Invest.cont@gmail.

com
Oferta carne
Pastrarea cerealelor presupune o conditionare prealabila a acestora
(purificarea, uscarea, pna la un continut de apa constant 14%). Sub
aceasta limita procesele fiziologice se desfasoara extrem de lent. Peste
15% apa n bob se accelereaza procesul de alterare. Uscarea boabelor de
cereale se face pe cale naturala sau artificiala (uscatorii special amenajate
si dotate cu uscatoare).
Pastrarea se realizeaza n hambare, magazii, silozuri prevazute cu
instalatii de ventilatie si conditionare a aerului si cu instrumente de masura
(termometre, umidometre, polimetre).
a. Pregatirea boabelor (separarea impuritatilor si dupa caz, aplicarea
unui proces hidrotermic urmat de uscare).
Malaiul sau faina de porumb, este o crupa care se obtine prin
macinarea boabelor la morile cu valturi sau pietre. Are o valoare calorica
ridicata. Astfel prin consumarea a 100 g malai se produc n organism circa
320 kcal.
Malaiul se ambaleaza n saci curati de 70-80 kg. n comert malaiul extra
si superior se gaseste preambalat n pungi de 1 kg.
Din porumb, n afara de malai, se mai obtin si unele produse dietetice
ca: porumbinul, zeamilul si fosfarinul, produse ce se ntrebuinteaza n
special n alimentatia copiilor.
Transportul si depozitarea malaiului se face la fel ca la faina de gru.
Datorita faptului ca malaiul contine un procent mare de grasimi (4,5
8,8%) se altereaza usor, devenind daunator organismului, de aceea
aprovizionarea unitatilor de desfacere trebuie facuta cu cantitati mici si la
intervale scurte.
Grisul rezulta de obicei concomitent cu faina alba de extractie 30% de
la macinarea boabelor de gru la morile cu valturi, obtinndu-se 1 2%
gris cu continut de 80% amidon si 12 15% substante proteice.

Dupa marimea granulelor, grisul se clasifica n:

- gris tip I cu granule de 280 360 (tip medicinal);
- gris tip II cu granule de 495 740 (tip comestibil).
Grisul este de culoare alba-galbuie, cu gust placut, dulceag si miros
specific. Nu se admit receptionarea si darea n consum a grisului cu gust
amar, acru sau cu miros de mucegai, infectat cu larve sau insecte.
Ambalarea si marcarea. Grisul se ambaleaza n saci de pnza cu un
continut neto de 70-80 kg, n saci de hrtie cu un continut de 50 kg si n
pungi de hrtie sau material plastic de 1 kg. Sacii trebuie sa fie bine
curatati, scuturati, neinfestati, fara mirosuri straine.
Pungile cu gris de kg se ambaleaza n baloturi cu un continut neto de
maximum 30 kg. Fiecare ambalaj se marcheaza cu specificatiile prevazute
n STAS si norme interne.
Depozitarea si transportul grisului se fac la fel ca la faina de gru.
Grisul si pastreaza calitatea 45 zile de la data macinarii grului, n
perioada rece (1 octombrie 1 mai) si 30 zile n perioada calda (1 mai 1
octombrie), daca este transportat si depozitat n conditii optime.
Compozitia chimica si valoarea alimentara a orezului. Boabele de
orez se caracterizeaza printr-un continut redus de celuloza, grasimi si
substante minerale si un continut ridicat de amidon (74-84%), ceea ce i da
o mare valoare calorica. Orezul este o crupa care se fierbe usor, are un
gust placut si valoare nutritiva ridicata, fiind foarte usor digestibil. Astfel,
prin consumarea a 100 g orez se produc 356 kcal.
Orezul se ambaleaza, se transporta si se depoziteaza la fel ca faina. n
magazine, orezul se livreaza preambalat n pungi de 1 kg si de kg.
Fulgii de ovaz sunt crupe care se obtin din boabe mari de ovaz
decorticate si apoi tratate cu vapori de apa n cazane speciale, pna la
nmuiere. Dupa zvntare, boabele se lamineaza ntre valturi netede de otel
care se nvrtesc cu aceeasi viteza n sens invers. Este un produs dietetic
cu mare valoare nutritiva, folosit mai ales n alimentatia copiilor. Crupele se
prezinta ca niste fulgi n forma de solzi bine presati, rezistenti la manipulari

normale, de culoare alba sau slab galbuie; au gust placut si se fierb usor.
La receptie nu se admit: gust strain, miros de mucegai, de ncins sau alt
miros strain.
Umiditatea maxima este de 12%.
Fulgii de ovaz se ambaleaza n saci de hrtie cu un continut de 30 kg
sau n cutii de carton de 250 g, captusite cu hrtie. Cutiile se ambaleaza
apoi n lazi de lemn sau de carton de 25 kg.
Transportul si depozitarea se fac la fel ca la faina.
Crupe expandate: Pufarinul. Produsul este un drajeu cu miez de crupe
(orez decorticat, gru decorticat) care sunt expandate si drajate (suportul
este prevazut cu un strat format din cacao, zahar, vitamina C, ciocolata,
vanilie).
Conditiile de calitate ale pufarinului. Principalele conditii de calitate
ale acestui produs se refera la aspect, consistenta, culoare, gust, aroma si
continut n zahar:
- aspectul exterior: produsul se prezinta sub forma de bucati
zgrunturoase, neuniforme, rotunde, nelipicioase;
- aspectul interior: miez fainos;
- consistenta: fraged (prin apasare ntre degete se deformeaza);
- culoarea trebuie sa fie corespunzatoare colorantilor vegetali sau
amestecului folosit;
- gustul este dulce, placut, acrisor;
- aroma trebuie sa fie placuta, specifica aromatizantului sau amestecului
folosit pentru drajare;
- continutul de zahar este de 28-60% (n functie de sortiment).
Ambalarea pufarinului se face n pungi de celofan sau poliet8ilena cu un
continut de 80 g sau de 50 g (n functie de sortiment), precum si n cutii de
carton de 50 g (pentru pufavit ).

Depozitarea produselor expandate se face n ncaperi uscate, aerisite,

curate, la temperatura de maximum 200C si umiditatea relativa a aerului de
65-70%, ferite de umezeala si de produse cu miros patrunzator.
Transportul se face cu vehicule acoperite. Termenul de garantie al
pufarinului este de 4 luni.
Fulgi de porumb (Corn Flakes). Se obtin prin prelucrarea hidrotermica
a endospermului bobului de porumb, la care se adauga zahar, glucoza,
sare si malt. Acest produs se poate consuma ca atare, datorita gradului de
crocanta specific pe care l are, sau cu diverse adaosuri (lapte, creme
diverse, cacao, gem de fructe, smntna, iaurt, fructe sau sirop de fructe).
Datorita calitatilor sale gustative si valori alimentare poate fi consumat de
consumatori de toate vrstele.
Fulgii de porumb trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii de
calitate: forma fulgilor este plata, neregulata cu maximum 10% sparturi.
Culoarea trebuie sa fie uniforma, galbena-aurie fara urme de arsuri, mirosul
si gustul placute, caracteristice produselor prajite din porumb.
Fulgii din porumb se ambaleaza n pungi de polietilena cu un continut
neto de 250 g. Se pastreaza n camere sau depozite cu umiditatea relativa
a aerului de 65-70% si temperatura de maximum 200C.
Termenul de garantie la acest produs este de 6 luni de la data fabricarii.
Evaluarea comerciala
Fainurile se clasifica n numere progresive care indica marimea lor de
la cele mai fine la cele obisnuite 00, 0, 1, 2. Este numita faina integrala cea
care nu a fost separata de tarte.
Faina macinata n particole mai mari se numeste faina gros macinata
(faina amestecata 0,3 mm.) si faina alba 1,5 mm. Acestea servesc la
prepararea pastelor fainoase.
Faina de gru cernuta (separata de tarte este compusa din: apa
12,5%; amidon 67 79%; gluten (substante azotoase) 8 15%;
cenusa 0,45 0,90%.
O faina buna trebuie sa ndeplineasca conditiile:

- culoare alba, spre gri daca este din gru moale si galbena daca este
din gru dur;
- moale (delicata la pipait);
- miros si gust placut;
- fara paraziti.

Caracteristici si varietati comerciale

O pine buna trebuie sa fie dospita suficient, nu prea coapta,
pufoasa. Raportul coaja-miez = 1 : 3. Din 100 kg faina trebuie sa se obtina
120 130 kg pine.
Umiditatea admisa variaza potrivit
Specialitatile din comert sunt numeroase.

dimensiunii

29

40%.

Sortimentul de pine fabricat n tara noastra este variat cuprinznd

peste 40 de produse, care se grupeaza astfel:
- simpla, care se obtine din faina de gru (neagra, semialba, alba),
sare, drojdie si apa;
- neagra, de format rotund, ntre 1 si 4 kg, de format alungit ntre 500
si 750 g;
- semialba, de format rotund (2; 3; 4 kg), de format alungit (250-750
g), de format paralelipipedic (750 g);
- alba de format rotund (2 - 4 kg), de format paralelipipedic (1 kg) si
format alungit (500 - 750g);
- cu adaos de cartofi; pentru a se putea identifica cu usurinta pinea
cu cartofi de pinea simpla, aceasta se stanteaza cu litera C sau se
cresteaza distinct;
- dietetica si de secara cu o compozitie deosebita. Din aceasta
categorie fac parte: pinea graham, pinea semialba dietetica, pinea alba
si neagra aclorida (fara sare).

Bolile pinii apar datorita componentelor chimice pe care le contine

si care creeaza un mediu prielnic pentru dezvoltarea unor bacterii care pot
provoca mbolnavirea pinii.
1. Boala ntinderii produsa de bacterii de tip mezentericus si
subtilis. Bacilii se depun pe boabe, iar prin macinare ajung n faina si
actioneaza n lunile calduroase cnd temperatura depaseste 350C,
prezentnd caracteristicile: miros specific fnului sau fructelor stricate,
miezul se nmoaie, devine lipicios, la rupere formeaza fire subtiri si lucioase
si devine galben-brun, se ntinde.
2. Boala cretoasa aparitia unei pete albe cu aspect de praf de creta
(colonii de Endomyces fibuliger, Manilia variabilis). Pinea se scoate din
consum.
3. Boala sngerie (rosu de snge) aparitia unor colorari rosusngerie ale bacteriei Micrococus podigiosus (ntre 25 400).
4. Mucegairea de mucegaiuri Monilia, Candida, Aspergilus. Se
produce n timpul depozitarii prelungite n conditii necorespunzatoare.
Microorganismele produc n miezul pinii pete albastre-verzui, cenusii sau
galbene-brune. Aceasta boala ataca n special glucidele si substantele
albuminoase.
Produse de franzelarie speciale: la fabricarea acestor produse se
folosesc urmatoarele materii prime si auxiliare: faina alba, apa, drojdie,
produse zaharoase, diverse grasimi alimentare, lapte, oua, condimente;
sortimentul este foarte variat si cuprinde:
- mpletiti suprapusi, forma ovala de 250-500 g;
- franzelute Bucuresti, forma alungita de 400 g
- colaci moldovenesti, forma coroana de 300 g;
- franzelute speciale, forma alungita de 150 g;
- rondele cu stafide, format rotund de 100 g;
- cornuri cu lapte de 40-80 g;

- cornuri aperitiv, forma baton semiluna de 50 g;

- cozonac simplu brutarie, forma paralelipipedica de 1 kg;
- cozonac de franzelarie, forma paralelipipedica de 400 g;
- chec cu rahat sau cu stafide, forma paralelipipedica de 500 g
- briosi, forma rotunda sau alungita de 60 g;
- crochete cu brnza, forma baton drept de 100 g
Conditiile de calitate ale produselor marunte de franzelarie sunt
urmatoarele:
- aspectul produsului: forma bine conturata, neturtita, nedeformata;
- coaja lucioasa, neteda (cu exceptia portiunii presarate cu sare,
susan, mac, chimen), nearsa, fara lipituri, rumena-aurie;
- miezul uniform, poros, fara cocoloase si corpuri straine, elastic,
nelipicios si nesfarmicios, culoare alba-galbuie;
- aroma caracteristica, fara miros de mucegai, rnced;
- gust placut, potrivit de sarat, fara gust de acru.
Sortimentul de covrigi este urmatorul:
- covrigi simpli, n forma de coroana ntre 10 si 100 g;
- covrigi cu sare sau cu oua si zahar, n forma de opt ntre 8 si 40 g;
- covrigi cu ulei, zahar si oua, n forma de coroana de 50-100 g;
- covrigi aperitiv sub forma de opt, n pungi de 85 g;
- covrigi de franzelarie cu ulei si zahar de 2-8 g, se desfac n pungi de
100 g.

Defectele care pot fi ntlnite la covrigi sunt: coaja zbrcita fara luciu,
pete arse, crapaturi; miezul poate prezenta goluri, crapaturi inelare,
porozitatea neuniforma.
Covrigii se pastreaza n depozite. nsirati pe sfoara, cte 50-100
bucati. Mai pot fi asezati n cosuri de nuiele curate sau n lazi din lemn.
. Pasta preparata industrial este supusa urmatoarelor operatii:
1. Amestecarea (framntarea) fainii cu apa n masini speciale (1/4 din
greutatea sa).
2. Omogenizarea amestecului cu masini numite malaxoare.
3. Trefilarea prin compresiune cu ajutorul filierelor cu gauri care
modeleaza pasta n forma dorita sau stamparea pentru paste speciale.
4. Uscarea n mediu cald si aerat la temperatura constanta. Este
importanta conservarea n bune conditii a produsului.
Din punct de vedere al modelarii pastele pot fi:
- tubulare macaroane
- filiforme fidea, spaghete
- panglica taitei si lazane
- figuri cuburi, litere, melci, stelute.
n Italia ele reprezinta 20% din necesarul energetic al populatiei. Aici
se comercializeaza si paste fainoase proaspete, mpachetate n vid cu 30%
apa si cu termenul de garantie pe ambalaj.

Biscuitii sunt produse alimentare mult apreciate de consumatori,

fiind gustosi, aromati, usor asimilati de organism. Puterea calorica a
biscuitilor de sorturi superioare ajunge la 4.900 kcal/kg.

Biscuitii se obtin prin coacerea aluatului preparat din faina alba,

zahar, grasimi, oua, miere, glucoza, lapte, arome, afnatori chimici sau
biochimici.
Sortimentul de biscuiti este foarte variat, datorita materiilor prime si
auxiliare numeroase care se folosesc, a retetelor diferite si a procesului
tehnologic. Biscuitii contin n medie urmatoarele substante chimice: amidon
si alte substante neazotoase 48-62%; glucide 6-39%; lipide 8-20%;
substante albuminoase 8-11; apa 6-8%; substante minerale 0,1%.
Obtinerea biscuitilor. Procesul tehnologic pentru fabricarea
biscuitilor difera n unele faze ca urmare a structurii si comportarii diferite a
aluatului.
Fazele procesului tehnologic de fabricare a biscuitilor: pregatirea
materiilor prime si a celor auxiliare; prepararea aluatului; prelucrarea
aluatului (modelarea); coacerea biscuitilor; racirea biscuitilor.
Sortimentul de biscuiti. Biscuitii se mpart n doua grupe: simpli si
cu crema. Cei simpli pot fi glutenosi si zaharosi.
Sortimentul de biscuiti simpli glutenosi cuprinde: biscuiti obisnuiti,
spritati, extra, Victoria, aperitiv, cu mac, cu susan, cu cacao, intermediari.
petit beurre, sport, parmezan, Bucuresti.
Sortimentul de biscuiti simpli zaharosi cuprinde: biscuiti Carmen,
Margareta, Rodica,, Fantezia, biscuiti aperitiv, Dunarea, rotativi
Constanta, Mirela, Albatros.
Sortimentul de biscuiti cu crema se prezinta din doua bucati
suprapuse, avnd la mijloc un strat de crema. n functie de materiile prime
si auxiliare folosite, se mpart n urmatoarele grupe: biscuiti din aluat cu unt
si crema aromatizata cu esenta de fructe; biscuiti din aluat cu cacao si
crema cu cacao (Eugenia); biscuiti din aluat cu unt, oua si lapte, iar crema
aromatizata cu esenta de fructe sau de cacao.
Conditiile de calitate ale biscuitilor se refera la forma regulata,
suprafata lucioasa, neteda, nearsa, fara basici, fara grasime exsudata la
suprafata.

n sectiune, biscuitii trebuie sa prezinte miezul bine copt, straturile sa

fie uniforme, porozitatea fina, fara goluri, umflaturi sau corpuri straine, sa
aiba culoare galbuie, brun-deschis, iar gustul sa fie placut, dulceag, fara
scrsnet n dinti sau gusturi straine. Umiditatea la biscuiti este de maximum
6%. Grosimea biscuitilor pentru toate tipurile trebuie sa fie de maximum 7
mm.
Ambalarea, marcarea, depozitarea si transportul biscuitilor. Se
ambaleaza n cutii de carton diferite ca marimi, n pachete de hrtie si n
lazi de lemn. Pe toate ambalajele se marcheaza n mod obligatoriu data
fabricarii, masa neto si pretul pentru cei ambalati n cutii sau pachete.
Biscuitii se depoziteaza la temperatura de maximum 200C si la o
umiditate relativa a aerului de 55-65%, n ncaperi uscate, dezinfectate,
deratizate, aerisite, lipsite de miros strain.
Transportul se face n vehicole acoperite, uscate si dezinfectate.
Ambalajele care contin biscuiti vor fi manipulate cu grija, fara a fi trntite.
Termenul de garantie pentru biscuitii cu crema de unt este de 1 luna,
iar pentru cei cu crema din grasime vegetala este de 3 luni de la data
fabricarii.
Turta dulce este un produs de patiserie, care se obtine din faina
alba, zahar, miere, glucoza, oua, arome, condimente si carbonat de
amoniu pentru afnare.
Fazele procesului tehnologic de fabricare a turtei dulci sunt:
prelucrarea aluatului, modelarea, coacerea aluatului si glasarea turtei dulci
Sortimentul de turta dulce cuprinde: turta dulce obisnuita, glasata
cu sirop de zahar, de forma dreptunghiulara, turta dulce superioara
(minimum 20% miere), presarata cu nuca, turta dulce speciala (minimum
40% miere) sub forma patrata sau figuri.
Conditiile de calitate. Bucatile de turta dulce trebuie sa fie ntregi, cu
suprafata neteda, nearsa, bine acoperita cu glazura n strat neted
nezgrumturos. n sectiune, turta dulce trebuie sa aiba aluatul bine copt, cu
structura uniforma, poroasa, fara urme de faina neframntata. Culoarea la
exterior trebuie sa fie bruna-deschis. Gustul turtei dulci este placut, fara
gust amar, de ars, rnced si fara scrsnet n dinti. Mirosul este

corespunzator substantelor aromatizante, fara mirosuri straine. Procentul

de umiditate este de maximum 12% iar continutul n zahar 30-40%.
Termenul de garantie este de 45 zile de la data fabricarii.
Piscoturile sunt produse de patiserie care se aseamana cu turta
dulce din punctul de vedere al materiilor prime si auxiliare care se
ntrebuinteaza la fabricarea lor. Piscoturile au culoarea galbena, usor aurie,
uniforma si sunt foarte fragile. Gustul este placut, aromat.
Sortimentele de piscoturi fabricate sunt: extra, cu anason, desert si
piscoturi spumos.
Piscoturile fiind foarte fragile, ambalarea se face n cutii captusite cu
hrtie pergament, fara a le presa si fara a lasa locuri goale ntre ele.
Grisinele sunt produse alimentare sub forma de batoane subtiri,
foarte bine afnate, spongioase si crocante. Se obtin din urmatoarele
materii prime si auxiliare: faina alba, sare si afnatori. Au lungimea de 25
cm, diametrul de 0,5 cm, aciditatea 2-3 grade, un continut redus de apa,
maximum 10% si sunt ambalate n celofan sau hrtie pergament.
O varietate de grisine o reprezinta sortimentul Stiks, care se
caracterizeaza prin lungimea de 125 cm, diametrul de 4 mm, durata de
conservare de 2 luni la temperatura aerului de 250C si umiditatea relativa
de 63-70%. Se ambaleaza n celofan sau cutii de carton.
Conditiile de calitate. Bezelele trebuie sa aiba forme regulate, sa nu
prezinte crapaturi sau rupturi, sa aiba culoarea specifica colorantului
alimentar ntrebuintat. Gustul este placut, dulce cu aroma de vanilie si a
fructelor din compozitia lor.