Evaziunea fiscal si raspunderea juridical

1.
2.
3.
4.

Conditii de aparitie a evaziunii fiscale

Scandalurile financiare ale SUA
Impactul evaziunii fiscal asupra indicatorilor macroeconomici
Raspunderea juridica- modalitati de stopare a evaziunii fiscale.

1. Condiii de apariie a evaziunii fiscale

Autoritile din Singapore au ajuns la un acord de schimb de informaii fiscale cu Statele
Unite, conform unei noi legi menite s combat evaziunea fiscal offshore de care se fac
vinovai unii americani, anun Departamentul Trezoreriei de la Washington , conform
Bursa- ziarul oamenilor de afaceri, un articol aprut n data de 5 Mai 2014.
Combaterea evaziunii fiscale este una din temele de cea mai mare importan la care
majoritatea rilor caut soluii. Evaziunea fiscal reprezint, aadar, un comportament
efectiv sau potenial al subiectului economic (individual sau colectiv, dup caz) de natur s
conduc la evitarea plii unor obligaii legale datorate statului. Aadar, nu orice sustragere de
la plata unor obligaii legale reprezint evaziune fiscal ci doar sustragerea de la plata
obligaiilor legale datorate statului. Acest lucru este logic, avnd n vedere faptul c
obligaiile fiscale sunt stabilite de ctre stat, n folosul statului (mai exact, n folosul
comunitii sociale). Aadar, sustragerea de la plata unor obligaii contractuale sau chiar
sustragerea de la plata unor obligaii legale datorate sectorului privat nu constituie evaziune
fiscal, ncadrndu-se n alte categorii de nfrngere a legii, respectiv a contractelor.
Una dintre cele mai delicate chestiuni legate de evaziunea fiscal se refer la delimitarea
ntre evaziunea fiscal legal (licit) i evaziunea fiscal ilegal (ilicit).

evaziunea fiscal legal ar trebui considerat ca fiind acea evaziune fiscal care
reuete s evite plata obligaiilor bugetare (n totalitate sau n parte) exploatnd
anumite portie ale legii. Evitarea plii obligaiilor bugetare prin exploatarea
acestor portie conduce la reducerea prelevrilor ctre stat, dar, n acelai timp,
nu constituie o nfrngere a legii: aceasta nseamn c avem de-a face cu o
evaziune fiscal dar care a aprut nu prin nclcarea legii ci prin interpretarea ei n
favoarea agentului economic.
evaziunea fiscal ilegal: orice nclcare a normei fiscale, de natur s aduc
prejudicii intereselor financiare ale statului trebuie calificat ca reprezentnd
evaziune fiscal ilegal.

Cauzele apariiei evaziunii fiscale sunt:

- presiunea fiscal- din acest punct de vedere, se poate vorbi despre un adevarat cerc vicios,
deoarece, cu cat presiunea fiscala este mai mare, cu atat fenomenul evaziunii fiscale capata
amploare, si, cu cat evaziunea fiscala este mai mare, cu atat sarcina si deci si presiunea fiscala
vor apasa contribuabilii care isi indeplinesc obligatiile legale.
- absenta unei legislatii fiscale clare, precise, unitare si mai ales stabile care sa ingradeasca
posibilitatile contribuabililor de a recurge la aceste practici. Desele modificari ale dispozitiilor
legale, reglementarea legislativa anapoda, de la cazul particular la general etc. nu fac altceva
decat sa faciliteze orientarea contribuabilului spre evaziune fiscal.
- insuficienta educatiei cetatenesti (fiscale) a contribuabililor, dar si excesul de zel al organelor
fiscale, predispuse uneori la incalcarea drepturilor si intereselor legitime ale platitorilor de
impozite. Este stiut ca eficienta unui sistem fiscal se masoara mai ales prin gradul de consimtire
la impozit, care este invers proportional cu gradul de rezistenta a contribuabililor la impozite, si
deci cu evaziunea fiscala. In locul unei campanii care creeaza confuzie in randul populatiei, prin
sloganuri de genul Plateste cu bani, nu cu ani! (si care, dupa cum am mai aratat, este
inselatoare intrucat in cazul infractiunilor de evaziune fiscala ne aflam in plin camp de actiune a
intentiei directe ca forma de vinovatie), este de preferat o campanie de constientizare a
contribuabililor cu privire la importanta si necesitatea achitarii taxelor, impozitelor, contributiilor
si celorlalte sume datorate la bugetul de stat.
Frauda fiscal reprezint asa-numita evaziune fiscal ilegal (ilicit) aceasta se afl n
conexiune strns cu economia subteran, cu corupia si cu imoralitatea fiscal . Exist ns o
distincie ntre evaziune fiscal si fraud fiscal si anume din perspective
intenionalitii/subiectivitii fenomenului. n acest sens, pot exista dou situaii distincte,
situaii care, desi nu elimin evaziunea fiscal, dau unele indicaii asupra sustenabilitii ei,
asupra amplorii cu care ea se produce, asupra impactului, asupra comportamentului fiscal n
general sau asupra echilibrului bugetar.
Este posibil, de exemplu, ca un anumit contribuabil s realizeze nregistrri contabile care
s conduc la sustragerea de la plata unor obligaii bugetare, din neglijen sau din incompeten .
Se conside potrivit s numim acest situaie incapacitate subiectiv; contribuabilul poate
fi acuzat de evaziune fiscal (a nclcat legea si a adus prejudicii monetare statului, n raport cu
veniturile bugetare planificate ale acestuia). Dac, ns, acele nregistrri au fost fcute cu bun
stiin (deci nu din incompeten sau), atunci ne aflm n faa unui caz de fraud fiscal.
Se pune ntrebarea: cum deosebim dac ne aflm n faa unei neglijene sau incompetene sau,
dimpotriv, ne aflm n faa unui comportament deliberat? Probabil c un criteriu bun de selecie
aici ar fi repetabilitatea fenomenului: dac ne aflm n faa unei singulariti (un caz nerepetat
ntocmai) atunci putem decide c este vorba despre evaziune fiscal, dac, ns, cazul se repet
ntocmai, atunci vom decide c este vorba despre un comportament deliberat, adic ne aflm n
faa fraudei fiscale.
Se poate produce o a doua situaie distinct, care poate fi numit ca fiind aceea a incapacitii
obiective. S presupunem c ne aflm n faa unui arierat monetar ntre dou firme. Firma care
are creane neachitate la termen asupra unei alte firme, nu-si poate achita (cel puin nu-si poate
achita la termen) obligaiile bugetare. Aceast incapacitate, totusi, nu-i aparine, nu este nici
deliberat, nu este nici rezultatul unei neglijene sau a unei incompetene de care se face

vinovat. Ne aflm, aici, n faa unui caz de evaziune fiscal (firma debitoare la bugetul statului a
prejudiciat interesele financiare ale acestuia, prin nclcarea legii fiscale) dar nu ne aflm n faa
unui caz de fraud fiscal. Totusi, dac se poate dovedi c firma care se confrunt cu arieratul
monetar menionat este n legtur cu firma debitoare si anume exist o nelegere ca acea firm
s nu-i plteasc datoria monetar, tocmai pentru ca ea s nu poat achita datoriile
bugetare, atunci revenim la cazul fraudei fiscale.
Tehnicile contabile de evaziune fiscal utilizate n practica organizaiilor:
1.majorarea cheltuielilor sau/si diminuarea veniturilor.
De exemplu, dac se doreste diminuarea cheltuielilor, se poate adopta metoda amortizrii
liniare a capitalului fix (desi aceasta poate periclita, pe termen lung, retehnologizarea). Dac se
doreste majorarea veniturilor, atunci pot fi incluse unele venituri viitoare (de exemplu veniturile
din chirii facturate n momentul ncheierii contractului de nchiriere), sau vnzarea la un pre
supraevaluat al unui activ. n ceea ce priveste majorarea cheltuielilor, se poate proceda la
supradimensionarea provizioanelor, reducerea duratei de utilizare a capitalului fix, achiziionarea
la preuri supraevaluate a unor materiale consumabile sau a unor obiecte de inventar. Dac se
doreste diminuarea veniturilor, atunci se poate proceda la contabilizarea veniturilor curente la
categoria veniturilor nregistrate n avans;
Exemplu: Presupunem c o entitate economic realizeaz un proiect de cercetaredezvoltare care genereaz cheltuieli de 2.000 lei n anul 1 i de 3.000 lei n anul 2. Veniturile
generate de proiect apar n anii 3 i 4 i sunt n valoare de 3.500 lei/an. Considerm c
veniturile entitii, cu excepia celor generate de proiect, sunt n valoare de 10.000 lei/an.
Entitatea poate alege unul din urmtoarele tratamente contabile:
A. Capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare n anii n care s-au realizat i amortizarea
acestora n anii 3 i 4, ani n care se genereaz beneficii economice;
B. Capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare n anul 1 i transferul acestora n contul de
profit i pierdere la sfritul anului 2, ca urmare a apariiei unor incertitudini privind finalizarea
proiectului.
C. ncadrarea tuturor cheltuielilor n categoria cercetare.
Anul 1
Cazul A
nregistrarea cheltuielilor
generate de proiect
6xx = Diverse conturi 2.000

Cazul B

Cazul C

2. manipularea valorii nete a activelor, prin intermediul volumului provizioanelor si al

regimului de amortizare practicat;
3. reconsiderarea datoriilor firmei, cu scopul de a influena imaginea fidel a gradului de
ndatorare a acesteia;
4. eludarea recurgerii la operaiunea de consolidare, n cazul tranzaciilor efectuate ntre
firma-mam si filialele sale (inclusiv n cazul achiziiilor de active prin metoda fuziunilor).
Mecanismul contabil al evaziunii si fraudei fiscal
Mecanismul contabil al evaziunii si fraudei fiscale nu are nimic de-a face cu asa-numita
contabilitate creativ, aceasta din urm nefcnd altceva, asa cum am artat deja, dect s
exploateze posibilitile, inconsistenele, incompletitudinile sau chiar portiele lsate deschide
n mod deliberat de ctre legiuitor.
Mecanismul contabil al evaziunii fiscale are drept obiectiv esenial reducerea bazei impozabile a
obligaiei bugetare, indiferent despre ce obligaie bugetar este vorba. Mecanismul contabil al
evaziunii fiscale va crea, asadar, o imagine destinat utilizatorilor externi de informaie cu privire
la organizaie, diferit de imaginea pe care acelasi mechanism contabil o ofer managementului
nsusi al organizaiei n cauz (sau chiar acionarilor organizaiei): de aici rezult o concluzie
foarte important: managementul organizaiei este ntotdeauna complice la deformarea imaginii
financiare de ctre mecanismul contabil pus n funcie sau tolerat.

Figura nr. 1 Mecanismul contabil al evaziunii fiscale

Ambasadorul SUA Mark Gitenstein a declarat, joi, ca evaziunea fiscala din Romania este "atat
de larg raspandita, incat nivelul acesteia poate depasi valoarea bugetului de stat".