C1 Dr Fam

NCciv reglementeaza si integreaza principii care s-au gasit in legi

speciale, precum cele din materia protectiei copilului,cele mai
spectaculoase modificari au fost aduse din materia regimului
matrimonial prin reglementarile conventionale, matrimonialw a
divortului administrativ si cel notiarial in materia filiatiei si a protectiei
copilului.
Dispozitii generale privind familia
Titlul 1, cartea a cincea cu prinde dispozitii generale privind familia,
cvare exprima principiile generale ce stau la baza reglemntarii rel de
familie. Aceste dispozitii generale au deja corespondent in reglementari
existente la nivel constitutional, la nivelul codului familiei ori a unor
legi speciale, fie in conventii internationale la care Romania este parte.
Scopul urmarit de legiuitor a fost acela de a concentra in cateva texte
principiile fundamentale aplicabile in materia reglementarii relatiilor
de familie .
Fundamentul familiei
Art 258 din Ncciv, alin 1 preia pricipiul consacrat in art 48 alin 1 din
cod si reflecta fundamentul relatiilor de famile care se intemeiaza pe
casatorie.
Alineatul 2 exprima expres rolul familiei ca ins sociala fundamentala,
precum si protectia de care beneficiaza din partea statului. Acest text
are corespondent in prevederile art 1 alin 1 din Codul Familiei, insa
textul din Ncciv contine si consacra dr familiei la ocrotire din partea soc
sau a statului.
Alin 3 dezvolta obl st de a spoijini familia, iar alineatul 4 defineste
notiunea de soti asezand la baza casatoriei ca si conditie esentiala
diferenta de sex.
Pricipiile casatoriei
1. Art 259 sintetizeaza principiul institutiei casatoriei avand
corespondent art 48, alineatul 2 din Cod. Alin 1 cu prinde o def legala a
casatoriei ca fiind uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie.
In esenta, aceasta nu difera de diferentele date in lit juridica avand in
ved ca in codul familiei nu exista o astfel de def. Se remarca din nou
intentia legiutiorului de a insisita asupra fapptului ca este vorba de o
uniune dintre un barbat si o femeie. In alineatul 2 art 259 se consacra
faptul ca barbatul si femeia au dr de a se casatori in scopul de a
intemeia o familie.

Textul are corespondent in prev art 12 din Conv Eur a Dr Omului,

potrivit caruia, cu varsta stab de lege , barbatul si femeia au dreptul de
a se casatori si a intemeia o familie. Asfel, art 12 din CEDO conserva nu
un singur drept ci doua, respectiv dr la cas si cel de a intemeia o familie,
chiar daca cele doua notiuni sunt strans legate, nu sunt condititonate
unul de celalalt. In schimb alin 2 al art 259 consacra doar drepturile
fundamentale, de a incheia o cas in scopul intemeierii unei familiei.
Asadar, intemeierea unei fam constitutie cauza determinanta a
casatoriei. Alin 3 prevede caracterul laic al casatoriei si are coresp in
art 48 din cod.
In alin 4-6 se face dintinctia dointre desf cas , incetarea si desfacerea
prin divort
2. Egalitatea in drepturi a copiilor
potrivit art 260 copii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei
din casatorie, precum si cu cei adoptati art 48 alin 3 din Codul
Familiei a consacrat acest principiu. Art 260 din Ncciv aduce un
element de noutate fata de reglementarile anterioare pt ca se refera
expres si la copii adoptati pe care ii asimileaza copiilor firesti dpdv al
statutului lor legal.
3. Indatoririule parintilor si raportul lor cu copii
art 261 Ncciv, parintii sunt cei care au in primul rand indatoririle de
crestere si educare a copiilor lor minori. Acest text corelat cu
prevederile conv Onu cu privire la drepturile copiilor, ratificat de Rom
prin legea 18 pe 90 si acestea se regasesc in art 5 din legea 272 / 2004
privind protectia si promovarea dr copilului.
4. Relatia dintre parinti si copii
art 262 Ncciv corelat cu conv ONU si in art 16 din legea 272 /2004.
5.Principiul interesului superior al copilului
Art 263 enunta principiul fundamental care sta la baza tuturor
masurilor privitoare la copil, respectiv respectarea interesului superior
al copilului art. 48, alin 3 si art 49 din cod, precum si art 24, legea 272
/2004.
6. Ascultarea copilului
Art 264 din Ncciv ridica la rangul de principiu ascultarea minorului
atat in proced administrative cat si in procedurile judiciare. Art 24,
legea 272/2004.
7. Instanta de tutela.

Art 265 instituie instanta de tutela ca si instanta specializata in materia

cauzelor de familie; astfel, toate masurile date prin carttea a cincea in
competenta instantei jud sunt de competenta ionst de tutela prevazuta
de art 107. potrivit art 107, procedurile din cod privind ocrotirea
persoanelor prin tutela si curatela sunt de competenta inst de tutela
astfel incat in tot ceea ce priveste ocrotirea persoanelor fizice, precum si
relatiile de familie in tot ceea ce priveste ocrotirea persoanelor fizice,
precum si rel de familie atat cele patrimoniale, cat si cele
nepatrimoniale, revin inst de tutela. In aplicarea Ncciv se va stabili
alcatuirea si competenta instantei de tutela.
Logodna
Nu reprezinta altceva decat o promisiune reciproca de casatorie facuta
de regula intr-un cadru festiv. Din punct de vedere sociologic, logodna
reprezinta o casatorie de proba. Se considera astfel ca logodna nu este
un contract, ci un simplu fapt juridic ce poate duce la casatorie.r
Conditiile privind incheierea logodnei si efectele sale:
1. diferenta de sex
2. indeplinirea celorlalte formalitati de fond cerute la incheierea
casatoriei
3. nu se impun formalitati speciale pentru celebrarea logodnei, dovada
putandu-se face cu orice mijloc de proba.
Efectele logondei
Efectele logodnei potrivit al 3, art 266, casatoria nu este cond inch
logodnei a carei incheiere constituie doar o facultate pentru viitorii soti.
De asemenea potrivit art 267, logodna nu obliga la incheierea
casatoriei. Logodnicul care rupe logodna nu poate fi obl sa incheie
casatoria.
Conditii pentru ruperea logodnei
Logodnicul poate rupe logodna cu o denuntare unilaterala a logodnei,
potrivit al 3 art 26, ruperea nu este supusa niciunei formalitati si poate
fi dovedita cu orice mijloc de proba..
Efectele ruperii logodnei. Art 268- 269, reglementeaza doua efecte:
1. Restituirea darurilor-darurile manuale facute pentru a respecta un
obicei social si care au o val modica nu se restituie in schimb, cadourile
cu val mare facute in considerarea casatoriei proiectate sunt supuse
restituirii.
2. Raspunderea pentru ruperea logodnei. In jurisprudenta veche
anterioara de 1948 s-a considerat ca temeiul acesteia il constituie
raspunderea civila delictuala art 998-999 Cciv . solutia ar fi aceeasi

daca s-ar impartasi teoria contrara raspunderii nefiind contractuala ci

delictuala.
Temeiul raspunderii nu il constituie actul logodnei ci ruperea abuziva,
nejustificata. Se sanctioneaza modalitatea in care s-a produs ruperea
unilaterala a logodnei.
Ncciv reglementeaza expres raspunderea pentru ruperea logodnei in
art 269. caraccterul abuziv, culpa logodnicului parat, prejudiciul
cauzat. Potrivit art 270, Ncciv, dr la actiune atat pentru restituirea
darurilor cat si in cazul raspunderii pentru ruperea logodnei se prescrie
in termen de 1 an de la ruperea logodnei.