Schisandra

Preluat din TYLER'S HONEST HERBAL

Unul dintre noile medicamente redescoperite de medicina naturist
american este schisandra sau schizandra, fructul copt i uscat al plantei
Schisandra chinensis (Turcz.) Baill. (family Schisandraceae), o plant
agtoare nativ din China. Utilizarea popular veche n China era ca
antiseptic, astringent, tonic i altele asemntoare. n ultima decad, doctorii
chinezi au nceput s utilizeze medicamentul pentru a trata hepatita i au
fost fcute cteva studii asupra potenialelor efecte hepato-protectoare i
asupra naturii constituenilor ei activi.
Avocaii vestici ai naturismului clameaz acum c schizandra este o planta
adaptogen, un agent care se presupune c marete rezistena corpului la
boli, stress, precum i la alte procese debilitante. Se spune c Schizandra
crete energia, alimenteaz i hrnete viscerele, mbuntete vederea,
mrete activitatea muscular i afecteaz energia celulelor (sau celulele
energetice?) din ntregul corp. Un vnztor susine c produsul su din
scizandra poate ajuta n lupta contra prejudiciilor care pot duce la
mbtrnire prematur. Un altul subliniaz c produsul su este capabil s
furnizeze o via mai sntoas, mai activ i mai lung. Materialele
promoionale despre schizandra susin, de asemenea, c este eficient
mpotriva sindromului premenstrual, stimuleaz sistemul imunitar,
echilibreaz funciile corpului, normalizeaz sistemele corporale, accelereaz
recuperarea dup operaii chirurgicale, protejeaz mpotriva radiaiilor,
contracareaz efectele zahrului, optimizeaz energia n momentele de
stress, marete rezistena, protejeaz mpotriva rului de micare,
normalizeaz glicemia i tensiunea arterial, micoreaz colesterolul ridicat,
protejeaz mpotriva infeciilor, mbuntete sntatea glandelor suprarenale, energizeaz moleculele ARN-ADN pentru a reconstrui celule i
produce energie comparabil cu aceea a unui tnr atlet1.
Studii limitate asupra efectelor schizandrei au fost efectuate pe animale mici.
Un studiu condus de L. Volicer i colegii n Cehoslovacia, n 1966, a
descoperit c medicamentul are un efect stimulativ n doze mici, dar efectul
a fost invers n cazul dozelor mari. Aceste aciuni sunt similare cu cele ale
nicotinei2.
Constituenii responsabili pentru efectele hepato-protectoare ale schizandrei
par a fi lignanii molecule compuse din doua uniti phenil-propanoid. Au
fost izolate mai mult de 30 dintre aceste molecule n schizandra, din care
aproximativ 22 au fost testate n 1984 de ctre cercettorul japonez H.
Hikino pentru abilitatea lor de a reduce efectul citotoxic ale tetraclorurii de
carbon i galactozaminei (un aminozahar ce intra n componea
glicoproteinelor i glicolipidelor n. mea) asupra culturilor de celule de ficat

1 R. D. Marconi. Let's Grow Younger. Scientific Nutrition Press, Seal Beach California, 1983 pp. 9-10.
2 L. Volicer, M. Sramka, I. Janku, R. Cape, R. Smetana, and V. Ditteova. Archives Internationales de Pharmacodynamie et de
Therapie 163: 249-262, 1966

de oarece3. Cele mai multe s-au dovedit eficiente i cteva au fost deosebit
de active. Cu toate acestea, atunci cnd galactozamina a fost utilizat drept
agent citotoxic, efectele protective ale lignanilor au fost reduse la doze
ridicate. Dr. Hikino a concluzionat c lignanii din scizandra sunt ei nii toxici
pentru ficat atunci cnd sunt administrai n doze mari, perioade lungi de
timp.
n continuare, cercettorii japonezi au investigat mecanismul prin care doi
dintre lignani, wuweizisu C i gomisin A, i exercit efectele hepatoprotectoare, Ei au descoperit c ambii compui funcioneaz ca antioxidani,
prevenind astfel peroxidarea lipidelor produs de substane nocive, cum ar fi
tetraclorura de carbon. Deoarece peroxidarea lipidelor conduce la formarea
de leziuni nocive n ficat, cei doi componeni exercit ntr-adevr o influen
protectiv4. n 1990, au fost publicate cteva studii farmacologice adiionale
asupra efectelor schizandrei sau ale componentelor izolate ale ei asupra
diverilor parametri ai funcionrii i/sau proteciei ficatului. Studiile pe
oameni sunt absente n limbaje accesibile celor mai muli savani americani.
Cu toate acestea, evidenele raportate pn n momentul de fa asupra
rolului stimulator i hepato-protector al schizandrei sunt oarecum echivoce i
cu sigurana au o natur preliminar. Pentru a determina dac schizandra
are o valoare practic folosit ca medicament, sunt imperativ necesare studii
de lung durat privind sigurana i eficiena ei la diverse doze pentru
nceput asupra animalelor i, n cele din urm, asupra oamenilor5.

Schizandra (schizandra chinensis)

(http://www.sfatulmedicului.ro/plante-medicinale/schizandra-schizandrachinensis_14415)
Schizandra este o planta originara din China si Japonia, iar la noi in tara, se
intalneste doar ca planta de cultura.
Schizandra este planta lemnoasa cataratoare, prefera zonele umbroase, iar
fructele sale au toate cele cinci arome la un loc: dulce, sarat, acru, amar si
iute. De aceea se numeste planta cu 5 arome. Semintele sunt amare si
picante, restul aromelor regasindu-se in fructul in sine. Fructele sunt de
culoare rosu aprins si cresc in ciorchini. Frunzele sunt ovale si au nervuri bine
evidentiate.
In fitoterapie sunt utilizate fructele cu seminte. Acestea sunt bogate in peste
30 de tipuri de lignani (schizandrin, deoxischizandrin, gomisin, pregomisin
etc), schizoandroli, fitosteroli, vitaminele C si E, dar si uleiuri volatile.
Calitatea sa majora - este un excelent antioxidant, dar are si proprietati
astringente si antiseptice. Este o planta adaptogena, adica efectele sale sunt
in functie de necesitatile pacientului.
3 H. Hikino. In Natural Products and Drug Development, P. Krogsgaard Larsen, S. B. Christensen, and H. Kofod (Eds.).
Munksgaard, Copenhagen 1984 pp. 374-389.
4 Y. Kiso, M. Tohkin, H. Hikino, Y. Ikeya, and H. Taguchi. Planta Medica 51 331-334, 1985.

5 Lawrence Review of Natural Products, July 1988.

Uz intern:
- afectiuni renale, tonic sexual si afrodisiac, detoxifierea organismului, boli de
ficat (hepatita autoimuna), depresii, nevroze, transpitratii nocturne, ajuta la
stimularea sistemului imunitar (imunomodulator) si ajuta la refacerea dupa
chimioterapie, stimuleaza pofta de mancare, alergii, insomnii, lipsa de
concentratie, normalizeaza nivelul glicemiei, colesterolului, tensiunii
arteriale, impiedica peroxidarea lipidica, reda supletea pielii, afectiuni
gastrointestinale, in ameliorarea simptomelor menopauzei (datorita
fitoestrogenilor), amelioreaza vederea si auzul se foloseste sub forma de
infuzii din bobitele uscate sau consumul acestora ca atare, sub forma de
pudra, decoct sau tinctura.
Contraindicatii :
- Nu se administreaza in epilepsie, tensiune intracraniana,ulcer pepetic,
femeilor insarcinate sau care alapteaza.
Efecte adverse:
- Supradozajul poate duce la hiperactivitate, agitatie si dificultati de
respiratie.