Sunteți pe pagina 1din 150

CONTABILITATEA SI

FISCALITATEA
PRIVIND T.V.A.

4.1 Principii generale


Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) este un impozit indirect,
bazat pe
criteriul deductibilitatii.
Din punct de vedere economic valoarea adaugata este un
indicator
care permite masurarea valorii nou create de ntreprindere n urma
activitatii
sale.
Valoarea adaugata poate fi definita ca diferenta ntre
valoarea
bunurilor si serviciilor produse de ntreprindere si cea a
serviciilor si
bunurilor utilizate pentru realizarea lor numite consumuri
intermediare.
Din punct de vedere contabil valoarea adaugata este
definita ca
diferenta ntre productia exercitiului cu marja comerciala si
consumurile
provenite de la terti.
Valoarea
Adaugata

Marja
+
Comerciala

Productia exercitiului

Consumuri provenite
de la terti

Marja comerciala se calculeaza ca diferenta ntre vnzarile de


marfuri si costul de cumparare al marfurilor vndute.
Productia exercitiului
este data de suma ntre productia vnduta,
1
productia stocata si productia de imobilizari necorporale si
corporale.
Consumurile provenite de la terti reprezinta ansamblul
cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile, cu serviciile
efectiv
prestate de terti, inclusiv personalul angajat din afara ntreprinderii.
Valoarea adaugata permite remunerarea factorilor: forta de munca
(salarii), stat (prin impozite, taxe varsate la stat), creditari prin
dobnzi
varsate si proprietarii ntreprinderilor private (prin beneficii).

Valoarea = Factorul capital uman + Factorul stat + Factorul


capital
3.3.1.1
de Munca
Stat
Capital Adaugata
Daca contul 711 prezinta sold final debitor, atunci productia exervitiului va fi
diminuata
cu soldul debitor al contului cu valoarea corespunzatoare.
1

Pornind de la aceasta
definitie, calculam valoarea
adaugata pentru a
determina baza de impozitare a TVA.
n
al doilea rnd, TVA poate avea un cost
pentru ntreprindere,
deoarece elaborarea declaratiilor privind decontul de TVA si
tinerea unei
contabilitati detaliate necesita forta de munca deloc neglijabila.
Literatura de specialitate l defineste ca un cost de gestiune
pentru
ntreprindere. Datorita modului defectuos de ncasare a facturilor
pentru
ntrzierea lor, ntreprinderea poate sa aiba un cost legat de
gestiunea
trezoreriei, deoarece ntreprinderea recupereaza TVA
deductibila pe
cumpararile de bunuri si servicii cu un decalaj mare de timp.
Aceeasi
situatie apare si n cazul avansurilor pentru contractele ce

Cumparari

TVA
dreductibila

Vnzari

TVA
colectata
190.000
266.000
372.400

1.000.000
urmeaza sa fie
1.000.000
190.000
1.400.000
realizate ulterior
de
1.400.000
266.000
1.960.000
furnizori.
TVA este deci un impozit pe consum suportat de
consumatorul final.
ntreprinderile au rolul de a colecta impozitul n contul
fiscalitatii si
de a vira diferenta dintre TVA colectata si TVA deductibila la bugetul
de stat.

TVA de
plata
190.000
76.000
106.400

1.960.000 19% = 372.400 lei


Presupunem ca detailistul avea posibilitatea sa efectueze cumpararea
lotului de produse direct de la producator, n conditii economice identice.
4.2 TVA si circuitele economice
TVA este un impozit neutru care elimina inegalitatile fiscale ntre
circuitele de desfacere a produselor. Pentru a exemplifica,
consideram un

circuit simplificat de distributie a produselor electronice ce


comporta trei
nivele intermediare si valorile de vnzare si cumparare si TVA 19%.
Tabelul nr.
4.1
Nivel
Producator
Angrosist
Detailist

Nota: Pentru a simplifica calculele, s-a considerat ca


producatorul nu are
TVA deductibila.
Clientul final va plati acest lot de produse cu:
1.960.000 + 372.400 = 2.332.400 lei
Bugetul are de ncasat:
190.000 + 76.000 + 106.400 = 372.400 lei TVA
ceea ce corespunde lotului de bunuri la o TVA globala pe
ansamblu
circuitului:

Vnzarea se efectueaza la un pret de 1.960.000 fara TVA si n


acest
caz ramn de analizat doua nivele:
Circuit simplificat de distributie a bunurilor pe doua nivele
TVA
colectata
1.000.000 190.000
1.960.000 372.400
Tabelul
nr.4.2

Cumparari TVA deductibila Vnzari


1.000.000

190.000

Nivel
Producator
Detailist

Se constata deci ca, circuitul economic, indiferent de


numarul
intermediarilor nu influenteaza suma TVA de plata. La bugetul de
stat se
vireaza tot suma de 372.400 lei (190.000+ 182.400 = 372.400).
Spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, care
presupunea
impunerea n cascada, TVA se stabileste numai asupra contributiei
nete a

ntreprinderilor la formarea produsului social final.


Este un impozit care stimuleaza modernizarea
ntreprinderilor (prin
reduceri de taxe pentru achizitii de echipamente industriale s. a.),
scutiri de
TVA pentru ntreprinderile cele mai modeste sau prin reduceri de
cote n
functie de cifra de afaceri, de numarul de salariati sau activitatea de
export.
Prin stabilirea valorii adaugate ca obiect impozabil,
se evita
nregistrarile repetate privind consumurile din afara
ntreprinderilor
productive. Pe parcursul ntregului proces de productie si
distributie, fiecare
agent economic ncaseaza TVA de la cumparator, din care
deduce suma
reprezentnd TVA aferenta materiilor prime si materialelor
aprovizionate si

TVA
de plata
190.000
182.400

servicii consumate, diferenta dintre ele se varsa la buget.


Legea
nr.345/01.06.2002precizeaza ca, TVA se aplica asupra operatiunilor
privind
livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate n Romnia,
transferul
proprietatii bunurilor imobile si importul de bunuri si servicii. Sunt
subiecti
ai impunerii agentii economici care efectueaza operatii supuse
TVA si
importuri de bunuri si servicii.
Agentii economici, care realizeaza operatiuni
impozabile, au
conform art. 24, al.1 din Lege, obligatia asigurarii conditiilor
necesare
pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si
conducerea
evidentelor prevazute de reglementarile n domeniul taxei pe
valoarea
adaugata, iar cei care au obiect de activitate. Comertul cu
amanuntul,
activitati hoteliere, prestari de servicii catre populatie si alte
activitati de
asemenea natura au si obligatia instalarii aparatelor de marcat
care sa
corespunda cerintelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adaugata.

- document de ncarcare n gestiunea primitorului;


4.3 Evidenta
- document
TVAjustificativ de nregistrare n contabilitatea
furnizorului
Aplicarea siprevederilor
a cumparatorului.
Legea nr. 345/2002 necesita ntocmirea
urmatoarelor
Factura se ntocmeste
documente obligatorii
de catre compartimentul
pentru platitorii de
Desfacere
taxa pe valoarea
sau alt
adaugata:
compartiment,
la livrarea marfurilor si produselor, executarea lucrarilor si
prestarea
a) dispozitia
serviciilor,
de livrare
pe baza dispozitiilor
serveste ca:de livrare, a avizului de nsotire a
marfii sau a- altor
document
documente
pentru
careeliberarea
atesta executarea
din magazie
lucrarilor
a marfurilor,
si prestarea
produselor sau altor valori materiale destinate vnzarii;
serviciilor.
Daca factura
- document
se poate
justificativ
ntocmi de
n scadere
momentul
din gestiunea
livrarii marfurilor
magaziei care
si
face predarea;
produselor,
acestea sunt nsotite pe timpul transportului de avizul de nsotire
a marfii. - document de baza pentru ntocmirea avizului de nsotire a
marfii
n cursul
sau facturii.
unei luni sunt prevazute si documente pentru centralizarea
operatiilor
b) avizulefectuate
de nsotire
de agentii
a marfii
economici
este un
platitori
formular
de TVA
cusiregim
anume:special,
distribuit
e) jurnalul
de unitatea
pentrufiscala
vnzari
teritoriala
care serveste
si servesteca:
ca:
registru
- document
jurnal pentru
auxiliareliberarea
pentru nregistrarea
din magazie
vnzarilor
a marfurilor,
de valori
produselor
materiale
sausau
a prestarilor
altor valori
dedestinate
servicii; vnzarii, trimise pentru prelucrare la
terti, n custodie
document
sau spre
depastrare;
stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata
colectata; - document de nsotire pe timpul transportului;
document
- document
de justificativ
control al unor
de scadere
operatiidin
nregistrate
gestiunea n
furnizorului,
contabilitate.
Jurnalul pentru
- document
vnzari
pentrusentocmirea
ntocmeste
facturii;
ntr- un singur exemplar n
care se nregistreaza
- document
zilnic
de primire
elementele
n gestiunea
necesarecumparatorului.
determinarii corecte a taxei
pe
Avizul
valoarea
de nsotire
adaugata
a marfii
colectata
se ntocmeste
datorata.
de catre
Se completeaza
unitatile carepenubaza
au
posibilitatea ntocmirii
documentelor
tipizate (facturi
facturiisau
n documente
momentul livrarii
doveditoare)
marfurilor
privind
produselor
vnzarile
sauvalori
de
a altor
materiale
valori materiale,
si prestariledatorita
de servicii
unor
. conditii obiective. Se emite de
catre
Unitatile
compartimentul
scutite de obligatia
desfacere,emiterii
care semneaza
unei facturi
de ntocmire.
trebuie Pe
sa avizul
utilizeze
de
nsotire emisBorderoul
documentul
pentru valori
de materiale
vnzare / trimise
ncasare.
la terti
El serveste
pentru prelucrare
ca document
se face
de
mentiunea pentru
centralizare
zilnica
prelucrare
a vnzarilor
la terti
/ ncasarilor
.
realizate de unitate, precum si
laAvizul
nregistrarea
de nsotire
acestora
a marfii
n jurnalul
nu reprezinta
pentru vnzari
un document
si stabilirea
legal taxei
pentru
pe
exercitarea
valoarea
adaugata
dreptului
colectata.
de deducere
Se ntocmeste
a taxei
de pe
compartimentul
valoarea adaugata
financiarla
cumparatori.
contabil
pe baza:
Acestia
monetarelor
au obligatia
sau borderourilor
sa solicite furnizorilor
de vnzare,
emiterea
notelorfacturilor
de plata,
n termen de trei
borderourilor
dezile.
decontare a prestatiilor, centralizatorul vnzarilor cu plata
nc)rate,
chitanta
ntocmite
fiscala
de fiecare
este un
unitate.
formular cu regim special, distribuit de
unitatea
f) jurnalul
fiscala
pentru
teritoriala
cumparari
care serveste
serveste
ca: document
ca:
justificativ privind
cumpararea- unor
registru
produse
jurnal
sauauxiliar
prestarea
pentru
unor nregistrarea
servicii n situatia
cumpararilor
n care nude
se
ntocmeste
valori
materiale
factura;
sau adocument
prestarilor justificativ
de servicii; de nregistrare n contabilitate;
document de
- document
nsotire a marfii
de stabilire
pe timpul
lunara
transportului.
a taxei pe valoarea adaugata;
d) factura- document
este un formular
de control
cu regim
al unor
special,
operatii
distribuit
nregistrate
de unitatea
n
fiscala teritoriala si serveste ca:
contabilitate.
Baza de nregistrare
- document pe
o reprezinta
baza caruiadocumentele
se ntocmestetipizate
instrumentul
privind
de
decontare ademarfurilor
cumpararile
valori materiale
si produselor
sau prestari
livrate,
servicii.
lucrarilor executate sau
serviciilor prestate;

Jurnalul pentru cumparari se ntocmeste ntr-un singur exemplar, n


care se nregistreaza zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe
valoarea adaugata deductibila.
g) decontul pentru TVA reprezinta documentul care trebuie depus
lunar la organul fiscal, pna la data de 25 a lunii urmatoare. n decontul TVA
este evidentiata suma impozabila si taxa exigibila.
Agentii economici platitori de TVA sunt obligati sa depuna deconturi
n fiecare luna, indiferent daca au realizat sau nu operatiuni, ori daca suma
de plata sau de rambursat este zero.
Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata nscrisa n
documentul pentru cumparari se determina n functie de data facturarii, a
chitantei fiscale sau a altui document legal nlocuitor, daca acestea s-au
primit pna la data ntocmirii decontului TVA. Documentele primite dupa
data ntocmirii decontului aferent lunii n care bunurile au fost receptionate
se includ n deconturile ntocmite pentru lunile urmatoare.
Necuprinderea sumelor n baza de impozitare la furnizorii sau
prestatorii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar. n
acest caz, beneficiarilor le revin urmatoarele obligatii:
sa nregistreze n Jurnalul pentru cumparari valoarea facturilor si
TVA, corelate cu reducerile acordate de furnizor si respectiv cu influentele
rezultate din refuzurile facute;
sa solicite si sa urmareasca primirea de la furnizor a facturilor
corectate.
n cazul refuzurilor facute furnizorului, valorile nscrise n Jurnalul
pentru cumparari vor fi corectate la nivelul valorilor acceptate nscrise n
documente de compartimentul care avizeaza plata. Corectarea taxei,
facturate n mod eronat de catre un agent economic, se va efectua prin
emiterea unei noi facturi, n rosu, pentru sumele care urmeaza a fi scazute, si
n negru, pentru sumele de adaugat. Noile facturi se nregistreaza n jurnale
si se reflecta n deconturile ntocmite de furnizor si beneficiar pentru luna n
care a avut loc corectarea.
n cazul n care facturile, evidentele contabile sau datele necesare
pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc, sau sunt incomplete n ceea ce
priveste cantitatile, preturile si tarifele practicate pentru livrari de bunuri sau
prestari de servicii, ori taxa pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, se va
proceda la reimpozitare prin estimarea de catre organele fiscale .
nregistrarea operatiilor privind TVA se realizeaza cu ajutorul
contului sintetic de gradul 442 - Taxa pe valoarea adaugata.

Evidenta distincta a TVA este realizata cu urmatoarele


conturi
sintetice de gradul I:
4423 - TVA de plata
4424 - TVA de recuperat
4426 - TVA deductibila
4427 - TVA colectata
4428 - TVA neexigibila
TVA de plata = TVA colectata TVA deductibila
TVA de recuperat = TVA deductibila TVA colectata
TVA colectata. Suma TVA facturata clientilor depinde de
aplicarea
cotei procentuale a TVA asupra bazei impozabile
TVA facturata =baza impozabila cota de TVA
Baza impozabila cuprinde livrari de bunuri sau prestari
servicii ca
suma totala a pretului negociat ntre vnzator si cumparator n
contrapartida
cu livrarile de bunuri sau prestarile de servicii. Se includ si toate
cheltuielile,
taxele de orice natura, n afara de TVA.
Baza impozabila = Pretul net total, fara TVA
Sunt incluse n baza de impozitare, ca elemente ale
facturii supuse
TVA, urmatoarele elemente:
- pretul de vnzare,
- cheltuieli accesorii la vnzare ca: accize, taxe vamale
pentru
bunurile din import,
- cheltuieli cu receptia si punerea n functiune a mijloacelor
fixe .
Baza de impozitare (Bi) se determina integral la livrarea de
bunuri,
prestari de servicii si operatiuni de intermediere, la ntocmirea
facturilor
diferentiat pe fiecare categorie de operatiune. Astfel pentru:
- livrari de bunuri;
Bi a TVA= Pretul net + accize + alte cheltuieli,
- prestari de servicii;
Bi a TVA = tariful negociat,
- operatiuni de intermediere;
Bi a TVA = valoarea comisionului obtinut,
- bunuri executate de agentii economici pentru folosinta
proprie,
Bi a TVA= costul de productie sau pretul de piata,

- bunuri si servicii din import;


Bi a TVA = valoarea n vama taxe vamale + alte+ taxe si
accize
a bunurilor.

- pentru locatia de gestiune;


Bi = contravaloarea suportata de salariati
- pentru activitatea de intermediere n turism;
Bi = pretul/tariful ncasat inclusiv TVA pretul facturat de prestatia
serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant si alti prestatori

cheltuielile efectuate de agentii (asigurare auto, taxe pentru


viza,
diurna si cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxa de
parcare,
combustibil).
TVA colectata, aferenta activitatii de intermediere n turism,
se
calculeaza prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei
de
impozitare determinata mai sus.
- pentru vnzari de bunuri n regim de second-hand;
Bi =
pretul de
vnzare
inclusiv TVA pretul de cumparare al bunurilor
respective.
- pentru operatiuni realizate de casele de amanet;
Bi = pretul de vnzare al bunurilor care devin proprietatea casei de
amanet
prin necesitatea mprumutului.
- pentru bunuri care devin proprietatea casei de amanet
si sunt
cedate cu titlu gratuit sau pentru folosinta proprie;
Bi = pretul de achizitie al bunurilor.
4.4. Reducerile comerciale si financiare
Daca la facturare se acorda,
att reduceri
10.000.000 lei
comerciale,
rabat (4%)
400.000 lei
ct si reduceri
9.600.000 lei acestea din
financiare,
scont (3%)
288.000 lei
urma
sunt evidentiate
distinct n
9.312.000 lei
contabilitate sub
1.769.280 lei
forma
de sconturi.
Nota de plata
11.081.280 lei
Exemplu
O ntreprindere factureaza unui client marfuri n
valoare de
10.000.000 lei, TVA 19 %. Pentru nerespectarea clauzelor
contractuale,
acorda o reducere comerciala sub forma de rabat de 4 %.
Clientul deconteaza factura nainte de termenul de scadenta
pentru
care primeste o reducere de 3 %.

Factura cuprinde urmatoarele elemente:


pret de vnzare
Neta comerciala
Neta financiara
T.V.A (19 %)

nregistrarea operatiei n contabilitatea clientului:


9.600.000 lei

371

%
371

%
401
11.369.280 lei Furnizori
4426
767
TVA deductibila Venituri din sconturi
obtinute

Marfuri
1.769.280 lei =

401
Furnizori

4426
Aceasta nregistrare se poate realiza si altfel:
%

11.369.200 lei
11.081.280 lei
288.000 lei

11.369.280 lei
9.600.000 lei
1.769.280 lei

Marfuri
=

TVA deductibila
La decontarea facturii se

nregistreaza valoarea scontului

%
5121
Conturi curente
la banci

11.369.280 lei
11.081.280 lei
primita 288.000 lei

de
la furnizori:
401
Furnizori

%
707

11.369.280 lei
9.600.000 lei

4427
1.769.280 lei
767
Venituri din sconturi obtinute
nregistrarea operatiei n contabilitatea furnizorului:
=
411
11.369.280 lei
411 5121
Clienti
11.081.280 lei
Clienti
Venituri din vnzare marfurilor
TVA colectata
La ncasarea facturii:
%

Conturi la banci n lei

667
Cheltuieli cu sconturi acordate
Sconturile se pot acorda la facturarea directa, astfel:
11.369.280 lei
%
=
%
11.081.280 lei
411
707
Clienti
Venituri din vnzarea
marfurilor
667
4427
288.000 lei
Cheltuieli cu
TVA colectata
sconturi
acordate

288.000 lei
11.369.280 lei
9.600.000 lei
1.769.280 lei

4.5 TVA privind ambalajele


Exista doua mari tipuri de ambalaje:
a) cele care ramn n ntreprindere sub forma obiectelor de inventar
si a mijloacelor fixe;
b) cele care nsotesc marfurile vndute, divizate n trei categorii:
1) ambalaje pierdute, vndute o data cu marfa, incluse n
pretul de vnzare si supuse TVA;
2) ambalaje recuperabile, livrate o data cu marfa de catre
furnizor, facturate clientilor;
3) ambalaje de circulatie (navete, sticle, borcane) la schimb
ntre furnizorii de marfuri si clienti.
Din punct de vedere fiscal, ambalajele n regim de restituire se
factureaza si se supun TVA de livrare, urmnd ca la restituire
suma
impozabila sa fie redusa corespunzator.
4.6 TVA privind cheltuielile de transport
Cheltuielile de transport constituie, n mod normal, un
element al
Exemplu
Unui client i se livreaza produse finite, n conditiile urmatoare:
pretului de vnzare si sunt supuse TVA.
Transportul
5.000.000 lei
poate constitui uneori o
operatie independenta de vnzare, daca750.000 lei este realizat
5.750.000 lei
cu mijloace proprii. n
situatia cnd factura de la furnizor1.092.500 lei cuprinde
si
6.842.500 lei
transportul, acesta devine o
cheltuiala accesorie supusa TVA.

Valoarea produselor finite


Cheltuieli de transport
Total

TVA 19%
Total factura

nregistrarea n contabilitatea furnizorului:


411
=
%
6.842.500 lei
Clienti
701
5.750.000 lei
Venituri din vnzarea produselor finite
4427
1.092.500 lei
TVA colectata
nregistrarea n contabilitatea clientului:
= %
401
6.842.500 lei
371
Furnizori
5.750.000 lei
Marfuri
4426
1.092.500 lei
TVA deductibila
Agentii economici care presteaza servicii de turism,
folosind
mijloace de transport proprii, determina baza de impozitare potrivit
art.13,
lit. b, din Ordonanta nr.7/2000.
Exemplu
O agentie de turism realizeaza un transport
pe ruta
Bucuresti Vatra Dornei, cu mijloace proprii, la un tarif negociat
pentru
prestari servicii n valoare de 3.800.000 lei. Taxa pe valoare
adaugata se
=
%
4.522.000 lei
calculeaza si se aplica
la valoarea 704 tarifului
3.800.000 lei
negociat. Baza de calcul pentru
TVA = 3.800.000 x 19 % = 722.000 4427 lei factura
722.000 lei
emisa catre client, se
evidentiaza n Registrul jurnal astfel:
411
Clienti

=
411
4.522.000 lei
Venituri din Clienti prestari servicii
TVA calculata

ncasarea contravalorii serviciilor prestate:


5311
Casa n lei
Activitatea de intermediere n turism are un regim specific,
iar baza

de impozitare privind TVA o constituie diferenta dintre pretul total,


inclusiv

TVA, platit de client agentilor de turism si pretul efectiv,


inclusiv TVA,
facturat de prestatorii serviciilor de transport.
Din taxa calculata, pe baza cotei de 15,9664 % aplicata
asupra bazei
de impozitare, se scade TVA aferenta serviciilor achizitionate si
destinate
nevoilor proprii de functionare a agentiilor de turism.
4.7 TVA n cazul returnarii marfurilor
Returnarea marfurilor, n totalitate sau partial, este
cauzata de
refuzul clientilor. Pentru refuzurile totale sau partiale privind
cantitatea,
pretul sau alte elemente din factura, suma impozabila privind
taxa pe
valoare adaugata va fi redusa corespunzator (art. 15 din
Ordonanta nr.
7/2000).
=
%
892.500 lei
Exemplu
Se livreaza clientilor marfuri n valoare 707 de 750.000750.000 lei
lei; TVA 19%.
4427 reclama 142.500 lei
La primirea marfurilor, clientul
furnizorului suma de
178.500 lei, ce reprezinta 20% din valoarea marfurilor
necorespunzatoare
din punct de vedere calitativ.
nregistrarile contabile la furnizor sunt:
a) livrarea de marfurilor:
411
Clienti
Venituri din vnzarea marfurilor
=
%
150.000 lei
TVA colectata
707
28.500 lei
b) returnarea marfurilor de
Venituri din vnzarea marfurilor
catre client, n valoare de
178.500 lei (20% din
142.500 lei
valoarea marfii) si emiterea unei noi
TVA colectata
facturi de stornare n rosu.
750.000 20% = 150.000
lei
150.000 19% = 28.500 lei
Total valoare = 178.500 lei
nregistrarea n contabilitate:

411
Clienti
4426

Sumele necuprinse n baza de impozitare la furnizori


sau la
prestatori, potrivit art. 14 si 15 din Ordonanta, atrag n mod
corespunzator
pierderea dreptului de deducere la beneficiari. n acest scop,
beneficiarilor le
revin urmatoarele obligatii :
sa nregistreze n jurnalul pentru cumparari valoarea facturilor si
taxa
pe valoarea adaugata, corectate cu reducerile acordate de furnizori si
respectiv cu influentele rezultate din refuzurile facute;
sa solicite si sa urmareasca primirea de la furnizori a
facturilor
corectate, potrivit O.G. nr.17/2000, privind TVA.
4.8 TVA privind comisioanele
Comisioanele sunt supuse TVA. Pentru operatiunile de
intermediere,
baza de calcul o constituie suma rezultata din aplicarea cotei de
comision
sau suma convenita ntre parteneri. Pentru alte operatiuni (la
casele de
amanet de exemplu), baza de calcul o constituie
contravaloarea
comisionului, cnd mprumutul este restituit la termen.
Cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare si
altele de
aceeasi natura, datorate de cumparator, n masura n care nu au fost
cuprinse
n preturile negociate, sunt supuse TVA. Comisioanele vamale
aplicate
asupra facturii externe, transformate n lei, intra n sfera de aplicare a
TVA.
4.9 Cotele de impozitare
Cotele de impozitare variaza de la o tara la alta. Tarile
Uniunii
Europene practica cote cuprinse ntre 15% si 21%. n Romnia se
practica o
singura cota standard de TVA.
a) cota de 19% pentru operatiuni privind:
- livrarile de bunuri mobile si imobile efectuate de catre
agentii
economici nregistrati ca platitori de TVA catre beneficiari cu
sediul
sau domiciliul n Romnia, cu exceptia cotelor scutite de
TVA;

- vnzari de bunuri catre persoanele fizice


nerezidente n
Romnia;
- importul de bunuri mobile, precum si vnzarea
acestora catre
beneficiari;
- prestarile de servicii pentru care locul impozitarii, este
situat n
Romnia;
- carne comestibila de animale si pasari domestice,
inclusiv organe
si maruntaie, vndute n stare proaspata, preparate si
sub forma
de conserve;

- produsele necomestibile provenite de la animale si pasari


domestice: piei, par, fulgi, pene, puf, coarne etc., preparatele si
semipreparatele culinare, precum si conservele din carne cu
legume;
- peste si produse comestibile din peste, semiconserve si conserve,
exclusiv icre.
- preparatele si semipreparatele culinare;
- faina de gru, secara si orez;
- faina destinata nutreturilor pentru animale;
Sunt scutite de TVA:
- medicamentele de uz uman si veterinar, substante farmaceutice,
plante medicinale, aparatura de tehnica medicala si alte bunuri
destinate exclusiv utilizarii n scopuri medicale, chirurgicale,
dentare sau veterinare utilizate n unitati autorizate: spitale,
sanatorii, centre medicale;
- medicamentele si produsele biologice de uz uman prevazute n
Nomenclatorul Ministerului Sanatatii;
- medicamentele de uz veterinar prevazute n Nomenclatorul
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei;
- plantele medicinale prevazute n Nomenclatorul Ministerului
Sanatatii si cel al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei;
- aparatura de tehnica medicala;
- proteze si produse ortopedice;
- uniformele din nvatamntul primar si prescolar cu dimensiuni
pna la masura 36;
- articole de mbracaminte si ncaltaminte pentru copii sub un an;
- articole de ncaltaminte pna la marimea 14,5;
- lucrari agricole;
- pine, gru de consum si seminte.
b) operatiuni scutite de TVA cu drept de deducere :
- exportul de bunuri si prestarile de servicii legate direct de
exportul bunurilor efectuate de agentii economici cu sediul n
Romnia;
Justificarea realitatii exportului de bunuri se face cu:
- factura externa;
- declaratia vamala de export vizata de organele vamale;
- documentele de transport internationale;
Aceste documente sunt justificative pentru exportul realizat de
agentul economic care actioneaza n numele propriu.

Pentru exportul realizat prin comisioane sunt necesare: copia de pe


factura externa, si de pe declaratia vamala de export, pe care comisionarul a
nscris denumirea unitatii proprietare a marfurilor exportate.
Pentru transportul marfurilor exportate la destinatie n strainatate:
documentul de transport international n original, avnd
confirmarea destinatarului privind receptia marfii;
polita de asigurare si / sau reasigurare.
Pentru alte prestari de servicii legate direct de exportul bunurilor
sunt necesare:
contractul ncheiat cu unitatea exportatoare;
documentele prezentate de exportatori, din care sa rezulte ca
operatiunile n cauza sunt direct legate de exportul de bunuri;
Pentru transportul n zone le libere si prestarile accesorii acestora este
nevoie de:
contractul ncheiat de beneficiarul transportului;
copia de declaratia vamala de export, vizata de organul vamal.
Potrivit normelor de aplicare a TVA, daca nu sunt ndeplinite
conditiile prevazute mai sus, prestatorii factureaza serviciile aplicnd cota
de 19%, urmnd ca exportatorii sa aplice regimul deducerilor.
Transportul international de persoane si din strainatate efectuat prin
curse regulate de agentii economici autorizati precum si prestarile de
servicii legate direct de acesta, este scutit de TVA cu drept de deducere:
Prestarile de servicii legate direct de transportul international de
persoane efectuat prin curse regulate este scutit de TVA cu drept de
deducere.
Scutirea de TVA pentru transportul international auto de persoane
efectuat prin curse regulate se aplica numai daca durata acestuia pe parcurs
extern depaseste 24 ore.
Justificarea realitatii transportului international auto de persoane
trebuie sa se faca pe baza urmatoarelor documente:
licenta de transport;
licenta de executie pentru curse repetate de calatori;
caietul de sarcini;
foaia de parcurs, scrisoarea de transport si alte documente oficiale
din care sa rezulte data de iesire / intrare din / n tara.
documentele emise de prestatorii serviciilor de cazare, din
strainatate.
Livrarile de bunuri destinate utilizarii sau ncorporarii n nave si
aeronave care presteaza transporturi internationale de persoane si de marfuri
sunt scutite de TVA.

Scutirea de TVA se aplica si asupra prestatorilor de servicii


efectuate
de agentii economici cu sediul n Romnia, contractate cu
beneficiarii cu
sediul sau domiciliul n strainatate, pentru care locul impozitarii se
situeaza
n strainatate. Serviciile prestate n contul beneficiarilor cu
sediul n
strainatate, pentru bunurile din import aflate n perioada de
garantie se
supun cotei zero. n aceasta cota se ncadreaza si serviciile
prestate de
agentii economici cu sediul n Romnia, constnd n efectuarea
de studii,
prospectiuni de piata, asis tenta de specialitate, contracte cu
beneficiarii cu
sediul sau domiciliul n strainatate.
Justificarea cotei zero pentru serviciile de mai sus se face cu:
contractele ncheiate cu partenerii externi sau dupa caz
comanda lor
factura externa;
dovada ncasarii facturii externe sau dupa caz a introducerii n
banca
a declaratiei de ncasare valutara.
4.10 Unitati scutite de TVA
Un numar important de operatiuni efectuate n tara,
rezultate din
activitatea unor unitati, sunt scutite de TVA. n aceste situatii se afla
livrarile
de bunuri si servicii rezultate din activitati efectuate n tara de:
unitati sanitare, veterinare si de asistenta sociala;
serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;
unitati si institutii de nvatamnt cuprinse n sistemul
national de
nvatamnt aprobat prin Legea nvatamntului nr. 84 / 1995
republicata cu
modificarile ulterioare;
unitati care desfasoara activitati de cercetare,
dezvoltare si
inovare;
liber profesionistii autorizati, care si exercita activitatea
n mod
individual, precum si persoanele fizice si asociatiile familiale
autorizate sa
desfasoare activitati economice pe baza liberei initiative. Sunt
scutiti
avocatii si notarii, indiferent de forma de exercitare a profesiei;

gospodariile agricole individuale si asociatiile de tip privat;


societatile de investitii financiare, de intermediere
financiara si de
valori mobiliare cum sunt: actiunile, obligatiunile, titlurile de
valoare si
nscrisuri de stat, alte instrumente financiare;
Banca Nationala a Romniei pentru operatiunile
prevazute prin
Legea 101 / 1998 privind statutul BNR;
casele de economii;
institutiile bancare sunt scutite de taxa pe valoare
adaugata cu
exceptia urmatoarelor operatiuni:
aportul de bunuri la capitalul social al societatii
comerciale;

vnzarile de imobile catre salariati, cu exceptia celor construite si


date n folosinta nainte de introducerea TVA;
tranzactiile cu bunuri mobile si imobile n executarea creantelor;
operatiuni de leasing financiar; din import pna la exprimarea
optiunii de cumparare.
prestarile de servicii cnd nu sunt efectuate n exclusivitate de
societatile bancare: expertize, studiu de fezabilitate, acordarea de
consultanta, evaluari de patrimoniu, nchirieri de spatii cazare etc.;
societati de asigurare si reasigurare si intermediere;
activitate de tiparire si vnzare a timbrelor la valoarea declarata;
operatiuni care intra n sfera de aplicare a impozitului pe
spectacole si activitatea de taximetrist;
editarea, tiparirea si vnzarea de ziare. Pentru achizitiile de bunuri
si servic ii pentru realizarea operatiilor de editare si tiparire nu se exercita
dreptul de deducere a TVA. Se exclud activitatile cu caracter de reclama si
publicitate. Sunt scutite de TVA activitatile de radio si televiziune, cu
exceptia celor cu caracter de recla ma si publicitate;
productia de filme, cu exceptia celor de reclama si publicitate.
intermediarii care vnd carti, ziare, manuale scolare, dictionare si
enciclopedii sunt scutiti de TVA, numai daca vnzarea este realizata la
pretul stabilit de editor sau la pretul de achizitie.
De asemenea, sunt scutite prin lege urmatoarele produse si servicii:
operatiuni de investitii financiare, de intermediere financiara, de
valori mobiliare si instrumente financiare derivate;
activitati de organizare si exploatare a jocurilor de noroc efectuate
de Compania Nationala Loteria Romna S.A.;
lucrari de reparatii si ntretinere pentru monumente comemorative
ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din
decembrie 1989, muzee, monumente istorice si de arhitectura.;
livrarile de proteze de orice fel, accesorii si produse ortopedice;
vnzarea obiectelor si vesmintelor de cult, tiparirea cartilor de
cult, necesare practicarii cultului precum si a celor asimilate obiectului de
cult;
transportul feroviar al localnicilor n Delta si pe ruta
Orsova Moldova Noua, Braila-Hrsova, Galati- Grindu.
Cumpararile de bunuri si servicii pentru realizarea acestor bunuri si
servicii au drept de deductibilitate.
Activitatile agentilor economici sunt scutite de TVA daca au o cifra
de afaceri declarata organului fiscal de pna la 1.750.000 lei pentru
exercitiul financiar 2003 si 2.000.000.000 lei pentru exercitiul 2004.

n situatia n care cifra de afaceri este superioara plafonului stabilit,


agentii economici devin platitori de TVA, inclusiv la organul fiscal din luna
imediat urmatoare. Dupa nscrierea ca platitoare de TVA, agentii economici
nu mai beneficiaza de scutire, chiar daca ulterior se realizeaza o cifra de
afaceri mai mica dect plafoanele stabilite legal. Cererea de luare n
evidenta ca platitori de TVA se depune si de unitatile scutite de TVA dar care
realizeaza si operatii impozabile care depasesc cifra de afaceri de
1.750.000 lei. n aceasta situatie, agentul economic este obligat sa
organizeze distinct evidenta gestiunilor si contabilitatii care sa permita
determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata.
Exista si posibilitatea data de lege ca agentii economici care
realizeaza operatiuni scutite de TVA sa apeleze pentru plata TVA pentru
ntreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia .
Aprobarea se acorda de catre Ministerul Finantelor prin organele
fiscale teritoriale unde firma este nregistrata ca persoana juridica. Aplicarea
TVA se face din luna imediat urmatoare datei aprobarii.
Operatiuni de import
bunurile din import care prin lege sau prin hotarri ale Guvernului
sunt scutite de taxe vamale;
masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele si mijloacele de
transport din import necesare investitiilor constituite ca aport n natura sau
achizitionate din aportul n numerar al investitorilor straini la capitolul
social ori la majorarea acestuia;
marfurile importate si comercializate n regim de duty-free precum si
magazinele pentru servirea n exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si
a personalului acestora ;
bunuri introduse n tara fara plata taxelor vamale, potrivit regimului
vamal aplicabil persoanelor fizice;
bunurile si serviciile din import provenite sau finantate direct ca
ajutoare sau mprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de
organisme internationale, precum si de organizatii nonprofit si de caritate, n
conditiile stabilite de Ministerul Finantelor;
importul de aur al Bancii Nationale a Romniei;
reparatiile si transformarile la nave si aeronave romnesti n
strainatate;
aeronavele civile si produsele prevazute n nomenclatorul la Tariful
vamal de import al Romniei, provenite din tarile semnatare ale Acordului
privind comertul cu aeronave civile;
bunurile de import similare bunurilor din tara scutite de TVA.

4.11 Teritorialitatea TVA (locul livrarii)


Prestarile de servicii sunt impuse cnd sunt utilizate n
Romnia,
indiferent de locul de situare a sediului sau de domiciliul
prestatorului.
Pentru livrarile de bunuri sunt supuse TVA, operatiunile
referitoare
la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe
teritoriul
Romniei. Bunurile din import sunt impozabile n Romnia, o
data cu
intrarea n tara, pe baza declaratiei vamale de import definitiva.
Bunurile
introduse n tara temporar sunt reglementate prin lege.
Pentru prestarile de servicii locul impozitarii se
considera locul
unde prestatorul si are sediul sau, n lipsa acestuia, locul sau
domiciliul
stabil al prestatorului. Fac exceptie de la regula de mai sus serviciile
pentru
care locul prestarii este:
a) locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliara. Sunt
supuse
TVA lucrarile de constructiimontaj executate pentru realizarea,
repararea si
ntretinerea bunurilor imobiliare existente n Romnia, independent
de locul
unde este situat sediul prestatorului, n tara sau n strainatate.
n aceeasi situatie se includ operatiile de nchiriere a
bunurilor
imobiliare, operatiuni de leasing, servicii de arhitectura,
proiectare,
coordonarea lucrarilor de constructii, servicii prestate de alti
agenti
economici cu activitate n domeniul bunurilor imobiliare ca:
studii,
expertize, reparatii si alte prestari de servicii ale agentilor economici.
b) locul unde se presteaza transportul de persoane si de
marfuri.
c) locul unde beneficiarul are stabilit sediul
activitatii sale
economice sau, n lipsa, domiciliul stabil al acestuia.
d) locul unde serviciile sunt prestate efectiv, si se refera la:
activitati
culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment,
servicii

accesorii, prestatii accesorii transportului ncarcaredescarcare


mijloace de
transport, manipulare, paza si depozitarea marfurilor si alte servicii
similare
expertize privind bunurile mobile corporale.
4.12 Faptul generator si exigibilitatea TVA
Legislatia taxei pe valoarea adaugata stabileste n mod
concret care
este faptul generator al TVA, ce determina nasterea obligatiei de
plata a
impozitului, deci a raportului juridic final cu toate elementele sale.
Art. 14
din Legea nr. 345/2002 arata ca faptul generator ia nastere, de
regula, n
momentul efectuarii livrarii de bunuri mobile, al transferului
dreptului de
proprietate asupra bunurilor mobile sau prestarilor de servicii.
De regula, faptul generator este folosit n practica pentru a
determina
regimul aplicabil n caz de modificare sau schimbare a
legislaturii. De
exemplu, daca s-au ncheiat contracte de bunuri si servicii
nainte de
31.05.2002, dar livrarea efectiva nu s-a realizat, se aplica
regimul

de impozitare cu cota modificata 19% daca livrarile s-au efectuat pna la


31.05.2002, cota de TVA aplicabila este de 19%.
Faptul generator presupune realizarea conditiilor legale pentru
exigibilitatea TVA. Faptul generator ia nastere o data cu livrarea bunurilor
sau prestarilor de servicii.
Conditiile si momentul n care ia nastere faptul generator pentru
operatii specifice sunt stabilite prin lege:
la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau dupa caz,
la data scadentei prevazuta dupa plata notelor, daca exista livrari de
bunuri sau prestari de servicii cu plata n rate;
n situatia importului de bunuri la data nregistrarii declaratiei
vamale sau, de asemenea, pentru serviciile de import la data
receptiei de catre beneficiar. Pentru bunurile aflate n tranzit sau
introduse temporar n Romnia, faptul generator ia nastere la data
cnd bunurile respective sunt scoase din tranzit si s-au completat
formalitatile vamale corespunzatoare noii destinatii;
data la care bunurile exportate care au fost returnate sau valorificate
catre beneficiarii interni. Bunurile exportate sunt supuse TVA prin
aplicarea cotei zero, adica pentru export valoarea TVA este nula, nsa
bunurile returnate intra sub incidenta regimului general de
impozitare;
pentru operatiunile efectuate prin intermediari sau consignatii se are
n vedere data vnzarii bunurilor catre beneficiari;
data emiterii documentelor n care se prevad operatiuni de preluare
a unor bunuri achizitionate sau fabricate de agentul economic pentru
a fi utilizate sub orice forma sau pentru a fi puse la dispozitia altor
persoane fizice sau juridice cu titlu gratuit;
data documentelor prin care se precizeaza prestarea unor servicii de
catre agentii economici a unor servicii cu titlu gratuit.
Exigibilitatea TVA reprezinta dreptul organului fiscal de a pretinde
platitorului, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.
TVA este exigibila pentru livrarile de bunuri mobile, transferul
dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile, prestarile de servicii
precum si toate operatiunile mentionate la faptul generator.
n principiu TVA devine exigibila concomitent cu faptul generator
pentru livrarile de bunuri sau cumparari de bunuri si se situeaza n
momentul trecerii bunurilor respective n posesia cumparatorului, indiferent
sub ce forma juridica.
Pentru prestarile de servicii, TVA devine exigibila:
n momentul ncasarii (avansul ncasat);

pentru importuri o data cu ntocmirea declaratiei vamale de import;


pentru achizitii de terenuri, constructii si vnzarea de imobile noi, o
data cu ntocmirea actului
notarial si factura fiscala.
1
Noile reglementari pentru constructiile de locuinte, extindere,
consolidare si reabilitarea locuintelor existente la cota de 0% urmnd
emiterea de precizari.
Pentru ntreprinderile furnizoare exigibilitatea stabileste perioada cu
titlu obligatoriu de plata a TVA prin decontul de TVA, iar pentru client
dreptul de deducere.
Legislatia prevede si derogari n ceea ce priveste exigibilitatea
concomitenta cu faptul generator, n situatiile urmatoare:
exigibilitatea poate fi anterioara faptului generator n cazul n care
factura este emisa naintea livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor ;
antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze pentru plata TVA la
efectuarea lucrarilor (stabilite prin hotarri de Guvern);
exigibilitatea n cazul prestarilor de servicii, lucrarilor imobiliare la
care se ncaseaza avansuri sau se fac deconturi succesive, intervine
la data ncasarii sumelor, iar cu autorizarea organului fiscal la data
stabilirii debitului ce revine subiectului impozabil pe baza de factura
sau alt document nlocuitor.
Att faptul generator, ct si exigibilitatea TVA, reprezinta doua
elemente importante ale TVA, n functie de care se determina momentul n
care ia nastere, pe de o parte obligatia agentului economic de a plati taxa, iar
pe de alta parte dreptul organului fiscal de a pretinde la o anumita data, plata
taxei datorata bugetului de stat.
Pentru exemplificarea derogarilor n ceea ce priveste exigibilitatea si
faptul generator, consideram urmatoarele exemple:
4.12.1 TVA privind livrarile cu plata n rate
Pentru livrarile de bunuri si prestari de servicii cu plata n rate, faptul
generator intervine la expirarea perioadelor pentru care se face decontarea
sau dupa caz, la data prevazuta pentru plata ratelor.
Exemplu
O societate comerciala RAM S.A., platitoare de TVA, livreaza la
S.C. LOTUS SRL mobilier conform contractului n patru rate lunare
succesive.
Exigibilitatea intervine la momentul decontarii ratelor.
1

Hotarrea nr. 598/22.06.2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adaugata.

Se ntocmeste factura nr. 1 /01.11.N catre client:


Valoarea mobilierului 30.000.000
TVA 19 % 5.700.000
Total factura 35.700.000
Plata n patru rate egale succesive.
Conform contractului, la ridicarea mobilierului, clientul achita
30 % din
valoare.
Din punct de vedere fiscal, avansul ncasat este purtator de TVA la
ncasare.
n
contabilitatea SC
RAM S.A.
=
35.700.000 lei
(Furnizor) % luna XI
Clienti
30.000.000 lei
exercitiul N472
Livrari de produse finite cu plata n rate.
411

TVA neexigibila
Venituri
= nregistrate 411
n avans Clienti

ncasarea a 30 % din
extrasul de cont:

= valoarea

472
Venituri
nregistrate n
avans

nregistrate n
=

=
TVA neexigibila devenita exigibila:
4428

701 facturii prin 9.000.000 lei

Venituri din vnzarea


produselor finite

5121
Conturi la banci n lei
Cota scadenta de venituri

4428

10.710.000 lei
30.000.000 lei

avans:
4427

1.710.000 lei

TVA colectata

411

6.405.000 lei

Clienti

TVA neexigibila
n luna XII 1999 se ncaseaza prima rata conform extrasului
de cont:
5211

Conturi la banci n lei

Cota scadenta de venit uri nregistrate n avans:


472
Venituri
nregistrate n
avans

701
Venituri din vnzarea
produselor finite

5.250.000 lei

TVA neexigibila devenita exigibila:


=

4428

4427

1.155.000 lei

TVA colectata

TVA neexigibila

Aceste nregistrari se repeta n urmatoarele trei luni cu


sumele de
mai sus.
n contabilitatea SC LOTUS SRL (client)

404
35.700.000 lei
Furnizori de imobilizari 30.000.000 lei
Se
nregistreaza factura primita de la furnizor:
4428
5.700.000 lei
Achizitii
de mijloace fixe (01.11.1999):
%
Mobilier, aparatura birotica
alte valori materiale si umane

TVA neexigibila

5121
Conturi la banci n lei

10.710.000 lei

Plata avansului de 30% prin ordin de plata:


404
Furnizori de imobilizari

4428

TVA neexigibila
Taxa pe valoarea neexigibila devenita exigibila:
4426
TVA deductibila

1.710.000 lei

Rata scadentei pentru luna a12-a 1999 plata primei rate:


404

5121

6.405.000 lei

Conturi la banci n lei

Furnizori de imobilizari

TVA neexigibila devenita exgibila:


4426
TVA deductibila

4428

1.155.000 lei

TVA neexigibila

Aceste nregistrari se repeta n urmatoarele trei luni cu


sumele de
mai sus, pna se lichideaza datoria fata de furnizorul de imobilizari.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata poate fi partenera
faptului
generator. Este situatia livrarilor de bunuri sau servicii pentru
care s-a
realizat transferul dreptului de proprietate fara sa se ntocmeasca
factura.
4.12.2 TVA privind livrarile de bunuri si servicii fara
factura
TVA este neexigibila, deoarece nu sunt primite facturile
fiscale ci
doar bunurile si / sau
serviciile.
=
%
1.547.000 lei
Exemplu
Clienti- facturi
701
1.300.000 lei
de ntocmit
16. S.C. AFM S.A.
livreaza produse finite clientului
S.C. LOTUS SRL pe baza avizului de
expeditie.
4428
Produsele finite sunt
evaluate la 1.300.000 lei, TVA 19%. Data expeditiei este 15.12.2002.
n contabilitatea S.C. AFM S.A. (furnizor) au loc
nregistrarile:
Vnzari de produse finite (aviz de expeditie):
418
Venituri din vnzarea
produselor finite
TVA neexigibila

Pe 05.01.2003 S.C. AFM ntocmeste factura, pretul net de vnzare


1.500.000 lei , TVA 19%. Exista doua posibilitati de nregistrare
418
Clienti- facturi
de ntocmit
=

%
701

n contabilitate:
anularea nregistrarii anterioare prin
stornare n rosu:

cont
abil
itat

418
Clienti- facturi de ntocmit

ea
S.C.

Venituri din
=

LO

%
vnzarea
701

TU
S
SR

4427

1.785.000 lei

=
411

nregistrarea facturii primite:


411
Clienti

4428

produselor
finite
4428
TVA
%
neexigibila701
Venituri din vnzarea
produselor finite
4427
TVA colectata
Venituri
din vnzarea
produselor
finite
TVA

colectata 408

regularizarea nregistrarii anterioare prin Furnizori- facturi


nesosite
diferente:
4427
TVA neexigibila
2.032.000
lei
Clienti
247.000 lei
TVA
neexigibila

L:

Ac
hiz
itii 200.000 lei
de
ma
rfu
ri
pe
baz
a
avi
zul
ui
de
ex
pe
diti
e:
%
371

Marfuri
4428

1.547.000 lei
1.300.000 lei

785.000
lei
1.500.000
lei
285.000
lei

2.032.000
lei

285.000
lei
1.547.000
lei

1.547.000
lei
1.300.000
lei
247.000
lei

Se nregistreaza pe 05.01.2000 factura primita de la furnizori si n


cazul
clientului, se pot utiliza una din posibilitati:
a) anularea
stornare n
371
%

nregistrarii
anterioare prin
= rosu:
408
1.547.000
Furnizori- facturi
1.300.000
nesosite

4428
Marfuri

247.000

TVA neexigibila
Si nregistrarea facturii
%
371

= primite:

401
Furnizori

1.785.000 lei
1.500.000 lei
285.000 lei

Marfuri
4426
TVA deductibila
b) regularizarea primei
nregistrari pe baza
=
2.032.000 lei
avizului de
expeditii cu
401
1.785.000 lei
sumele n 371 plus pe studiul de caz
analizat:
Furnizori
4426
4428
247.000 lei
2.032.000 lei
TVA
deductibila
TVA
neexigibila
200.000 lei
408
Furnizori- facturi
Marfuri
nesosite
285.000 lei
1.547.000 lei

Fac exceptie de la emiterea facturii pentru avansuri


ncasate si
nregistrarea TVA urmatoarele operatii:
R obtinerea valutei necesare importurilor si plata taxelor datorate n
vama;
R efectuarea de plati n contul clientului;

R activitatea de intermediere n turism;


R livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de TVA.
Din punct de vedere financiar, exigibilitatea TVA naintea
faptului
generator conduce la un cost de trezorerie pentru ntreprindere.
Virarea
TVA colectata aferenta avansurilor ncasate fara a transfera
dreptul de
proprietate a bunurilor sau serviciilor asupra clientului produce
distorsiuni
asupra trezoreriei. Acest fapt poate conduce la ntrzierea platii
unor datorii
scadente si / sau riscul din motive obiective sa nu se mai realizeze
contractul
(comanda expediata de catre client este anulata).
TVA colectata, transferata asupra TVA de plata si virata la
buget de
catre furnizor, va fi restituita clientului n cazul anularii contractului.
Taxa pe valoarea adaugata virata de catre furnizor clientului
Potrivit legii, nu poate fi dedusa TVA aferenta intrarilor referitoare
se va
recupera n lunile urmatoare din alte livrari supuse impozitarii.
4.13 Deductibilitatea TVA PRORATA TVA
A. Agentii economici platitori de TVA au dreptul sa
deduca TVA
pentru achizitii de materii prime si materiale, combustibil si
energie, piese
de schimb, obiecte de inventar si de natura mijloacelor fixe,
precum si alte
bunuri sau servicii ce sunt reflectate n cheltuielile de productie,
investitii
sau circulante.
la:
a) bunuri si servicii destinate realizarii de operatii scutite
pentru care
legea nu prevede exercitarea dreptului de deducere;
b) bunuri si servicii achizitionate de furnizor sau prestator
n contul
clientului si care apoi se deconteaza acestuia potrivit normelor
aprobate prin
hotarre a Guvernului;
c) bunuri si servicii achizitionate de agenti economici care
nu sunt
nregistrati n jurnalele fiscale ca platitori de TVA;

d) cheltuieli care nu au legatura directa si exclusiva cu


activitatea
economica, cum ar fi cele de lux, distractii si spectacole;
e) bunuri si servicii aprovizionate pe baza de documente
care nu
ndeplinesc conditiile prevazute de lege. Pentru astfel de bunuri sau
servicii
achizitionate, a caror facturi au o valoare a taxei pe valoarea
adaugata mai
mare de 20 milioane lei, agentii economici sunt obligati sa solicite
copia de
pe certificatul de nregistrare ca platitor de TVA a
furnizorului sau
prestatorului;
f) bunurile lipsa sau depreciate calitativ n timpul
transportului,
constatate peste normele legale, neimputabile pe baza
documentelor
ntocmite pentru nregistrarea lor n gestiunea agentului economic;

g) servicii de transport, hoteliere , de restaurant si altele


efectuate
pentru agentii economici care desfasoara activitate de
intermediere n
turism.
n situatia n care un agent economic realizeaza att
operatiuni cu
drept de deducere, ct si operatiuni fara drept de deducere a
taxei pe
valoarea adaugata aferenta intrarilor, dreptul de deducere se
determina n
raport
de= Livrari si bunuri de servicii prestate cu drept de deducere x 100
Total operatii realizate
participarea
bunurilor si serviciilor achizitionate la realizarea
operatiilor cu drept de deducere.
Gradul de participare a bunurilor si serviciilor la
realizarea
operatiunilor cu drept de deducere se determina pe baza de prorata.
PRORATA
TVA

Prorata se nmulteste cu rulajul debitor al contului


4426 si se
determina TVA de dedus. Diferenta ntre TVA deductibila si TVA de
dedus
reprezinta TVA nedeductibila fiscal si se suporta pe cheltuieli fiscale.
Prorata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor
din anul
precedent sau corespunzator regimului taxei pe valoarea adaugata
aferenta
bunurilor si serviciilor prevazute a fi realizate n anul curent.
Regularizarea taxei pe valoarea adaugata deductibila
determinata pe
baza de prorata se realizeaza la finele anului si se nscrie n decontul
de TVA
ntocmit pentru luna decembrie. La cererea justificata a agentilor
economici,
prorata se poate determina lunar. n cursul unui an calendaristic
nu pot fi
folosite doua metode pentru determinarea proratei. Daca agentul
economic a
primit aprobarea n cursul anului de trecerea de la calculul proratei
anuale la
cea lunara, i revine obligatia recalcularii TVA deductibila
nscrisa n
deconturile ntocmite pentru lunile anterioare aprobarii, n functie de
prorata
lunara efectiv realizata.

Daca prorata nu asigura determinarea corecta a TVA


aferenta
bunurilor si serviciilor destinate realizarii operatiilor impozabile
scutite de
TVA pentru care se prevede expres dreptul de deducere, organele
fiscale pot
aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.
TVA privind reducerile comerciale si financiare
Agentii economici vor exercita dreptul de deducere a TVA
aferenta
intrarilor potrivit legii (art.18, pct.3, lit.a)
Din punct de vedere fiscal, reducerile comerciale si
financiare
acordate de furnizori clientilor, inclusiv dupa facturarea
bunurilor si
serviciilor, nu se include n baza de impozitare.
Pentru a fi excluse din baza de impozitare, reducerile de
pret trebuie
sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie efective si n sume exacte n beneficiul clientului;

sa nu constituie n fapt remunerarea unui serviciu sau o


contrapartida
pentru o alta prestatie. Aceasta exclude compensarea ntre
venituri si
cheltuieli.
sa fie reflectate n facturi sau n alte documente legale.
Din punct de vedere contabil, reducerile comerciale
nu se
nregistreaza n contabilitate daca sunt acordate la facturarea
initiala.

Pentru reduceri ulterioare facturarii, furnizorul emite o noua factura


n rosu.
Reducerile financiare indiferent de modul facturarii,
initial sau
ulterior, se nregistreaza ntotdeauna n contabilitate pe cheltuieli
financiare
la furnizor si la venituri la client.
Regula fiscala: nu poate fi dedusa taxa pe valoarea
adaugata
aferenta intrarilor, pentru bunurile si serviciile achizitionate de
agenti
economici care nu sunt nregistrati la organele fiscale ca platitori
TVA.
Regula contabila: potrivit principiului costului istoric,
evaluarea la
intrare a bunurilor cu titlu oneros se face la cost de achizitie, care
cuprinde
si taxele fiscale nedeductibile.
n consonanta cu principiul costului istoric , evaluarea la
intrarea n
55.000.000 lei
patrimoniu a bunurilor si serviciilor achizitionate cu titlu1.200.000.000
oneros , presupune
lei
includerea si taxelor fiscale nedeductibile. n acest sens, TVA1.255.000.000
nedeductibila
lei
fiscal intra n costul de achizitie al bunurilor cumparate.
164.500.000 lei
31.255.000 lei
PRORATA TVA calculata lunar Exemplu
SC FLAVIA S.A. cu sediul n Bucuresti, sectorul 6, prin
cerere
justificata la organul fiscal teritorial, solicita aprobarea pentru
determinarea
proratei lunare n functie de realizarile efective nscrise n decontul
de TVA.

Pe data de 02.03.N, societatea primeste aprobarea pentru calculul


proratei
lunare.
Realizarile lunii martie sunt:
Livrari de produse
finite impozabile cu cota de TVA 19%
1 200 .
orata lunii martie
x100 95,62% 550.000.000
1 255 .
lei
Livrari de
de dedus 31.255.000 x95,62%
lei
semifabricate impozabile cu cota de TVA 19% 150.000.000 lei
nedeductib il a fiscal 31.255.000 29.886.030 1.368.970
La 31.03.N, exigibilitatea TVA este:
Rulajul creditor al contului 4427 TVA colectata = 136.800.000 lei
(720.000.00019%)
Rulajul debitor al contului 4426 TVA deductibila =
Livrari de produse finite la export scutite de TVA
480.000.000 lei
Livrari de prestari servicii impozabile cu
cota de TVA
4423
19% 20.000.000 lei
Livrari de produse scutite de TVA fara drept de deducere
Total livrari impozabile
Total livrari

luna martie
635
4426
Achizitiile de bunuri si servicii impozabile cu TVA 19%
TVA deductibila
P
T
T
4
T
s
C
t

Potrivit normelor legale, societatea are obligatia recalcularii taxei pe


valoarea adaugata deductibila nscrisa n deconturile ntocmite pentru lunile
ianuarie si februarie N. Trecerea de la prorata anuala, la cea lunara implica
regularizarile ce se impun .
De asemeni, precizam ca nu este permis, potrivit legii, utilizarea a
doua metode de determinare a proratei, anual si lunar.
Analiznd situatia deconturilor de TVA pe lunile ianuarie si februarie
se constata urmatoarele:
Ianuarie
Livrari de produse finite cu cota de TVA 19%
TVA colectata
Livrari de produse finite scutite de TVA fara drept de
deducere
Livrari de produse finite scutite de TVA cu drept de
.
.

0=
0
0
0
0
0

80.000.000 lei

ct
ib
il
2a
9
. T
8
8 V
6
. A
0
3
0
d

p
%l
4426
T a
V
A t
d a
e
d
u

lei

T
V 31.255.000
A lei
d136.800.000
e
dlei
u 29.886.030
c lei
t
i 106.913.970
blei
i
l
a
1.368.970
lei

250.000.000
lei
47.500.000
lei
80.000.000
lei

deducere
Total livrari impozabile si scutite de TVA cu drept de
deducere

To
tal
liv

330 .000 .000


x100
410 .000 .000

= 75.000.000 lei
= 14.250.000 lei
TVA de dedus = 14.250.000 80,49%
= 11.470.050 lei
= 2.780.000 lei
Regularizarile TVA de dedus pe luna ianuarie sunt:
rar
=
i
TVA deductibil
lu
=
na
TVA de plata
ia
635
=
nu
TVA deductibila
ari
e
Pro
rata
Livrari de bunuri si servicii la export scutite de TVA =

pen

Achizitii de bunuri imobiliare cu cota de 19%

t
1.102.000 lei
ru

lun
a
TVA deductibila

36.252.000 lei

Din datele prezentate, societatea nu livreaza bunuri scutite de TVA


fara drept de deducere. Ca urmare, prorata TVA = 100%, si, deci, pe luna 02,
nu se face regularizarea taxei pe valoarea adaugata.
n aceasta situatie TVA deductibila = TVA de dedus, iar nregistrarea
privind exigibilitatea TVA la 28.02.N ramne aceeasi cu decontul depus.
ian
=
4426
uari
TVA deductibila
e

Achizitiile de bunuri si servicii


impozabile
TVA deductibila (19%)
TVA nedeductibila = 14.250.000
11.470.000

,4 % 330.000.000
8
lei
410.000.000

lei

4427
TVA colectata
4427
TVA colectata
2.780.000
lei

Cheltuieli cu alte impozite taxe


si varsaminte asimilate
Februarie
Livrari de produse finite cu cota de TVA
19%
TVA colectata
Achizitii obiecte de inventar cu cota de
19%
TVA deductibila
TVA deductibila
Total livrari luna 02
TVA colectata
Total achizitii

=
=
=
=
=
=
=
=

2.780.000
lei
2.780.000
lei

100.000.000
lei
19.000.000
lei
300.000.000
lei
5.800.000
lei
185.000.000

%
4427

lei
35.150.000
lei
400.000.000
lei
19.000.000
lei
190.800.000
lei

3
1

TVA colectata
4424

17.252.000 lei

TVA
de recuperat
Ca urmare, situatia n conturi la 31.03.N privind TVA se
prezinta
astfel:
4427 TVA colectata
4426 TVA deductibila
(01) 47.500.000 136.800.000
(01) 14.250.000 14.250.000
47.500.
000
(02)
136.800.000
(02) 36.252.000 36.252.000
(01) 2.780.000

(03) 31.252.000
(01)
29.886.030

1.368.970
2.780.000
TSC TSD 184.300.000 184.300.000TSC
(01)
17.252.000

4423 TVA de plata


17.252.000 33.250.000

17.252.000TSC
2.780.000

106.913.970

2.780.000 (01)
TSD 81.757.000 81.757.000

121 Profit si pierdere


4.148.970
4.148.970
:
4424
TVA :
:
:
:
:
:
:
:
:
4.148.970

2.780.000
(01)

de : recuperat
17.252.000

TSD 17.252.000
2.780.
=

4424
TVA de recuperat
TSD 17.252.000
142.943.970TSC
SFC 125.691.970

635 Cheltuieli cu impozite si taxe asimilate


1.368.970

17.252.000 lei
000

:
4.148.970
Din situatia conturilor la 31.03.1999 se face compensarea TVA de
recuperat
cu 4423.
4423
TVA de plata

Se observa ca la 31.03.N societatea nu vireaza TVA pe luna


01, 02,
03. Pna la 25.04.1999 trebuie sa vireze suma de 125.691.970
lei cu
penalitatile de ntrziere.
4.14

Documente contabile si

fiscale

privind
a

dreptul de deducere
taxei pe valoarea adaugata
intrarilor

aferenta

economici

operatii

Agentii
care

realizeaza

impozabile, au obligatia
asigurarii
conditiilor

necesare

pentru

emiterea

documentelor (n situatia
livrarii de bunuri si servicii. faza de
iesire), sa prelucreze informatiile si sa
conduca evidentele prevazute de
reglementarile
n
domeniul TVA.
Pentru
exercitarea dreptului
de deducere,
agentii economici platitori
de taxa pe valoarea
adaugata sunt obligati sa justifice
prin
documente
legal
ntocmite cuantumul taxei. Documentele obligatorii pentru platitorii
de TVA
sunt: factura fiscala, chitanta fiscala sau, dupa caz, bonul de
comanda,
1
chitanta, aprobate prin lege pentru bunurile si serviciile
cumparate de la
furnizorii din tara; declaratia vamala de import sau actul
constatator al
organului vamal; pentru importurile efectuate prin comisionari,
TVA se
deduce numai de catre unitatea beneficiara, pe baza documentelor
respective

transmise n copie certificata de comisionari. Pentru ca TVA


sa fie
deductibila, agentul economic trebuie sa posede si
documentul care
confirma achitarea TVA cu privire la operatiunile pe care le
desfasoara:
nchirierea de bunuri mobile corporale, operatiuni de leasing
avnd ca
obiect utilizarea bunurilor mobile corporale si necorporale,
cesiuni si
concesiunile dreptului de autor, brevete, licente, marci de
fabrica si de
comert si alte drepturi similare, serviciile de publicitate,
prestatiile
consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocati, experti,
contabili si
alte prestatii similare, prelucrarea de date si furnizarea de
informatii,
prestarile intermedierilor.
Documentele contabile si fiscale sunt:
1. Avizul de nsotire a marfii, formular cu regim special. Serveste
ca:
document de nsotire a marfii pe timpul transportului;
document ce sta la baza ntocmirii facturii;
dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune
la alta,
ale aceleiasi unitati;

H.G. nr. 831/1997 pentru aprobarea formularelor commune privind activitatea


financiara
si contabila si a normelor metodologice privind ntocmirea si utilizarea acestora.
M.O. 368/19.12.1997.
1

document de primire n gestiunea cumparatorului sau n gestiunea


primitoare din cadrul aceleiasi unitati n cazul transferului.
Este ntocmit n trei exemplare de catre unitatile care nu au
posibilitatea ntocmirii facturii n momentul livrarii produselor, marfurilor,
SA
.
sau alte valori materiale datorita unor conditiiCumparator
obiective,SCcuAFM
mentiunea
(denumire, forma juridica)
urmeaza factura.
Nr. de nmatriculare la Registrul
Comertului/anul
Pentru transferul de bunuri ntre gestiunile
aceleiasi unitati .
Nr. de nregistrare
fiscala poarta
R122456
patrimoniale dispersate teritorial, avizul de nsotire
al marfii
Sediul
Bucuresti
.
mentiunea Fara factura. Compartimentul desfacere
al unitatii l emite
si- l .
Judetul
20 40 materiale
500 677.01 .
semneaza pentru ntocmire. n situatia n care seContul
transmit100
valori
Comerciala
RAR SAde .
pentru prelucrare la terti sau vnzare n regim deBanca
consignatie,
pe avizul
nsotire a marfii se face mentiunea Pentru prelucrare la terti sau Pentru
vnzare n regim de consignatie, dupa caz.
La furnizor, avizul de nsotire a marfii circula la delegatul unitatii
care face transportul sau la client pentru semnare de primire (exemplarul 1),
la compartimentul desfacere pentru nregistrarea cantitatilor livrate n
evidentele acestuia si pentru ntocmirea facturii (exemplarul 2 si 3); la
compartimentul financiar contabil atasat la factura (exemplarul 3).
La client avizul de nsotire a marfii circula la magazin pentru
ncarcarea n gestiune
marfurilor
sau alte
valori
Sp ecificatiaa produselor,U.M.
Cantitatea
Pretul
unitar materiale,
Valoare
(produse,
ambalaje etc.)
(farareceptie
T.V.A.)
lei primite dupa
efectuarea
receptiei de catrelivrata
comisia de
si -dupa
1
2
3
5
5
nregistrarea rezultatelor (exemplarulbuc
2); la compartimentul
aprovizionare,
10
5.000.000
59.500.000
pentru nregistrarea cantitatilor aprovizionate
n5 evidenta 4.500.000
sa (exemplarul
1);
buc
26.775.000
la compartimentul financiar contabil pentru nregistrarea sintetica si
analitica, atasat la factura (exemplarul 1).
Pent ru valorile materiale prelucrate la terti, pe exemplar se face
Date privind expeditia
mentiunea Din prelucrare
la terti. Se arhiveaza la furnizor la
Numelesidelegatului
MOL PAUL
.
compartimentul desfacere
compartimentul
financiar
contabil, atasat la
TOTAL :
86.275.000
Buletinul/cartea de identitate
exemplarul trei al facturii.
Lanrclient
avizul
de SEP
nsotire a marfii se arhiveaza
Seria RR
02645
eliberat
.
la compartimentul financiar
contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii.
Formularul
1
astfel (cod

Mijlocul de transport CAMION


.
Nr.
32 B 90495
.
Expedierea s-a facut n prezenta noastra
la data de 25.01.2000 ora 9:00 .
Semnaturile
.

Furnizor
SC LOTUS SA
.
Nr. de nmatriculare la Registrul
Comertului/anul J40/2122/1991 .
Nr. de nregistrare fiscala R661849
Sediul
Bucuresti
.
Judetul
.
Contul 100 20 40 500 677.01
.
Banca
Comerciala RAR SA
.

AVIZ DE NSOTIRE A
MARFII

se prezinta
14-3-6A)

Nr.
50005
.
Data (ziua, luna, anul) 25
ianuarie 2000 .
URMEAZA
FACTURA

Nr.
crt.
0
1 FRIGIDERE Electrolux
2 MASINI DE SPALAT Electrolux

Semnatura si
stampila furnizorului
Semnatura de
Primire

H.G. nr.831/1997 pentru aprobarea formularelor commune privind activitatea


financiara
si contabila si a normelor metodologice privind ntocmirea si utilizarea
acestora.
M.O. nr. 368/19.12.1997 conceptia formularelor operative Ministerului
Finantelor Publice
1

Specificatia
(produse, ambalaje etc.)
1

U.M.
2
buc
buc

Cantitatea
livrata
3
10
5

Pretul unitar
(fara T.V.A.)
5
5.000.000
4.500.000

Nr.
crt.
0
1
FRIGIDERE Electrolux
2 MASINI DE SPALAT Electrolux
Date privind expeditia
Numele delegatului MOL PAUL .
TOTAL :
Buletinul/cartea de identitate
seria RR nr. 02645 eliberat SEP .
Mijlocul de transport CAMION
.
Semnatura Nr.
32 B 30495
. si
stampila
Expedierea s-a facut n prezenta noastra furnizorului
Semnatura de
la data de 25.01.2000 ora 9:00 .
Primire
Semnaturile
.

ver
Valoare
- lei 5
so
59.500.000
26.775.000

86.275.000

SC AFM SA

2. Factura fiscala
Acesta este document pe

se

baza

caruia

ntocmeste instrumentul de
decontare al produselor si
livrate, a lucrarilor

marfurilor
executate sau

serviciilor

Serveste

a
prestate.

ca

document de nsotire a marfii pe timpul


transportului, de nregistrare n contabilitate a bunurilor intrate sau
iesite din
patrimoniu, document justificativ de nregistrare n
contabilitatea
furnizorului si clientului.
Factura fiscala se ntocmeste numai de catre platitorii
de TVA.
(Vezi Factura nr. 9591087) Pentru bunurile livrate cu avizul de
nsotire a
marfii, furnizorii sunt obligati ca n termen de trei zile lucratoare de
la data

livrarii sa emita facturi si sa le transmita clientilor. Livrarile de


bunuri
efectuate continuu, prestarile de servicii decontate pe baza de
situatie de
lucrare trebuie urmate de factura fiscala n termen de trei zile de
la data
ntocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii si
beneficiarii au
stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate.
n exemplul dat, SC. AFM SA achita n numerar 10.450.000
lei, pe
data de 29.01.2000 restul de 75.825.000 lei se
deconteaza prin
ordin de plata, conform extrasului de cont. Pentru deducerea TVA,
SC AFM
SA trebuie sa posede documentul care confirma achitarea taxei pe
valoare
adaugata.

3. Chitanta
Acesta

de

este

un

formular cu
regim special de tiparire,
numerotare.
document
justificativ
depunerea unei sume
bani n casieria unitatii,

nscriere si
Serveste ca
pentru
document de

nregistrare n registrul de casa si n


contabilitate. Se ntocmeste n doua exemplare pentru fiecare suma
ncasata
de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea
sumei. Se
arhiveaza la compartimentul financiar contabil dupa utilizarea
completa a
carnetului (exemplarul 2).
Unitatea
SC LOTUS SA
Codul fiscal
R661849
Nr. de nmatriculare n Registrul
Comertului/anul J40/2122/1991
Sediul (localitatea, str., nr.)
BUCURESTI
Judetul

.
.
.
.
.

CHITANTA Nr.
Data

10059
29.01.2000 .

Am primit de la
SC AFM SA
.
Adresa
Bucuresti
.
Suma de
10.450.000
adica zece milioane patru sute cincizeci de mii lei
.
Reprezentnd
achitare partiala Factura nr. 9591087/29.01.2000
.
Casier, Ema
Maria
14-4-1

4. Chitanta fiscala

Chitanta fiscala este un formular cu regim special. Se


distribuie
numai platitorului de TVA. Serveste ca document justificativ
pentru
cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, n conditiile n
care nu
se ntocmeste factura. Reprezinta document justificativ de
nregistrare n
contabilitate atunci cnd este nsotita de bonul eliberat de la casa de
marcat,
bonul de vnzare sau chitanta si de deducere a TVA.
Se ntocmeste n doua exemplare de catre vnzator sau de
prestatorul
de servicii. Eliberarea chitantei se face dupa ce bunurile si serviciile
au fost
achitate prin eliberarea bonului de la casa de marcat. De mentionat:
chitanta
fiscala nu nlocuieste chitanta cu care s-au platit bunurile si
serviciile (cod
14-4-1). Ele se ntocmesc concomitent. Chitanta fiscala (cod 144-2) nu
poate fi utilizata pentru vnzarea bunurilor en-gros.

Pentru client, chitanta fiscala serveste pentru nregistrare n


jurnalul
pentru cumparari (exemplarul 1), la furnizor n cazul n care este
scutit de
obligatia emiterii facturii (exemplarul 2). Se arhiveaza la
client, la
compartimentul financiar contabil mpreuna cu bonul de la casa de
marcat,
bonul de vnzare sau chitanta
Seria ABCD Nr. 1234567
eliberata de furnizor (exemplarul 1). Dupa
utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2) se
arhiveaza la
furnizor.
Unitatea
SC AFM SA
Codul fiscal
R122456
Nr. de nmatriculare n Registrul
Comertului/anul J40/2845/1992
Sediul
(localitatea, str., nr.)
BUCURESTI .
Judetul

CHITANTA Nr.
Data

.
.
.

Cod 14-4-1

.
2217246

20.12.999

CHITANTA FISCALA
Nr.
5019596
.

Am primit de la

SC DALIROM SRL
.
Adresa
Bucuresti
Seria ABCD Nr. 1234567
.
Suma de
333.200
adica
trei sute treizeci si trei mii doua sute de lei
.
reprezentnd
cv. cf.
5019596
CANTI- PRETUL UNITAR
VALOAREA
.
Din care T.V.A.
TATEA
DE VNZARE
TOTALA
2
3 Casier,
4
5
6
Buc
3
75.000
267.750
42.750
Conform H.G.
Buc
1 nr.831/1997
nseriere si numerotare
asigurat de
Ministerul Finantelor si R.A. Imprimeria Nationala

Unitatea
SC AFM SA
Codul fiscal
R122456
Nr. de nmatriculare n Registrul
Comertului/anul J40/2845/1992
Sediul (localitatea, str., nr.)
BUCURESTI
Judetul

55.000 Sistemul 65.450 unitar de


TOTAL

333.200

53.200
Cod 14-4-2

.
.
.
.
.

Data 20.12.1999
.
S-a ncasat de la
SC DALI ROM SRL
conform
Bonului/Chitantei nr.
2217246
din data de
.

10.450

20.01.2000

SPECIFICATIA U/M
1
Carti (TVA 11%)
Mapa pentru acte
(TVA 22%)
Semnatura
Conform H.G. nr.831/1997 Sistemul unitar de nseriere si numerotare asigurat de
Ministerul Finantelor si R.A. Imprimeria Nationala

Seria ABCD
Cumparator

SC AFM SA

5. Factura (cod
14-4-10/aA) este formular cu regim
special de nscriere si
.
1
numerotare si reprezinta un document pe baza caruia
ntocmeste
(denumire,se
forma
juridica)
Cod fiscal
R122456
.
instrumentul de decontare a produselor
si
marfurilor
livrate,
a
lucrarilor
FACTURA Sediul
Bucuresti
.
executate sau a serviciilor prestate. FISCALA
Este documentul
de nsotire a- marfii pe .
Judetul
timpul transportului, de ncarcare n gestiunea
si de .
Contulpatrimoniului
100 20 40 500 677.01
Banca
Comerciala IT SA
.
nregistrare n contabilitatea furnizorului.
Se ntocmeste numai de unitatile neplatitoare de TVA. Daca factura
nu se poate ntocmi din conditii obiective, o data cu livrarea bunurilor sau
serviciilor acestea vor fi nsotite pe timpul transportului de avizul de nsotire
a marfii. Pentru a nu crea confuzii sau necorelari, pe factura se nscrie
numarul si data avizului de nsotire a marfii.
La furnizor circula la persoanele autorizate, pentru ncasari n
Pretul unitar
Valoarea
produselor
Valoarea
contulDenumirea
bancar al
unitatii; U.M.
la desfacere,
pentru
evidentele
operative,
iar
la
Cantitatea
(fara
T.V.A.)
T.V.A.
sau apentru
serviciilor
- lei contabilitate
nregistrarea n contabilitate (exemplarul
3).
- lei - lei 1 circula la2serviciul
3 aprovizionare
4
5 (3x4)
6
La client
pentru
confirmarea
buc
10
5.000.000
50.000.000
9.500.000
operatiunii mpreuna cu avizul de nsotire a marfii, nota de receptie si
buc
5
4.500.000
22.500.000 4.275.000
constatare de diferente, daca marfa nu a fost nsotita de factura pe timpul
transportului, la compartimentul financiar contabil pentru acceptarea platii
precum si pentru nregistrarea n contabilitate. Se pastreaza la furnizor la
compartimentul desfacere (exemplarul 2), la compartimentul financiar
contabil (exemplarul 3). La client se pastreaza la compartimentul financiar
contabil. Acest document are aceleasi caracteristici ca factura fiscala cu
deosebirea ca
nuprivind
apareexpeditia
TVA.
Date
Total
72.500.000 13.775.00
Numele delegatului MOL PAUL .
Buletinul/cartea de identitate
seria RR nr 02645 eliberat SEP .
Mijlocul de transport CAMION .
Nr.
32 B 90495
.
Expedierea s-a facut n prezenta noastra
la data de 25.01.2000 ora 9:00 .
Semnaturile
.
Furnizor
(denumire, forma juridica)
Nr.ord..registru com/an J40/2122/1991
Cod fiscal
R661849
.
Sediul
Bucuresti
.
Judetul
.
Contul
100 20 40 500 677 01
.
Banca Comerciala RAR SA
.
Nr. facturii

din care:
accize

0
X

Semnatura
de primire

Total de plata
(col.5+col.6)
nr. 1234567

SC LOTUS SA

9591098

13.775.00
0
Cod 14-4-10/A

Ministerul Finantelor Publice, Nomenclator de formulare, Bucuresti, Editura Economica,


2001
Data (ziua, luna, anul) 29.01.2000
Nr. aviz de nsotire a marfii 50005
(daca este cazul)

Cota T.V.A.
Nr.
crt.
0

22

.
.

1 Frigidere Electrolux
2 Masini
de spalat
Electrolux
Achitat partial cu
chitanta nr.10059 /
29.01.2000 si cu OP
nr.260 / 29.01.2000
Semnatura
Si stampila
Furnizorului
SC LOTUS SA

86.275.00
0
Conform H.G. nr.831/1997 Sistemul unitar de nseriere si numerotare asigurat de
Ministerul Finantelor si R.A. Imprimeria Nationala

6. Bon de comanda-chitanta
Este un formular cu regim special, utilizat pentru
contractarea
serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat
sau de
reparat , dupa caz, ncasarea sumei de la client, de determinare a
volumului
serviciilor prestate si a materialelor consumate.

11)

Bonul de comanda-chitanta (14-4se ntocmeste numai de agentii


economici platitori de TVA. Se ntocmeste n trei
exemplare: unul la
compartimentul financiar
contabil, unul la client, iar cel de-al treilea,
ramne n carnet. Formularul legal se
prezinta

astfel:

Unitatea

SC MARA SRL

Codul fiscal
Nr. de
Obiectul / operatiunea
nmatriculare
Registrul

Comertului
.
Anul
.
Sediul
(localitatea,
Pitesti
Judetul

155446

.
Pretul unitar
Tarif
- lei 800.000
50.000

U.M. Cantitatea
gram
gram

2
1

Valoare
- lei 1.600.000
50.000

J40/223
1991
str., nr.)
.
Arges

.
Client,
.

BON DE
COMANDA-CHITANTA Nr. 10101
din data de 21.01.2000 .

14-4-11

- verso -

Pretul unitar
Denumire POPESCU U.M.
Cantitatea
Client
- lei IULIA
str.
A3
Aur 14K MAIOR
gram nr. 1 1 bloc
230.000
.
et. 1 ap. 70 sectorul/judetul
ARGES
localitatea
PITESTI
.
Codul
1.1.0. Confectionat inele aur
2.3.1 Reparat lant aur

ncasat avans
Rest de plata
Termen de executie

Total I
Total II
Total (I+II)
T.V.A. 19%
Total general

1.500.000
737.200
30.01.2000

1.650.000
230.000
1.880.000
357.200
2.237.200

.
.
.
.
.
.
.
.

Valoare
- lei 230.000

Valoarea obiectului adus la reparat


Obiectul neridicat n termen de un an se valorifica conform normelor legale

Responsabil,
.

Materiale date de unitate


Codul
10.00

Total II
.

230.000

Materiale aduse de client


Denumire
Aur 14K

U.M.

Cantitatea

gram

15

Total III
.

Pretul unitar
- lei 200.000

Valoare
- lei 3.000.000

3.000.000

Bonul
de comanda-chitanta
(cod
14-4-11/at2)
este
identic cu cel
aratat mai sus, cu deosebirea ca nu apare TVA. Este
utilizat
de
neplatitorii de
TVA.
7. Din punct de

vedere

fiscal, toate formularele prezentate cu regim special


trebuie evidentiate n Fisa de magazie a formularelor
cu regim special (cod
14-3-8/b)
Este un formular cu regim special de tiparire, nscriere si
numerotare
si serveste ca document de evidenta a intrarilor,
iesirilor si stocurilor de
formulare care au un regim special de nscriere,
numerotare, evidenta si
urmarire. Reprezinta n acelasi timp:
document de evidenta a formularelor anulate;

document pentru stabilirea grupelor de numere


(serii) pe
compartimentele unitatii, n vederea numerotarii formularelor;
sursa de informatii pentru controlul operativ curent si
pentru
controlul stocurilor de formulare. Acest document se ntocmeste
ntr- un
exemplar separat pentru fiecare fel de formular cu regim special,
de catre

gestionar. Aceste fise se tin n locul de depozitare al formularelor.


Este document de nregistrare si de pastrare la serviciul
financiar
contabil. Lipsa sau pierderea de formulare numerotate n
magazie sau la
compartimentele care le utilizeaza va fi adusa la cunostinta
n scris
managerului firmei sau altor persoane care au obligatia
gestiona rii
patrimoniului unitatii, care vor dispune cercetarea si
verificarea
mprejurarilor n care s-au produs lipsurile sau pierderile. Orice
formular cu
regim special de nscriere si numerotare, pierdute sau sustrase, se
declara
nule n Monitorul Oficial al Romniei, dupa sesizarea organului n
drept.
Eliberarea din magazie a formularelor cu regim special se
face pe
baza bonului de consum, unde se nscriu obligatoriu seria si
numerele
aferente formularelor respective.
La sfrsitul fiecarui exercitiu financiar se ntocmeste
situatia
stocului de formulare cu regim special de nscriere si numerotare,
conform

modelului prevazut n Anexa nr.2 la H.G.nr.831/1997 astfel:

Denumirea formularului
Aviz de nsotire a marfii
Factura fiscala
Chitanta fiscala

Codul
formularului
14-3-6A
14-4-10A
14-4-2

SITUATIA

U.M. Cantitatea
Bloc
1
Bloc
1
carnet 1

Numerele (seria)
De la
Pna la
1000
10050
2000
20050
5000
10050

Director economic,
stocului de formulare cu regim
special de nseriere si numerotare
la data de
31 decembrie 1999 .
Nr.
crt.
1
2
3
Director,

8. Jurnalul pentru vnzari, serveste ca:


registru jurnal auxiliar pentru nregistrarea vnzarilor de
bunuri si
servicii;
document de stabilire lunara a TVA colectat;
document de control al unor operatii nregistrate n
contabilitate.
Se completeaza ntr-un singur exemplar n care se
nregistreaza
zilnic pe baza documentelor tipizate cu regim special, elementele
necesare
determinarii corecte a TVA colectata.
9. Jurnalul pentru cumparari serveste ca:
document de stabilire lunara a TVA deductibila;
registru fiscal auxiliar pentru nregistrarea cumpararilor de
valori
materiale sau a prestarilor de servicii;
document de control a unor operatii nregistrate n
contabilitate.
n jurna l se nscriu toate documentele aferente intrarilor de
bunuri si
servicii pentru nevoile firmei, indiferent de destinatia lor, pentru
realizarea
de operatiuni impozabile. Pe baza datelor centralizate lunar n aceste
jurnale,

agentii economici au obligatia completarii si depunerii la


unitatea fiscala
teritoriala a decontului de TVA, n care se evidentiaza TVA colectata
si suma
impozabila, TVA deductibila si suma impozabila, TVA de plata
sau de
recuperat, dupa caz.
10. Decontul de TVA face parte integranta din Declaratie
privind
obligatiile de plata la bugetul de stat, conceptie a Ministerului
Finantelor,
ca si toate documentele cu regim special prezentate.
Se completeaza lunar de catre platitorii de TVA.

11. Pentru bunurile si serviciile produse de unitate si preluate


de catre
agentul economic n vederea folosirii, sub orice forma, n scop
personal sau
pentru a putea fi puse la dispozitia altor
persoane
fizice

sau

juridice n mod
gratuit (cu exceptia celor care se Valoarea de
Explicatii
ncadreaza
n
nregistrare
Data

Nr.

Felul
documentului

limitele si potrivit Factura


destinatiilor
fiscala
se
ntocmeste Factura
fiscala
documentul
BORDEROU
Factura
fiscala
cuprinznd
livrarilor de bunuri Factura si
servicii potrivit legii. fiscala
x

privind natura
operatiunilor

Jucarii-cadouri
pentru copii
salariatilor
Reparatii
gratuite
Calculator cu
imprimantadonatie Cresa
nr.1
Cuptor cu
microundedonatie
x

rezultata din
evidenta
contabila

Baza de impozitare
determinata potrivit
Valoarea
art .13 lit.d) si f) din
Ordonanta
TVA
Guvernului
nr.3/1992
3.000.000 660.000

prevazute prin lege,


4.000.000

4.000.000 880.000
8.500.000 1.870.000

operatiile
asimilate
prestarilor de
19.404.000

15.500.000 3.410.000

BORDEROU

cuprinznd operatiile asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor


de servicii
potrivit art.2 din Ordonanta Guvernului nr.3/1992,
realizate pe luna DECEMBRIE 1999
.
Documentul
Nr.
crt.

1 10.12.1999 3345674

3.000.000

2 11.12.1999 3345675
8.500.000
3 23.12.1999 3345676

4 23.12.1999 3345676

3.904.000

x
Ministerul Finantelor

Potrivit acestui document, agentii economici evalueaza


baza de

impozitare pentru TVA astfel:


preturile de piata sau, n lipsa acestora, costurile bunurilor
executate de
agentii economici pentru folosirea proprie ori predate sub
diferite forme
angajatilor sau altor persoane;
preturile de piata sau, n lipsa cestora, costurile aferente
serviciilor
prestate pentru folosinta proprie de un agent economic sau cu titlu
gratuit
pentru alte persoane fizice sau juridice.
Subliniem ca toate decontarile cu tertii interni sau
externi, se
evidentiaza pe fise analitice. Pentru bunuri sau servicii
exportate, fisele
analitice se tin pe clienti externi sau furnizori externi, cu nscrierea
valutei
respective si cursul valutar la momentul livrarii, pentru a nregistra
diferenta
dintre valoarea ncasata si valoarea nominala a lor. Mai mult, la
sfrsitul
exercitiului financiar, o data cu inventarierea patrimoniului,
creantele

si datoriile n devize la 31.12 nencasate sau neplatite dupa caz,


impun
regularizarile privind diferentele din conversie activ, respectiv
pasiv si
constituirea de provizioane. Este efectul aplicarii principiilor
independentei
exercitiului (delimitarea n timp a cheltuielilor si veniturilor
determinate de
operatia de regularizare) si prudentei pentru descoperirea
riscurilor
determinate de deprecierea
monedei
nationale.

DECONT
Nr. nreg. ..
privind taxa pe valoarea adaugata
pentru luna
FEBRUARIE anul 2000 Din data de
loc rezervat pentru unitatea fiscala
S.C. ANRO SRL
Luat n evidenta ncepnd cu data de

Rambursarea diferentei de taxa se efectueaza la cerere,


Localitatea
pe baza
Bloc
Scara Ap
documentatiei
stabilite
deNumar
Ministrul
Finantelor
si
aSector
Tel.
Fax
verificarilor efectuate de
catre organul fiscal teritorial unde
Valoare
TVA
societatea si are sediul
sau
Cota 19 %
1 36.974.828
7.025.172
domiciliul, la
2
termenele legale, diferentiate n functie de natura operatilor si
3
suma minima
de rambursat. TVA de recuperat sub 104
mil. lei
5 36.974.828
7.025.172
nu se ramburseaza, urmnd a
6 36.974.828
7.025.172
fi regularizata prin report n perioadele 100 %
7
urmatoare.
Fac exceptie societatile comerciale n inactivitate temporara,
nscrise
la Registrul Comertului si comunicate Organelor fiscale. TVA
datorata
bugetului de stat stabilita pe baza de deconturi se achita pna la data
de 25 a
lunii urmatoare.

lei

TVA de rambursat se deconecteaza n termen de maximum


30 de zile
de la data depunerii decontului, a cererii de rambursare si a
documentatiei
justificata la organul fiscal teritorial.
MF
ROMANIA
DATE DE IDENTIFICARE A PLATITORULUI
Denumirea platitorului de TVA
Codul fiscal al platitorului de TVA
(ZZ/LL
____/__
__/____
_____
Judetul /Sector
Strada
Cod postal
TAXA PE VALOAREA ADAUGATACOLECTATA
Denumirea indicatorilor
1 Vnzari n tara
2 Regularizari
3 Export
4 Scutite cu drept de deducere
5 Scutite fara drept de deducere
6 TOTAL [(1)+(2)+(3)+(4)+(5)]
7 PRO RATA

TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA DEDUCTIBILA
Denumirea indicatorilor
8 Cumparari pentru nevoile
agentului economic
9 Regularizari

lei
Valoare
Cota 19 %

TVA

8 90.000.000

17.100.000

10 TVA deductibila [(8)+(9)]

10

17.100.000

11 TVA de dedus [(10) x (7)/100]

11

17.100.000

12 Cumparari supuse criteriilor specifice de exercitare a


dreptului de deducere
13 Cumparari scutite de TVA

12

14 TOTAL TVA DE DEDUS


[(11)+(12)]
15 TOTAL [(8)+(9)+(12)+(13)]

14

17.100.000

15 90.000.000

17.100.000

13

16
16 TVA de plata pentru luna de
raportare[(6)x(14)]
17 TVA de rambursat pentru luna de raportare[(14)x(6)] 17
18
18 SUMA DE RAMBURSAT DIN LUNA
PRECEDENTA CELEI DE RAPORTARE
19
19 SUMA DE PLATA DIN LUNA PRECEDENTA
CELEI DE RAPORTARE
20
20 Sume pentru care s-a aprobat rambursarea sau
compensarea n luna de raportare
21
21 Suma platita n luna de raportare
22 TVA
23 TVA
straini

compensata
efectiv restituita

22
23

10.074.828

24.800.300

cumparatorilor

24
25

14.725.425

26
24 Bonificatie
25 TVA

pentru plata in
RAMASA DE PLATA

DIRECTOR
[(16)+(19)x(17)x(18)+(20)x(21)+(22)x(23)x(24)

termenul legal

Semnatura si stampila

26 TVA RAMASA DE RAMBURSAT

[(17)x(18)x(16)x(19)x(20)+(21)x(22)+(23)+(24)]
Sub sanctiunile aplicate faptei de fals n acte publice declar ca datele din aceasta declaratie sunt corecte
si
complete.
Nume, prenume IONITA IULIANA
Functia

Potrivit legii, Ministerul Finantelor poate solicita prin


organul de
control garantii personale sau solidare pentru eventualele sume
incorect
rambursate nainte de verificarea documentatiei n urmatoarele
1
situatii :
cnd suma de rambursat este mai mare de 100 milioane lei, ca
urmare
a livrarii produselor la export;

Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata

s-

au facut

aprovizionari

TVA colectata se calculeaza diferentiat fata de alte sectoare de


activitate astfel:

x100 = 15,966%

pentru operatiuni supuse cotei de 19%

excesive sau de calitate


necorespunzatoare,
ori nu s-au livrat produsele sau
serviciile prestate, solicitndu-se
rambursarea TVA aferenta lor;
au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la
obligatiile
platitorilor, potrivit verificarilor efectuate
Garantia se constituie prin depozit bancar pna la nivelul
sumelor
solicitate a fi rambursate, sau prin scrisoare de garantie bancara
emisa de o
banca agreata de
organul fiscal la care societatea este nregistrata ca
platitoare de TVA.
4.15 TVA n comertul cu amanuntul
Activitatea de comert, pentru care evidenta marfurilor se
tine la pret

cu amanuntul, prezinta particularitati distincte n ceea ce priveste


calculul
TVA.

TVA colectata = ncasari n numerar x 15,9663%


pentru operatii supuse cotei de 19%, ncepnd cu data de
01.01.2000
Coeficientul 15,966% reprezinta cota recalculata din
totalul
ncasarilor n numerar prin metoda sutei marite, respectiv:
19
19+100
Bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul:
magazine
comerciale, consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati
care au
relatii directe cu persoanele fizice, precum si pentru unele
prestari de
servicii (transport, posta, telefon, telegraf) preturile sau tarifele
practicate
1
cuprind si taxa pe valoare adaugata.
Bunurile vndute pe baza de licitatie, evaluare sau expertiza,
precum
si alte situatii n care n documentele legale nu se specifica n
mod expres
cuantumul taxei pe valoarea adaugata, se ncadreaza n baza
de calcul
prezentata anterior.
Specificam ca pentru bunurile intrate n patrimoniu, ce
urmeaza a fi
vndute la pret cu amanuntul, se utilizeaza pentru evidenta,
metoda
inventarului permanent. Ca o derogare de la principiul
independentei
exercitiului (la intrarea n patrimoniu sa se debiteze conturile de
cheltuieli),
1

Legea nr.345/2002 privind TVA

aceasta metoda permite le orice moment cunoasterea cantitativ


valorica a
stocului de marfa existent. La orice moment, managerul firmei
cunoaste pe
feluri de marfa ceea ce poseda, att cant itativ, ct si valoric.
La unitatile de distributie nu este recomandabil
utilizarea
inventarului intermitent (la intrarea n patrimoniu a marfurilor se
debiteaza
conturile de cheltuieli privind marfurile), deoarece stocul de
marfa la
+
Intrari
Stoc final =
Iesiri
sfrsitul perioadei
de
gestiune se determina 607
prin determinat inventar.
Cheltuieli
prin
Deci, ceea ce se
inventariere (poate fi o
gaseste la inventar privind
lipsa
de
inventar marfurile calitativ valorica), se
nregistreaza
n
contabilitate.
Iesirile
se

determina prin formula:


Stoc
initial
Marfuri

371

Pentru a gestiona eficient resursele economicofinanciare, este


necesar ca societatile care au ca obiect comertul cu amanuntul sau
en-gros,
sa-si analizeze Marja comerciala cel putin odata pe luna,
comparativ cu
perioada precedenta, pe feluri de marfuri. O rata a marjei
comerciale
diminuata fata de perioada precedenta la un anumit sortiment
de marfa,
poate proveni, fie din
cumparari cu preturi mari, fara sa se fi analizat
concurenta furnizorilor, fie acest cost de achizitie nu a putut fi
reprezentat
prin pretul de vnzare datorita concurentei.
n aceste situatii, agentii economici trebuie sa reduca
adaosul
comercial pna la cota zero (daca marfurile nu se vnd cu o viteza
de rotatie

slaba) sau sa le vnda chiar sub costul de achizitie. Modificarea


pretului de
vnzare cu amanuntul sau en-gros se face prin formularul tipizat
Diferente
de pret la marfuri, +,-.
n functie de situatia prezentata mai sus, este preferabil sa se
vnda o
marfa cu un pret mai mic sau chiar sub costul de achizitie,
dect sa fie
stocata o perioada de timp ndelungata. Stocajul conduce la
cheltuieli mai
mari (spatiu ocupat inutil, inflatia tot mai mare).
O ncasare mai mica poate fi folosita n timp util pentru noi
achizitii
de marfuri n care cererea este mare.
Marja comerciala = Venituri din vnzarea marfurilor (cont 707)
Cheltuieli
cu marfuri (cont 607).

Rata marjei comerciale

Marja comercial a
Cifra de afaceri net a

ntr-o economie zdruncinata de inflatie, este preferabil


sa vinzi
repede, la un pret mai mic, iar cstigul poate deveni mai mare
Din punct de vedere fiscal, TVA deductibila aferenta pentru o marfa
achizitionata si vnduta ulterior la un pret mai mic dect costul, devine
nedeductibila partea de TVA dedusa peste TVA colectata.
prin
asa
numitul

dever de
volumul

marfa,
mare de

marfuri vndute la un pret mai


mic.

4.16 TVA n unitatile de consignatie


Baza de impozitare se determina diferit pentru bunuri
primite de la
agenti economici si de la persoane fizice.
4.16.1 Bunuri primite n consignatie de la agenti economici
Baza impozabila pentru marfuri primite de la agenti
economici si
vndute prin consignatie este formata din valoarea marfii
deponentului plus
1.045.000 lei
Pretul cu amanuntul
6.545.000 lei comisionul unitatii de
consignatie.
Exemplu: S.C. FLAVIA S.A. cedeaza consignatiei
GAMA spre
vnzare, un copiator ntocmind avizul de expeditie.
Copiator 5.000.000 lei
TVA 19% 950.000 lei
TOTAL 5.950.000 lei
Unitatea de consignatie aplica la valoarea marfii primite un
comision
de 10%, pentru a determina valoarea totala a marfii destinata
vnzarii (fara

TVA):
valoarea marfii primite 5.000.000 lei
comision 10% 500.000 lei
valoarea totala a marfii 5.500.000 lei
TVA 19%
n consignatie copiatorul se vinde cu un pret de 6.545.000
lei. Dupa
vnzarea copiatorului, unitatea de consignatie anunta agentul
economic care
ntocmeste factura fiscala.

Consignatia GAMA SRL


1. Primeste factura fiscala de la S.C. FLAVIA S.A.
Pretul net de cumparare 5.000.000
TVA deductibila 19%
950.000 lei
Total factura
5.950.000 lei
2. TVA colectata = 1.045.000
3. TVA de plata = (1.045.000 950.000) = 95.000 (500.000 x 19%)
Din punct de vedere contabil, societatea GAMA are
urmatoarele
nregistrari:
a) marfa primita de la S.C. FLAVIA nregistrata la pretul de
vnzare cu
8033
5.950.000 lei
amanuntul:
(5.000.000 x 1.19)
Valori materiale primite n
pastrare sau
custodie
=
%
b) ncasarea marfii
vndute:
707
5311
Casa in lei
Venituri 4427
din vnzarea
marfurilor
=
401.020
371
Furnizori TVA
analitic
S.C. Flavia S.A.
c) primirea facturii de = la S.C.
Marfuri
Marfuri
4426
TVA deductibila
d) se nregistreaza adaosul
neexigibila
371

colectata
% FLAVIA
378 %

6.545.000 lei
5.500.000 lei
1.045.000 lei
5.950.000 lei
5.000.000 lei
950.000 lei
1.545.000 lei
500.000 lei
1.045.000 lei

8033

comercial si TVA

Diferente de pret la
marfuri
4428
TVA neexigibila
e) credit
Valori materiale primite n pastrare sau custodie

5.950.000 lei

f) descarcarea gestiunii la bunul


vndut:
607
%

371
Marfuri

6.545.000 lei
5.000.000 lei
500.000 lei

Cheltuieli privind marfurile


378
Diferente 4428 de pret la marfuri

1.045.000 lei

TVA neexigibila
g) plata S.C. FLAVIA S.A.:
Furnizori, analitic SC Flavia
S.A.

=
5311
Casa n lei

5.950.000 lei

401.020
TVA colectata

%
4426

1.045.000 lei
950.000 lei

h) exigibilitatea TVA:
4427

4423 95.000 lei =


TVA de plata
i) se achita pna la data de 25 a lunii
TVA de plata prin ordin de
plata.
4423

TVA
deductibila
5121
95.000 lei
Conturi la
banci n lei urmatoare

TVA de plata
4.16.2 TVA n cadrul consignatiilor pentru bunurile
primite
de la persoane fizice sau juridice necuprinse n
sfera
de aplicare sau scutite de TVA
Baza de calcul a TVA = comisionul aplicat de consignatie
Exemplu: Unitatea de consignatie BETA S.R.L. primeste de
la
S.C. D&D S.R.L., neplatitoare de TVA, o masina de scris
electronica, marca
Panasonic, n valoare de 500.000 lei, si de la persoana fizica Z o
haina de
blana n valoare de 3.000.000 lei.

Consignatia practica un comision de 15% pentru masina de


scris si
10% pentru haina de blana.

Pretul de vnzare cu amanuntul pentru cele doua marfuri


se determina astfel:
Masina de scris - (A) Haina de blana - (B)
1. valoarea marfii = 500,000 3.000.000 lei
2. comision (15%) = 75,000 (10%)
300.000 lei
3. TVA aferenta comisionului = 14.250
57.000 lei
4. valoarea totala a marfii (1+2) = 575,000 lei
3.300.000 lei
TVA colectata
= 14.250 + 57.000 =
71.250 lei
5. pretul cu
amanuntul (3+4) = 589.250 lei 3.357.000 lei
a) receptia pe baza de NIR la primirea marfii si stabilirea pretului de
vnzare cu amanuntul
Debit 8033
Bunul fiind primit n consignatie de la persoane fizice si juridice
neplatitoare de TVA,
TVA
deductibila nu mai
=
%
3.946.250 lei
are obiect.
707
3.875.000 lei
TVA de plata
Venituri din vnzarea
marfurilor
nregistrarile
contabile
71.250 lei
sunt:

3.500.000

%
401.01

Valori materiale primite n pastrare sau custodie


b) se vnd marfurile:

3.500.000 lei
(A+B) 500.000 lei
3.000.000 lei

5311
Casa in lei
4427
TVA colectata
c) consignatia anunta persoanele fizice si juridice ca marfa depusa
s-a
vndut.

Societatea D&D este obligata sa emita factura potrivit art.


25, lit. b
din O.G. nr.3/1992 privind TVA.
371
Marfuri
Furnizori, analitic
SC D&D SRL
401.02
Furnizori, analitic p. f. Z

d) adaosul comercial si TVA neexigibila


=

Marfuri

% 371
378
Diferente de pret la
marfuri
4428
TVA neexigibila

446.250 lei
375.000 lei
71.250 lei

e) marfa vnduta - descarcarea din gestiune prin conturile


speciale:

3.500.000 lei

credit 8033
Valori materiale primite n pastrare sau custodie
f) descarcarea gestiunii de marfuri vndute = n 371
3.946.250 lei
contabilitatea financiara.
Marfuri 3.500.000 lei
%
607

375.000 lei

Cheltuieli 4428 privind marfurile

378

71.250 lei

Diferente de pret la marfuri


TVA neexigibila
g) achitarea marfii S.C. D&D S.R.L.

5311
Casa n lei

500.000 lei

5311
Casa n lei

3.000.000 lei

401.01
Furnizori, analitic S.C. D&D
Achitarea marfii persoanei fizice Z:
401.02
Furnizori, analitic p. f. Z
h) exigibilitatea TVA la
sfrsitul lunii
4427
TVA colectata

4423
TVA de plata

71.250 lei

i) pna la data de 25 a lunii urmatoare, consignatia achita prin o. p.


obligatia
la buget.
=
5121
71.250 lei
Conturi la banci n lei
4423
TVA de plata
4.16.3 TVA la casele de amanet
Regula fiscala este ca operatiunile realizate de casele de
amanet
sunt supuse taxei pe valoarea adaugata astfel:
corespunzator comisionului ncasat, cnd mprumutul este
constituit la
termen;
corespunzator valorii obtinute din vnzarea bunurilor care
devin
proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii
mprumutului;
corespunzator pretului de piata, pentru bunurile care devin
proprietatea
casei de amanet si sunt utilizate n vederea folosirii sub orice
forma, n
scop personal, sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane
fizice sau
juridice n mod gratuit.
Se excepteaza de la prevederea de mai sus bunurile acordate
n mod
gratuit, n limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege.
Aspecte juridice Casele de amanet sunt constituite pe
baza Legii
31/1990 privind societatile comerciale cu modificarile ulterioare,
care au ca
1
obiect de activitate gajul asupra bunurilor mobile , ceea ce n termeni
uzuali
nseamna amanetul. Societatea comerciala astfel constituita

acorda un
mprumut banesc unei terte persoane n schimbul gajarii unui bun
mobil.
Amanetul sau gajul se defineste ca fiind garantia reala prin
cedarea
unui bun mobil care apartine debitorului. Creditorul are dreptul de a
fi platit,
iar n cazul de nerespectare a obligatiei debitorului fata de
creditorul sau, se

procedeaza la vnzarea silita a bunului.


Activitatea de gaj (amanet) intervine ntre doua parti, o
persoana
juridica, iar cea de a doua persoana fizica sau juridica. ntre cele
doua parti
intervin raporturi pe baza unui contract convenit, fiecare putnd fi
debitor si
creditor n acelasi timp.
Societatea de amanet este creditoare pentru suma de bani
acordata n
schimbul amanetarii bunului si debitoare pentru bunul primit ca
amanet.
Pentru bunul lasat ca amanet, proprietarul primeste o suma
de bani
n functie de aprecierea data de casa de amanet. Bunul respectiv
este lasat
pe o perioada de timp, asupra careia casa de amanet si proprietarul
cad de
acord. Daca expira data scadenta fixata prin contract, iar
proprietarul nu se
1

Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoare adaugata

prezinta pentru a restitui mprumutul banesc primit, ct si


comisionul

perceput de societate, aceasta devine proprietara asupra bunului


pe care- l
poate pastra n patrimoniul propriu sau l valorifica prin vnzare.
Aspecte contabile. Pentru evidenta operatiunilor
realizate de
societatile de amanet, prezentam trei aspecte.
A. Proprietarul bunului lasat amanet primeste mprumutul
acordat si
se obliga sa achite la data scadentei, pe lnga valoarea
mprumutului, si un
comision de 20%, la care se adauga TVA.
B. Proprietarul bunului la scadenta solicita prelungirea
termenului de
restituire a mprumutului.
C. Societatea de amanet, prin ntelegere contractuala, poate
opri din
suma ce reprezinta valoarea mprumutului ce se acorda,
comisionul plus
x 20%
= 400.000 lei
TVA, TVA
400.000
x 19%
=
76.000 lei
476.000 lei
proprietarul de drept al bunului primind n schimb
diferenta.
Casele de amanet fiind societati comerciale, au obligatia
de a tine
=
5311
2.000.000 lei
evidenta
Alte materiale primite contabila Casa n lei pe specificul de
n pastrare sau custodie activitate, utiliznd contabilitatea
financiara.
2.000.000 lei
I. Exemplu: La data de 01.06.N, Casa de amanet
MARA SRL
ncheie un contract cu o persoana fizica ALFA, proprietara a
unui set de
2.000.000 lei
- comision de primire
bijuterii 400.000 lei
din aur. n baza contractului i se mprumuta persoanei fizice suma
de 2.000.000 lei, pe termen de 14 luni.
Persoana ALFA va achita casei de amanet un comision de
20% plus
TVA 20%:
comision 2.000.000

TOTAL
nregistrarile contabile sunt:
a) Acordarea mprumutului:
2677.10

Si Debit 8033
Valori materiale primite
n pastrare sau custodie
- valoarea mprumutului

- TVA asupra comisionului


76.000 lei
- de restituit la
01.07.N+1 2.488.000 lei
01.07.N+1 data scadenta
La data scadenta pot interveni urmatoarele situatii:
1.Persoana fizica ALFA ramburseaza mprumutul si
comisionul
a)
primind n = schimb setul % de bijuterii.
2.476.000 lei
Lichidarea creantei fata
de
2677
2.000.000 lei
debitor si ncasarea
Alte creante imobilizate
sumei:
Analitic: ALFA
400.000 lei
5311
Casa n lei
76.000 lei
704
Venituri din lucrari
2.000.000 lei
Valori materiale primite
n pastrare sau custodie
executate si servicii
prestate
4427
= TVA
4423 colectata
76.000 lei
Persoana ALFA
TVA de plata primeste
setul de bijuterii:
Credit 8033

b) Exigibilitatea TVA la 31.07.1999:

=
5121
Conturi la banci n lei

76.000 lei

4427
TVA calculata
c) La data de 25.08.1999 se achita TVA de plata prin ordin de plata:
4423
TVA de plata
2. Persoana fizica ALFA nu restituie la data scadenta
mprumutul,
comisionul si TVA. Casa de amanet devine proprietara setului de
bijuterii.
Aceasta poate opta fie pentru pastrarea n patrimoniu a
setului, fie
valorificarea acestuia prin vnzare.

2.1 Se hotaraste vnzarea setului de bijuterii n conformitate


cu
pretul evaluat (fisa contului 8033):
- pretul evaluat = 2.000.000 lei
608.000 lei - adaos
= 3.808.000 lei

Pret de vnzare cu amanuntul

commercial 60% = 1.200.000 lei


- TVA aferenta (3.200.000 x 19%) =
=
a)

%
2677
Intrarea n gestiune a marfii: Alte creante imobilizate

3.808.000 lei
2.000.000 lei
1.200.000 lei

371

608.000 lei

Marfuri
8033

2.000.000 lei

378
Diferente de pret la marfuri
4428
TVA neexigibila
Credit
=

%
3.808.000 lei
707
3.200.000 lei
Venituri din vnzarea Valori
marfurilor
4427
608.000 lei
materiale
primite
n pastrare sau custodie

b) Se vinde setul de bijuterii:


5311
Casa n lei

TVA colectata
c) Descarcarea din gestiune a marfii:

=
%
607
Cheltuieli privind
marfurile
378
Diferente de pret la marfuri
4428
TVA neexigibila
d) Exigibilitatea TVA:

371
Marfurile

3.840.000 lei
2.000.000 lei
1.200.000 lei
608.000 lei

4423
TVA de plata

608.000 lei

=
5121
Conturi la banci n lei

608.000 lei

4427

1,5 grame =
350.000 lei
1 pereche cercei 2,0 grame =
400.000 lei
1,5 grame =
350.000 lei
4,5 grame =
900.000 lei
TOTAL:
9,5 grame = 2.000.000 lei

TVA
colectata

e) Plata TVA n luna urmatoare vnzarii setului de bijuterii:


4423
=
2677
TVA de plata

2.000.000 lei

2.2.Casa de amanet hotaraste retinerea bunului n


patrimonial
societatii, ca obiect de inventar.
1,5 grame x 250.000 lei /gr. = 375.000 lei
1 lantisor
4,5 grame x 250.000 lei / gr. = 1.125.000 lei
TOTAL
= 2.375.000 lei
1 bratara
1 inel
Se nregistreaza obiectele de inventar:
a)
321
Obiecte de inventar Alte creante imobilizate
Evaluarea setului la valoarea de piata este de 250.000 lei
/gramul
1 lantisor 1,5 grame x 250.000 lei /gr. = 375.000 lei
1 pereche cercei 2 grame x 250.000 lei /gr = 500.000 lei

1 bratara
1 inel
b) Se nregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata:

321
=
758
Obiecte de inventar Alte venituri din exploatare
si
2126.4
=
321
Active corporale mobile
Obiecte de inventar
neregasite n grupele
si subgrupele anterioare

375.000 lei
2.375.000 lei

c) TVA colectata la valoarea de utilitate:


635
Cheltuieli cu alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate

4427
TVA colectata
(2375.000 x 19%)

451.250 lei

4423
TVA de plata

451.250 lei

d) Exigibilitatea TVA:
4427
TVA colectata

e) Achitam prin ordin de plata pna pe 25 a lunii urmatoare:


4423

TVA de plata

=
5121
Conturi la banci n lei

451.250 lei

II. Persoana ALFA se prezinta la data de 01.07.N si


solicita
prelungirea termenului de scadenta cu doua luni, fiind n
imposibilitate de
plata.
Casa de
x
300.000 = amanet percepe un
comision de 15% TOTAL: n plus, TVA 19%:
- comision 15% x 2.000.000 =
- TVA 19%

300.000 lei
57.000 lei
357.000 lei

300.000 lei
57.000 lei
La fisa contului 8033 se adauga:
357.000 lei
- data
- Total de plata (1.09.N)
- 833.000 lei de ncasat n plus
scadentei 2.000.000 lei
01.09.N:
TOTAL GENERAL
2.833.000 LEI
- comision
suplimentar
- TVA
- Total
- mprumut acordat

Daca la data scadentei proprietarul se prezinta cu suma


de plata,
atunci situatia este similara cu varianta 1; n caz de
neprezentare se
procedeaza similar variantelor 2.1 si 2.2.
III. Casa de amanet de comun acord cu proprietarul
bunurilor retine
comisionul si TVA din mprumutul acordat n contul gajului.
La data de 01.06.N, casa de amanet primeste setul de
bijuterii
evaluat la pretul de 2.000.000 lei, retine comisionul n valoare de
400.000 lei
=
5311
1.524.000 lei
si TVA de 76.000 lei.
Casa n lei
8033
2.000.000 lei
a) acordarea mprumutului:
2677
Alte creante imobilizate
si Debit
Valori materiale primite n
pastrare sau custodie
Retinut comision 400.000 lei
TVA ncasarea banilor, stingerea creantei si forma venitului:
76.000 lei
De plata la 1.07.99
= 2.000.000 % lei
2.000.000 lei
2677
1.524.000 lei
La data de 01.07.N proprietarul se
prezinta cu
suma de 2.000.000 lei
704
400.000 lei
si primeste setul de bijuterii.
5311
Casa n lei

76.000 lei
TVA colectata
8033
Alte creante imobilizate
Venituri din prestari
servicii si lucrari executate
4427

si credit
Valori materiale primite
n pastrare sau custodie

2.000.000 lei

Daca proprietarul se prezinta dar nu are suma disponibila


sa-si
ramburseze mprumutul, casa de amanet devine proprietar a
bunului, i
= valoarea 5311 evaluata
476.000 lei
restituie diferenta pna la
initial.
Casa n lei
2677
Alte creante imobilizate
4.17 TVA aferenta cumpararilor/vnzarilor cu plata n
rate
Un caz particular privind taxa pe valoare adaugata l
constituie si
echipamentul de lucru sau protectie, suportat partial de salariati.
Acest echipament se supune taxei pe valoare adaugata
numai
corespunzator valorii bunurilor care este suportat de salariati.
Exigibilitatea
taxei pe valoare adaugata intervine la data prevazuta pentru plata
ratelor.
4.18 T.V.A. aferenta importurilor de bunuri si servicii
Importul de bunuri si servicii este supus T.V.A. La intrarea
bunur ilor
n tara, importatorul este obligat sa ntocmeasca declaratia
vamala de
import, sa plateasca taxa pe valoare adaugata si sa-si exercite
dreptul de
deducere potrivit reglementarilor n vigoare.
Operatiunile legate de import sunt justificate cu
urmatoarele
documente:
licenta de operatiune
contractele ncheiate de agentul economic cu
activitatea de
comert exterior, cu partenerul extern
factura externa
declaratia vamala de import
Sunt supuse T.V.A. bunurile introduse n tara direct
sau prin
intermediari
autorizati de orice persoana juridica sau fizica potrivit
1
legii , ca

si serviciile contractate de persoane juridice care au sediul n


Romnia.
Importul de bunuri si servicii prezinta particularitati, pe care
le vom
prezenta distinct.
4.18.1 T.V.A. privind importul de bunuri
pe cont propriu conditia de livrare C.I.F.
Din punct de vedere contabil se aplica principiul
conectarii
cheltuielilor cu veniturile. Din punct de vedere fiscal,
cheltuielile
1

Legea nr. 141/2001 privind Codul vamal al Romniei

de transport, aferente importului de bunuri, ca de altfel comisionul


vamal si
6.250.000 lei
taxele vamale se includ n costul de achizitie al bunurilor
importate.
665
Cheltuielile din diferente
de curs valutar
2.500 U.M.(20.500 lei/ U.M. -18.000 lei/ U.M.)
Din exemplul prezentat, baza de calcul a T.V.A. pentru
bunuri
importate supuse si accizelor (potrivit codului vamal si pozitiei
tarifare
conform legii) = valoarea facturii externe exprimate in lei
+ taxe vamale
+ comision vamal
+ alte taxe
4.18.2 T.V.A. privind importul de bunuri
pe cont propriu - conditia de livrare F.O.B.
Importul de bunuri pe cont propriu n conditia de livrare
F.O.B.
(portul strain de ncarcare), importatorii datoreaza furnizorilor
externi pe
lnga
pretul
bunurilor,
cheltuielile
externe
corespunzatoare(transport,
asigurare, manipulare sau transbordare etc.), care le
organizeaza si l
priveste pe importator.
Valoarea n vama cuprinde pretul net al marfii:
cheltuielile de
transport ale marfurilor importate pe parcurs extern, cheltuielile
conexe
transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern,
costul de
asigurare si alte cheltuieli externe.
Toate aceste elemente intra n baza de calcul a T.V.A.
4.18.3 T.V.A. privind importul de bunuri n comision
Importul de bunuri n
comision are la baza contractul ncheiat cu beneficiarii
de import.
Exemplu
S.C. Carpatina S.R.L. deruleaza un import n urmatoarele
conditii:

- ncaseaza avansul de la beneficiarul de import S.C. ANA S.R.L. n


suma
de 30.000.000 lei, suma care include si T.V.A. de platit n vama;
- se primesc marfurile n vama si factura externa Euroflex n
valoare
de 5.000 U.M., conditii de livrare C.I.F., cursul de schimb
valabil
19.000 lei / U.M.;
- taxe legale platite n vama 10% = 9.500.000 lei;

- comisionul vamal 0,5% = 475.000 lei;


- taxa pe valoare adaugata 19.945.250 lei;
- comisionul S.C. Carpatina SRL 7% din valoarea externa
C.I.F. = 6.650.000 lei;
- Pretul de livrare = (95.000.000+9.500.000+475.000+6.650.000) =
=111.625.000 lei;
- T.V.A colectata (111.625.000*19%) = 21.208.750 lei;
- Valoare facturata = 132.833.750 lei;
- Se cumpara valuta 5.000 U.M la pretul de 19.300 lei/ U.M =
96.500.000
lei, comisionul pentru schimb 0.5% = 482.500 lei;
- Suma n lei virata pentru cumpararea valutei = 96.982.500 lei;
- Plata furnizorului extern 5.000 U.M x19.500 lei / U.M =
97.500.000 lei.
nregistrarile contabile sunt:
30.000.000 lei
1. ncasarea avansului de = la clientul 419 intern n
Clienti creditori
vederea efectuarii platilor
privind importul:
5121
%
132.833.750 lei
Conturi la banci n lei =
401.29 facturarea 95.000.000 lei
2. Primirea marfurilor din import si
Furnizori,
externi
lor client ului
(5.000 U.M x19.000 lei / U.M)
S.C. ANA S.R.L.
9.975.000 lei
411.03
Clienti, analitic
S.C. ANA S.R.L
446.0
Alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate, analitic
Taxe vamale
Comision vamal
704
Venituri din prestari servicii
si lucrari executate
4427
T.V.A. colectata
(111.625.000 x 19%)

6.650.000 lei

21.208.750 lei

3. Se achita datoriile n vama:


=
5121
29.920.230 lei
%
Conturi la banci 9.975.000 lei
446.0
Alte impozite, taxe si
varsaminte
asimilate, analitic
Taxe vamale
19.945.250 lei
Comision vamal
4426
T.V.A. deductibila
4. Se cumpara suma de 5.000 U.M de pe piata valutara
interbancara la
482.500 lei
cursul de 19.300 lei / U.M.
5.000 U.M x 19.300 lei / U.M =
5121
96.982.500 lei
96.500.000 = lei
Conturi la banci -5.000 U.M x
Comision 0,5 %
19.300 lei/ U.M
x0,5% =
n lei
Total plati din contul n lei 96.982.500 lei
=
5125
96.500.000 lei
5125
Sume n curs de decontare
Sume n curs de
decontare
=
5125
482.500 lei
5. Suma n valuta ncasata si comisionul retinut:
5124
Conturi la banci n devize
419
Clienti creditori Sume n curs de decontare = 2.500.000 lei
5124 5.000 U.M / 97.500.000 lei
6. Plata furnizorului extern = pentru
1 U.M = 19.500 lei
Conturi la banci n devize 95.000.000 lei
- valoarea n lei la plata
(5.000 U.M x19.000 lei/ U.M)
(5.000 U.M x19.500 lei / U.M) = 97.500.000 lei
- valoarea n lei la facturare (5.000 U.M x19.000 lei /U.M) = 2.500.000 lei
95.000.000 lei
Diferenta de ncasat de la clientul intern
%
401.29
Furnizori,
externi analitic
Euroflex
461
Debitori diversi, analitic

diferente de curs la import

7. Se regularizeaza cu clientul intern S.C. ANA S.R.L. diferenta de


curs
valutar aferenta valutei cumparata si platita la = extern:
96.500.000 lei
- valoarea n lei a valutei
= cumparate 462
1.000.000 lei
5124
Creditori diversi
Conturi la banci n devize

8. Decontarea
beneficiarul de
S.R.L:
a)
b)

c)

Valoarea facturata marfurilor cu


132.837.750 lei
import
S.C.
ANA
30.000.000 lei
Avans, inclusiv T.V.A.
482.500 lei
29.517.500 lei
Diferenta de ncasat
102.837.750 lei
411.03
132.837.750 lei
Comision = retinut
Clienti, analitic 29.517.500 lei
Total retineri
S.C. ANA S.R.L.
103.320.250 lei

%
419
Clienti-creditori
5121
Conturi
2.500.000
la banci
1.000.000
n lei
9. Regularizarea diferentelor rezultate din operatiunile 1.500.000
de decontare a
importului.
=
461
2.500.000 lei
Debitori diversi
1.000.000 lei
S.C. Carpatina S.R.L. - diferente
cuvenite (debit 461)
1.500.000 lei
- diferente datorate (credit 462)
- diferente de ncasat
%
462
Creditori diversi
5121
Conturi
la banci

n lei

Operatiunea s-a realizat prin compensare, fiind de aceeasi natura


fara sa
contravina principiului noncompensarii creantelor cu datoriile.
10. Exigibilitatea T.V.A.
=
21.208.750 lei
Rulaj creditor 4427 T.V.A. colectata
=
19.945.250 lei
Rulaj debitor 4426 T.V.A. deductibila
1.263.500 lei
T.V.A. de plata
=
%
21.208.750 lei
4427
4426
19.945.250 lei
T.V.A. colectata
T.V.A. deductibila
1.463.000 lei
4423
T.V.A. de plata
Taxa pe valoare adaugata de plata = marja importatorului x 19%
T.VA. de plata = 6.650.000 (marja) x 19% = 1.263.500 lei
Obligatia platii T.V.A. ia nastere la data nregistrarii declaratiei
vamale
pentru bunurile importate.
4.18.4 T.V.A. privind bunurile din import n sistem de
leasing1
Bunurile din import introduse n tara n regim de leasing se
supun
taxei pe valoare adaugata la beneficiar, corespunzator cotelor n
vigoare,
sumelor si termenilor de plata prevazute n contractele ncheiate
pentru
perioada de leasing. Daca bunurile trec n proprietatea
beneficiarului la
expirarea perioadei de leasing, se datoreaza T.V.A. pentru suma
negociata pe
piata n plus fata de suma prevazuta n contractele de leasing.
Potrivit
normelor, nu se supun T.V.A. sumele ramase de plata aferente
bunurilor
introduse n tara n regim de leasing nainte de data de
01.07.1993,
prevazute n contractele cu scadenta dupa aceasta data.
T.V.A. privind leasingul operational

Exemplu S.C. Sandra S.R.L. ncheie un contract de


leasing
operational pentru achizitia a doua masini de tricotat de la
societatea straina
Yamay din Japonia. Contractul contine clauza trecerii n
proprietate a
societatii romne a mijloacelor fixe dupa plata ultimei rate.
1

Capitolul VII, punctual 7.4, aliniat 2, din Norme, H.G. nr. 401/2000, M.O.
nr.231&26.05.2000 privind TVA.

Contractul prevede:
societatea de leasing are si calitate de furnizor;
costul de achizitie al masinilor 6.000 UM;
durata normala de utilizare opt ani;
contractul de leasing este ncheiat pe o perioada de sase ani;
n termen de trei zile de la primirea facturii ce reprezinta
redeventa,
utilizatorul se obliga sa o achite;
redeventa este stabilita anual la 850 UM din care
750 UM
reprezinta amortizarea si 100 UM marja de profit.

Contractul se ncheie la data de 28.12.execitiul N.


S.C. Sandra S.R.L. amortizeaza mijloacele fixe n sistem
liniar, de
comun acord cu societatea straina.
Regula fiscala Bunurile materiale care sunt importate n
scopul
utilizarii n sistem de leasing se ncadreaza n regimul vamal de
admitere
temporara pe toata perioada contractului de leasing, cu exonerarea
totala de
la obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import
inclusiv a
1
garantiilor vamale.
n situatia exprimarii dreptului de optiune pentru
cumpararea
bunului importat n sistem de leasing, conform termenului convenit
de parti
n baza contractului de leasing, importatorul este obligat sa
achite taxa
vamala si celelalte obligatii vamale, calculate la valoarea
reziduala a
bunului din momentul ntocmirii actului de vnzare-cumparare
n baza
declaratiei vamale de import definitiv. La expirarea contractului de
leasing,
daca utilizatorul nu si-a
exprimat dreptul de optiune pentru prelungirea
contractului sau pentru achizitia bunului, iar acesta nu a fost
restituit din
diverse motive, locatarul (utilizatorul) este obligat sa
plateasca taxele
vamale la valoarea reziduala a bunului, daca l foloseste n
continuare.
n contabilitatea S.C. Sandra S.R.L.(utilizatorul) sau locatarul:

Debit 8036 66.660.000 lei


Redevente locatii de gestiune
Chirii si alte datorii asimilate
6.000 UM x10.100 lei/ UM =60.600.000 lei
(cost de achizitie al societatii de leasing)
Marja de profit
Legea nr. 90/1998 cu modificari ulterioare, pentru operatiuni de leasing si
societati
de leasing.
1

6 ani x 100 UM /an = 600 UM x 10.100 lei/ UM


6.060.000 lei
2. Pe 10 decembrie exercitiul N se nregistreaza factura
emisa de
societatea japoneza,
reprezentnd redeventa anuala de = 850 UM 401.20 / 1 UM 8.585.000 lei
=
Furnizori externi
7.575.000 lei
= 16.100lei.
analitic, YAMAY
612.20
Japonia
Cheltuieli cu redeventele,
(850 UM x10.100 lei/ UM)
locatiile de gestiune si chiriile
analitic, Cheltuieli cu redeventele
1.010.000 lei
la nivelul amortizarii
(7.500 UM x10.100 lei/ UM)
612.21
Cheltuieli cu redeventele,
locatiile de gestiune si chirii,
analitic, Cheltuieli cu redeventele
reprezentnd marja
importatorului
(100 UM x10.100 lei/ UM)
=
446.2
3.010.700 lei
3. Taxa pe valoare
Alte impozite, taxe
adaugata de platit la bugetul si varsaminte asimilate
statului:
T.V.A pentru redeventa
4428
T.V.A. neexigibila
(850 UM x16.100 lei/
UM)x19%
=
446.3
2.052.750 lei
Alte impozite, taxe si
1.287.750 lei
4. Se retine impozitul pe
varsaminte asimilate,
1
redeventa potrivit legii (cota
15%)
analitic
850
UM x15%x16.100 lei/ UM = 2.052.750 lei
= (127,50 U.M x 16.100)
401.20
Furnizori externi
analitic, YAMAY
Japonia

Ordonanta Guvernului nr. 83/1998, privind impunerea unor venituri realizate


din Romnia de persoane juridice si fizice nerezidente. M.O.nr. 315/27.08.1998,
art. 1, al. 3, lit.b.

analitic
Impozit pe redeventa

85 U.M x 10.100 lei /U.M

765.000 lei

665
Cheltuieli cu
diferente de
curs valutar
127,50 (16.100
10.100)

5. Pe 12 decembrie exercitiul N se achita furnizorul


extern,
obligatiile de plata catre bugetul
= statului, 5124 1 U.M = 11.632.250 lei
16.115 lei.
Conturi la banci
7.297.250 lei
n devize
(722,50 U.M. x 16.100 lei / U.M.)

%
401.20
Furnizori externi, analitic
(850-127,50) U.M. x
x 10.100 lei / U.M.
665
Cheltuieli cu
diferentele
de curs valutar
=
722,50 U.M. (16.100-10.100) lei / U.M.

6. Comisionul bancar 3,82


U.M.x16.115 lei/ U.M. = 61.559 lei
627
Cheltuieli cu servicii
bancare si asimilate

4.335.000 lei

5121
Conturi la banci
n lei

61.559 lei

5121
Conturi la banci
n lei

5.068.168 lei
2.600.150 lei

7. Taxa pe valoare adaugata si impozitul pe redeventa.


%
446.2
Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate, analitic
T.V.A. pentru redeventa

(850 x 16.100 lei/ U.M) x 19%


446.3
Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate, analitic
Impozit pe redeventa
(127,50 U.M. x 16.100 lei / U.M)
665
Cheltuieli cu
diferenta
de curs

2.052.750 lei

4.718 lei

valutar

T.V.A.: 187

=
4428
T.V.A. neexigibila

(16.115-16.100) lei/
Impozit: 127,50 U.M
16.100) lei/ U.M =

8. T.V.A. neexigibila devenita

U.M

2.600.150 lei

U.M = 2.805 lei


8.585.000 lei
(16.1151.913 lei 750 U.M x10.100 lei / U.M
100 U.M x10.100 lei / U.M
exigibila

4426
T.V.A.
deductibi
la
si Credit
8036
Redevente, locatii
de gestiune si chirii si alte
LEI
datorii asimilate
n mod similar se nregistreaza facturile primite pe perioada celor cinci ani,
presupunem ca n Exercitiul N+1, 1 = 19.000 lei /U.M.
N +2, 1 U.M=21.000 lei / U.M
N +3, 1 U.M=23.000 lei / U.M
N +3, 1 U.M=25.000 lei / U.M
N +5, 1 U.M=28.000 lei / U.M

La expirarea contractului, dupa ultima rata platita,


proprietarul vinde
masinile de cusut, la valoarea reziduala de 1.500 .U.M.
Declaratia vamala definitiva de import cuprinde urmatoarele
elemente pe
baza facturii externe si a contractului de vnzare-cumparare:
U.M.
T
E
A
%
- valoarea facturii externe
4
C.I.F.
F
1 U.M. 9. Achitarea obligatiilorYn vama:
6
=
28.200 lei / U.M.
=
- comisionul

1.50
0
51
21
Conturi la
banci
n
lei

vamal 0,5%

(0,5% x
42.300.000)
- taxele 10. Transferul dreptului de proprietate:
vamale
2122.11.4
12%
-T.V.A. = 47.587.500 x 19%
Total de plata
11. Plata furnizorului extern 1 U.M. = 28.250 lei, comision bancar:

%
446.4
Alte impozite, taxe si
varsaminte
asimilate, analitic
Taxe vamale
Comision vamal
4426

40
4.
2

Furnizor
de imobilizari, analitic

5124
Conturi la banci
n lei

4
2
5
9
5
1
5
9
4
4
4
7

Cheltuieli cu
diferente
de curs
valutar
1.500 U.M (28.250-28.200) lei / U.M
627
Cheltuieli cu servicii
bancare
si asimilate

226.000 lei

12. nregistrarea diferentei de amortizare pna la nivelul


costului de
achizitie initial nregistrata la S.C. YAMAY Japonia.
Din debitul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune,
chirii
=
2812
45.450.000 lei
Amortizarea echipamente
si alte drepturi similare, mai putin
tehnologic
beneficiul cuvenit ntre parti:
(4.500 U.M. x10.100 lei / U.M.)
(6.000 U.M. -1.500 U.M.) =
15.150.000 lei
4.500 U.M. x10.100 lei / U.M.
pretul de vnzare la valoarea reziduala
2122.11.2
Echipamente tehnologice
analitic Masini de tricotat
si Credit
8036
Redevente locatii de gestiune
chirii si alte datorii asimilate
= (1.500
167 U.M.
60.600.000 lei
x10.100 Alte mprumuturi lei U.M.)
si datorii asimilate
T.V.A. privind leasingul financiar
nregistrarile contabile la S.C. ANA S.R.L. utilizator sau locatar.
1. nregistrarea n
=
168.7
6.060.000 lei
contabilitate a masinilor de
tricotat,
primite
conform prevederilor din contractele de nchiriate, evidenta
datoriei,
inclusiv a dobnzilor aferente:
2122.11.4
Echipamente tehnologice,

analitic Masini de tricotat


(6.000 U.M. x10.100 lei / U.M.)
Dobnzile aferente pentru perioada de leasing:
471

Cheltuieli nregistrate n avans Dobnzi aferente altor


mprumuturi
si datorii
asimilate
100 U.M. x 6 ani = 8036 600 U.M. x 10.100 lei / U.M.
Debit

66.660.000
lei

Redevente, locatii de gestiune


chirii si alte datorii asimilate
(600 U.M. x 10.100 lei / U.M.)
Dobnda calculata de achitat
societatii straine de leasing
(600 U.M. x 10100 lei / U.M.)
=
404.2
8.580.000 lei
Furnizori de imobilizari 7.575.000 lei
Analitic
S.C. YAMAY
Japonia
(850 U.M. x 10.100 lei / U.M.)
1.010.000 lei
2. Factura emisa de
de 10 decembrie N.:

S.C. YAMAY Japonia la data

%
167
Alte mprumuturi
si datorii
asimilate

(750 U.M. x10.100 lei / U.M.)


168.7
Dobnzi aferente altor
mprumuturi si datorii asimilate
= U.M.)
(100 U.M. x10.100 lei /

5121
Conturi la banci
n lei

13.697.750 lei

446.3
858.500 lei
Alte impozite, taxe
3. Taxa pe valoare adaugata de platit la bugetul
statului.
(1 U.M. = 16.115 lei):
4426
T.V.A. deductibila
(850 U.M. x 16.115 lei / U.M.)

4. Se nregistreaza 10% impozitul pe dobnzi, aferent


veniturilor
realizate din Romnia de persoane fizice si juridice nerezidente.
404.2
Furnizori de
imobilizari
analitic
YAMAY
5. Se achita furnizorul extern si impozitul pe dobnzi.
=
analitic YAMAY
Japonia Impozit pe
dobnzi
(850 U.M. x 10% x 10.100 lei /
U.M)

Cheltuieli cu servicii
bancare si asimilate
7. Impozitul pe dobnzi:
%
446.3
Alte impozite, taxe
si varsaminte

12.316.500 lei

a
si
m
il
at
e,
a
n
al
iti

6.Comisionul bancar achitat bancii:


404.2
Furnizori de imobilizari n devize =
analitic YAMAY - Japonia
c
(850-85) U.M x 10.100 lei U.M
I
665 /658
m
po
Alte cheltuieli de exploatare
=
zit
analitic sau Diferente de pret
pe
765 U.M (16.100-10.100 lei /
do
U.M)
b
nz
i
627

si

varsaminte
asimilate,
analitic
4.590.000 lei
Impozit
pe
dob
nz
i

512
4
Conturi
la banci
n
deviz
e

66
5
Cheltui
eli cu
diferente
de pret
512
4

Conturi la banci
n devize

7.726.500 lei

5121
Conturi la banci
n lei

858.500
lei

511.275
lei

61.559 lei

1.369.275 lei

8. Creditarea contului special 8036 Redevente, locatii de


gestiune,
chirii si datorii asimilate cu contravaloarea ratei anuale si a dobnzii.
8.585.000 lei
Credit 8036
9. nregistrarea n contabilitatea utilizatorului a
amortizari
imobilizarilor corporale primite = n cazul
2812 contractului 7.575.000 lei
de leasing financiar.
Amortizarea echipamentelor
tehnologice
(750 U.M x 10.100 lei / U.M)
10. Cota scadenta de cheltuieli nregistrate n avans devenita
exigibila.
6811
=
471
1.010.000 lei
Cheltuieli de exploatare
Cheltuieli nregistrate n
privind amortizarea
avans
imobilizarilor
(100 U.M x 10.100 lei / U.M)

666
Cheltuieli privind
dobnzile
15.150.000 lei
11. La exp irarea contractului, o data cu achitarea
ultimei rate
se consemneaza si transferul dreptului de proprietate potrivit facturii
externe
la valoarea reziduala si actului de vnzare-cumparare.
(1.500 U.M x 28.200 lei / U.M).
Credit 8036 =
Redevente, locatii de gestiune,
chirii si alte datorii asimilate
(1.500 U.M x 10.100 lei / U.M)

5121
Conturi la banci
n lei

15.756.750 lei
5.287.500 lei

12. Achitarea taxelor vamale, comisionului vamal si


T.V.A.
deductibil, platite prin ordin de plata.
%
446.4

Alte impozite, taxe


si varsaminte
asimilate,
analitic

asimilate, analitic
taxe vamale
comision vamal
4426
T.V.A. deductibila

10.469.250 lei

Mentionam ca, potrivit legii, partile au obligatia de a


stabili prin
contract att valoarea ratelor initiale, ct si criteriile de indexare a
acestora,
care vor sta la baza calculari valorii ratelor de leasing indexate,
nscrise n
facturi la pozitia Diferente de pret cu valoarea indexarii.
Aceasta se va realiza numai de persoanele juridice romne
nscrise
ca societati de leasing.
1n
Diferenta de pret, nscrisa distinct n factura se reflecta n
contul 658
758
Alte cheltuieli de exploatare, la=
utilizator si 758 Alte venituri Alte venituri din exploatare din
exploatare,
analitic Diferente de pret
analitic distinct pentru locator
(proprietar).
Diferenta de pret aferenta ratelor dintr- un an fiscal,
conform
5.287.500 lei
contractului de leasing= financiar, 446.4 valoarea
1)
Echipamente tehnologice imobilizarilor corporale ,
analitic: Masini de tricotat contabilitate se nregistreaza astfel:
2122.11.4
Echipamente tehnologice
analitic: Masini de tricotat
13. Se nregistreaza obligatia de plata a taxelor
vamale si a
comisionului vamal.
2122.11.4
Alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate, analitic
Taxe vamale
Comision vamal

Cu privire la includerea diferentelor de curs valutar,


potrivit legii,
aferente achizitiilor de imobilizari, decizia apartine
administratorului
societatii care gestioneaza patrimoniul firmei. Daca se doreste
un profit
moderat, atunci diferentele de curs aferente, nu se includ n
valoarea

Legea nr. 83/1998 privind impunerea veniturilor persoanelor fizice nerezidente.

mijloacelor fixe achizitionate n devize. IAS nr. 21 Efectele


variatiei de
curs valutar nu permite capitalizarea diferentelor de curs valutar.
Daca decizia este buna, aceasta se poate justifica prin
dorinta
patronului de a nu repartiza dividende prea mari actionarilor sau
asociatilor,
resursele financiare ramnnd n firma pentru a fi reinvestite.
Daca, din contra, se urmareste repartizarea unor sume
mari de
dividende, diferentele de curs valutar vor fi incluse n valoarea
mijloacelor
fixe, planul de amortizare se reface si se recalculeaza amortizarea.
4.18.5 T.V.A. privind importurile de servicii
Regula fiscala Taxa pe valoare adaugata aferenta serviciilor
de orice
natura contractate de persoane juridice din Romnia cu prestatori
cu sediul
sau domiciliul n strainatate si pentru care locul impozitarii se
situeaza n
Romnia, se plateste la organul fiscal teritorial sau la banca
comerciala n
termen de sapte zile de la data primirii facturii externe.

Pentru
factura,
se

platile efectuate fara


taxa pe valoare adaugata
1

plateste concomitent cu plata furnizorului extern .


Daca din decontul lunii precedente rezulta numai TVA de
rambursat,
agentii economici pot compensa aceasta suma cu cea datorata din
importul
de servicii.
4.19 T.V.A. privind exporturile
Operatiunile de export de bunuri se efectueaza de agentii
economici
cu sediul n Romnia si sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

Scutite de TVA se aplica si pentru transportul si prestarile


accesorii
transportului marfurilor si a altor bunuri introduse n zonele
libere, cu
respectarea Codului vamal al Romniei.
Din punct de vedere contabil, marimea T.V.A. este nula. Si
totusi de
ce i se spune operatie scutita cu drept de deducere? Raspunsul l
putem gasi
n calcul proratei T.V.A., atunci cnd unitatea livreaza bunuri si
servicii
scutite de T.V.A. fara drept de deducere.
Scutirea de T.V.A. pentru export ncadreaza operatiunea la
livrari
impozabile, deci la numaratorul raportului de calcul al proratei,
agentul
economic are posibilitatea sa deduca astfel o cota procentuala
mult mai

Legea nr. 83/1998 privind impunerea veniturilor persoanelor fizice nerezidente

mare (datorita faptului ca exportul este operatie scutita cu drept de


deducere) din T.V.A. deductibila aferenta intrarilor de bunuri.
Subliniem faptul ca att exportatorii directi si /sau comisionarii
pentru 4.20.1
export Taxa
pentru
beneficia
de scutire,
trebuie
justifice realitatea
peavaloare
adaugata
n raport
cusa
rezultatele
exportului prin ntreprinderii
documente. Potrivit Normelor privind T.V.A., documentele
care justifica realitatea exportului n nume propriu sunt:
- factura externa;
- decontarea vamala de export, vizata de vizorul vamal;
- documente de transport.
Pentru exportul realizat n comision:
- copia de factura externa;
- copia dupa declaratia vamala de export, pe care comisionarul a
nscris denumirea unitatii proprietare a marfurilor exportate.
4.20 Implicatiile taxei pe valoare adaugata asupra
Pentru serviciile de transport international a marfurilor exportate:
- documentul de transport international n original avnd confirmarea
destinatarului privind receptia marfii;
- polita de asigurare /reasigurare.
Pentru alte servicii legate direct de exportul de bunuri:
- contractul ncheiat cu unitatea exportatoare;
- documentele prezentate de exportatori din care sa rezulte ca
operatiunile n cauza sunt direct legate exportul de bunuri.
Pentru transportul n zonele libere si prestarile accesorii acestuia:
- contractul ncheiat cu beneficiarul transportului;
- copia de pe declaratia vamala de export vizata de organul vamal.
Pentru transportul international auto persoane, cota zero se aplica numai
daca durata acestuia pe parcurs extern depaseste 24 de ore. Documentul
justificarii transportului international auto de persoane sunt:
- licenta de transport;
- licenta de executie pentru curse regulate de calatorii;
- caietul de sarcini;
- foaia de parcurs , scrisoarea de transport, documente din care sa
rezulte data de intrare /iesire din /tara;
- documentele emise de prestatorii serviciilor de cazare, masa din
strainatate.
rentabilitatii
ntreprinderii

Taxa pe valoare adaugata este neutra pe plan economic, n


raport cu

gestiunea ntreprinderii, doar daca agentul economic intra n sfera de


plata a
T.V.A., adica a cumulat o cifra de afaceri ntr-un
an de
1.750.000.000 lei/2003 sau a optat pentru plata T.V.A. prin cerere
aprobata
de organul fiscal unde agentul economic respectiv este nregistrat ca
platitor
de taxe.
Exista cazuri n care agentul economic se ncadreaza n
situatiile de
mai sus, dar, potrivit activitatii pe care o desfasoara, livreaza si
bunuri
scutite de T.V.A. Diferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din
punct de
vedere contabil, deci ea va afecta contul de rezultate prin
cresterea
cheltuielilor de exploatare.
Din punct de vedere contabil, taxa pe valoare adaugata este
neutra
pentru ntreprindere, daca operatiunile desfasurate intra n sfera de
aplicare,
iar deductibilitatea este de 100%. Aceasta neutralitate este efectiva
n ceea
ce priveste contul de rezultate, iar dispozitiile Planului de Conturi
General
obliga ntreprinderea sa nregistreze cumparaturile si vnzarile la
valoarea
lor neta, fara a fi nglobat TVA.
Pentru ca agentul economic platitor de TVA sa aiba
posibilitatea
nregistrarii n contabilitate a tarii, din punct de vedere fiscal,
trebuie sa
nregistreze pe baza de facturi att n Registrul pentru Vnzari cnd
livreaza
bunuri sau efectueaza prestari de servicii, iar atunci cnd
achizitioneaza
bunuri pe baza de facturi sau alte documente nlocuitoare,
evidentiaza n
Registrul de cumparari, toate intrarile de bunuri supuse TVA.
Se apreciaza ca TVA implica doua categorii de raporturi
fata de
rentabilitatea ntreprinderii. Un raport neutral, pentru agentii
economici
supusi acestui impozit, care livreaza bunuri si servicii impozabile si
au prin
efectul legii prorata de 100%, astfel nefiind afectata
rentabilitatea
intreprinderii. ntreprinderea este obligata la plata TVA pentru
cumpararile
efectuate si de a solicita, prin facturare, clientilor sai TVA
conform

legislatiei. Astfel, ntreprinderea intervine ca un colector de impozit


pentru
TVA.
Pentru agentul economic platitor de TVA, care efectueaza
operatii
impozabile TVA, reprezinta o degajare de cheltuiala lasnd
contul de
rezultate nemodificat.

n aceste situatii se apreciaza ca ntre contabilitate si fiscalitate se


creeaza un raport neutral, informatia contabila fiind folosita ca obiect si ca
suport pentru calcularea ei si decontarea TVA. Astfel, TVA nu genereaza
probleme pentru amortizarea celor doua categorii de interese, contabil si
fiscal.
Raportul neutral al TVA asupra contului de rezultate se schimba n
raport integrat fata de gestiunea fiscala a ntreprinderii, implicit n
contabilitate, numai n masura n care mobilizeaza agentul economic platitor
de TVA la un comportament nscris n costul optim fiscal.
Al doilea raport, integrat, influenteaza rentabilitatea ntreprinderii,
TVA ntrnd n costul de achizitie pentru agentii economici neplatitori.
Contribuabilii supusi acestui impozit ce livreaza bunuri si servicii care prin
efectul legii sunt scutite de TVA, majoreaza cheltuielile de exploatare,
implicnd costuri suplimentare de gestiune si costuri de trezorerie.
Raportul integral al TVA asupra rentabilitatii ntreprinderii este
determinat de intersectia ntre interesul contabil si cel fiscal. In cazul acestor
intersectii apar dezacorduri ntre principiile contabile si cele fiscale si, n
consecinta, ele trebuie armonizate sau conciliate.
n cazul TVA se pune problema evaluarii patrimoniului determinat de
masurarea activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a
nsusit unul dintre principiile contabilitatii, si anume metodele de evaluare
ale patrimoniului trebuie sa fie aceleasi n tot cursul exercitiului financiar si
de la un exercitiu la altul. Daca n cazuri justificate se schimba metodele,
trebuie calc ulate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare,
precum si asupra nivelului contului de rezultate.
TVA genereaza costuri pentru ntreprindere n calitatea sa de colector
fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri
directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie.
Costurile directe intervin n cazul n care TVA nu este deductibila n
totalitate, partea nedeductibila fiind cuprinsa n costul de achizitie al bunului
respectiv si n situatia n care ntreprinderea este ea nsasi asimilata
consumatorului final.
Daca agentul economic este scutit de TVA si nici nu a facut optiunea
de platitor de TVA si se aprovizioneaza cu materii prime sau servicii de la
terti care au o valoare relativ mare, ncarca costul bunului respectiv si cu
valoarea TVA, riscnd sa fie exclus de pe piata prin concurenta furnizorilor.
Pentru a-si lua n calcul dimensiunea fiscala a afacerilor, agentul
economic trebuie sa-si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Daca
consumurile intermediare, ca participante la valoarea adaugata, sunt mari,
atunci poate sa aprecieze luarea n considerare a capacitatii fiscale si este
decizia sa normala de optiune ca platitor de TVA.

Pentru un agent economic, al carui obiect de activitate l constituie


prestarile de servicii, prin analize, consultatii, evaluare, proiectare si n
general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici.
In asemenea situatii, ntreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficienta,
pentru plata TVA, deoarece aceasta va fi suportata de client, iar n
concurenta cu alte ntreprinderi neplatitoare de TVA, va renunta la serviciile
sale, chiar daca calitatea lucrarilor prestate este de nivel nalt. Daca agentul
economic platitor de TVA efectueaza att operatii impozabile, dar si scutite
de TVA, el este obligat la calculul proratei TVA.
Respectnd principiul costului istoric privind evaluarea bunurilor
intrate n patrimoniu cu titlu oneros, TVA, ca parte nedeductibila, trebuie sa
fie cuprinsa n costul bunului achizitionat si nu n contul 635 Cheltuieli cu
alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, asa cum spre exemplu se
nregistreaza operatiunile de export import sau cele al caror calcul necesita
aplicarea proratei TVA.
Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale
nedeductibile conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si
micsorarea rezultatului contabil.
Costurile de gestiune sunt generate de rolul ntreprinderii de
colector fiscal privind TVA. In acest scop, trebuie ntocmite documentele
justificative si registrele privind TVA. De asemenea, trebuie organizata o
evidenta contabila riguroasa, detaliata, complexa pentru a dispune de timp si
de informatiile necesare ntocmirii decontului de TVA, necesitnd o forta de
munca deloc neglijabila. Colectarea TVA se deruleaza, nu n putine cazuri,
pe fondul riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot
interveni n relatiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implica forta de
munca suplimentara si deci, cresterea cheltuielilor cu munca vie.
Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp ntre
creantele asupra bugetului de stat privind TVA deductibila la intrare si
datoriile fata de bugetul de stat privind TVA colectata la iesire.
TVA genereaza creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente
sunt regularizate pna la data de 25 a lunii urmatoare. TVA de plata se achita
pe baza decontului TVA depus. n schimb, TVA de recuperat se ramburseaza
selectiv pentru anumiti agenti economici, n termen de maximum 30 de zile
de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei
justificative.
Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compenseaza cu
TVA de plata n lunile urmatoare. n situatia n care, pe o durata de trei luni,
TVA de recuperat nu este compensata integral de TVA de plata, diferenta se
ramburseaza de organul fiscal n termen de 30 de zile de la depunerea
decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.

TVA angajeaza un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru


avansurile ncasate la clientii creditori. Din punct de vedere fiscal,
avansurile sunt purtatoare de TVA si se factureaza.
Daca n luna respectiva, agentul economic nu are consumuri
intermediare, deci TVA deductibila sau marimea sa este nesemnificativa,
furnizorul de bunuri are obligatia de a vira un buget integral TVA aferenta
avansurilor ncasate. Prin suma virata la buget se creeaza la unitatea
furnizoare o reducere de disponibilitati banesti, suma ce nu se poate
recupera dect n lunile urmatoare. Aceasta situatie poate conduce
ntreprinderea furnizoare n ntrzieri la plata unor obligatii scadente.
Exista si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a ncasat
avansul sa nu se mai realizeze, avansul urmnd a fi restituit integral
clientului.
ntruct virarea la buget a TVA calculata pentru avansurile ncasate a
avut loc, recuperarea urmeaza a se realiza n lunile urmatoare de la alte
operatiuni sau prin rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea
nregistrarii TVA asup ra avansurilor ncasate /platite.
O situatie deosebita ntre relatiile comerciale ale agentului economic
o reprezinta pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul
transportului catre client.
Stabilirea taxei datorate se face n strnsa corelatie cu prevederile
contractuale. Daca bunurile s-au pierdut pe timpul transportului catre client
si contractul l face responsabil pentru orice pierdere nregistrata dupa
predarea bunului, furnizorul datoreaza taxa aferenta bunurilor respective,
clientul avnd drept de deducere a taxei cuprinse n factura furnizorului n
masura n care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile.
Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli
care nu au legatura directa cu activitatea firmei, TVA aferenta bunurilor
pierdute pe timpul transportului nu poate fi dedusa.
Daca contractul l face responsabil pe furnizor pentru pierderile
intervenite nainte de predarea la client, exista doua posibilitati de
solutionare:
a. n situatia n care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datoreaza TVA,
deoarece se considera ca nu s-a efectuat livrarea lor. n situatia inversa se
datoreaza taxa inclusa n factura.
b. Daca clientul refuza plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema
se reglementeaza prin emiterea unei noi facturi, n rosu, pentru taxa
de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA nu permite deductibilitatea TVA
pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate calitativ,
constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.

Exista situatii n care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt


declarati insolvabili prin hotarri judecatoresti definitive, iar
furnizorii si
prestatorii de servicii beneficiaza de dreptul de deducere prin
restituire de la
buge tul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu pot fi ncasate.
4.20.2 Impactul T.V.A. asuprea situatiei financiarpatrimoniale si
a fluxurilor de trezorerie
Analiza impactului

TVA asupra situatiei financiar-

patrimoniale si
asupra fluxurilor de trezorerie se refera la influenta acesteia asupra
pozitiei
financiare si a indicatorilor echilibrului financiar.
n situatia n care agentul economic are de plata la bugetul
de stat
TVA, aceasta suma
- cost achizitie 200.000 mii lei
- TVA deductibila 22.000 mii lei
trebuie achitata n
data de 25 a lunii
urmatoare, rezulta
ca agentul respectiv beneficiaza de
un surplus de trezorerie pentru 25 de
- pret de vnzare
zile, cu conditia ca suma
pentru
vnzarile66.000 mii lei efectuate sa fie ncasata de la
terti
pna la data de nti a lunii urmatoare. n caz contrar se reduce
proportional
cu numarul de zile aferente nencasarii contravalorii facturilor emise.
Exemplu: SC FLAVIA S.A. s-a aprovizionat n cursul lunii
ianuarie
cu marfuri n valoare de 220.000 mii lei, din care:
% aferenta perioadei Fluxuri de trezorerie
de ncasare
pozitive negative
- cursul
25/25=1
44.000
24/25
42.240
1.760

TVA de plata

44.000
-

aceleiasi luni, a vndut marfuri n valoare de 366.000 mii


lei din care:
300.000 mii lei
- TVA colectata
Rezulta ca are de plata la bugetul de stat suma de 44.000 mii lei.

n situatia n care vnzarile sunt constante, pentru cele 25 de


zile se
genereaza fluxuri de trezorerie nete de 44.000 mii lei, care
contribuie la
mentinerea echilibrului trezoreriei, dupa cum reiese din urmatorul
tabel.
Evolutia fluxurilor de trezorerie si a costului de trezorerie
Tabel
4.3
Zile
ncasata Nencasata
1

10

25

44.000

44.000

44.000

23/25

15/25

40.480

26.400

3.520

17.600

44.000

Daca clientii achita factura dupa 10 zile de la data


scadentei,
fluxurile de trezorerie nete se reduc cu 17600 mii lei. n situatia
n care
clientii nu au achitat factura, agentul economic este pus n situatia
de a apela
la un credit bancar de 44000 mii lei, fie a sista platile scadente
catre terti
pentru a achita TVA datorat bugetului de stat.
n situatia n care vnzarile ramn constante si termenul de
scadenta
nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de
un credit
constant n valoare de 44000 mii lei pe luna, caz n care societatea
realizeaza
01.02.N
10.02.N
25.02.N
un profit suplimentar 31.01.N
2.400.000
2.400.000
2.400.000
2.400.000
determinat de rata1.300.000
1.300.000
1.300.000
1.256.000
dobnzii practicata de
bancile
200.000
comerciale,
pentru
1.100.000
1.300.000
1.300.000
1.256.000
creditul
bancar
3.700.000
3.700.000
3.700.000
3.656.000
neangajat.
2.400.000
2.400.000
2.400.000
2.400.000
Modificarile care
intervin n structura1.300.000
1.300.000
1.300.000
1.256.000
societatii comerciale
pot fi
44.000
44.000
44.000
sintetizate n tabelul 4.3.
1.281.967
3.700.000

1.281.967
3.700.000

1.281.967
3.700.000

Structura financiara a S.C. San Steico S.R.L.

1.256.000
3.656.000

Tab
elul
4.4

Date ipotetice

Posturi balantiere
Active imobilizate
Active circulante
din care:
Creante
T.V.A. de recuperat
Disponibilitati banesti

TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
mprumuturi
Alte datorii
din care:
T.V.A. de plata
Alte obligatii
TOTAL PASIV

n cazul n care agentul economic are de ncasat de la


buget TVA,
modificarile care intervin n evolutia costului de trezorerie pot fi
sintetizate
n tabelul 4.5.
Evolutia fluxurilor de trezorerie si a costului de trezorerie
Tabelul
4.5

TVA de ncasat
44000
44000
44000
44000

Numar de zile calendaristice


25
90
115
Date

ipotetice - mii
lei Zile
01.01 N
01.02 25.02 N
25.01 25.06 N
Total

Se observa ca societatea comerciala este nevoita sa acopere


golul de
trezorerie de 44000 mii lei, apelnd la un credit bancar, pentru
care daca
dobnda este de 12% pe an, plateste 5.280 mii lei.
31.12.N-1
2.400.000
1.300.000

25.01.N
2.400.000
1.344.000

25.02.N
2.400.000
1.300.000

1.056.000
200.000
44.000

1.000.000
300.000
44.000

1.056.000
200.000
44.000

3.700.000
2.400.000
1.300.000

3.744.000
2.400.000
44.000
1.300.000

3.700.000
2.400.000
1.300.000

1.000.000
3.700.000

1.300.000
3.744.000

1.300.000
3.700.000

Aceasta nseamna de
fapt
diminuarea profitului si
generarea de
fluxuri de trezorerie anuale negative.
Impactul pe care l are TVA asupra structurii financiare este
redat n
tabelul 4.7.

Structura financiara a S.C.


Flavia S.A.
Tabel
ul 4.6

Date ipotetice mii lei


Posturi balantiere
Active imobilizate
Active circulante
din care:
Stocuri
Creante
T.V.A. de recuperat
Disponibilitati banesti
TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
mprumuturi
Alte datorii
din care:
T.V.A. de plata
Alte obligatii
TOTAL PASIV

Din structura financiara prezentata rezulta ca ntre 01.01.N si


25.06. N, societatea comerciala este obligata sa adopte una din
urmatoarele
strategii:
sa contracteze un mprumut bancar;

sa si diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a

acestora;
sa diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin
accelerarea
procedurilor de ncasare a creantelor de la partenerii de afaceri.
4.20.3 Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de
TVA
asupra rezultatelor ntreprinderii
Avnd n vedere ca TVA conduce la cresterea costului de
achizitie
prin includerea taxei fiscale nedeductibile, n situatia n care TVA
nu este
deductibila n totalitate si n situatia n care ntreprinderea este
ea nsasi
asimilata
final,

implicit
cheltuielile
micsoreaza

consumatorului
cresc
de exploatare si
rezultatul

Cresterea
exploatare
modificarea

cheltuielilor
implica
soldurilor

se

contabil.
de

intermediare de gestiune.
Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza
bunuri Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa formula: si
servicii
impozabile si au prin efectul legii prorata de 100%, situatia generala
nu este afectata si nici rentabilitatea ntreprinderii.
Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza
bunuri si
servicii impozabile si nu au prorata 100%, situatia generala este
afectata
influentnd rentabilitatea ntreprinderii. TVA conduce la cresterea
costurilor.

Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul


legii sunt
scutite de plata TVA, se majoreaza cheltuielile de exploatare.
Astfel, marja comerciala se va diminua n cazul unui raport
integrat
al TVA asupra rentabilitatii ntreprinderii, cu TVA nedeductibila
aferenta
livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea
valorii
adaugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului
exploatarii,
rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea
corespunzatoare
TVA nedeductibila.
La aplicarea proratei mai mica de 100%, se va diminua
excedentul
Brut din exploatare si implicit, rezultatul exploatarii, rezultatul
curent si
rezultatul exercitiului.
4.20.4 Impactul TVA aspra pragului de rentabilitate
si intervalului de siguranta
Cunoasterea pragului de rentabilitate si intervalului de
siguranta
prezinta importanta n activitatea practica deoarece pot fi
adoptate decizii
care sa anihileze influentele negative ale unor factori conjuncturali.

Q F /(1 V / F , unde:

Q - pragul de rentabilitate
F - suma cheltuielilor fixe
V - suma cheltuielilor variabile.
Intervalul de siguranta se calculeaza dupa cum urmeaza:
I s ( Q / CA ) x100
, unde: Is intervalul de
siguranta
CA cifra de afaceri
Cu ct intervalul de siguranta este mai mare, cu att este
mai bine
pentru ntreprindere.
n cazul n care TVA determina un raport neutral asupra
rentabilitatii
ntreprinderii, atunci valorile pragului de rentabilitate si a
intervalului de
siguranta nu se vor modifica.
nsa daca TVA genereaza cresterea costurilor de
achizitie prin
includerea taxei fiscale nedeductibile, conducnd implicit la
crestrea
cheltuielilor de exploatare, costuri de gestiune, costuri de trezorerie,
atunci
se modifica att pragul de rentabilitate, ct si intervalul de
siguranta, pentru
ca nivelul cheltuielilor variabile se modifica.
40.20.5 Influenta TVA asupra lichiditatii si solvabilitatii
ntreprinderii
Analiza lichiditatii se realizeaza pe baza datelor:
Gradul general de lichiditate = Disponibilitati / Total activ x
100
Trebuie sa fie cuprins ntre 1,5 si 2%
Gradul net de lichiditate = Disponibilitati / Total active circulante x
100
Gradul net de lichiditate trebuie sa fie ntre 3 si 5 %
Analiza solvabilitatii se realizeaza pe baza ratelor:
Solvabilitatea globala = Activ / Datorii totale x 100
Solvabilitatea globala trebuie sa fie mai mare dect 1%

Solvabilitatea generala = Active circulante / Datorii curente x 100


Solvabilitatea generala trebuie sa fie ntre 1,6 si 1,8 procente
Solvabilitatea imediata = (Active circulante Stocuri) / Datorii
curente

Solvabilitatea imediata trebuie sa fie 1, chiar 0,6 procente.


Raportul integral al taxei pe valoarea adaugata nu
genereaza
miscarea valorii ratelor de solvabilitate si de lichiditate.
Influenta TVA asupra ratelor de lichiditate si solvabilliate n
sensul
cresterii acestora apare n situatia n care agentul economic are de
plata la
bugetul de stat TVA, beneficiind de un surplus de trezorerie.
In situatia n care vnzarile ramn constante si termenul de
scadenta
nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de
un credit
constant, caz n care societatea realizeaza un profit suplimentar,
determinat
de raza dobnzii, practicat de bancile comerciale, prin
folosirea de
disponibilitati.
Daca societatea are de recuperat TVA, atunci se va
confrunta cu
necesitatea de disponibilitati, aflndu-se n situatia de a
contracta un
mprumut bancar, sa si diminueze stocurile prin accelerarea

vitezei de
rotatie a acestora, sau sa diminueze volumul creditului acordat
clientilor,
prin accelerarea procedurilor de ncasare a creantelor de la
partenerii de
afaceri. Aceste masuri vor conduce la scaderea ratelor de
lichiditate si
solvabilitate.
40.20.6 Influenta TVA asupra ratelor de echilibru
financiar
si de randament
Ratele de echilibru financiar sunt:
Rata autonomiei financiare = Capital propriu / (Capital
propriu +
+ Capital mprumut)
Rata de finantare a stocurilor = Fond de rulment /
Stocuri

Rata autofinantarii activelor = Capital propriu / Active fixe


+
+ Active circulante
Rata datoriilor = 1 Rata autofinantarii activelor
Daca societatea are de plata TVA, nseamna a societatea va
putea
folosi disponibilitatile create si sa renunte la credite. Aceasta va
conduce la
cresterea ratei autonomiei financiare, ratei de finantare a
stocurilor si
scaderea ratei datoriilor.
n caz contrar are loc o scadere a acestor rate.

Ratele de randament sunt:


Rata rentabilitatii economice

= Profit / Total activ x 100


Rata rentabilitatii financiare = Profit net / Cifra de
afaceri x 100
Raportul neutral n care se afla TVA n cazul n care
agentul
economic este platitor de TVA si efectueaza operatiuni cu prorata
100% nu
va modifica ratele de rentabilitate.
Pentru cazul n care TVA nu este deductibila n totalitate,
pentru ca
agentul economic efectueaza operatiuni care sunt scutite, sau nu are
prorata
de 100%, costurile pe care le antreneaza vor conduce la
micsorarea ratei
rentabilitatii economice si a ratei rentabilitatii financiare.