naturale de 'iata cu
a)utorul marilor mi)loace de 'indecare ale naturii: soare, lumina, aer, apa, 7rana 3cruda4 'ie, plante
medicinale, miscare, liniste, incredere in corpul propriu si in medic 3terapeut4, el fiind un fapt de
necontestat a unei profunde de*ordini a 'ietii 'oastre.
Am mai fost intrebat cum se e$plica aparitia acestei boli la copii mici 1 de la cate'a luni, la
cati'a anisori 1 care de fapt sunt alimentati la sanul mamei, deci nu gresesc alimentar.
Maladia canceroasa nu este o problema medicala. ;a este urmarea unei di*armonii aparute
in organismul uman, indiferent de 'arsta 1 fie in perioada intrauterina, fie dupa 'enirea la 'iata 1
generata de: 7rana necorespun*atoare, stres, lo'ituri, ca*aturi, mane'rele facute de medic atunci
cand a)uta copilul sa 'ina pe lume 3la sarcinile cu probleme4, radiatii, infectii netratate etc.
-ancerul este aproape necunoscut oamenilor saraci din cartierele periferice ale oraselor
mari, pentru ca ei mai mult flaman*esc si foarte raspandit in cartierele celor bogati, care au
posibilitatea si care mananca mult.
Conclu1ia (#ntru toata lu"#a * intr-un cor( cu un "#ta&oli$" nor"al nu $# (oat#
#1!olta canc#rul.
-onclu*ia pentru lumea medicala: oricat de nestiintific# ar fi tratamentul, interesul oricarui medic
este 'indecarea cancerului, nu de a )udeca metoda.
1( Stiu ca si Valeriu Popa a'ea o parere despre lumea medicala#
Po%itia ta &ata de medici si de medicamente care este?
60.1/0
1,n pri'inta medicilor imi stii parerea. Am o stima deosebita fata de medicii oameni,
fata de cei care sunt aproape de bolna', care1si respecta cu sfintenie )uramantul depus, care sunt trup
si suflet pentru fiinta umana. -a in orice alt domeniu de acti'itate, si aici au a)uns sa profese*e,
oameni care nu au nici o c7emare, au 'rut numai titlul#, le place cum suna domnule doctor# si ca
medicina este o afacere profitabila. !unt putini cei care lucrea*a in domeniu si nu pretind nimic de
la bolna', fac totul numai din pasiune, nu din dorinta de a se imbogati. Una este sa primesti ce ti se
ofera si alta este sa conditione*i:# te costa operatia atat#, Atrimiterea te costa atat#, consulatia te
costa atat#etc.
,mi amintesc prin anii L591S51, fiul meu trebuia sa fie operat de 7ernie si a fost
internat la sectia c7irurgie a unui spital din )udetul -onstanta. &imp de trei *ile a stat degeaba in
spital, pana cand o asistenta mi1a spus sa merg la seful sectiei 3medicul -4 sa1i ofer ce'a pentru ca
asa se procedea*a# si totul se 'a re*ol'a. M1am pre*entat frumos cu un plic cu una suta lei 3erau
bani pe atunci4, o sticla de sampanie si trei pac7ete Ment; a doua *i fiul meu a fost operat.
Foarte multi pacienti )ustifica pre*enta lor la cabinetul meu, ca a'and doua moti'atii:
una ca au ing7itit sau li s1a administrat Iilograme de medicamente si fara nici un efect, si a doua, ca
nu mai au bani sa dea la medici. Acum doi sau trei ani, o cunostinta imi spunea -u c7iu cu 'ai, am
reusit sa o interne* pe mama in spitalulF..noroc ca am a'ut un plic cu un milion de lei pentru
profesor, altfel nu re*ol'am.#. !au oameni care se tanguie ca medicul c7irurg le1a conditionat
operatia de o anumita suma de bani. !i culmea, dupa sefii lor, s1au aliniat si a)utoarele 3asistente,
infirmiere, bucatarese, portari4.
A'eam odata internat in spital, o cunostinta, un prieten si am rugat o infirmiera al
carei sector cuprindea si re*er'a lui sa aiba gri)a si de batran 3o len)erie mai buna, sa1i aduca
mancarea la pat atunci cand nu poate merge, sa1l a)ute cu plosca, adica, intr1un cu'ant, sa fie
amabila, omul sa se simta intr1un fel prote)at4. ,1am oferit cafea, sapun si ce'a bani. !1a uitat in
punga, a strambat din nas si nici macar multumesc nu a spus. Daca ati a'ea posibilitatea sa
cunoasteti asemenea persona)e si sa le 'edeti cand 'in sau pleaca de la ser'iciu, ati a'ea impresia ca
sunt functionare intr1un minister, actrite, patroane, 1 sfidator de elegante. Aceste ca*uri din acest
domeniu sunt adunate de la oameni in suferinta, eu am a'ut norocul si am gasit oameni ade'arati
peste tot pe unde am fost 3!pitalul Militar -entral, Policlinica Rudeteana Bu*au, Policlinica
!tomatologica Botosani4, unde nu mi s1a pretins nimic.
Vreau sa le reamintesc acestor lipitori# ca ,isus a lasat pe pamant un astfel de mesa),
atunci cand si1a trimis apostolii in lume: Ungeti si tamaduiti pe cei bolna'i, curatiti pe cei leprosi,
in'iati pe cei morti, pe demoni scoateti1i, asa cum in mod liber ati primit, la fel sa daruiti. !a nu
a'eti nici aur, nici argint si nici bani, in cingatorile 'oastre. ?ici traista pe drum, nici doua 7aine,
nici incaltaminte, nici c7iar toiag, caci lucratorul este 'rednic de 7rana sa. Mancati ceea ce 'i se
pune inainte, dar ceea ce se obtine prin omorare sa nu 'a atingeti, caci nu a'eti 'oie#.
-e 'reti mai sugesti' decat aceasta in'atatura: +a noi sunt unii medici care isi fac un
sir de case 3'ile4, parca ar locui in toate odata, doua sau trei masini, un lu$ sfidator si o aroganta de
semi*eu. Am o stima deosebita pentru un anume cabinet, pentru ceea ce face pentru om si pentru
re*ultatele pe care le obtine, dar pe mine m1a marcat neplacut un moment petrecut in toamna anului
188% 31/.984. ;ram in concediu si fara sa1i spun lui Valeriu Popa, am fost la acest cabinet. ?oaptea
am stat la 7otel, pentru a fi printre primii a doua *i de dimineata. +a orele 9/.%9 eram la cabinet si
cu toata stradania mea de a a)unge printre primii, a'eam inainte sapte persoane. De primit, ne
primeau doi barbati. ;u am a)uns la cel mai tanar care mi1a studiat biletul de iesire din spital si mi1a
spus ca tratamentul pentru trei luni ma costa 22 999 lei. Am cre*ut ca se in'arteste pamantul cu
mine, eu nu a'eam decat %5 999 lei pentru tot concediul. Am primit o punga de plastic cu ceaiuri de
plante, argila si cinci sticle de solutie. ,1am spus ca mai am un document al unui barbat din
-onstanta care nu s1a putut deplasa, care abia mai respira si ca medicii l1au trimis sa moara acasa
3nici nu se mai putea da )os din pat4; a studiat documentul si mi1a *is ca se poate.
1Domnule doctor 3purta 7alat alb4, eu nu am decat 1% 999 de lei, atat a a'ut batranul
sa1mi dea.
6/.1/0
1?u1i nimic, 'a dau tratamentul numai de 1%999 de lei. Am luat punga lui si afara, la
masina, am rasturnat cele doua pungi sa 'ad care este diferenta, de la 1% 999 la 22 999 de lei; da,
erau in plasa batranului doua plicuri cu plante si unul cu argila mai putinCC Am mai primit si o carte
postala cu un cod care ne era ceruta la ridicarea apei tonice.
-e m1a deran)at pe mine in toata aceasta po'este, este, facand abstractie de banii pe care i1
am pierdut 3da, i1am pierdut, pentru ca la intrare in orasul urmator am aruncat plasa cu miracole#
la un tomberon, iar sticlele cu solutie stau si acum in camara mamei mele4, de timpul consumat si
ner'ii tociti, a fost:
1preturile practicate si modul de regulari*are a lor; era un batran care se 'aita si
spunea: #ce sa fac eu taica, nu am stiut ca au marit preturile si nu am bani de a)uns#;
1diferenta ridicola dintre pret si cantitatea de produse, la cele doua pungi pe care le1
am luat;
1din biletul de iesire din spital si din ce am relatat eu, reiesea ca batranul din
-onstanta, era intr1o situatie foarte gra'a, cu un cancer care se generali*ase si numai o minune l1ar
mai fi putut a)uta si cu toate acestea i s1au luat banii in loc sa recunoasca sincer ca un asemenea ca*
nu pre*inta sorti de i*banda 3dupa doua *ile de cand a inceput cu ceaiurile si solutiile, batranul a
murit4
1toti cei opt pacienti care eram acolo, am primit pe cartile postale acelasi cod, cu
toate ca afectiunile erau diferite.
&ot drumul de la plecarea din acel oras, m1am gandit si la casa noua si cele doua masini din
curte 3marci straine, nu Dacie4 si nu reuseam sa1l inteleg pe Valeriu Popa, el de ce nu percepe nici o
ta$a, de ce sta intr1un apartament umil, de ce nu poate sa intretina decat un caine, de unde atata
genero*itate: Am gasit acest raspuns atunci cand mi1au fost depistate capacitatile e$trasen*oriale si
cand am inteles ce inseamna sa fii O- PENTRU O-.
De fapt a fost pentru prima si ultima data cand am alergat dupa cai 'er*i pe pereti#, dupa
un an i1am po'estit intamplarea si lui Valeriu Popa, mi1am cerut scu*e, iar pacientilor mei le spun
ca Acine alearga dupa doi iepuri nu 'a prinde nici unul, niciodataA.
;$emple despre rapacitatea medicilor 3nu sunt cu nimic mai pre)os si atatia bioterapeuti care
au aparut ca ciupercile dupa ploaie4 se pot da multe, dar parca uneori deran)ea*a, iar oamenii
neca)iti, ing7it, tac, pentru ca nu au ce face.
Mai ales acum dupa marea gaselnita cu -A!A D; A!,"U@A@, D; !A?A&A&;#, cand
sunt platiti unii cu *eci de milioane pe luna, mai iau bani si la cabinete, mai primesc si
pesc7esuri#si culmea, tot ei se plang de salarii de mi*erie. Am un nepot care este medic, platit de
-.A.!. si carenumai intr1o luna a ridicat 22 999 999 de lei.
1Mai, dar la 'arsta ta, ridici bani pe care eu cu pensia ii strang intr1un an de *ile. !pune
sincer ce iti ramane curat dupa ce palatesti asistenta, c7iria, lumina, apa, impo*itul:
1Pai asistenta, c7iria, lumina, apa, ma costa cam 2 999 999 lei.
1!i impo*itul:
1,mpo*it nu mai platesc.
1De ce:
1Am anuntat ca sunt bolna', am dus o scutire medicala si...gata.
1CCC Fara cu'inteF .
,ntreb pacientul:
1De ce nu mi1ati adus un document de la medic, de unde sa re*ulte un diagnostic si
sa se 'ada parafa si semnatura medicului, pentru a1l atasa fisei dumnea'oastra:
1Va rog sa ma scu*ati, dar nu am a'ut bani sa merg la medicul de familie, sa1mi dea
o asemenea 7artie.
1-um bani, pentru ca este medic de familie, este al dumnea'oastra, el este de)a
platitC:
1;7ei,ce frumos ar fi, dar dumena'oastra se pare ca nu traiti pe aceasta lume.
65.1/0
+a intrarea intr1un spital se poate citi Medicina este intr1ade'ar o profesiune, dar nu
este o profesiune ca toate celelalte. ;a cere nu numai multa pricepere ci si multa dragoste pentru
om, multa omenie, pasiunea de a te dedica sanatatii semenilorA.
(ameni in suferinta, stiu ca nu a'eti posibilitatea sa alegeti dintre purtatorii de 7alate
albe pe acei oameni de omenie#, darF . !timati medici, cu toate cred ca as putea fi de acord, dar
cu trei aspecte, nu ma pot impaca si nu le pot intelege 3 de fapt nici nu ma straduiesc, si nici nu o
'oi face 'reodata4:
1. De ce atat aroganta si infatuare sub moti'ul ca ati studiat sase ani, ca faceti practica nu stiu
cat etc., etc.::
2. De ce 'a considerati o categorie sociala pri'ilegiata :
%. De ce pretindeti sume mari de bani, mai ales bolna'ilor de cancer, trecuti de)a in metasta*e:
De ce nu lasati banii familiilor, pentru a se ingri)i de cele 'esnice:
;u 'a compatimesc si ma rog bunului Dumne*eu, sa 'a ierte si sa 'a rasplateasca dupa
sufletul 'ostru.
A Medicina este doar un paleati', intrucat in spatele bolii se afla cau*a pe care nu o poate
atinge nici un medicamentA
Dr. Yeir Mitc7ell
Medicina alopata se ocupa numai de trup, toate studiile se fac pe cada're 3in facultate4,
ignorandu1se aspectul ca in suflet, in aura sa energetica, isi afla cau*a toate bolile fara e$ceptie.
Asta, pentru ca asa cum am mai spus1o, ce nu se poate masura si demonstra, nu e$ista#, parere si
po*itie adoptata de medicina alopata. ;ste de neinteles de ce foarte multi medici, se impaunea*a cu
pretentia detinerii ade'arului, atata timp cat medicina alopata se do'edeste neputincioasa in ca*ul a
numeroase boli. (are nu credeti ca se calca oficial pe cada're, atunci cand se conduc tratamente
de'astatoare pentru om 3c7imioterapia, socuri electrice, iradieri4 si care au o duritate infioratoare:
1Domnule doctor 1 intreaba un pacient 1 ce spuneti, daca as incerca un
tratament naturist, nu credeti F
1?u, nu asa ce'a nu e$ista, nu se poate.
De ce domnule: ,ntreb eu.
Asemenea pareri sunt ralatate si prin paginile a numeroase re'iste, mai mult sau mai
putin a'i*ate, e$primate si pe la simpo*ioane, emisiuni radio sau &V, cand se sustine cu in'ersunare
ca un tratament naturist, nu poate fi acceptat deoarece nu are suport stiintific. Da, dar in acest ca*
domnilor, ca sa 'a puteti pronunta 'a trebui sa cunoasteti destul despre aceasta alternati'a# si abia
atunci, 'a este permis numai sa 'a dati cu parerea, dar niciodata sa negati. Aceasta tine de cel mai
elementar bun simt, mai ales ca ignorati cu buna stiinta si o nedisimulata in'idie, ca*urile care
probea*a cu sanatatea si 'iata lor recastigata. ?u 'a este permis sa dati sentinte, daca nu ati studiat,
cercetat,aprofundat si e$perimentat. !tiinta deocamdata are limitele ei.
Pentru ca am a)uns la limite 'a mai po'estesc un ca*. Prin toamna cred, 'ine la mine
un pacient care, radiind de bucurie, imi spune:
1Domnule, am facut doua ecografii, la doi medici diferiti si nu mi1au gasit nimic la
suprarenala.
1-um e posibil, unde ati gasit asemenea medici:
1,n orasul B din nordul tarii, acolo unde locuiesc, iar despre unul din ei, se spune ca are cel
mai performant aparat 3A.".4
1Aparatul da, dar omul care interpretea*a:
1-red ca si el, dar am mai fost la unul 3-.".4 si nici el nu mi1a gasit nimic.
1Bine, ca sa 'a con'ingeti, a'eti posibilitatea sa faceti o tomografie:
1Da cunosc pe cine'a la Bucuresti care m1ar putea a)uta.
1De acord, cand a'eti re*ultatul, mi1l comunicati si mie.
+a ane$ele nr. /119 'eti 'edea $erocopia unor ecografii si re*ultatele e$amenelor -omputer
&omografic, unde un tip de e$plorare infirma, iar cealalta confirma e$istenta unei formatiuni. -ine a
gresit: De ce acestui om i s1a mai perceput o ta$a de consultatie, daca eficienta e$plorarii e nula:
-e parere a'eti domnilor:
66.1/0
!au o pacienta imi scrie: pentru corpul strain uitat de la operatie, ce trebuie sa fac:#.
+a o emisiune tele'i*ata, distinsului domn Pa'el Mo*ac i se pre*inta doua ca*uri de psoria*is si este
rugat ca in sapte *ile ca el aplice tratamentul sau. Dupa sapte *ile, bolna'ii erau aproape re*ol'ati,
dar a ca*ut g7ilotina 'orbelor# unui medic: nu se poate asa ce'a, acestia daca ar fi a'ut psoria*is
nu aratau asa#:
Mi1a 'enit in minte un alt e$emplu, pe care sa1l anali*ati si interpretati fiecare. Acum
aproape )umatate de an, a 'enit la mine un pacient 1 Dumne*eu sa1l aiba in pa*a sa 1 operat la
coloana de un sarcom. ,1am spus ca nu aceasta a fost tumoarea mama, ci o metasta*a si ca boala ii
este in organism de mai bine de doispre*ece ani.
1Da, acum 'reo *ece ani, m1am operat la !pitalulF. de o alunita. ,nainte de a ma opera la
coloana am fost si la dermato#la medicul care m1a operat sa1i arat celelalte alunite, care crescusera
langa cea operata. Dupa ce m1am de*bracat si m1a 'a*ut, m1a intrebat:#-e neispra'it te1a operat aici
pentru ca nu trebuia : Pai, dumnea'oastra domnule doctor, acum *ece ani. A, da, da, da, acum *ece
ani, a fost bine ca te1am operatCAC:
(are ma intreb eu si cu mine milioane de oameni, pana unde putem impinge Aerorile
medicale:
Dane, tie ti1am mai spus de e$perimentul pe care l1am facut intr1un an cand am testat
cate'a aparate electroencefalograf# si cand dupa ce asistenta mi1a e$plicat timpii pe care1i e$ecuta,
eu mi1am ales perioada optima de a intra rapid in undele alfa#. Un distins profesor, citind
electroencefalograma, a intrebat1o pe asistenta daca tipul a fost in coma cand i1ai facut ;;":#, iar
altadata medicul neuro, m1a intrebat daca m1am lo'it la cap cand am fost mic. Mama nu mi1a spus
ca am ca*it in cap# a fost raspunsul meu.
!au din cei 18 medici pacienti, in e'identa, fara sa1i pun la socoteala pe cei care1si au rudele sub
obser'atie, cati'a, fie in scris, fie 'erbal, mi1au marturisit ca au a)uns sa cunoasca limitele medicinii
alopate.
Bra'o dragii mei,sunteti oameni cura)osi, cerebrali, si cu multa educatie.
Domnule Anca, acum imi dau seama ca atatia ani de studii nu mi1au folosit aproape la
nimic; am descoperit cu a)utorul dumnea'oastra binefacerile unei alimentatii corecte si mi1am
re*ol'at multe probleme. ;u ca medic, sunt obligat sa le prescriu pacientilor antibiotice, dar imi este
mila de ei# K imi scria cu cate'a luni in urma un medic. Minunati1'a, daca puteti, 'a rogC
Dragii mei medici pacienti, nimeni si niciodata nu 'a afla despre po*itia 'oastra, ca '1ati
coborat# la un nespecialist, ca '1ati tradat# breaslaC
Despre "#ica"#nt#, imi pun si eu intrebarea, ca atatia altii: -um o fi supra'ietuit
omenirea atatea sute de mii de ani fara medicamente:# De ce se ignora produsele naturale, care
sunt pe departe superioare atat ca eficienta cat si ca efecte secundare, celor sintetice:# ?u e$ista
decat un raspuns, si anume ca ne'oia actuala de 'itamine si minerale a fost grosolan e$agerata in
scopuri comerciale, pentru a aduce profituri de miliarde de dolari anual trusturilor farmaceutice si
concernelor c7imice. ,nteresele comerciale nu se ocupa de sanatatea 'oastra, ci atentea*a numai la
banii 'ostrii castigati din greu si cu sudoare.
Daca ati sti ca in localitatea V# e$ista un crescator de capre rosii care poate asigura o
cantitate mare de lapte, si ca inca mai are 'reo cate'a *eci de filiale in toata tara, ati mai cumpara
laptele pasteuri*at 3nefolositor4 de la firma \# care1si face reclama peste tot: ;u cred ca nu.
Mos ,on cu caprele nu are atatia dolari sa dea pentru a i se face publicitate K bani pe care i1ar incasa
firma de publicitate K si bani pentru a i se inlesni publicitatea K bani pe care i1ar incasa F .
?u credeti ca sunteti manipulati, ca nu e$ista interes pentru a afla ade'arul despre ce este
bun si ce este daunator:
Multi dintre 'oi alergati a7tiati dupa 'itamine, c7iar daca sunt scumpe, numai pentru ca
sunt prescrise de medic#, 'a este mai usor sa luati trei capsule pe *i decat sa mancati trei mere, sau
sa beti un pa7ar cu suc de telina. Va amagitiC -redeti ca puteti primi protectie# impotri'a
cancerului, !,DA, &.B.-., infectiilor sau altor boli: -ine prescrie 'itamine 3e$ceptie: 'itamina ;,
"ing !eng, apilarnil, 8 V,&A sau capsule cu ulei de peste4, mareste profitul fabricantilor si profita
68.1/0
de spaima oamenilor. &oate 'itaminele le gasiti in alimentele crude#, ce 'a trebuiesc elemente de
sinte*a: (rice produs de sinte*a are cel putin un element c7imic:
-a sa 'a dati seama cat de bine este stapanita# de descendendentii lui Hipocrate
distributia, sau administrarea cantitatilor de 'itamine, 'a dau urmatorul e$emplu: cercetatorii
britanici considera ca pentru un compatriot de1al lor %9 mg de 'itamina - pe *i sunt suficiente;
italienii cred ca este ne'oie de 20 mg, in timp ce un american primeste *ilnic /9 mg, unui german i
se recomanda 50 mg, iar unui france* 69 de mg CCC Vreti sa stiti unui roman cat i se recomanda:
Dupa agenda medicala, se administrea*a oral, intramuscular sau intra'enos, 0911999 mg.*iC:C
,ertati1ma, nu cum'a am intrai in sfera !F1ului: ?u 'i se pare ca sunteti pompati# cu prea multe
'itamine, care nu de putine ori au generat accidente, unele ireparabile,
,ntr1un an, in !.U.A. toti cei care mancau la o cantina, s1au tre*it brusc rosii ca racul
din cap pana in picioare, dupa ce au consumat o supa in care ore*ul era imbunatatit# cu 'itamina
B%.
,n 1881, tot in !.U.A. opt persoane s1au into$icat cu 'itamina D band lapte. De ce:
Pentru ca o fabrica de lactate nu amestecase bine substanta c7imica folosita in principal la otra'irea
sobolanilor, si care in do*e mai mici era folosita si pentru 'itamini*area# laptelui. Unul din cei opt
a murit. -ine raspunde pentru o 'iata luata: De ce a'eti ne'oie de 'itamina D, cand corpul 'ostru o
fabrica# in mod natural, prin piele, cu o simpla e$punere la soare:
!unt tot mai multe tari, inclusi' @omania, unde cele mai multe alimente sunt 'itamini*ate#,
de la laptele pentru sugari, la uleiul pentru salata. ,*'orul 'itaminelor se afla in legumele si fructele
din gradinile si li'e*ile 'oaste, nu in farmacii. Aceste 'itamine pure# sunt foarte usor asimilabile,
sunt naturale 199D si e'ident foarte 'aloroase. &ot ce este natural inseamna !A?A&A&;. &ot ce
este in flacon 3comprimate, dra)euri, in)ectii4 inseamna B(A+A. Aratati1mi o 'itamina, un
antibiotic sau citostatic si care nu are contraindicatii. ?ici un produs natural nu are contraindicatii.
?iciodata 'itaminele sintetice nu pot substitui 'itaminele naturale, deci nu pot constitui o
alternati'a.
1Daca tot am a)uns aici, nu poti sa ne 'orbesti pe indelete # !ita"in# $i "in#ral#,
si unde anume le putem gasi:
1Bine, fie.
VITA-INE
?umeroase proprietati benefice ale legumelor, cerealelor si fructelor se datorea*a
constituentilor lor, din care fac parte si 'itaminele. Va 'eti con'inge singuri ca, pentru cine isi
'aria*a cat mai mult cu putinta 7rana, re*er'and un loc larg cruditatilor, problema 'itaminelor#, in
realitate, nu e$ista. Alimentele naturale sunt perfect ec7ilibrate 3totdeauna4 pentru speta careia ii
con'in, ca atare, cu e$ceptia cator'a ca*uri particulare, nu e$ista riscuri serioase de
7iper'itamino*a. &otul se petrece firesc, ca si cum organismul ar sti 3si c7iar stie4 sa utili*e*e
'itaminele in folosul sau pornind de la ratia alimentara *ilnica. !i uite asa, treptat, treptat, pe masura
ne'oilor sale, el compensea*a un deficit momentan, dar si stoc7ea*a in alte parti 'itamine pe care
nu le foloseste imediat. Aducandu1i *ilnic noi 'itamine naturale, puteti sa 'a a)utati la ma$im
organismul sa de'ina sau sa ramana ceea ce doriti sa fie.
,n sc7imbarea modului 'ostru de alimentatie, tineti cont de urmatoarele doua aspecte:
1. Vitaminele sintetice nu se pot substitui 'itaminelor naturale; s1a demonstrat practic, ca
anumite afectiuni, care nu au reactionat la do*e importante de 'itamine sintetice, au fost 'indecate
cu cantitati mult mai mici de 'itamine naturale.
2. Alimentele prea fierte, sterili*ate, pasteuri*ate sunt saracite sau total lipsite de 'itamine, si
dupa unele cercetari se comporta ca niste Anti1'itamine#.
@etineti, 'a rog, alimentele, pentru a fi perfect asimilate, trebuie sa contina ansamblul
ec7ilibrat cu care le1a in*estrat natura. Un aliment lispit de 'itaminele lui, sau nu poate fi asimilat,
sau ca sa fie asimilat, 'a trebui sa se ser'easca# de 'itaminele necesare si care au fost stocate in
organism.
89.1/0
Deficitul de 'itamine este la ordinea *ilei in ci'ili*atia noastra in care alimentatia, compusa
adesea din produse rafinate# si din conser'e, este in realitate o capcana, deoarece aceasta aduce in
organism alimente de'itali*ate, lipsite de pricipiile 'itale indispensabile. +ipsa de 'itamine duce in
timp la aparitia de tumori 3benigne, maligne4, tulburari 7epatice, intestinale, respiratorii, renale,
7ormonale si circulatorii. !unt afectati si adultii, dar in principal sufera copii 7raniti cu lapte
smantanit, cu rasoluri si fierturi lipsite de 'itamine. ;i platesc cel mai greu tribut acestor carente
'itaminice. ,n ignoranta 'oastra nu acordati in regimul alimentar *ilnic un loc aparte cruditatilor,
cerealelor, legumelor si fructelor di'erse, ca si dro)diilor alimentare a caror bogatie in 'itamine a
fost demonstrata de multa 'reme.
Va 'oi pre*enta mai )os un tabel cu o serie de 'itamine, care sunt produsele alimentare ce le
inglobea*a si cum influentea*a ele sanatatea 'oastra 3Ane$a nr.1/4:
1.Vitamina A;
2.-omple$ul 'itaminic B constituit din:
a4 'itamina B1;
b4 'itamina B2;
c4 'itamina B% sau 'itamina PP;
d4 'itamina B0;
e4 'itamina B/;
f4 'itamina B6 sau 'itamina H;
g4 'itamina B8 sau acid folic;
74 'itamina B12;
i4 'itamina B1%;
)4 'itamina B 10;
I4 'itamina B 15;
%. 'itamina -;
2. 'itamina -2 sau 'itamina P;
0. 'itamina D;
/. 'itamina ;;
5. 'itamina F;
6 . 'itamina M;
8. -olina;
19. ,no*itol;
11. APAB;
12. Vitamina &;
1%. Vitamina U.
Asa cum '1am mai spus in capitolul respecti', in intestinul gros e$ista o flora de fermentatie
fa'orabila si o flora de putrefactie. ,ntr1un intestin sanatos, supus unor conditii normale de
functionare, aceste doua grupe de germeni se ec7ilibrea*a. -and, pentru cau*e foarte di'erse, flora
de putrefactie predomina, asistam la roirea in circulatie a acestor germeni insotiti de produse to$ice.
?umeroase studii au aratat ca, de altfel, costipatiile cronice, care au oprit sau incetinit considerabil
circulatia materiilor fecale, mai ales in *ona cecala 3-;-4, )oaca un rol important in etiologia
colibacilo*elor. ;ste lesne de inteles pentru toata lumea, ca, in 'iata de toate *ilele, sub influenta
conditiilor meteorologice, dietetice, a oboselii, a stresului, se intampla uimitor de frec'ent, in afara
de orice sindrom patologic definit, ca roirea germenilor intestinali sa se produca micsorand treptat
re*istenta organismului.
-arenta de 'itamine, in special in 'itamina F, permite unui perete intestinal sa a)unga
anormal de permeabil. ;l lasa sa treaca *ilnic microorganisme cu slaba putere patogena, dar
blindate cu to$ine. ,ntr1un loc predispus al corpului, gratie unui factor permeabili*ant suplimentar,
7ormonal 1 in ca*ul unui cancer al sanului sau uterului 1, cancerigen 1 in ca*ul cancerului
fumatorului 3plaman4, alcoolicului 3ficat, pancreas4 1 etc., se produce o sensibili*are.
( tumoare se formea*aC
81.1/0
+uati aminteC -ine nu reuseste sa normali*e*e functia antito$ica a ficatului, nu 'a
a'ea decat de pierdut.
-INERALE' -ETALE' OLI<OELE-ENTE
Multa 'reme s1a cre*ut ca materia 'ie este compusa e$clusi' din douaspre*ece
elemente, *ise plastice#: a*ot, calciu, carbon, clor, 7idrogen, magne*iu, o$igen, fosfor, potasiu,
siliciu, sodiu si sulf. Acestea alcatuiesc 88,86D din masa corpului. Ulterior descoperitorii france*i,
in urma unor anali*e perfectionate, au distins alaturi de acestea, inca 'reo doua*eci care, in ciuda
redusei lor cantitati totale 3circa doua miimi4 sunt indispensabile 'ietii. ;ste 'orba de anumiti
metaloi*i PParsenic, bor, brom, fluor, iodQQ sau metale PPaluminiu, cobalt, cupru, cositor, fier,
molibden, magne*iu, nic7el, plumb, titan, *incQQ, care o 'reme au fost socotite niste impuritati#.
+a fel ca si in ca*ul 'itaminelor, absenta unor astfel de minerale, oligoelemente, metale,
conduce treptat dar sigur, organismul, catre de*ec7ilibre, disfunctii, care tratate cu indiferenta# sau
nedepistate la timp, scapa de sub control si totul se sfarseste. ,ata cate'a e$emplificari in acest sens:
Profesorul Delbet pare sa fi demonstrat corect ca sporirea numarului de cancerosi este
datorata macar in parte, unei scaderi a ratiei "agn#1i#n# a omenirii. De altfel, el 'ede aici doua
ratiuni principale:
1cernerea e$cesi'a a fainilor, ma)oritatea magne*iului din grau ramanand in subprodusele#
destinate animalelor 3faini inferioare, remacinari si tarate4. Mai pe intelesul tuturor, tot ce este bogat
in elemente nutriti'e, dam la animale 3tarata o dam la porci4 si tot ce este sarac oprim noi 3faina cu
nu stiu cate *erouri4. De aceea painea alba este una dintre cele mai de temut greseli ale timpurilor
moderne#.
1rafinarea sarii, are ca scop sa impiedice inmuierea ei in solnite pe 'reme umeda. (r, sarurile
magne*iene sunt responsabile de aceasta de*agregare 3sub actiunea ume*elii4. -a sa obtinem un
produs comod, placut 'ederii, lesne de intrebuintat, ii rapim tocmai aceste principii de 'aloare.
,n ,talia -arlo Marc7i, dupa ce a constatat ca anumite saruri e$trase din mine sunt sarace in
magne*iu fata de altele, relati' bogate, cunoscand regiunile in care di'ersele soiuri de sare sunt
consumate, a demonstrat ca frec'enta cancerelor este in'ers proportionala continutului in magne*iu
a sarii de bucatarie.
,n 1826, @obinet stabilise pentru Franta, doua 7arti: una geologica, alta cancerologica. Acolo
unde magne*iul se gaseste din abundenta in sol, cancerul este rar, si in'ers.
+a ni'elul anului 18%2, s1a constatat ca in ;gipt si -oasta de Fildes o alimentatie bogata in
magne*iu era contemporana cu raritatea ca*urilor de cancer.
,n 18%8, in -iad, s1a obser'at ca auto7tonii din orase, beneficiind# de 7rana europenilor, au
manifestat o sporire a ca*urilor de cancer.
-ercetarile de pana acum arata ca in proliferarea ca*urilor de cancer carenta magne*ica nu
este singura responsabila. -arenta in magne*iu este intalnita in spasmofilii, in starea epileptica, in
starile confu*ionale, mai ales alcoolice. ( simpla adaugare de magne*iu poate sa dea eficacitate
unei terapeutici pana atunci fara efect, situatie frac'enta in tratamentele c7imice ale maladiilor
psi7ice. De altfel, magne*iul este indicat atat in cancero*e, cat si in bolile mintale.
Siliciul constituie asa cum am spus la inceput, unul dintre cele douaspre*ece elemente
ma)ore ce intra in alcatuirea organismelor. ?u este un oligoelement, intrucat concentratiile sale nu
sunt de ordinul gamma, ci al mg: sangele uman contine aproape 19 mg.l 31.19 din calciu4.
(rganismul contine circa 5g, cu mult mai mult dacat cuprul 31991109 mg4, si mai mult inca decat
cobalt, nic7el, *inc. !iliciul isi asuma un rol capital 3plastic si functional4 in fenomenele de nutritie
generala. ;ste un element puternic de autoaparare a organismului si )oaca un rol deosebit in
di'ersele procese de de*into$icatie.
Painea alba, legumele si cerealele decorticate, fructele curatate de coa)a, sunt lipsite in
marea lor ma)oritate, de siliciu, caci, ca si 'itaminele B si -, el se gaseste in straturile e$terioare ale
'egetalelor.
82.1/0
Ung7iile sfaramicioase 3in cenusa ung7iei normale gasim 19D sulf, 12D calciu, si 29D
siliciu4 constituie un e$celent semnal de alarma, caci simptomul acesta preceda deminerali*area
osoasa, si este un indiciu 'eritabil ca organismul duce lipsa acuta de siliciu.
,n domeniul cancerului, s1a obser'at ca afectiunea acesta aparea mult mai rar in regiunile
bogate in magne*iu si siliciu. Dimpotri'a, gasim o proliferare de cancero*e in tinuturile cu soluri
calcaroase. !iliciul fa'ori*ea*a diminuarea deseurilor si este un puternic factor de de*into$icare. ;l
actionea*a ca minerali*ant general al tesutului con)uncti' indeosebi, element de prima importanta in
re*istenta organica la de*'oltarea celulelor canceroase.
Soiul este un alcalini*ant si inter'ine in numeroase procese organice; studiile
recente nu ne dau despre el dacat o idee 'aga. -eea ce stie toata lumea este faptul ca face parte din
sare, numita si clorura de sodiu, si ca sarea este inter*isa in genere din alimentatia cardiacilor si a
celor supraponderali. ;a este inter*isa pentru ca este clorura de sodiu aproape pura, deci
de*ec7ilibrata, c7iar daca K c7ipurile K i s1a adaugat putin iod, in timp ce sarea marina este
acceptata, pentru ca repre*inta un produs al marii li'rat ca atare 3este de culoare gri, umeda, deci
mult mai putin agreabila la intrebuintare4, nedaunatoare cardiacilor, si cu certitudine fara raspunderi
in ca*urile de obe*itate.
!area o gasiti in diferite cantitati in absolut toate cerealele, legumele si fructele, atunci 'oi
de ce o mai folositi in stare nati'a in alimentatie: Asta nu 'oi putea sa inteleg niciodata. Pentru
gust: Da, cred ca da. Dar aceasta placere de moment 'a 'a costa sanatatea.
-ercetarile de ultima ora aduc in atentia speciei umane, ca in maladia canceroasa, un
rol de ma$ima importanta il are si carenta de $#l#niu. Datele despre acest element le 'eti gasi in
Ane$a nr.15.
-onclu*ionand, putem spune ca alimentele biologice, sanatoase, nedenaturate sunt
bogat in*estrate in ec7ilibrul lor initial si ca folosirea lor generala este susceptibila sa pre'ina
numeroase afectiuni sau sa a)ute la tratarea lor eficienta.
A-INOACI8I
Proteinele sunt strict necesare in alimentatia oricarui om sau animal. De fapt, nu atat
proteina in sine este elementul esential, ci aminoaci*ii K piatra de temelie a proteinelor. Daca un
singur aminoacid esential lipseste sau este pre*ent in cantitate insuficienta, atunci eficacitatea
tuturor celorlalti 'a fi in mod proportional redusa.
Aminoaci*ii, substante care in combinatie cu a*otul formea*a mii de proteine diferite, nu
constituie doar unitatile componente ale proteinelor, ci si produsii finali de digestie ai acestora.
Actualmente, se cunoaste un numar de doua*eci si doi de aminoaci*i, dintre care opt sunt
considerati esentiali si care nu pot fi sinteti*ati de catre organismul uman si trebuie obtinuti din
7rana *ilnica sau din suplimente. Desi toate sunt constituite din aceiasi doua*eci si doi de
aminoaci*i, proteinele sunt diferite intre ele, au functii di'erse si actionea*a fiecare in alta *ona a
corpului.
,ntr1o prima clasificare, e$ista doua tipuri de proteine: complete 3produse de origine marina,
ouale, lapte, bran*a4 si incomplete 3seminte, nuci, ma*are, cereale, fasole4.
!uplimentele de proteine sunt indicate pentru toti cei care nu i*butesc sa1si furni*e*e
intreaga do*a *ilnica necesara din alimentele ingerate. -ele mai bune sunt formulele deri'ate din
soia, *er, lapte degrasat, acestea continand toti aminoaci*ii esentiali.
8%.1/0
0ENU-IRE ;F;-&; B;?;F,-;
UN0E SE <ASESTE
TRIPTO,AN
1induce somnul natural
1antidepresi'
1antimigrenos
1reduce an$ietatea si tensiunea
ner'oasa
Bran*a de 'aci, lapte, peste,
banane, curmale uscate, alune.
F;?,+A+A?,?
A
1reduce pofta de mancare
1mareste apetitul se$ual
1imbunatateste memoria si
'ioiciunea mentala
1atenuea*a depresiile
Mie* de paine, produsele de
soia, bran*a de 'aci, lapte
smantanit, migdale, nuci,
seminte de do'leac, susan.
+,!,?A 1reduce incidenta si.sau pre'ine
infectiile 7erpetice simple 3cele
determinate de febra sau frig4
1asigura o capacitate ridicata de
concentrare
1a)uta la atenuarea unor
deficiente de fertilitate
Peste, lapte, bran*a, dro)die,
oua, produsele din soia.
A@",?,?A 1creste cantitatea de sperma
1fa'ori*ea*a 'indecarea ranilor
1tonifica tesutul muscular
1asigura 'ioiciunea fi*ica si
mentala
?uci, floricele de porumb,
rosco'e, ore* brun, faine de
o'a*, stafide, seminte de susan
si floarea soarelui, paine
integrala de grau.
1* 9acar telera&ic poti sa ne spui cate'a masuri pentru a ne
pastra sau recapata meta)olismul normal?
1Despre totalitatea proceselor nutriti'e de asimilatie si de*asimilatie care se produc in organism, am
mai 'orbit cand ti1am raspuns la o alta intrebare, asa ca acum 'oi retine atentia numai cu cate'a
aspecte, pe care oricare dintre 'oi, le poate respecta:
Dimineata imediat dupa tre*ire:
1terapia cu ulei;
1perierea uscata a pielii, pentru a stimula functia 'aselor capilare;
1cate'a e$ercitii de gimnastica si de respiratie;
TOTAL7 46 "inut#
Eilnic o plimbare in aer liber, pe cat posibil la padure 3sau parc cu 'erdeata4;
TOTAL 7 46->4 "inut#
@egim naturist 3sau lacto1'egetarian4, cu destule cruditati sub forma de sucuri de fructe si
legume, proaspat preparate inaintea meselor, salate si fructe;
;liminarea sarii din alimentatie; condimente admise sunt cele 'egetale si cel mult sare marina;
?u se supraalimentea*a organismul ci i se administrea*a o 7rana redusa;
,n loc de grasimi sa se foloseasca uleiuri 'egetale obtinute prin presare la rece 3masline, floarea
soarelui, porumb, soia, seminte de do'leac, seminte de in4;
Mentinerea sau refacerea unei functii normale intestinale, folosind cu precadere: iaurt, seminte
de in, seminte de mustar, smoc7ine, prune inmuiate, tarata de grau, suc de mere pe stomacul gol,
ceaiuri, clisme4;
82.1/0
&oate substantele cancerigene trebuie eliminate, atat din alimentatie, cat si din lumea
incon)uratoare: alimente de'alorificate 3fierte, coapte, pra)ite4 si falsificate 3conser'ate,
pasteuri*ate, indulcitori sintetici, coloranti, aromati*anti etc4, produse de placere 3tutun, cafea,
alcool, cacao4 si stupefiante, abu*ul de medicamente, poluarea aerului, *a7ar, faina alba;
!ingurul indulcitor sa fie mierea de albine pentru ca are si proprietati anticancerigene;
!e folosesc fara restrictie: terciuri 3cir4 de cereale, germeni de cereale 3mai ales de grau4, cartofi
fierti si apoi copti in coa)a;
(bligatoriu, periodic 3*ilnic, saptamanal, lunar, trimestrial, anual4, se tin cure de post, cure de
transpiratie, bai terapeutice 3de aer, de soare, de namol, de apa sarata4, bai de supraincal*ire
3temperatura apei[22 grade -elsius, timp 5121 minute4, cure de curatire a sangelui 3'asc, usturoi,
leurda, amestec de plante medicinale, suc proaspat din plante de prima'ara4;
!e 'or pre'eni sau indeparta urgent toate focarele de infectie cronice: dantura, amigdale, fose
na*ale, sinu*ita, colecist, apendice, organe genitale; afectiunile cronice ce se perpetuea*a an de an
pot actiona cancerigen;
Pe langa munca fi*ica si intelectuala, se impune obligatoriu si multa miscare in aer liber,
lumina, soare si apa, insotite de liniste, singuratate, reculegere, interiori*are;
A&;?&,;C ,nfluentele psi7ice negati'e de durata pot fi precursoare in gene*a si proliferarea
afectiunilor canceroase.
1, .in e3perienta5 ce tendinte ai o)ser'at la pacientii tai5 si ce
documente le sunt necesare pentru &isa lor personala?
1?u spun ca este usor sa raspund la o asemenea intrebare, mai ales ca am de1a face cu doua
categorii de oameni: unii care sunt uimiti de strictetea unei asemenea conduite, si altii care cu toata
buna'ointa lor, sufera influente nefaste de la cei din )urul lor.
&u stii, Dane, pe 'remea cand mergeam in parcul 2% August, si dupa ce doamna &udor
e$plica auditorilor metoda de auto'indecare a lui Valeriu Popa, erau multi care plecau bombanind:
Afara paine, fara carne, fara sare, nimic fiert, fara alcool, atunci pentru ce dracuT mai traim:A
;7, astfel de oameni nu au disparut nici acum:
A,mi place despre ce 'orbiti, c7iar ideea in sine a unui asemenea regim, dar nu pot renunta la
carne, asa ca nu 'oi reusi sa tin.A
A@eali*e* ca ideea este 'aloroasa, dar sa renunt la pui si oua: Pentru ele traiescCA
AAm sa folosesc partea asta de regim, dar asta cu siguranta nu.A
A?u pot sa renunt la cafea, *a7ar, si mai ales la ciocolata. ;u cred ca am fost adusa pe lume,
numai ca sa mananc ciocolata.A
AMunca imi cere mult consum de energie deci trebuie sa1mi asigur proteinele necesare, nu
pot sa renunt la carne.A
ADomnule, ce frumos imi 'orbesti, dar eu daca nu beau o tuica nu pot sa mai traiesc.A
Asemenea oameni imi consuma un timp, pe care l1as oferi celor cu probleme gra'e si care
sunt 7otarati sa lupte pentru sanatatea lor. Dar sunt si altii care 'in numai sa ma teste*e, sa 'ada ce
le spun eu, daca am Ag7icitA 3e$presia le apartine4 ce le1a gasit si medicul. Pe multi din acestia nici
nu i1am lasat sa paseasca in cabinet, nu1si pot masca intentia, au o 'ibratie )oasa, pe care o percep
foarte usor. -ei care primesc un regim, dupa ce1l tin, si mai ales dupa ce se simt bine, uita, nu sa
multumeasca, dar sa 'ina sa1l primeasca pe urmatorul, pentru ca nu se pot re*ol'a probleme aparute
de ani si ani, intr1un regim de 20 de *ile.
(data, o doamna din Ardeal m1a sunat, si mi1a spus ca a tinut regimul de 20 de *ile, si se
simte tot asa. @eamintesc aici, cat de banale 'i s1ar parea afectiunile 'oastre, "ai #!r#"# # $a(t#
luni' $a nu "a intr#&ati # c# nu $# o&$#r!a $#"n# #!i#nt# # i"&unatatir#.
80.1/0
;$ista oameni, si nu putini, care sunt complet lipsiti de educatie. ,ntra in cabinet cu mainile
in bu*unare, nu am pretentia sa se stearga pe picioare la intrare, si nici sa se descalte, Doamne
fereste, dar ce1or cauta sa 'ina pina la masa mea, nu pot sa inteleg, sau altii care intra si plescaie
guma de mestecat. !i pentru ca am amintit de guma de mestecat. Probabil ca sunteti influentati de
toate reclamele de la tele'i*or sau in general din mass1media, si eu aici ma refer la cele ale gumelor
de mestecat. Am a'ut cand'a un coleg care 'orbea cu tine si plescaia din gura, ametind guma de
mestecat dintr1o parte in alta. Acest gest, si nu numai, este o do'ada a lipsei de educatie, nu te
comporti ca AMarele \orIA atunci cand suge laturile. ?ici statul cu mana in bu*unarul pantalonilor,
scobitul in nas, in dinti, scarpinatul in fund, spartul semintelor pe strada, scuipatul pe strada sau in
locuri publice, nu constituie un apana) al oamenilor educati. (rice guma de mestecat, cu toata
reclama ei, nu face decat sa produca dereglari ale danturii si ale stomacului 3prin producerea in
e$ces de suc gastric4. Multi care renunta sau au renuntat la tigari, apelea*a la guma de mestecat;
este indiciul ca peste cat'a timp 'or relua prostul obicei.
Dragii mei, faceti ce 'reti, dar cand discutati cu cine'a 1 c7iar daca este soferul sau
ser'itorul 'ostru 1, nu plescaiti la guma de mestecat.
-a sa 'orbesc si de alta categorie de oameni 'oi enumera acum documentele cu care
trebuie sa 'ina pacientul la consultatie, sau pe care trebuie sa le trimita prin corespondenta 3pentru
fisa personala4.
1. ( fotografie recenta, in picioare, singur3a4 in fotografie, de dimensiunile 1%.16 cm. -e
'reau sa spun aici. ;ste 'orba de o fotografie 3si nu de o radiografie4 pentru testare energetica, adica
pacientul sa fie fotografiat din fata, nu din profil, nu cu mana in bu*unar sau la centura, sau la
barbie etc., sa stea in picioare si cat este 7artia fotografica atat sa se 'ada si subiectul.
Primesc fotografii, unde bolna'ul apare cam de 210 cm. ,n rest se 'ad toate cartile din
biblioteca, sau toata sufrageria, sau toata gradina. ?u, daca 7artia are inaltimea de 16 cm, asta
inseamna ca de 15116 cm trebuie sa fie si subiectul.
-ei care au semne e$terioare de manifestare ale bolii 3psoria*is, tumori, ganglioni, rani,
ulceratii etc.4, 'or a'ea si o fotografie numai cu aceasta *ona. Fotografia este necesara pentru testare
energetica, atunci cand pacientul nu se poate deplasa la cabinet 3fie din cau*a bolii, fie din cau*a
distantei mari, a timpului sau a lipsei de bani4, sau atunci cand este necesara recomandarea unui nou
regim 3teste* fotografia, imi dau seama de stadiul in care se gaseste pacientul 1ce si nu a respectat14,
si prin corespondenta ii trimit urmatoarea conduita.
!unt pacienti care 'in la cabinet si nu aduc fotografia, pe moti' ca au 'enit ei, ce sa mai
aduca fotografia, ignorind situatiile cand 'or fi pusi in imposibilitatea sa se deplase*e 1inundatii,
*apada mare, intreruperea circulatiei, lipsa pe moment a banilor etc.1 si atunci testarea fotografica
este solutia sal'atoare.
Din cau*a preturilor ridicate, percepute de atelierele foto, accept si fotografii alb1negru.
Daca 'a pre*entati la cabinet fara fotografie, riscati sa nu fiti primiti; inseamna ca nu a'eti mare
ne'oie de mine, curio*itatea este mare, dar nu reali*ati ca in acest timp puteam programa un bolna'
de cancer.
2. ( $erocopie dupa un document medical, de unde sa re*ulte un diagnostic, si sa se 'ada
semnatura si parafa medicului.
Acest document certifica afectiunea indi'idului, iar medicul respecti' nu mai poate fi blamat
de un confrate afirmand, ca daca acest ca* s1a re*ol'at, inseamna ca diagnosticul a fost pus gresit;
altfel se pune problema daca medicul care diagnostic7ea*a mai are drept sa profese*e sau nu, si nu
se 'or mai sinucide oameni din cau*a unui diagnostic eronat.
De ce,domnilor medici, nu 'a simtiti le*ati atunci cind nu 'a este recunoscut un diagnostic
asupra caruia '1ati pronuntat 3'e*i ca*ul medicului -. care nu a recunoscut meritul domnului Pa'el
Mo*aI, afirmind ca diagnosticul a fost gresit4, in sc7imb faceti spuma la gura cind au*iti despre o
terapie complementara care a dat re*ultate:
!unt destui pacienti care fac programari, si la cabinet 'in fara $erocopie dupa 'reun
document medical, pe moti' ca ei nu au fost la medic si nu au nici un diagnostic. @epet, in acest
8/.1/0
timp puteam programa 3pentru ca sunt destule ca*uri4, un bolna' de cancer, !,DA, sau alta boala
gra'a.
%. ( declaratie semnata de pacient si rudele sale.
Pentru cel ce se pre*inta la cabinet, o completea*a pe loc, iar cei ce nu pot 'eni, o trimit prin
corespondenta dupa ce au completat1o.
Declaratia are urmatoarea structura 3Ane$a nr 114 putin imbunatatita fata de cea folosita de
regretatul Valeriu Popa.
2. Un certificat medical care sa cuprinda: numele medicului curant, numele pacientului,
diagnosticul si ca medicul respecti' recomanda metoda de autoregim naturist a Dlui. Petre Anca,
semnatura si parafa.
!tiu ca un astfel de certificat se obtine e$traordinar de greu, sunt foarte putini medici1
oameni care renunta la orgoliu, nu considera ca1si tradea*a bransa, care recunosc limitele medicinii
alopate, si eliberea*a astfel de certificate. ;u cunosc asemenea (AM;?,, si din aceia de pe 'remea
lui Valeriu Popa, dar si cei din 'remea mea.
A'eti dragii mei, toata stima si pretuirea mea, a celor care 'a cunosc si a celor care nu 'a
cunosc si aud acum ca e$istati.
0. ( $erocopie dupa buletinul de identitate 3fila 21% la buletinele tip 'ec7i4;
/. ( $erocopie dupa e$trasul de banca, de unde re*ulta ca a depus o suma de bani in contul
Fundatiei.
!unt persoane de buna credinta, cu dragoste de oameni, care din putinul lor au depus sume
intre 29.999 si %9.999 lei.
Atit au putut, dar au 'rut sa a)ute si pe alti oameni care nu au deloc. Dar sa stiti ca sunt si
oameni care nu au beneficiat de ser'iciile mele dar mi1au cerut contul pentru a face donatii. Ros
palariaC !tiu ca sunt foarte multi 3pana acum4 care au beneficiat de testare, de regimuri si nu au
depus nici un leu. Dumne*eu este sus si 'ede tot.
(ameni buni, 'reau sa ma intelegeti bine. ;u, A?-A, si atunci cand 'oi a)unge la
Fundatie, nu 'oi a'ea ne'oie de nici un ban, dar 'or a'ea ne'oie de 7rana si ingri)ire bolna'ii
internati, personalul au$iliar 3asistente, infirmiere, bucatarese etc.4, 'or trebui platite ta$ele catre
stat etc. Pentru asta este ne'oie de baniC
Acum 3suntem in februarie 29914, Fundatia functionea*a numai pe 7irtie, nu e$ista nici un
anga)at si nimeni 3nici c7iar eu4 nu este platit, tot ce s1a strins, a ramas in banca, ?,M,- nu s1a
retras din cont. Am facut aceasta preci*are, pentru a bloca acele ganduri per'erse si insinuante care
se materiali*ea*a in fra*a: AA, este la o Fundatie, deci au bani, pentru ca nu e$ista Fundatie sa nu
PPin'artaQQ ce'a.A
5. Pentru orice fel de corespondenta se trimite plic autoadresat. Ma confrunt cu o lipsa de
educatie din partea unora, care nu1mi trimit plic pentru raspuns, nu lipesc timbrele si nu scriu adresa
pe plic. (are ce1si inc7ipuie, ca eu pot da din bu*unar bani pentru toti, ca am timp pentru a le scrie
adresa pe plic 3ei nu au decat un plic de scris, iar eu cate'a sute4, sau sa le lipesc timbrele:
?u sunteti multumiti ca 'a scutesc de a c7eltui bani pe mi)loc de transport pentru a 'eni la
cabinet, ca am acceptat cu buna stiinta sa 'a a)ut de la distanta, prin scris, ca nu consumati timp:
-7iar nu 'a este rusine: -e fel de obra* a'eti: !unt oameni cu firme, mari patroni, care ma intreaba
ce se intampla de nu au primit nimic, iar cand le spun sa preci*e*e daca au trimis plic autoadresat,
cu nonsalanta raspund: ?u am stiut ca trebuie sa trimit plic.# Daca nu a'eti respect pentru 'oi,
niciodata nu 'eti a'ea pentru altii.
,nainte de a trece la cea de1a doua categorie de oameni, pentru ca tot m1am aprins#, sa mai
relate* una din nemultumiri.
De la inceput am fost obisnuit sa fac programari pe ore, plecand de la considerentul ca
timpul omului este foarte pretios si ca punctualitatea apartine in e$clusi'itate si bunului simt.?u 'a
inteleg domnilor si doamnelor de ce intar*iati, de ce nu 'a respectati pe 'oi daca pentru ceilalti nu
dati doi bani: ?u e$ista nici o scu*a: a fost traficul greu#, am intrebat peste tot si nu stia nimeni
unde stati#, am a'ut pana#, am cre*ut ca a)ung la timp# etc. De ce nu 'a luati timp de siguranta,
de ce 'a desconsiderati: De ce nu dati un telefon: Domnule, am o problema si 'oi intar*ia 1,2, 19
85.1/0
minute etc. Daca tu, omule, ai 'enit tar*iu, toti ceilalti 'or intra mai tar*iu decat ora programata, si
multi dintre ei nu stiu ca inainte a fost un mo)ic# ce a intar*iat, ei gandesc ca eu nu1mi respect
orele de programare.
;ram odata la cabinetul din orasul B. 3nordul Moldo'ei4, cand o doamna 3parca profesoara
era4 a 'enit cu *ece minute mai tar*iu, scu*andu1se asa: !titi, am 'enit acum cu *ece minute mai
tar*iu pentru ca si dumnea'oastra randul trecut ati intar*iat cu *ece minute.# ?u stiu daca i1am dat
'reun raspuns, dar mult timp 3cred ca si acum4 am gandit asa: sa ma in'at minte sa mai primesc pe
cine'a care a intar*iat, pentru ca uite cum gandesc unii oameni, fara sa cunoasca cine este
ade'aratul 'ino'at, si apoi, numai un om cu obra* sorici# putea sa procede*e si sa se e$prime asa.
,n ultimul timp la cabinetul din Fetesti, toti cei care au intar*iat mai mult de trei minute nu
au mai fost primiti, nu 'reau sa mai e$iste un specimen uman de genul doamnei de mai sus.
1De ce ai intar*iat doamna doua *eci de minute:
1Am a'ut copilul bolna'.
1De ce nu ati dat telefon sa anuntati intar*ierea:
1,, ,, , nu m1am gandit.
Vreau sa 'a spun dragii mei, ce'a ce nu stiti, pentru ca daca ati sti nu '1ati comporta
asa. ;u am o pregatire speciala, in seara aceasta, imi fac pregatirea pentru numarul de consultatii de
a doua *i 3persoane si fotografii4. +ucrul acesta nu1l cunosc cei care se programea*a spre e$emplu
doua persoane, si 'in patru, sau 'in trei si mai aduc si doua fotografii. &estarea unei fotografii
ec7i'alea*a cu o testare pe 'iu a unui om. !au: !titi, am 'enit cu sotul care a fost programat, daca
tot am 'enit si eu, nu ma 'edeti si pe mine:A ?u, sa 'a fie bine inteles, eu nu pot da randament decat
pentru 518 persoane, nu mai mult. Din e$perienta, eu imi iau o re*er'a de doua la trei persoane
pentru ca*urile disperate, neanuntate, cu sarmani care nici nu se dau )os din masina 3ii teste* in
masina4.
Dragii mei semeni, stiu ca pe multi nici nu 'a interesea*a cat curent electric se consuma la
cabinet, cat combustibil ca sa a'eti cald iarna cand intrati la mine, cat detergent pentru prosoape
3inainte si dupa testare ma spal pe maini K iar intr1o *i sc7imb doua prosoape4 se consuma, de unde
luam pana acum articole de birotica 3acum ma a)uta domnul V4, de unde luam betisoare parfumate.
+a cabinet nu1mi 'in numai oameni bogati si parfumati, 'in si sarmani, cu ci*me, gumari, picioarele
goale, nu1mi 'in numai de la birouri, ci si direct de la acti'itati agricole, si nu doresc nimanui sa
inspire aerul din cabinet dupa o *i de consultatie 3singurul lucru pe care mi l1am dorit in acti'itatea
mea a fost de a a'ea un cabinet spatios, cu multi metri cubi de aer4.
?u '1am cerut sa1mi aduceti nimic, nici macar o floare sa o pun in 'a*a din cabinet 3alearga
mama sa1mi faca rost de flori pentru cabinet4, dar 'a cer in sc7imb sa fiti punctuali. Daca stiti ca
'eti intar*ia mai mult de trei minute, mai bine nu 'eniti. ?u ma faceti sa astept degeaba, in timpul
acesta pot re*ol'a o parte din corespondenta. !tiu ca nu interesea*a pe nimeni ca stau pana la orele
2%.99122.99 pentru a re*ol'a cat mai mult din corespondenta, dar 'a rog sa fiti punctuali. -ei care
apelati la corespondenta, nu mai a'eti pretentii absurde de a 'a raspunde la scrisori Iilometrice. Va
rog sa apelati la mine numai pentru probleme de sanatate, nu am timp sa 'a spun: cine '1a dat cu
g7iocul, cine '1a facut farmece, daca a'eti facaturi#, daca a'eti noroc in dragoste sau daca firma
sau asociatia pe care o infiintati are sau nu sorti de i*banda etc.
Dragi pacienti, daca de o perioada de timp tineti un anumit regim, nu ma mai intrebati ce
'eti manca la nunta la care sunteti in'itati, nu mai aduceti din proprie initiati'a imbunatatiri
regimului, sau daca stiti ca nu puteti tine un regim drastic 3daca sunteti scla'ii gustului, mirosului si
poftelor4, mai bine nu mai 'eniti la mine.
-e1a de1a doua categorie de pacienti sunt cei care sufera din cau*a comportamentului celor
din )urul lor, in sensul ca nu sunt prote)ati, nu sunt a)utati, nu sunt incura)ati, nu sunt intelesi etc.
Am a'ut un pacient cu cancer pulmonar dintr1un oras din Ardeal, caruia dupa al doilea
regim, i1am recomandat sa nu mai bea cafea, sa nu mai bea bere, sa nu mai faca efort fi*ic.
1?u pot domnule, trebuie sa ma calme*, si nu o fac decat cu o cafea mica si un pa7ar
cu bere, pentru ca altfel o sa1i crap capul dobitocului de medic pe care nu1l mai suport, ma
terori*ea*a sa ma misc mai repede cu tuburile de o$igen.A Aceste tuburi de o$igen, bietul om
86.1/0
trebuia sa le care singur, nu i se permitea sa1si ia un a)utor. -ulmea, seful lui, domnul medic, stia
foarte bine ca are un cancer pulmonar inoperabil, si nu accepta sa1l prote)e*e, nici lacrimile ce1i,
tasneau atunci cand striga la el, nu1l induiosau. ?u este de mirare ca bietul bolna' si1a semnat
singur sentinta, pentru ca a emis gandul de a ucide# pe tiran, si practic el s1a autoprogramat.
Acesta nu este un ca* singular. -ei care au in subordine oameni care se imbolna'esc, cauta
urgent sa scape de ei 3acum nu mai sunt buni4, pentru a anga)a altii, nestiind ca in primul rand fac
rau celor suferin*i, care se simt inlaturati brutal, li se da de inteles ca nu mai sunt utili si le produc
traume psi7ice, si in al doilea rand isi fac rau lor pentru ca administrea*a un asemenea tratament
unor semeni in suferinta. Altii, recunosc din capul locului ca pentru a tine un asemenea regim
trebuie sa plece de acasa, pentru ca nu au intelegerea necesara.
1 Domnule eu trebuie neaparat sa plec de acasa, pentru ca altfel1 asa bolna'a cum sunt1 toti
ma tratea*a ca pe un gunoi.
?u 'a ganditi dragilor ca roata se poate in'arti, ca este posibil sa 'a imbolna'iti si 'oi, de ce
faceti altora ceea ce 'oua nu ati 'rea sa 'i se faca niciodata: Dar am intalnit si cate'a ca*uri unde
nici in cu'inte nu as putea descrie a)utorul, atasamentul, gri)a, de'otamentul, daruirea si sacrificiul
manifestat pentru sotul sau sotia aflat in suferinta. -um sa nu te induiose*e o asemenea atitudine :
Mi s1a intamplat sa cunosc situatii, cand pacientul nu prea era 7otarat sa respecte o conduita
drastica, in sc7imb to'arasul lui de 'iata a insistat, l1a a)utat, l1a impulsionat si mobili*at.!au
re'ersul, depiste* in doua ca*uri la unul un cancer cerebral, la unul un cancer uterin. Pentru
cancerul uterin am recomandat un regim adec'at 3pentru cancer4 dar nu am spus ca este cancer,
pentru cel de1al doilea am recomandat un regim de acomodare, de testare a 'ointei si nici in acest
ca* nu am spus ca are cancer. @e*ultatul: nici unul din ca*uri nu a respectat regimul, partenerul
celalalt 3 al fiecaruia dintre ei4 nu a dus o sustinuta munca de lamurire, au tratat impreuna totul cu
superficialitate si asa au a)uns laF operatie. Dupa operatie fiecare partener al celui bolna' si operat,
m1a tras la raspundere ca ADe ce nu le1am spus de la bun inceput ce boli au sotiile lor#. Vedeti
atitudine:
Domnule, din moment ce mergi la cine'a 3asta inseamna ca ai suficiente informatii, te1ai
documentat,mergi ca la ultima speranta, nu:4, nu1i consuma timpul degeaba, respecta macar o
perioada indicatiile date si abia apoi poti sa te pronunti, pro sau contra, sau poti merge in alta parte.
Vedeti mentalitate:
Dragii mei, de ce tratati cu usurinta afectiunile 'oastre: De ce trebuie mereu sa 'i se
spuna ca a'eti ce'a gra': Pentru orice fel de afectiune, ca este minora 3asa o considera no'icii4 sau
ma)ora, o conduita soc, drastica, fara mena)amente, produce efect spectaculos.
De fapt, pentru mine este unul din modurile de a testa 'ointa pacientului. Atunci
cand cancerul nu este intr1un stadiu a'ansat, prescriu un regim de testare a 'ointei; daca1l respecta
inseamna ca nu este programat si1l 'oi a)uta in continuare; daca nu1l respecta inseamna ca este un
om slab, cu 'ibratie )oasa, si care nu mai are ce cauta printre noi.
+a fel se intampla si cu cei care alearga precum ogarii# acolo unde aud ca a mai aparut
ce'a, un eli$ir, un produs miraculos. +a multi dintre acestia, care ma intreaba de ce'a ce au au*it ca
a aparut, si care1mi cer parerea daca pot sa urme*e si ei, le simt acea 'ibratie )oasa si1i las sa mearga
in drumul lor; la altii, care nu si1au inc7eiat programul, le inter*ic din capul locului sa alerge dupa
mai multi iepuri.
Mi se intampla adeasea, sa asist la lipsa de interes si de educatie din partea insotitorilor
bolna'ilor3care pot fi: sot, sotie, ginere, frate, sora, nora etc4, care atunci cand teste* pacientul si ii
prescriu conduita, ei citesc, se uita la tele'i*or, fac orice, numai atenti nu sunt la ce recomandari
primesc cei pe care i1au insotit.
-unoscand ca bolna'ul este si asa speriat de boala sa, mai are o cadere si cand aude ce1l
asteapta, deci capacitatea lui de memorare scade, se impune ca cel care il insoteste sa fie numai oc7i
si urec7i, in fond de aceea am in cabinet doua scaune, unul pentru pacient si unul pentru insotitor.
De*interes se intampla si atunci cand bolna'ul nu mai poate a)unge la Y-1ul din curte sa
dea afara apa de la clisma, si tu neg7iobule#, in loc sa decupe*i un scaun si sa aduci un lig7ean sau
galeata pentru a face o oala de Y-, preferi sa stai si sa1i intrerupi procedura de e$ecutare a clismei.
88.1/0
,n egala masura, incerc s1ai inteleg si pe cei din )urul bolna'ului, pentru ca de cele mai
multe ori, sunt terori*ati de comportamentul acetuia. -autati 'a rog sa intelegeti psi7ologia
bolna'ului, atitudinea lui, i se na*are# orice, crede ca nu este destul de a)utat, este in'idios pe cei
sanatosi, pe cei care raman in 'iata 3el se considera pierdut4, se gandeste obsedant la ideea ca dupa
moartea lui, altcine'a ii 'a lua locul, 'a locui in casa lui, in munca lui, in lucrurile lui, si la multi
dintre ei se manifesta tendinta de distrugere 3ca nimeni sa nu beneficie*e de bunurile lor4. ;ste
firesc sa se intample asa, trebuie sa1i intelegeti, sa 'a considerati in locul lor, si sa 'edeti, 'oi cum
ati reactionaC ?u1i brutali*ati, nu le mai spuneti ?u ai murit inca#, Mai ai de gand sa ma mai
c7inui mult#, -e mai astepti, pentru ca ti1am pregatit toate cele# etc. -reati1le conditii optime,
incercati sa 'a comportati acum asa cum nu '1ati comportat niciodata, c7iar daca la 'iata lor, au fost
tirani cu 'oi. ?u le mai scoateti oc7ii# pentru pacatele lor din tinerete, platesc acum destul, unii
c7iar cu 'iata, nu1i mai in'inuiti gratuit, acum cand sunt bolna'i, nu mai pot face ce1au facut pana a
se imbolna'i.
,n final 'reau sa 'a relate* cate'a atitudini ale unor pacienti, unele interpretari, pareri.
Multi ma intreaba, fie telefonic, fie in scris, daca isi pot imbunatati regimul, pentru ca se
simt flaman*i, iar altii incep sa1mi insire produse care nu sunt pre'a*ute in regim, dar pe care ei ar
'rea sa le consume.;ste clar ca nu pot face acest lucru, unii sunt atat de insistenti si perse'erenti,
incat le spun de la obra*: Daca unul a in'atat sa scrie, altul sa in'ete sa citeascaC#. Unii dintre
acestia inteleg, altii aduc ei imbunatatiri regimului. +a ei totul se re*uma la mancare, nimeni nu
intreaba daca sa faca si o alta procedura, un alt e$ercitiu, toti intreaba ce sa manance.
!unt oameni care ma suna si ma intreaba: am urmat regimul din carteaF si ma simt mai
rau, sau ce trebuie sa fac in continuare#
Dragilor, ca sa 'a a)ut trebuie sa 'a 'ad sau sa 'a teste* fotografia, altfel nu mai
cereti detalii.
!au: eu sufar de boalaF, ce1mi recomandati:#
!au: 1Am terminat primul regim, ce trebuie sa fac in continuare:A'eti fotografia la fisa:?U.Atunci
nu 'a pot a)utaC
!tiu ca ma repet, dar poate asa se retine mai bine: tot ce prescriu este in functie de
structura energetica a corpului 'ital, ori eu daca nu 'a 'ad sau nu am fotografia, cum determin
aceasta structura:
!unt intrebat daca regimul alimentar si in general conduita prescrisa poate merge in paralel
cu citostaticele. Administrand organismului orice element de sinte*a K citostaticele sunt antibiotice
foarte puternice K nu mai putem spune ca reali*am de*into$icarea, ci din contra.
!au: am inteles regimul, sa 'ad ce fac cu citostaticele, sa le termin, si apoi cred ca ma apuc
de regim#. Ma rog, parerea mea despre citostatice ati 'a*ut1oC
,ntr1un an a 'enit la mine un cuplu din )udetul &ulcea. !otul a'ea cancer pulmonar
inoperabil, caruia i se prescrisese ra*e cobalt. +a consultatie, le1am spus parerea mea despre cobalt,
si printre altele, ca eu nu recomand, atentie: nu r#co"an' nu ca int#r1ic. Dupa cele 21 *ile de
post total recomandat, au 'enit la mine din nou. -ancerul se generali*ase, si i1am intrebat ce au
facut. ;l era cu capul plecat, rusinat si mi1a spus ca a cre*ut ca1l arunc afara, ca nu mai stau de
'orba cu el, ca ii este rusine de el. ;a, mi1a spus ca de nu stiu cate ori l1a prins la oala cu mancare si
la co*onac, iar intr1un tar*iu: 'edeti domnule Anca, daca am fi facut cobalt poate alta era
situatia# C:
Anali*ati acest aspect si 'eti constata ca acesti doi oameni nu erau sortiti sa stea
impreuna, pentru ca amandoi a'eau 'ibratii )oase, unul prin comportament, celalalt prin gandire.
( fiica a unei paciente, ma intreaba daca am si pacienti care1mi respecta intocmai
recomandarile. Draga mea, 'oi lasa cate'a mii de pacienti sa1ti dea raspunsul.
Altii ma intreaba daca am mai a'ut ca*uri similare, si ce re*ultate s1au obtinut.
@eamintesc unicitatea si indi'idualitatea fiintelor pe pamant, si a a'ea o asemenea pretentie este o
absurditate, pentru ca niciodata doua fiinte nu pot indeplini aceleasi conditii de:
*estre genetica;
structura energetica a corpului 'ital;
199.1/0
tipul celulei canceroase;
stadiul bolii;
mediul ambiant;
structura psi7ica;
mod de alimentatie anterior;
suportul moral al celor din )ur;
inaltarea spirituala;
diferenta de programe cu care fiecare a 'enit la 'iata.
;ste ade'arat, bolna'ilor de cancer care au sanse mari si care nu sunt 7otarati le spun
asa: mergeti la medicul curant sau oncolog si cereti o adresa a unui pacient re*ol'at numai pe cale
medicala 3operatie, cobalt, citostatice4, si care mai traieste, ca sa stati de 'orba cu el, sa 'a
po'esteasca prin ce a trecut si cum a suportat totul, si daca 'a da, eu inc7id cabinetul, iar daca nu 'a
da, 'eniti la mine si 'a dau 1, 19, 199 sau cate adrese 'reti#. ;'ident, le spun asa oamenilor pentru
a1i determina sa renunte la lance*eala in care se complac, pentru a1i face sa inteleaga destul de bine
ca timpul 3pana se 7otarasc ei4 lucrea*a intotdeauna in defa'oarea lor.
!unt si pacienti care pentru orice ma suna, si daca le1a ca*ut furculita din mana, ma
suna, ca de ce le1a ca*ut, care este e$plicatia.
Dragii mei, facand abstractie de 'iata mea particulara, dar dupa consultatie, trec la birou si
re*ol' corespondenta, nu credeti ca sunt si eu om: ( mare partedintre noi, la 'remea noastra nici nu
ne permiteam sa1l deran)am pe Valeriu Popa, nici sa1l intrebam de ce ne doare operatia spre
e$emplu, dar sa1i cerem parerea daca este bine sa procuram nu stiu ce produs aparut si daca sa1l
administram si noiC -el putin pentru mine insemna ca nu am incredere in el si caut o alternati'a.
?u, eu nu am procedat asa, m1am respectat suficient pe mine, ca sa pot respecta un asemenea (M.
Alti pacienti ma intreaba daca le garanter* 'indecareaC ?u iubitilor, numai Dumne*eu '1o
poate garanta, si nu1+ puteti intreba decat atunci cand a)ungeti la ;+, in rest orice pamantean care
'a garantea*a 'indecarea 3ma refer la ca*ul bolilor gra'e4 este un impostor.
!au, pacienti care in labilitatea lor psi7ica, iau drept ade'ar parerea celor din )ur: nu 'e*i
draga in ce 7al arati, asta 3despre mine este 'orba4 face e$periente cu tine, esti cobaiul lui, pana
unde 'rei sa mergi :#, si renunta la lupta. !au bine'oitori#, care pentru a face ser'iciu contra
ser'iciu, imi cer anumite regimuri sa le copie*e 3sa am eu mai multe la cabinet, adica sa ma a)ute4,
si uita sa le mai aduca sau sa le trimita, fara sa reali*e*e ca acestea sunt facute cu dragoste pentru
oameni, si daca incearca sa fraude*e# 'or a'ea de pierdut, fie ei, fie altii din )urul lor.
!au, mi1a fost dat sa aud si alte genuri de matrapa*lacuri, care te lasa crucit:
1 !titi, am fost la domnul B. sa iau miere de albine, si mi1a dat un Iilogram cu 199.999 de
lei 3po'estea era in 18884.
1 De ce atatia bani:
1 Mi1a spus ca este testata si incarcata energetic de Valeriu PopaC# 3Valeriu Popa nu mai era
printre noi4
Au*iti oameni buni, ce a mai nascut o minte de cartita#, cu ce s1a mai gandit sa faca un
Ag7iseft#, sa1si rotun)easca 'eniturile# pe seama oamenilor suferin*i.
,ar mie, acum o luna de *ile, un pacient 3,on D.4 din -alarasi, mi1a adus aproape doua*eci de
Iilograme de miere 3in borcane4, sa le am la cabinet si sa le dau gratuit, sa fac pomana celor
neca)iti, care nu au 'enituri si nu au de unde sa procure o miere buna.
Unde mai puneti, ca respecti'ul indi'id 3care 'indea mierea cu 199.999 de lei4, 'a*and
regimul pacientei mele 3era 'orba de un B" K 24, l1a luat, pe loc l1a copiat, moti'and ca al meu este
diferit de al lui 3probabil ca se ocupa cu corectarea de regimuriC4.
Apropo, ca a 'enit 'orba de corectare de regimuri, un numar destul de mare de pacienti mi1
au spus ca in Bucuresti este un indi'id, care le cere sa multiplice regimurile date de mine sau de
Valeriu Popa, pentru ca 'rea sa scoata o carte cu cat mai multe regimuri. ?imic mai gresit, a mai
incercat o anume doamna sa insire cate'a regimuri intr1o carte, pretin*and ca sunt ale lui Valeriu
191.1/0
Popa 3acesta si acum se rasuceste in mormant4, carte care a a'ut se pare succes la 'an*ari, pentru ca
pe frontispiciu aparea Din colectia ing. Valeriu Popa#.C:C
Vreau sa lamuresc acum problema deplasarilor la domiciliul bolna'ilor, problema care
comporta doua aspecte: unul care 'i*ea*a consultatiile la cabinetele din tara, si celalalt cand sunt
c7emat la domiciliu urgent. Din anga)amentul pe care il semnea*a bolna'ul 3'e*i Ane$a nr.114,
deduceti ca nu percep dacat contra'aloarea combustibilului sau decontul documentelor de transport.
Periodic asistenta ma anunta: !1au adunat PPnQQ pacienti, cand 'eniti sa1i 'edeti ca sa1i pot
programa, si cat 'a costa ben*ina sau trenul#. Ma uit in agenda, comunic perioada si pretul
combustibilului. Din acest moment, asistenta imparte suma pe care am comunicat1o la numarul de
pacienti inscrisi, si re*ulta suma ce re'ine pentru fiecare om. Pana aici, nimic deosebit de semnalat,
c7iar daca am a'ut un ca*, cand un domn 3dupa aceea am aflat ca a'ea 'enituri cam de 19.999.999
de lei pe luna4 din B., a fost anuntat din timp de asistenta, care este contributia sa, dar la consultatie,
imi spune:
1 Bine, dar in anga)ament scrie ca nu luati bani.
1 Da, domnule, cititi cu atentie pana la sfarsit, nu iau bani daca ati fi 'enit la mine la
cabinet, dar acum am 'enit eu la dumnea'oastraCA ?u este asa, domnule Hagi &udose:C
-elalalt aspect: cand sunt c7emat urgent la domiciliu, mai ales in localitati unde nu am
cabinet, comunic celui de la capatul firului suma necesara combustibilului, si sugere* ca daca ar
reusi sa mai gaseasca oameni bolna'i si care 'or sa afle parerea mea, suma aceasta ar fi suportata
mai bine de toti. Vedeti, aici depinde foarte mult de loialitatea celui care strange banii si care nu
pretinde de la oameni mai mult decat trebuie 3oricum eu primesc atat cat am solicitat4.
Am a'ut un ca* la -onstanta, cand am comunicat suma pentru combustibil si mi s1a spus ca
am patru pacienti. Am a)uns la -. si am gasit noua pacienti. Fiecare, dupa consultatie a 'rut sa1mi
dea bani, dar eu i1am trimis la doamna care m1a c7emat, pentru ca ea stie cat re'ine fiecaruia. +a
terminare mi1a dat banii care erau impaturiti, i1am bagat in bu*unar si am plecat. Acasa am scos
banii si i1am numarat, in loc de 299.999 de lei cat trebiua sa fie, erau 609.999 de lei. De atunci m1
am in'atat minte si numar banii pe loc, sau atentione* persoana ca nu am ne'oie decat de banii
pentru combustibil, suma pe care de altfel i1am
comunicat1o.
-and'a, o doamna mi1a spus:
1 De ce domnule Anca numai atat, pentru ca masina nu are ne'oie numai de ben*ina, daca
ramaneti in pana, nu trebuie sa platiti remorcarea:
1CCC#
"ata, mai dau trei e$emple si ma opresc.
Am a'ut numeroase ca*uri, cand multi pacienti s1au programat telefonic si nu au mai 'enit.
Pe mine mai putin ma interesea*a de ce nu 'eniti, dar etic este sa dati telefon si sa anuntati ca nu
mai 'eniti; in acest timp pot programa pe altcine'a, sau pot re*ol'a corespondenta.
Aproape 89D din pacientii care apelea*a la corespondenta nu trec pe plicurile autoadresante
si adresa e$peditorului 3adica a mea4, si daca aceasta scrisoare se rataceste ea nu mai a)unge
niciunde. De cele mai multe ori sunt ne'oit sa fac duplicate de pe regimuri si sa le trimit din nou.
( categorie, nu mare, de oameni, care dupa ce au fost testati, primesc regimul, dar nu1l
respecta pentru ca Anu au incredere in Anca#, este raspunsul lor la intrebarea celor din )ur. De acord,
nu 'a obliga nimeni sa a'eti incredere in mine, dar atunci de ce ati ocupat timpul altuia: Aceasta
este o forma de agresare energetica, si toti, fara e$ceptie, 'or a'ea de suferit din punct de 'edere al
sanatatii, cel putin una din disfunctiile energetice pe care le1am depistat se 'a amplifica si 'a
perturba metabolismul respecti'.
:
192.1/0
1/ .e ce cre%i ca sunt atatia oameni care pre&era minciuna si nu
ade'arul?
1 Par'enitii nicioadata nu au operat cu ade'arul, asa cum se face mult mai repede si
usor rau in loc de bine, tot asa minciuna a adus foloase mai mari si imediat dacat ade'arul. De fapt
minciuna nu se refera numai la 'orbire. !e poate minti si prin actiune, daca aceasta actiune il inseala
pe altul; de e$emplu, promiteti cui'a ca ii re*ol'ati o situatie 3casa, ser'iciu, e$amen etc4, il faceti
sa creada ca ati inter'enit, dar de fapt nu a'eti nici o putere si nici nu a'eti de gand sa1l re*ol'ati.
Daca norocul i1a suras, 'a arogati dreptul reusitei, daca nu, 'a cereti scu*e.
Eilnic 'a trebui sa 'a anali*ati comportamentul etic, ce ati facut bine, ce ati facut rau,
cate neade'aruri ati patronat, pentru ca si astea sunt greseli de neiertat, 'a mintiti pe 'oi si nu
trebuie sa 'a inselati pe 'oi asa cum nu trebuie sa1i inselati pe altii. (mul nu trebuie sa faca
afirmatii despre care nu este in totalitate sigur, nu detine toate datele, pentru ca de cele mai multe
ori puterea imaginatiei a)unge sa denature*e, sa deforme*e foarte mult ade'arul, desi aparent nu
e$ista aceasta intentie. Daca acum, aici apare o stire, in celalat capat de sat, oras, tara a)unge mult
amplificata, inflorita, pentru ca fiecare raspandac# isi aduce contributia sa personala. Unii, ca sa
dea un colorit aparte informatiei, iar altii pentru a1si crea o aureola de oameni atotstiutori,
atotcunoscatori, buni la toate, superdotati.
Ade'arul 'a fi folosit spre binele tuturor si nu pentru a distruge sau a face 'reun rau
oamenilor. -7iar daca afirmati ade'arul, dar prin aceasta faceti rau unei fiinte, comiteti o mare
greseala. ;ste ca*ul si asa1*isilor bine'oitori# care soptesc# sotului 3ei4 despre ce au au*it sau au
'a*ut in legatura cu cealalta )umatate. !i tot pe soptite, 'ai, dar te rog sa nu spui ca stii de la mine,
ca imi faci cearta in casa#, sau nu pronunta numele meu pentru ca imi pierd ser'iciul# etc. Au*iti
'oi nerusinare, dar la cel la care mergi cu soparlita# nu1i faci cearta in casa: ;'ident ca da, dar in
acest ca* scopul este altul, sa de*bine, sa lo'easca, sa altere*e relatiile dintre cei doi oameni, pentru
ca, logic, e$ista un interes la mi)loc: fie de a1i lua partenerul, fie de a lo'i in unul prin intermediul
celuilalt, fie din in'idia pentru armonia cuplului 3pe care tu nemernicule# nu o poti a'ea4, fie din
placerea sadica de a face rau, si de a 'edea cum se manifesta suferinta. Acesta este ca*ul tipic de
folosire a ade'arului, nu pentru ade'ar in bine, ci pentru a face rau celorlalti. Deci, c7iar daca
cine'a spune un ade'ar incontestabil, dar o face cu scopul 'adit de a rani o alta persoana, atunci este
demn de dispretul nostru al tuturora. !unt oameni de calibru mic#, sunt otrepe#. Voi, ceilalti, 'eti
putea spune ade'arul, numai daca l1ati trait in primul rand in propria fiinta, altfel nu se poate.
;$ista patru pacate pro'ocate prin 'orbire:
1 obscenitatea si in)uriile;
1 a spune neade'aruri;
1 calomnia sau in'entarea unor lucruri, idei, fapte;
1 ridiculi*area a ceea ce este sacru sau nu pentru altii.
-and mintea nu mai este orientata negati' in nici o directie, ea este imediat umpluta
de bunatate fata de toti. -el care a in'atat sa1si controle*e felul de a 'orbi, simtind cand trebuie si
cand nu trebuie sa 'orbeasca, ce trebuie si ce nu trebuie sa 'orbeasca, a obtinut un autocontrol in
mare masura. -and o astfel de persoana 'orbeste, ea 'a fi ascultata cu respect si cu atentie,
cu'intele sale 'or fi tinute minte, caci ele 'or fi bune si ade'arate.
10 Poti sa enumeri cate'a din s&aturile pe care Valeriu Popa le
repeta cu di&erite oca%ii?
1 Da, cred ca nu era conferinta, intrunire sau intalnire pri'ata, de unde fiecare din cei care l1
am cunoscut sa nu fi a'ut ce'a de in'atat, de notat si de transmis mai departe. -a sa reusim sa
adunam toate sfaturile bune, toate cu'intele frumoase, toate reflectiile sale cu statut de ade'ar, ar
19%.1/0
trebui ca toti oamenii care l1au cunoscut si ascultat sa astearna pe 7artie, sau sa imprime pe banda,
tot ce au primit, ca sa putem sa constituim o ade'arata banca de date.
!pre regretul meu acest lucru nu este posibil, deoarece:
1 multi nu se mai afla printre noi, si nu mai are cine sa ne furni*e*e datele;
1 multi nu 'or a'ea cunostinta de demersurile noastre 3spun noastre, referindu1ma la
cei care acum conduc Fundatia4;
1 multi nu 'or sa puna la dispo*itie toate marturiile pe care le au 3inscrisuri, casete
audio, casete 'ideo, pliante, fotografii, documente, brosuri etc4.
De aceea noi, cei care am pornit pe acest drum al omeniei, si care am beneficiat de
in'ataturile lui Valeriu Popa K incepand cu anul 1886 K 3prin mine4, si 'om mai beneficia inca, 'om
incerca sa ne constituim o documentatie proprie, o ca*uistica proprie, marturii recente, care,
indiferent de con)uncturile ce se 'or i'i, ele 'or ramane in 'eci la dispo*itia oamenilor, si nu 'a
constitui un bun pri'at al nimanui.
Ma 'ad ne'oit sa aduc acest aspect in atentia 'oastra, deoarece, de mai bine de un an de *ile
de cand a luat fiinta Fundatia Umanitara: !A?A&A&; P@,? "A?D,@; !, A+,M;?&A&,;# K ,?
M;M(@,AM ,?". VA+;@,U P(PA 1, nimeni, dar absolut nimeni, nu a 'enit sau nu a anuntat ca
doreste sa done*e Fundatiei o carte, o brosura, un document, o caseta, o fotografie, care sa fi a'ut
'reo legatura cu Valeriu Popa, sa1i putem face cunoscute calitatile si altora care nu au au*it de el,
sau nu au putut sa1l cunoasca, atunci cand mai era printre noi.
,ntr1o *i, o pacienta de suflet 3doamna D.P.4 mi1a po'estit ca a cumparat sase casete audio,
pentru a face copii dupa un numar de casete cu Valeriu Popa. !i a fost refu*ata cu brutalitate. ?u 'a
neca)iti oameni buni, eu sunt con'ins ca tot ce a a'ut 'reodata legatura cu Valeriu Popa, 'a intra in
patrimoniul Fundatiei si e'ident al statului roman. Mereu se 'a 'orbi de meritul lui Valeriu Popa si
nu al lui Petre Anca, pentru ca tot ce stie Petre Anca, a primit de la Valeriu Popa. ;u nu fac dacat sa1
, pastre* 'ie memoria, sa1i duc munca mai departe, sa1i fac pe oameni sa inteleaga bine ca Valeriu
Popa este langa noi.
Daca nu ar fi e$istat Valeriu Popa nu ar fi e$istat nici Petre Anca.
Pana una alta sa 'a raspund scurt la intrebare, facand preci*ari acolo unde ideea apartine in
e$clusi'itate lui Valeriu Popa si unde ea este asociata.
AViata, este cea mai dura scoala a acestei planete. Prin ea trec toate fortele emanate de la
?atura, Di'initate. Diferenta dintre scoala primara, liceu, facultate etc. si scoala 'ietii consta in
faptul ca in cadrul primelor, e$amenele se mai pot lua inca prin mila, pile, forta, bani pe cand la
scoala 'ietii, numai prin suferinta.
!anatatea este cea mai perfecta meserie, deoarece corpul uman este cea mai perfecta
masina a acestei planete. (r, o masina atat de completa si comple$a, cine o poate conduce mai bine
decit un meserias desa'arsit in domeniul sanatatii, pe cale naturista: De unde putem noi in'ata
aceasta meserie: !ingura sansa este ?atura.
Boala este o manifestare determinata de dereglarea sub limita de toleranta a fi*icului sau
psi7icului.
Moartea este un efect al de*ec7ilibrarii peste limita de toleranta a organismului,
de*ec7ilibru pe care corpul uman nu1l mai poate suporta, a'and loc in consecinta disocierea celor
doua componente ale sale, fi*icul si psi7icul, cel din urma plecand in alte dimensiuni, in alte sfere
de e$istenta. -um fiecare dintre noi este muritor, ar fi bine sa intelegem cu totii ce este moartea,
cum are loc acest proces fi*iologic si ce se intampla in constiinta omului dupa aceea. Astfel, pentru
ca omul are frica numai de ce nu cunoaste, nimanui nu i1ar mai fi teama de moarteA.
Valeriu Popa
A?imic din ce omul gandeste, simte, graieste si faptuieste nu se pierde ci ramane, inscris in
Memoria Uni'ersalaA.
Valeriu Popa
192.1/0
A-ei care au o incarcatura Iarmica negati'a mare din 'ietile precedente, nu pot fi a)utati nici
de mine nici de alti 'indecatori, nici macar de Di'initate, pentru ca Dumne*eu nu inter'ine in legea
Iarmei, care este legea ec7ilibrului, legea armoniei uni'ersale. -eea ce ai facut, aceea 'ei suferiA.
Valeriu Popa
,dei care se aseamana cu cele ale lui +a*are'.
ADe la inceput si pana la sfirsit, boala nu repre*inta decat medicamentul sufletuluiA.
Valeriu Popa
AFiecare om ar trebui sa stie ca atunci cand trupul se pregateste pentru moarte, trebuie sa se
gandeasca la sufletA.
Valeriu Popa
A+ucrul cel mai important pentru om si pentru medic: -ancerul este o boala a sufletului si nu
a trupului, deci trebuie 'indecat sufletulA.
Valeriu Popa
AFactori incriminati in producerea bolilor:
1 stresul;
1 respiratia incorecta si in mediu 'iciat;
1 alimentatia nerationala;
1 mese la ore neregulate;
1 digestie incorecta;
1 consum e$cesi' de: cafea, dulciuri, grasimi animale, afumaturi, pra)eli, paine alba, carne,
bauturi alcoolice distilate, tigari;
1 sedentarismul;
1 somnul de dupa amia*a;
1 e$cesul se$ual;
1 nerecuperarea prin odi7na;
1 dantura incompleta sau deteriorata;
1 constipatia cronica;
1 lipsa de curatenie corporala;
1 emiterea de ganduri negati'e;
1 anga)area in munci neadec'ate;
1 e$cesul de medicamente;
1 automedicamentatia fara recomandari;
1 munca si con'ietuirea cu persoane care nu te si nu le agree*i;
1 etc.
Valeriu Popa si Petre Anca
Pentru a constitui un fond documentar 1 imagistic si scriptic 1 care sa ramana in ar7i'a
Fundatiei, disponibil oricind antru oameni 3bolna'i, sanatosi, medici, cercetatori, terapeuti etc.4, 'a
recomand 'oua celor aflati in suferinta, sa po'estiti 'iata 'oastra, imortali*indu1'a pe o caseta 'ideo
si care sa fie insotita de o documentatie scrisa 3ane$a la caseta4. ,n principiu, cele doua documente
sa cuprinda:
1 -ine esti:
1 numele;
1 prenumele;
1 *iua, luna si anul nasterii;
1 locul nasterii;
1 domiciliul si numarul de telefon;
190.1/0
1 profesia;
1 -and, cine si cum ti s1a descoperit boala, pe ce ba*a 3anali*e, in'estigatii aparatura, intuitie
etc.4
1 -e conduita 3tratament4 ai urmat;
1 -are cre*i ca sunt cau*ele imbolna'irii tale;
1 De ce ai ales alta alternati'a;
1 -and si cum l1ai cunoscur pe Petre Anca;
1 -um a decurs prima intre'edere cu acesta;
1 ,n ce a constat conduita ta ulterioara;
1 -e re*ultate ai obtinut;
1 -e recomandari, sfaturi umane ai de facut semenilor tai;
1 -and propui PPE,UA FU?DA&,;,QQ, *i in care sa ne adunam si sa sarbatorim cu totii
PPV,-&(@,A !A?A&A&,,QQA.
1 Petre, ai o e'identa clara a celor care si1au re*ol'at problemele de sanatate:
1 Atata timp cit in comportamentul etic, oamenii nu sunt corecti, o asemenea e'identa nu
poate e$ista.
1 Adica:
1 (amenii dupa ce si1au 'a*ut Asacii in carutaA, uita si sa mai multumeasca, dar sa anunte ca
nu mai au probleme si nu mai 'in la consultatieC !au, rudele celui decedat nu anunta: Amultumim
pentru a)utor, dar organimul lui nu a mai re*istatA, Amultumim pentru ca l1ai a)utat sa moara mai
repedeA, Aa murit, s1a stii ca te impusc, fir1ai al draculuiA, si cate si mai cate.
,mportant este sa se anunte intr1un fel pentru a actuali*a e'identa pe calculator. Din cau*a
acestui AtenA cu care sunt dotati unii oameni, nici Valeriu Popa nu a putut a'ea o e'identa clara a
ca*urilor re*ol'ate, a tuturor acelora care au primit sfaturile sale.
24 Te laudai odata ca ai un test de lone'itate5 este ade'arat?
1 Da, am acest test, dar nu este al meu, este preluat din in'atatura Oog7ina si pe ici pe colo
imbunatatit si fiind pentru oameni, deci un bun al tuturor, 'i1l impartasesc si 'oua. &estul 'a da
numai o idee despre citi ani 'a puteti astepta sa traiti ca urmare a stilului de 'iata pe care il adoptati
in mod curent. ,n timp ce numarul re*ultat 'a fi o apro$imare a 'arstei pana la care 'a puteti astepta
sa traiti, sunt totusi multe 'ariabile ce actionea*a in 'arsta 'oastra, pe care acest test nu le poate lua
in considerare si nu trebuie interpretat ca ce'a AtabuA asupra duratei 'ietii. Factorii care determina
in test puncta)ul aflat in corelatie cu lungimea probabila a 'ietii 'oastre, 'a pot a)uta sa 'a prelungiti
'iata aratandu1'a care aspecte din comportarea 'oastra 'a a)uta si care, din contra, sunt daunatoare.
;'ident ca testul in sine repre*inta o metoda sinte*a, ce 'a poate permite sa 'a modificati destinul,
cu alte cu'inte sa traiti o 'iata mai lunga si mai fericita.
,n tabelul de mai )os 'a cautati 'arsta si gasiti corespondenta pentru longe'itatea
corespun*atoare se$ului 'ostru. De e$emplu, daca sunteti un barbat de 28 de ani, numarul
corespun*ator longe'itatii este 52,99, numar pe care il incercuiti.
VA@!&A BA@BA&
,
F;M
;,
VA@!&A BA@BA
&,
F;M;
,
VA@!&A BA@BA
&,
F;M;,
1 1 1 21 52,8 58,2 /2 55,0 62,%
21 51,1 56,% 22 5%,9 58,% /% 55,8 62,0
22 51,2 56,% 2% 5%,1 58,% /2 56,% 62,6
2% 51,% 56,2 22 5%,2 58,% /0 56,5 6%,9
22 51,2 56,2 20 5%,2 58,0 // 58,1 6%,%
19/.1/0
20 51,0 56,2 2/ 5%,0 58,/ /5 58,/ 6%,/
2/ 51,/ 56,0 25 5%,5 58,5 /6 69,9 6%,6
25 51,5 56,0 26 5%,8 58,6 /8 69,0 62,1
26 51,6 56,0 28 52,9 69,9 59 69,8 62,2
28 51,6 56,/ 09 52,2 69,1 51 61,2 62,5
%9 51,8 56,/ 01 52,2 69,2 52 61,8 60,1
%1 52,9 56,/ 02 52,/ 69,2 5% 62,0 60,2
%2 52,1 56,5 0% 52,8 69,0 52 6%,9 60,6
%% 52,2 56,5 02 50,1 69,5 50 6%,/ 6/,2
%2 52,2 56,6 00 50,2 69,6 5/ 62,2 6/,5
%0 52,% 56,6 0/ 50,/ 61,9 55 62,6 65,1
%/ 52,2 56,8 05 50,8 61,2
%5 52,0 56,8 06 5/,2 61,2
%6 52,/ 58,9 08 5/,0 61,/
%8 52,5 58,9 /9 5/,6 61,6
29 52,6 58,1 /1 55,2 62,9
Puncta)ul la testul de mai )os 'a 'a arata cati ani puteti sa adaugati sau sa scadeti din
numarul ce repre*inta apro$imati' cati ani 'a puteti astepta sa traiti. Puneti numarul
corespun*ator raspunsului 'ostru in coloana N sau 1 in dreptul fiecarei intrebari.
Daca intrebarea nu se aplica la 'oi, lasati libera coloana respecti'a, sau treceti A9A 3*ero4
puncte.
?r.
crt.
,ntrebare N 1
1. Daca esti mult mai gras sau mult mai slab decat greutatea normala si daca acest
lucru 'a deran)ea*a, pune % in coloana 1;
2. Daca tii o *i post total saptamanal, pune 1 in coloana N;
%. Daca urme*i periodic un regim sau o cura pe ba*a de sucuri de legume si fructe
sau produse din categoria fructe, legume, cereale, pune 2 in coloana N;
2. Daca cel putin o data pe saptamana faci o clisma, pune 2 in coloana N;
0. Daca urme*i cu regularitate un regim ba*at pe produse naturale 1 cruditati 1,
pune 2 in coloana N;
/. Daca esti o fiinta cu aspiratii spirituale si traiesti o sincera multumire, atunci
cand ii a)uti de*interesat pe altii, pune 2 in coloana N;
5. Daca consideri ca in 'iata scopul principal este sa obtii a'anta)e personale,
indiferent de consecinta lor asupra celor din )ur, pune 2 in coloana 1;
6. Daca sari peste mese sau ing7iti mancarea fara sa o mesteci suficient, pune 2 in
coloana 1;
8. Pune 1 in coloana 1 pentru fiecare din urmatoarele alimente mancate in mod
curent: grasimi animale, produse conser'ate, *a7ar;
19. Daca maninci cel putin o masa pe *i, cu alimente ce contin comple$ul de
'itamine B 3iaurt, dro)die de bere, grau incoltit, melasa4 sau polen, pune 2 in
coloana N;
11. Daca consumi *ilnic fructe si legume proaspete sau sucuri din fructe si legume,
pune 2 in coloana N;
12. Daca nu mananci alimente cu un bogat continut in fibre 'egetale, in fiecare *i,
pune 1 in coloana 1;
1%. Daca esti un bautor moderat de alcool 311% pa7are de 'in pe *i sau 11% pa7arele
de bauturi spirtoase in ma)oritatea *ilelor4, pune 1 in coloana 1; pentru fiecare 2
pa7are de 'in sau bautura spirtoasa, peste acestea, pune 2 in coloana 1 in locul
195.1/0
lui 1;
12. Daca nu bei deloc bauturi alcoolice, pune 1 in coloana N;
10. Daca bei, c7iar moderat, si te urci la 'olanul masinii tale, pune 1 in coloana 1;
1/. Daca dormi mai putin de 0 ore si mai mult de 8 ore frec'ent, pune 2 in coloana
1; daca dormi mai mult de 8 ore *ilnic, pune 2 in coloana 1;
15. Daca fume*i mai mult de doua pac7ete de tigari obisinuite pe *i, pune 6 in
coloana 1, intre 1 si 2 pac7ete pe *i, pune / in coloana 1, intre o )umatate de
pac7et si un pac7et pe *i, pune % in coloana 1, mai putin de o )umatate de
pac7et, pune 2 in coloana 1;
16. Daca nu fume*i, dar traiesti sau muncesti cu cel putin un fumator, pune 1 in
coloana 1;
18. Daca faci e$ercitii fi*ice, pentru o )umatate de ora sau mai mult, de cel putin %
ori pe saptaminaN 3)ogging, inot, tenis, dans etc.4, pune 2 in coloana;
29. Daca practici *ilnic respiratia Ooga, pune 5 in coloana N;
21. Daca esti fi*ic acti', in afara muncii pe care o depui 3mergi pe )os cel putin o
ora pe *i4, pune 1 in coloana N;
22. Daca esti complet sedentar, c7iar si in cadrul muncii de la ser'iciu si nu practici
nici un fel de e$ercitiu sau acti'itate fi*ica, pune 2 in coloana 1;
2%. Daca duci o 'iata mentala agitata 3ai un numar mare de preocupari4, pune 1 in
coloana 1 3nu se include pri'itul la tele'i*or4;
22. Daca esti practicant al sporturilor riscante 3parasutism, curse auto, curse de
motociclete, bo$, lupte, rugbO4, pune 2 in coloana 1;
20. Daca esti deseori deprimat, lipsit de incredere in 'iata sau plictisit, pune 2 in
coloana 1;
2/. Daca nu1ti place acti'itatea pe care o faci *ilnic la ser'iciu, pune 2 in coloana 1;
25. Daca esti profund fericit si multimit cu 'iata ta, pune 2 in coloana N;
26. Daca esti des tensionat, stresat, ingri)orat, 'ino'at, pune 2 in coloana 1;
28. Daca esti frec'ent in situatii stresante, in afara ser'iciului, pune 1 in coloana 1;
%9. Daca esti calm aproape mereu si orice lucru ti se pare usor, pune 2 in colona N;
%1. Daca esti agresi', e$cesi' de ambitios, irascibil sau ra*bunator, pune 2 in
coloana1;
%2. Daca 'iitorul, in mintea ta, este foarte nesigur, pune 2 in coloana 1;
%%. Daca profesiunea ta cere un inalt grad de responsabilitate si atentie la detalii
3director, medic, pilot, farmacist, pirote7nist, artificier, te7nician stomatolog
etc.4, pune 1 in coloana 1;
%2. Daca munca ta presupune acti'itati fi*ice obositoare 3constructii, miner,
fermier, munca grea in casa, babO1sitter4, pune 2 in coloana 1;
%0. Daca munca ta nu te solicita absolut deloc, pune 1 in coloana 1;
%/. Daca ai un 'enit foarte mare sau foarte mic in comparatie cu media, pune 2 in
coloana 1;
%5. Daca iti place munca ta, pune 1 in coloana N;
%6. Daca lucre*i intr1un mediu poluant 3mina, santier de constructii, cariera, u*ina
c7imica, fabrica acumulatori4 sau locuiesti in aproprierea unei stra*i
aglomerate, pune 2 in coloana 1;
%8. Daca esti absol'ent al unei facultati, pune 1 in coloana N; daca ai o diploma de
absol'ire a unei facultati de arta, medicina, filologie sau alta disciplina
umanista, pune 2 in coloana N; daca ai absol'it numai liceul nu pune nimic;
daca nu ai absol'it liceul pune 1 in coloana 1;
29. Pentru fiecare bunic sau parinte care a trait pana la 55 de ani si peste, pune 2 in
coloana N; in plus daca ambii parinti au trecut de 55 de ani, pune 1 in coloana N;
21. Pentru fiecare bunic sau parinte care a murit de infarct sau sincopa inainte de 28
196.1/0
de ani, pune 2 in coloana 1; pentru fiecare dintre acestia care au a'ut infarctul
sau sincopa intre 09 si /% de ani, pune 1 in coloana 1;
22. Daca ai frati sau surori care au murit de infarct sau sincopa inainte de 28 de ani,
pune 2 in coloana 1; daca 'reunul a murit intre 09 si /% de ani, pune 1 in
coloana 1;
2%. Pentru fiecare ca* de diabet, dereglari ale tiroidei sau cancer, printre parinti sau
bunici, pune 2 in coloana 1;
22. Daca tensiunea ta este 129.80 mmHg, pune 2 in coloana 1, 109.199 mmHg,
pune 2 in coloana 1, 3normal este 129.50 mmHg4;
20. Daca ni'elul colesterolului in sange este 299 sau mai mare, pune 1 in coloana 1;
2/. Daca nu1ti stii ni'elul colesterolului din singe si ai peste 26 de ani, pune 1 in
coloana 1;
25. Daca folosesti medicamente cu efecte serioase cunoscute 37ormoni,
corticosteroi*i, pentru slabit, neuro1leptice4 in periode prelungite, pune 2 in
coloana 1, pentru fiecare dintre ele;
26. Daca iei frec'ent medicamente pentru somn sau calmante, pune 2 in coloana 1;
28. Daca tii casa aerisita, curata si daca este luminata natural, mult timp din *i, pune
1 in coloana N;
09. Daca cine'a apropiat din familia ta a murit 'iolent din cau*a unei boli, pune 1
in coloana 1;
01. Daca ai suferit rani gra'e sau daca ai scapat ca prin minune din accidente gra'e,
de doua sau mai multe ori, in ultimii 5 ani, pune % in coloana 1;
02. Daca ai suferit operatii c7irurgicale, pune 2 in coloana 1;
0%. Daca te1ai gandit la sinucidere in ultimii trei ani, pune 2 in coloana 1;
02. Daca traiesti cu cine'a si esti nefericit pune 2 in coloana 1;
00. Daca traiesti singur3a4, dar ai un animal, pune 1 in coloana 1;
0/. Daca traiesti complet singur3a4, pune 1 in coloana 1; pune inca un 1 in coloana 1
pentru fiecare 5 ani in care ai trait singur3a4 incepind cu 'irsta de 21 de ani;
05. Daca pri'esti actul se$ual ca fiind pacat, pune % in coloana1;
06. Daca nu ai a'ut nici un contact se$ual, si ai peste 21 de ani, pune cite 2 puncte
in coloana 1, pentru fiecare trei ani peste 21 de ani;
08. Daca ai o 'iata se$uala armoni*ata, normala, pune 1 in coloana N; daca
stapinesti continenta se$uala, pune 0 in coloana N;
/9. Daca esti somer, pensionat sau planuiesti sa te retragi in decurs de un an, pune 1
in coloana N;
/1. Daca nu ai emis sau nu emiti niciodata ganduri negati'e fata de semenii tai,
pune 1 in coloana N;
/2. Daca esti stapanit3a4 de sentimentul gelo*iei, c7iar daca nu1l manifesti fatis,
pune 2 in coloana 1;
/%. Daca ai citit aceasta carte cu intentia de a aplica si a1ti imbunatati speranta de
'iata, pune 1 in coloana N;

Dupa ce ai terminat testul aduna toate numerele din coloana N la numarul pe care l1ai
incercuit la inceputul testului. Apoi scade toate numerele din coloana 1 pentru a obtine re*ultatul.
Acest numar final este speranta ta de 'iata.
Daca acest numar final depaseste numarul incercuit de tine, cu 5 sau mai multi ani, ai sanse
sa traiesti o 'iata mai lunga decat media. De altfel, cu trecerea timpului, sansele se maresc;
Daca re*ultatul final este e$act acelasi sau putin mai mare decat cel incercuit, esti pe drumul
cel bun, dar la inceput, si ar trebui sa continui perfectionarea.
198.1/0
Daca numarul final este intre 1 si 5 ani sub numarul initial din cerc, esti anga)at in acti'itati
mai putin sanatoase si ar trebui sa dedici mai mult timp pentru sc7imbarea factorilor care ti1au dat
cele mai multe puncte in coloana cu semnul 1;
Daca te 'ei stradui sa1ti modifici comportamentul 1in gandire si actiune1 'ei putea adauga
cati'a ani in plus.
Daca longe'itatea re*ulta intre 6 si 12 ani sub cea initiala, ai probleme.
Daca nu actione*i imediat pentru a1ti imbunatati stilul de 'iata, in *onele unde 'ei putea,
*ilele tale sunt AnumarateA.
@eia intrebarile insistind asupra re*ultatelor din coloana 1, si actionea*a energic pentru a
obtine un puncta) mai mare in coloana N.
Daca testul indica faptul ca speranta ta de 'iata este intre 12 si 29 de ani sub numarul
original 3incercuit4, este imperios necesar sa renunti la modul actual de 'iata.
Daca inregistre*i 21 de ani sau mai mult sub numarul initial, sau daca numarul final este sub
'arsta ta actuala, ar fi trebuit sa fi murit cu cati'a ani inainte si deci se poate spune ca traiesti pe
timp de AimprumutA. Probabil ca cine'a Aacolo susA te iubeste, altfel nu ai fi a)uns aici, si faptul ca
ai reali*at un puncta) atat de slab, constituie miracolul ce mai traieste printre noi.
,ntrebarea numarul unu, 'i*ea*a greutatea corporala ideala. Va propun o metoda de
calcul a greutatii ideale 3metoda +(@;?&E4:
"t[ ,11991 3,11094 1 pentru barbati ; "t[ ,11991 3,11094 1 pentru femei;
2 2
unde:
"t [ greutatea ideala 3teoretica4;
, [ talia 3inaltimea4 in centimetri;
;$emplu:
1. Barbat:
, [ 169 cm;
"t [16911991 316911094 [ 691%9 [ 6915.0 [ 52.0 Ig
2 2
2. Femeie:
, [ 1/0 cm;
"t [ 1/011991 31/011094 [/0110 [ /015,0 [ 05,0 Ig
2 2
?ota:
J 19D in plus sau in minus peste aceste 'alori nu intra in domeniul patologicului;
J e$cesul in greutate este luat in consideratie, la o depasire a greutatii ideale mai mari sau
egale cu 29D;
J calculul e$cesului ponderal in procente se face cu formula:
3"a 1 "t 4 $ 199 unde: "t [ greutatea actuala;
"t
21 Poti sa ne descrii cate'a proceduri 'ala)ile pentru di&erite
a&ectiuni5 si care pot &i practicate de oricine5 macar din punct de 'edere
pro&ilactic?
1Da, ma 'oi referi la cate'a genuri de afectiuni si modul cum se pot ele re*ol'a, afectiuni
care nu intotdeauna necesita o testare energetica.
119.1/0
1.PA@
1
Alopecie K se tamponea*a *ona afectata cu otet de mere, de sapte ori, de dimineata pana
seara;
Matreata, cresterea parului:
1 se masea*a pielea capului cu ulei de ricin, de doua ori pe saptamana 3seara4; a doua *i dimineata se
spala capul cu sapun de glicerina si se clateste cu otet de mere cu apa;
1 se spala capul cu infu*ie concentrata de musetel;
1 se frictionea*a pielea capului cu rom 3trei parti4 si ulei de ricin 3o parte4;
1 *ilnic se frictionea*a pielea capului cu tinctura de ur*ica;
1 de doua ori pe saptamana se clateste parul cu infu*ie concentrata de ur*ica;
1 dimineata si seara se masea*a pielea capului cu buricul degetelor de la maini, fie incepand de
deasupra urec7ilor si mergand catre crestet, fie pornind de la frunte si a)ungand la ceafa;
1 daca nu este neaparata ne'oie nu 'a acoperiti capul cu batic, palarie, sapca sau caciula;
Eilnic se perie parul K cu o perie, si nu cu pieptene K in toate directiile, cel putin trei minute
3cel mai bine dupa masa)4.
2.(-H,
Pentru orice fel de afectiune, se recomanda baia de oc7i K asa cum este descrisa in prospectul de
la cabinet 1, la care se foloseste numai apa distilata, sau, daca a'eti o apa de fantana, i*'or, apa
curgatoare, cu oc7ii desc7isi, aruncati apa cu palmele in oc7i, fara sa1i inc7ideti. @epetati e$ercitiul
de sapte ori.
-on)uncti'ita, oc7i inrositi: 1 se spala oc7ii cu apa calduta in care ati pus cate'a picaturi de apa
de anason;
"ene mai lungi si dese: 1 de trei ori pe saptamana, seara, ungeti genele cu ulei de ricin;
Pentru celelalte afectiuni 1 glaucom, cataracta 1 sunt de mare a)utor, e$ercitiile pentru oc7i 3se
gasesc la cabinet4, si picaturi in oc7i cu: urina proprie, *eama de lamaie, ceai silur, sal'ie etc.
%.U@;-H,
,ndiferent ca e$ista sau nu 'reo afectiune la acest organ, fiecare dintre 'oi trebuie sa1
si faca o obisnuinta de a1si masa urec7ile astfel: cu degetul aratator la interior, cu degetul mare la
e$terior, se incepe masa)ul usor, de la 'arful urec7ii catre lob, de asa natura incat sa nu se omita nici
o portiune din pa'ilionul urec7ii, iar cand ati a)uns la lob il ciupiti usor. &rei minute pe *i sunt mai
mult dacat salutare.
2 Pentru afectiunile urec7ii sunt benefice picaturile cu: ulei de masline, ulei de porumb, ulei
de usturoi, tinctura de galbenele, de leurda, bitter suede*, etc.
2.?A!
% -el mai bine ar fi ca atunci cand 'a curge nasul, sa nu1l suflati, ci sa trageti in gura si sa scuipati.
Pentru ca asa ce'a nu este posibil decat in intimitate, in celelalte situatii suflati pe rand cate o nara si
numai in batistute de 7artie 3sau 7artie igienica4. !unt bune si batistele de pan*a sau alt material cu
conditia ca dupa folosire sa le aruncati.
2 Pentru afectiuni ale nasului si ale sinusurilor, procedati astfel:
- seara puneti intr1un litru de apa 3distilata, fantana, i*'or4, o lingurita cu 'arf de sare de mare
3grun)oasa4 si lasati1l la temperatura camerei de seara pana dimineata. Dimineata, dupa ce ati facut
111.1/0
terapia cu ulei si '1ati masat dintii si gingiile 3dupa procedura descrisa la intrebarea /4, agitati bine
sticla si curatati nasul cu solutia preparata. Puneti in podul palmei apa sarata, astupati cu aratatorul o
nara, si pe cealalta nara trageti solutia. Apa nu este obligatoriu sa a)unga in gura, dar daca a)unge, se
scuipa. @epetati de cate sapte ori pentru fiecare nara, in primele sapte luni, si de cate trei ori toata
'iata. Veti pastra in acest mod mucoasa na*ala curata si umeda, altfel 'a 'eti e$pune mereu
racelilor. ;ste secretul pentru care animalele racesc foarte rar, ele in permanenta isi ume*esc cu
limba nasul, atat 'arful, cat si narile. (mul raceste atunci cand narile sale sunt uscate, fenomen care
duce si la proliferarea 'egetatiilor na*ale.
- De cate ori a'eti posibilitatea mestecati fagure de miere sau capacelele de la fagure.
0."U@A
Daca 'reti o dantura alba, sanatoasa, si o ca'itate bucala care sa 'a garante*e sanatatea
intregului organism, procedati astfel:
1 *ilnic apelati la terapia cu ulei 3descrisa la capitolul B"4;
1 mestecati, de cate ori a'eti posibilitatea, frun*e de nalba;
1 clatiti gura cu urina proprie.
/."A&
Pentru afectiuni ale amigdalelor, tiroidei, laringelui, puteti proceda astfel:
1 masa) al gatului cu degetele de la ambele maini, de la ba*a gatului 3si de la a saptea
'ertebra cer'icala4, catre ba*a craniului 3'ertebra unu cer'icala4. &imp de reali*are [ trei sau sapte
minute pe *i.
1 comprese gat cu: frun*e de 'ar*a, bitter suede*, apa caldaNotet, argila, nisip, urina
propire, foi de ceapa coapta;
1 gargara adanca cu:
1 nalba;
1 dragaica 3san*iene4;
1 urina proprie;
1 apaNotet de mere;
1 apaNtinctura de propolis;
1 etc.
Pentru afectiuni ale tiroidei, afectiuni care se manifesta la aproape 89D din oameni, fiecare
trebuie sa a'eti in casa o solutie de iod compusa din: 199 ml apa distilata, 5D iod si 12D iodura de
potasiu si care, functie de 'arsta, se$, greutate, stadiul afectiunii, structura campului energetic, *ona
climatica, o 'eti folosi dupa indicatiile mele.
Pentru dureri in gat: se face gargara cu 209 ml apa N 1 lingurita otet de mere 3cate o gura din
/% minute in /% minute dupa care se ing7ite4
5.P+AMA?,
Pentru toate afectiunile plamanului 3mai putin cancer4, apelati la:
1 e$ercitiile de respiratie asa cum au fost ele descrise la intrebarea /;
1 mestecati de sapte ori pe *i cate 1 cm cub de fagure de miere, timp de 12 minute, dupa care
aruncati cocolosul de ceara;
1 respiraria sa fie numai na*ala, iar iarna nu 'a acoperiti nasul 3'a puteti prote)a numai gura4;
1 camera in care dormiti sa fie bine aerisita, iar temperatura sa nu depaseasca 21 grade
-elsius.
112.1/0
6.,?,MA
Pentru orice afectiune:
1 e$ercitii de respiratie cu ritm de % secunde;
1 59 ml 'in rosu curat la masa principala a *ilei;
1 209 ml apa N 2 lingurite otet de mere N sapte picaturi tinctura de galbenele.
,n plus pentru:
- 7ipertensiune: se bea ceai de traista ciobanului.
,?&;@E,!: tutun, alcool, sare, *a7ar, oua, carne, bran*a, lapte dulce, ma*are, fasole, nuci,
migdale, faine da grau, sucuri sintetice.
1 7ipotensiune: se bea ceai de ro*marin.
8.F,-A& !, ,? ";?;@A+ (@"A?;+; D,? -AV,&A&;A ABD(M,?A+A
-omprese calde 3cele cunoscute4;
Masa), fie pe uscat, fie cu uleiuri sau alifii, dar numai in sensul acelor de ceasornic si care
trebuie obligatoriu sa cuprinda *ona 7epatica, *ona splenica, *ona colonului descendent, *ona
pel'iana si *ona colonului ascendent;
Dimineata sa se bea fie o cana cu suc de mere, fie o cana cu suc de cartofi;
@enuntati la mestecatul gumei si la factorii emotionali: manie, teama, spaima, furie,
nemultumire, stres, suparare, rautate, ranc7iuna, orgoliu, cupiditate, ambitie, in'idie, ura, gelo*ie,
minciuna, 'ino'atie, mustrari de constiinta, care fa'ori*ea*a producerea de to$ine si implicit
generea*a aparitia ga*elor, insomnii, disconfort psi7ic, constipatie, dereglari metabolice, migrene,
cancer, leucemie, artrita, diabet, psoria*is, reumatism etc.
19.@,?,-H,
Eilnic se aduc in organism doi la trei litri de lic7ide 3ceaiuri, apa, supe, sucuri4;
-el putin o data la fiecare trei *ile sa faceti o baie de se*ut 3descris la capitolul B"4;
Urinati atunci cind 'a 'ine, nu stati pana 'a scapati pe 'oi;
Barbati, daca 'reti sa nu a'eti probleme cu prostata, urinati din po*itie pe 'ine, asa cum
procedea*a femeile;
11. A?U!
-onditia de ba*a pentru a a'ea un anus sanatos, este sa pre'eniti constipatia;
Dupa fiecare scaun, spalati1'a bine cu apa rece 3nu folositi 7irtie igienica sau alte materiale4;
Pe buricul degetului aratator puneti doua, trei picaturi de ulei de ricin si ungeti 7emoroi*ii,
dupa care AusorA ii introduceti 3impingeti4 inapoi in anus; abia acum 'a stergeti cu un prosop moale
si 'a luati un c7ilot curat;
!a nu treaca nici o *i fara sa faceti e$ercitii pentru anus 3cel putin sapte minute, pe tot
parcursul *ilei4, de contractare si rela$are sfincteriana; luati e$emplul calului 3ca de altfel al tuturor
animalelor4, care dupa ce elimina materiile fecale, contracta si rela$ea*a sfincterul anal de trei la
cinci ori;
12. P,-,(A@;
Fie ca sunteti raciti, 'a ard picioarele, 'a dor de atita mers sau de stat in picioare:
11%.1/0
1 faceti o baie fierbinte, apa cu sare si e'entual cenusa de lemn, la picioare si beti un ceai
de cimbrisor 3tot fierbinte4 cu multa lamaie;
Jmasati laba piciorului cel putin sapte minute astfel:
Jse frictionea*a degetele, incepand de la degetul mic, apoi fata labei, iar laba propriu1*isa de
la
calcai spre degete, moment in care 'eti intalni puncte sau *one )enante 3dureroase4;
Jurmea*a apoi un acupresing, cind cu buricul degetului mare se presea*a
fiecare centimetru patrat din laba piciorului, moment in care 'eti intalni aceleasi *one dureroase, sau
altele;
Jcatre finalul masa)ului, se insista numai pe aceste *one dureroase;
Jun masa) e$ecutat corect face ca dupa 20 de *ile sa nu mai e$iste nici un punct dureros in
talpa;
Jeu recomand masa)ul la toata laba piciorului si nu numai pe anumiti centri refle$ogeni;
J pentru laba piciorului poate fi facut un automasa), un masa) facut de o alta
persoana care sa lucre*e cu dragoste, si nu gandindu1se ce 'a face cu banii pe care1i castiga de pe
urma masa)ului 3nu recomand si nici nu agree* indi'i*i care percep ta$e4, sau masa)ul reali*at pe o
suprafata circulara 3facalet, placintar, coada de matura4, si cu toata greutatea corpului, 'arf1calcii,
'arf1calcii 3nu recomand rolele sau rotile dintate de lemn, cauciuc, plastic4;
Pentru 'arice:
1 masati usor 'aricele cu alifie de galbenele 1 de trei ori pe *i cate trei minute;
1 tamponati 'aricele cu otet de mere de trei ori pe *i;
Pentru bataturi:
1 masati batatura cu ulei de ricin 1 /% secunde 1;
Pentru transpiratie:
1 bai cu pelin sau sal'ie, cate 12 minute *ilnic;
Dureri articulatii:
1 de trei ori pe *i se ia o lingurita de otet de mere la 209 ml apa;
1%. (@"A?; ";?,&A+;
Pentru pre'enirea tuturor bolilor:
1 nu folositi sub nici o forma sapunul, ci numai apa rece sau putin calduta;
1 renuntati la masturbare;
1 femeile 'or face spalaturi 'aginale, periodic 3dupa sapte ore de la actul se$ual 1 cand
partenerul este de incredere si cand sperma trebuie pastrata pentru a prote)a 'aginul 1, sau dupa
fiecare act se$ual 1 cand partenerul este oca*ional1 sau bilunar in celelalte situatii4, prin alternanta
cu:
J infu*ie de nalba mare 3doua linguri de plante la doi litri de apa 1 infu*ie doua minute4;
J infu*ie de musetel;
J la doi litri de apa se pun trei linguri de iaurt;
J urina proprie;
1 cel mai sanatos si sigur anticonceptional este un tampon de 'ata imbibat cu urina proprie si
introdus in
'agin inaintea actului se$ual;
Pentru scurgeri 'aginale si alte afectiuni:
1 bai de se*ut cu:
1 nalba mare;
1 coada calului;
1 coada soricelului;
112.1/0
1 se unge 'aginul cu miere de albine;
1 se bea, pe *i, o cana de apa 3209 ml4 cu trei lingurite de otet de mere si 12 picaturi
de tinctura de propolis %9D 3procedura nu se foloseste de fetele la care nu a aparut prima
menstruatie4.
Femeile care se gandesc obsedant ca daca nu mai au posibilitatea sa practice actul
se$ual, 'or face cancer, atunci sigur acestea 'or face cancer. Aparitia cancerului uterin sau mamar
nu este conditionata de abstinenta se$uala.
12. P,;+;A
Pentru disparitia ne'ilor 3alunite4:
1 se masea*a de trei ori pe *i, de cite 21 de ori, cu ulei de ricin;
1 se tamponea*a de doua ori pe *i cu suc de rostopasca;
;ruptiile cutanate 3furuncule, acnee4 se tamponea*a cu urina proprie;
;c*emele se tamponea*a cu otet de mere, de sapte ori in 22 de ore;
&ranspiratie 1 se spala corpul cu apa cu otet de mere. ,ntr1un bol de sticla, plastic, lut se pun
099 ml apa si 09 ml otet de mere, care se pastrea*a in camera de dormit; noaptea se spala corpul,
fiecare centimetru patrat de piele, mai putin parul, operatiune care nu durea*a mai mult de 26 de
secunde, dupa care nu se sterge, nu se imbraca pi)ama, se infasoara in cearceaf, apoi se acopera cu
plapuma; se sta cel putin trei ore. -el mai bine este ca operatiunea sa fie facuta intre orele 22.99 si
9%.99, dupa care corpul 'a sta in'elit pana dimineata.
Aproape pentru orice afectiune puteti apela la terapia cu argila metoda pe care o 'eti practica
astfel 3apa de argila4:
1 !e alege o argila grasa, cernuta fin, fara nisip, fara produse medicamentoase si nefiarta.
;$ista argila rosie, galbena, 'erde, alba. -ea mai buna, eficienta, este argila din *ona in care locuiti.
Daca nu a'eti argila in *ona, 'a recomand sa 'a procurati argila 'erde, are un efect deosebit.
Pentru cei din D(B@(";A, ,A+(M,&A, -A+A@A!,, &U+-;A, "A+A&,, B@A,+A le
recomand caolinul de la A,?&@;P@,?D;@;A M,?,;@A M;D",D,AA.
A. M(D D; P@;"A&,@;
1. !eara intr1un pa7ar cu 299 ml apa distilata 3fantana, i*'or4 se pune o lingurita de argila
31.2 lingurita pentru copiii sub 12 ani4 si se lasa asa peste noapte;
2. !e pot prepara mici bucati 3nucsoare, perisoare4 de argila cu o infu*ie aromatica de menta,
ro*marin, pin, cimbrisor, tar7on4;
B. M(D D; ,?&@;BU,?&A@;
1. A doua *i de dimineata se agita bine apa din pa7ar cu o lingurita 3ino$, argint, lemn4 si o
beti astfel:
a4 in primele 5 *ile: agitand, lasati sa se depuna firele de argila si dupa 26 de secunde, beti
*eama;
b4 urmatoarele 5 *ile:agitand, lasati sa se depuna firele de argila si dupa 12 secunde, beti
*eama;
c4 urmatoarele 5 *ile: dupa ce ati agitat bine beti tot continutul din pa7ar;
Dupa aceste 21 de *ile faceti o pau*a de 12 *ile si reluati cura.
2. ,n situatiile indicate de terapeut, argila, in bucati mici, se poate suge.
Un $i$t#" i"unitar bun nu permite instalarea bolii in organism, boala care nu este decat un
semnal care 'a a'erti*ea*a ca ati incercat sa 'a departati de calea principala trasata de ?atura. -a sa
a'eti un sistem imunitar bun, trebuie sa tineti cont de urmatoarele:
- pentru nimic in lume nu 'a este ingaduit sa depasiti gr#utat#a nor"ala a corpului
'ostru. Fiecare *ece Iilograme in plus 'a scurtea*a 'iata cu sapte ani si 'a e$pun de
110.1/0
sapte ori mai mult la infarct miocardic si la accident 'ascular. -ancati ca $a traiti' nu
traiti ca $a "ancati. +uati de la 'iata si altce'a decat mancarea.
- $o"nul este alimentul 'ietii, dormiti suficient, adica atat cat 'a trebuie;
- "i$car#a 1ilnica trebuie efectuata obligatoriu, pentru ca o *i fara miscare 'a e$pune de
trei ori mai mult la imbolna'ire;
- o r#$(irati# cor#ct #)#cutata contribuie in mod substantial la o$igenarea sangelui si
implicit la mentinerea sanatatii;
- 3rana !i# este conditia de ba*a pentru ca organismul 'ostru sa fie in armonie cu legile
naturii si sa 'a bucurati de 'iata timp indelungat.
- un consum *ilnic de lic3i# care sa depaseasca doi la trei litri, a)uta rinic7ii sa filtre*e
sangele in mod corespun*ator;
- renuntarea la alcool, tigari, cafea, drog;
- in camera unde dormiti si lucrati sa a'eti mereu o t#"(#ratura con$tanta 321 grade
-elsius4;
- e'itati *onele aglomerate care 'a crea*a indispo*itie, migrene, sufocare, agitatie etc.;
- apelati fara re*er'e la toate procedeele de 3irot#ra(i#.
- Parado$al dar in practica mea, printre altele, bune re*ultate s1au obtinut :
- pentru afectiuni ale inimii 1 cu 'in rosu curat;
- pentru afectiuni genitale la femeie 1 cu apa foarte rece;
- pentru afectiuni digesti'e 1 de la constipatie la ulcer si cancer 1 cu (o$t total.
22 Care este atitudinea ta &ata de animalele de casa?
1 ,nainte de a1mi e$pune parerea, 'a 'oi reaminti cu'antul lui ,isus: (ricine care are gri)a
de una dintre cele mai mici creaturi, ii da de mancare si de baut dupa ne'oie, acelasi lucru Mi1l face
Mie, iar oricine pro'oaca intentionat suferinta uneia dintre acestea, nu o apara cand este tratata cu
rautate, 'a suferi acel rau ca si cun Mi l1ar fi facut Mie, pentru ca asa cum faceti in aceasta 'iata, la
fel 'i se 'a face si 'oua in 'iata ce 'a sa 'ina.#
?iciunde nu 'om gasi ca Dumne*eu a creat animale de casa#. Fiecare creatura a primit
locul sau si are un rol bine definit in relatia cu alte necu'antatoare si cu omul. (mul a fost cel care a
produs astfel de mutatii genetice, si tot el este cel care, prin comportamentul sau, a facut ca
animalele sa se teama de el.
;u, unul, iubesc toate animalele, toate creaturile, dar sa ramana acolo unde le1a fost 7ara*it
locul. De ce sa stea in casa cu mine, cand pot sa1le ofer cu genero*itate curtea mea sau padurea,
terenul de unde a 'enit: De ce sa nu am aer curat in casa, de ce sa 'ad mereu par de animal,
e$cremente, mai ales daca nu stiu sa le educ asa cum trebuie:
-u ce este 'ino'at musafirul meu, spre e$emplu, care trebuie sa1mi inspire aerul imbacsit de
mirosul specific al animalului, de ce sa adune pe pantalonul sau fusta sa parul de pisica sau catel
3par care se gaseste din belsug pe fotoliu, scaun, canapea etc4, de ce sa 'ada musafirul ca animalul
meu isi face ne'oile pe unde il apuca, sau ca el are c7ef de )oaca, si nu 'rea decat cu musafirul
meu:
!tiu ca 'or e$ista 'oci contra#, treaba 'oastra, dragii mei, dar multe boli 'a sunt aduse de
aceste creaturi K destul de dragalase, trebuie sa recunosc 1, in mod cu totul si cu totul gratuit. (are
nu puteti intretine un copil sau un batran intr1un a*il: !unt de acord cu 'oi ca animalul 3sau
creatura4 'a poate satisface in anumite momente deficitul energetic, dar acest lucru il puteti face
mangaind animalul si in cusca sa din curte.
Multi dintre 'oi 'a luati cate un animal din snobism, din a fi deosebiti fata de ma)oritate, din
a demonstra ca a'eti gri)a fata de animale si ca le iubiti, ca nu oricine poate iesi la plimbare cu un
catel, spre e$emplu, si mai ales cu unul de rasa. De fapt, pe 'oi nu 'a interesea*a parerea celorlalti
care sunt ma)oritari, nici ca nu suporta animalul, nici ca ii este frica de el, nici ca isi face ne'oile pe
unde il apuca K de aceea gasiti e$cremente peste tot: trotuar, radacina de copac, strada, gard 'iu,
11/.1/0
spatiu 'erde, banci din parc, ba*a tasnitorilor cu apa potabila, roata masinii, poarta casei etc K iar
copiii 'ostri nici nu se mai pot )uca fara teama de a se murdari.
,n toate situatiile, fara e$ceptie, acolo unde e$ista un animal in casa, toate persoanele
3locatare4, sufera de cel putin o afectiune, afectiune care 'i*ea*a in special sistemul ner'os, calea
respiratorie 3inclusi' plamani4 si functia 7epatobiliara. Puteti da cu *eci de spraOuri sa acoperiti
mirosul de animal sau e$crement, degeaba, calea respiratorie sufera, du7oarea este imbunatatita#,
dar nicidecum eliminata. ?imic din ce foloseste omul nu este mai sanatos pentru respiratie decat
aerul curat pe care l1a creat Dumne*eu. Dragostea de animale, de toate creaturile '1o puteti
manifesta in multe feluri, nu neaparat de a coabita cu astfel de fapturi.
%n concluzie:
1 animalul sa ramana acolo unde Dumne*eu ,1a stabilit locul;
0 1 sunteti minoritari, nu1i obligati pe cei din )urul 'ostru sa 'a impartaseasca ideile sau sa 'a
suporte 7ac7itele creaturilor 'oastre;
/ 1 stiu ca sunt animale care in sfera loialitatii sunt cu mult mai sus decat unii oameni, totusi
sunteti obligati sa respectati ierar7ia in -reatie;
!i eu am un caine in curte, poate nici mama mea nu mananca ce ii aduc, dar casa lui este F
cusca.
2$ Ce tre)uie sa &aca cei care in 'iata lor au aresat eneretic pe
semenii lor?
1 ?imic altce'a, decat sa retraga urgent gindurile negati'e, pana cand acestea 'or 'eni in
interiorul lor, sa se roage si din acest moment sa nu mai emita astfel de ganduri. Abia dupa ce '1ati
retras toate gandurile, puteti spune: Agata, de asta*i nu 'oi mai emite nici un gind negati' fata de
nimeniA. Daca 'eti 7otari sa 'a sc7imbati dar nu '1ati retras gindurile, nu ati facut nimic, nimic,
nimic. Adunati1'a gindurile, depo*itatile in 'oi, ardeti1le, purificati1'a si innoiti1'aC
Un gest de mare noblete este acela de a merge la persoana care '1a facut cind'a rau, si
pentru care ati emis ginduri negati'e 3Asa n1ai parte deA, Asa1ti iei lumanariA, Anu i1ar mai muri multi
inainteA, As1o manance 'iermiiA, Asa n1ai parte de fericireA, Asa dea cancerul peste tineA, Aarde1te1ar
foculA etc.4, si sa1i cereti 'oi scu*e.
A-um, el m1a lo'it, m1a furat, m1a destituit, si tot eu sa1i cer scu*e:A, imi spuneau cei cu
care am purtat asemenea discutii. Da, 'oi sa mergeti, iar daca respecti'a persoana, 'a reali*a ca
in'ers ar fi trebuit sa aiba curs iertarea, ea 'a fi cea care 'a 'a spune ca a gresit, si ca ea trebuie sa1si
ceara iertare, si nu 'oi. Daca nu 'a proceda asa, inseamna ca este o entitate inferioara, 'oi
'1ati facut datoria si ati demonstrat ca sunteti e'oluati spiritual, si ca atare 'eti intrerupe
orice legatura. De acum incolo ii 'eti compatimi si 'a 'eti ruga pentru ei, sa fie iertati de
Dumne*eu. Dar aceasta iertare trebuie facuta din suflet, din adancul fiintei 'oastre, nu formal, nu de
suprafata, nu sa 'a spuneti 'oua si celor din )ur Agata, l1am iertat, nu mai am nimic cu el, il 'a
)udeca Dumne*euA, dar in sc7imb din cand in cand sa 'a aduceti aminte de el, sa scrasniti din dinti,
sa strangeti pumnul, sa tremurati, sa ingustati bu*ele pentru ca astfel de manifestari apar numai la
oamenii care 'or sa se ra*bune. !i atunci cum spuneti ca ati iertat:
;ste posibil ca persoana fata de care ati gresit sa nu mai fie in 'iata.
Mergeti la un preot, rugati1l sa 'a slu)easca trei !finte +iturg7ii, pentru iertare si pentru ca
persoana respecti'a sa treaca in deplina AsubordineA a lui ,isus. Altfel, toata 'iata 'eti fi legat de
spiritul persoanei plecate, si nu 'eti a'ea pace, 'eti trai in remuscari, in cosmaruri, in 'ino'atie.
A ceda nu inseamna ca esti AprostA. C#l "ai &un' c#l "ai int#lig#nt CE0EA8A. ;ste
maretia piedestalului pe care 'a puteti urca.
-u totii ar trebui sa luam aminte la a'ertismentul lui ,isus:
A+a fel 'a 'a )udeca si &atal -eresc pe 'oi daca nu 'eti ierta din inima tuturor, fratilor si
surorilor, pacatele lor.
115.1/0
-u toate acestea, fiecare plateste ceea ce datorea*a, caci Dumne*eu iubeste dreptatea si pe
cei drepti. Va *ic 'oua, iubiti1'a dusmanii, binecu'antatii pe cei care 'a blestema, dati1le lumina
pentru intunericul lor si fie ca spiritul iubirii sa salasuiasca in inimile 'oastre si sa se re'erse catre
toti. !i din nou 'a *ic 'oua, iubiti1'a unul pe altul si iubiti toate creaturile lui Dumne*eu.A.
2( Petre5 spune-mi5 ai lucruri pe care ti le-ai dori cel mai mult?
1 Da, ca orice om, am si eu sapte doleante, pe care le 'oi enumera in ordinea prioritatii,
ordinea in care eu as prefera sa se produca.
1. -u fiecare secunda, cu fiecare minut, ora, *i, saptamana, luna, an sa urc treapta cu treapta
pe scara e'olutiei spirituale;
2. ,n fiecare secunda, minut, ora, *i, saptamina, luna, an ma rog bunului Dumne*eu, sa aiba
gri)a de sufletul meu, atunci cand 'oi a)unge in ,mparatia !a;
%. !a1mi dea Dumne*eu putere sa a)ut cat mai multi oameni;
2. As dori ca tot mai multi oameni sa se intoarca cu fata la ?atura;
0. !a forme* citi'a oameni, cu care sa duc mai departe in'atatura lui Valeriu Popa, si care sa
continue aceasta munca si dupa ce eu ma 'oi naste sus. !a infiinte* o Asociatie a tuturor celor care1i
a)uta pe oameni, in mod de*interesat, din dragoste pentru semeni si nu pentru obtinerea de a'anta)e
materiale;
/. !a a)ung sa stau in stare meditati'a, cel putin sapte *ile, intr1o manastire din &ibet;
5. !a am permisiunea ca intr1un loc din @omania 3teren muntos impadurit, populat sau nu 4,
sa pot merge oricand, pentru concentrare, meditatie si incarcare energetica.
2* Sper sa nu te superi daca 'oi 'eni cu o intre)are indiscreta; 'ei
ramane toata 'iata sinur?
1 ( sa ma fac deocamdata ca nu inteleg sensul intrebarii tale. Dragul meu, dar eu nu sunt
singur, sunt cu oameni, pentru oameni si printre oameni. Din acest punct de 'edere, ma consider un
om pri'ilegiat, *ilnic am posibilitatea sa cunosc oameni, sa1i ascult si sa1i a)ut. ?u cu mult timp in
urma, la o cursa pe care am facut1o la sediul Fundatiei 3sa 'edem stadiul lucrarilor4, ii spuneam
domnului V 3D.D.A.4 ca, in afara de mine, nu stiu cati oameni se pot multumi cu ce au, fara sa1si
mai doreasca ce'a. Daca respir inseamna ca am aer, daca am aer inseamna ca traiesc, daca traiesc
inseamna ca ma pot bucura de 'iata. ?ici bani, nici casa, nici masina, nici pamant, nimic din ce este
material# nu1mi acaparea*a gandurile si e$istenta. !unt atat de multumit, incat nu stiu cati ma 'or
putea intelege. Am totul, dragii mei, am sanatate si nimic nu mai contea*a. Am *iua de a*i si nimic
nu o poate umbri. Ma rog numai pentru un maine#, si daca merit il 'oi primi.
Mai presus de toate nu1mi doresc nimic, nimic, nimic, decat SANATATE.
Acum cati'a ani in urma, cand casnicia mea a suferit, am facut un legamant, ca niciodata nu
'oi mai apartine in e$clusi'itate unei femei. ?u un certificat de casatorie iti confera dreptul de
proprietate asupra celuilalt, nu o 7artie iti garantea*a fericirea. !i apoi, in situatia in care ma gaseam
atunci, cu acel diagnostic care numai la au*ul lui ti se face Apielea gainiiA, nu doream sa condamn
un om sa aiba gri)a de mine 3atunci cand boala ar fi e'oluat4. De ce sa mai c7inui pe cine'a cand pot
sa trec neobser'at: De ce sa nu fiu stapan pe timpul meu si munca mea: De ce sa mi se puna: -e
fraier esti, ce castigi daca muncesti atata:# sau De ce treci pe cartea de 'i*ita PPconsultatii si
tratamente gratuiteQQ, ca sa 'ina toti la tine, tu sa nu ai un timp liber:# sau De ce 'ii la mine si stai
numai atata:# sau &e1am cautat la telefon si nu te1am gasit, unde ai fost:# s.a.m.d.
116.1/0
?U, eu apartin oamenilor, tuturora deopotri'a, timpul meu le apartine. ?u 'reau ingradiri,
insinuari, *ile de cosmar, prin ce am trecut nu 'oi mai trece ?,-,(DA&A.
-ine imi respecta munca, si nici cu pri'irea nu se 'a opune deci*iilor mele, acel om se 'a
bucura de toata stima mea.
;u nu1l mai pot iubi decat pe Dumne*eu.
Am mai spus1o, VIATA ESTE SCURTA' ,RU-OASA SI TREBUIE TRAITA' 0AR
NU ORICU-. Depinde de 'oi daca stiti sau nu sa 'a traiti V,A&A.
2, S-ar putea sa &ie cea mai rea si incomoda intre)are de pina acum;
<.e ce a murit Valeriu Popa<?
1 Aproape ca nu este om care l1a cunoscut sau care a au*it de Valeriu Popa si sa nu1mi
adrese*e aceasta intrebare.
Din pacate, inca nu am primit permisiunea sa de*'alui de ce a trebuit sa ApleceA. -e pot sa
spun, este ca altcine'a ar fi nimerit sa primeasca aceasta intrebare, sa 'a e$plice care au fost cele
trei di'ergente a'ute cu Valeriu Popa, care era frec'enta aparitiei acestor discutii si care era reactia
fiecaruia. Daca e$ista cum'a mustrari de constiinta, si 'i se 'a da e$plicatia necesara, dar corecta,
abia atunci cred ca 'oi a'ea de*legare sa 'a spun de ce ne1a AparasitA A?enea (MUA. Pana atunci 'a
rog sa nu mai insistati in nici un fel.
2- .raul meu5 de multe ori cand imi po'esteai5 am 'a%ut lacrimi in
oc+ii tai5 nu 'reau ca aceasta )rosura sa de'in plictisitoare5 deci5
conclu%iile#
1 ?u stiu daca ar mai fi ce'a de spus, in plus fata de ce am aratat pana acum, poate
cel mult sa puncte* anumite aspecte, care sunt in mod obligatoriu necesare a fi respectate pentru a
'a mentine un corp sanatos.
&otul, absolut totul porneste de la modul 'ostru de gandire, de felul cum 'a raportati ca
indi'id, la colecti'itate, la credinta in -reator, la partenerul de 'iata, la rude si prieteni, in general la
'iata aceasta trepidanta si 7aotica
A'eti in permanenta puterea de a alege un comportament amabil, cordial, sociabil, 'esel,
desc7is si toti cei din )urul 'ostru 'a 'or raspunde la fel.
Fiti ar7itectul propriei 'oastre personalitati, luati singuri deci*ii si nu permiteti nimanui sa inter'ina,
gandind in locul 'ostru.
!U?&;&, -;;A -; "A?D,&, C
?u fiti negati'isti, lasati subconstientul sa lucre*e pentru 'oi, dati1i teme de lucru frumoase,
constructi'e, pentru ca altfel panica, *buciumul si disperarea 'or fi re*ultatul 'esnicei 'oastre
neincrederi, gri)ilor, starilor de an$ietate. "andurile pe care le mentineti aproape obsedant, lasa
urme adanci in subconstientul 'oustru. Asa cum il 7raniti, asa 'a 'a da roade.
;ducati1'a gandurile, sentimentele, renuntati la pasiuni inferioare si distructi'e, la minie,
gelo*ie, frica, gri)i, nu 'a da1ti batuti niciodata. Fiti 'eseli, optimisti, energici, entu*iasti, culti'ati1
'a calitati care 'a mentin sanatatea si 'a aduc frumusetea si fericirea in suflet. -autati compania
oamenilor care debordea*a de fericire, de umor, care au o energie benefica, AplesnescA de 'oie buna,
si care niciodata, din nimic, nu construiesc o tragedie.
@adeti cat puteti, pentru ca risul este cel mai bun medicament pentru odi7na, inima,
digestie, si in general pentru buna dispo*itie.&impul in care se ride nu este un timp pierdut. Eilnic
trebuie sa a'eti ade'arate cascade de ras.
118.1/0
,ncepind cu reglarea circulatiei cerebrale, rasul acti'ea*a toate functiile organice, creea*a
buna dispo*itie si amplifica pofta de 'iata. Ati sesi*at, oamenii 'eseli sunt cautati, pretuiti, doriti,
asteptati, ei sunt o ade'arata mana cereasca. Va dau dreptate cand spuneti ca nu e$ista om sa nu fi
a'ut macar o data in 'iata Ao pasa neagraA. De acord. Pentru orice dispo*itie proasta, 'eti gasi usor
scu*e si e$plicatii, dar daca stiti ca aceste stari sunt daunatoare sanatatii, luptati sa le indepartati.
Alegeti fiecare ce 'i se potri'este: un spectacol unde se rade mult, mu*ica BU?A, un dus
sau o baie, o plimbare la aer curat, o alergare in aer liber, un spectacol sporti', o acti'itate fi*ica sau
sporti'a.
,ncredintati toate gandurile, sentimentele si actiunile lui Dumne*eu, rugati1l sa 'a
inspire, sa 'a diri)e*e, a'eti incredere in ;+ si 'eti de'eni cu mult mai rela$ati, ec7ilibrati, senini,
bine'oitori, toleranti,fericiti. Fericirea sta la indemana 'oastra, o a'eti de)a, numai ca unii dintre 'oi
o tineti ferecata. De ce: A'eti ne'oie de o reteta anume pentru a o etala: De ce credeti ca atatea
gri)i, ne'oi, lipsuri, greutati 'a opresc fericirea Ala poartaA:
Dragii mei, fericirea nu depinde de situatia materiala, sociala sau AdotareaA intelectuala, ci
este o componenta a eului 'ostru interior, a starii 'oastre launtrice. -eea ce este afara nu trebuie sa
'a tulbure interiorul, nu permiteti sa 'i se Ademole*eAedificiul ar7itectural interior, 7raniti1'a
spiritual si detasati1'a de material. &ot ce 'i se intampla sunt efecte ale starii mentale in care
lance*iti, elimnati gandurile negati'e, controlati1'a emotiile si atunci nimeni nu mai poate sa 'a
tulbure sau sa 'a irite.
Daca spre e$emplu, o femeie cu o mare bogatie spirituala, cu o inima curata, Aing7iteA cu
demnitate mo)iciile unui sot AbadaranA 1 batai, in)urii, amenintari, maltratari psi7ice, insinuari
macabre etc. 1 si care accepta cu stoicism acest AtratamentA, fara a reactiona in nici un fel 1 nici
macar cu lacrimi 1 si se gindeste numai la lucruri frumoase, la episoade placute din 'iata sa, la ce ar
fi putut ea reali*a daca nu ar fi a'ut un asemenea AcalauA, starea sa 'ibratorie inalta se 'a transmite
si 'a fi receptata in timp de sotul A)ustitiarA, care 'a reali*a ca o con'etuire intre doi oameni cu un
astfel de comportament nu poate fi nici benefica, nici de acceptat si nici nu poate fi permanenta.
Daca unul din soti este bogat spiritual, in afara de faptul ca isi poate AfermecaA partenerul, il
poate face si fericit cu ade'arat, cu conditia ca celalalt sa aiba o minima AdotareA cu materie
cenusie.
+uati aminte de la poe*ia lui Mippling si nu raspundeti la ura cu ura, la in)urii cu alte
in)urii, la mo)icie cu alte mo)icii, pentru ca 'a coborati la ni'elul AbeligerantuluiA cu 'ibratiile
mentale si 'a distrugeti pacea launtrica si armonia.
,ntelegere, respect, buna'ointa, adulatie, incredere, atasament, altruism etc. si este suficient
pentru a 'a manifesta dragostea.
!igmund Freud spunea: Afiintele lipsite de iubire se ofilesc si morA.
,ubiti si 'eti fi iubiti, daruiti si 'eti fi iubiti, iertati si 'eti fi iubitiC
DA-A V;&, D;V;?, !&APA?, P; P@(P@,,+; V(A!&@; "A?DU@, !, @;A-&,,,
V;&, F, -;, MA, PU&;@?,-, (AM;?, D; P; PAM,?&.
Destinul sunteti 'oi insi'a. Actionati de asa maniera incat faptele 'oastre pre*ente sa nu
determine in 'iitor suferinte grele.
,naltati1'a spiritualC Viata este eterna pentru ca Dumne*eu este Viata.
,n'atati sa traiti frumos si nu 'eti fi obligati sa imbatraniti pentru ca nici Dumne*eu nu poate
imbatrani.
Boala corpului este inainte de orice o boala a mentalului, care se oglindeste fidel in sufletul
'ostru.
Medicamentele de orice fel, actionea*a asupra trupului 3uneori cu efecte nedorite4 si nicidecum
asupra sufletului.
Daca nu sunteti constienti ca numai greselile 'oastre '1au adus boala in corp, ca nici o greseala
nu trebuie sa se mai repete, ca regretati ignoranta in care ati trait pana acum, nici un tratament
naturist, oricat de bine condus ar fi el, nu 'a putea sa 'a 'indece complet.
129.1/0
(rice actiune de curatire sau purificare la ni'el fi*ic, generea*a la randul sau o purificare
proportionala la ni'el mental si 'ital.
?u a'eti dreptul sa ucideti nici o creatura lasata pe pamant, pentru ca 'oi nu sunteti in stare sa
dati 'iata si 'eti fi pedepsiti. ?u 'eti fi pedepsiti daca ucideti animale atunci cand sunteti in legitima
aparare 3pentru 'oi sau pentru animalele 'oastre4. Dar daca 'eti manca din carnea animalului care
'1a atacat 'eti incalca legea numarul unu si 'eti fi aspru pedepsiti.
Mena)ati1'a mereu sistemul ner'os, aparati1l de oboseala si epui*are.
@espectati ritmul munca1odi7na pentru a 'a mentine sanatatea si a imbatrani AtineriA;
;'itati antura)ul celor care incearca sa 'a domine, sa 'a Astri'eascaA prin asa1*isa lor
personalitate, care 'a considera mici, neinsemnati, inferiori. Plecati din prea)ma celor care
reactionea*a 'iolent, impulsi', sau incearca sa se AdescotoroseascaA de 'oi, ca urmare a unor
intrebari incomode pe care le puneti si care, nefiind pregatiti sa 'a raspunda, considera ca le stirbiti
personalitatea si autoritatea.
-autati antura)ul celor care stiu sa 'a aprecie*e, a celor care sunt de AtaliaA 'oastra, care stiu sa
'a asculte, sa 'a incura)e*e, sa 'a aprecie*e 'aloarea si cu care sa 'a armoni*ati energetic.
!perati in permanenta ca 'a 'eti 'indeca si 'eti fi pe )umatate 'indecat, altfel, daca ati pierdut
speranta, ati terminat cu 'iata.
Daca negli)ati problemele de sanatate, cre*and ca a'eti la dispo*itie o sumedenie de
medicamente, 'a cam inselati. ;ste mai bine sa pre'eniti boala decat sa o inlaturati atunci cand a
fost instalata.
Alegeti intotdeauna o alimentatie sanatoasa, la care produsele nu au luat contact cu elemente
c7imice. ?ici un remediu natural nu are contraindicatii.
-redeti cu tarie ca 'a 'eti 'indeca, ca acolo !us cine'a 'a iubeste si '1a AdotatA cu un organism
care poate sa se a)ute singur.
"anditi permanent ca nu e$ista boala care sa nu aiba leac, ca totul este posibil.
,ndiferent de calea pe care ati pornit, acceptati cu con'ingere ca ea este singura sal'are.
A)utati mereu pe toti cei aflati in suferinta din )urul 'ostru, si 'eti fi si 'oi a)utati la randul si la
momentul potri'it;
Faceti intotdeauna numai ce 'a place si 'a aduce satisfactie, bucurie, implinire.
Acceptati1'a asa cum 'a lasat Dumne*eu si nu faceti pe nimeni responsabili de fi*icul, esecul
sau norocul 'ostru.
,n'atati din e$perienta 'oastra si 'eti progresa.
@espirati in permanenta corect si numai aer curat.
;'itati cu incrancenare toate produsele de placere: tutun, alcool, cafea, *a7ar, sare,
imbracaminte din fibre sintetice etc.
Fiti a7tiati dupa toate sursele de producere a ionilor negati'i care constituie un balsam pentru
sanatatea organismului:
1 cautati spatiile 'er*i pentru ca totalitatea plantelor,datorita clorofilei, sunt o inepui*abila
sursa de o$igen 3ce pacat ca suntem tara cu cele mai putine spatii 'er*i 1 in *ona oraselor 1 din
;uropa4;
1 plimbati1'a prin.dupa ploaie, pe fale*a cand se sparg 'alurile, in *ona caderilor de apa sau
cascadelor, faceti dusuri *ilnice;
1 faceti *ilnic bai de soare.
Fiti dusmanii necrutatori a tuturor surselor de producere a ionilor po*iti'i care sunt noci'i
pentru organismul uman:
1 orice material din fire si fibre sintetice;
1 fumul de tigara, in afara de efectele sale cancerigene, este si un mare de'orator de ioni
negati'i.
121.1/0
,U-ATORI. R#$(#ctati "acar !iata $i $anatat#a co(iilor !o$tri $i a c#lor in 2urul
!o$tru .
1 prin respiratie organismul elimina ioni po*iti'i care in aceeasi cantitate ii neutrali*ea*a pe cei
negati'i, moti' pentru care, o incapere prost aerisita, generea*a migrene, oboseala, stare de
somnolenta, lipsa de atentie, plictiseala, afectiuni pulmonare si ale tuturor cailor respiratorii etc.;
1 instalatiile de aer conditionat sunt noci'e din cel putin trei moti'e:
a4 ionii negati'i pre*enti in aer adera la paletele 'entilatorului si la alte componente ale
instalatiei deci dispar din atmosfera incaperii;
b4 din aerul respirat 69D o constituie componenta a*otica, iar atomii sai, dupa ce s1au
amestecat in instalatia de climati*are sunt transformati in ioni po*iti'i;
c4 ionii po*iti'i pe care1i e$piram intr1o incapere pre'a*uta cu instalatie de producere
a
aerului conditionat, proliferea*a alarmant, facind imposibila sub*istenta ionilor negati'i;
Mu*ica, risul si umorul sunt medicamente miraculoase care 'a imbratisea*a sufletul.
( baie completa, fierbinte, cu o temperatura de 22 grade -elsius 'a 'a elimina to$inele din
corp, mai repede decat o fac rinic7ii in 22 de ore.
Daca 'reti sa 'a bucurati mereu de tinerete, nu pierdeti niciodata interesul pentru 'iata,
a)utati1'a aproapele si debordati optimism.
Daca nu dispuneti de o sursa de apa de la peste 81 de metri adancime puteti proceda in felul
urmator:
1 sticlele cu apa e$puneti1le la soare pentru cel putin trei *ile. ,n fiecare sticla puteti pune 3la
litru de apa4:
1. o crenguta de busuioc;
2. o lingurita de argila;
%. trei linguri de apa de mare 3adusa din larg nu de la tarm4;
5 2. o lingura *eama de lamaie;
0. o bucata de taciune 3carbune de lemn4;
1 puteti folosi apa distilata pe care o puteti ioni*a tinand1o trei *ile in bataia soarelui.
Folositi ceaiuri din plante 3nu ceai negru 1 c7ine*esc sau engle*esc4 in locul ceaiurilor
ambalate frumos si cu miros patrun*ator, pentru ca sunt imbogatite cu aromati*anti sintetici.
Hrana 'ie este cea mai rapida, usoara si mai eficienta cale catre sanatate, tinerete si
frumusete.
A?A&U@A ( !UPU?;M ?UMA, A!-U+&A?DU1, +;",+; CA
-laude Bernard
?u e$ista medicament sau procedeu miraculos, care sa 'a de*'ete sigur si pentru totdeauna
de fumat. !uccesul depinde numai de 'ointa 'oastra.
-autati toata 'iata sa intelegeti limba)ul florilor: culti'ati, ingri)iti, oferiti, depuneti, pri'iti,
admirati.

A M;@,&A !A &@A,A!-A !, !A !; BU-U@; D; V,A&A,

?UMA, A-;+A -A@; ,? F,;-; -+,PA, !&,; !A
+UP&; P;?&@U ;AA
"oet7e
?iciodata nu 'om intelege suferinta aproapelui nostru daca nu am suferit noi insine.
&raiti cu intensitate pre*entul. -u cat doriti mai mult sa sc7imbati natura lucrurilor, a firii, cu
atat 'eti fi mai derutati si ma7niti.
@espectati deci*ia celor de langa 'oi si mai ales a celor bolna'i, in calea pe care ei doresc sa
paseasca.
122.1/0
?u inter'eniti in deci*ia celor de langa 'oi si nu a'eti dreptul sa e$plicati parerea 'oastra
mai mult de o singura data; atunci cand o faceti a doua oara sa'arsiti un pacat;
Apreciati ceea ce a'eti in permanenta, nu numai atunci cand sunteti pe punctul de a pierde.
Fiecare bolna' este o unitate de sine statatoare si 'a beneficia de un regim adec'at structurii
sale.
Pentru oricine, bolna'1sanatos, tanar1batran, copil1adult compresele calde si umede 1
indiferent de natura lor 1 aplicate pe *ona 7epatica nu fac decat sa creasca protectia organismului
impotri'a bolilor.
Alegeti1'a mereu o 'estimentatie usoara, le)era care sa permita aerului sa a)unga la piele.
?u umblati iarna infofoliti si nu 'a prote)ati nasul. @espirati numai pe nas pntru a filtra si
incal*i aerul.
Pe timpul mersului mentineti o po*itie a capului si a corpului corecta, adica dreapta, cu
umerii trasi catre inapoi.
Acordati mare atentie ingri)irii ca'itatii bucale: dinti, gingii, limba.
A ?U &@;BU,; !A ?; @U!,?AM -A ,MP@UMU&AM D; +A
P(P(@ -;;A -; P(A&; F, U&,+ ,? A@&A V,?D;-A@,, A.
Hipocrate
Alimentandu1'a corect, 'eti a'ea o digestie si bineinteles o sanatate buna. Digestia este buna
atunci cind:
1 nu a'eti eructatii;
1 nu a'eti flatulenta;
1 materiile fecale nu miros, nu se lipesc de oala Y-1ului si au o consistenta potri'ita;
1 dupa scaun aproape ca nu a'eti ne'oie de 7artie igienica;
@enuntati la 7artia igienica, folositi apa rece, curata pentru a 'a face toaleta intima;
,n fiecare seara si dimineata faceti1'a toaleta partilor intime 3organe genitale, anus4, folosind
apa curata fara sapun. Atentie barbatiC ?u mai folositi niciodata sapunul pentru a face toaleta
penisului. Apa curata, rece, dimineata si seara, este cel mai sigur mi)loc de a1l pastra cat mai mult
timp in stare optima de functionare;
Daca apar probleme de sanatate, nu aminati in a lua masurile necesare c7iar daca '1a mai
ramas din carnea de porc, trebuie sa plecati in concediu, nu ati terminat de *ugra'it etc., etc.
&oate uleiurile rafinate sunt o mare cacialma, c7iar daca sunteti AaburitiA ca nu contin
colesterol, sau ca sunt Ade la BunicaA, ele prin preparare, de'in e$trem de to$ice;
&oate supararile, indiferent de natura lor, 'a aduc neplaceri:
1 'a imbolna'iti;
1 'a uratesc fata;
1 'a distrag atentia si puteti fi furati, accidentati, neatenti etc.;
1 'a fac irascibili;
1 'a produc disfunctii la ni'elul corpului energetic;
1 alterea*a relatiile cu cei din )ur;
1 'ibratiile fiind )oase, 'eti atrage catre 'oi entitati de aceeasi factura.
@enuntati la guma de mestecat, care 'a distruge dantura si produce modificari functionale
stomacului si in general intregului traiect digesti'.
Fiti cu totii adeptii regimului cu 7rana 'ie c7iar daca a'eti copii si in mediul lor sufera de
AbascaliaA colegilor. Faceti1i sa inteleaga ce inseamna sa se 7raneasca numai cu legume, fructe si
cereale 3fara carne si deri'atele ei, produse sintetice, inlocuitori, etc.4.
Boala dispare daca nu 'a ginditi la ea.
?u faceti comert cu darul primit de la Dumne*eu sau cu produse pentru care nu depuneti
nici o munca sau nu dati nici un ban si care 'i*ea*a in e$clusi'itate sanatatea omului. Veti gasi
12%.1/0
ca*uri cind unii oameni 3:4, pretind bani statului sau altora, pe moti' ca au gasit leac pentru diferite
boli si numai asa pot sa di'ulge secretulC Va detest pe cei care nu tineti cont de suferinta oamenilor
si urmariti a'anta)e materiale pentru 'oi.
@enuntati la a mai etic7eta oamenii dupa timpul cind i1ati cunoscut in tinerete 3copilarie,
scoala, societate4, pentru ca in timp ei pot e'olua spre bine; 3mai au*i pe cate unul spunind: Acine tu,
ala care a facut scoala cu noi: Pai era mai mereu corigent si a fost ultimul din promotia noastraA4.
?u are nici o legatura una cu alta, sau re*ultatele sale din timpul scolii cu cele din timpul 'ietii dupa
terminarea scolii. Asta nu denota decit in'idie, infantilism, impotenta intelectuala, PP nu poti gandi
ca altul a a)uns mai bine ca tineQQ, infatuare, PPtu esti cel mai bun, cel mai tare, cel mai, cel
mai ....QQ etc.;
?u emiteti pretentii ne)ustificate de la cei din )urul 'ostru, de maniera:
1 de ce nu mi1ai telefonat:;
1 de ce nu mi1ai scris:;
1 ce1ai facut cu banii:;
1 unde mi1ai umblat atata:;
1 ce ai facut in lipsa mea:;
1 de ce pleci la ora asta:;
1 de ce nu te duci la medic si te duci la 'raciul ala:;
1 nu ma interesea*a regimul tau, mie sa1mi gatesti cu carne;
1 de ce te mac7ie*i, cine trebuie sa te placa:;
1 etc; etc; etc.
-autati pe toate caile si eliminati stresul din 'iata 'oastra, in'atati sa 'a deconectati,
acceptati tot ceea ce 'i se intimpla ca nefiind intamplator, nu 'a consumati degeaba, inec7itatile din
societate nu le puteti sc7imba 'oi, si de cele mai multe ori sunteti prea mici pentru a in'inge in'a*ia
de Arec7iniA. ?u faceti prin consumul 'ostru psi7ic decat sa 'a aduceti boala in organism; 3acum
cati'a ani un militar s1a pre*entat la un concurs pentru ocuparea unei functii; a iesit pe locul doi
pentru ca a fost singurul caruia, intentionat, i s1a trimis bibliografie incompleta; i s1a recomandat sa
nu faca nici un fel de contestatie pentru ca nu peste mult timp se 'a mai scoate un post la concurs si
atunci 'a concura din nou; cu doua saptamani inainte de desfasurarea concursului, militarul
respecti' a fost c7emat si sfatuit sa nu se pre*inte la concurs, pentru ca tot pe locul doi 'a a)unge C;
asemenea procedeu il 'eti intalni in toate sferele de acti'itate, nu numai in armata; conclu*ia are
doua in'ataminte:
1 la orice concurs se pre*inta cine 'rea si reuseste cine trebuie;
1 nu are nici un rost sa 'a consumati pentru aceste Alo'ituri sub centuraA, pentru ca au fost, sunt si
'or fi mereu;4
Daca ati apelat la un terapeut din proprie con'ingere, respectati cu tarie indicatiile sale,nu
aduceti nici o contributie personala, pentru ca in marea ma)oritate a ca*urilor pirdeti; daca trebuie sa
'i se sc7imbe conduita si nu puteti lua legatura cu el, continuati cu ce ati a'ut pana atunci;
?iciodata nu promiteti ce'a daca stiti ca nu 'a puteti tine de cu'ant, sau daca promisiunea
are un caracter pur formal, pentru ca aceasta atitudine nu este mai pre)os decat orice alt pacat,
si ........ platiti;
(rice munca, indiferent cat de grea ar fi, beneficia*a din plin de aportul cruditatilor; este falsa
ideea impamantenita, ca daca lucre*i la sapa, tarnacop, 7amal etc. nu te poti mentine daca nu
maninci carne;
Atunci cand apostolii trebuiau sa plece in lume, ,isus le1a spus acestora: ADaca unul se
imbolna'este, sa fie trimis la pre*biteriul bisericii pentru a fi uns cu ulei de masline in ?umele
Domnului, iar rugaciunea plina de credinta, coborarea puterii 'indecatoare asupra sa si o inima
plina de recunostinta, il 'or tamadui daca nu este inlantuit intr1un pacat din aceasta 'iata sau dintr1o
'iata anterioaraA.
Dragii mei, ce doriti mai sugesti' pentru a 'a da seama de ce depinde iesirea 'oastra din
boala:
122.1/0
Pentru a a'ea o piele sanatoasa, e'itati sapunul si spalati1'a corpul cu apa curata dupa ce l1
ati frictionat cu malai.
-i'ili*atia nu a adus nici o lege noua a bioc7imiei si fi*iologiei si nici nu a imbunatatit
'reuna din cele 'ec7i, in sc7imb, cu stresurile si eforturile pe care le impune, a adus multe si noi
forme de tulburari si boli;
AA &@A, DA&(@,&A M;D,-,?,, ,?!;AM?A A &@A, ,?&@1U? M(D (@,B,+A
-arl +innaens 31595115564
Alimentatia *ilnica bogata in 7idrati de carbon si saraca in proteine, conditionea*a corpul
pentru o functionare normala, dandu1i posibilitatea sa produca si sa acumule*e re*er'e pe care sa le
consume la ne'oie. Asa se e$plica de ce stramosii si c7iar parintii nostri, ating 'arste onorabile,
pentru ca ei in tinerete, deci in perioada de crestere, de formare, nu au consumat carne in e$ces,
produsele nu erau imbibate cu atatea c7imicale iar produsele sintetice erau destul de rare. +a acestea
se mai adauga si aerul care nu era atat de poluat ca acum. ;ste de fapt si e$plicatia pentru care cei
cu ani de *ile puscarie la acti' se bucura de o sanatate buna, care1i a)uta sa inainte*e in 'iata multi
ani.
Aduceti in alimentatia 'oastra cat mai multe preparate din porumb: terci de malai, malai
copt, painicele din faina de porumb, floricele de porumb, porumb fiert, porumb murat, puricei
3mamaliga rece, usor pra)ita in ceaun4, etc. ;'itati asadar, painea si fainoasele de griu si inlocuitile
cu mamaliga 3terci sau cir cum se mai spune in unele *one4 si in general cu malai sau cu paine de
secara.
Micul de)un sa fie compus din struguri, afine, *meura, coaca*e, mere sau sucul lor, dar
niciodata din portocale si grape1fruits sau sucul lor.
!alatele pe care le preparati sa contina din belsug cate sapte sau mai multe frun*e de plante:
papadie, mustar, 'arf de feriga, macris, iarba grasa, andi'e, porumb, asmatui, muscata ro*, brusture,
laptuca, leurda, gulie, spanac, ridic7e, patrun)el, menta, marar, leustean, c7imen, busuioc, ro*marin,
sal'ie, cimbru, anason, telina, tar7on etc. si.sau frun*e de arbori: mar, gutui, cires, 'isin, prun,
corcodus, *meur, afin, cais, dud, salcie, fag, mesteacan, plop, ulm, artar.
A?A&U@A V,?D;-A, M;D,-U+ ?U ;!&; D;-A& A!,!&;?&U+ ;,A
HOpocrate
Foarte multi dintre 'oi renuntati sa 'a procurati produse care sunt benefice pentru
organismul 'ostru, pe moti' ca preturile acestora sunt prea mari si nu 'a puteti permite, fara sa
reali*ati ca 'a ruinati sanatatea. -um stiti sa 'a platiti sanatatea asa o 'eti a'ea. Mai de'reme sau
mai tar*iu 'a trebui sa platiti fie *ar*a'agiului fie farmacistului, dar cu siguranta atunci cand 'a
imbolna'iti 'eti constata ca trebuie sa c7eltuiti pe medicamente 3si medici4 banii pe care i1ati
economisit pe socoteala 7ranei.
Asa cum boala nu 'ine neanuntata ca un 7ot, nici sanatatea nu se obtine la comanda, ea se
plateste, si uneori foarte scump.
A-UM, a'eti posibilitatea sa alegeti:
B(A+A sau !A?A&A&; C
?atura a facut din om, in general, o masina perfecta, ea s1a ingri)it de toate de la inceput,
creand organismul cu un ec7ilibru ideal. Dar 'oi oamenii, din ignoranta, din teama sau din lacomie,
ati stricat ingro*itor aceasta masina, ati dereglat acest ec7ilibru.
120.1/0
!anatatea nu este un lucru simplu, de aceea putini o a'eti. !i stiti de ce : Pentru ca nu 'reti
sa lasati ?atura sa se e$prime.
A!-(PU+ M;D,-,?;, ;!&; D; A P@;V;?,
B(A+A !, D A P@;+U?", V,A&A . ,D;A+U+
M;D,-,?;, ;!&; D; A+ FA-; P; M;D,- ,?U&,+.A
Yilliam R. Ma)o
-ine spune ca intr1un cuplu nu apar deloc 3macar din cand in cand4 conflicte, acela fie
minte, fie nu a a'ut niciodata o relatie serioasa de cuplu. Daca apar, nu inseamna ca trebuie sa 'a
faceti 'iata un cosmar, sa 'a u*ati psi7ic.
1?iciodata sa nu uitati ca in fata 'oastra se gaseste partenerul de 'iata si ca in toiul unor
certuri, dispute, la suparare deci, e$ista pericolul sa1l raniti pentru totdeauna pe omul iubit;
1 !coateti1'a din 'ocabular cu'intele: mereu, de fiecare data sau totdeauna si nu construiti
fra*e de genul: AMereu ma negli)e*i cand te afli in compania colegilor taiA, A&otdeauna te gandesti
doar la tine, de mine nici ca1ti pasaA, A&otdeauna ai facut ce1ai 'rut tu, de parerea mea nu ai tinut
contA, pentru ca astfel blocati orice discutie ci'ili*ata intre doi oameni, care, nu de putine, ori
distruge casnicia;
1 &oate problemele sa le abordati atunci cand sunt AcaldeA, nu acumulati energii negati'e, nu
lasati nemultumirile si supararile sa se acumule*e, pentru ca tacerea poate duce la 'iolente, furtuni,
iar aducerea lor in discutie acum, nu face decat sa rupa coa)a de pe rana, in loc sa o 'indece;
1 @eprosurile permanente de genul: ADe fiecare data uiti sa1mi telefone*iA, A,ar ti1ai adus
aminte de ce ai patit tu in 'iata, si1ti 'ersi focul pe mineA, pot fi inlocuite cu: AAm fost ingri)orat3a4,
ca nu mai sunat cand ai a)unsA, ADragul meu, eu sunt diferita de tot ce ai intalnit tu pana acumA.
1 !cenele de gelo*ie nu fac decit sa otra'easca si sa destrame orice relatie. (amenii cerebrali
si care se iubesc nu sunt gelosi niciodata. "elo*ia apartine deopotri'a incultilor, neci'ili*atilor si
celor care cred ca au dreptul de posesie asupra partenerului3ei4.
Din toate timpurile factorii care influentea*a in mod po*iti' sau negati' 'arsta omului raman
nesc7imbati.Un rol important il are conditia social1economica, conditie care se asocia*a obligatoriu
cu factorul ereditar, conditiile de clima, areal geografic, relief, alimentatie si profesie, educatie si
'iata de familie. Munca rationala, care alternea*a cu munca fi*ica si cu desfasurarea unor
acti'itati fara eforturi e$agerate, 'a poate oferi o satisfactie deplina.
Pa'lo', la 6/ de ani, se afla inca in acti'itate, Verdi a compus Falstaff la 69 de ani, "oet7e a
scris Faust tot la 69 de ani, Mic7elangelo, a terminat sculpturile ce impodobesc -atedrala !fantul
Petru din @oma, la aceeasi 'arsta.
(mul ec7ilibrat, imbatrineste in conditii optime daca reuseste sa re*iste restrictiilor si daca
poate sa gaseasca solutii sal'atoare de substituire a acelor acti'itati la care a fost ne'oit sa renunte
3de aceea sa 'a ginditi din timp, ce 'eti face dupa ce 'eti iesi la pensie4.
;liminati din 'iata 'oastra, factorii cu efect negati' in procesul longe'itatii: stresuri
emotionale si fi*ice,
e$cesul sau lipsa acti'itatii fi*ice, conditiile de clima in care se asocia*a e$tremele: cald 1
frig, secet 1,
umiditate, abu* alimentar 1 nemancare, agenti c7imici si radiatii, 'iata trepidanta in familie,
acti'itati in spatii
inc7ise 3nu in aer liber4 si cu un ritm de munca impus, rafinamente culinare, obsesia
neimplinirii din punct de
'edere material.
Eilnic sa 'a spalati fata cu urina proprie pentru ca:
1 'eti a'ea un ten intins, fara riduri, care 'a poate ascunde foarte usor 'arsta;
12/.1/0
1 'eti pre'eni acneea; cei care o a'eti de)a, tamponati1'a fata dupa fiecare urinare 3nu
contea*a daca urina pro'ine din primul, ultimul sau )etul de mi)loc4.
1 barbati, daca 'reti sa a'eti un ten curat, barbieriti1'a dimineta cu urina 'oastra; 'eti
constata ca un strop de pasta 'a face spuma atat de multa ca si un centimetru de pasta dar folosind
apa de la robinet.
Pe Y-, nu pierdeti mult timp pentru scris, citit, re*ol'ari de careuri rebusiste, )ocuri
electronice etc. pentru ca fa'ori*ati aparitia 7emoroi*ilor.
@enuntati la a 'a mai consuma psi7ic, pentru 'ecinul care fiind gros de obra*, '1a )ignit,
'an*atorul care 'a fura la cantar, AprietenulA care '1a distrus familiile de albine, rudele care 'a
pi*muiesc pentru reali*arile 'oastre, colegul de curs care 'a face propuneri indecente etc. pentru ca
numai o anumita AfaunaA umana se comporta asa si cu toata stradania 'oastra nu1i mai puteti
reabilita.
,ndepartati din locuinta 'oastra naftalina, care este deosebit de to$ica 3mareste considerabil
procentul de arsenic din sange4, camforul artificial, spraOurile pentru insecte, si folositi cu incredere
pelinul, le'antica, sal'ia, co)ile de portocale si lamaie, frun*ele de nuc, frun*ele de tutun etc.
+uati atitudine impotri'a nesimtitilor care scuipa sau isi sufla nasul pe strada, gest care le
tradea*a lipsa de educatie si cultura, e$punandu1'a riscului de a prelua de la ei 'irusii si microbii;
Barbati care purtati barba 3nu barbison4, 'a recomand sa renuntati la acest AaccesoriuA 3c7iar
daca este agreat si binecu'antat de sotiile, prietenele si to'arasele 'oastre de 'iata4 pentru ca 'a
e$puneti unor afectiuni ale cutiei craniene, respiratorii si digesti'e. Barba este posibil sa 'a faca mai
AinteresantiA, dar in egala masura 'a da o nota de neingri)ire, de necuratenie de delasare in pri'inta
aspectului 'ostru fi*ic. -um 'i se pare un barbat care are *ilnic obra*ul proaspat barbierit, acesta nu
pare... AintelectualA :
-ei care sunteti posesori de telefoane mobile, puteti sa diminuati efectele noci'e ale
acestora, daca respectati urmatoarele sfaturi:
1 nu 'a purtati aparatele agatate de curea 3centura4 pe partea dreapta 3partea ficatului4, dar
nici la 7aina, in
bu*unarul din interior 3in dreptul inimii4; cel mai bine este sa1l transportati in borseta,
poseta, geanta, in mana 3dar nu 'a )ucati cu antena4, sau cu un dispo*iti' special AagatatA de picior;
1 nu folositi telefonul in incaperea unde se gasesc persoane cu stimulator cardiac;
1 atunci cand 'orbiti, e'itati sa atingeti cu antena urec7ea sau cutia craniana;
1 folositi in toate oca*iile dispo*iti'ul cu casca de tip 7ands1free 3car 1 Iit sau 7eadset4;
1 'orbiti mai rar si cat mai putin posibil la telefon;
1 nu 'orbiti la telefon e$punand mereu aceeasi mana si aceeasi urec7e;
1incarcarea telefonului de la retea sa nu fie facuta de la pri*a din incaperea unde 'a
desfasurati acti'itatea
sau unde dormiti;
1pe cat posibil, alegeti telefoane la care antena se poate prelungi, pentru a fi cat mai de parte
de cutia 'oastra craniana;
1pe timpul *ilei nu purtati permanent in contact cu corpul aparatul 'ostru telefonic. Pastrati1l
intr1un sertar, dulap sau pe birou in fata 'oastra la minim 59 cm;
1 nu abu*ati de folosirea telefonului 1 con'orbiri, )ocuri, calculator, meniu etc,
Va recomand cu caldura ca in mai toate situatiile sa apelati la Asalutul indianA si nu la cel
european in care dati mana cu fiecare interlocutor; aceasta nu pentru ca e$ista suspiciuni in pri'inta
igienei miinii, ci e'itati sa 'i se AfureA din energia 'oastra, stiut fiind faptul ca si atunci cand doua
palme se ating are loc un transfer energetic; pentru ca nu toti stiti daca cel din fata 'oastra este mai
puternic sau mai slab decit 'oi, mai bine salutati1l si luati1'a la re'edere folosind sanatosul si
sugesti'ul salut AindianA; acesta se reali*ea*a suprapunand palmele 'oastre, orientindu1le catre in
sus 3catre di'in4 plasandu1le cu inc7eietura la ni'elul ple$ului solar 3ana7ata1c7aIras, cel de1al
patrulea centru energetic sau re*onator specific, responsabil cu sentimente de genul: afecti'itate,
125.1/0
simpatie, armonie, altruism, iubire 1 ce puteti sa1i doriti mai mult si mai frumos celuilalt: 14, si la
apro$imati' 12 cm de corp; in final 'a plecati putin capul, in asa fel incit fruntea 3a)na1c7aIras, cel
de1al saselea centru energetic sau re*onator specific, responsabil cu sentimente de genul: putere
mentala e$traordinara, clar'i*iune, genialitate, intuitie4 sa atinga 'arful degetelor; acest salut sa fie
insotit de cu'inte care sunt pornite din sufletul 'ostru si adresate unui semen de1al 'ostru.
Am incercat ca pe intinderea acestei lucrari sa presar informatii utile, care 'a 'or a)uta pe
'oi in pastrarea sanatatii, iar pe mine in corectarea disfunctiilor 'oastre energetice.
69D din acti'itatea noastra la Fundatie are la ba*a indicatiile acestei carti; 29D nu sunt
secrete ale mele, ci un procent care tine in e$clusi'itate de structura energetica indi'iduala a omului.
Mi1am dorit ca aceasta carte sa fie ca un indrumar, ce poate fi citit de la un capat la altul,
fara sa plictiseasca si unde nu am nici pe departe pretentia ca am spus totul.
,nc7ei cu una din atat de multele pilde ale lui ,isus, atunci cand orbul, dupa ce s1a bucurat ca
si1a recapatat 'ederea, a *is: A'ad toate lucrurile, cunosc totul, sunt un *euA, iar ,isus i1a spus: A-um
poti sa cunosti totul: ?u poti sa 'e*i prin peretii casei tale, nici sa citesti gandurile prietenilor tai,
nici sa intelegi limba pasarilor sau a animalelor. ?u poti nici macar sa1ti amintesti e'enimentele din
'iata ta trecuta, nici conceptia si nici nasterea.&ine minte cu smerenie cate lucruri iti raman
necunoscute, ne'a*ute si facand astfel, 'ei 'edea cu mai multa claritateA.
2/ Eu nu mai am intre)ari#
1Atunci, mai am eu ce'a de spus: 'a rog sa retineti data de 14 $#(t#"&ri# K la tot ce s1a
nascut sau se 'a naste incepand cu 1???.
126.1/0
Din nefericire, ne inclinam cu totii la
'itelul de aur si ingenunc7em in fata sacului cu
bani. Ar trebui sa ne plecam inaintea
inteligentei 7arnice si a meritelor.
Din in'atatura Oog7ina
CAPITOLUL 4
=UN.ATIA U9ANITA7A
<SANATATE P7IN 2AN.I7E SI A8I9ENTATIE<
- IN 9E9O7IA9 IN2# VA8E7IU POPA-
1Petre, mi1ai promis ca1mi 'orbesti de Fundatia pe care ai infiintat1o acum un an.
1Bine, Dane, daca ti1am promis ma 'oi tine de cu'ant, cu toate ca acest subiect nu as fi 'rut
sa1l aborde* inca.
1De ce:
1Pentru ca as fi 'rut sa fiu de)a la acest lacas, el sa functione*e, sa1si demonstre*e
utilitatea, oamenii sa 'ada ce s1a facut si ce ar mai trebui de facut.
1Aceasta este parerea ta, a mea si a celorlalti cu care am discutat este alta. Fa
cunoscut acum lumii intentia ta, ca sa poti fi a)utat, altfel noi de unde stim ce 'rei, ce ai ne'oie, ce
greutati sunt:
1?u stiu cata dreptate ai dar un lucru e cert, imi respect promisiunea. ,nainte de toate
'reau sa1ti spun ca de multe ori l1am intrebat pe Valeriu Popa daca nu ar fi incantat sa aiba un loc
unde sa fie mereu aproape de bolna'i, sa1i tina sub obser'atie, sa le urmareasca e'olutia, sa1i
diri)e*e permanent.
A 1 Ancule 3de la Anca, asa ma alinta uneori4, eu nu sunt a)utat sa am o incapere unde sa
primesc oamenii napastuiti 3la consultatie, n.a.4 dar sa am o cladire cu posibilitatea de a
supra'eg7ea permanent mai multi bolna'i, *i si noapte. !i apoi, nici nu stiu daca m1as anga)a la o
astfel de munca 3de foarte mare raspundere4, atata timp cat nu sunt inteles nici de biserica, nici de
stat, nici de lumea medicala si de ce sa nu o spun, nici de semenii mei.
1 ,mi permiteti sa am re*er'e :
1 F statul m1a prigonit si inainte de S68 si dupa, medicii 3marea ma)oritate a lor1n.a4 nu ma
accepta gandindu1se ca 'or ramane fara pacienti si e'ident fara Apesc7esA3ciubuc4 si pentru ca nu
pot intelege metoda mea de diagnosticare.
1 Dar semenii dumnea'oastra:
1 A, da cu toate ca atat eu cat si Doamna &udor le e$plicam procentul de reusita in ca*ul
unor boli gra'e, au fost situatii cand astfel de pacienti au murit.
1 !i cu ce 'a in'ino'ateau, sau mai bine *is de ce 'a in'ino'ateau:
1 Pentru ca nu puteau intelege ca un om intr1un astfel de regim sau post nu moare decat
atunci cand face greseli de alimentatie.
1 ;$ista greseli mari, greseli mici:
1 ?u, in situatia de boala nu e$ista decat greseala.
1 !i cum, se poate muri dintr1o greseala:
128.1/0
1 ;'ident . ,n perioada de post organismul se de*into$ica, se curata, se debarasea*a de
to$ine, iar pentru o celula maligna1 daca luam ca*ul unui cancer1 inseamna infometare si moarte.
-elulei maligne nu1i con'ine decat tot ce1i sarac in 'itamine, en*ime, oligoelemente, saruri. (r,mi
s1a intamplat ca o femeie pe perioada unui post sa fie ispitita de o 'ecina cu o farfurie de supa de
pasare. ,n douaspre*ece ore femeia a murit. !au un barbat in perioada unui regim B" a baut un
pa7ar de bere. Acestuia i1au trebuit saispre*ece ore sa a)unga pe masa cu mainile pe piept.
1 "ata, de)a ma infiorF.C
1 -olonele, ia aminte ce1ti spun, numai un prost moare pe perioada unui astfel de
regim.?umai prostul isi da in petic, atunci cand se simte mai bine sau cand isi baga Aag7iutaA coada,
numai el poate sa faca asemenea greseli.
1 Domnule inginer, am fost si eu martor dar am si au*it 'oci care 'a blamau pentru ca, fie nu
ati consimtit sa1 i primiti, fie le 'orbeati sa *icem rastit, cu o octa'a mai sus.
1 Hm, perfect ade'arat. ;u nu am dreptul sa ma apropii de o persoana care este programata
sa moara sau nu ma accepta . ;u nu 'reau sa plec cu pacatele lor in lumea de dincolo, fiecare sa
ramana cu pacatele sale.
1 Acum am inteles, oricat de bine faci pe pamant, tot trebuie sa apara un spin care sa te
intepe. Dar sa continuam tema discutiei: daca 'i s1ar oferi un spatiu, 'eti putea sa a'eti gri)a de
bolna'i:
1 ?u stiu ce raspuns sa1ti dau.
1 De ce:
1 Pentru ca nu stiu daca 'oi mai a'ea &,MPFF#
Preci*e* ca aceasta discutie a a'ut loc in 'ara anului 188/, la cate'a *ile dupa ce l1am
ani'ersat pe ?enea (MU# in parcul 2% August PP Dumne*eu sa1l odi7neasca in paceQQ. F!i
acum sa re'enim la discutia noastra.
,n prima'ara anului 1888 a 'enit la mine la cabinetul din Fetesti un grup de trei persoane. Pe
una din aceste persoane 3D.D.A.1 sau domnul V cum o sa1i spun de acum incolo4 am cunoscut1o cu
un an in urma cand i1am testat fiica 3eram la Bu*au atunci4. Dupa ce am testat cele doua persoane, a
intrat si domnul V in cabinet si mi1a 'orbit asa:
1 ;u am 'enit cu doua scopuri, unul, sa ma testati si pe mine si al doilea,sa 'a intreb daca
nu cum'a 'reti sa infiintati o Fundatie.
1 -um:
1 Da, 'rem sa 'a a)utam sa infiintati o Fundatie unde sa a'eti pacientii sub supra'eg7ere, si
oricum alte conditii ca aici la Fetesti. ?oi suntem oameni de afaceri, nu e$traordinar de bogati, dar
'edeti ce masini a'em in strada, am facut case la toti copii, a'em de toate si ne1au mai ramas ce'a
bani, cu care 'rem sa facem bine oamenilor lo'iti de soarta F.#
Dane, marturisesc sincer nu mai a'eam grai, nu1mi 'enea sa cred ce au*eam, nu1mi 'enea sa
cred ca pot e$ista astfel de oameni, care de*interesati se puneau in slu)ba semenilor lor. ;u unul nu
am mai intalnit si nici nu 'oi mai intalni astfel de (AM;?,, cel putin in e$istenta aceasta
materiala ..
1 Vrem sa ne spuneti daca acceptati, si locul unde sa fie, conc7ide domnul V.
1 Bineinteles ca 'reau, iar ca loc sa fie unde'a in *ona energetica numarul unu a @omaniei.
1 -are este *ona energetica numarul unu a @omaniei:
1 Aceasta *ona a fost determinata impreuna cu ?enea (MU# 3celelalte patru au fost
determinate de mine4 si este practic o elipsa rasturnata cu a$a mare pe directia -H;,A1 e$clusi'
-AMPU+U?" MU!-;+, iar a$a mica pe directia -AMP,?A1 inclusi' P@;D;A+A.
Pana in luna octombrie a anului 1888 am cautat in perimetrul Valeni de Munte, -7eia, !lanic
Pra7o'a, Filipestii de Padure,
-ampina, Brea*a, Valea Doftanei o casa cu teren care sa permita atat in pre*ent cat si in 'iitor
reali*area obiecti'ului Fundatiei.
;i bine, acest lucru nu a fost posibil pentru ca unele cladiri erau atat de 'ec7i incat costa mai mult
reno'area, altele nu erau
1%9.1/0
compartimentate corespun*ator si fara grup sanitar, altele erau insalubre. Dar poate ca nu
acesta ar fi fost incon'enientul cat absurditatea unor proprietari de a solicita un pret enorm. Unii,
cand au*eau ca este 'orba de o Fundatie, nu stiu ce calcule isi faceau ca ridicau automat pretul. Altii
si aici este o parte nostima, telefonic ne anuntau ca pretul este atata, iar cand a)ungeam la poarta si
'edeau masina din care coboram 3era un BMY al domnului V4 pretul se dubla. -e 'reau sa1ti spun
insa este ca in aceea 'ara, in fiecare WeeIend s1a tot cautat casa si teren. @eali*ea*a totusi cat timp,
bani pentru combustibil, s1au consumat pentru a te deplasa din Bucuresti pana in localitatile pe care
le1am enumerat, fara a lua in calcul ca in unele am mers de doua, trei sau mai multe ori, functie de
anunturile gasite in *iar si de informatiile telefonice primite. Pana la urma, am con'enit ca cel mai
bine este sa cumparam un teren si sa ridicam din temelie aceasta Fundatie Umanitara.
Asa se face ca in luna noiembrie *iua 2% am de'enit proprietarul unui teren de 5099 mp in
localitatea Valeni de Munte 3localitatea se inscrie in *ona energetica numarul unu a @omaniei4
?u e lipsit de importanta faptul ca pe data de 29 noiembrie 3cu trei *ile inainte4 am primit
binecu'antarea unui neasemuit si nepretuit slu)itor al Domnului 1 !fintia !a Parintele Arsenie
Papacioc de la Manastirea &ec7irg7iol, )udetul -onstanta.
,n ianuarie 2999 am obtinut statutul de persoana )uridica iar Fundatia se numeste
PP FU?DA&,A UMA?,&A@A !A?A&A&; P@,? "A?D,@; !, A+,M;?&A&,;#
1,? M;M(@,AM ,?". VA+;@,U P(PA 1 QQ
1Ma uimesti, de ce Fundatia nu poarta numele sal'atorului nostru, a ing. Valeriu Popa:
1(f, aceasta este o po'este de care nici nu 'reau sa1mi mai aduc aminte.
1&e rog, po'esteste macar acum in aceasta carte, pentru ca multa lume ma intreaba de ce
Anca nu a dat numele lui ?enea (MU# acestei Fundatii.
1Din adancul fiintei mele as fi dorit ca Fundatia sa poarte numele celui mai de seama, de
neegalat, de dotat bioenergoterapeut al @omaniei 3si nu numai4, dar cum nimic nu este intamplator,
nu s1a putut. !i uite de ce: in una din primele *ile ale lui octombrie 1888 am reusit sa1l contacte* pe
fiul lui Valeriu Popa, pe Adrian Popa pentru a1i cere consimtamantul. Am stabilit intalnirea si am
mers cu -. o fosta pacienta de1a lui Valeriu Popa, poate pentru a a'ea un martor la discutie.
,ntamplator sau nu, in locuinta cu Adrian Popa mai era si un prieten al sau pe care Adrian m1a rugat
sa1l teste* si sa1i pescriu o conduita pentru afectiunile sale. Dupa ce am dat acest test# am abordat
problema pentru care eram acolo si pentru care il cautasem asiduu timp de aproape % luni de *ile.
,1am e$plicat ca oameni de bine 'or sa ma a)ute sa infiinte* o Fundatie care 'a fi nonprofit,
nongu'ernamentala, apolitica si care se 'a pune neconditionat in slu)ba oamenilor, indiferent de
'arsta, se$, etnie, afectiune, religie. ,1am spus ca 'a fi singurul lacas din lume unde consultatiile,
tratamentele si internarile 'or fi gratuite, lacas care, daca Dumne*eu 'a dori, 'a re*ista si e$ista prin
gri)a (AM;?,+(@. Pentru tot ce 'reau sa fac l1am rugat sa1si dea acordul ca aceasta Fundatie sa
poarte numele tatalui sau. !urprin*ator 3daca 'rei iti e$plic de ce4, Adrian Popa a consimtit ca
Fundatia sa se numeasca Valeriu Popa#.
?u stiu daca era fericire, stiu ca a'eam o stare de incantare, de euforie, ca pot sa indeplinesc
un 'is al sal'atorului meu. +o'itura de maciuca a 'enit pe data de 11 octombrie la orele 19.25
3ma aflam in tren, 'eneam de la cabinetul din Moldo'a4 cand m1a sunat Adrian Popa sa1mi spuna ca
nu mai este de acord ca Fundatia sa poarte numele tatalui sau, pentru ca s1a interesat si toate
Fundatiile sunt cu e$croc7eriiF.#. Am ramas nauc, nu1mi 'enea sa cred ce aud, nu puteam intelege
cum un om ca Adrian a a'ut o astfel de perceptie a ceea ce 'reau sa fac 'is a 'is de rautatile si
in'idia celor din )urul sau. Atunci am fost ne'oit sa adopt 'arianta de re*er'a 3care imi apartine in
e$clusi'itate4 dar cu specificatia ,? M;M(@,AM ,?". VA+;@,U P(PA#, moti' pentru care
onorabila familie Popa nu1mi mai poate face ?,M,-.
1 Mai de'reme spuneai ca te1a surprins acceptul lui Adrian. De ce:
1 Hm C Pentru ca la intalnirea pe care am organi*at1o la -;@?,-A, in mai 1888, la
comemorarea a doi ani de la disparitia lui Valeriu Popa, atat familia acestuia, cat mai ales parte din
cei care i1au fost apropiati 1 prieteni, pacienti, cunoscuti 1 au a'ut o atitudine nesporti'a# fata de
mine 3cu toate ca ar merita sa folosesc un termen dur, pe masura rautatilor lor.4
1 ?u te credC
1%1.1/0
1 Ba, ar trebui sa ma cre*i pentru ca numai ce nu 'reau, nu stiu#. Asa s1a intamplat si in
iunie pe 90 iunie cand am con'enit sa ne intalnim in parcul 2% August, acolo unde ii serbam *iua de
nastere lui ?enea (MU#, acolo unde il 'eneram pentru binele ce ni l1a facut, acolo unde se simtea
ca are o mare familie.
1 De unde a'ersiunea aceasta fata de tine, de la oameni care ar fi trebuit sa in'ete de la
maestrul lor ca niciodata nu trebuie gandit rau fata de (M si de ceea ce te incon)oara; sau cel putin
pretind ca au in'atat ce'a:
1 -ati'a dintre ei au fost ofuscati ca mi1am arogat eu meritul de a fi unicul continuator al lui
Valeriu Popa, eu care eram un pro'incial# si nu am fost in permanenta in prea)ma celui disparut.
1 Bine dar contea*a cat de mult stai langa un maestru sau cat doreste acesta sa1ti dea:
1 ;i 'e*i, aici cati'a nu au inteles acest lucru, in micimea lor cred ca numai 'egetand# *i de
*i langa cine'a, poti si sa in'eti. ;ste o eroare, un orgoliu furibund scos la i'eala, un spirit de
competitie care, in aceasta situatie este prostesc. ,n a a)uta oamenii, mai ales de*interesat, nu
contea*a cine este primul si cine este al doilea, cine are mai multi pacienti, cine a stat mai aproape
de Valeriu Popa, cine l1a 'a*ut *ilnic sau cine a fost pacientul sau mai 'ec7i. De unde asemenea
ranc7iuna: Mai ales ca intr1un inter'iu din Formula A!# am spus ca Valeriu Popa a initiat trei
discipoli, iar mentiunea ca eu as fi singurul continuator al in'ataturilor sale apartine redactorului.
1 Au trecut doi ani de la acel inter'iu, i1ai gasit pe ceilalti doi discipoli, stii cine sunt si ce
calitati au :
1 ;i sunt perceputi de mine in plan astral dar nu pot inca sa1i identific si in plan fi*ic. Un
lucru este cert, acestia nu se gasesc in capitala @omaniei. ;$ista si 'arianta ca sa1i cunosc in
e$istenta spirituala, depinde cum am fost programati de maestru.
1 Petre, pentru mine ramane un mister, de ce Adrian Popa si1a calcat cu'antul sau.
1 +a 'remea respecti'a sau cel putin cate'a *ile dupa aceea, la fel am fost si eu de naucit,
acum totul imi este clar.
1 M1ai facut curiosC
1 Da, din ce iti 'oi po'esti acum 'ei trage singur conclu*iile. ?u cu mult timp inainte de a
merge la Adrian Popa, sa fi fost prin septembrie, -. m1a anuntat ca la o anumita biserica Doamna
&.+. 3 o fosta pacienta de1a lui Valeriu Popa, un om deosebit4, participa la bote*ul nepoatei sale si
daca nu doresc sa particip si eu. !tiu ca nu am promis nimic, dar la ora care mi1a fost sugerata eram
de)a in fata bisericii. Dupa cate'a minute apare si noua 'enita pe lume insotita de alaiul sau. Pentru
ca in biserica se oficia inca un bote* a trebuit sa mai asteptam cate'a minute. -ate'a minute care
ne1au permis sa mai sc7imbam cate'a amabilitati cel putin din comple*enta. Asa se face ca sotul
doamnei &.+. 'ine langa mine si foarte direct 3ca sa nu spun obra*nic4 ma intreaba cum merge
afacerea#.
A1+a ce afacere 'a referiti domnule:
1;i cum la care afacere, la cea cu FundatiaC
1-um puteti spune ca este o afacere, doar '1am e$plicat ce se 'rea aceasta Fundatie, care
este scopul sau si ce obiect de acti'itate are.
1+asa1ma domSle, este imposibil sa nu 'a iasa ce'a, nu se poate altfel, daca nu ar iesi ce'a,
nu '1ati apucaCA.
Vreau sa fac o parante*a, cu apro$imati' doua saptamani inainte de aceasta intamplare am
fost la Doamna &.+. acasa pentru a 'orbi despre Fundatie si sa1mi spuna ce parerea are despre
7otararea mea. ,n momentul finalului discutiei noastre a'enit si sotul doamnei, caruia in cate'a
cu'inte i1am relatat scopul 'i*itei mele. Deci aici l1am cunoscut pentru prima data si la biserica l1
am 'a*ut pentru a doua oara 3si ultima sper4, intre'edere si discutie care mi1a lasat un gust foarte
amar. Mi se pare ca atunci la biserica nu i1am mai dat nici un raspuns, ar fi fost inutil.
1 Acum stii de ce Adrian Popa si1a retras cu'antul dat.
1 De ce:
1 ?u se poate, 'rei sa cred ca esti greu de cap, ca nu ai priceput nimic, ca am 'orbit in *adar:
1 &otusi 'reau sa spui tuF.
1%2.1/0
1 ;ste suficient ca un singur indi'id de factura domnului de mai sus sa fi stat de 'orba cu
Adrian, si in labilitatea sa sa1si calce cu'antul. ;ste lesne de dedus ca a fost influentat, ca fost
manipulat. Pacat. Acum ai aflat de ce Fundatia nu poarta numele lui Valeriu Popa. Pentru ca in )urul
meu nu am simtit o unitate de actiune, de 'ederi, un spri)in real moraliceste 1 mai ales unde mai pun
ca o doamna care cred ca a 'rut sa ma a)ute cu un ar7itect pentru proiectul Fundatiei, mi1a dat
numarul de telefon al unui administrator de la o asociatie de locatari 1 am pornit actiunea pe cont
propriu.
1 -7iar pe cont propriu:
1 ;i, nu c7iar, do'ada ca statutul Fundatiei a fost conceput de un bun coleg si prieten (.!.
din orasul F.,pentru care1i sunt recunoscator 3il cunosti si tu foarte bine4 iar finali*area a apartinut
domnului V., care a facut posibil ca la 92.91 2999 Fundatia sa poata fi inregistrata ca persoana
)uridica.
1 !i constructia:
1 -onstructia: Pana la mi)locul lunii septembrie domnul V. a reusit sa obtina toate aprobarile
iar la inceputul lui octombrie s1a turnat fundatia. !peram ca pana in luna august cel tar*iu sa
definiti'am prima parte a proiectului.
1 -e sa inteleg prin prima parte:
1 Fundatia are trei sectiuni: una este pa'ilionul administrati', care include in mare cabinetul
de consultatie, sala de asteptare, grup sanitar, camera de *i, dormitor, centrala termica; partea a doua
1 microclinica, in prima fa*a, cu un stationar cu 12 paturi, iar partea a treia este capela.
1 De unde atatia bani Petre:
1 ?u stiu, pentru ca domnul V si colegii sai minunati se straduie sa acopere c7eltuielile
pentru partea intai.
1 Bine dar contul Fundatiei nu l1ai facut public:
1 ?u, el a fost inmanat fiecarui pacient, fara a e$ista obligati'itatea depunerii unei sume de
bani.
1 !i ce a iesit:
1 De la 91.9% 2999 pana la 25.90 2999 de la cei 268 de pacienti care au trecut pragul
cabinetului meu de la Fetesti 1 nu iau in calcul acum corespondenta 1, in cont s1au strans /.68%.929
lei.
1 ?u se poateC
1 Ba da, se poate, abia acum imi dau seama ca asa cum am conceput actiunea, este sortita
esecului.
1 Vrei sa renunti:
1 ?u, Doamne fereste, dar numai cu a)utorul oamenilor ce beneficia*a de ser'iciile mele nu
'oi reusi. +a mine 'in oameni sarmani, neca)iti, oropsiti, saraci, care nu au milioanele pe care le
pretind unii medici, or acestia cat sa depuna: (amenii cu bani, nu 'in la mine care nu percep nici o
ta$a, au aceeasi mentalitate ca a atator semeni: daca nu ia nimic inseamna ca nu este bun, sau, nu
mai merg la medicul \ deoarece mi1a dat o reteta numai de 109.999 lei iar lui nea Vasile, medicul E
i1a dat o reteta de 269.999 lei, deci acesta este mai bun ca stie ce medicamente sa dea 3in 'i*iunea
oamenilor ignoranti cu cat un medicament este mai scump, cu atat este mai bun4. Acum cred cu
ade'arat ca fiecare dintre noi ne cumparam moartea cu bani. -a atare, Dane, numai sponsori*arile
de la firme, banci, oameni de afaceri care 'or sa 'ada functionand si asa ce'a in @omania pot sa
asigure e$istenta acestei Fundatii.
1 Dar donatii :
1 Da, cum sa nu, dar nu de genul ..stiti 'reau sa done* Fundatiei un teren in orasul (.#. -e
sa facem cu el : Mai bine daca intentia este buna, 'inde terenul si banii depune1i in contul
FundatieiC
1 Daca stiam mai demult te a)utam si eu cu ce puteam, poate imi gaseai si mie un loc la
Fundatie.
1 ?u este 'orba de gasit un loc deoacamdata nu suntem decat trei persoane in comitetul de
conducere, persoane care am consimtit sa nu fim remunerate pana cand Fundatia nu 'a a'ea
1%%.1/0
posibilitate. Asa cum eu acum nu percep nici o ta$a pentru mine la cabinet 3e$ceptand
contra'aloarea documentelor de transport cand ma deplase* la domiciliul pacientilor4, tot la fel am
dorit sa gasesc oamnei care sa gandeasca si sa procede*e ca mine. ?u1ti spun ca am intalnit si
situatii de genul: FDomnuleF poate imi puneti o pila sa ma anga)e*e si pe mine la Fundatie,
pentru ca pensia este mica, am c7eltuieli mariF#. Poftim mentalitate, eu care imi doresc sa ma
incon)or numai de oameni de*interesati, care 'or sa1si a)ute semenii aflati in suferinta si care 'or sa
faca acest gest din altruism nu din interes.
@epet, remunerarile 'or fi numai daca in contul Fundatiei 'a e$ista aceasta posibilitate.
1 Mai omule, te 'ad 'orbind cu un asemenea patos, ca o sa ma molipsesti si pe mine cu
e$uberanta aceasta a ta. ?e poti de*'alui ce 'rei tu si comitetul de conducere sa faceti :
1 ,n cate'a cu'inte, uite care este strategia noastra: in stationarul Fundatiei 'or fi internati
bolna'i pentru care medicina alopata isi declina competenta.
1 ?u 'or fi discriminari:
1 A, stiu la ce te referiC ?u, nu 'or fi, c7iar daca sunt anuntat ca soacra nu stiu cui ministru
donea*a Fundatiei 09 999 999 lei, asta nu inseamna ca 'a a'ea prioritate fata de mos ,on din catunul
Eorile care nu poate dona decat 09 999 lei. !i apoi ce ti1am spus inainte, oamenii cu bani isi
cumpara moartea cu medicamente, nu 'in la legumele, fructele si cerealele de la Fundatia noastra.
1 Altce'a mai faceti:
1 Da, am 'rea sa desc7idem cursuri pentru intretinere fi*ica, pentru culti'area energiei
cosmice, pentru testari bioenergetice, sa initiem un ciclu de conferinte pe teme spirituale, dar cel
mai mult as 'rea sa1mi gasesc cati'a inlocuitori, care sa continue munca la Fundatie.
Am 'rea de asemenea sa scoatem o publicatie, care, aproape in e$clusi'itate sa sa se adrese*e
oamenilor, sanatatii acestora, acolo unde cel ce doreste impartaseste semenilor sai suferintele prin
care a trecut, cum le1a depasit si ce a facut pana a in'ins boala. Daca 'a fi posibil 'om colabora cu
alte asemenea institutii de profil, dar cel mai mult mi1as dori sa infiinte* o asociatie a celor ce
de*interesat a)uta oamenii3din punct de 'edere al sanatatii4, a celor care pentru munca lor nu percep
nici o ta$a, a celor care nu fac negot cu un dar primit de la Dumne*eu.
1 ;u iti doresc sa i*bandesti in tot ce ti1ai propusC
1 Multumesc pentru urare si sper ca in timpul scurt pe care1l mai am sa pot face cat mai
multe.
1 &e rog sa nu mai 'orbesti asa ca1mi faci si mie rau, mai bine mi1ai spune acum, cum te
descurci:
1 Acum ma descurc relati' bine in sensul ca domnul V asigura toata logistica de la cabinet.
-e ma neca)este este lipsa de educatie, de fair1plaO, a unor semeni de1ai mei, care asa cum stiu sa
telefone*e pentru o programare, nu o mai fac si atunci cand nu pot 'eni. ( doamna din "ermania a
dorit sa1mi ofere bani, bani pe care eu i1am refu*at, spunandu1i ca nu am ce face cu banii, eu 'reau
sanatate. ;a, destul de ironic, mi1a spus ca imi trebuie bani pentru a lua si al treilea scaun 3asta
pentru ca pe platoul din fata cabinetului 1 cabinetul meu functionea*a in sufrageria casei mamei
mele1 nu am decat doua scaune pe care stau pacientii cesi asteapta randul4
Probabil si nu probabil, sigur sunt multi care gandesc ca daca e$ista aceasta Fundatie a'em
si o sumedenie de a'anta)e de pe urma ei. FalsC
A&rupul nostru e o gradina, iar
gradinarul ei e 'ointa.
Fie ca 'rei sa sadesti ur*ici
sau sa semeni laptuci,
!a pui isop si sa pli'esti cimbru
!1o acoperi cu un singur soi de iarba
!au s1o impodobesti cu mai multe
!1o lasi in paraginire din tranda'ie
!au sa trudesti ca sa rodeasca,
,n 'ointa ta sta puterea si autoritatea.A
1%2.1/0
Yilliam !7aIespeare
1%0.1/0
CAPITOLUL @
A1O7.A7EA CO7ECTA A UNUI 7E2I9 12
@;",M B"11
&oti cei care primesc un asemenea regim ar fi bine sa1l respecte intocmai, fara nici o
derogare, fara a considera ca orele sau acti'itatile sunt mofturile mele. !ingurii care pot face
e$ceptie 1 in sensul ca pot modifica orele de e$ecutie a acti'itatilor 1 sunt cei care se gasesc inca in
acti'itate 3au ser'iciu4, dar acestia 'or respecta totusi cronologia acti'itatilor. -u alte cu'inte, ei isi
respecta regimul in functie de programul lor cotidian 3ser'iciu4 .
Pe 'remea cand eu a trebuit sa fac un asemenea regim 3reamintesc aici ca toate regimurile
B" pe care le am au fost testate de mine 1 e$ceptie cele care sunt atribuite unor afectiuni femeiesti 1
in aceasta perioada de 12 ani4, imi luam la ser'iciu dimineata si masa de ora 11.99 si masa de ora
1%.99, sau daca eram in misiune, toate se gaseau in portbaga)ul masinii mele.
(rele pot fi decalate functie de programul 'ostru, dar nu trebuie sa omiteti nimic. Fiecare
acti'itate are importanta sa. Multi se sperie 3mai ales cei care se gasesc in acti'itate4 cand primesc
un asemenea regim, gandindu1se ca programul lor nu le permite sa respecte orele procedurilor si ca
ar putea compromite regimul. ?u, eu doresc din suflet ca acesti oameni sa nu intrerupa ser'iciul 3de
fapt este singurul lucru pe care1l inter*ic pacientilor mei4 sub nici un moti' 3pensionare, concediu
medical, concediu de odi7na, scutiri medicale, in'oiri sau alte forme de Ac7iulA4, pentru ca
acti'itatea lor coroborata cu regimul poate fi c7eia succesului. (pt sau *ece ore din cele
doua*ecisipatru ei nu se 'or mai gandi la boala, se 'or considera oameni normali, utili, pastratori ai
'erigilor colegiale, dorinta de munca si de 'iata li se 'a amplifica, 'or sa demonstre*e colegilor,
rudelor, prietenilor, familiei ca sunt luptatori fanatici pentru care 'ictoria nu este decat o c7estiune
de timp.
!a ne imaginam reactia celor din )ur, cand 'or afla ca trebuie sa tineti un post total de 51121
211261%0 de *ile, post care inter*ice orice aliment, care 'a obliga sa faceti multa miscare in aer
liber, sa faceti doua clisme pe *i, sa beti 21% litri 3sau mai mult4 de apa distilata 3 fantana, i*'or4,
dupa care sa urmati un regim B" draconic. Acum ar trebui sa aduceti din adancul fiintei 'oastre
dorinta de a in'inge, pofta de 'iata, credinta ca 'eti i*bandi, sa demonstrati celor sceptici 3nu
neaparat celor care 'a doresc raul4 ca 'eti putea, sa1i uimiti cu tenacitatea 'oastra, cu optimismul
'ostru, sa le dati o lectie din ceea ce inseamna sa 'rei.
-and plecati pe un asemenea drum trebuie sa fiti foarte realisti, constienti ca daca ati a)uns
aici, inseamna ca toate celelalte metode au fost epui*ate. Acum nu e$ista decat ori, ori, adica ori
in'ingeti si demonstrai ca nu e$ista boala incurabila, ca sunteti luptatori, ca programul 'ostru nu se
inc7eia aici, ca omul poate orice, ori 'eti a'ea o moarte usoara, fara dureri.
-ale de mi)loc nu e$ista. -ine se 'a indoi 'reodata de neputinta respectarii unui astfel de
regim, acela 'a pierde lupta, 'a fi scla'ul pre)udecatilor, 'a fi 'ictima parerilor negati'e ale celor
din )urul sau, dar si 'ictima propriei sale ignorante. Abordarea unei astfel de conduite 'a incepe cu
credinta nestramutata in Dumne*eu, ca 'a 'a a)uta si nu 'a 'a parasi 3 AA)uta1te tu singur si cerul te
'a a)utaA 1 a spus ,isus -ristos4, credinta ca organismul 'ostru a fost adus la 'iata cu tot ceea ce1i
trebuie pentru a se descurca singur, fara nici o inter'entie din afara 3inter'entie c7irurgicala 1 pentru
ca orice organ din corpul omenesc are rolul sau si nu trebuie obligatoriu e$tirpat 1 bineinteles daca
nu s1a a)uns intr1un stadiu a'ansat, ca septicemie, fractura, opturarea unor canale, eliminarea unui
corp strain patruns din e$terior, corectarea unor malformatii4 si credinta in calea pe care urmea*a sa
o parcurgeti.
1%/.1/0
( singura indoiala daca e$ista, lupta se poate pierde, c7iar si atunci cand ca*i, crede ca te 'ei
ridica, nu ceda, nu dispera, nu implora, ci roaga1te.
Ni"ic nu !alor#a1a "ai "ult #cat cr#inta ta.
Asadar:
(ra 95.%9 1 &;@AP,A -U U+;,
,mediat dupa tre*ire se merge la toaleta si se scuipa sali'a din gura.
!e ia aproape o lingura se ulei de floarea soarelui 3rafinat sau presat la rece4 in gura si se
mesteca 3se impinge cu putere printre dinti, se suge printre dinti, se plimba dintr1o parte in alta a
ca'itatii bucale4 timp de 12 sau 21 minute, stand intr1un fotoliu. &rebuie a'uta mare atentie sa nu se
ing7ita nici o picatura de ulei, de aceea statul in fotoliu 3scaun cu spatar4 e'ita acest lucru. !1a
demonstrat practic, ca uleiul re*ultat de la curatirea ca'itatii bucale a unui om omoara doi pui de
gaina 3este foarte to$ic4.
Dupa ce s1a scurs timpul stabilit, se scuipa uleiul in Y-. -u coada la o lingurita 3ino$ sau
argint4 se raclea*a
3curata4 limba, indepartand stratul albicios1galbui depus. !e curata si se scuipa, se curata si se
scuipaF de apro$imati' 21 sau 26 de ori. ,n timp ce se scuipa, coada linguritei se pune sub )etul de
apa pentru a se indeparta stratul adunat. Daca nu se scuipa ci numai se raclea*a, si atat, nu se 'a
putea elimina tot uleiul mestecat. Asa, pe timpul scuiparii, limba atinge palatinul 3cerul gurii4 si
aduna uleiul depus acolo.
Urmea*a clatirea gurii cu apa sarata 3o lingurita cu sare la o cana cu apa4, practic se face o
gargara, folosind numai )umatate din apa sarata. Dupa aceasta gargara se raclea*a din nou limba de
cate'a ori. Apoi se perie limba cu o periuta de dinti destinata anume acestui scop 3pe coada ei se
poate scrie AU+;,A4.
,n mod similar se face si terapia cu malai, dar timpul 'a si de 5 sau 12 minute, malaiul se
mesteca pana se insali'ea*a bine, se foloseste o alta periuta de dinti 3pe coada ei se 'a scrie
AMA+A,A4 si cealalta )umatate de cana de apa sarata pentru gargara.
A'anta)ele unei astfel de terapii:
14 poate fi aplicata de orice indi'id cu sau fara 'reo afectiune, ca atare nu are
contraindicatii;
24 albeste si mentine dantura curata 3nu mai a'eti ne'oie de pasta de dinti4;
%4 curata dintii de tartru;
24 pre'ine si inlatura paradonto*a;
04 pre'ine orice afectiune in ca'itatea bucala 3inclusi' carii dentare4;
/4 a)uta la normali*area respiratiei;
54 inlatura toate to$inele care s1au depus in timpul noptii in ca'iatea bucala;
Folosind corect si cu perse'erenta acest procedeu sanatatea 'oastra nu 'a a'ea decat de
castigat.
(@A 96.99 1 &;@AP,A -U MA+A,
&e7nica acestui procedeu a fost e$pusa mai sus, se foloseste numai malai normal 3nu
grisat4 proaspat. Acest procedeu este obligatoriu pentru cei care primesc un regim B", la ceilalti el
putand lipsi sau facut de buna'oie.
(@A 96.%9 1 -+,!MA
,ntr1un 'as de % litri se pun la fiert 2 litri de apa distilata 3fantana, i*'or4. Dupa ce a dat in %
clocote, se da de pe foc, se adauga 2 linguri de planta 3se 'a specifica de fiecare data de terapeut4, se
1%5.1/0
pune capacul si se lasa sa se infu*e*e 2 minute. Apoi se strecoara si se lasa sa se raceasca pana cand
temperatura apei 'a fi bine suportata de pielea cotului 3cu cat mai calda cu atat mai bine4.
Pentru clisma si spalatura 'aginala se procura un irigator transparent din plastic, cu tub de
legatura transparent din plastic, cu cele doua canule 3anala si 'aginala4 transparente, din plastic si
lungi 3canulele4 de apro$imati' 29 cm. -el mai bun aparat este cel romanesc.
Dupa ce temperatura infu*iei permite se rastoarna in irigator si se trece la e$ecutarea
clismei propriu 1 *ise.
Po*itia corpului pentru clisma este de doua feluri:
a4 genu1pectorala 3coate1genunc7i4;
6 !e adopta atunci cand se face in baie 3Y-4. -anula si anusul se 'a unge cu unguent
7emor*on sau cu alifie de galbenele sau cu ulei de masline sau cu uleiul de la doua capsule de
'itamina ; 3dupa ce au fost intepate cu un ac4. Vasul se gaseste pe podea, se introduce canula in
anus apro$imati' 12 cm 3asfel nu reuseste clisma4, se ridica 'asul pe c7iu'eta sau pe un taburet si se
asteapta pana se goleste 'asul.
b4 pe o parte
!e sta in se*ut pe marginea patului 3canapelei4, se tine canula intre genunc7i, se pune
pe buricul degetului aratator unguent 7emor*on, sau ulei de masline sau ulei de floarea soarelui sau
ulei din capsula de 'itamina ; si se unge canula.
!e asea*a pe o parte pe marginea patului 3canapelei4 cu genunc7ii la gura, cu mana dreapta
3stanga4 se introduce canula in anus, cu aceeasi mana se apuca 'asul de )os, se pune in mana stanga
3dreapta4 si se ridica astfel incat lic7idul sa inceapa sa intre in intestin. !e inspira adanc si se umfla
abdomenul, se e$pira profund si se destinde abdomenul.
,ndiferent ce po*itia se adopta, atunci cand se simte ca apa iese din anus pe langa canula sau
cand in interior apare 'reo durere 3)ena4, 'asul se coboara imediat pentru cate'a secunde, apoi se
ridica din nou.
Dupa ce tot lic7idul a fost introdus este foarte bine ca 12 sau 21 de minute sa1l mentineti in
interior, pentru a inainta cat mai mult si a reusi sa inmoaie crustele de materii fecale din pliurile
intestinului. Pentru incepatori ca de altfel si pentru cei care sunt constipati, este foarte dificil sa tina
lic7idul atata timp in interior. Daca 'reti totusi sa respectati pre'ederea de mai sus secretul este ca
dupa ce 'asul s1a golit, sa nu scoateti canula, po*itie in care se poate sta cat doriti.
,naintea defecarii este bine sa faceti un masa) abdominal 3in cercuri concentrice sau spirala
in )urul ombilicului4.
AtentieC ,n momentul cand apare )ena in intestin, atunci cand lic7idul se scurge pe langa
canula, obligatoriu se lasa 'asul )os pentru a egali*a astfel presiunea apei din 'as cu presiunea
lic7idului din intestin 3altfel riscam sa spargem peretele intestinal4. Atunci cand stati pe oala Y-1
ului, nu lasati sa fie e$pul*ata toata apa, ci cu o frec'enta mare strangeti musc7iul anusului, in acest
fel timpul de inmuiere si de colectare a materiilor fecale se mareste.
-u apa calda pregatita inainte se face igieni*area stand cu fundul intr1un lig7ean. ,n ca*ul
iesirii 7emoroi*ilor, se unge degetul aratator cu o alifie sau ulei 3din cele cu care s1a uns canula4 si
printr1o apasare usoara se introduc in interior. !unt situatii cand datorita unor afectiuni ale
genunc7ilor sau a epui*arii fi*ice nu se poate sta pe 'ine, sau nu se poate a)unge la Y- 3ca*uri
semnalate mai ales in mediul rural4. ,n astfel de momente, se sacrifica un taburet sau un scaun cu
spatar, se practica o gaura cu un diametru cel putin de 21 de centimetri, dedesubt se pune un lig7ean
sau o galeata si gata, am confectionat o oala de Y-.
ORA 5?.55 A SPALAREA VA<INALA
,nfu*ia se prepara identic celei pentru clisma. !e pune in irigator, se asea*a cu fundul
in lig7eanul gol, se introduce canula in 'agin si se asteapta pana se scurg cei doi litri de infu*ie.
1%6.1/0
ORA 5?.45 A SARITURI PE VAR,URI
!e desc7ide geamul si in fata lui se fac 190 sarituri pe 'arfurile picioarelor, miscand bratele
si respirand in acelasi ritm. (data cu primele trei sarituri se inspira, la urmatoarele trei sarituri se
e$pira si tot asa trei sarituri cu inspiratie, trei sarituri cu e$piratie s.a.m.d. Pe timpul e$ecutarii
sariturilor abdomenul 'a fi rela$at.
Pentru cei care au a'ut probleme digesti'e, in special o constipatie cronica, la acest
e$ercitiu 3c7iar daca au facut clisma mai de'reme4 se poate declansa o curatire a tubului digesti'
fara purgati'. ;$ecutarea sariturilor se poate face progresi', asta*i sau cate'a *ile 5 sarituri, maine
sau cate'a *ile 12 sarituri, poimaine sau cate'a *ile 21 sarituri, si tot asa 26, %0, 22,Fetc. pana la
190.
ORA 15.55 A ORE8UL
!e foloseste ore* nedecorticat. ,n lipsa lui se poate apela la or* sau o'a*. ,ndiferent ce
produs se procura, asta*i se spala bine si se asea*a la uscat pe o coala de 7artie alba sau pe o pan*a
curata alba. A doua *i se *drobeste fie prin rasnita de piper 3nu rasnita de cafea pentru a1l face
pulbere4, fie cu ciocanul, fie cu o piua si se pune intr1o cana 3209 ml4 acoperindu1se cu apa distilata
3fantana, i*'or4, cu o ora inainte de a fi consumat.
-ASA9UL
Daca la aceasta ora programul nu permite e$ecutarea masa)ului, el poate fi amanat pentru
mai tar*iu 3dar obligatoriu in aceeasi *i4.
ORA 11.55 - -ASA 1
!e ing7ite sau se mesteca ore*ul 3or*, o'a*4 pregatit inainte si care a stat in apa /% de
minute. Preci*e* ca in acelasi timp cu ore*ul se bea si apa in care el a stat, apoi se completea*a cu
apa distilata pana se a)unge la 9,0 litri. &oata aceasta operatiune trebuie sa dure*e /% de minute.
ORA 1/.45 - PRE<ATIREA -ESEI /
!e curata si se spala cu apa distilata 3fantana, i*'or4 toate legumele specificate in regim,
dupa care se rad 3se foloseste o ra*atoare de sticla sau ino$4 si se amesteca cu o lingura de lemn.
Atunci cand nu se gaseste gulie 'erde se poate inlocui cu ardei gras 3romanesc4, iar sfecla
rosie cu morco'ul.
ORA 14.55 A -ASA /
Dupa ce produsele de mai sus au fost bine amestecate, se trece la ser'itul mesei propriu 1
*ise, dar obligatoriu cu o lingura de lemn, timp de /% de minute. Fiecare bol alimentar se mesteca
de cel putin 59 de ori, adica sa fie bine insali'at si adus in stare fluida.
-a desert se mananca o lingura de polen conser'at in miere de albine. -u apro$imati' 12
*ile inainte de a incepe un astfel de regim, intr1un Iilogram de miere de albine 3salcam4 se pun 199
grame de polen. Pentru ca mierea scoate la suprafata toate impuritatile, este necesar ca in fiecare
1%8.1/0
dimineata, cu o lingura de lemn, sa se afunde polenul in miere. Procedand astfel, dupa 12 *ile
mierea di*ol'a polenul si poate fi consumata ca cel mai delicios desert.
(@A 1/.99 1 MA!A %
!e beau ceaiurile pre'a*ute in regim. -u e$ceptia cator'a plante 3sal'ie, mesteacan, teci de
fasole etc.4 celelalte plante se infu*ea*a astfel: plantele proaspete [ %0 secunde, plantele uscate [
12/ secunde. @egula generala este o lingurita 3un 'arf4 de planta la 209 ml de apa 3considera cana
sau ceasca 'asul cu capacitatea de 209 ml4.
+a prepararea ceaiului plantele se pun intr1un 'as de sticla sau alt recipient nemetalic. !e
fierbe apa pana da in trei clocote si se rastoarna peste plantele ce se gasesc in 'as. !e acopera 'asul
si se respecta timpul de mai sus.
ORA 1B.55 - -ASA @
1 se mananca 199 bucati seminte crude de do'leac 3bostan4;
1 se bea o cana de infu*ie de cimbrisor neindulcita;
ORA 1?.55 - PRE<ATIREA IN,U8IILOR
!e pregatesc infu*iile pentru clisma si spalatura 'aginala.
,ntr1un 'as de % litri se pun 2 litri de apa distilata 3fantana, i*'or4 si se da in clocot. !e da
'asul la o parte de pe foc, se adauga 2 linguri de rostopasca 3musetel4 si se infu*ea*a timp de 2
minute. !e strecoara si se lasa sa se raceasca cu capacul pus.
,nfu*ia pentru spalatura 'aginala se face identic, numai ca se foloseste nalba mare.
ORA /5.55 - SO-NI,ERUL
!e curata 2 mere K de preferat ionatan K iar coa)a se infu*ea*a in 209 ml apa distilata
3fantana, i*'or4 intr1un 'as cu capacul pus, astfel: cand apa clocoteste se ridica imediat capacul, se
toarna repede co)ile, se pune capacul si se da la o parte 'asul de pe foc. !e lasa 12 minute cu
capacul pus si se adauga o lingura rasa de miere. Apoi se consuma co)ile de mere impreuna cu
*eama, incet, cu ligurita. !e mesteca o bucatica de coa)a, se soarbe o lingurita de *eama, astfel ca
intreaga operatiune sa dure*e 20 minute.
-el mai bine este ca aceasta acti'itate sa o e$ecutati stand intr1un fotoliu si nu AcocotatA in
mi)locul patului.
Daca toate operatiunile de peste *i au fost facute corect si sa s1a respectat ordinea
cronologica, acum la aceasta acti'itate, in mod normal, somnul 'a toropeste de asa natura incat abia
asteptati sa 'a faceti clisma si sa 'a culcati.
(@A 21.99 K se fac clisma si spalatura 'aginala.
(@A 21.%9 K culcarea in pat cu geamul desc7is 3indiferent de anotimp si de temperatura din
camera4 timp de 12 minute apoi somnul.
NOTA 1
1 pentru clisma se pot folosi alternati' rostopasca si musetel 3daca dimineata ati folosit
rostopasca, seara folositi musetel si in'ers4;
129.1/0
1 toti cei care se pre*inta la cabinet beneficia*a de o sedinta de psi7oterapie 3practic este
acea discutie pe care o port cu pacientul si in care ii e$plic de ce s1a imbolna'it, ce greseli a facut,
cum se poate a)uta el, care1i sunt sansele4;
1 temperatura apei pentru clisma si spalatura 'aginala este cea suportata de pielea cotului.
Asta inseamna ca seara, de cand am pregatit infu*ia si pana o consum, ea se raceste, dar o pot pune
din nou la incal*it pana ce 'a fi suportata de pielea cotului;
1 in unele regimuri B" sunt pre'a*ute tipuri de comprese care se aplica pe rani, locurile
dureroase sau inflamate;
Aplicarea lor se face astfel:
a* Comprese cu frunze de varza+
- se spala frun*ele cu apa curgatoare 3la )et de apa4; le stergem si inlaturam cu a)utorul
unui cutit sau al foarfecelor marea ner'ura centrala iar daca aplicarea trebuie facuta peste un ulcer
'aricos sau o plaga sensibila, inlaturam in acelasi mod si ner'urile secundare; se stri'esc frun*ele,
una cate una, cu a)utorul unui rulou 3facalet, sucitor, placintar4 sau cu o sticla; cand sucul apare la
suprafata frun*elor acestea sunt gata de aplicat; dupa ca* se 'or folosi una, doua sau mai multe
frun*e; se 'or acoperi cu o folie de plastic 3pentru a impiedica e'aporarea sucului4, apoi cu o pan*a
groasa si in final se aplica banda) 3fara a strange prea tare4 dintr1un fular, tifon sau alta fasie din
orice material; acest tip de comprese poate fi tinut toata *iua sau toata noaptea; iarna, daca este
'orba de un bolna' friguros sau o plaga foarte sensibila, frun*ele se pot afunda pentru cate'a
secunde in apa clocotita, sau se pot pune pe soba 3calorifer, capacul unei cratite calde4 si apoi se
pregatesc asa cum am 'a*ut mai sus; in ulcere cu margini sclero*ate, crapate sau necro*ate, frun*ele
de 'ar*a se lasa sa se macere*e timp de 22 minute intr1o baie de ulei de masline; in ca* de
lombalgii, ne'ralgii reumatismale si di'erse afectiuni 'e*iculare sau dureroase, cataplasmele pe
ba*a de frun*e de 'ar*a se prepara astfel: se pun la fiert % frun*e de 'ar*a 3tocate bine4, % cepe de
marime medie 3tocate bine4, %09 g de tarate de grau si 599 ml de apa; dupa e'aporarea apei se
asea*a cataplasma pe o tesatura subtire si se aplica calda acolo unde trebuie; se lasa 12/ minute
3*iua4 sau toata noaptea.
b* Comprese de aburi de plante 3coada calului, radacina tataneasa, radacina de papadie, radacina
de cicoare etc.4:
se fierbe apa intr1o oala iar deasupra pe marginea ei se asea*a o sita de plastic de asa natura incat
fundul sitei sa nu atinga apa clocotita; in sita se pun plantele proaspete 3dupa ce au fost tocate
marunt4 sau uscate 3dupa ce au fost maruntite4 si se acopera 3oala4; dupa ce plantele au fost
infierbantate si ume*ite de aburul fierbinte se scot, se pun intr1o pan*a 3tifon4 si se aplica pe locul
bolna' 3dureros, inflamat, suferind4; se acopera cu o folie de plastic, apoi cu un posta' de lana si se
incinge cu o fasa; se poate pastra 12/ de minute 3*iua4 sau toata noaptea.
c* Comprese cu bitter suedez:
se ia o bucata de 'ata, se umectea*a cu bitter suede* si se aplica pe locul suferind dupa ce acesta a
fost uns cu untura de porc sau alifie 3de sunatoare, de galbenele, tataneasa etc.4; deasupra se pune o
folie de plastic, se acopera totul cu un posta' de lana si se incinge cu o fasa; *iua compresa se lasa
ma$imum % ore iar daca este bine tolerata de organism poate sta si toata noaptea; daca apar iritatii
ale pielii timpul de mentinere de scurtea*a iar daca apar mancarimi locul se unge cu alifie de
galbenele;
d* Comprese cu apa calda si otet:
se pun la fiert apro$imati' 099 ml apa distilata 3fantana, i*'or4; dupa ce a dat in clocot se da de pe
foc, se adauga 209 ml otet 3de 'in, mere4 si se lasa cu capacul pus pana ce temperatura este bine
suportata de pielea cotului; dupa ce s1a inmuiat o bucata de pan*a, tifon in acesta solutie se
procedea*a ca la oricare din compresele de mai sus; se poate sta % ore *iua sau toata noaptea;
e* Comprese cu foi de ceapa coapta:
se taie o ceapa mare in doua si se introduce pe gratar in cuptor; dupa ce a inceput sa curga sucul se
scoate, se desface foaie cu foaie si se aplica pe locul suferind; in continuare se procedea*a ca la
oricare din compresele de mai sus; se poate sta % ore *iua sau toata noaptea;
f* Cataplasma cu branza de vaci proaspata+
121.1/0
se amesteca bran*a de 'aci cu *erul ei pana re*ulta o compo*itie cu o 'asco*itate moderata; se
portionea*a in trei; prima portie se aplica direct pe piele pe locul suferind apoi se procedea*a ca la
oricare din compresele descrise; dupa apro$imati' %0 de minute cand bran*a s1a uscat se sc7imba
cu portia a doua si la fel si cu ce1a de a treia;
,* Cataplasma cu ar,ila+
se pune argila intr1un 'as de sticla, lemn, faianta 3nu metal sau plastic4, se toarna apa distilata
3fantana, i*'or4 si cu o spatula de lemn se amesteca pana obtinem o pasta suficient de moale; din
aceasta pasta 'om face cataplasme groase de apro$imati' un deget 31 cm4 si cu o suprafata care sa
depaseasca *ona suferinda; aceste cataplasme sunt reci sau calde; cele reci se aplica pe *onele
ganglionare inflamate si in *ona pel'iana iar cele calde sau caldute pe *ona 7epatica, pancreatica,
renala, osoasa; aceste cataplasme se sc7imba la 12, 21, %0 de minute daca se incal*esc 3cele reci4
sau daca se racesc 3cele calde4; in situatiile cand sunt bine tolerate de organism se pot tine pana la %
ore *iua sau toata noaptea; atunci cand apar sen*atii neplacute 3arsura, durere, frig, intepaturi,
pareste*ii4 se scoate cataplasma si nu se mai aplica decat dupa 12 sau 21 de ore; este bine sa se
respecte o regula si anume: atunci cand cataplasma se usuca se inlocuieste cu una proaspata;
cataplasma se aplica direct pe piele sau pe un tifon, dupa care se procedea*a ca la oricare din
compresele descrise;
(* Comprese cu ar,ila:
1 in anumite afectiuni nu putem aplica de la inceput cataplasma cu argila si atunci apelam la
compresa cu argila; dupa ce am fiert o cantitate de apa distilata 3fantana, i*'or4 adaugam argila pana
obtinem o compo*itie destul de limpede in care 'om inmuia o bucata de pan*a, care nu se stoarce si
se aplica pe locul suferind, dupa care se procedea*a ca la oricare din compresele de mai sus;
i* Cataplasme cu nisip+
1 se pune la incal*it nisipul 3de mare sau de rau4 intr1o oala sau intr1un cuptor 3sau se introduce oala
cu nisip in cuptor4; dupa ce nisipul a fost incal*it se toarna in saculet 3adaptat regiunii suferinde4 si
se aplica, mentinandu1l %0, /% sau 12/ minute;
-* Cataplasma cu ceara de albine+
1 se ia un cocolos de ceara curata de albine 1 cat mingea de tenis de masa1, o bucata de rasina
de brad 3tamaie4 K cat o maslina mare; se marunteste ceara de albine, iar rasina se face aproape
pudra si se amesteca cu putin ulei de masline 3sau de porumb4;aceste trei componente se pun intr1un
'as, 'as care la randul sau se introduce intr1un alt 'as in care fierbe apa 3baie de apa4; pe masura ce
se topeste ceara si rasina se adauga ulei de masline, functie de cat de consistenta doriti ceara; acest
preparat poate fi folosit ca o cataplasma, cu efecte bune pentru: ganglioni, tumori, plagi ulceroase
etc.
NOTA 2 1 obser'atii la comprese 3cataplasme4:
- cele mai bune frun*e de 'ar*a sunt cele de la e$teriorul capatanii;
- *iua se sta numai % ore cu o compresa pentru a da posibilitatea sa se aplice si o alta;
- la aburii de coada calului, daca nu reuseste compresa, se poate folosi 3efectul se diminuea*a4
si decoct timp de 12 minute;
- obligatoriu sa e$iste doua comprese *iua si una noaptea;
- daca sunt fi$ate bine nu este obligatoriu sa stati in pat sau in inacti'itate;
- sita de la aburii de plante sa aiba o garnitura de cauciuc pentru a nu fi topita de metalul
fierbinte de la oala;
- folia de plastic impiedica e'aporarea si deci ca sa nu apara sen*atia de rece folia 'a fi mult
mare decat compresa propriu1*isa;
- cea mai buna alifie este cea pe care o preparati dumnea'oastra, cu osan*a sau untura de
porc.
?u pot sa nu descriu si baile ce se fac in unele din regimurile B.". si care 'or trebui
e$ecutate intocmai.
122.1/0
1AIA CO9P8ETA
Plantele specificate sunt puse de dimineata la macerat intr1un 'as cu apa rece; 'asul trebuie
sa aiba o capacitate de cel putin 0 litri. Pentru o baie sunt necesare 12 maini pline cu plante
proaspete 3tocate marunt4 sau 299 g de plante uscate 3 bine maruntite4. !eara 3dupa 12 ore4 'asul se
pune pe foc si, dupa ce e$tractul a dat in apro$imati' % clocote, se strecoara si se rastoarna peste apa
din cada. &emperatura apei [ 22 grade -elsius, durata baii [ 21 minute. ,nima 'a sta in afara apei.
Dupa baie nu se sterge ci se ia un prosop mare sau 7alat de baie si se intra sub plapuma 3obligatoriu
sub plapuma4 pentru a transpira, timp de /% de minute. +a e$pirarea timpului se strege, se imbraca
pi)amale uscate si la somn.
BA%A DE SE'#
Plantele specificate sunt puse de dimineata la macerat intr1un 'as cu apa rece; 'asul sa aiba
o capacitate de cel putin 0 litri. Pentru o baie sunt necesare 5 maini pline cu plante proaspete 3tocate
marunt4 sau 199 g de plante uscate 3 bine maruntite4. !eara 3dupa 12 ore4 'asul se pune pe foc si
dupa ce e$tractul a dat in apro$imati' % clocote se strecoara si se rastoarna peste apa din cada
3cadita, ciubar, lig7ean4. &emperatura apei [ 22 grade -elsius, durata baii [ 21 minute. !e asea*a cu
fundul in cadita 3lig7ean, ciubar4 a'and gri)a ca picioarele sa stea afara iar apa sa a)unga pana
imediat deasupra rinic7ilor si se acopera cu o patura pentru a beneficia de efectul aburilor. Dupa
baie nu se sterge ci se ia un prosop mare sau 7alat de baie si se intra sub plapuma 3obligatoriu sub
plapuma4 pentru a transpira, timp de /% minute.
+a e$pirarea timpului se merge la toaleta 3closet4, se urinea*a cu putere, se sterge, se
imbraca pi)amale uscate si la somn. Apa, daca este reincal*ita, mai poate fi folosita de doua ori.
12%.1/0
-u cei de rand mintea se imputinea*a, cu cei de
o seama ea de'ine deopotri'a iar cu cei distinsi ea
capata distinctie.
Din in'atatura Oog7ina
CAPITOLUL 6
TE7APIA CU U7INA
Aceasta terapie poate fi un panaceu pentru orice boala, si un remediu foarte ieftin si
usor, dar insusi faptul ca urina e'acuata din corpul cui'a este pri'ita ca o substanta murdara si
scarboasa, ii sperie pana si pe cei inteligenti, fara a mai 'orbi de oamenii inculti si needucati.
,mi amintesc ca in urma cu apro$imati' doi ani de *ile, la un post de radio, s1a lansat
in eter ideea ca urina a inceput sa fie folosita in tratarea anumitor afectiuni si se cerea parerea
ascultatorilor. @efu* sa reproduc ce mi1au au*it urec7ile si cata bascalie a iscat o asemenea tema. ;u
ma numar printre terapeutii care folosesc in mod u*ual aceasta terapie !H,VAMBU si nu doresc
nici unui semen de1al meu sa se imbolna'easca si sa fie ne'oit sa apele*e la ea. @amaneti in
ignoranta, cumparati1'a moartea cu bani, faceti AmistoA cat poftiti, dar 'a asigur ca 'eti plati la
timpul potri'itC
Datorita proprietatilor sale antito$ice urina umana distruge si e'acuea*a din
organism to$inele produse de mancare nesanatoasa, supraalimentatie, boli infectioase, otra'uri etc.
;ste un remediu foarte eficient pentru rani si arsuri. Aplicarea ei pe partile afectate opreste rapid
sangerarea si durerea, producand o 'indecare rapida a ranii. -ei 'arstnici isi amintesc destul de bine
cum, atunci cand se raneau,bunicii ii sfatuiau sa aplice pe rana o cataplasma din praf si urinaC
Aceasta do'edeste ca urina umana este cel mai bun antiseptic si analge*ic, depasind de departe
medicamentele moderne. -u toate aceste re*ultate obtinute stiinta medicala pune la *id pe cei care
practica o astfel de terapie 3pardon, ma corecte* 1 care practica metode ce nu au fost do'edite
stiintific... 4. !a ma e$plic. &e7nicile asa1*is moderne nu se pot aplica la ceea ce nu este
demonstrabil, la ceea ce nu are greutate, dimensiune etc. pentru ca ele nu determina decat fenomene
bine ancorate in timp si spatiu. Dar de ce nu ar masura ura, in'idia, 'anitatea, egoismul, gelo*ia desi
aceste sentimente negati'e e$ista : Pentru simplul moti' pentru care nici sentimentele po*iti'e nu
pot fi masurate: dragostea, frumusetea sufleteasca, bucuria, atasamentul, credinta.
-a atare, imposibilitatea de a defini un lucru, de a nu1i intelege sensul, miscarea,
efectul, originea nu inseamna ca acel lucru nu e$ista. ;$ista, si inca bine do'edit. ?umai cei carora
le este teama de a pierde profitul, de a ramane cu bu*unarele si frigiderele goale, refu*a sa accepte
un asemenea ade'ar.
Meritul special al acestei terapii este acela ca nu necesita un diagnostic al 'reunei
boli, nici 'reun alt medicament pentru tratament. De aceea, tratamentul cu autourina poate fi
inceput la aparitia oricarui disconfort, )ena, durere, pentru pre'enirea imbolna'irii. -u acest fel de
tratament, c7iar cate'a ca*uri care necesitau inter'entii c7irurgicale au fost tratate si pacientii
sal'ati de la c7eltuieli mari si neplacerile aferente unei astfel de inter'entii.
&ratamentul cu autourina poate fi administrat fie pe cale bucala, fie in)ectabil
intramuscular 1 pentru cei care au repulsie 3:4 fata de urina lor. Daca un tratament sistematic este
inceput in fa*ele incipiente, boli ca: febrele de toate felurile, malaria, gastroenteritele, tifoida etc.
pot fi re*ol'ate in 5 *ile, iar bolile cronice, ucigatoare, precum cancerul, lepra, tuberculo*a,
meningita, pot fi 'indecate in cate'a luni. ,ntr1un stadiu a'ansat de e'olutie al unei boli 'indecarea
122.1/0
este mai dificila. Dar si in acesta situatie pacientul beneficia*a de o reala usurare in durerea si
suferintele sale, iar moartea 'a fi fara c7inuri, usoara, fara dureri. ?umai atunci cand to$inele sunt
eliminate din corp, durerea dispare, cau*a este inlaturata si apare 'indecarea. Pretentia acestei
terapii de a fi remediu uni'ersal pentru toate bolile este intarita de cercetarile stiintifice si
in'estigatiile facute in tari precum !.U.A., Raponia, -7ina, ,ndia etc. pe urina umana normala.
Aceasta contine ingrediente 'aloaroase precum 'itamine, 7ormoni, en*ime, anticorpi etc. care sunt
capabile sa 'indece toate bolile. ?u 'om gasi niciodata scris ca Dumne*eu ar fi dorit ca la un anume
moment al e$istentei omului sa apara o boala care sa decime*e fiinta umana. -a atare, nu sunt boli
incurabile, netratabile, ci afectiuni care nu se stiu aborda, sau nu e$ista interes in a gasi metode
simple, ieftine, fara a maltrata fi*icul sau psi7icul.
,sus -ristos a spus Alasati omul sa bea apa din putul sauA. Poate ca a suferit
traducerea si trebuia Asa bea apa din puta saA, mai ales ca urina se folosea cu 0999 de ani inainte de
-ristos si era considerata Aapa 'ietiiA sau A apa sfantaA sau Aapa miraculoasaA .
Daca ne1am gandi numai la faptul ca cei mai multi noduli mamari de'in maligni
dupa inter'entia c7irurgicala sau medicamentoasa, atunci putem spune ca intr1un stadiu incipient
acest asa1numit AregeA al bolilor cumplite 1 cancerul 1 poate cu usurinta fi 'indecat daca este
contracarat prompt prin terapia cu autourina. !unt ferm con'ins ca nici 'indecarea a o mie de
ca*uri, sustinuta si produsa de un neprofesionist, nu i1ar impresiona pe cei care e$ercita medicina
alopata. -7iar si pretentiile pentru imbunatatirea starii bolna'ilor de cancer sunt fie ridiculi*ate
desc7is, fie ignorate. De ce: ;ste o reflectie trista ca unii medici se imbogatesc de pe urma bolilor si
dupa urma propagandei inumane, a e$ploatarii si a *'onurilor oficiale.
,n completare, 'reau sa au*iti care este opinia unor medici eminenti despre medicina
moderna.
Dr.. Magendi: AMedicina este o mare pacalealaA.
Dr. !ir As7leO -ooper: A !tiinta medicinei este ba*ata mai ales pe g7icireA.
!ir Ro7n Forbes: A?enegand priceperea medicilor, totusi natura este cea care ii 'indeca pe
oameni de bolile lorA .
Dr. BaIer: A,n ca* de scarlatina, cei mai multi oameni mor mai ales din cau*a
medicamentelor decat din cau*a boliiA .
Dr. Frot7: A;ste greu de gasit o meserie mai necinstita decat medicinaA.
Dr. &7omas Yalson: A,n lucrurile importante profesiunea noastra se afla in deri'a pe marea
ipote*elorA.
Dr. FranI a'erti*ea*a ca: AMii de oameni au fost ucisi de tratamentul medical in spitaleA .
Dr. Mason: AMedicamentele au un impact mai mare asupra 'ietii umane decat ra*boaiele,
epidemiile si foametea luate impreunaA.
Do'ada celor spuse mai sus o constituie obser'atiile ca in orasele mari unde creste numarul
de doctori, 'a fi intotdeauna o crestere imensa a numarului de pacienti suferin*i de cancer, boli de
inima, &.B.-., diabet etc.
Dr. Banc7etrit merge c7iar atat de departe pana la a spune ca el considera 'accinurile si
serurile ca responsabile pentru cresterea frec'entei a D(UA boli realmente periculoase 1 cancerul si
bolile de inima. !i ceea ce este mai mult este faptul ca:
AAm fost pentru mult timp un specialist in serologie si stiu despre ce 'orbescA.
Dr @abalg7iati spune ca tratamentul modern al cancerului este foarte daunator.
Dr. P. Dasai este de parere ca raul facut oamenilor de medicamente puternice moderne,
'accinuri, seruri, radioterapie si c7irurgie inutila, este mult mai mare decat raul facut de bomba
atomica, deoarece acest rau este limitat in localitatea in care a a'ut loc e$plo*ia si de asemenea este
limitat in timp, in 'reme ce raul facut de medicamentele puternice este raspandit peste toate tarile
lumii, an de an, *i si noapte. Acelasi medic certifica: AFaptul ca autourina aduce un remediu
uni'ersal pentru 'indecarea oricarui fel de boala de care sufera pacientul, inclusi' cancer, boli de
inima, diabet, &.B.-., lepra etc., a fost pe deplin do'edit in ultimii /9 de ani, de nenumarate teste
clinice efectuate in @usia, ,talia, Franta, "ermania, ,ndia etc. Dar noi, medicii alopati ne aratam
timi*i in a acccepta noi tendinte de tratament medical, daca clinic nu le este probata eficacitateaA.
120.1/0
Pana si opiniile medicale pot a)unge sa fie impartite. A fost demonstrat de personalitati ale
profesiunii medicale, prin e$perimente foarte riscante facute pe propriul lor corp, ca PP cele mai
letale bacterii sunt inofensi'e intr1un corp sanatosQQ. Dupa cum s1a descoperit in cercetarile
stiintifice facute in !.U.A., Raponia etc. urina umana contine diferite en*ime, 7ormoni, 'itamine,
anticorpi, antigene, saruri etc. De aceea nu este nici o mirare ca tratamentul cu autourina care
contine asemenea substante 'aloroase insanatoseste corpul bolna' prin stimularea fortei 'itale 1
mecanismul de aparare al organismului 1 si il face imun la cele mai ucigatoare bacterii, 'irusuri,
to$ine etc. si 'indeca bolile de orice fel.
,n conclu*ie, dupa cum Dumne*eu a produs lapte pentru 7rana unui copil in sanii mamei
sale, la fel a facut si cu urina pentru a putea fi pastrata sanatatea si pentru a 'indeca orice boala a
unei fiinte umane sau a unui animal. Deci autourina ser'este ca un tonic optim si remediu efecti'
pentru 'indecarea oricarui fel de boala, oricare i1ar fi numele: cancer, lepra, malarie, boli de inima,
de rinic7i, de piele, &.B.-. etc.
12/.1/0
CAPITOLUL >
9O. .E P7EPA7A7E A P7O.USE8O7 A8I9ENTA7E
+a preparare prin pr])ire, foc sau ap] fiart], trebuie s] apela=i e$trem de rar. ;$cep=ie 'or
face cerealele, care >^i distrug calita=ile nutriti'e la 1/9 grade -elsius ^i care pot fi fierte pana se fac
terci 3cir4, sau u^or pra)ite in tigaie sau ceaun 3 fara ulei4. Altfel toate celelalte produse 'or fi
consumate in stare naturala ^i numai e$trem de rar pute=i face cate o supa lunga#. ?u sunt adeptul
re=etelor culinare, a'e=i imaginatie, sti=i care sunt compatibilitatile alimntare. _ti=i ca totul trebuie
consumat crud, deciFFla treaba.
A. CEREALE
1.A@PA-A!
;ste un produs alimentar ob=inut prin decorticarea boabelor de gr`u, de or* sau de mei. !e
consum] terci.
2."@aU
!e consum] fiert sau germinat
%. H@,_-A
;ste o plant] erbacee ale c]rei flori contin nectar si polen. !eam]n] cu boabele de gr`u
sparte. !e consum] ca atare, inmuiat] in ap] sau terci. -ontine mai mult calciu decat gr`ul.
2. M;,
;ste o planta fura)era cu seminte mici rotunde sau o'ale. !e consum] terci.
0. (@;E
a4 nedecorticat 3a^a cum este el recoltat, cu c]mas], se c7eama paddO#4, si care se poate
*drobi 3in piu], in r`snita de piper, cu ciocanul etc4 ^i apoi fie se ing7ite crud, fie se mestec] tot
crud, fie se fierbe si se face terci.
b4integral 3se c7eam] cargo#4 este complet cura=at de camas] 3prima in'elitoare1plea']4 ^i
se face terci
c4alb 3care a fost debarasat de ansamblul scoar=ei si de stratul proteic,adic] a suferit mai
multe ^lefuiri mecanice
?(&A 1 cel mai bun este ore*ul nedecorticat 3plea'a lui are cea mai mare importan=a 4 si
ore*ul brun, cu o singur] ^lefuire mecanic] 3cargo4.
1c]nd in regimurile mele 'e=i g]si ore* 'ec7i, m] refer la ore*ul rom`nesc, cu o
singur] ^lefuire mecanica ^i care a fost recoltat cu un an in urm].
/. (@E
!e aseaman] cu ore*ul nedecorticat. !e consum] fiert, germinat sau pr])it ca inlocuitor de
cafea.
5. (VbE
!e aseaman] cu or*ul. !e consum] fiert sau germinat.
6. P(@UMB
-el mai bun este porumbul rom`nesc, adic] acela la care bobul este cu capul rotund, nu
scobit 37ibrid4. !e consum] fiert sau copt atunci cand boabele sunt de lapte#. ,n rest, atunci cand
este copt#, dup] ce se fierbe, se da c]ma^a )os de pe fiecare bob.
8. !;-A@A
!e consum] terci, germinat] sau p`ine cu f]in] amestecat] cu t]r`ta sa.
19. &A@acA
125.1/0
!e consum] inmuiat] in ap] 3de gr`u sau de secar]4, sup] 3de o']*4, p`ine 3de secar]4
?(&A
1&erciul se poate face dintr1o singur] cereal] sau din mai multe; la o cantitate de %09 g
cereale *drobite, se adaug] doi litri de ap] ^i se fierbe la foc mic p`na se ob=ine o past] 3timpul de
fierbere difera, func=ie de: 'ec7imea cerealei, intensitatea fl]carii, duritatea apei, calitatea 'asului4,
pute=i s] folosi=i la terci cate o lingur] de sup] din fiecare cereal];
Dac] la apa in care fierbe=i cerealele, la sf`r^it, adauga=i ^i un pumn de 'erdea=a, a=i reali*at
cea mai gustoasa si sanatoasa sup];
1F]ina de gr`u sau de secara, amestecat] cu t]r]=a respecti'] intr1un raport de 1 la 5 3o
lingur] f]in] ^i ^apte linguri t]r`ta4 '] a)ut] s] 'a prepara=i cea mai buna p`ine neagra, deoarece ea
con=ine elementele cele mai folositoare ^i mai pre=ioase: fosfor, fier, calciu, 'itamine. P`inea alb],
proasp]t], pufoas], frumoas], gustoas] 3a^a cum '] place s] o cump]ra=i4 este far] t]r`=e, f]r]
s]ruri, predispune la cancer, iar lipsa de celulo*a si produce constipa=ia.
Pa,?; D; !;-A@A
1F]ina de secara se amestec] cu t]r`ta sa, adic] o lingur] de f]in] de secar], 5 linguri de
t]r`t], la care se adaug] o lingura de f]in] 3dar nu alb]4 de gr`u si o bucat] de dro)die de bere 3c`t
marimea unei nuci potri'ite4, dup] care >mpreun] cu apa potri'it], se fr]mant]; se las] la crescut
apro$imati' %0 de minute, dup] care se aran)ea*a c7iflele 3diametrul de 5 centimetri, grosime de un
centimetru4 pe o ta']; se aprinde flac]ra la cuptorul araga*ului ^i se lasa la foc mare timp de 12
minute; dupa care se opre^te focul, se introduce ta'a in cuptor si se las] apro$imati' %0 de minute.
!e pastrea*a cel mai bine la congelator ^i se consum] ma$im trei c7ifle pe *i.
1F]ina de porumb 3m]laiul4 se amesteca cu ap] in ceaun ^i se face un terci 3cir4, nu
mamaliga, asta inseamna ca se 'a m`nca numai cu lingura.
B. LE<U-E
1. A+"; MA@,?;
A^a cum se gasesc ele in ambala) 3uscate4 se pun in ap] ^i dupa dou] la trei ore pot fi
consumate la un loc cu celelalte 'erde=uri pentru salata. <n 'remurile noastre crescatorii de alge
pentru a mari productia le 7r]nesc cu a*otat de amoniu 3C4 iar industria farmaceutic] a scos pe piat]
sortimente de ca^ete, comprimate, cu astfel de alge si imbunata=ite cu alte elemente de sinte*a. ;u
sunt impotri'a tuturor elementelor de sinte*] ^i accept cu toata fiinta mea, ca organismul s]1^i
procure ce1i este necesar din multitudinea de produse l]sate de Dumne*eu ^i nemodificate de m`na
omului.
2. A?D,VA
!upranumit] ^i cicoare de gr]dina, frun*ele sale sunt folosite in salatele de crudita=i.
%. A@D;,
a4 "ras
Deosebit de gustos cu un aport substan=ial de 'itamina A,-se folose^te ca atare in salatele de
crudita=i sau pentru m`ncare de post, umplut cu :
1ore* 3fiert4
1ore* fiert ^i mie* din semin=e de floarea soarelui
1br`n*a dulce
Fiecare compo*i=ie poate fi >mbunata=ita cu 'erdea=a 3m]rar, p]trun)el, leu^tean4 dupa
preferin=e.
b4 ,ute
-on=ine 'itamina - ^i potasiu, se poate consuma de doua ori pe saptaman] >n salate 3dupa ce
semin=ele au fost >ndepartate4, dar cu prudenta de cei care nu ^i1au re*ol'at problema 7emoroi*ilor.
2. A!MA&U, sau HA!MA&U-H,
!e folose^te intreaga plant], at`t la salate c`t si la supe.
0. BAMA
126.1/0
-rude si destul de rar se poate face o tocani=a cu multa 'erdea=a; dupa ce s1a oparit in ap] cu
o=et 3%0 minute4
/. B(B
Poate fi consumat copt sau sup] dar numai dup] ce a fost inl]turat] c]ma^a bobului.
5. B@(--(+,
-ea mai bogat] in calciu si 'itamina -, se folose^te la salate ^i sucuri.
6. -A@&(F
!e spal] bine cartoful cu coa)a, se fierbe dup] care se las] la scurs apro$imati' ^apte minute;
se pune pe gr]tarul din cuptorul araga*ului ^i se coace p`n] coa)a de'ine aproape maronie. !e
m]n`nca cu coa)a cu tot 3obligatoriu4. -artoful se poate coace ^i >n carbuni >ncin^i. +a momente
ani'ersare, pute=i face ^i o salata orientala. Pentru cei care primi=i in regim suc de cartof crud, 'a
trebui s]1l suporta=i ca atare.
8. -A!&@AV;&;
!e folose^te la salate numai p`na castra'etele aproape s1a copt, adica p`na c`nd semin=ele
nu s1au format >nca; altfel, semin=ele se depun pe peretele intestinului ^i se elimina foarte greu.
19. -;APA
At`t cea 'erde c`t ^i cea uscata se folose^te la salatele de toate felurile.
11. -@;!(?
Frun*ele se folosesc la prepararea salatelor.
12. -(?(P,DA
!e consum] cruda sau >n salate.
1%. D(V+;A-
!e consum] crud, suc sau copt la cuptor.
12. D(V+;-;+
!e consum] crud la salate, suc sau umplut cu ore* sau cu br`n*a dulce.
10. FA!(+;
!e folose^te numai fasolea cu boabe mari 3indiferent de culoare dac] nu gasi=i alba4
deoarece timp de dou]*eci ^i patru de ore se =ine >n ap] rece, apoi se freac] bine ^i se controlea*]
bob cu bob pentru a i se da )os c]ma^a. Abia atunci se poate pune la fiert ^i nu i se mai arunca prima
ap]. +a aceasta supa se pot adauga toate legumele permise in regimul respecti'. Fasolea 'erde
pastai se fierbe pu=in ^i apoi se consum] cu mult mu)dei de usturoi.
1/. "U+,; V;@D;
&aiat] rondele sau ras] se folose^te la salate.
15. H@;A?
Destul de rar ^i in cantitate mic] s folose^te la salate.
16. +,?&;
Pastrea*a aceeasi regul] ca fasolea alba boabe mari dar se ^i poate coace.
18. +;U@DA
;$celent] pentru cura=irea s`ngelui la >nceput de prima'ar], se folose^te din bel^ug la salate.
29. +(B(DA
!e folose^te la salatele de crudita=i
21. +;U!&;A?
!e folose^te la salatele de crudita=i ^i la supe.
22. MAEA@;
!e consum] >n stare 'erde1 fraged] 3crud]4 si nu uscat].
2%. Mb-@,_
!e consum] numai crud >n salate.
22. Mb@A@
!e folose^te crud la salate, la supe ^i pentru amestecul cu care se umple ardeiul gras,
do'lecelul etc.
20. M(@-(V
!e consum] inclusi' frun*ele la salate, rondele sau ras.
128.1/0
2/. ?AP
!e consum] in stare cruda.
25. ?bU&
!e consum] copt sau terci in amestec cu una sau mai multe cereale.
26. PbPbD,;
!e consum] in stare crud] >n salate sau sub forma de suc. @adacina uscata pra)ita si rasnita
poate fi folosita ca inlocuitor al cafelei.
28. Pb&+A";A @(!,;
!e folosesc numai ro^iile carnoase, alungite 3far] semin=e4 >n salatele de crudita=i la care se
adauga ^i frun*e 3c`te'a4
%9. PA&@U?R;+
!e folose^te din abunden=a ^i frun*a si r]d]cina.
%1. Pb!&a@?A-
!e folose^te numai la supe.
%2. P@AE
!e consum] fara restric=ie la fel ca ceapa ^i usturoiul.
%%. @(D,;
!e consum] ca atare sau sucul ei.
%2. @,D,-H; @(_,;
!e folosesc in egal] masur] r]d]cina ^i frun*ele, la salate.
%0. @,D,-H;A ?;A"@A
!e folose^te numai r]dacina suc iar rondele sau ras], la salate.
%/. !A+A&A V;@D; 3+bP&U-b4
,ndi'idual 3at`t tulpina c`t si frun*ele4, sau >n amestec cu alte *ar*a'aturi, se folose^te la
prepararea salatelor de crudita=i.
%5. !PA?A-
!e folose^te numai pentru salate de crudita=i. ,?&;@E,! gatitul lui.
%6. !PA@A?"H;+
!e folose^te r]d]cina, la salate sau sub form] de suc.
%8. !F;-+A @(_,;
!e folose^te sucul ei, iar ras] sau rondele la salat].
29. !(,A
Aceea^i regul] ca la fasolea alb]. Dar soia se mai poate consuma ^i pra)it] sau sub form] de
lapte ^i ulei.
21. !&;V,;
!e folose^te la salate de crudita=i si la supe.
22. c;+,?A
!e foloseste at`t r]dacina c`t ^i frun*a, la salate sau sub form] de suc.
2%. U@E,-A
!e folose^te cruda 3sp]lat] p`na nu mai iese apa maronie4 la salatele de crudita=i.
22. U!&U@(,
@ecomand folosirea lui *ilnica, at`t la salate c`t ^i ca mu)dei.
20. VA@EA
At`t cea alb] c`t si cea rosie, poate fi folosit] suc, iar ras] sau tocat] la salatele de crudita=i.
?(&A
!upele de legume se prepara astfel: pune=i la fiert numai o )umatate din cantitatea de legume
pe care dori=i s] o face=i sup]; dupa ce a fiert, da=i 'asul de pe foc ^i adauga=i ^i cealalta )umatate din
cantitatea de legume 3aceasta cantitate mai mult s] se op]reasc]4; la sup] pute=i pune toate legumele
^i *ar*a'aturile permise de regim, ore*, condimente carminati'e. !upa o face=i numai dac] 'i se
specific] >n regim.
!alatele 'or fi f]cute ^i consumate imediat, la care mai pute=i ad]uga: ulei de masline, *eama
de lam`ie, sau o=et de mere si condimente carminati'e 3care au proprietatea de a e'acua ga*ele din
109.1/0
intestin4: g7imbir, tar7on, cui^oare, scor=i^oara, c7imen, cimbru, coriandru. +a salate folosi=i tot ce
este 'erde: iarba, troscot, lucern], frun*e de pomi fructiferi, frun*e de arbori, tot ce este 'erde are
clorofil] ^i inseamn] 'ia=a.
?u recomand patlageaua '`nat] 3'`nata4.
;'itati pe cat posibil folosirea lamei metalice la pregatirea legumelor.
B. ,RUCTELE
1. AF,?A
!e folose^te fructul ca atare sau sucul s]u. ( cana cu suc diminea=a 3in loc de micul de)un4,
re'igorea*a organismul pentru toat] *iua.
2. A+U?A
!e folose^te proaspat] sau uscat].
%. A"@,_A
!e folose^te atunci c`nd este coapt].
2 .A?A?A!
!e folose^te fructul ca atare 3foarte copt4 sau sucul s]u.
0. A?A!(?
Bulbul se folose^te crud la salate, iar frun*ele la salate ^i supe.
/. A@AH,DA
-unoscuta si ca alun] de p]m`nt se consum] cruda sau pra)it].
5. BA?A?A
;ste fructul care >nglobea*] la un loc cele mai multe 'itamine ^i oligoelemente, dar pentru
ca are o ac=iune acid] asupra stomacului, 'a fi consumat cu re=inere.
6. -A,!A
!e folose^te ca atare atunci c`nd este coapt], sau sucul ei, sau >n compot.
8. -A?&A+UP
;ste pepenele galben 3turcesc4 cu coa)a bra*dat] in felii si cu mie*ul foarte aromat. !e poate
consuma far] restric=ie. !emintele pot fi pastrate pentru ceaiuri.
19. -A!&A?A
Are o compo*i=ie apropiat] de cea a gr`ului, se consum] bine pr])it] sau sub forma de piure.
!e pastrea*a proaspat] dac] la recoltare se pune intr1un 'as cu apa rece ^i se tine doua*eci ^i una de
ore, dup] care se scoate ^i se las] s] se scurg] 3far] s] fie 'a*ut] de soare4 apoi se a^ea*a in straturi
>n nisip uscat. <nainte de pr])ire, castana se crestea*] ^i se unge u^or cu pu=in ulei de masline sau de
porumb. Pentru fierbere, castana se cur]=] de coa)], iar dup] ce apa a dat in clocot se scoate ^i se
desprinde pieli=a.
11. -AP_U?b
!e consum] ca atare dupa ce s1a copt ^i far] sa i se adauge *a7ar.
12. -b&,?b
!e consum] ca atare sau suc.
1%. -,-(A@;
Frun*ele se folosesc la salate cu alte 'erde=uri mai putin amare. @]d]cina, dup] uscare ^i
pr])ire, se folose^te cu succes in c7ip de cafea.
12. -,@;A!A
!e consum] ca atare atunci c`nd s1a copt sau se poate face o cur] de *eama de cire^e.
-oditele si samburii se pot pastra pentru ceaiuri.
10. -(A@?;
!e consum] ca atare dup] ce s1au copt.
1/. -(A-AEb
!e consum] ca atare dup] ce s1a copt sau sucul ei. Poate fi ro^ie sau neagr].
15. -U@MA+b
Dup] ce s1a copt, se consum] ca atare.
101.1/0
16. DUDb 3 A"UDA4
!e consum] ca atare sau sucul ei.
18. F@A"b
!e consum] ca atare sau sucul ei.
29. F,!&,-
!e consum] fructul ca atare dup] ce s1a copt.
21. "@;P; F@U,&
!e consum] ca atare dup] ce fructul este copt sau sucul lui.
22. "U&U,;
!e consum] ca atare.
2%. M,Y,
!e consum] ca atare.
22. +AMa,;
!e folose^te ca suc la salate, ceaiuri, supe, citronade 3suc N ap] N miere4.
20. MA?DA@,?A
!e consum] ca atare.
2/. MA?"(
!e consum] ca atare.
25. Mb-;_
!e consum] fructul copt dup] ce s1a cura=at de semin=ele pufoase.
26. MA!+,?A
!e consum] ca atare iar uleiul ei se poate bea sau folosi la salate. @ecomand >ng7i=irea
s`mburilor. -ele mai digeste sunt cele negre.
28. Mb@
!e consum] din bel^ug at`t fructul c`t si sucul sau compotul.
%9. M,"DA+A
!`mburele se consum] ca atare, dar cu modera=ie.
%1. MU@A
!e consum] ca atare dupa ce s1a copt.
%2. ?;-&A@,?A
!e consum] ca atare dupa ce s1a copt.
%%. ?U-A
Daca dori=i s] mai m`nca=i mie*ul nucilor cu o 'ec7ime mai mare de %0 de *ile de la
recoltare, trebuie s] proceda=i astfel:
1=ine=i nucile 3do*a pe *i pentru un adult este de trei nuci4 scufundate in ap] rece timp de
^apte *ile. Asta >nseamn] c] 'a trebui sa rula=i ^apte 'ase dac] 're=i sa m`nca=i nuci in fiecare *i;
1>n a opta *i, scoate=i nucile din 'asul num]rul unu, le sparge=i, cura=i=i pieli=a mie*ului ^i
m`nca=i ca atare.
1>n 'asul num]rul unu 'e=i pune din nou trei nuci, 'as care p`na a doua *i 'a de'eni 'asul
num]rul ^apte.
Atunci c`nd >n regimuri 'e=i gasi ceai din co)i de nuci, re=ine=i ca ma refer la crucea fibroas]
din interiorul nucii care desparte mie*ul in patru par=i.
%2. P;P;?; V;@D;
!e man`nca fara restric=ie pe toat] perioada se*onului. !emintele pot fi pastrate pentru
ceaiuri.
%0. PAPA,A
!e consum] >n salate asociata cu mai multe fructe 3ea are un gust pu=in fad4.
%/. PA@A
!e consuma ca atare dupa ce s1a copt.
%5. P(@&(-A+A
!e consum] ca atare sau sucul ei.
%6. P,;@!,-A
102.1/0
!e consum] ca atare.
%8. P@U?A
!e consuma ca atare 3proaspat] sau uscat] dar neafumat]4 sau sucul ei.
29. !;M,?c; D; D(V+;A-
!e consum] crude, uscate la soare sau pe calorifer.
21. !;M,?c; D; F+(A@;A !(A@;+U,
!e consum] ca ^i cele de do'leac ^i >n plus la umplerea ardeilor gra^i sau a do'leceilor
3>mpreuna cu ore*ul4.
22. !;M,?c; D; ,?
!e consum] p`na la trei linguri pe *i.
2%. !M(-H,?A
!e consum] ca atare sau sucul ei.
22. !&AF,DA
Atunci c`nd se permite, se consum] 5 sau 12 stafide pe *i.
20. !&@U"U@;
!e consuma ca atare, fara restric=ie, sau sucul lui 3must4.
2/. V,_,?A
!e consum] ca atare, sau sucul ei.
25. EM;U@A
!e consum] ca atare, sau sucul ei.
?(&b
1la citrice: portocal], grapefruit, mandarin] nu se cura=a pieli=a alb] de sub coa)] 3>ntre coa)]
^i fruct4 pentru ca este bogat] >n 'itamina -;
1>nainte de folosire, citricele 3mai pu=in banana ^i IiWi4 se spal] bine 3se freac] cu periu=a
sau burete aspru4 sub )et de ap], se sterg bine ^i apoi se consuma; opera=iunea este obligatorie,
deoarece la suprafa=a e$terioar] a fructului se aduna substan=ele c7imice cu care a fost tratat
arbustul.
1la aproape toate fructele se m]n`nca obligatoriu ^i semin=ele 3se arunc] numai codi=a si
musta=ile4
1fructele si legumele apetisante sunt de cele mai multe ori acoperite cu un strat de ceara care
pune in prime)die sanatatea 'oastra. ?u 'a lasati ispititi de asemenea produse 3mere, pere, prune,
ardei gras, castra'ete, rosii etc4 care au suprafata e$terioara lucioasa, neteda, lustruita, luminoasa,
pentru ca aceasta ceara parafinata este un produs secundar, care nu poate fi prelucrata de organismul
'ostru.
1e'itati cu desa'arsire taierea fructelor cu lama metalica 3e$ceptie: pepene 'erde, castana,
ananas4.
0. CON0I-ENTE
1. PU+B;@,
Dupa uscare se r`^nesc, trasform`ndu1le in pulberi cu care fie modificam dupa gust salatele,
fie =inem sub limba 3dupa ce am m`ncat4 un '`rf de cu=it 3de pulbere4: ang7inare, busuioc, cicoare
3frun*e4, cimbru, cuisoare, flori de salc`m, foi de dafin, m]g7iran, menta, scor=isoar], tar7on, re'ent
timp de apro$imati' 12 minute.
2. B(AB;
Piper alb si piper negru 1 se condimentea*] salatele.
%. !;M,?c;
-7imen, coriandru, fenicul,marar,susan, 1 se folosesc ca atare sau pulbere.
2 .@bDA-,?(A!;
"7imber1 fie se mesteca >n gura, fie se taie rondele mici pentru salat]; cicoare1 se spal], se
taie rondele, se usuc], se pr])e^te, se r`^ne^te ^i se prepar] cea mai bun] cafea.
10%.1/0
0. D@(RD,A D; B;@;
( recomand numai pe cea uscat], ca o pulbere de culoare cenu^ie ^i care se di*ol'] in ap]
sau ceai.
/. !A@;
@ecomand numai sarea de mare, iar >n lipsa ei sarea grun)oas], dar nici una dintre ele s] nu
fie imbog]=it] cu iod.
5. U+;,U@,
@ecomand cu caldur] uleiul de: m]sline, porumb, floarea soarelui presat la rece, semin=e de
in, migdale; sunt total >mpotri'a uleiurilor rafinate, care sunt cumplit de to$ice.
?(&b
Prin condimente iu=i inteleg: ardei iute, boia, currO, piper negru.
E. PRO0USE APICOLE
1. M,;@; D; A+B,?;
1dac] a'e=i un creion c7imic 3indigo4, >i testa=i calitatea >nmuind '`rful creionului in miere: dac]
culoarea indigo a creionului s1a disipat in )ur, >nseamna ca mierea este fals] 3contrafacut]4;
1singura miere care nu cristali*ea*] este cea de salc`m;
1cea mai bun] miere este cea brun], din flora montan];
1nu se consum] mai mult de trei linguri 3de supa4 pe *i.
2. P@(P(+,!
8 a4 !olid
1se suge in gur] ca pe un drops;
1nu str`nge=i bobi=a de propolis 3niciodat] nu 'a fi mai mare ca un bob de porumb4, pentru
ca risca=i sa 'a scoat] plomba sau lucrarea dentar.
19 b4 &incturi
1picaturile de tinctura 319 D sau %9D4 pot fi administrate fie >n ceaiuri, fie in
supe;
1num]rul pic]turilor 'aria*] func=ie de: '`rst], greutate, afec=iune, structur]
energetic].
%. FA"U@; D; M,;@;
1>n special pentru cei care au probleme ale c]ilor respiratorii, recomand *ilnic c`te un
centimetru cub 3un cocolo^4, de una la mai multe ori pe *i, care se mestec] timp de 12 minute, apoi
ceara se arunc];
1foarte bune sunt ^i c]p]celele ob=inute de la e$tragerea mierii prin desc]p]cirea fagurilor;
1buca=elele de fagure, ca ^i c]p]celele se p]strea*] foarte bine >n borcane cu miere 3'or fi
moi ^i le 'a face u^or de mestecat4
2. Pb!&U@A
1se mestec] la fel ca fagurele de miere.
0. P(+;?U+
11 1s] nu con=in] impurit]=i 3buc]=i de albin] moart], 'iermi, a^c7ii de lemn, 'egetale4, s] nu fie
umed, moale, dar nici foarte uscat 3sau ars4 ^i nici muceg]it;
12 1temperatura de uscare optima este de 22 grade -elsius 3niciodat] mai mult4; se pune un
gr]unte pe ung7ia degetului mare ^i cu ung7ia de la cel]lalt deget se presea*] 3ca pe un purice4;dac]
nu opune re*isten=] si se turte^te repede >nseamn] c] este umed, iar dac] opune re*isten=] mare ^i se
sf]r`m] 3se face pulbere4, este prea uscat ^i atunci >l alege=i pe cel care suport] o presiune medie;
1% 1func=ie de '`rst], afec=iune ^i greutate, se consum] de un num]r 'ariabil de ori ^i >n anumite
cantita=i, obligatoriu prima por=ie diminea=a pe stomacul gol;
12 1cel mai indicat ^i bine tolerat este polenul conser'at >n miere astfel: la un Ig de miere se
adaug] 299 g polen ^i se indeas] cu o lingur] de lemn, a doua *i mierea arunc] impurit]=ile ^i1l 'om
gasi la suprafa=], de aceea >l 'om afunda din nou ^i tot a^a p`na c`nd >n 5 la 12 *ile mierea di*ol']
tot polenul;
102.1/0
10 1este cel mai delicios desert cunoscut de om ^i cu cele mai multe beneficii pentru organismul
s]u.
/. -;A@A D; A+B,?;
1se poate mesteca a^a cum se g]se^te ea gata preg]tit] de albin] pentru depunere, dupa care
se arunca;
1/ 1poate fi folosit] la prepararea: alifiilor, supo*itoarelor, cremelor.
5. +AP&,_(@ D; MA&-b
15 1se g]se^te >ncapsulat sau fiole.
,. PRO0USE 0E ORI<INE ANI-ALC
1. +AP&; DU+-;
16 !e poate folosi cel de capr] ^i mai rar cel de 'ac], p`n] la '`rsta de trei ani, dup] aceast]
'`rst], cu restric=ie numai cel de capr] 3cel mai bun este cel de capr] ro^ie4 ^i cel de iap].
2. +AP&; A-@U
!e ob=ine din lapte dulce, nefiert ^i far] c7eag.
%. E;@
?iciodat] *erul nu se arunc] pentru c] este cel mai bun produs dintre lactate.
2 .,AU@&
!e poate ob=ine prin fermentarea laptelui cu maia sau cu ciuperca de lapte;
!e consum] >n cantit]=ile indicate, fie 12 *ile consecuti'e pe lun] cu 12 *ile pau*], fie o dat]
la dou] *ile timp de 26 de *ile cu 12 *ile pau*].
0. U?&
-el mai bun este cel ob=inut natural la =ar], f]r] coloran=i;
!e folose^te moderat.
/. B@b?EA DU+-;
&rebuie s] re*ulte numai din lapte nefiert de capr] sau de 'ac].
5. !Ma?&a?A
18 (bligatoriu s] se ob=in] din lapte nefiert; dac] pic]tura de tinctur] de iod in contact cu
sm`nt`na nu a sc7imbat culoarea maronie cu cea alb]strie, >nseamna c] sm`nt`na nu este falsificat].
6. !A?A, M;F,@, -A_-AVA+, &;+;M;A
!e pot folosi foarte rar sau deloc.
8. U@Db, -A_, B@a?Eb &(P,&b, B@a?Eb D; BU@DUF
?u recomand.
19. (U
!e folose^te numai g]lbenu^ul, crud sau foarte moale 3ma$im doua pe saptamana4.
11. -(ARA D; (U
!e spal] oul ^i pe din]untru ^i pe dinafara, se usuc], se r`^ne^te ^i se face pulbere, se pune
intr1un pa7ar ^i se toarn] peste pulbere, *eam] de l]m`ie sau o=et de mere, care >n c`te'a *ile 'a
di*ol'a coa)a de ou; 'asul 3pa7arul4 nu se acoper] cu capac, ci numai cu un tifon. !e folose^te dupa
prescrip=ii.
12. U?&U@A D; P;_&;, U+;, D,? F,-A& D; &(?, -(D, D;+F,?, @;-H,?
!e g]se^te in capsule sau gelule, care se administrea*] functie de '`rst], greutate ^i
afec=iune.
1%. Pb!b@, D; -U@&;, P(@UMB;+ _, ,;PU@; !b+BA&,-, FAEA?
Foarte rar, numai fiert sau fript ^i f]r] pieli=]. Pacientii care primesc in regim astfel de
produse, prepara numai supa si nu 'or manca deloc carnea.
12. P;_&;
?umai oceanic, de ap] rece ^i de mare ad`ncime: ton, cod, somon, 7ering, sardin]. !e
prepara fiert sau fript, niciodat] pr])it.
-u prescriptie se pot consuma pana la trei conser'e de sardina in ulei, pe saptamana.
100.1/0
PRO0USE 0CUNCTOARE- RECAPITULARE-
&oate alimentele consumate in e$ces;
Alcool;
&utun;
-afea;
-acao;
+apte dulce de 'ac];
Produse lactate fermentate;
Ea7]r;
Produse de patiserie ^i cofet]rie;
Paste f]inoase, f]in] alb], p`ine alb];
!ucuri sintetice;
Ape carboga*oase;
!are rafinat];
-ondimente iu=i 1 in e$ces;
-arne;
-onser'e de orice fel;
"r]simi animale;
Pr])eli, afum]turi;
Alimente reincal*ite;
Alimente preambalate;
Alimente de tip fast food#;
Alimente fierte e$cesi';
10/.1/0
CAPITOLUL D
SE9NI=ICATIA CI=7EI -
Misterul numarului D nu este si nici nu 'a fi elucidat 'reodata. Acest numar trece
drept numarul misterului, al intelepciunii si al libertatii, dar si al 'ointei.
Dumne*eu a terminat lumea in D *ile;
-apul se cuprinde de D ori in corpul uman;
,n primele D *ile dupa concepere, o'ulul fertili*at coboara pe trompe spre uter, unde se
produce implantarea si organismul se de*'olta rapid in urmatoarele /1 de *ile; in aceste prime /B de
*ile se de*'olta partea de sus a fetei; in urmatoarele >4 de *ile se de*'olta partea de mi)loc a fetei; la
?1 de *ile toate structurile sunt in general formate; partea de )os a fetei se de*'olata mai ales in cele
1B? de *ile care au mai ramas pana la gestatie;
!tiintele profunde cunosc faptul ca, la fiecare D ani, omul termina de construit cate unul din
corpurile 3'e7iculele4 sale: corpul fi*ic pana la D ani, corpul energetic pana la 1@ ani, sufletul pana
la /1 de ani;
Despre om: se spune ca are sau nu cei D ani de acasa pentru ca la aceasta 'arsta copilul este
capabil sa inteleaga multe lucruri si memoria lui retine multe in'ataturi; la 'arsta de D ani merge la
scoala; buletinul de identitate se obtine la 'arsta de 1@ de ani, 'arsta la care intelegerea copilului
cuprinde un ori*ont destul de 'ast; inainte 'reme ma)oratul adolescentului se serba la 'arsta de /1
de ani, 'arsta la care se considera ca se afla in deplinatatea )udecatii; pana la 'arsta de /B de ani era
Acopt A pentru a se insura;
"lobulele de 'italitate au D atomi repre*entand D 'arietati de energie in D culori;
!aptamana are D *ile;
Planta tipica se compune din D parti 3 radacina, tulpina, ramuri, frun*e, flori, fructe si
seminte4;
!pectrul solar are D culori;
Pamantul are D *one climatice;
Portati'ul mu*ical are D note;
+una are D fa*e;
Doua cercuri pot a'ea intre ele D po*itii 3e$terne, tangente e$terne, interne, tangente interne,
secante, concentrice si identice4;
&aina !fantului Maslu consta in ungerea cu untdelemn sfintit si in'ocarea 7arului !fantului
Du7. Au loc aici doua efecte: in primul rand ungerea, atingerea si in'ocarea Du7ului, dupa care se
citesc cele D pericope e'ang7elice specifice !fantului Maslu si cele D rugaciuni pentru
binecu'antarea untdelemnului. Maslul repre*inta o sfanta slu)ba facuta de D preoti care inc7ipuiesc
cele D daruri ale Du7ului !fant. Acest numar aminteste unele fapte din !fanta !criptura. Astfel de D
ori s1a aplecat proorocul ;lisei peste un copil mort pe care la in'iat, D au fost preotii care au sunat
trambite si de D ori a fost incon)urata cetatea ,eri7onului cand a fost cucerita de israeliti, la intrarea
lor pe Pamantul Fagaduintei si tot de D ori s1a rugat proorocul ,lie pe muntele -armel, pana cand
Dumne*eu a dat ploaie pamantului ars de seceta. Maslul se face inaintea unei mese pe care se pune
!fanta ;'ang7elie, lumanari, de regula D, un 'as cu grau sau cu faina si unul cu untdelemn, precum
si D betisoare de busuioc infasurate in 'ata, cu care preotii 'or unge pe bolna' peste tot corpul. Mai
intai se sfinteste untdelemnul prin rugaciunea celor D preoti, se citesc cele D apostole si e'ang7elii si
105.1/0
apoi se unge de D ori trupul bolna'ului 3sau omului sanatos4. Maslul se poate face atat bolna'ului
cat si omului sanatos.
,n corp 3si in natura4 sunt D principale minerale indispensabile: calciul, iodul, fierul,
magne*iul, fosforul, seleniul si *incul;
Pitagora a in'entat un instrument mu*ical cu D cor*i, pentru a fi in acord cu armoniile din
natura;
!eria numarului D este pre*enta in toate edificiile si lucrarile edilitare ale ;giptului antic.
Asfel ?ilul se 'arsa in mare prin D guri si a'ea D ni'ele 3cadea in / cataracte4, iar in Marea Piramida
3a lui Meops4 numarul D este o pre*enta permanenta;
Daca solicitati unor persoane sa spuna repede un numar 3o cifra4 de la *ero la *ece, cei mai
multi din cei interpelati 'or spune D;
-unoasterea intuiti'a atribuie numerelor functii ordonatoare ale miscarii in -reatie astfel:
1. repre*inta Unitatea si Forta Unica: Dumne*eu. ;l este in acelasi timp numarul personalitatii,
al unicitatii;
2. repre*inta complementaritatea contrariilor, ec7ilibrul, balanta si anali*a;
%. este numarul armoniei, el e$prima &rinitatea Di'ina 3&atal, Fiul si !fantul Du74;
2. repre*inta cele patru elemente din natura: focul, apa, aerul si pamantul [ este simbolul
acti'itatii practice, al organi*arii;
0. este numarul umanitatii si este in acelasi timp al iubirii di'ine fata de oameni si al iubirii
omului fata de -reatie;
/. repre*inta intuitia si puterea reala pe care ea o confera;
5. este numarul misterului, al intelepciunii si libertatii e$ceptionale 3interioare4 este numarul
'ointei 3prin care intelepciunea si libertatea se pot obtine4;
6. repre*inta spiritul, dar si dreptul de a a'ea acces la cunoastere ca urmare a atingerii
perfectiunii materiale si spirituale;
8. este intelectul, cunoasterea obtinuta prin utili*area intelectului ca instrument al spiritului si
in consecinta credinta de'enita com'ingere;
Unii sa'anti au facut socoteala ca intregul organism uman se reinnoieste complet la fiecare D
ani, iar sangele la fiecare 2 luni;
Brancusi, facandu1si autoportretul, desenea*a D sfere concentrice penetrate radial de o pana
piramidala; cand ii consacra o sculptura lui !ocrate, foloseste D 'olume succesi'e, cel de1al D1lea
re*er'at intelepciunii, fiind repre*entat ca un Uni'ers regasit in sine insusi;
-and ,rod a trimis sa caute copiii nascuti pentru a1i ucide: F.,osif a luat noaptea -opilul si
pe mama +ui, a plecat in ;gipt si a ramas acolo D ani, pana la moartea lui ,rodF#;
&imp de D ani ,isus a stat de 'orba cu Dumne*eu fata catre fata si a in'atat limba pasarilor si
a animalelor, puterile tamaduitoare ale arborilor, plantelor, florilor, fortelor ascunse ale pietrelor
pretioase, a in'atat miscarile !oarelui, +unii si !telelor, puterile literelor, misterele Patratului, ale
-ercului si ale &ransmutatiei lucrurilor, formelor, numerelor si semnelor.
Atunci cand Maria Magdalena a 'enit la ,isus in timpul noptii si si1a marturisit pacatele, ;l
si1a pus mainile peste ea, si a tamaduit1o scotand din ea D demoni.
-u ade'arat, -orpul Meu este substanta lui Dumne*eu si aceasta este ade'arata 7rana, iar
sangele Meu este 'iata lui Dumne*eu si aceasta este ade'arata bautura. ?u precum stramosii 'ostrii,
care au cerut carne iar Dumne*eu in mania sa le1a dat carne si ei au mancat aceste necuratii pana
cand le1au putre*it in nari, iar 7oiturile lor au ca*ut cu miile in pustiu din cau*a ciumei. Despre
acestia este scris : PP ;i 'or rataci patru*eci si noua de ani in pustiu, pana cand se 'or purifica de
poftele lor, inainte sa intre in pamantul odi7nei, o, de D ori cate D ani 'or rataci pentru ca nu au
cunoscut caile Mele, nici nu s1au supus legilor MeleQQ.#
,n prea)ma Pastelui, ,isus a mers in &emplu si i1a gasit pe cei care 'indeau oi, capre si
porumbei, precum si pe cei care sc7imbau bani. !i facand un bici din D coarde, i1a alungat pe toti
106.1/0
afara din &emplu si a dat drumul oilor, caprelor si porumbeilor, i1a scos afara pe cei care sc7imbau
bani si a rasturnat mesele.#
Apostolii l1au intrebat pe ,isus: ,n'atatorule cum 'oiesti ca ei 3copiii 1 n.a.4 sa fie crescuti:#
,ar ,isus a *is: Dupa D ani sau atunci cand ei incep sa distinga binele de rau si in'ata sa aleaga
binele, aduceti1i la Mine pentru a primi binecu'antarea din mainile pre*biterului sau ale ingerului
bisericii in rugaciune si recunostinta, si a'erti*ati1i sa nu manance carn#, sa nu bea bauturi tari si sa
nu 'ane*e creaturile inocente ale lui Dumne*eu.# Un apostol l1a intrebat pe ,isus: -and 'oiesti ca
ei 3copiii 1 n.a.4 sa primeasca initierea:# si ,isus a raspuns: Dupa D ani sau cand 'or cunoaste
in'atatura, cand 'or face numai binele, 'or in'ata sa munceasca cu propriile lor maini, isi 'or alege
o meserie ca sa1si castige e$istenta si cand 'or fi ferm stabiliti pe calea cea dreapta. Atunci, ei 'or
cere initierea, iar ingerul sau pre*biterul bisericii ii 'or testa si 'or 'edea daca merita, iar ei 'or
trebui sa aduca rugaciuni si sa multumeasca, 'or fi scufundati in apele purificarii ca sa renasca la o
noua 'iata, marturisindu1+ pe Dumne*eu ca fiind &atal lor, )urand sa se supuna +egii !finte si sa se
tina departe de raul lumii.# Un apostol l1a intrebat pe ,isus:# ,n'atatorule, cand 'or trebui 3copiii 1
n.a.4 sa primeasca Mirungirea:# 3ungerea cu Mir4. ,isus a raspuns: #-and 'or a)unge la 'arsta
maturitatii si 'or manifesta in ei cele D daruri ale !piritului, atunci fie ca ingerul sa aduca multumire
si rugaciune si sa1i pecetluiasca cu pecetea Mirului. ;ste bine ca la fiecare treapta de initiere, toti sa
fie incercati timp de D ani. -u toate acestea, fiecare sa primeasca conform cu e'olutia sa intru
,ubirea si ,ntelepciunea lui Dumne*eu.# ,isus catre apostoli: A,ar acum ;u merg la &atal Meu.
,nsa 'oi ramaneti in ,erusalim si rugati1'a, iar dupa D *ile 'eti primi putere de !us iar fagaduinta
Du7ului !fant 'a fi implinita in 'oi, si 'eti merge din ,erusalim catre toate triburile lui ,srael si catre
cele mei indepartate colturi ale lumii.A
-onceptul pri'ind structura fiintei umane:
1. -orpul fi*ic1 sinonim cu materia 1 caracteri*and mineralul;
2. -orpul energetic 1 sinonim cu 'iata 1 caracteri*and 'iul 3'egetal, animal, om4;
%. -orpul astral 3sufletul4 1 sinonim sen*atiei 1 caracteri*and animalul si omul;
2. ;ul 3indi'idualitatea4 1 sinonim cu spiritul 1 caracteri*and omul;
0. !inea spirituala;
/. !piritul 'ietii;
5. (mul spirit;
Ultimile trei sunt principii constituti'e superioare ale fiintei umane, e$istente in stare de
germen in fiecare om si care se de*'olta treptat, prin munca pe care omul o desfasoara asupra lui
insusi. Acestea constituie elementul etern al omului.
-orpul energetic contine D centri de forta care in sanscrita se numesc Ac7aIraA sau Afloare de
lotusA:
1. Mulad7ara;
2. !Wadist7ana;
%. Manipura;
2. Ana7ata;
0. Vis7udd7a;
/. A)na;
5. !a7asrara;
,isus -ristos a 7ranit mii de oameni cu 0 paini si 2 pesti [ D;
Varsta reala a pisicii este de D ori anii traiti;
Ung7iul optim de aruncare a sulitei pentru a se obtine distanta mare este >4 3 multiplu de
D4;
&oti timpii pre'a*uti in prospectele mele sunt multipli de D;
Aceasta carte contine D capitole;
Du7ul Uman este incon)urat de D in'elisuri fluidice: tatar, fiular, du7ist, cosmic, uni'ersic,
solar si planetar;
108.1/0
Un gand, odata emis, se imprastie in spatiu, in toate directiile, e$ercitand influente pe unul
din cele D planuri e$istente pe care a fost emis;
,n primele @/ de *ile dupa destrupare, du7ul 'a*and durerea celor dragi pe care i1a lasat pe
pamant, coboara langa ei si ii incoan)oara cu fluidele sale, pentru a1i linisti si restabili oarecum
armonia fluidica a 'ibratiilor eterice ale corpurilor acestora;
&imp de D ani, du7ul inferior coboara mereu la suprafata Pamantului si pri'ind prin stratul
de pamant de deasupra cada'rului, 'ede ca prin geam in ce stare de descompunere de gaseste
AadoratulA sau trup;
F
-opii pana la 'arsta de D ani isi amintesc mai bine decat oamenii maturi despre 'ietile lor
trecute;
De cate ori sa iertam: a intrebat !fantul Petru pe Dumne*eu. De D5 de ori cate D;
!1au facut D !inoade ;cumenice care au stabilit dogmele despre Mantuitorul, despre Du7ul
!fant, despre Maica Domnului, despre firile si puterile Mantuitorului;
!unt D principii ale ordinii Uni'ersului:
1. &oate lucrurile sunt iposta*e ale unei unice unicitati entitati;
2. &otul se sc7imba;
%. &oate antagonismele sunt complementare;
2. ?u e$ista nimic identic;
0. &ot ce are fata are si spate;
/. -u cat fata este mai mare cu atat spatele este mai mare;
5. &ot ce are un inceput are si un sfarsit;
1/9.1/0
1I18IO27A=IE
./ Dr. Parag)i, D. Desai 1 S(ivambu Cure & 0uide to treatment and diet
1/ Rean Valnet 1 #ratamentul bolilor prin le,ume) fructe si cereale
2/ Ar7imandrit ,oanic7ie Balan 1 Ne vorbeste 3arintele Arsenie
4/ ;rnst "dnter K 5rana vie
6/ ;arl Mindell K Biblia vitaminelor
7/ D.-. Rar'is K Mierea si alte produse naturale
8/ Virginia Faur 1 O speranta pentru viata
9/ Paul -. Bragg & 3ostul un miracol
1/1.1/0
&ratamentele naturiste nu 'atama, nu creea*a dependenta, nu dau efecte secundare; ele pot
aduce 'ictoria mult asteptata, dar intr1un timp mai indelungat.
?oi, oamenii, nu suntem constienti ca ne1am adus boala in organism in 0, 19, 10, 29 de ani,
dar am 'rea acum ca batand din palme sa o inlaturam.
,ntr1un fel, aceasta carte, as 'rea sa fie mai mult un indrumar pentru toti semenii mei 1
indiferent ca1mi sunt pacienti sau nu 1, care doresc sa1si sc7imbe radical modul de gandire si
alimentatie, o calau*a pentru pacientii mei, care nu 'or mai fi ne'oiti sa ma caute telefonic sau in
scris, pentru nelamuriri sau panica ce se crea*a atunci cand organismul reactionea*a in felul sau, pe
timpul regimului naturist.
AU&(@U+
1/2.1/0
In&ormatii despre Petre Anca si &undatie
P#tr# Anca 1 col.3r4 ing., biodiagnostician
consultatii si tratamente ,ratuite
str. ?. Balcescu 5/ A
Valenii de Munte, cod 19/299
)ud. Pra7o'a, @omania
mobil: 95221522912
tel.fa$: 9222126%258
petreancae7otmail.com
,unatia U"anitara ESanatat# (rin <anir# $i Ali"#ntati#; din Val#nii # -unt#
str. ?icolae Balcescu nr. 5/A,
cod 19/299, )ud. Pra7o'a
tel..fa$ 9222.26.%2.58
tel. 9522.52.29.12,
-.P. 20, (.P. 1.,
e1mail: petreanca26eOa7oo.com
<AVP - ,unatia +Vin#car# (rin ginir# $i ali"#ntati# - in "#"oria" ing. Val#riu
Po(a+
7ttp:..ga'p.idilis.ro
11
petreanca26eOa7oo.com
J
1/%.1/0
SU-AR
-AP,&(+U+ 1.....................................................................................................................................................................%
-UVA?& ,?A,?&;.........................................................................................................................................................%
-AP,&(+U+ 2.....................................................................................................................................................................0
P(V;!&; !, P(V;&;....................................................................................................................................................0
1 -um l1ai cunoscut pe Valeriu Popa:............................................................................................................................1%
2 -e conduita ai urmat:..................................................................................................................................................12
% -are cre*i ca a fost secretul supra'ietuirii tale:..........................................................................................................12
2 -um ai depistat calitatile tale si cum ai colaborat cu Valeriu Popa:...........................................................................1/
0 -e ne poti spune despre actul c7irurgical:..................................................................................................................18
/ -are cre*i ca sunt cei mai mari dusmani ai sanatatii omului:.....................................................................................29
5 De ce este 'aloaroasa o alimentatie naturista:............................................................................................................02
6 ?e poti descrie pe larg cum se tine corect un post total si ce re*ultate se obtin:........................................................02
8 -e urmea*a dupa post si regim B":.........................................................................................................................../2
19 Petre, care este parerea ta despre rugaciune:............................................................................................................/%
11 -um se produce 'indecarea: -ine beneficia*a de ea:..............................................................................................//
FU?DA&,A UMA?,&A@A.............................................................................................................................................../8
12 Petre, poti sa dai cate'a reguli de 'iata si de alimentatie:........................................................................................59
1% Vorbeste1ne putin despre una din bolile care a a)uns pe locul intai in pri'inta mortalitatii 1 -A?-;@U+ 1...........6%
12 !tiu ca si Valeriu Popa a'ea o parere despre lumea medicala. Po*itia ta fata de medici si de medicamente care
este:................................................................................................................................................................................6/
D;?UM,@;...........................................................................................................................................................82
;F;-&; B;?;F,-;.........................................................................................................................................................82
&@,P&(FA?..................................................................................................................................................................82
10 Macar telegrafic poti sa ne spui cate'a masuri pentru a ne pastra sau recapata metabolismul normal:...................82
&(&A+[ %0 minute....................................................................................................................................................82
&(&A+ [ %01/% minute..............................................................................................................................................82
1/ Din e$perienta, ce tendinte ai obser'at la pacientii tai, si ce documente le sunt necesare pentru fisa lor personala:
........................................................................................................................................................................................80
15 Vorbeste1ne ce'a despre moarte, si daca 'rei si se poate, despre reincarnare.........................................................19%
16 De ce cre*i ca sunt atatia oameni care prefera minciuna si nu ade'arul:...............................................................19/
18 Poti sa enumeri cate'a din sfaturile pe care Valeriu Popa le repeta cu diferite oca*ii:...........................................195
29 &e laudai odata ca ai un test de longe'itate, este ade'arat:.....................................................................................198
21 Poti sa ne descrii cate'a proceduri 'alabile pentru diferite afectiuni, si care pot fi practicate de oricine, macar din
punct de 'edere profilactic:..........................................................................................................................................112
22 -are este atitudinea ta fata de animalele de casa:...................................................................................................118
2% -e trebuie sa faca cei care in 'iata lor au agresat energetic pe semenii lor:...........................................................129
22 Petre, spune1mi, ai lucruri pe care ti le1ai dori cel mai mult:.................................................................................121
20 !per sa nu te superi daca 'oi 'eni cu o intrebare indiscreta: 'ei ramane toata 'iata singur:..................................121
2/ !1ar putea sa fie cea mai grea si incomoda intrebare de pina acum: ADe ce a murit Valeriu PopaA:......................122
25 Dragul meu, de multe ori cand imi po'esteai, am 'a*ut lacrimi in oc7ii tai, nu 'reau ca aceasta brosura sa de'in
plictisitoare, deci, conclu*iile.......................................................................................................................................122
26 ;u nu mai am intrebari............................................................................................................................................1%1
-AP,&(+U+ %.................................................................................................................................................................1%2
FU?DA&,A UMA?,&A@A.........................................................................................................................................1%2
A!A?A&A&; P@,? "A?D,@; !, A+,M;?&A&,;A..................................................................................................1%2
1 ,? M;M(@,AM ,?". VA+;@,U P(PA1................................................................................................................1%2
-AP,&(+U+ 2.................................................................................................................................................................1%8
AB(@DA@;A -(@;-&A A U?U, @;",M B".......................................................................................................1%8
(@A 98.99 K !PA+A@;A VA",?A+A..........................................................................................................................121
(@A 98.%9 K !A@,&U@, P; VA@FU@,..........................................................................................................................122
(@A 19.99 K (@;EU+....................................................................................................................................................122
Masa)ul.............................................................................................................................................................................122
(@A 11.99 1 MA!A 1......................................................................................................................................................122
(@A 12.%9 1 P@;"A&,@;A M;!;, 2............................................................................................................................122
(@A 1%.99 K MA!A 2......................................................................................................................................................122
(@A 16.99 1 MA!A 2......................................................................................................................................................12%
(@A 18.99 1 P@;"A&,@;A ,?FUE,,+(@.....................................................................................................................12%
1/2.1/0
(@A 29.99 1 !(M?,F;@U+...........................................................................................................................................12%
BA,A -(MP+;&A......................................................................................................................................................12/
-AP,&(+U+ 0.................................................................................................................................................................125
&;@AP,A -U U@,?A.................................................................................................................................................125
-AP,&(+U+ /.................................................................................................................................................................109
M(D D; P@;PA@A@; A P@(DU!;+(@ A+,M;?&A@;......................................................................................109
-AP,&(+U+ 5.................................................................................................................................................................1/9
!;M?,F,-A&,A -,F@;, 5..........................................................................................................................................1/9
B,B+,("@AF,;..........................................................................................................................................................1/2
,nformatii despre Petre Anca si fundatie......................................................................................................................1//
,nformatii despre Petre Anca si fundatie......................................................................................................................1//
!UMA@............................................................................................................................................................................1//
J
1/0.1/0