Universitatea Vasile Alecsandri din Bacu

Facultatea de Inginerie
Program de studiu: Protecia mediului n industrie

BAZELE INGINERIEI MEDIULUI

ndrumtor:.L.dr.ing. Mirela Panainte

Asist.dr.ing. Chiimu Dana

Studeni:
Ciobanu Anda
Minel Bogdan
Hum Lucian
Sopc Andreea
Grupa 321

2012-2013

PROMOVAREA PRODUSELOR VERZI

Cuprins:

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

n sens general, un produs (sau serviciu) etichetat eco are dreptul s

poarte un logo care s susin c produsul (sau serviciul) este de o calitate
bun din punct de vedere ecologic. Produsele verzi nu ar trebui s[1]:

pun n pericol sntatea oamenilor sau a animalelor;

afecteze mediul nconjurtor n nici un stadiu al vieii lor,

inclusiv atunci cnd sunt fabricate, utilizate sau eliminate;

consume o cantitate disproporionat de energie i alte

resurse n timpul fabricrii, utilizrii sau eliminrii lor;

cauzeze risip inutil, fie ca o consecin a ambalrii

excesive sau a unei durate scurte de via;

implice cruzime ctre animale;

foloseasc materiale obinute din medii sau specii

periclitate.
Ca "produse verzi" sunt definite acele produse care posed cele mai
ridicate criterii ecologice, adic sunt conforme cu sistemul de etichetare
ecologic UE sau a altor instrumente de protecie a mediului i iniiative
conexe (de exemplu, EMAS, Energy Star, Carbon Neutral etc.).
Produsele ecologice sunt responsabile pentru un impact mai redus
asupra mediului, deoarece acestea[1]:
- utilizeaz mai puine materii prime, deoarece sunt utilizate surse
regenerabile sau reciclate (de exemplu, hrtie reciclat / plastic / metale,
energie regenerabil);
- previn sau limiteaz utilizarea substanelor periculoase (de exemplu,
substane chimice;
- limiteaz generarea de deeuri (de exemplu, mai puin ambalaj, grad
sporit de reciclare).

Astfel, achiziionarea de produse ecologice va reduce impactul asupra

mediului generat de producia i consumul de produse, deoarece consumatorii
le vor identifica i le vor prefera pe acestea produselor non-ecologice, fapt
care influeneaz ulterior ntregul lan de aprovizionare pentru producerea
produselor ecologice. Ca urmare, mai multe produse ecologice vor fi produse
i consumate, i astfel mai puine produse non-ecologice vor fi produse i
consumate. Este evident c datorit acestor modificri ale obiceiurilor de
producie i consum presiunea asupra mediului va fi redus.
De ce s cumprm un produs verde, n schimbul unuia obinuit? Iat
cteva argumente[1]:
- produsele verzi au cel puin aceleai caracteristici calitative ca cele
care sunt neprietenoase cu mediul;
- consumul de produse verzi este o modalitate important de a ajuta
mediul nconjurtor, deoarece consumul de produse non-ecologice cauzeaz
efecte grave asupra acestuia;
- produsele verzi nu sunt ntotdeauna mai scumpe dect produsele
nonecologice;
- exist multe produse prietenoase cu mediul, totui numai cele
etichetate corespunzator sunt ntr-adevar produse "verzi"

Marketingul verde a nceput n Europa n prima parte a anilor 80

cnd anumite produse s-au dovedit a fi duntoare pentru atmosfera planetei.
Prin urmare, noi tipuri de produse au fost create, numite produse verzi, care
s afecteze mai puin mediul. Crearea de produse mai sigure din punct de
vedere ecologic, de ambalaje reciclabile i biodegradabile, de tehnici eficiente
energetic i de controale mai bune asupra polurii sunt toate aspecte ale
marketingului verde. Marketingul verde a determinat progrese, cum ar fi
ambalajele ce folosesc hrtie reciclat, detergeni fr fosfai, rezerve
rencrcabile pentru produsele de curare i recipiente ce folosesc mai puin
plastic.
Marketingul verde sau responsabil n ceea ce privete mediul
nconjurtor este o practic de afaceri care ia n considerare grijile
consumatorului n legtur cu promovarea prezervrii i conservrii mediului
natural.
Campaniile de marketing verde subliniaz calitile superioare ale
produselor sau serviciilor unei companii n ceea ce privete mediul, fie c
acele beneficii se manifest sub forma reducerii risipei la ambalare, a
eficienei energetice crescute n utilizarea produsului, sau a scderii emisiilor
toxice i a altor poluani din producie. ntr-adevr, campaniile de marketing

ce laud practicile etice de mediu ale companiilor i avantajele ecologice ale

produselor lor au crescut foarte mult n ultimii ani.

Figura 1[2]
Este general acceptat c viaa unui produs i a prilor sale
componente e unul dintre cele mai importante criterii n hotrrea calitii
sale de produs verde. Cei mai muli oameni se gndesc doar la procesul de
creare a produsului atunci cnd vor s decid dac un produs e verde sau
nu, dar, n realitate, produsele au un impact asupra mediului n diferite stadii
ale duratei lor de via. Studii bazate pe analiza ciclului de via (ACV)
msoar impactul cumulativ asupra mediului al produselor de-alungul
ntregului lor ciclu de via - de la extragerea resurselor folosite pentru
crearea produselor, continund cu toate aspectele produciei (rafinare,
fabricare, transport) i pn la folosirea i eliminarea lor. Datorit faptului c,
pentru a putea oferi parametri de referin comparabili, studiile
nregistreaz utilizarea resurselor, necesitile energetice i generarea de

deeuri, att productorii ct i consumatorii pot alege acele produse care au

cel mai mic impact asupra mediului natural.
Un mijloc care a fost folosit din ce n ce mai des n ultimii ani pentru a
transmite informaiile legate de mediu consumatorilor este etichetarea eco.
Programele de etichetare eco constau, n general, n analizarea voluntar de
ctre experi externi a impactului produselor asupra mediului. Programele de
etichetare eco cresc contientizarea problemelor de mediu, stabilesc
standarde ridicate pentru firme i ajut la reducerea confuziei consumatorilor
n ceea ce privete beneficiile ecologice ale unui produs.[1]

CAPITOLUL 2
Cadrul legislativ privind marcarea si protecia marfurilor in
Romania si Uniunea Europeana

Obiectivul general al politicii Comunitii Europene, referitor la

protecia mediului i afaceri face parte dintr-o strategie mai larg avnd ca
scop promovarea produciei i consumului durabile.
Legislaia european care reglementeaz acordarea etichetei UE
ecologice este Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului (CE)
nr. 66/2010 din 25.11.2009 cu privire la eticheta UE ecologic, reglementare
care nlocuiete Regulamentul Nr. 1980/2000 privind schema revizuit de
acordare a etichetei ecologice comunitare.
Legislaia romneasc pentru punerea n aplicare a noului regulament
este n curs de avizare i, pn la publicarea ei, se aplic HG nr.
236/2007privind stabilirea unor msuri pentru asigurarea aplicrii
Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului nr. 1980/2000/CE
din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice
comunitare [ 3].
Timp ndelungat, autoritile contractante nu au avut n vedere
valoarea de mediu a bunurilor, serviciilor i a lucrrilor. Cu toate acestea,
contextul politic i economic global s-a schimbat, o dat cu apariia
conceptului de dezvoltare durabil dezvoltare care satisface nevoile
prezentului fr s compromit capacitatea generaiilor viitoare de a-i
satisface propriile necesiti i cu nevoia de a lua n considerare aspectele
de mediu n toate celelalte politici (n paralel cu aspectele economice i
sociale).
De la includerea sa n Tratatul din 1997, dezvoltarea durabil este
recunoscut ca i un scop fundamental al UE. n 2000, la Lisabona, liderii UE
au proclamat obiectivul de a face UE cea mai competitiv i dinamic
economie bazat pe cunoatere din lume, capabil de cretere economic
durabil cu mai multe locuri de munc i mai bune i o mai bun coeziune
social pn n 2010. [4]

CAPITOLUL 3
Etichetarea produselor

Etichetarea ecologic este o schem facultativ, conceput s

ncurajeze operatorii economici sa comercializeze bunuri/servicii cu un
impact redus asupra mediului i consumatorii europeni - inclusiv cumparatorii
publici si privai - sa le identifice usor. Prin etichetarea ecologic se incearc
limitarea folosirii substanelor[5]:

Cu efecte negative asupra apei, aerului, solului

Cu risc ridicat de producere a afectelor cancerigene,

alergice, etc.
Criteriile care stau la baza acordarii etichetei ecologice europene
ncurajeaza aplicarea celor mai bune practici in scopul proteciei mediului si a
sntaii populaiei precum si reciclarea produselor.
Criteriile ecologice pentru un grup de produse sunt valabile pe o
perioada cuprinsa intre 3 si 5 ani. Revizuirea criteriilor se realizeaz in funcie
de progresul tehnic al produselor.[5 ]
Tipuri de etichete ecologice
Etichetele pot fi clasificate n dou categorii: cele sprijinite
financiar de guvern si cele care au la baza initiativ privat. n prezent nu
exist un standard universal pentru eco-etichetare. Pn n momentul de fa,
aproximativ 28 de tari au stabilit programe naionale de eco-etichetare.
Eco-etichetarea se bazeaz din ce n ce mai mult pe analiza ciclului de viat al
produsului (ACV). ACV informeaz consumatorul despre transferul
problemelor de mediu de-a lungul tuturor etapelor din ciclul de via al unui
produs.
Schemele de eco-etichetare voluntare iniiate de organizaii private
nu implic participarea guvernului si pot fi clasificate n dou categorii:
scheme ale caror criterii sunt impuse de teri i scheme bazate pe declaraii pe
proprie raspundere ale productorilor.

Organizaia Internaional de Standardizare (ISO) a propus o alt

clasificare a schemelor de eco-etichetare:
Tipul I: scheme voluntare, bazate pe criterii multiple, cu luarea n
considerare a ciclului de via al produselor. Necesit certificare de ctre o
tera parte.
Tipul II: scheme voluntare, bazate pe declaraia pe proprie raspundere a
producatorilor si a altor prti interesate.
Tipul III: scheme voluntare ce prezint informatii cuantificate despre
produs, bazate pe o verificare independenta si utiliznd indici actuali.
Exemple de etichete

Eticheta UE ecologica (Floarea

Europeana),
creat
de
Comisia
European in 1992, este o schem unic
de certificare pentru a ajuta consumatorii
sa disting produsele/serviciile verzi,
care afecteaza mediul.
Obiective[6]:
ncurajarea industriei de a proiecta
si realiza produse care sa aib un impact
minim asupra mediului in timpul fazelor
de producie, de distributie, de consum si
utilizare, chiar si in timpul eliminarii,
dupa folosire;
sa furnizeze consumatorilor cele
mai
bune informatii asupra
impactului
asupra
mediului
al
produselor/serviciilor.

Eticheta energetic european este creat pentru a furniza

cumprtorilor informaii precise, comparabile i uor de recunoscut, cu
privire la consumul de energie, performan i alte caracteristici eseniale ale
electrocasnicelor. Aceste informaii permit consumatorilor s identifice ct

este de eficient energetic un produs i s evalueze potenialele reduceri de

costuri cu energia.
Eticheta este uniform pentru toate produsele dintr-o categorie. Acest
lucru permite consumatorilor s compare caracteristicile echipamentelor cum
ar fi consumul de energie, de ap, capacitatea, ntr-o categorie dat.

Coninutul etichetei
Este aceeai etichet n toate cele 27
de state membre UE , oferind informaii clare
i uor de neles despre consumul de energie
i
performana
produsului.
Prezint
urmtoarele aspect[8]:
1. Sgeile colorate sunt folosite
pentru a diferenia produsele eficiente
energetic de cele ineficiente: verde nchis
indic un produs foarte eficient iar rou un
produs cu eficien sczut.
2. Clase energetice adiionale: A+,
A++, A+++
3. Numele sau marca furnizorului
i datele de identificare ale modelului
4. Pictograme care s sublinieze
anumite performane i caracteristici
5. Consumul anual de energie n
kWh
Figura 3[9]
n funcie de echipament, banda cu privire la clasa energetic i/sau
pictogramele pot suferi modificri.

Eticheta ae reprezint sigla

naional care permite consumatorilor s
recunoasc
produsele
provenind
din
agricultura ecologic .A fost creat de
Ministerul
Agriculturii,
Pdurilor
i
Dezvoltarii Rurale (MAPDR).[10]
Figura 4 [10]

Figura 5[11]

Energy Star este o etichet care provine din Statele Unite ale Americii
si care ajut consumatorii sa identifice echipamentele de birou care s le
permit sa economiseasc bani sis a ajute la protejarea mediului prin
economisirea energiei.
Eticheta Energy Star certific faptul ca pentru aparatele care o poart
consumul de energie este sub un anumit nivel.In cadrul Uniunii Europene
Eticheta Energy Star este un sistem de etichetare voluntar si utilizarea sa este
controlat printr-un acord intre S.U.A. si Comunitatea European.Eticheta
Energy Star acoper aproape toate produsele ce utilizeaz energie electric,n
timp ce eticheta energetic european nu include si calculatoarele.Eticheta
ecologic european nu se aplic monitoarelor,mainilor de splat,mainilor
de spalat vase si frigiderelor.[11]

Certificarea TCO
Certificatul TCO reprezint
mai mult decat o eco-etichet pentru
produsele
IT,
combinnd
performane
nalte
cu
design
ergonomic si respectnd cele mai
severe condiii de mediu. Eticheta
TCO
confer
unicitate
parteneriatului utilitate - impact
minim asupra mediului .In concordan cu criteriile stabilite in 1999
(TCO99), aproape toate echipamentele de birou pot solicita etichetare
TCO. In Europa aproape toate monitoarele dein aceast etichet. n
2001 au fost stabilite criterii TCO pentru monitoare LCD si telefoane
mobile. Aceste produse pot primi eticheta TCO01. Grupul de
echipamente de birou TCO99, a fost extins la notebook-uri si desktop-

-uri cu eticheta TCO05 in 2005. Iar TCO06 a fost realizata pentru

multifunctionale, monitoare si televizoare.[12]

Etichetarea anvelopelor

Figura 7[13]
Noul sistem european de etichetare a anvelopelor ofer consumatorilor
informaii practice privind trei caracteristici importante de performan:
frnarea pe carosabil umed, eficiena energetic i zgomotul la rulare.
Noua etichetare a anvelopelor a fost creat pentru a aduce beneficii
consumatorului, comunitii dar i pentru a contribui la o mobilitate durabil.
Toate acestea pot fi ndeplinite prin atingerea unor obiective precum
mbuntirea eficienei energetice a transportului rutier i reducerea emisiilor
de CO2 asociate, mbuntirea siguranei rutiere, reducerea zgomotului
asociat transportului rutier, dar i prin sprijinirea consumatorilor pentru a face
o alegere informat. [13]

CAPITOLUL 4
Produse ecologice vs. produse naturale

Care este diferena dintre produsele ecologice si cele naturale? Muli

oameni cred ca nu exist nici o diferen ntre cele dou i c amandou
nseamn acelai lucru. Dar nu este adevarat. Dac comparam alimente
ecologice si naturale, diferena va fi clar.
Alimentele ecologice se refera la alimente care sunt produse, fabricate
si tratate folosind mijloace tratate definite de organisme de certificare, cum ar
fi Departamentul de Agricultura al Statelor Unite (USDA) in conformitate cu
alimentele ecologice produse.
Alimentele naturale, pe de alta parte, se refer la alimente element care
nu sunt modificate chimic sau sintetizate in orice form. Acestea sunt derivate
din plante si animale. Astfel un aliment natural nu este neaparat si organic si
invers.

Figura 8[13]
n general, produsele naturale sunt produse care nu conin aditivi, cum
ar fi conservani sau colorani artificiali. Cu toate acestea, n ciuda largei
utilizri a cuvntului natural, se recomand evitarea folosirii termenului din
cauza ambiguitii acestuia. Natural exprim, n mod nejustificat, faptul c
un produs este de o calitate sau de o siguran superioar, comparativ cu alte
produse, dar nu exist reguli precise care s urmreasc acest lucru. Astfel,
dac un produs are n componena sa cel puin un ingredient derivat din surse

naturale, poate fi numit natural, pe cnd produsele ecologice au n

compoziie, potrivit legii, cel puin 95% ingrediente ecologice. Aceasta
nseamn plante care au fost cultivate pe terenuri ecologice, pe care nu a fost
aplicat nici un ngrmnt chimic, iar planta culeas a fost supus macerrii
fr aplicarea procedeelor chimice.
Un produs natural trebuie s nu conin ingrediente artificiale sau
sintetice sau aditivi de culoare, arom sau orice ingredient care n mod normal
nu este ateptat. Astfel, limonada ndulcit cu suc de sfecl de zahr nu
poate fi denumit produs natural. n plus, orice produs alimentar cruia i s-a
adugat caramel, paprika sau culoare (cum ar fi culoarea portocalie a brnzei),
nu poate purta sigla de natural.
Produsele bio-organice sunt compuse strict din plante i din
ingrediente organice, care nu au modificate genetic i crora nu li s-au
adugat alte produse chimice. Aceste produse, fie c sunt alimente bio,
produse cosmetice bio, de ngrijire bio, de curenie bio sau suplimente
nutritive, reprezint cea mai nou tendin n ceea ce privete modul de a tri
sntos.[14]
Produsele certificate ecologic, bio/ecologic sau organic sunt termeni
sinonimi. Folosirea lor depinde de termenul impus ntr-o anumit zon
geografic - de exemplu in spaiul anglo-saxon se folosete termenul de
organic (inclusiv n S.U.A. i Canada), n spaiul german se folosete oficial
termenul kologisch (ecologic), n timp ce n acelasi spaiu termenul bio se
folosete n context de marketing pentru a desemna un produs ecologic
certificat, iar n spaiul italian termenul folosit este cel de bio. Aceste produse
pot fi caracterizate i sunt individualizate prin intermediul unor norme de
producie i procesare codificate legislativ la nivel naional sau, n cazul
Uniunii Europene i S.U.A., la nivel comunitar.
Unul dintre aspectele definitorii ale acestei clase de produse (fie ele
alimente, cosmetice, textile sau altele) este trasabilitatea.
Trasabilitatea presupune respectarea unor reguli stricte n ceea ce
privete nregistrarea i pstrarea unor evidene clare i verificabile pe tot
lanul de producie: de la producerea materiei prime, la procesare, la transport
i comer pn la ajungerea produsului la consumator. n acest fel se ofer
consumatorului un grad ridicat de siguran i transparen la achiziionarea
unui produs ecologic certificat, iar n cazul constatrii unei iregulariti se
poate reface uor filiera de procesare i producie i se poate identifica modul
n care a fost corupt sau infestat produsul certificat ecologic i se pot lua
msuri pentru nlturarea factorului negativ, respectiv factorii de control se
pot ndrepta mpotriva celui care este responsabil de iregularitatea identificat.

Figura 9 [16]
Trasabilitatea laptelui i produselor lactate
Spre deosebire de industria alimentar convenional, domeniul
ecologic este cunoscut pentru intransigena cu care rezolv astfel de probleme
i lipsa de toleran n eliminarea din sistem a celor responsabili. Explicaia se
gsete n caracteristicile deosebite ale acestui precum i n faptul c
trasabilitatea i puritatea produselor certificate ecologic este cel mai puternic
argument de marketing al branei, iar tolerarea unor abateri de la regulile
asumate ar constitui o lovitur de imagine major pentru ntreg sectorul.[15]
ntre produsele naturale i produsele bio-organice, diferena o
reprezint tocmai acesti pai menionai n producie. Produsele denumite
generic naturale sunt bazate pe plante. Ele nu au fost cultivate pe terenuri
organice i nici nu au fost supuse procedeelor naturale, fr substane chimice
pentru obinerea produsului final.
Produsele certificate BIO au minim 95% ingrediente naturale, din care
minim 95% ingrediente BIO din totalul celor vegetale si minim 10% din
totalul ingredientelor.
Produsele certificate ECO au minim 95% ingrediente naturale, din care
minim 50% ingrediente BIO din totalul celor vegetale si minim 5% din totalul
ingredientelor.

Organismele de certificare bio-organic sunt numeroase, unele dintre

cele mai cunoscute la nivel european n domeniul industriei cosmetice fiind
BDIH (Germania), Ecocert Greenlife (Frana), Soil Association (UK), ICEA
(Italia) i Cosmebio (Frana) care au pus bazele Cosmos-Standard AISBL,
Ecogruppo Italia.
Produsul ecologic alimentar este, n primul rnd, obinut din
ingrediente provenite din agricultura ecologic.

Figura 10 [10]

Acest tip de agricultura trebuie sa respecte urmatoarele principii si

reguli[17]
- eliminarea oricrei tehnologii poluante ntr-o zon nepoluat;
- utilizarea de soiuri si specii cu rezisten sporit la condiiile de
mediu;
- ameliorarea si meninerea fertilitii naturale a solului;
- utilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materii
prime pentru prepararea furajelor, ingrediente pentru prepararea
alimentelor n conformitate cu lista produselor permise n agricultura
ecologica;
- absena organismelor modificate genetic (GMO) si a iradierii
plantelor;
- absena aditivilor chimici de sintez: conservanti, coloranti, arome,
emulgatori, acidifianti, ntaritori de gust, agenti de ngroare, etc.

Producia agroalimentar ecologic are drept scop realizarea unor

sisteme agricole durabile, diversificate, echilibrate si asigura protejarea
resurselor naturale si sntatea consumatorilor. Impactul procesului de
producie ecologic asupra mediului este minim.
Profitnd de campaniile de pres care prezentau E-urile drept substane
periculoase pentru santate, produsele ecologice (mai sunt denumite produse
organice sau biologice) au ctigat din ce n ce mai mult teren. Alimentele
ecologice sunt produse diversificate, sntoase, libere de boli i duntori,
lipsite de reziduri nocive, cu un coninut echilibrat n substane bioactive i
minerale. Sunt rezultate din tehnologii ecologice, tehnologii care nu utilizeaz
ngrminte chimice i pesticide. Toate aceste tehnologii bio-ecologice au
rolul de a pune la dispoziia consumatorului i industriei prelucrtoare
produse naturale lipsite de reziduuri chimice i mai ales tehnologii menite s
contribuie la salvgardarea ecosistemului agricol.
La prepararea alimentelor ecologice se renun la aditivi i la orice alte
substane ncorporate. Desfacerea acestor produse se face de regul n
magazine speciale sau chiar din "ograda" productorului. Produsele ecologice
certificate sunt marcate i etichetate conform reglementrilor din domeniu.
Produse ecologice sunt numai acelea care au un certificat de calitate i poart
pe ambalaj sigla organismului de certificare i nu orice produs care se vinde
sub denumirea de "natural", "rnesc" etc.
De asemenea, nainte ca un produs s fie etichetat drept ecologic, o
instituie specializat, acreditat n domeniu, inspecteaz ferma unde sunt
crescute plantele, pentru a se asigura c agricultorul respect toate normele
necesare pentru a ndeplini standardele cerute. [18]
Pe eticheta unui produs ecologic sunt obligatorii urmtoarele
meniuni[18]:
sigla "ae"

numele i adresa productorului sau prelucrtorului;

denumirea produsului, inclusiv metoda de producie

ecologic utilizat;

numele i marca organismului de inspecie i

certificare .

CAPITOLUL 5
Exemple de produse verzi

Brichete pentru foc

Proiectul Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi), pus in practica la Peciu Nou Timis a urmrit creerea unor
instalaii pentru fabricarea brichetelor pentru foc. Implementarea a avut loc
intre 2011-2013, iar valoarea totala a proiectului este de 41.901 euro
(contributie europeana nerambursabil 18.023 euro, din partea statului
4731 euro, iar a beneficiarului 18.247 euro). Micul intreprinzator a plecat de
la ideea ca este mai bine (ecologic si profitabil) sa nu se mai dea foc la paie
(cu toate controversele, efectul de ser, afectarea structurii solului ), cenua
obinut din brichete nefiind nociv si putnd fi folosit ca fertilizator in
grdini, pe pajisti, peluze, etc. Mai mult, brichetele obtinute inlocuiesc (foarte
economic) gazul metan si lemnele la inclzitul locuintelor, cu sobe si centrale
termice.Plus ca se salveaz si multi copaci de la taiere.

Figura 11 [19]
Instalatia din Timis este avantajoasa si din alte considerente:
obtine circa 300 kg/ora de brichete, presarea se realizeaza barometric (cu o

presaromaneasca) si far utilizarea de aditiv, iar cutitele de tocare sunt

identice/specifice celor de la combinele de recoltare.[20]

Detergenti verzi

Conform unui articol din ziarul Adevrul din 18 decembrie 2007,

firma francez Bio Attitide a lansat dou tipuri de detergeni 100% vegetali.
Cei doi detergenti ecologici sunt unul pentru splarea automat si cel
de-al doilea pentru splatul manual. Dei pare greu de crezut, detergenii
vegetali sunt realizai dintr-un extract combinat de porumb, rapita si sfecla.
Bio Attitude este o filial a marilor cooperative agricole cerealiere
franceze care produce si comercializeaz ecoproduse bazate pe materii
prime vegetale. Pe langa detergentii ecologici fie industriali, fie menajeri -,
firma franceza produce si cosmetice din lucernsi gru.Aceste produse sunt
realizate cu ajutorul unor principii active descoperite recent.
Secretul const in fracionarea materialelor vegetale, detergentul
obinut astfel ajungand sa echivaleze ca eficien produsele de larg consum,
care se obin din prelucrarea petrolului. Materiile prime folosite pentru
detergenii vegetali provin chiar din regiunea Pompelle-Farman, unde sunt
fabricate si produsele.
Tot in aceasta zon este si piaa de desfacere a Bio Attitude, pentru a
nu fi nevoie de transportul produciei, care ar putea fi poluant. Beneficiile
utilizarii acestor produse in ceea ce privete protecia mediului sunt utilizarea
materiilor prime regenerabile si reducerea considerabil a gazelor cu efect de
ser, adic promovarea unui ntreg ecoconcept la nivel de produs finit. Bio
Attitude realizeaz aceste produse in parteneriat cu Institutul de Cercetare
Agro-Industrial din Frana.[21]
Cosmetice din ulei de ricin
i industria cosmetic se intereseaz tot mai mult de produsele de
origine vegetal. Mai multe cooperative din regiunea Marne produc deja
astfel de cosmetice.Si noi apelm la procesul fracionarii vegetalelor.
Extragem prin fermentaie concentratiile de care avem nevoie pentru
toatgama de produse cosmetice. Este ceea ce se numete chimie verde,

altfel spus neapelarea la solveni sau alte componente toxice. Vegetalele au

proprietai infinite.
Noi trebuie doar sa le descoperim, explica Ariane, o producatoare din
Marne. Cum in industria petrolier se vorbete de cracare, operaie prin care
se descompune un produs brut in componente foarte fine, la fel, in industria
verde, se face o operaie similara, dar de data asta in locul petrolului se
folosete uleiul de ricin. Spre exemplu, pentru obinerea unui autobronzant,
din ce in ce mai cutat pe piaa din Frana, tehnologii din Marne extrag mai
inti glicerolul din rapi, ca mai apoi, prin fermentaie, acesta s se
transforme in dihidroxiaceton, care este o pudr.
Cnd aceasta reactioneaz cu acizii aminai d natere unui pigment
brun. Aceiai productori s-au remarcat printr-un agent antiacnee foarte
eficient, facut din ulei de rapi si tre de porumb.[21]
PET-urile
Societatea Rossal SRL, in parteneriat cu Centrul de Cercetare All
Green SRL Iasi, a construit, la Roman, o staie de procesare a deeurilor din
mase plastic.
Deeurile de acest tip vor fi transformate n fulgi, apoi n folii si
casolete din plastic, staia de la Roman avnd o capacitate de procesare de 500
de kilograme de deeuri pe ora.

Figura 13 [22]

Statia de procesare a deseurilor din mase plastice are o capacitate de

procesare de 500 de kilograme pe ora, fiind capabila sa fabrice 400 de
kilograme de folie de plastic pe ora, sau 200 de kilograme de casolete in
aceeasi perioada de timp. Implementarea acestui proiect s-a realizat timp de
zece luni, iar valoarea totala a investitiei este de 300.000 de euro, din care
190.000 de euro provin din fonduri europene.[23]

Eco-pastila pentru spalat

Figura 14 [24]
Este un produs excelent care d posibilitatea splrii fr detergent sau
diminurii folosirii lui pn la 80-90 % eliminrii totale a balsamului.
ECO PASTILA de splat nu este un produs miraculos, ci doar fructul
unei dezvoltri tiinifice profunde i nu conine niciun produs chimic cum ar
fii
fosfanati,
hexyl
cinnamal,
butyphenyl
e.t.c
Principiile active de curare raman in interiorul pastilei pentru folosiri
ulterioare (pn la 3 ani, estimnd o splare pe zi) si de fiecare dat cnd se
spal rufe, nu trimitem la canal produse chimice contaminante. ECO
PASTILA de splat n afar de faptul ca nu conine detergenti, nu produce
probleme dermatologice, nici alergice ci ajut la lupta mpotriva uneia dintre
cele mai mari probleme ale lumii actuale contaminarea mediului .

Radiatiile infrarosii si ionii negativi produsi de ceramicile continute

n ECO PASTILA de splat, transform structura molecular a apei,
favoriznd eliminarea efectelor contaminante si a murdriei far a fi nevoie de
detergeni. Ea reduce cantitatea de clor din ap si duritatea acesteia, mrind
puterea de curaare. Viaa util a maini de splat, de asemenea, va beneficia
de acest lucru.[24]

CAPITOLUL 6
13 RSPUNSURI LA DILEME ECOLOGICE

Deciziile pe care le luai zilnic pot schimba lumea.

(De MARY ATKINS)
Prosoape de hrtie sau usctor electric la toaleta public?
Alegei usctorul. Energia necesar pentru a inclzi i sufla aerul este
mult mai mic decat cea necesar fabricrii i transportrii prosoapelor de
hrtie i apoi a gunoiului rezultat. Un studiu american a demonstrat c, pentru
asigurarea cantitii necesare de prosoape de hrtie pentru un restaurant fastfood ntr-un an, sunt tiai nou copaci maturi. Prosoapele aruncate produc
450 de kg de gunoi care se depoziteaz pe sol. Usctorul electric este i mult
mai igienic. Doctorii de la Universitatea din Ottawa susin c aerul fierbinte
ptrunde mai bine n piele i ucide microbii.
Ar trebui s spl vasele manual sau la maina de splat vase ?
Depinde de modelul de masin i de modul n care splai. Tanya Ha,
autoarea crii Greeniology, crede c, folosind o chiuvet la spalare i una la
limpezit consumai 15-20 de litri de ap. Cantitatea crete considerabil dac
limpezii vasele sub jetul de ap n loc s folosii un recipient.
Cercetrile fcute n 2006 de Guvernul Britanic prin Programul de
transformare a pieei au artat ca mainile de splat vase spal mai bine i
folosesc cu 75% mai puin ap. Important este s avei un model nou.
Mainile de splat vase fabricate n prezent consum cu circa 95% mai putin
energie dect cele de acum 30 de ani, care folosesc pn la 90 de litri de ap o
dat. O masin nou cu dou camere folosete doar nou litri. Ca s fii i mai
ecologiti, incrcai maina la maximum i alegei opiunea Neincalzire
sau Uscare cu aer .

Maina de splat rufe cu incrcare frontal sau vertical ?

Incrcarea frontal catig far drept de apel. Mainile de splat cu
ncarcare vertical au cicluri de splat mai scurte, dar folosesc mai mult ap,
energie si detergent. Cnd cumparai o main de splat, cautai eticheta cu
informaii despre consumul de ap si de energie. De asemenea, alegei o
maina cu capacitatea potrivit pentru nevoile familiei. Chiar dac nu
intentionai sa cumprati o main de splat nou, o puteti ecologiza pe cea
actual. Curatai filtrul, folosii cantitatea minim de detergent, alegei
opiunea de splare cu ap rece si splai doar cnd aveti rufe pentru o
ncarcare complet a mainii.
Ce mncm la cin ?
Cel mai mare impact asupra mediului l are alegerea mncrii, a
constatat Rebecca Blackburn, autoarea crii Green is Good. Agricultura
folosete mai multe resurse dect orice alt industrie : dou treimi din
teritoriul Australiei si peste dou treimi din apa acestui continent , adaug ea.
In plus, produce o cincime din emisiile cu efect de ser.
O treime din emisiile de carbon produse de o persoan se datoreaz
consumului de carne si produse din carne, cu mult mai mult decat impactul pe
care il are conducerea unei maini sau energia consumat n cas.
Ar trebui sa devenim vegetarieni ? Rebecca Blackburn spune ca vei fi
surprini ct de mult puteti ajuta mediul doar reducnd cantitatea de carne
consumat. Reducerea cu 3 kg a consumului anual de carne are un efect egal
cu reducerea la jumtate a consumului de ap dintr-o gospodarie ! Sfatul ei : o
zi fr carne pe saptamn.
Aprinznd i stingnd un bec economic se consum mai multa
energie ?
Ultimele cercetri sugereaz ca aprinderea si stingerea frecvent nu
scurteaz timpul de via al becului si nu risipete energie. Becurile compacte
fluorescente nu sunt altceva decat versiunea eficienta energetic a luminilor
de veghe care erau folosite in bi si toalete. Productorul Osram vinde in
prezent un tip de bec despre care susine ca poate fi aprins sau stins de 500000
de ori, ceea ce nseamn ca poate suporta 91 de aprinderi-stingeri pe zi timp
de 15 ani, ct este garantat.

Cu ce frecven s cumpr alimente : o dat pe lun/la

dousaptamani/ la dou zile ?
Australienii arunc anual mancare in valoare de 5.3 miliarde de dolari
n mare parte mancare proaspat. Nu se irosesc doar bani, ci i resursele
necesare preparrii mncrii , spune Rebecca Blackburn. Verificai n
frigider nainte s mergei la cumprturi, ca s tii ce a mai rmas, ce s-a
stricat i de ce nu ai mncat alimentele respective. Putei cumpra o dat pe
luna alimente care nu se stric si o dat la cateva zile fructe si legume
proaspete, ca s nu putrezeasc in frigider.
Care maini sunt mai bune : cele hibrid sau cele mici cu consum
redus ?
Mainile-hibrid nu sunt ntotdeauna alegerea cea mai bun. Alegei
cea mai mic main cu care v putei descurca si pe aceea cu cel mai mic
consum de combustibil din seria respectiv , recomand Rebecca Blackburn.
Pe site-ul greenvehicleguide.gov.au gsiti o ierarhizare a autoturismelor noi in
funcie de emisiile nocive pe care le degaj. Putei face o alegere ecologic
si fr a cumpara un hibrid. Dac banii sunt o problem, atunci cu siguran ar
fi mai bine sa cheltuii diferena pe un rezervor de ap care s se alimenteze
de la ploaie i sa ncalzeasc apa de la soare sau pentru a izola eficient casa si
a achiziiona aparate cu consum energetic redus , spune Blackburn.
Care sunt mai eficiente energetic : draperiile sau jaluzelele ?
Jaluzelele nu reduc pierderea de caldur. Draperiile cu galerie, lungi
pn n podea si care acoper tot zidul mai ales cele cptusite reduc cu o
treime pierderea de caldur iarn.
Ce s folosim pentru bebelu : scutece de unic folosint sau
textile ?
Mai multe studii independente au tinut cont de factorii de mediu ca
folosirea resurselor resurselor naturale i a energiei, emisiile de aer, poluarea
apei si managementul deeurilor. Rezultatul : att scutecele de unic folosint,
ct i cele textile au acelai impact asupra mediului.
Apa imbuteliat sau de la robinet ?
Australienii beau 150 de milioane de litri de apa imbuteliat pe an.
Clean Up Australia apreciaz c doar 35% din sticlele de plastic folosite sunt

reciclate. Restul sfrsesc la groapa de gunoi. Pentru apa de la chiuvet nu

exist costuri de transport sau emisii de dioxid de carbon. Cumprati-v un
filtru de ap i, dac nu v place gustul, bei de la robinet.
Energie solar pentru apa cald si nclzire
Muli oameni confund cele dou noiuni. Una se refer la captarea
energiei solare pentru nclzirea apei calde iar cealalt la captarea energiei
solare pentru producerea electricitii. Imaginai-v c mergei ntr-un
camping cu un butoi mare i negru plin cu ap, pe care il tinei la soare. Cnd
vei face du, ap din butoi va fi cald, spune Rebecca Blackburn. Pe acest
principiu se bazeaz ncalzirea apei cu energie solar. Obinerea electricitii
este un proces mai complicat. Blackburn afirm : Nu este eficient din punct
de vedere al costului s v instalai panouri solare daca dorii s reducei
emisiile cu efect de ser. Este mai ieftin s achiziionai aparate cu consum
energetic redus, becuri economice i izolaie.
Acumulatori sau baterii obisnuite ?
Acumulatori fr ndoial. i cumprai o dat i costp circ 30 de lei,
fa de bateriile obinuite alcaline, care cost aproape 10 lei i nu sunt
refolosibile. Acumulatorii rencarcabili pot fi folositi de aproximativ 1000 de
ori. Cei care cred ca acumulatorii sunt inutili, ar trebui sa tie c folosesc deja
asemenea baterii la telefonul mobil sau pentru laptop. Dac ai folosi baterii
de unic folosin pentru telefonul mobil, ati cheltui pe ele mai mult dect
factura lunar pentru convorbiri.
Resturile : ar trebui sa le transform in ingrsmnt sau s le arunc
la gunoi ?
Aproape 50% din gunoiul menajer este alctuit din resturi de mncare
i gunoiul din grdin. Putei transforma n ngrsamnt cele mai ciudate
lucruri : pliculee de ceai, zat de cafea, praful din aspirator, coaj de ou, prul
tuns sau parul prins n perie, cenua de foc, ervetele sau carton, flori uscate.
n Ramnicu Valcea a fost demarat un proiect de colectare a deeurilor
organice n pubele speciale, distribuite de primarie si de compania de
salubrizare Urban SA. Deeurile astfel colectate de la populaie vor fi tratate
la staia de compost situat la 5km sud de centrul oraului, obinndu-se
ngrsmnt natural pentru agricultur i ntretinerea spaiilor verzi din
Rmnicu Vlcea. Programul este finanat cu fonduri europene.[25]

Ct de ecologiti suntei?
Faceti testul c s aflai ct de preocupai suntei de problemele de
mediu:
1. Ce preferai s folosii la toaleta public?
o Usctorul electric pentru mini (1pct)
o Un prosop de hrtie
2. Cum splai vasele?
o Cu un model vechi de main de splat vase
o Cu o main de splat vase modern (1 pct)
o Manual (1 pct)
3. Ce folositi pentru a spala rufele?
o Masina de spalat vase cu incarcare verticala
o Masina de spalat cu incarcare frontala (1pct)
o Masina de spalat cu incarcare frontala, detergent fara fosfati si apa
rece (2 pct)
4. Sunteti?
o Un mare consumator de carne
o Un consumator moderat de carne (1pct)
o Vegetarian inrait (2 pct)
5. Aveti?
o Becuri compacte fluorescente (2 pct)
o Becuri cu incandescenta
o Ambele modele (1pct)
6. In care din variantele de mai jos va regasiti?
o Aruncati multa mancare stricata
o Aruncati putina mancare stricata (1pct)
o Folositi putinele resturi alimentare ramase ca ingrasaminte naturale
sau le dati la pasari si animale (2 pct)

7. Conduceti?
o O masina mare
o O masina mica (1pct)
o O masina hibrid (1pct)

8.Aveti?
o Perdele groase cu galerie (2 pct)
o Obloane (1pct)
o Jaluzele
9. Ce beti?
o Apa imbuteliata
o Apa de la chiuveta (1pct)
10.Aveti?
o Un sistem electric / pe baza de gaz pentru stocarea apei calde
o Dispozitiv de incalzire instant a a pei (1pct)
o Un sistem de incalzire a apei cu energie solara (2 pct)
11.Folositi energia solara pentru?
o Uscarea hainelor (funie de rufe) (2 pct)
o Generarea electricitatii in gospodarie(3 pct)
o Incarcarea aparatelor electrice de mici dimensiuni (2 pct)
12.Folositi?
o In principal acumulatori (1pct)
o Baterii alcaline

Punctaj:
1 8 puncte: Abia faceti primii pasi
9 16 puncte: Incepeti sa aveti rezultate
17 24 puncte: Traiti ecologic

Bibliografie
[1]http://greenpro.ub.ro/
[2] http://blog.nativetouch.us/2012/06/04/eco-friendly-vs-ego-friendly.aspx
[3] http://apmif.anpm.ro/despre_eticheta_ue_ecologica-43202
[4]]COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES A Sustainable
Europe for a Better World: A European Union Strategy for Sustainable
Development Brussels, 15.5.2001
[5]
http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/eticheta_ecologica/etichetarea.htm
[6]http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/eticheta_ecologica/eticheta_eco
logica.htm
[7] http://arpmdj.anpm.ro/upload/8840_eticheta.jpg
[8] http://www.newenergylabel.com/ro/labelcontent
[9] http://www.newenergylabel.com/ro/home/
[10]http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0107&tz=010703
[11]www.eu-energystar.org
[12]http://tcodevelopment.com/
[13] http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/tot-ce-trebuie-sa-stii-despreetichetarea-anvelopelor-tocmai-a-intrat-in-vigoare-173560-1.html
14]http://www.instilulmeu.ro/diferenta-dintre-organic-bio-ecologic-si-natural/
[15]http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_bio_organic
[16]http://www.productis.ro/module/solutii/trasabilitate-haccp-iso22000/trasabilitatea-laptelui-si-produselor-lactate-conform-haccp-si-iso22000
[17]http://www.anuarul-sanatatii.ro/content/articole-gazeta/produseecologice-vs-produse-naturale.as
[18] http://www.naturalmall.ro/produsele_ecologice.php

[19]http://brichete.my1.ru/
[20]http://www.arcasu.ro/Deci_se_poate..._Paie_transformate_in_brichete_ec
ologice_id_1354636745.html
[21] http://www.ecomagazin.ro/detergentii-si-cosmeticele-devin-ecologice/
[22]http://www.evz.ro/typo3temp/pics/fulgi_din_pet_01_f368dee4e9.jpg
[23]http://www.ziarulderoman.ro/13405/pet-urile-transformate-in-materieprima-la-roman/
[24]http://www.ecomagazin.ro/eco-pastila-pentru-spalat/
[25] Revista Readers Digest Romania Cum luptam pentru o lume verdedin Martie 2008