CURSUL 2-CIVIL

15/Oct/2014

NORMELE DE DREPT CIVIL

Izvoarele dreptului civil
Notiunea de izvor de drept civil are 2 sensuri: un sens material si un sens formal
Sensul material: prin izvor de drept civil intelegem conditiile material de existent din momentul aparitei unei norme de
drept civil.
Sensul formal: prin zvor de drept civil intelegem formele de exprimare a normelor de drept civil (ne intereseaza
normele care instituie un comportament,dictate de stat).
Din punct de vedere formal,potrivit art.1,alin.1, izvoarele dreptului civil sunt : legea ,uzantele si principiile generale.
Art.1,alin.2,stabileste o ordine a acestor izoare in sensul ca daca nu exista o dispozitie legala aplicabila intr-un
domeniu se vor aplica uzantele. Daca nu exista o uzanta aplicabila,se vor aplica dispozitiile legale din domeniile
asemanatoare. Daca nu exista asemenea dispozitii, se vor aplica principiile generale ale dreptului.

Legea
Notiunea de lege are 2 sensuri: un sens restrans,in care legea este actul parlamentului si un sens larg,in care legea
este sinonima cu actul normativ.
Actul normativ este actul emis de oo atoritate publica,ce contineo regelemantare generala si abstracta intr-un anumit
domeniu. In acest sens,de act normativ sau de lege in sens larg,folosim termenul de izvor de drept.
Actele normativ care constituie izvoare de drept civil sunt:
Legile constitutionale
Legile organice
Legile ordinare
Ordonantele de guvern
Actele normativ emise in aplicarea dispozitiilor din legi sau ordonante de guvern(hotrari de guvern,ordine ale
ministrilor,regulamente adoptate de autoritati publice centrale si hotarari ale unor organe administrative locale(-ex:
consliul local).
In aceasta categorie,a actelor normative,intra tratatele si conventiile internationale ratificate de Romania,care din
momentul ratificarii fac parte din dreptul intern.Cele mai importante conventii: Conventia International a Drepturilor
Omului, Pactul International cu Privire la Drepturile Civile.

Daca exista neconcordante intre un tratat international/convetie si o lege interna vor avea prioritate dispozitiile
tratatului ,cu exceptia cazului in care legea interna contine dispozitii mai favorabile.
Daca exista neconcordante intre dreptul comuitar si o lege interna,se vor aplica cu prioriate dispozitiile dreptului
comunitar(=anasambul reglementarilor date de institutiile UE).
**Ordonantele de guvern sunt acte normative emise de guvern care cuprind o regelementare primara a
raporturilor juridice,fiind date in baza undei legi de abilitare a guvernului de catre parlament,de a emite
ordonante in anumite domenii. Parlamentull delega atributia sa de a adopta o reglementare primara guvernului.
Hotararea de guvern este un act administrative emis de guvern in aplicare dispozitiilor dint-o lege sau ordonanta
de guvern.
hotarare de guvern nu contine p reglementare primara,ci una secundara=> ordonanta > hotararea

Uzantele
Uzantele se impart in obiceiuri si uzuri profesionale.
Obiceiul reprezinta o regula de conduita repetata si aplicata intre personae,fiind considerata obligatrie.Doua elemente
esentiale trebuie sa avem in vedere pentru a putea vorbi de un obicei:factorul timp trebuie sa fie prezent,nu trebuie sa fie
izolata si sa fie aplicata intre persoane,fiind considerate obligatorie.
Uzurile profesionale sunt regulile de conduta aplicabile intre membrii unei profesii,precum si intre membrii unei
profesii si clientii lor.
Uzantele sunt izvoare de drept civil numai in 2 cazuri:
Daca legea in sens larg nu contine reglementari in acel domeniu.
Daca legea cntine reglementari ce trimit la uzantele existente.
Numai uzantele conforme cu ordinea publica si bunele moravuri sunt izoare de drept civil.
Sarcina probei unei uzante revine celui care afirma existenta uzantei,cu exceptia cazului in care uzantele sunt
publicate in culegeri editate de orgaisme specializate in domeniul respectiv.

2.Principiile generale ale dreptului civil

Aceste principii sunt reguli de drept aplicabie in toate ramurile de drept.
3.Problema altor izvoare de drept civil
Sunt posibile izvoare ale dreptului civil doctrina,morala si jurisprudenta.

Doctrina cuprinde ansamblul teoriilor,conceptiior normelor juridice.Doctrina nu este izvor de drept civil ,in
sensul ca o conceptie sau teorie despre interpretarea unei norme juridice nu este obligatorie pentru ceilalti.
Nu exista nicio exceptie in care doctrina sa fie izvor de drept civil.
Morala: Normele morale sunt norme de conduita cu caracter general si abstract considerate obligatorii de
majoritatea membrilor unei societati.
Prin exceptie morala este izvor indirect de drept civil atunci cand o norma juridca face trimitere la
morala(bunele moravuri).
Jurisprudenta/practica judiciara(totalitatea hotararilor judecatoresti): In principiu jurisprudenta nu este
izvor de drept civil,nefiind mentionata in art.1 din C.Civ.,printer izvoarele de drept civil.

Numai prin exceptie jurisprudenta este izvor de drept civil in urmatoarele cazuri:
1.Deciziile Curtii Constituionale prin care este declarata neconstitutionalitatea unei dispozitii dintr-o lege
sau ordonanta de guvern sunt obligatorii din momentul publicarii lor in Monitorul Oficial.
Deciziile Curtii Constitutionale prin care dispozitiile dintr-o lege sau o ordonanta de guvern sunt declarate
constitutionale nu sunt izvoare de drept civil,nefiind obligatorii.
Curtea Constittionala este sesizata/ nvestita de o instanta de judecata cu solutionarea unei expceptii de
neconstitutionalitate invocate de o parte sau din oficiu(priprie intiativa)de instant,exceptie de care depinde
solutionarea unui process civil.
2.Hotararile judecatoresti prin care se anuleaza un act administrativ cu caracter normativ sunt obligatorii din
momentul pubicarii lor in M.O.
Actul administrativ=act emis de autoritate publica in vederea executarii legilor sau ordonantelor de guvern ,act
ce da nastere,modifica sau stinge raportul juridic.
3. Hotarariile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recursurile in interesul legii
Recursul in interesul legii poate fi promovat de procurorul general al Romaniei,Colegiul de conducere al
Inaltei Curti,Colegiul de Conducere al unei curti de apel sau avocatul poporului atunci cand exista hotarari
judecatoresti care au solutionat diferit aceeasi problema de drept (aceeasi norma de drept a fost interpretata
diferit,hotarari judecatoresti contradictorii). Aceste hotarari devi bligatorii din momentul publicarii lor in M.O.
al Romaniei.
4. Hotararile prelabile pronuntate de ICCJ (art 17-NCPC) in chestiunile de drept noi.
Potrivit noului cod de procedura civila un complet de judecata al tribunalului,Curtii de Apel sau Inaltei Curti
de Casatie si Jstitie (ICCJ) pot solicita sa se pronunte printr-o hotrare prealabila asupra unei chestiuni de drept
noi cu privire la care Inalta Curte nu s-a mai pronuntat si care nu formeaza obiectul unui recurs in interesul
legii numai daca de solutionarea acestei chestiuni de drept depinde solutia ce se va da fondului cauzei.

Conditiile care trebuie indeplinite cumulativ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile(inseamna ca nu s-a
mai pronuntat) de ICCJ sunt:
Investirea ICCJ sa se faca de un complet de judecata al tribunalului Curtii de Apel sau ICCJ. Completul de
judecata este organul colegial care solutioneaza cererie formulate pe parcursul unui proces civil.
*Constituirea completului : grefierul de sedinta,procurorul de sedinta (facultativ)
Completul de judecata sa judece o cauza in ultima instanta(in apel sau in recurs).
Sa existe o chestiune de drept(o problema legata de interpretarea une norme juridice civile) noua asupra careia
ICCJ nu s-a pronuntat.
Acea chestiune de drept s anu formeze obiectul unu recurs in interesul legii.
De solutionarea chestiunii de drept noi sa depinda Solutia ce va fi data fondului cauzei(Solutia pe care o va da
in legatura cu pretentiile reclamantului).

Hotararea prealabila devine obligatorie din momentul publicarii ei in M.O. al Romaniei.

5. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului
Toate hotararile acesteia sunt obligatrii pt toate statele semnatare a Conventiei Europene a Drepturior Omului
6. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene
Prin semnarea tratatului de functionare a U.E. statele semnatare s-au obligat sa respecte hotararile Curtii.
CLASIFICARE NORMELOR DE DREPT CIVIL
Dupa criteriul caracterului normei de drept civil (crietriul obligativitatii normei), se impart in :
Norme dispozitive(norme de la care partie pot deroga,nu au caracter obligatoriu)
Acestea se impart in norme permisive(permit o anumta conduit) si norme supletive(norme care devin obigatorii numai
daca partile nu au dorit sa deroge de la ele=>puteau sa deroge e la ele dar au decs sa respecte conduita prevazuta).
Norme imperative(norme de la care partile nu pot deroga)
Acestea se impart in norme onerative(norme care impun o anumita conduita;ex:cea care impune pt actele constitutive
sau translative de drepturi reale imobiliare incheierea lor in forma autentica) si prohibitive(norme care interzic o
anumita conduit;ex:norma care interzice transmiterea dreptului de intretinere).
Dupa criteriul interesului ocrotirii
Norme de ordine publica(cele care ocrotesc un interes public sau general)

Norme de ordin privat(ocrotesc un interes privat,individual)

-Sunt intotdeauna norme imperative pt ca legea nu admite niciodata partilor sa deroge de la ele,in schimb,nu toate
normele imperative sunt norme de rdine publica pentru ca este posibil ca printr-o norma imperativa legea sa ocroteasca
un interes privat.
Ex:Norma juridica ce prevede ca (art.1216) un act este anulabil daca o parte a fost constransa prin violenta sa il incheie
este o norma imperativa,dar nu este de ordine publica.
Aceasta norma este :
-imperativa pentru ca in momentu incheierii actului partile nu pot deroga de la ea si nici ulterior cat timp violenta nu a
incetat
-de ordine privata pentru ca croteste un interes individual astfel incat dupa incetarea violentei,daca doreste,vctima
violentei poate confirma actul inlaturand nulitatea relativa(consta in inlaturarea efectelorunu act juridic civil daca in
momentul incheierii lui parile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes privat) a acestuia.
Nulitatea absoluta=daca in momentul incheierii lui partille incaca o dispozitie legala ce ocroteste un interes
public,general.
Dupa sfera de aplicare normele de drept civil se impart in:
Norme generale(norme care se aplica in toate situatiile)
Norme speciale(norme care se aplica in cazurile expres prevazute in continutul sau)
Se considera ca norma speciala deroga de la cea speciala deoarece:
Scoate anumite cazuri de sub reglementarea normei generale
Impune o alta conduita decat cea prevazuta de norma generala
Se considera ca norma generala nu deroga de la cea speciala,nu pentru ca n-ar stabii o alta conduita,ci pentru ca norma
generala are in vedere toate celelalte cazuri decat cele preazute de norma speciala,cazuri pe care nu le-a scos de sub
reglementarea normei speciale.
Consecinta este ca o norma generala ulterioara nu poate abroga implicit o norma speciala anterioara,ci doar in
mod expres.
Abrogarea consta in iesirea din vigoare a unui act normativ ca urmare a aparitiei unui act normativ ulterior care impune
o alta conduita in acelasi domeniu.
Abrogarea poate fi expresa si implicita.
Abrogarea expresa = atunci cand in actul normativ nou exista o dispozitie prin care se abroga actul normativ anterior.
Abrogarea implicita este acea abrogare in lipsa unei astfel de dispozitii
Norma speciala se aplica cu prioritate fata de norma generala in cazurile expres reglementate de ea.

Norma generala completeaza norma speciala in privinta aspectelor nereglemntate de norma speciala.

APLICAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL

Aplicarea normelor de drept civil se poate face:
Asupra persoanelor
In spatiu
In timp
1.Aplicarea normelor de drept asupra persoanelor
Normele de drept civil se impart in:
Norme de drept civil aplicabile tuturor persoanelor(fizice si juridice)
Norme juridice aplicabile persoanelor fizice( ex:norme referitoare la nume)
Norme juridice aplicabie persoanelor juridice
2.Aplicarea normelor de drept civil in spatiu(teritorialitatea legii civile)
In principiu actele normative emise de autoritati centrale se aplica pe intreg teritoriul tarii. Prin exceptie exista
acte normative aplicabile pe o anumita regiune din tara.
Actele normative emise de autoritatile publice locale se aplica doar in raza teritoriala a autoritatii publice
emitente.
Aspectul international al aplicarii legii civile are in vedere cazurile in care exista raporturi juridice civile cu
element de extraneitate(element international).
Aspectl international al aplicarii legi civile romane formeaza obiectul unei alte ramuri de drept numita drept
international privat. Cu alte cuvinte,este posibil prin aplicarea normelor conflictuale din dreptul
international privat ca:
-o norma de drept civil roman sa se aplice pe teritoriul altui stat
-o norma de drept civil strain sa se aplice pe teritoriul Romaniei.
Norma conflituala este norma juridica ce stabileste care dintre sistemele de drept care au legatura cu un
anumit raport juridic se va aplica in privnta unui aspect legat de executarea obligatiilor civile.
3.Aplicarea legii civile in timp

Reglementata de art 7 din C.Civ. potrivit alin.1 legea civila se aplica cat timp este in vigoare . Potrivit
Constitutiei Romaniei un act normativ intra in vigoare de la data prevazuta in continutul sau. In caz contrar
actul normativ va intra in vigoare in termen de 3 zile de la publicare lui in M.O.
Aplicarea legii civile in timp este guvernata de 2 principii:
Principiul neretroactivitatii legii civile noi
Principiul aplicarii immediate a legii civile noi
Conflictul de legi civile in timp are in vedere situatiile in care un raport juridic are legatura cu cel putin dooua
legi civile care s-au succedat in timp.
Obs: -cele 2 legi civile,sunt legi civile romane
-cele 2 legi civile aflate in conflct nu se aplica concomitent,ci succesiv

Principiul neretroactivitatii legii civile noi este regula de dreptpotrivit careia legea civila noua nu se
aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii ei in vigoare. Acest principiu este consacrat in Constitutia
Romaniei in art.15 si in Codul Civil in art.6 alin.1,2,3.(are forta superioara intrucat este un princpiu
constitutional).
Ca urmare a consacrarii principiului neretroactivitatii legii civile noi in Constitutia Romaniei rezulta ca orice
dispozitie dintr-o lege civila noua care ar stabili ca acea lege civila se aplica si situatiilor juridice nascute
inainte de intrarea ei in vigoare este neconstitutionala. Insa,potrivit prezumtiei de neconstitutionalitate,o
asemenea dispozitie va produce efecte juridice pana in momentul publicarii in M.O. a unei decizii a Curtii
Constitutionale prin care acea dispozitie a fost delarata neconstitutionala.
Exceptia retroactivitatii legii civile noi are in vedere situatiie in care o lege civila noua se plica situatiilor
juridice anterioare.

Principiul aplicarii imediate a legii civile noi (prevazut in art.6,alin.5,6 din C.Civ)este regula de
drept potrivit careia legea civila se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea ei in vigoare precum si
efectelor viitoare ale situatiilor juridice anterioare.
De la acest principiu exista exceptia ultraactivitatii legii civile vechi potrivit careia legea civila veche se
aplica:
Efectelor viitoare produse de situatiile juridice anterioare
Situatiilor juridice ulterioare

Legea civila veche ultraactiveaza in 2 cazuri:

1.Cazul in care legea civila noua contine o dispozite expresa care stipuleaza ultraactivitatea legii civile vechi.
2. Este cazul normelor juridice supletive cuprinse in legea civila veche.
Pentru ca aceste norme supletive sunt ncorporate prin vointa partilor in continutul unui act juridic civil,ele
vor produce efecte nu numai cat timp este in vigoare legea civia veche,ci si dupa intrarea in vigoare a legii
civile noi. De vreme ce art.6,alin.2 din C.Civ prevede ca actele juridice civile vor produce efectele juridice
prevazute de legea in vigoare la data incheierii lor.
Criteriul in functie de care o anumita situatie juridica este reglementat de legea civila veche sau noua este
criteriul efectelor juridice produse de situatia juridica respectiva in raport cu momentul intrarii in vigoare a
legii civile noi. Dupa acest criteriu distingem intre
Situatiile juridice sau faptele anterioare (facta praeterita):
Situatii juridice in curs de desfasurare (facta paendentia)
Situatii juridice sau fapte ulterioare (facta futura)

1.Situatiile juridice trecute sunt reglementatede legea civila veche. Situatiile juridice trecute sunt cele care sau nascut si si-au produs tpate efectele juridice inainte de intrarea in vigoare a legii civile noi.
2.Situatiile juridice nascute sub imperiul legii civile vechi care nu si-au epuizzat efectele juridice pana in
momentul intrarii in vigoare a legii civile noi. In principiu,aceste situatii sunt guvernate de legea noua,insa
NCCiv. Face o deosebire intre efetee juridice anterioare si cele ulterioare produse de situatiile juridice in urs e
desfasurare. Astfel,in principiu,efectele anterioare sunt guvernate de legea civila veche,iar efectele ulterioare
sunt guvernate de legea civila noua.
3.Situatiile juridice viitoare sunt cele care se nasc si isi produc efectele juridice dupa ntrarea iin vigoare a
llegii civile noi. Sunt guvernate de legea civila noua.
Potrivit art.6 alin.4 din C.Civ. prescriptiile,dacaderile si uzucapiunile sunt reglementate de legea n vigoare la
data inceperii lor.
Precripitia extintiva este o sanctiune de drept civil ce consta in stingerea dreptului material la
actiune,neexercitat in termenl prevazut de lege.
Dreptul material la actiune (alin 2,2500)consta in posibilitatea unei persoane de a constrange o alta persoana
sa execute:
prestatie

Sa recunoasca o anumita situatie juridica

Sa suporte o anumita sanctiune civila

Decaderea consta in stingerea unui drept subiectiv civil sau in impiedicarea incheierii unu act daca dreptul
subiectiv nu a fost exercitat sau actul nu a fost incheiat in termenul prevazt de lege.
Spre deosebire de prescriptia extintiva decaderea duce la stingerea intregului drept subiectiv civil,nu numai a
dreptului material la actiune.
Ex: este termen de decadere termenul de 3 ani in care proprietarul unui bun mobil furat sau perdut il poate
revendica de la cel care l-a dobandit cu titlu oneros de la hot sau gasitor cu buna credinta.
Actele cu titlu oneros sunt cele in care o parte se obliga sa execte o prestatie in schimbul unei prestatii
promise de cealalta parte.
Termenul de 3 ani curge din momentul pierderii sau furtului bunului.
Uzucapiunea consta in dobandirea unui drept real ca urmare a posesiei exercitata in conditiile legii asupra
acelui bun.
Actul juridic civil este reglementat de legea in vigooare la data incheierii lui. Din acest motiv se produc
urmatoarele consecinte:
Efectele juridice ale unui act juridic civil sut doar cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii lui.
Daca potrivit legii vechi actul juridic este lovit de nulitate sau de alta cauza de ineficacitate,el va ramane nul
sau ineficace si dupa intrarea in vigoare a legii civile noi.
Inscrierea in cartea funciara este reglementata de legea in vigoare la data incheierii actului juridic ce urmeaza
a fi inscris in cartea funciara
Cartea funciara este un registru special in care sunt descrise imobilele si sunt trecute drepturile reale asupra
acestora in principal.