OCUL HEMORAGIC

ocul hemoragic se ntlnete mai rar sub form pur; de obicei se intric cu elemente de oc
traumatic, septic etc.
Modificrile fiziopatologice principale ale ocului hemoragic sunt:
- scderea volumului sangvin
- scderea presiunii sangvine
- scderea fluxului sangvin, scderea consumului de O2
Efectele hemodinamice sunt dependente de durata hemoragiei i de cantitatea de snge pierdut
n unitatea de timp. Pierderea volemic este mai important dect pierderea eritrocitar, scderea brutal a volumului sangvin putnd provoca stopul cardiac. n ce privete volumul sangvin, sunt importante
viteza cu care se produce pierderea i promptitudinea msurilor terapeutice.
Hemoragiile (cauzatoare de oc hemoragic) pot fi:
A. Chirurgicale:
- Exogene: traumatisme accidentale, operatorii;
- Endogene: hemoragii digestive, metroragii, hemoperitoneu (sarcin extrauterin rupt etc.),
hematoame.
B. Medicale: trombocitopenii, vaculopatii, coagulopatii, fibrinoliz.
Semnele clinice ale ocului hemoragic (severitatea semnelor clinice variind n raport cu volumul
sangvin i cu rapiditatea pierderii) sunt: tahicardie, scderea amplitudinii pulsului, scderea TA sistolice,
extremiti reci, palide (mai trziu cianotice), transpiraii abundente, oligurie (apoi anurie), senzaie de
sete intens.
Paraclinic se constat scderea Hb i a Ht, valorile acestora fiind n realitate mai mici datorit
he-moconcentraiei iniiale.
Particularitile terapeutice ale ocului hemoragic sunt:
a) hemostaza este esenial;
b) transfuzia de snge izogrup izoRh este tratamentul optim;
c) administrarea de substitueni volemici: dextran, mai ales cei cu greutate molecular mic
pentru c, pe lng proprietile de substitueni, ei reduc i vscozitatea sngelui (efect antisludge), soluia Ringer, plasma;
d) administrarea vasodilatatoarelor (impune administrarea concomitent de substitueni macromoleculari, pentru a umple spaiul mare creat).