Sunteți pe pagina 1din 25

Gramatic

1.Alfabetul limbii germane


Alfabetul German este compus din 30 de litere, 26 de litere din
alfabetul Latin standard plus 4 litere extra. Cele patru litere extra
sunt
trei
vocale
cu
umlaut ( ,
,
) i
simbolul numit eszett sau scharfes S (n Romn: S ascuti).
Diacriticele limbii Germane sunt cele trei vocale cu umlaut ( ,
, ); trem sau umlaut este un semn diacritic format din
dou puncte plasate deasuprea unei litere, de cele mai multe ori
litera este o vocal. Simbolul n limba German este o ligatur
ce nlocuiete literele ss, el aparine exclusiv literelor mici i nu
se va afla niciodat la nceputul unui cuvnt, n Elveia i
Liechtenstein nu mai este folosit deoarece a fost nlocuit definitiv
cu ss. Cele 4 litere extra din alfabetul German pot fi nlocuite n
mod oficial, dup cum urmeaz: litera cu ae, litera cu oe,
litera cu ue iar cu ss. Cele mai des folosite litere din limba
German sunt vocala e i consoana n, la polul opus litera q. n
limba German, literele luate individual sunt de genul
neutru: das A , das BReguli generale n limba German:
Accentul cade, n general pe prima silab; Substantivele se scriu
cu liter mare.

Pronunie German Pronunia


cuvintelor n limba German
n limba German, la fel ca n limba Englez, cuvintele nu sunt
citite cum sunt scrise, fapt ce ngreuneaz pronunia acestora
pentru vorbitori nativi de limba Romn. Pronunia cuvintelor n
limba German este mai uor de nvat comparativ cu pronunia
cuvintelor n limba Englez, deoarece, literele Germane, luate
individual, nu au mai mult de dou pronunii (dup cum vei
vedea n tabelul de mai jos). n continuare, waialo.com v ofer
posibilitatea s studiai gratuit pronunia literelor Germane citite
n mod individual sau n interiorul cuvintelor.
LITERAPRONUNIAPRONUNIA
IN
CUVINTELE
GERMANEEXEMPLUPRONUNIAA Aala fel ca a din acumausaus ela fel
ca e din sarehttehetB Bbela fel ca b din binebeibaiC Cela fel ca c din
cadoucousinecuzinela fel ca din arCelsiuselsiusD Ddela fel ca d din
dadasdasE Eela fel ca din acasihreihrla fel ca e din saredemdemF Fefla
fel ca f din fier,FebruarfebruarG Gghela fel ca g din gardganzganH Hhala fel
ca h din hainehabenhabnI Iila fel ca i din inelichihJ Jiotla fel ca i din
ineljemandiemandK Kcala fel ca c din cadoukanncannainte de e sau i ca
i ch din chiarKettechetL Lella fel ca l din lanLohnLonM Memla fel
ca m din masmitmitN Nenla fel ca n din nasNiemandnimandO Oola fel
ca o din omnochnoh oela fel ca io din avionschnionP Ppela fel ca p din
patPersonenperzonnQ Qchiula fel ca c din cadouQualittcualitetR Rerla fel
ca r din rourichtigrihtigS Sesfinal la fel ca s din sacausausn rest la fel
ca z din zebrsagenzagnSes-etla fel ca s din sacgrogrosT Ttela fel ca t din
tablTieretireU Uula
fel
ca u din
undeundund iula
fel
ca iu din
iubitfrfiurV Vfaula fel ca f din fierVerpackenfepacnW Wvela fel ca v din
vinwasvasX Xicsla fel ca x din xeroxxenonxenonY Yiupsilonla fel ca i din
inelgypteneghiptnZ Zetla fel ca din arazurckuriucGrupurile formate

din dou litere identice, sunt citite ca i cum ar fi o singur litera,


de exemplu: ll l, nn n, ss s, tt t etc. n limba German

unele litere pot fi citite diferit atunci cnd sunt nsoite de


anumite litere. n tabelul de mai jos, vei nv cum se citesc
grupurile de dou i trei litere n limba German atunci cnd
acestea se afl n interiorul unui cuvnt:
LITERELESE
PRONUN
/
SE
CITESC
IN
CUVINTELE
GERMANEEXEMPLUPRONUNIAUla fel ca oi din noihufighoifihCHla fel
ca h din haineichihEIla fel ca ai din staiseinzainENfinal la fel ca n din
rnihabenhabnn rest la fel ca en din mentwennwenERla fel ca ea din
neamderdeaEUla
fel
ca oi din
noineunnoinGEla
fel
ca ghe din
gheagenaughenauIEla fel ca i din inelwiedervidaSPla nceput la fel ca p din
pagspielepilen rest la fel ca sp din aspirinAspirinaspirinSTla fel ca t din
tiinStadttatSCHla fel ca din arpeschnellnelCum pot s pronun

cuvintele n German ct mai corect cu putin?


Cu ajutorul tabelelor din aceast lecie putei obine o pronunie
German destul de bun, pentru un nceptor. Pronunia
cuvintelor nu poate fi mecanic, ea trebuie exprimat ntr-un
mod ct mai natural posibil, iar acest lucru este realizabil doar n
timp prin exemple i exerciii. Filmele, muzica i dialogul pot fi un
factor important dac dorii s obinei o pronunie rapid, dar
fr un vocabular dezvoltat exist posibilitatea s fie o pierdere
de timp. Pe site-ul nostru majoritatea leciilor conin si pronunia
cuvintelor, astfel n timpul n care v formai un vocabular de
baz, vei nva i cum se pronun cuvintele cele mai comune
n limba German.

2.Saluturi n german

Tschss
Pa!

Guten Abend
Buna seara !

Guten Morgen
Buna dimineata!

Gute Nacht
Noapte buna!

Aufwiedersehen
La revedere!

Hallo
Buna,salut!

Wie geht es Ihnen?


Ce mai faceti?[formal]

Wie geht es Dir?


Ce mai faci? [informal]

Wie geht's?
Esti bine ? [Informal]

Mir geht es gut und Ihnen?


Sunt bine, dar dumneavoastra ? - Formal

Mir geht's gut und Dir?


Sunt bine, dar tu ? - Informal

Ich heie Heinz.


Numele meu este Heinz.

Bis spter.
Ne vedem mai tarziu .

Bis gleich.
Ne vedem in curand .

Das ist Fritz.


Acesta este Fritz.

3.Numeralele n limba german


Numeralul cardinal (die Kardinalzahlen)
Numeralul cardinal exprima un numar si raspunde la intrebarea "wieviel?".

1eins17siebzehn200zweihundert2zwei18achtzehn444vierhunder
vierundvierzig3drei19neunzehn1000tausend4vier20zwanzig1001tausendeins5fnf21einundzwanzig1
876tausendachthundert sechsundsiebzig6sechs25fnfundzwanzig2000zweitausend7sieben30dreiig3316dreitausenddreihund
ert
sechzen8acht33dreiunddreiig4000viertausend9neun40vierzig900000neunhunderttausend10zehn50f
nfzig1000000eine Million11elf60sechzig1000 Millionen1 Milliarde12zwlf70siebzig1000
Milliarden1 Billion13dreizehn80achtzig1000 Billionen1
Billiarde14vierzehn90neunzig0null15fnfzehn100hundert16sechzehn101hunderteins
Numeralele cardinale de la 0 la 12 sunt simple.

Numeralele cardinale de la 13 la 19, cele intre zeci si cele formate cu sute si mii sunt compuse.
Numeralele compuse (13-19) se formeaza din numar + zehn: dreizehn, vierzehn, fnfzehn, achtzehn, neunzehn.
Exceptie fac numeralele 16 si 17:
Numeralul 16 (sechzehn), format din 6 + 10 (sechs + zehn), pierde s de la sechs.
Numeralul 17 (siebzehn), format din 7 + 10 (sieben + zehn), pierde en de la sieben.
Zecile (40, 50, 80, 90) se formeaza din numar + zig: vierzig, fnfzig, achtzig, neunzig.
Exceptie fac (20, 30, 60, 70): zwanzig, dreiig, sechzig, siebzig.
Numeralele dintre zeci (24, 35, 46, 57, etc) se formeaza din numar + und + zeci.
33 - drei + und + dreiig, 55 - fnfundfnfzig, 65 - fnfundsechzig.
Observa: fata de romana, in limba germana ordinea este diferita: 3 si 30, 5 si 50, 5 si 60.
Numeralele de la 100 pana la un milion se formeaza din numar + hundert.
400 - vierhundert, 800 - achthundert.
Numeralele compuse se formeaza din numar + hunder + regula zecilor.
899 - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie legat: achthundertneunundneunzig).
Observa: constructia numeralului este opt + sute + noua + nouazeci.
Numeralele de ordinul miilor se formeaza din numar + tausend + regula numerale compuse.
9.899 - neun - tausend - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie
legat: neuntausendachthundertneunundneunzig).
Numeralele pana la un milion se formeaza dupa cum urmeaza:
868 849 acht - hundert - acht - und - sechzig - tausend - acht - hundert - neun - und - vierzig (corect se scrie legat).

Numeralele ordinale (die Ordinalzahlen)


Numeralele ordinale exprima o anumita ordine sau un anumit loc pe care il ocupa o persoana, un obiect, o actiune.
In limba germana, numeralele ordinale raspund la intrebarea der, die, das wievielte? a cata, al catelea?
Numeralele ordinale pana la 19 se formeaza din
numeral cardinal + te: erste, zweite, dritte, vierte, zehnte, neunzehnte.
Numeralele ordinale de la 20 se formeaza din
numeral cardinal + ste: zwanzigste, hundertste, tausendste.

Numerale ordinale adverbiale (die Einteilungszahlen)


In limba germana, numeralele ordinale adverbiale definesc ordinea intr-o insiruire.
Numeralele ordinale adverbiale se formeaza din numeral ordinal + ens.
Exemplu: erstens, zweitens, drittens, viertens.

Numeralele fractionare (die Bruckzahlen)


Numeralele fractionare exprima o parte dintr-un tot.
In limba germana, numeralele fractionare se formeaza din numerale ordinale + tel.
Exemplu: ein Drittel, ein Viertel, ein Fnftel.
Numeralele fractionare se scriu, de obicei, in cifre.

1/2ein halb1 1/2eineinhalb1/3ein Drittel2 1/4zwei einviertel1/4ein Viertel3 1/2drei


einhalb3/4Dreiviertel4 3/4vier dreiviertel4/6vier Sechstel5 4/6fnf viersechstel1/100ein Hundertstel6
5/16sechs fnfsechzehntel2/101zwei Hunderteintel18 4/8achtzehn vierachtel3/202drei
Zweihundertzweitel23 1/1000dreiundzwanzig eintausendstel
Numeralele zecimale: 2,423 - zwei Komma vier zwei drei.
Numeralele fractionare apar adesea in cuvinte compuse, caz in care numeralul este cuvantul determinativ: ein
Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein Dreiviertelmehrheit.

Numerale distributive (die Verteilungszahlen)


Numeralele distributive ale limbii germane exprima o grupare numerica.
Acestea raspund la intrebarea je (zu) wieviel?
Numeralele distributive se pot forma prin constructia je + numeral cardinal: je einer, je zwei,
sau prin constructia zu + numeral ordinal: zu zweit, zu dritt, zu viert.
Numeralele formate cu je urmeaza regulile declinarii numeralelor cardinale iar cele formate cu zu sunt invariabile.

Numeralele variative (die Artzahlen)


Numeralele variative exprima un numar de categorii, de specii diferite.
Acestea raspund la intrebarea wievielerlei? cate feluri? cate categorii? cate specii?
Numeralele variative se formeaza din numerale cardinale + erlei:
zweierlei, dreierlei, viererlei,
sau din all, viel, manch + erlei:
allerlei, vielerlei, mancherlei.
Numeralele variative sunt adverbe deci, invariabile.

Numeralele multiplicative (die Vervielfltigungszahlen)


Numeralele multiplicative arata in ce proportie creste o cantitate.
Acestea raspund la intrebarea wievielfach?
Numeralele multiplicative se formeaza din numerale cardinale + fach
einfach, zweifach, zehnfach
sau din mehr, viel, manning + fach
mannigfach, mehrfach, vielfach.

Numeralele de repetitie (die iterativen Zahlwrter)


Numeralele de repetitie arata de cate ori se savarseste o actiune. In limba germana, numeralele de repetitie
raspund la intrebarea wie oft? sau wievielmal?
Acest tip de numeral se formeaza din numerale cardinale + mal
einmanl, zweimal, viermal
sau din viel, mehr + mals
vielmals, mehrmals.
Numeralele de repetitie sunt adverbe deci, invariabile.

4.Articol posesiv

Possessivpronomen und Possessivartikel


Besitzanzeigende Frwrter und Artikel
Regel
|
Stamm+Endung
|
Vollformen

Mit den Possessivpronomen und -artikeln mein, dein, sein, ihr, unser und euer wird ein Besitz im engen
(Eigentum) und im weiteren Sinn (Zugehrigkeit, Zuordnung, Verbundenheit) ausgedrckt.

Wahl des Possessivpronomens


Welches Possessivpronomen gewhlt wird, hngt von der Person, dem Numerus und in der 3. Person
Singular dem Genus des Besitzenden ab. Wie bei den Personalpronomen bezieht sich die 1. Person auf
den Sprecher/Schreiber, die 2. Person auf den Zuhhrer/Leser und die 3. Person auf den oder das
Besprochene (Vergleiche Funktion der Personalpronomen). Die Hflichkeitsform ist die dritte Person
Plural Ihr.

Die Possessivpronomen verteilen sich also wie folgt ber Person, Numerus und Genus:

Formen (Flexion)
Possessivartikel:

Die Possessivpronomen knnen als Possessivartikel vor einem Nomen stehen:


Mein Wagen ist schneller als dein Wagen.
Ihr Auto ist schneller als euer Auto.
Wir leihen euch unsere Bcher.

Stellvertretend, ohne Artikel:

Die Possessivpronomen knnen ohne Artikel stellvertretend fr ein Nomen stehen. Die endungslose Form
Maskulin Singular erhlt dann die Endung er, die endungslosen Formen des Neutrum Singular die
Endung es.
Meiner ist schneller als deiner.
Ihres ist schneller als eures.
Wir leihen euch unsere.

Stellvertretend, mit Artikel:


Wenn die Possessivpronomen stellvertretend fr ein Nomen stehen, knnen sie durch den bestimmten
Artikel begleitet werden. Nach dem bestimmten Artikel werden sie wie ein Adjektiv schwach gebeugt
(vgl. Adjektive, schwache Flexion)
Der meine ist schneller als der deine
Der ihre ist schneller als der eure.
Wir leihen euch die unseren.

Nach dem bestimmten Artikel werden hufig auch die Formen auf ig verwendet:

Besonderheiten:
mit Artikel: Formen auf -ig

e-Tilgung
Flexion des nachfolgenden Adjektivs:
Adjektive folgen nach einem Possessivartikel der gemischten Flexion. Siehe Gemischte Flexion.
5.Tipuri de propozi?ii
Topica - propoziii principale

Dei limba german are un set de reguli stricte ce in de ordinea cuvintelor, topicanu determin de una
singur nelesul unei propoziii. Prin urmare, aceste reguli trebuie luate n considerare n paralel
cu sistemul de cazuri.
1. Propoziii simple. Propoziii principale
O propoziie simpl este o afirmaie care nu conine ntrebri sau strigri (vezi modul imperativ). Regula de
baz la acest tip de propoziii este c verbul conjugat este ntotdeauna al doilea element, st pe locul
2.
Sie spielen mit meiner kleinen Schwester.
Ei se joac cu sora mea mic.
n exemplul de mai sus, spielen este verbul conjugat.
Poate exista un singur verb conjugat n orice propoziie n limba german ; verbele la mod infinitiv sau
participiu nu sunt verbe de conjugat.
Sie werden wohl erst nachts ankommen.
Probabil nu vei ajunge nainte de venirea nopii.
Wir haben den Film schon gesehen.
Noi am vzut deja filmul.
n exemplele de mai sus, werden i haben sunt verbele conjugate.
Verbul st pe poziia a doua indiferent de ce parte de propoziie se afl pe prima poziia, fie ea subiect sau
nu. Astfel, celelalte elemente care pot sta pe prima poziie sunt:

adverbe sau locuiuni adverbiale (vezi pagina referitoare la adverbe)


Morgen wird es schon zu spt sein.
Mine va fi deja prea trziu.
Vor zwei Wochen kaufte ich mir ein neues Auto.

Mi-am cumprat o main nou acum dou sptmni.


o locuiune substantival
Diesen alten VW kaufst du?!

Cumperi VW-ul sta vechi?!

un pronume
Uns war das Haus zu teuer.

Casa a fost prea scump pentru noi.


un substantiv sau locuiune substantival cu rol de nume predicativ (cu vb. sein/werden/bleiben), la caz
nominativ:
Ein berhmter Politiker ist er bestimmt nicht geworden.

Cu siguran nu a devenit un politician faimos.


un verb la infinitiv sau o locuiune verbal
Um Missverstndnissen vorzubeugen, sollten Sie ihn sofort anrufen.

Pentru a evita nenelegerile, ar trebui s l sunai imediat.


un participiu trecut
Unterschrieben ist der Vertrag allerdings noch nicht.

Contractul nu a fost totui semnat nc.


Dadurch freilich wurden all unsere Plne zunichte gemacht.
Desigur asta ne-a stricat toate planurile.

o propoziie subordonat
Urmtoarele cuvinte ce pot aprea pe prima poziie ntr-o propoziie nu sunt considerate a fi un element
propriu-zis, i fiecare este urmat de cte o virgul:

ja - da
nein -nu
also - prin urmare
so - astfel
nun - acum
na

ach - oh
das heit

im Gegenteil - din potriv


wissen Sie/weit du
sehen Sie/siehst du
verstehen Sie/verstehst du
wie gesagt

mit anderen Worten - cu alte cuvinte


unter uns gesagt - ntre noi fie vorba
Das heit, Sie sind die ganze Woche verreist?
Asta nseamn c suntei plecat toat sptmna.
Poziia convenional pentru participiul trecut, sau pentru vb. la infinitiv determinat de verbe modale sau
vb. werden, este finalul propoziiei sau frazei.
Das habe ich ihm schon fters gesagt.
I-am spus aceasta deseori.
Knntest du nicht bis Dienstag bleiben?
Nu poti sta pn Mari?
n cazul n care avem i un verb la infinitiv (de ex, care determin un verb modal), dar i un participiu
perfect n aceeai prop., vb la infinitiv va precede part. perf.:
Er hat es nicht machen gedurft.
Nu i-a fost permis s fac asta.
n construciile pasive, participiul perfect precede verbul werden.
Muss der Vertrag heute noch unterschrieben werden?
Trebuie contractul s fie semnat azi?
Particulele separabile stau pe ultimul loc.
Er steht immer um sieben Uhr auf.

Dou propoziii principale (coordonate)


ntr-o fraz cu dou sau mai multe propoziii principale legate printr-o conjucie coordonatoare aber,
denn, oder, sondern, und, verbul de conjugat este al doilea element n fiecare propoziie.
Rudi fiel auf den Boden, und Peter lachte laut.
Rudi a czut pe podea i Peter a rs tare.
Dac subiectul propoziiilor este acelai, el poate fi omis din a doua prop.:
Wir spielten jeden Tag Fuball oder (wir) gingen spazieren.
Noi ne jucm n fiecare zi fotbal sau (noi) mergeam la plimbare.

ntrebri directe i imperativul


Dup cuvintele interogative wer, was, wie, warum, wo, wann, womit, wovon etc, verbul i pstreaz
poziia secund:
Wo sind meine Schuhe?
Unde mi sunt pantofii?
n toate celelalte ntrebri directe ns, verbul de conjugate st pe primul loc:
Ist die Technik gesundheitsschdliche?
n cazul verbelor la imperativ, acestea ocup din nou locul nti (vezi art. modul imperativ).

6.Nega?ia

nicht / kein / nichts negaia


In limba gemana, negaia se formeaz in general cu ajutorul particulei nicht (A).
Aceasta negaie devine inutilizatibil atunci cnd negaia este urmat de un
substantiv si ein/eine, in acest caz folosindu-se kein (B). Exist i situaia n care
se neag totul i atunci se va folosinichts (C).
A. nicht
Er liest die Zeitung nicht. -> El nu citete ziarul
Er kann nicht Schlittschuh laufen. -> El nu poate patina.
Particulariti ale utilizrii negaiei nicht n propoziie:
- neag propoziia i se refer la verb
se pune de obicei n spatele substantivului n Acuzativ
- apare si n spatele substantivului n Dativ, cu conditia ca acesta sa nu fie urmat
de nici un subst. n Acuzativ.
- dac n propoziie apar expresii de tipul die Hand geben, Schlittschuh
laufen, nicht st naintea acestora.
B. kein
Ich habe keinen Bleistift Nu am nici un stilou. (Bleistift este substantiv de
genul masculin (der), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor
-> keinen.)
Ich habe keine Lust -> Nu am nici un chef / Nu am chef. (Lust este substantiv de
genul feminin(die), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor
-> keine)
Ich habe kein Kind -> Nu am nici un copil / Nu am copil. (Kind este substantiv de
genulneutru(das), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor > kein)
Er bin keine Lehrerin. (Lehrerin este substantiv de genul feminin, singular, in
Nominativ, deoarece verbul SEIN cere subst. in N. Astfel kein se va acorda
corespunztor -> keine)
Particulariti ale utilizrii negaiei kein:
- neag substantive (de ex. neaga posesia, existenta unui substantiv)
- este situat fr excepie n faa unui substantiv
- se acord ntotdeauna cu genul, cazul i numrul substantivului care o urmeaz
- la singular se traduce ca nici un / nici o. ( Nu vad nici un creion -> ich sehe keinen
Bleistift.)
C. nichts
Ich verstehe nichts. -> Nu neleg nimic.
Particulariti:
- este negaia lui alles (totul)
- se traduce nimic.

7.Ceasul n limba german

Wissen Sie, wie viel Uhr es ist?= Stiti cat este ceasul/ ora?Wie viel Uhr ist es?= Cat e ceasul /ora?
Wie spt ist es?= Cat este ceasul? / Cat de tarziu este?Wieviel Uhr ist es?= Cat e ora?Haben Sie/hast
du eine Uhr?= Aveti dvs / Ai tu un ceas?
ntschuldigen Sie], knnen Sie mir sagen wie spt es ist?= [Scuzati-ma], imi puteti spune cat e ceasul?
[Entschuldigen Sie], wissen Sie, wie spt es ist?= [Scuzati-ma], stiti cat e ora?Weit du, wieviel Uhr
es ist?= Stii [tu] cat este ceasul?

8.Verbe cu particul separabil

In limba germana exista verbe ce pot avea prefixe. Aceste prefixe numite si particule
separabile (Trennbare Partikel in limba germana)pot schimba complet sensul verbului. In articolul de
fata vom analiza aceste verbe cu particula separabila din limba germana (Trennbare Verben)
Pentru a arata ca particula este separabila semnul | va fi pus intre particula si verb.
Important: intr-o propozitie principala (Hauptsatz) particula separabila sta mereu la sfarsitul
propozitiei, iar verbul se conjuga in mod normal si se afla pe pozitia a 2-a.
Astfel avem urmatoare topica in propozitie: Subiect (pozitia 1) + verb conjugat (pozitia 2) + alte
parti de propozitie (optional, pozitia 3) + particula (ultima pozitie).
Un exemplu se gaseste in urmatorul tabel:

Infinitivpoz. 1verb 1mijlocparticula (ultima pozitie)fahrenAndreeafhrtheute nach Schule.ab|


fahrenDas Flugzeugfhrtum 12:11 vom Henri Coanda Flughafen.ab
Un prefix se intalneste la mai multe verbe. Cateva exemple:

Infinitiv ohne PrfixInfinitiv mit Prfixwinken (a face semn cu mana)ab|winken (a opri printr-un
semn)machen (a face)zu|machen (a inchide)wischen (a sterge)ab|wischen (a se strecura)
Particulele separabile din limba germana sunt: ab, an, auf, aus, bei, ein, heim, her, heraus, hin,
hinauf, los, mit, nach, vor, weg, zu, zruck.
Lucru care poate crea incurcaturi este faptul ca unele prefixe sunt separabile iar altele nu sunt.

Intotdeauna prefixul separabil este accentuat, iar cel neseparabil nu este.


Tabelul de mai jos ofera doar cateva exemple de verbe cu particula separabila in limba germana
precum si traducerea lor in romana

heraus|springen
ab|lenken
PREFIX+VERBTRADUCEREPREFIX+VERBTRADUCERE
an|bauen
auf|drehen
aus|breiten
bei|bringen
ein|atmen
heim|fahren
her|bringen
fangen
kommen
fallen
geben
gehena
tragena
geben
rennen
tretena
gehena
kommena
raspandi
schlieena
invata
kommena
nehmena
fliegena
sari
inspira
(pe
din
cultiva
amerge
cineva)
porni
devia
aduce
iesimit|arbeiten
aaapareazurck|gehen
prabusi
acasa
aaaaincepe
renunta
se
da
contribuinach|ahmen
indeparta
aaafugi
proveni
introducevor|bereiten
abringen
asosihinauf|blicken
acasa
descuialos|ankern
ade
slabihin|streben
schlagena
lazu|decken
amachena
zbura
drucken
acasaweg|bleiben
se
colabora
intoarce
springena
gehen
legen
lassen
gehen
gehena
abringena
kommena
nehmen
aduce
privi
arichtena
imita
riposta
nehmen
in(cu
(se)
sus
acoperi
ridica
atinde
sine)
printa
pregati
a tauchena
ancora
sari
spre
(din
aa (in)
participa
permite
anou)
aprezenta
sus
pieri
astaincepe
departe
a aalua
aa
executa
scapa
urmari
propune
in
agreutate
lua a disparea
9.Participiul II
Das Partizip II wird auch als Partizip Perfekt bezeichnet. Bei der Bildung des Partizip II lassen sich drei
Gruppen von Verben unterscheiden: regelmige Verben, unregelmige Verben und gemischte
Verben.

Regelmige Verben
Regelmige Verben bilden das Partizip II mit der Endung -t. Der Stammvokal verndert
sich nicht. Stammverben haben zustzlich das Prfix ge-, trennbare Verben das Infix -gePartizip II regelmiges Verb: (ge-) + Verbstamm (ohne Vokalnderung) + -t
Beispiel: Stammverb
Infinitiv: fragen
Partizip II: gefragt
Beispiel: trennbares Prfix
Infinitiv: abfragen
Partizip II: abgefragt
Beispiel: nicht trennbares Prfix
Infinitiv: befragen
Partizip II: befragt
Eine eigene Gruppe der regelmigen Verben bilden die Verben mit der Endung -ieren. Sie
bilden das Perfekt wie Verben mit nicht trennbarem Prfix ohne -ge-.
Beispiel: Endung -ieren
Infinitiv: studieren
Partizip II: studiert
Partizipien regelmiger Verben mit der Stammendung -d, -t, -m, -n haben die Endung
-et.
Beispiele:
Endung - Infinitiv - Partizip II
-d - reden - geredet
-t - arbeiten - gearbeitet
-m - atmen - geatmet
-n - rechnen - gerechnet
(Zur e-Erweiterung siehe auch im Kapitel Die e-Erweiterung bei Verbstammendung auf
-d und -t)
Unregelmige Verben

Unregelmige Verben haben beim Partizip II immer die Endung -en. Der Stammvokal
ndert sich bei manchen Verben. Stammverben haben zustzlich das Prfix ge-, trennbare
Verben das Infix -ge-.
Partizip II unregelmiges Verb: (ge-) + Verbstamm (mit/ohne Vokalnderung) + -en
Beispiel: Stammverb (keine Vokalnderung)
Infinitiv: fahren
Partizip II: gefahren
Beispiel: Stammverb (mit Vokalnderung)
Infinitiv: schreiben
Partizip II: geschrieben
Beispiel: trennbares Prfix (keine Vokalnderung)
Infinitiv: abfahren
Partizip II: abgefahren
Beispiel: trennbares Prfix (mit Vokalnderung)
Infinitiv: abschreiben
Partizip II: abgeschrieben
Beispiel: nicht trennbares Prfix (keine Vokalnderung)
Infinitiv: verfahren
Partizip II: verfahren
Beispiel: nicht trennbares Prfix (mit Vokalnderung)
Infinitiv: verschreiben
Partizip II: verschrieben
Gemischte Verben
Gemischte Verben bilden das Partizip II mit der Endung -t. Der Stammvokal verndert
sich. Stammverben haben zustzlich das Prfix ge-, trennbare Verben das Infix -ge-.
Partizip II gemischtes Verb: (ge-) + Verbstamm (mit Vokalnderung) + -t
Beispiel: Stammverb
Infinitiv: bringen
Partizip II: gebracht
Beispiel: trennbares Prfix
Infinitiv: beibringen
Partizip II: beigebracht
Beispiel: nicht trennbares Prfix
Infinitiv: verbringen
Partizip II: verbracht
10.TIMPUL PERFECT

Perfectul compus in germana


Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la timpul
prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si
participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.
Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. => Ich
habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette
genommen? = Ti-ai luat pastila?
Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau incheierea
unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a dormi; leben = a trai;
- verbele modale;

Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:


- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen = a
adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;
- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;
- verbul bleiben = a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.
Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:
ich bin gefahren = eu am plecat;
du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;
wir sind gefahren = noi am plecat;
ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;
Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:
ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;
du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "


ich bin hereingekommen = eu am intrat;
du hast hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;
wir sind hereingekommen = noi am intrat;
ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la perfect
compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in acest caz
indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul
compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata
cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.

11.Prepozitii care se folosesc cu dativul ?i acuzativul


xist n limba german cteva prepozi?ii care cer cnd dativul, cnd acuzativul. Dativul este cerut atunci
cnd verbul exprim o stare pe loc sau o mi?care fr indicarea direc?iei(ntrebarea wo?), iar
acuzativul cnd verbul exprim o mi?care spre un loc anumit, o deplasare ntr-o direc?
ie(ntrebarea wohin?).
1 an - la, pe (o suprafa? vertical)
2 Das Bild hngt an der Wand.(dat)
3 Hngen Sie das Bild an die Wand. (ac)

4 auf - pe (o suprafa? orizontal)


5 Er legt den Brief auf den Tisch. (ac)
6 Der Brief liegt auf dem Tisch.

7 hinter - ndrtul, dup, napoia


8 Er stellt sich hinter die Tr. (ac)
9 Er steht hinter die Tr. (dat)

10 in - n
11 Ich nehme das Buch in die Hand (ac).
12 Das Buch ist in der Hand. (dat)

13 neben - lng
14 Sie sa neben mir. (dat)
15 Sie setzte neben mich. (ac)

16 ber - deasupra, pe partea cealalt


17 Die Sonne scheint ber den Bergen (dat).
18 Er geht ber eine Brcke. (ac)

19 unter - sub
20 Das Buch fllt unter den Tisch (ac).
21 Unter dem Tisch liegt das Buch (dat).

22 vor - n fa?a
23 vor dem Haus stehen (dat)
24 vor das Haus treten (ac)

25 zwischen - ntre
26 Er sa zwischen mir und ihm. (dat)
27 Er setzte sich zwischen mich und ihn. (ac)
Verbele cauzative ?i corespondentele lor
Verbele stellen, legen, setzen sunt verbe care exprim direc?ia unei mi?cri, ?i se numesc cauzative
pentru c cauzeaz o schimbare de stare a complementului lor. Corespondentele lor sunt stehen, liegen,
sitzen, care exprim o stare pe loc.
Astfel, verbele stellen, legen, setzen se ntrebuin?eaz ntotdeauna cu un complement direct, la acuzativ, deci
ele sunt tranzitive. Prepozi?iile bicazuale care urmeaz aceste verbe vor cere ntotdeauna cazul acuzativ.
Verbele stehen, liegen, sitzen sunt intranzitive, iar prepozi?iile bicazuale care determin acest verb cer
dativul.
Verbul hngen poate fi sau tranzitiv sau intranzitiv, n func?ie de cum este folosit.
De observat este faptul c verbele cauzative (inclusiv hngen tranzitiv) sunt slabe, iar corsepondentele lor
(inclusiv hngen intranzitiv) sunt tari.

S-ar putea să vă placă și