SCHELETUL INTERN

CAPITOLUL 4
Ihtiologie
Scheletul
-regiunea etmoidian
(nazal);
-regiunea orbito-
temporal;
-regiunea otic;
-regiunea occipital.
scheletul apendicular.
scheletul craniului
scheletul axial
neurocraniu
viscerocraniu
-arcul mandibular
-arcul hioid
-arcurile branhiale
-aparatul opercular
vertebre
coaste
scheletul
inotatoarelor
perechi (centuri)
scheletul
inotatoarelor
neperechi
-scapulara
-pelviana
Scheletul craniului
Craniul petilor este alctuit din dou regiuni: craniul neural
(neurocraniul) i craniul visceral (splachnocraniul).
Neurocraniul este partea din schelet situat n continuarea
coloanei vertebrale. Oasele din care este alctuit formeaz
cutia cranian, n care sunt adpostite creierul i unele organe
de sim .

Craniul visceral formeaz scheletul aparatului respirator i al
regiunii anterioare a tubului digestiv .
Craniul neural (neurocraniul)

Neurocraniul la crap (vedere lateral)
1-etmoid lateral;2-alisfenoid; 3-prootic; 4-occipital bazal.
n funcie de modul n care a evoluat i de
organele pe care le adpostete, neurocraniul
cuprinde patru regiuni:

regiunea etmoidian (nazal) cuprinde
urmtoarele oase:
-dou etmoide laterale, situate pe laturile regiunii; --
-un preetmoid (exist numai la unii teleosteeni);
-un mezetmoid care formeaz plafonul regiunii (bine
dezvoltat la Cyprinidae);
-uneori un rinosfenoid (Caracidae).


regiunea orbito-temporala cuprinde:


-un parasfenoid situat dup prevomer;
-un bazisfenoid, situat ventral n continuarea
parasfenoidului (uneori lipsete);
-dou orbitosfenoide, care de obicei sunt contopite,
formnd septul interorbital;
-dou pleurosfenoide care formeaz marginea
posterioar a orbitei;
-dou autosfenotice, situate la partea dorsal a
regiunii.

Regiunea otic este delimitat de patru oase
pereche:

- prooticul, situat ventral, care nchide cea mai mare
parte din urechea intern;
-epioticul, situat dorsal, adpostete o parte din
canalul semicircular posterior;
-pteroticul, situat dorsal i lateral;
- intercalarul situat dorsal i posterior, bine dezvoltat
la unele Salmonidae i Gadidae.

Regiunea occipital cuprinde patru oase care
delimiteaz orificiul occipital:

-un bazioccipital situat ventral;
-dou occipitale laterale;
-un occipital superior (supraoccipitalul).

La ciprinide, pe faa ventral a bazioccipitalului se
afl o prelungire scobit pe care se dezvolt o plac
masticatoare, de natur cornoas, denumit impropriu
os amar.
Sheletul craniului la percide
Scheletul craniului la ciprinide

Scheletul craniului la salmonide
Craniul visceral
(viscerocraniul)
Craniul visceral formeaz scheletul aparatului respirator i
al regiunii anterioare a tubului digestiv. Este alctuit din
mai multe arcuri, unele anterioare, transformate n organe
de prehensiune a hranei (1-arcul mandibular, 2-arcul hioid)
i altele posterioare, destinate susinerii aparatului
respirator (3-arcurile branhiale). De asemenea, n
componena splachnocraniului intr i aparatul opercular.
a) arcul mandibular
Cuprinde:

-n partea superioar un pterigo-ptrat (palato-ptrat)
sau maxilar superior (maxila);
-iar n partea inferioar cartilajul lui Meckel sau
maxilarul inferior (mandibula).
Tipuri de articulaie a mandibulei la craniu



A-tip tip hiostilic (falca superioar este legat de
neurocraniu indirect prin intermediul ligamentelor inserate pe
hiomandibular); B- holostilic (falca superioar este articulat la
neurocraniu prin pterigoptrat la partea anterioar ct i prin procesul
postorbital la partea posterioar); C-tip amfistilic (falca superioar
este fuzionat la neurocraniu).
b) arcul hioid cuprinde:

Cartilajul hiomandibular asigur articularea
mandibulei de neurocraniu. Prin osificare, din cartilajul
hiomandibular rezult un hiomandibular situat n
partea dorsal, articulat la craniu i un simplectic situat
ventral, articulat la maxilarul inferior.
Cartilajul hioid se divide n mai multe segmente
care, de sus n jos, sunt stilohialul, articulat la
neurocraniu, epihialul, ceratohialul i hipohialul.
Arcurile hioide de pe cele dou laturi sunt unite ntre
ele la partea inferioar printr-un cartilaj nepereche
denumit bazihial a crui prelungire anterioar
formeaz suportul limbii denumit entoglos.

c) arcurile branhiale
Se gasesc pe cele dou laturi ale corpului si sunt unite la partea
lor inferioar, pe linia median, printr-un os nepereche denumit
bazihial.
Dinii faringieni la Cyprinidae
1-mrean, 2-crap, 3-pltic, 4-avat.

Cei mai muli teleosteeni au cte cinci perechi de arcuri branhiale. Primele
trei perechi sunt alctuite, fiecare din : faringobranhial, epibranhial,
ceratobranhial i hipobranhial. Pe marginea extern a epibranhialului i
ceratobranhialului sunt fixate branhiile, iar pe marginea lor intern se
gsesc spinii branhiali.
Arcurile branhiale cu diferite forme de
spini branhiali la pestii planctonofagi si
rapitori (1- coregon; 2-scrumbie de
Dunare; 3-salau)
d) aparatul opercular
Arcurile branhiale sunt
adpostite n cavitile
branhiale. Aceste
caviti sunt acoperite
pe fiecare latur printr-
un aparat opercular
format din patru oase
late cu marginea
neted sau zimat,
articulate cu hioidul.
Oasele opercului la biban
p.op-preopercular; op-opercular; i.op-
interopercular; s.op-subopercular

Vertebrele
Vertebrele teleosteenilor
a-vertebr din regiunea trunchiului; b-vertebr din regiunea cozii;
c-vertebr din regiunea cozii (profil); d-osicul intermuscular;
1.-apofiz spinoas superioar; 2.-arc superior (neural); 3-parapofize;
4.-arc inferior (hemal); 5-scobitur din corpul vertebrei.

Scheletul axial
Scheletul apendicular
inotatoarele neperechi

Radiile dorsalei si analei sunt sustinute de pterigiofore, elemente scheletice
metamerizate care la o buna parte din pesti se sprijina pe apofizele neurale
(pentru D) sau pe apofizele hemale (pentru A). Intre doua apofize al`turate
exist` de obicei un singur pterigiofor insa sunt specii de Gadidae,
Singnathidae si Pleuronectidae, la care ca urmare a concentrarii
inotatoarelor, intr-un spatiu interapofizar se gasesc 2-5 pterigiofore.
inotatoarele perechi au un endoschelet reprezentat de centuri (scapulara
pentru pectorale si pelviana pentru ventrale) la care se adauga o serie de piese
suplimentare.

Centura scapulara la biban:
1-posttemporal; 2 - hipercleitru; 3,8 - cleitru; 4,5-metacleitru; 6- hipercoracoid; 7- hipocoracoid

- centura primara cuprinde un hipercoracoid (scapular) situat dorsal, un
mezocoracoid situat la mijloc si un hipocoracoid (coracoid propriu-zis)
situat ventral si putin anterior. Fiecare din ele poate sustine pterigiofore pe
marginea lor distala. Deseori mezocoracoidul lipseste iar uneori
hipocoracoidul se ingusteaza, in urma formand metacoracoidul.In
hipercoracoid sau la limita acestuia cu hipercoracoidul exista un orificiu
prin care trec nervii si vasele de sange;
- centura secundara cuprinde cleitrul (clavicula), hipercleitrul si
metacleitrul iar uneori se adauga mezocleitrul si hipo (infra) cleitrul.
- centura pelviana, la chondrihtieni si dipnoi, este formata dintr-o piesa
cartilaginoasa semilunara sau in forma de V, fara legaturi cu coloana vertebrala, de
care se articuleaza pterigioforele.

Centura pelviana la biban:
1 - partea anterioara a
metapterigiului;
2 - partea posterioara a
metapterigiului;
3 - radii externe.
Scheletul la crap