CONTABILITATE

1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea

AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai
urmtoarele informaii:
capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a
crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii;
ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil;
dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior
dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe
piaa de capital;
ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3
ani se vor converti n aciuni;
managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul
obinut.
Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de
investire?
Raspuns
Recomandat ar fi sa intram in posesia unor informatii suplimentare
cum ar fi:care a fost modalitatea de crestere a capitalului social ( aport
in numerar, in natura,operatii interne, conversia unor datorii) care este
situatia trezoreriei intreprinderiideoarece rentabilitatea nu este o
garantie
a
existentei
unei
trezorerii
indestulatoareexistenta
obligatiunilor
convertite
va
determina
in
viitor
cresterea
numaruluiactiunilor aflate in circulatie si prin urmare diminuarea
dividendului aferent uneiactiuni ,cum a evoluat renumeratia
managerilor deoarece acestea pot fi tentati saadopte politici contabile
care sa duca artificial la maximizarea profitului.
2. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj
(costul de achiziie este de 200.000.000 lei) a crei durat de
utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen
lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit.
ntreprinderea are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului
prin credite bancare. Posibilitile de creditare sunt
urmtoarele:
Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu
o dobnd de 30% pe an;
Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o
dobnd de 15% pe an;
1

Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu

o dobnd de 10% pe an.
Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i
asigure echilibrul financiar?

Raspuns:
Varianta 1
Sold
Rata
200.000.
33.333.3
000
33
166.666.
33.333.3
667
33
133.333.
33.333.3
333
33
100.000.
33.333.3
000
33
66.666.6
33.333.3
67
33
33.333.3
33.333.3
33
33
Total
Varianta 2
Sold
Rata
200.000.
2.380.95
000
2
197.619.
2.380.95
048
2
195.238.
2.380.95
095
2
192.857.
2.380.95
143
2
190.476.
2.380.95
190
2
188.095.
2.380.95
238
2
Total

Sold

Varianta 3
Rata

Dobanda
5.000.00
0
4.166.66
7
3.333.33
3
2.500.00
0
1.666.66
7
833.333
17.500.0
00
Dobanda
2.500.00
0
2.470.23
8
2.440.47
6
2.410.71
4
2.380.95
2
2.351.19
0
14.553.5
71
Doband
a

200.000.
000
198.333.
333
196.666.
667
195.000.
000
193.333.
333
191.666.
667

1.666.66
7
1.666.66
6.7
1.666.66
6.7
1.666.66
6.7
1.666.66
6.7
1.666.66
6.7
Total

1.666.6
67
1.652.7
78
1.638.8
89
1.625.0
00
1.611.1
11
1.597.2
22
9.791.6
67

Amortizare lunara 200.000.000/10/12 = 1.666.666

Bugetul de cash flow:
Comparand resursele proprii cu necesarul de resurse rezulta, dupa caz,
un excedent sau un deficit la nivelul resurselor financiare de care
dispune firma :
Excedent = resurse proprii necesar de resurse
Deficit = necesar de resurse resurse proprii
Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei de
acoperire a acestuia prin credite sau alte surse (amanarea unor
cheltuieli, dezinvestitii etc.).
In cadrul resurselor proprii sunt evidentiate distinct:
- disponibilitatile la inceputul perioadei;
- resursele aferente perioadei, adica veniturile din exploatare,
financiare, exceptionale si alte resurse.
Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri de operatiuni, si anume:
- operatiuni de finantare a cheltuielilor de exploatare,cheltuielilor
financiare, cheltuielilor exceptionale si imobilizarilor corporale si
necorporale;
- operatiuni de rambursare a creditelor;
- operatiuni legate de relatia cu bugetul statului sau bugetele locale
(impozit pe profit si varsaminte la bugetul de stat sau bugetele locale);
- operatiuni in legatura cu actionarii, managerii si salariatii firmei
(plata dividendelor, participarea la profit a salariatilor).
Bugetul activitatii de investitii:
Prin intocmirea acestui buget se urmareste stabilirea surselor de
acoperire a cheltuielilor pentru investitii.
Relatia pe baza careia se construieste acesta o constituie compensarea
resurselor proprii pentru finantarea investitiilor cu cheltuielile pentru
investitii:
Excedent (+) = resurse proprii pentru finantarea investitiilor
cheltuieli pentru investitii
3

Deficit () = cheltuieli pentru investitii resurse proprii pentru

finantarea investitiilor Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de
bugete al firmei, daca rezulta deficit se identifica modalitatile de
acoperire a acestuia in asa fel incat cerinta echilibrului sa fie
satisfacuta. Resursele de acoperire a deficitului provin din:
- credite si alte imprumuturi;
- alte surse.
In functie de domeniul de activitate, firmele pot calcula anumiti
indicatori specifici. Pe baza acestora,managerii pot programa, urmari si
analiza activitatea desfasurata. Stabilirea acestor indicatori pentru
perioade viitoare permite evidentierea unor aspecte cum sunt:
- capacitatea firmei de a face fata obligatiilor de plata exigibile, prin
calcularea indicatorilor delichiditate:
- lichiditate globala,
- lichiditate intermediara si lichiditate imediata;
- rentabilitatea - prin stabilirea indicatorilor rentabilitatiieconomice si
financiare;raportul resurse proprii/resurse straine in finantarea
activitatii, care se evidentiaza pe baza indicatorilor:
- securitate financiara
- solvabilitate patrimoniala,
- rata autonomiei financiare
- gradul de indatorare;
- relatiile cu clientii si furnizorii reflectate prin indicatorii:
Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei
- perioada de recuperare a creantelor si
- perioada de rambursare a datoriilor.
Nivelurile stabilite ale acestor indicatori pentru exercitiul financiar viitor
au rol de obiectiv si orienteaza deciziile echipei manageriale.
Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare si
o conditie pentru supravietuirea si dezvoltarea economica a firmei,
problema evidentiaza doar costuri, nu face referire la plusul de
productivitate adus de investitie.
3. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea
bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a
capitalurilor proprii:
mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;
construcii 954.000 u.m.;
provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe
termen lung 15.750 u.m.;
investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;
materiale consumabile 268.000 u.m.;
furnizori-debitori 64.125 u.m.;
provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.;
4

amortizarea construciilor 354.000 u.m.;

rezerve 280.500 u.m.;
subvenii pentru investiii 65.000 u.m.;
capital social 800.000 u.m.;
titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.;
mrfuri 65.000 u.m.;
terenuri 255.000 u.m.;
rezultat reportat 56.000 u.m.

Raspuns :
Identificarea tipurilor de active si pasive :
- valoare neta mprumuturi acordate pe termen lung
653.000 u.m 15.750 u.m = 637.250 u.m.
- active imobilizate valoare neta construcii
954.000 u.m 354.000 u.m = 600.000 u.m
- active imobilizate investiii financiare pe termen scurt
68.350 u.m. - active circulante
- materiale consumabile 268.000 u.m.- active circulante
- furnizori-debitori 64.125 u.m.- active circulante
- provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m. - capitaluri
permanente
- rezerve 280.500 u.m.- capitaluri proprii
- subvenii pentru investiii 65.000 u.m.- capitaluri permanente
- capital social 800.000 u.m.- capitaluri proprii
- titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m - active
imobilizate
- mrfuri 65.000 u.m.- active circulante
- terenuri 255.000 u.m.- active imobilizate
- rezultat reportat 56.000 u.m capitaluri proprii
Valoarea activelor imobilizate:
637.250 + 600.000 + 90.000 + 255.000 = 1.582.250 u.m
Valoarea activelor circulante:
68.350 + 268.000 + 64.125 + 65.000 = 465.475 u.m
4. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite
furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n avans 500.000;
salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de
constituire 200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe
10.000.000;
provizioane
pentru
deprecierea
mrfurilor
200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans
6.000.000; dividende de plat 2.000.000; titluri de participare
3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori
2.000.000 (din care 400.000 cu scadena mai mare de un an);
prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni 800.000;
5

mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din care

cu scadena n anul urmtor 1.000.000). S se determine
valoarea posturilor Total stocuri, Total activ i Total activ
minus obligaii curente (capitaluri permanente):
a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;
b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;
c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;
d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;
e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.
Raspuns : e
Total stocuri = (1.700.000 - 200.000) + 300.000 = 1.800.000
Total activ = 1.800.000 + 200.000 + 7.000.000 + 3.000.000 +
(10.000.000 -2.000.000) + 800.000 + 6.000.000 = 26.800.000
Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente )=
26.800.000 - 6.000.000 -2.000.000 - 2.000.000 - 1.000.000 =
15.800.000

5. La nceputul lunii martie N, societatea comercial ALFA S.A.

prezint urmtoarea situaie privind stocurile de mrfuri: Stoc
iniial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg.
n cursul lunii au loc operaiile:
03.03.N: achiziie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.;
05.03.N: vnzare de 250 kg.;
10.03.N: achiziie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.;
25.03.N: vnzare de 500 kg.
La ct evaluai ieirile (E) i stocul final (Sf) dac societatea
practic procedeul CMP calculat dup fiecare intrare n stoc?
a) E = 850.000; Sf = 20.000;
b) E = 1.072.500; Sf = 32.500;
c) E = 1.060.000; Sf = 20.000;
d) E = 1.060.000; Sf = 32.500;
e) E = 1.062.750; Sf = 29.640;
Raspuns: e
01.03.N.
Stoc Initial = 200 kg la 1000 u.mm/kg
03.05.N.
Achizitie 270 kg, la 1.500 u.m./kg
Stoc disponibil = 470 kg la (200*1000+270*1500)/470 =1287 u.m./kg
6

05.03.N.
Vanzare 250 kg. la 1287 u.m/kg
Stoc disponibil = 220 kg la 1287 u.m./kg
Valoarea iesirii =321.750 u.m.
10.03.N
Achizitii 300 kg la 1625 u.m./kg.
Stoc disponibil = 220+300 = 520 kg la (220*1287+300*1625)/520 =
1482 u.m./kg 25.03.N
Vanzare 500 kg la 1482
Valoare iesire = 500*1482 = 741.000 u.m.
Stoc final = 20 kg. *1482 = 29.640
Valoare iesiri = 321.750+741.000 = 1.062.750 u.m.
6. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix.
La ce valoare va fi nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac
se cunosc:
preul de cumprare negociat 5.000.000 lei;
cheltuielile de transport: 500.000 lei;
dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru
producia cu ciclu lung de fabricaie: 20.000.000 lei;
cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:
15.000.000 lei;
cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000
lei;
Variante de rspuns:
a) 5.000.000 lei;
b) 5.700.000 lei;
c) 6.200.000 lei;
d) 26.200.000 lei;
e) 5.500.000 lei.
Raspuns: C
7. Nu pot fi incluse n valoarea unei imobilizri corporale
urmtoarele cheltuieli:
1. cheltuielile cu serviciile acordate dup vnzare;
2. cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin
utilizarea viitoare a activului;
3. cheltuielile cu reparaiile de volum mare care amelioreaz
performana activului;
4. cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de producie
care diminueaz costurile;
5. cheltuielile de ntreinere.
a) 1+2+5;
7

b) 2+3+4;
c) 1+4+5;
d) 2+4+5;
e) 2+3+5.
Raspuns: C
8. Despre un utilaj se cunosc urmtoarele informaii:
cost de achiziie 120.000.000 lei;
durata de amortizare 10 ani;

metoda de amortizare liniar;

valoarea rezidual estimat 20.000.000 lei.

La sfritul celui de-al patrulea an, se trece la metoda de
amortizare degresiv. Coeficientul de degresie este 2. Se
reestimeaz durata de utilizare la 8 ani iar valoarea rezidual
la 15.000.000 lei. La sfritul celui de-al cincilea an valoarea
rezidual este reestimat la 0. S se ntocmeasc tabloul de
amortizare al utilajului.
Raspuns:
Valoarea amortizabila: 120.000.000 20.000.000 = 100.000.000lei
Amortizare an 1-4: 100.000.000 / 10 = 10.000.000 lei/ an
Amortizarea cumulata dupa 4 ani: 10.000.000 x 4 = 40.000.000 lei
Valoare ramasa de amortizat la sf an 4: 120.000.000 lei 40.000.000
lei 15.000.000 =65.000.000 lei
Cota anuala de amortizare degresiva = 100/8=12,5%
Amortizare an 5: 65.000.000 x 12,5% x 2 = 16.250.000 lei
Valoare ramasa de amortizat la sf an 5: 120.000.000 40.000.000
16.250.000 =63.750.000 lei
Amortizare an 6: Amortizare degresiva: 63.750.000x 25% =
15.937.500lei
Amortizare liniara: 63.750.000 / 3 = 21.250.000 lei
Se trece pe amortizare liniara din anul 6.
Amortizare an 6-8: 21.250.000 lei

9. O ntreprindere procedeaz la reevaluarea construciilor

sale. Costul istoric (valoarea brut) al construciilor este de
400.000.000 lei, amortizrile cumulate de 130.000.000 lei, iar
valoarea actual de 500.000.000 lei. Care dintre urmtoarele
valori exprim rezerva din reevaluare, n condiiile n care
aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de
imobilizri?
a) 100.000.000 lei;
8

b) 370.000.000 lei;
c) 230.000.000 lei;
d) 270.000.000 lei;
e) 30.000.000 lei.
Raspuns:
Cost de achiziie = 400.000.000
Amortizare cumulat = 130.000.000
Valoare neta contabil = 270.000.000
Valoarea justa = 500.000.000
Vj/VNC=500.000.000/270.000.000 = 1.85
Reevaluarea valorii brute 400.000.000*1.85 = 740.000.000
Reevaluarea amortizrii cumulate = 130.000.000*1.85 = 240.500.000
2131

=
2813
105

340.000.000
110.500.000
229.500.000

10. S.C. ALFA S.A. deine un teren achiziionat n exerciiul N la

costul de 50.000.000 lei. La sfritul exerciiului N+5 valoarea
just a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vndut n
exerciiul N+7 la preul de vnzare de 60.000.000 lei. Care este
tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?
Raspuns:
Anul N+5
Cost achizitie 50.000.000 lei
Valoare justa 70.000.000 lei
Inregistrarea cresterii de valoare
211 =
105 20.000.000
Anul N+7
Valoare justa 60.000.000 lei
105 =
211 10.000.000
105 =
758 10.000.000
461 =
211 60.000.000
Capitalizarea surplusului din reevaluare
105 =
1065 20.000.000
Conform reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile
aprobate prin OMFP 3055/2009, surplusul din reevaluare inclus in
rezerva din reevaluare, trebuie capitalizat (adica transferat in contul
1065), in momentul in care constituie un castig realizat, adica la
scoaterea din evidenta a activului, respectiv pe masura folosirii lui in
entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza, soldul contului 105 va fi
9

transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta este

scos din evident.

FISCALITATE
1.
Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n
cadrul fiecrei categorii sfera de cuprindere a impozitului.
Raspuns:
Contribuabili
Sunt
obligate
la
plata
impozitului
pe
profit
urmatoarele
persoane(contribuabili):
- persoanele juridice romane;
- persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul
unui sediu permanent in Romania;
- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care
desfasoara activitate in Romania,intr-o asociere fara personalitate
juridica;
- persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura
cu
proprietati
imobiliare
situate
in
Romania
sau
din
vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana
juridica romana;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice
romane,pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate
din asocieri fara personalitate juridica (in acest caz impozitul datorat
de persoana fizica se calculeaza,se retine si se varsa de catre persoana
juridica romana).
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplica dup cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil
obinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin
intermediul unui
sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil
sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice
nerezidente care desfasoara

10

activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra

partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau
in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din
vanzarea/cesionarea titlurilor de participare
deinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil
aferent acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice
romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate,
din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
2. O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri:
- venituri din cotizaiile membrilor 10.000 lei;
- venituri din donaii 30.000 lei;
- venituri n urma realizrii unui spectacol 20.000 lei;
- venituri din activiti economice 150.000 lei.
Cheltuielile aferente obinerii acestor venituri sunt: cheltuieli
aferente veniturilor din activiti neeconomice 40.000 lei i
cheltuieli aferente activitilor economice 60.000 lei. Cursul de
schimb este 1 euro = 4 lei. S se determine impozitul pe profit.
Raspuns:
a.Pentru veniturile din cotizatiile membrilor, donatii si sponsorizari si
finantari nerambursabile de la Uniunea European organizaia
non- profit este scutita de plata impozitului pe profit.
b.Organizaiile non- profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru
veniturile din activitati
economice ce nu depasesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din
celelalte venituri scutite
de la plata impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul
dintre 15.000 euro si
10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit,
respectiv:
15.000 euro = 15.000 x 4 = 60.000 lei
10% (10.000 + 30.000 + 20.000) = 6.000 lei
- veniturile din activitati economice sunt scutite in limita a 6.000 lei,
pentru restul de 144.000 lei datorandu-se impozit pe profit.
Determinarea profitului impozabil
Organizaia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care
corespunde cuantumului veniturilor impozabile.
Profitul activitilor economice = Venituri economice Ch.economice =
150.000 60.000 = 90.000 lei.

11

Profitul aferent veniturilor impozabile = 90.000 x (6000/150.000) =

3.600 lei
Determinarea impozitului pe profit
Impozit pe profit = 16% x 3.600 = 576 lei
3. Un pltitor de impozit pe profit i TVA nregistreaz n
trimestrul I cheltuieli cu protocolul n sum de 10.000 lei.
Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile
realizate n sum de 300.000 lei. S se determine impozitul pe
profit de plat.
Raspuns:
Venituri totale = 300.000 lei;
Cheltuieli totale = 130.000 lei
Din care:
- cheltuieli cu protocolul = 10.000 lei
Profitul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri
neimpozabile
+
Cheltuieli
nedeductibile.
Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil
Conform art.21 alin.3, lit.a Cod fiscal, cheltuielile cu protocolul au
deductibilitate limitata. Acestea sunt deductibile in limita unei cote de
2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor
impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta
dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform
reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit
curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente
veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile
neimpozabile.
Conform celor de mai sus, determinam valoarea cheltuielilor cu
protocolul deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit, astfel:
Cheltuieli protocol deductibile = 2% x [ Venituri totale -( Cheltuieli
totale + Cheltuieli de protocol)] = 2% x ( 300.000 - 130.000 +10.000)
= 2% x180.000 = 3.600 lei
Astfel, din totalul cheltuielilor de protocol de 10.000 lei doar suma de
3.600 lei este deductibila fisca, diferenta de 6.400 lei fiind
nedeductibila. TVA nedeductibil aferent protocol nedeductibil = 6.400
x19% = 1.216 lei. TVA -ul in suma de 1.216 lei care a fost dedus initial,
acum la calculul impozitului pe profit devine cheltuiala nedeductibila si
se inregistreaza pe contul 635" Cheltuieli cu alte impozite si taxe".
Astfel, cheltuielile totale au devenit de 130.000 + 1.216 lei = 131.216
lei, din care cheltuieli nedeductbile = 6.400+1.216 = 7.616 lei
12

Determinarea profitului impozabil:

Profit impozabil = 300.000 - 131.216 + 7.616 = 176.400 lei
Impozit pe profit = 16% x 176.400 = 28.224 lei - si se rotunjeste la
28.224lei.
In concluzie, in trimestrul 1 societatea datoreaza un impozit pe profit in
suma de 28.224 lei.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. S se calculeze fluxul de numerar generat de ntreprinderea
B n exerciiul n+1 i s se interpreteze fluxurile de numerar
aferente activitilor operaionale, financiare i de investiii,
cunoscnduse urmtoarele informaii din situaiile financiare:
Indicator
N
N+1
Imobilizri
1000
1100
Stocuri
300
350
Creane
400
430
Disponibiliti
100
70
TOTAL ACTIV
1800
1960
Capitaluri proprii
500
600
Datorii financiare
600
650
Furnizori
200
300
Datorii salariale i fiscale
450
390
Credite de trezorerie
50
10
Indicator
Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale
Cheltuieli salariale
Cheltuieli fiscale i sociale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu dobnda
Impozit pe profit

u.m.
1000
300
400
50
100
50
25

Raspuns:
Metoda indirecta:
Rezultat inaintea impozitarii 125 (1.000 300 400 -50 -100 50 +
25)
- Venituri din provizioane- Rezultatul din cesiunea imobilizarilor
+ Pierdere din cesiunea titlurilor de participare

13

+ Cheltuieli cu dobnzile 50
+ Cheltuieli cu amortizarea 100
- Venituri din dividende
= Rezultat din exploatare naintea deducerii variaiei necesarului de
fond de rulment din exploatare 275
- Cresterea creantelor clienti 30
- Creterea stocurilor 50
+ Cresterea furnizorilor 100
+ Impozit pe profit de platit 25
+ Incasari din vanzarea titlurilor pe termen scurt
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 320
+ Incasari din cesiunea titlurilor 40
- Plati catre furnizorii de imobilizri
+ Dividende incasate
+ Incasari din vanzarea utilajelor 100
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de investitii 100
+ Incasari din imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
+ Contractare credite pe termen lung 50
- Rambursare credite pe termen lung
- Dobanzi platite 50
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de finantare 0
2. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi
care prezint urmtoarea situaie financiar:
Indicator
31.12.n
Imobilizri
2000
Stocuri
500
Creante
150
Disponibiliti
50
Datorii mai mari de un an
1150
Datorii mai mici de un an
350
Raspuns:
Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale - Venituri in
avans = (2.000+500+150+50)-(1.150+350) = 1.200
=> se observa o situatie neta pozitiva a intreprinderii

14

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume
colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat?
Raspuns:
Excluderea apare ca o sanctiune specifica in dreptul societatilor
comerciale pentru acei asociati care nu au respectat prevederile legii si
ale actului constitutiv. Excluderea nu este obligatorie, in sensul ca, desi
unul dintre asociati aduce atingere intereselor societatii, daca nu
incalca si alte dispozitii (de drept civil, contravenional sau penal), isi
poate pastra calitatea de asociat
Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla
sau cu raspundere limitata (art. 222 din Legea 31/1990):
a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a
obligat;
b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a
devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amestec fara drept in
administraie ori contravine dispoziiilor art. 80 i 82.
Dispoziiile art. 222 lit.c din Legea 31/1990 care prevad posibilitatea
excluderii asociatului care se amesteca fara drept in administratie, se
foloseste de capitalul social sau de bunurile societatii, sau ia din
fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute,
motive invocate de reclamanta pentru excludere, nu se aplica
asociatului dintr-o societate cu raspundere limitata.
Dispozitiile legale se refera doar la asociatul dintr-o societate cu
raspundere nelimitata, cum sunt societatile in nume colectiv si in
comandita simpla. In atare situatie, actiunea reclamantei pentru
excluderea paratului, asociat neadministrator intr-o societate cu
raspundere limitata este inadmisibila.
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se
serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau
al altora.
In practica jurisdictionala s-a aratat ca prin frauda in dauna societatii
se intelege orice actiune sau omisiune intentionata savarsita de
asociatul administrator, indiferent daca prejudiciul condiionat de lege
se produce in sfera gestiunii interne sau in sfera relatiilor cu tertii;
15

precum si indiferent daca fraudarea are ca suport exercitarea

atributiilor in calitate de administrator sau exercitarea drepturilor si
obligatiilor societare in simpla calitate de asociat.
S-a considerat ca este frauda in dauna societatii:
- prin expertiza efectuata in cauza s-a stabilit ca asociatul a retras din
cont o suma pentru achizitionarea din strainatate a unor utilaje si
aparatura electronica, operatiuni care n-au fost evidentiate in
contabilitatea societatii
- a desfasurat o activitate prejudiciabila pentru societate, prin
evidentierea in gestiune a unor cantitati de marfuri mai mici decat cele
primite in fapt, spre folosul propriu, precum si prin detinerea abuziva si
exclusiva a unor documente ale societatii (carnet cec, tampila)
- contractarea in numele societatii a unor imprumuturi bancare,
achizitionarea de bunuri de valoare, cum ar fi televizoare color si
calculatoare, precum si majorarea capitalului social, toate realizate
unilateral de asociatul administrator, fara acordul celuilalt asociat,
constituie frauda.
Nu pot fi considerate frauda in dauna societatii: neglijenta, inabilitatea,
dezinteresul in afaceri atata timp cat acestor fapte le lipseste
elementul volitional care sa permita calificarea lor cafiind un act de
inselaciune.
e) concurena neloiala.
La SNC, SCS si SRL, asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu
raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi
obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in
acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul
celorlali asociati.
In acest caz numai societatea poate sa ceara excluderea asociatului.
De asemenea, poate sa decida ca asociatul care a facut actele de
concurenta a lucrat in contul ei sau poate sa ceara despagubiri.
Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a
avut cunostinta de actele de concurenta neloiala, fara a fi luat vreo
hotarare.
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile
comerciale?
Raspuns:
Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.
Dizolvarea firmei are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii
totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege. Dizolvarea
societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are
efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la
publicarea inMonitorul Oficial al Romaniei.

16

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se

face pe baza:
a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.
Raspuns: a
2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar
pozitionarea sistematic a ntreprinderii pe piat:
a) factori legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.
Raspuns: a
3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din
ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz si
diagnostic:
a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO;
b) n functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media
preturilor de achizitie din cea mai recent perioad.
Raspuns: c
4. Prezentati formula de calcul a costului de nlocuire net
procedur de evaluare sau valoare atribuit activelor atunci
cnd se determin Activul net contabil corectat sau valori juste
destinate nregistrrilor contabile.
Metoda costului de inlocuire net (CIN) este o metoda inscrisa in
abordarea prin cost care indica valoarea prin calcularea costului de
inlocuire curent al unui activ din care se scad deprecierea fizica si orice
forme relevante de depreciere.
Abordarea prin cost este recomandabila in situatii specifice de
evaluare, cum sunt:
- cand exista un numar limitat de tranzactii din cauza naturii
specializate, modelului sau localizarii activului, sau cand activul
17

in sine nu genereazaun flux de numerar sau cnd fluxul de

numerar asociat cu acesta nu poate fi separat de ntreprinderea
care utilizeaz activul.
De aceea, abordarea prin cost se utilizeaz n mod tipic ca abordarea
primar n evaluare atunci cnd abordarea prin pia sau prin venit nu
se pot aplica;
- cnd activul subiect a fost construit i pus n funciune recent;
- cnd activul subiect se afl n faz de proiect sau se afl n
stadiul de n curs de execuie/neterminat.
Prima etap n abordarea prin cost este determinarea fie a costului de
nlocuire, fie a costului de reproducere.
Costul de nlocuire este costul estimat pentru a construi sau
achiziiona, la data evalurii, un activ modern echivalent. Primul pas n
estimarea costului de nlocuire este stabilirea
Naturii activului modern echivalent, pe care un cumprtor ipotetic l
- ar considera ca o alternativ pentru activul subiect
Pentru aceasta, trebuie s se neleag utilitatea sau funcionalitatea
oferit de activul subiect.
Conceptul de baz al abordrii prin cost este faptul c, pentru a stabili
ce sum ar trebui s o plteasc pentru activul subiect, un cumprtor
ar putea s aib n vedere costul de cumprare sau costul de creare a
unui activ alternativ, care ar putea oferi aceeai utilitate
5. Redati formula de calcul a indicatorului Viteza de rotatie a
creantelor clienti exprimat n zile de cifr de afaceri utilizat
pentru stabilirea diagnosticului financiar.
Raspuns:
Viteza de rotaie a creantelor-clienti, calculata pe baza relatiei:
Vr = Cifra de afaceri/ Media creante clienti
Durata de incasare a creantelor (in zile)
Di = Media creante clienti/ Cifra de afaceri X 360

EXPERTIZA CONTABILA
1. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil
(Desfurarea expertizei contabile)?
Raspuns:
18

Capitolul II DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de

expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct pentru
fiecare obiectiv (intrebare) al (a) expertizei contabile care sa cuprinda
o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu
privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate,
locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii
utilizate, daca partile interesate in expertiza contabila au facut obiectii
sau au dat explicatii pe care expertul contabil le-a luat sau nu in
considerare in formularea concluziilor sale. In fiecare astfel de
paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor si interpretarea
rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar ingreuna
intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza
contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in
anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textul expertizei
contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea
acestora. Fiecare paragraf din Capitolul II DESFASURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE trebuie sa se incheie cuconcluzia (raspunsul) expertului
contabil, care trebuie sa fie precis, concis, fara echivoc, redactat intr-o
maniera analitica, ordonata si sistematizata, fara a face aprecieri
asupra
calitatii
documentelor
justificative,
a
reprezentarilor
(inregistrarilor) contabile, a expertizelor si actelor de control (de orice
fel) anterioare si nici asupra incadrarilor legale. Aceasta, deoarece
expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea
judiciara a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in
exercitarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu
intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt
suspecte, el nu trebuie sa le ia in considerare in stabilirea rezultatelor
concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei
contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza
contabila. Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai
multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al Capitolului II
DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie
sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De
regula, in expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia
expertului recomandat de parte in raport cu opinia expertului numit din
oficiu.
2. Ce conine un Raport de expertiz calificat?
Raspuns:
Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale
ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila
cu observatii. Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa
paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele expertizei contabile sau
se fac separat intr-un capitol distinct.

19

3. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de

expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii
expertizei contabile.
Raspuns:
Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din
care sa rezulte ca este interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo
ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar
determina pe expert sa fie subiectiv.
Deasemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de
martor inaceeasi cauza, calitatea de martor avand intaetate.
4. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate
pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?
Raspuns:
1) Integritatea: un profesionist contabil trebuie sa fie drept si onest in
toate relatiile profesionale si de afaceri.
2) Obiectivitatea: un profesionist contabil trebuie sa fie impartial si nu
trebuie s permita prejudecatilor, confuziilor, conflictelor de interese
sau influentelor nedorite sa intervina in rationamentele profesionale
sau de afaceri.
3) Competenta profesionala si bunavointa: un profesionist contabil are
o datorie permanenta de a-si menine cunostiinele si aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un
angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimile
evolutii din practica, legislatie si tehnica. Un profesioinist contabil ar
trebui sa actioneze cu prudenta si in conformitate cu standardele
tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea de servicii profesionale.
4) Confidentialitatea: profesionistul contabil trebuie sa respecte
confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii
profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii
unei terte parti fara o autorizatie specifica, cu exceptia cazului in care
exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui
aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute in cadrul unei
relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate in avantajul
personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti.
5) Comportamentul profesional: profesionistul contabil ar trebui sa se
conformeze legilor si normelor relevante si ar trebui sa evite orice
actiune ce poate discredita acesta profesie.
6) Respectul fat de normele tehnice si profesionale: profesionistul
contabil
trebuie sa-si indeplineasca sarcinile profesionale in
conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.
Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in masura in care sunt
20

compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber profesionistilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se
conformeze normelor profesionale si tehnice emise de IFAC, IASB,
CECCAR, CAFR si legislatia relevanta.
5. Explicai principiul confidenialitii?
Raspuns:
Principiul confidentialitatii impune ca obligatie profesionistilor contabili
de la:
- Dezvaluirea de informatii confidentiale in afara firmei sau organizatiei
angajatoare ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri, cu
exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa faca publica
o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau
profesionala de a face publice acele informatii;
- Folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul executarii
sarcinilor de serviciu in avantajul personal sau in avantajul unei terte
parti.
Obligatia de confidentialitate continua si dupa incheierea relatiei dintre
profesionistul contabil si client sau angajator. Cand profesionistul
contabil schimba organizatia angajatoare sau obtine un nou client el
are dreptul sa utilizeze experienta anterioara. Profesionistul contabil nu
ar trebui, totui, sa foloseasca sau sa divulge informatii confidentiale
primite sau obtinute dintr-o relatie profesionala sau de afaceri.
In urmatoarele situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati sa
divulge informatii confidentiale:
- atunci cand divulgarea este autorizata de catre client sau angajator;
- atunci cand divulgarea este autorizata prin lege, de exemplu:

pentru a furniza documente sau alte probe in cursul unor

proceduri judiciare; i

pentru a aduce la cunostiinsa autoritsilor publice in masura

eventualelor incalcari ale legii.

atunci cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a le

divulga atunci cand nu este interzis prin lege:

pentru a se conforma controlului calitatii unui corp membru sau

al organismului profesional;

pentru a raspunde unei anchete sau unei investigatii din partea

organizatiei membre sau a unui organism normalizator;

pentru a proteja interesele profesionale ale unuii profesionist

contabil in cursul procedurilor judiciare; si

pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice.

Atunci cand profesionistul contabil a determinat ca informatia
confidentiala poate fi divulgata trebuie avute in vedere urmatoarele
aspecte:

21

daca interesele tuturor partilor, inclusiv ale tertilor parti ale caror
interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate in cazul in care clientul
sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil sa divulge informatii;
daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca
pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil;
cand situatia implica fapte sau opinii nefondate trebuie sa se recurg la
rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare
care trebuie facute, daca este disponibil; si
ce tip de comunicare este preconizat si cui i se adreseaza; mai
exact, profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li
se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvai si ca au
responsabilitatea sa reactioneaze ca atare.
DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE
1. Ce este profesia contabil?
Raspuns:
Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatilor
(serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a
specialistilor, care le efectueaza (le presteaza), precum si organismele
lor profesionale.
2. Care sunt principalele activiti componente ale profesiei
contabile?
Raspuns:
Principalele activitati/servicii care compun profesia contabila este
urmatoarea:
- Tinerea contabilitatii
- Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare
- Audit statutar
- Alte lucrari de audit financiar contabil
- Management financiar contabil
- Servicii fiscale (consultanta, consiliere , asistenta)
- Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
- Evaluari de intreprinderi si titluri alte servicii contabile si
extracontabile
3. Cum se clasific profesionitii contabili?
Raspuns:

22

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:

- dependenti, cu statut de angajati
- independenti sau- liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor
componente
ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liberprofesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
- individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate
de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si
controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a
intreprinderilor.

23