INTERNATIONALIZAREA UNEI FIRME

FRANCIZA HOTELIERA
De-a lungul timpului, activitatea hoteliera s-a dezvoltat in concordanta cu insasi evolutia vietii
economico-sociale.
In domeniul activitatii hotelurilor, dupa al doilea razboi mondial si mai ales dupa 1970, fenomenul
concentrarii, prin creearea de lanturi hoteliere integrate si voluntare s-au manifestat cu putere[1].
Cele mai rapide extinderi ale capacitatilor hoteliere au loc in zonele cu activitatea economica cea mai
dinamica, beneficiarii acestor hoteluri fiind oameni de afaceri.
Pe plan mondial exista doua forme fundamentale de exploatare: hoteluri independente si lanturi
hoteliere integrate. Independenta consta in autonomia juridica, financiara si patrimoniala a intreprinderii
hoteliere, ca entitate economica de sine statatoare.
Un lant hotelier, in general, este un ansamblu de unitati operationale (hoteluri), care se adreseaza unui
segment de clientela determinat, sub o aceeasi marca si in cadrul unei logistici comerciale comune[2].
1.1. Lanturile hoteliere voluntare

Fenomenul lanturilor hoteliere voluntare (asociatii de hoteluri independente) a luat avant odata cu
intrarea in deceniul 8, ca reactie de aparare la extinderea lanturilor hoteliere integrate.
Un lant hotelier voluntar este o uniune benevola de hotelieri independenti, care - oferind un produs
hotelier relativ omogen din punct de vedere al confortului si al serviciului, desi diferentiat din punct de
vedere al arhitecturii si al amenajarii - promoveaza si dezvolta o marca unica, colectiva cu scopul de a fi
diferentiat de acelasi produs/serviciu oferit de concurenta sau de alta firma.
Hotelurile aderente nu sunt proiectate de la inceput pentru a respecta anumite norme.
De regula un lant voluntar se creeaza la initiativa unui grup de hotelieri, pe care ii leaga apartenenta
la o anumita regiune si care - propunandu-si sa ofere un produs relativ tipizat - definesc un numar de criterii
obligatorii, mai mult sau mai putin restrictive.
Multe dintre lanturi reusesc sa defineasca un produs - tip suficient de diferentiat prin tematica, ceea
ce le confera o pozitionare comerciala distincta. Fiecare aderent isi pastreaza independenta juridica si
financiara. Din punct de vedere juridic, la nivelul fiecarui lant hotelier se creeaza o societate comerciala sau
asociatie fara scop lucrativ, ca entitate juridica distincta de fondatori. Anual se inregistreaza noi hoteluri care
adera, tot asa cum se inregistreaza si retrageri sau sanctiuni, soldate cu excluderea hotelurilor care nu se
conformeaza exigentelor. Se apreciaza ca succesul in realizarea obiectivelor specifice se bazeaza tocmai pe o
politica riguroasa, cu controale severe.
Costurile de aderare depind de serviciile oferite. In general, este vorba de o taxa de intrare, la care se
adauga o redeventa anuala de 0,5 - 1,0 % din cifra de afaceri, in functie de lant. Astfel taxa de intrare variaza
intre 4700 - Logis de France si 50.000 (platiti in 2 ani) - Relais et Chateaux; redeventa anuala este in cazul

Logis de France 400 FRF / camera, pentru Chateus et Hotels Independans 14.000 FRF; Hotusa Eurostar
17.600 FRF, iar pentru Relais et Chateaux 40.000 - 80.000 FRF[5].
Coerenta politicilor comerciale si serviciile propuse aderentilor difera de la un lant la altul. Unele
lanturi au mijloace restranse de actiune - urmare unui numar insuficient de aderenti -, notorietate limitata
credibilitate aproximativa. Altele insa creeaza produse cu tema si desfasoara o activitate apropiata de cea a
lanturilor hoteliere integrate: impun norme, intreprind actiuni de marketing direct, intocmesc si utilizeaza
fisiere de clienti, efectueaza controale de calitate, dispun de agenti de vanzari, pun la dispozitie produse de
primire cu sigla.
Principalele avantaje - servicii care pot fi oferite hotelurilor aderente de un lant voluntar sunt:
campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate hotelurile aderente, cu difuzare pe scara larga in
hotelurile lantului, agentii de voiaj, etc.; birou de rezervari informatizat; asocierea la lantul hotelier al unei
societati furnizoare de echipamente sau produse alimentare si, in general obtinerea de preturi preferentiale in
relatiile cu furnizorii agreati, constituirea unei liste a furnizorilor agreati; acordarea de asistenta tehnica si
consultanta de gestiune de catre responsabilii alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului; posibilitati de
finantare preferentiala; spalarea lenjeriei[6].
In Romania hotelul Parliament Bucuresti a fost acceptat in anul 2002 ca membru al lantului hotelier
Boutique Lodging International, cu 188 de hoteluri.
1.2. Grupurile de societati hoteliere si lanturile hoteliere integrate
Lanturile hoteliere integrate constituie latura comerciala a concentrarii orizontale a ofertei. Din punct
de vedere financiar - juridic, acelasi fenomen ia forma grupurilor de societati.
Concentarea orizontala a ofertei in industria hoteliera se realizeaza sub forma lanturilor hoteliere integrate,
al carui suport juridic este reprezentat de grupurile de societati. Un mare grup de societati poate sa creeze
chiar mai multe lanturi hoteliere, fiecaruia corespunzandu-i utilizarea unei marci.
Spre deosebire de lanturile voluntare - care constituie "simple" intelegeri intre exploatanti
independenti, mai mult sau mai putin artizanali - lanturile hoteliere integrate ofera un produs coerent si
omogen, sub directia unui stat major unic. Acest stat major de directie planifica extinderea lantului, politica
de infiintare de noi hoteluri, structura organizatorica, angajarea personalului, pregatirea profesionala si
asigura un sistem comun de gestiune.
In SUA, lanturile hoteliere integrate detin 75% din piata.
Grupul de societati este "un ansamblu de societati aparent autonome, dar supuse unei directii economice
unitare, asigurata prin una sau mai multe dintre ele" (Prof. CHAMPAUD).
In general un grup de societati cuprinde:
a)

o societate mama, anume o societate la care nici o alta societate nu detine o participatie de peste

50% si care poseda partcipatii superioare limitei de 50% la una sau mai multe societati; societatea mama
poate sa aiba caracterul unei societati holding, pentru care activitatea de baza este gestiunea unui portofoliu
de titluri;

b)

una sau mai multe societati filiale, al caror capital este in posesia directa a societatii - mama in

cota de peste 50%;

c)

una sau mai multe societati subfiliale, controlate in proportie de 50% de catre filiale si deci

depinzand indirect de societatea - mama;

d)

una

sau

mai

multe

societati

la

care,

direct

sau

indirect,

societatea

mama

detine participatii inferioare plafonului de 50%; poate fi vorba de asocieri in participatie, de intreprinderi
asociate asupra carora se exercita o influenta semnificativa (20 - 50% din actiunile cu drept de vot) sau de
investitii strategice (o participatie de 10 - 20%);
e)

una sau mai multe societati "aliate" - care graviteaza in jurul societatii - mama, legate fiind de

aceasta prin relatii contractuale - la care nu exista o participatie sau aceasta este sub 10%.
Grupul de societati nu poseda personalitate juridica distincta. Punerea in evidenta a rezultatelor financiare la
nivelul grupului se face prin intocmirea conturilor consolidate, care cuprind bilantul si contul de profit si
pierdere, excluzand fluxurile financiare din sanul grupului.
In Romania pot fi identificate structuri de grup, un exemplu in acest sens fiind Continental. Societatea
- mama este Continental SA., nici unul dintre actionarii sai nedetinand participatii de peste 50%. Continental
SA nu este o societate holding, ea controleaza direct cinci societati (filiale).
1.3.2. Franciza hoteliera
Privind in jur, zilnic suntem inconjurati de francize care se remarca printr-o promovare sustinuta a
marcii si a firmei. Asistam la o internationalizare a serviciciilor, iar franciza este una dintre modalitatile de
internationalizare a acestor activitati. Exportul de franciza nu a fost decat o consecinta fireasca a succesului
ei ca afacere, iar astazi, daca este adevarat ca ne indreptam spre o lume fara frontiere, franciza reprezinta o
componenta a acestei tendinte.
Franciza, desemneaza un sistem prin care un intreprinzator, francizorul, transmite propriul savoir - faire altor
intreprinzatori, francizatii, controland corecta aplicare a acestuia, in schimbul unei contributii financiare. O
franciza, in forma, corespunzatoare, trebuie sa se sprijine pe un concept comercial, care si-a dovedit deja
valabilitatea[20].
Franciza moderna este o redescoperire a unei tehnici mai vechi. In Evul Mediu, clericii, acordau o
"scrisoare de fransiza" oraselor, meseriilor sau persoanelor, pentru a desfasura anumite activitati. Francizele
in Europa au disparut la mijlocul secolului al XIX - lea si au reaparut acum circa 50 de ani in SUA, ca o
metoda de evitare a efectelor legilor antitrust in vanzarea automobilelor.
Asociatia Britanica de Franchising defineste franciza ca o "licenta contractuala cedata de o persoana
numita fransizor (cedent) care permite sau cere beneficiarului sa desfasoare, in perioada de valabilitate a
licentei, o anumita afacere, folosind un nume specificat apartinand furnizorului. Conform acestui contract,
fransizorul are dreptul de a exercita un control continuu asupra beneficiarului, dar are si obligatia sa asigure
asistenta tehnica, pregatirea cadrelor, merchandisingul etc."
Cumpararea unei francize nu inseamna doar o investitie cu un grad mai mic de risc, prin castigarea
dreptului de a utiliza o marca recunoscuta, impreuna cu sistemul de operare verificat in practica, pregatirea

de specialitate, publicitate si asistenta. Afacerea reprezinta, inainte de toate, o potrivire perfecta intre
francizor si francizat. Incheierea unui contract de francizare este precedata de investigatii serioase din partea
ambelor parti. De aceea, pregatirea terenului pentru o astfel de colaborare este adeseori un proces de lunga
durata. Inainte de a se implica in afacere, persoana interesata va trebui sa-si faca o serioasa analiza a
potentialului personal si profesional.
O alegere potrivita nu inseamna doar achitarea unei sume de bani in schimbul achizitionarii unui
sistem economic verificat si eficient. Administrarea unei astfel de afaceri implica o serie intreaga de
aptitudini speciale pe care, de regula, francizorii le cerceteaza cu meticulozitate. In afara de bani, experienta
in afaceri, timp disponibil si foarte multa vointa, o conditie esentiala pentru succesul in aceasta activitate,
este interesul special pentru munca desfasurata. Nu este suficienta doar placerea de a manca pizza, de a lucra
in aer liber sau de a face gimnastica, de exemplu, pentru a reusi.
Cu exceptia francizelor hoteliere, unde conducerea afacerii este incredintata, de cele mai multe ori, unei
echipe manageriale, in toate celelalte domenii cumparatorii licentei se implica activ si isi dedica majoritatea
timpului activitatii respective. Acest aspect implica, pe de o parte, disponibilitatea de a invata, iar pe de alta,
de a fi receptivi la ordine si indicatii din partea francizorului. In plus, un potential investitor in aceasta
afacere trebuie sa aiba reale disponibilitati de a lucra cu oamenii, in program prelungit si in conditii de stres
continu (cel putin la debutul actiunii).
Contractul de franciza este o varianta relativ recenta a contractului de concesiune, prin care o
intreprindere producatoare sau prestatoare de servicii - denumita cedent sau francizor - in schimbul unei
remuneratii, concesioneaza unei alte intreprinderi - denumita cesionar, francizat / francizer sau beneficiar marca sa de produs sau de serviciu, impreuna cu asistenta tehnica si ansamblul mijloacelor si metodelor de
comercializare, apte sa asigure gestiunea in cele mai bune conditii de rentabilitate.
Contractul de franciza are caracteristicile unui contract de afiliere sau de adeziune. Esenta sa consta
in urmatoarele elemente: beneficiarul si francizorul sunt autonomi din punct de vedere financiar - juridic;
beneficiarul utilizeaza in interesul sau marca apartinand francizorului, cu toate atributele (sigla, slogane etc);
beneficiarul isi desfasoara activitatea pe baza "savoire - faire" -ului conceput si verificat de catre francizor;
franciza, de regula, este insotita de o garantie de neconcurenta (exclusivitate teritoriala a beneficiarului), ca si
punerea la dispozitie a serviciilor comune specifice la nivel de lant;
remuneratia francizorului consta intr-o taxa de afiliere, urmata de redevente de exploatare a hotelului.
Hotelurile francizate beneficiaza de o autonomie superioara celei aferente incheierii unui contract de
management. Francizatul poate avea dreptul sa revanda afacerea unor terti.
Francizorul va impune un caiet de sarcini cuprinzand norme (standarde) de prestare a serviciilor. Cu
cat ponderea hotelurilor francizate in totalul hotelurilor unui lant este mai mare, cu atat incadrarea in
prevederile normelor ridica mai multe probleme si implica proceduri riguroase de control(prin inspectori sub
acoperire, "anonimi" - "vizite - mister"). In baza unui contract de franciza functioneaza si hotelul InterContinental Bucuresti, de asemenea, Best Western (Balvanyos, Bucuresti, Mamaia, Arad si Gura Humorului

- in ordinea incheierii contractului), care, de acum, la scara nationala, formeaza un lant hotelier distinct si
Howard Johnson.
Serviciile oferite de francizor inregistreaza situatii diferite de la un lant la altul. Remuneratia se stabileste, in
primul rand, in functie de complexitatea acestor servicii. Taxa initiala de afiliere sau de cumparare a licentei
este o suma forfetara sau determinata de numarul de camere. In schimbul taxei de afiliere, francizorul
concesioneaza dreptul de utilizare a marcii pentru serviciile hoteliere prevazute in contractul de franciza,
dreptul neintinzandu-se si asupra altor servicii.
Ansamblul serviciilor asigurate hotelierului independent de catre francizor cuprinde: servicii de baza, servicii
ocazionale si servicii optionale.
Serviciile de baza includ punerea la dispozitie a "savoire - faire" - ului, asistenta tehnica, consultanta,
controalele periodice, exclusivitatea teritoriala, actiunile promotionale. "Savoire - faire"-ul presupune
obligatia de comunicare, prin transmiterea verbala (stagii de formare) si in scris ("manuale de proceduri
standard"). Remuneratia serviciilor de baza se face anual sau pe fractiuni dintr-un an. Ea se calculeaza fie ca
procent din cifra de afaceri totala, fie ca suma forfetara / camera / an.
Serviciile ocazionale reprezinta asistenta pe care hotelul francizat o poate solicita in mod expres
(consultanta pentru publicitatea locala, experti in gestiune, inginerie, relatii publice). Serviciile sunt facturate
pe baza salariului orar al consultantului, majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale.
Serviciile optionale cuprind prestatii a caror organizare la nivelul lantului este facultativa. Dintre acestea
unele servicii (publicitatea, rezervarile) se dovedesc tot mai indispensabile. Remuneratia este stabilita pentru
fiecare prestatie in parte: serviciul rezervari - un procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare, la care, in
unele cazuri, se adauga o suma forfetara pentru fiecare camera sau pentru fiecare rezervare in parte;
publicitatea la nivelul lantului - 1% din cifra de afaceri totala sau o suma forfetara pentru fiecare camera;
avantajele procurate de societatatea de aprovizionare - 5% din pretul marfurilor sau echipamentelor livrate;
formarea personalului (suplimentara formarii hotelierului, care este inclusa in randul serviciilor de baza).
Contractul de franciza se incheie pe o perioada limitata, de exemplu 10 ani (la Inter-Continental
Bucuresti). De regula, valabilitatea sa este prelungita.
Avantajele francizei sunt: pastrarea independentei hotelului, includerea in sistemul centralizat de
rezervari, participarea comuna la targurile internationale, cataloage de prezentare, strategii de marketing
comune, furnizori comuni (si deci costuri mai mici pentru hoteluri), taxe de afiliere mici.
Ca dezavantaje putem aminti: strategia de marketing si publicitate poate fi uneori nepotrivita pentru
piata romaneasca. Accesul la sistemul de rezervari global al lantului poate fi suplinit prin inscrierea in
sistemele de rezervari independente.
Contractele de franciza, mai putin costisitoare, vor fi mult mai cautate de catre proprietari decat cele
de management. Diferenta dintre cele doua, consta in faptul ca la un contract de franciza proprietarul
numeste singur conducerea hotelului, in timp ce la un contract de management, operatorul hotelului aduce si
personalul de conducere, iar proprietarul nu poate interveni cu nimic in politica operatorului. Cea mai
importanta pentru proprietar este diferenta de costuri: un contract de management este mult mai costisitor

decat o franciza, intrucat taxele aferente se raporteaza in primul caz la intreaga cifra de afaceri, iar in al
doilea, doar la veniturile obtinute din exploatarea camerelor. In timp ce contractul de franciza se semneaza pe
perioade scurte, cel de management leaga proprietarul de operatorul hotelier pentru 10 - 20 de ani, iar
conditiile de reziliere prevad, de obicei, penalitati pentru proprietar. Pe piata romaneasca o franciza este mult
mai rentabila decat un contract de management, cu conditia ca personalul de conducere sa fi lucrat deja intrun lant international. Daca acum exista mai multe contracte de management decat francize, in viitorul
apropiat raportul de forte se va inversa, pentru ca managerii romani au ajuns la fel de performanti ca strainii.
Asumarea "spiritului de lant" implica un efort de promovare a marcii din partea fiecarui hotel, in
colaborare cu sediul lantului si cu centrala de rezervari. De asemenea,
"spiritul de lant" este indispensabil, dar in nici un caz nu se urmareste ca hotelurile sa fie transformate pana
la a-si pierde identitatea. Dimpotriva, fiecare trebuie sa aiba propria-i individualitate, integrandu-se in mediu.
Filozofia este diversitatea in calitate.
Asa cum am aratat si in primul capitol al lucrarii, contractele de franciza, contracte mai putin
costisitoare, vor fi mult mai cautate de catre proprietari decat cele de management. Pentru a mari numarul
clientilor si cifra incasarilor, din ce in ce mai multe hoteluri opteaza pentru afilierea la un lant international.
Aceasta se face in doua moduri: franciza sau contractul de management. Prin amandoua, proprietarul
cumpara un nume (o marca) si o reteta de afacere (know-how). Diferenta consta in faptul ca la un contract de
franciza proprietarul numeste singur conducerea hotelului, in timp ce la un contract de management,
operatorul hotelului aduce si personalul de conducere, iar proprietarul nu poate interveni cu nimic in politica
operatorului. Cea mai importanta pentru proprietar este diferenta de costuri: un contract de management este
mult mai costisitor decat o franciza, intrucat taxele aferente se raporteaza in primul caz la intreaga cifra de
afaceri, iar in al doilea, doar la veniturile obtinute din exploatarea camerelor. In timp ce contractul de
franciza se semneaza pe perioade scurte, cel de management leaga proprietarul de operatorul hotelier pentru
10 - 20 de ani. Iar conditiile de reziliere prevad, de obicei, penalitati pentru proprietar. Pe piata romaneasca o
franciza este mult mai rentabila decat un contract de management, cu conditia ca personalul de conducere sa
fi lucrat deja intr-un lant international. Daca acum exista mai multe contracte de management decat francize,
in viitorul apropiat raportul de forte se va inversa, pentru ca managerii romani au ajuns la fel de performanti
ca strainii.
3.1. Clasamentul mondial al celor mai mari concentrari hoteliere
Pentru intocmirea clasamentelor mondiale, se ia in considerare ansamblul hotelurilor care utilizeaza marcile
comerciale respective, inclusiv pe acelea cu care grupul are incheiate contracte, in conformitate cu lista
tipurilor de societati considerate componente ale unui grup, care depaseste limitele perimetrului de
consolidare.
Clasamentul mondial al grupurilor hoteliere
Cele mai multe dintre marile grupuri hoteliere isi au originea peste Ocean si se afla sub control
american. Se apreciaza ca peste 25% dintre camerele din hoteluri si unitatile similare existente pe plan
mondial - indiferent de forma de exploatare - se afla in Statele Unite. Dintre cele 300 de grupuri si societati

incluse in clasamentul mondial al revistei "Hotels", care reprezinta peste 6 milioane de camere, mai mult de
jumatate isi au sediul in SUA, iar restul in alte peste 40 de tari: in Marea Britanie, in Japonia etc. Primele
zece grupuri detin peste 3,5 milioane camere. Pentru aceste zece grupuri, cresterea din cursul anului 2003
fata de 2002 a fost de 81.710 camere. Fata de 2002 singura modificare in primele zece pozitii este aparitia
grupului InterContinental Hotels pe locul 1, celalte noua grupuri nu si-au schimbat locul in clasament (vezi.
tabelul 3.1).

Franciza Best Western

Best Western International, un nume de referinta in industria hoteliera mondiala, isi intampina
oaspetii de peste jumatate de secol. Cele 4000 de hoteluri raspandite in 80 de tari confera lantului Best
Western un renume fara egal. La nivel mondial, Best Western este cel mai mare lant hotelier care opereaza in
franciza. De asemnea, Best Western ocupa locul 1 si in clasamentul european. De fapt, Best Western a fost
considerat cel mai mare lant hotelier voluntar. Practic, reconsiderarea in randul lanturilor hoteliere integrate a
fost consecinta multiplicarii serviciilor oferite hotelurilor "aliate".
In Romania, Best Western este o prezenta reala, puternica si dinamica cu un prestigiu confirmat de
succesul celor sapte hoteluri afiliate, operate independent si aflate in proprietate privata. Cu eleganta si
personalitate memorabila, hotelurile subscriu acelorasi valori si se remarca prin atitudinea impecabila,
performanta serviciului si exigenta valorii asumate.
In Romania functioneaza sapte hoteluri sub marca Best Western: Balvanyos (1999), Parc Bucuresti
(1999) , Savoy Mamaia si Central Arad (2000), Bucovina - Club de Munte (2002), Topaz Cluj Napoca,
Ambasador Timisoara. Numarul hotelurilor din Romania este mai mare decat in alte tari. Astfel, in Ungaria
si Polonia sunt cate sase, in Lituania, Slovacia, Rusia si Slovenia cate doua, iar in Bulgaria, Iugoslavia si
Letonia doar cate unul singur.
Drepturile de reprezentare in tara al lantului Best Western apartine societatii Concept Consult &
Prospect (development coordinator Malin Malineanu).
Nu exista conditii stricte de afiliere in lantul Best Western. Acceptul Best Western depinde de orasul in care
se afla hotelul, amplasamentul sau, numarul de camere, clasificare, potential si posibilitatea de a face
investitii. Hotelul trebuie sa aiba cel putin 30 de camere, pentru ca taxele de franciza sa nu fie impovaratoare.
In pofida statutului actual de cel mai mare lant hotelier integrat din lume, la scara mondiala,

Best Western

se afirma si prin selectivitate; astfel in urma cu cativa ani, se aprecia ca peste 80% dintre cererire de aderare
sunt respinse. Trebuie precizat ca nu pot intra in lant hoteluri clasificate sub categoria trei stele.
Contractul de franciza se semneaza pe doi ani, iar dupa aceea poate fi reinnoit. Cat despre taxele care
se platesc, ele se impart in patru categorii:
- taxa de afiliere (se achita o singura data, la inceput) variaza intre 12.000 - 15.000 USD ;
- taxa pe camere, 12 - 15 USD/camera/luna ;
- taxa de marketing 3.500 USD/an si
- o taxa de 10% de rezervare prin sistemul centralizat al lantului;

Avantajele apartenentei la Best Western sunt pastrarea independentei hotelului, includerea in sistemul
centralizat de rezervari, participarea la targuri, cataloage comune de prezentare. Un exemplu in acest sens
este hotelul Parc, care inainte de intrarea in lant avea un grad de ocupare de 35%, la un tarif mediu de 30
USD de camera pe noapte. In urma investitiilor facute, tariful camerei a crescut la 80 USD, iar gradul de
ocupare s-a dublat[59].
Rapiditatea cu care s-au finalizat negocierile de aderare ale hotelurilor Ambasador din Timisoara si
Topaz din Cluj dovedeste ca franciza devine treptat printre hotelierii romani o garantie a succesului in
afaceri.
Best Western Bucovina - Club de Munte, "poarta de intrare in lumea fantastica a obiceiurilor si
traditiilor din tinutul de basm al Bucovinei" este situat in imediata apropiere a faimoaselor manastiri pictate,
inconjurat de obcinele bucovinene. Hotelul are 130 de camere, restaurant, 5 sali de conferinte, SPA (fitness,
sauna, jacuzzi, hammam, masaj), salon de mic dejun, lobby - bar. Tariful este intre 51 - 63 pentru o camera
single si 66 - 82 pentru o camera dubla, TVA -ul si micul dejun fiind incluse. Best Western Bucovina Gura
Humorului, in urma unei investitii de cinci milioane de dolari a fost clasificat la patru stele.
Best Western Central ofera imaginea localizarii lui pe harta Aradului: in inima orasului.
Oportunitatile se dezvaluie: acces facil la mijloace de transport, la institutii de cultura si arta, banci,
organizatii importante, magazine de lux. Recent modernizat, hotelul ofera oaspetilor 42 de camere
confortabile si facilitati la nivelul standardelor internationale ale celui mai mare lant hotelier
mondial. Tarifele sunt 40 - 55 euro pentru o camera single, 55 - 70 euro pentru o camera dubla. In weekend
tarifele sunt: 35 euro pentru o camera single si 50 euro pentru o camera dubla, TVA si micul dejun fiind
incluse.
Best Western Topaz situat in imediata apropiere a centrului istoric si comercial al Clujului, intr-o
zona linistita rezidentiala, surprinde prin rafinament si stil. Flexibilitatea spatiilor si atmosfera distincta
confera un plus de vitalitate oricarui eveniment, incepand cu seminarii si conferinte, pana la distinse intruniri
mondene. Afiliat in septembrie 2003, hotelul Topaz din Cluj, primul hotel privat din Cluj-Napoca are 49 de
camere si este clasificat la trei stele. In anul 2002 unitatea a avut o cifra de afaceri de 8,5 miliarde de lei, iar
in 2003 de 20 de miliarde de lei, crestere ce a rezultat din afilierea la Best Western, dar si din centrul de
conferinte ai restaurantul romanesc. Unitatea functioneaza de 11 ani si a fost primul hotel particular din Cluj,
iar de-a lungul timpului proprietarii au investit peste
patru milioane de dolari. In cei 11 ani de functionare gradul mediu de ocupare a fost de 70 - 75%, dar Sorin
Radoiu - Les, directorul general al hotelului spera ca dupa afiliere procentul sa creasca cu macar 10%.
Aproape 90% din clientii hotelului sunt oameni de afaceri, iar o camera dubla costa 55 de euro.
Best Western Savoy Mamaia - Constanta este sinonim cu plaja si marea. Hotelul are 131 de camere si
apartamente, ce ofera o panorama spectaculoasa, sali de conferinta cu infrastructura moderna, acces la
Wireless Internet. Amplasat direct pe plaja, hotelul ofera piscine pentru adulti si copii. Best Western Savoy
Mamaia dispune de un centru de sanatate modern, cu proceduri pentru balneoterapie, fizioterapie,
electroterapie, hidroterapie, geriatrie - gerontologie, bazin cu apa de mare, bai de plante, jacuzzi si, in

premiera in statiunea Mamaia, tratamente si impachetari cu namol si parafina. Hotelul Savoy din Mamaia,
clasificat la patru stele, se numara printre unitatile de c cazare preferate de turistii nemti, dar si pentru
extrasezon, de catre ofiterii americani stationati in zona, in timp ce Balvanyos a devenit o locatie recunoscuta
pentru gazduirea conferintelor si altor evenimente, cu accent pe activitati de team-building.
Best Western Parc Hotel Bucuresti, situat la 15 minute de Aeroportul International Otopeni si la
cateva minute de centrul orasului. Are 13 etaje si 267 de camere, un centru de conferinte cu o capacitate de
pana la 300 de persoane. Camerele dispun de aer conditionat reglabil, televizor color cu 30 de canale, telefon
international, minisafe individual, data port, minibar, uscator de par infocenter. Pentru oaspetii hotelului se
asigura transport gratuit aeroport - hotel - aeroport cu microbuzul. Tariful pentru o camera single este de 128
euro, iar pentru o camera dubla de 146 euro.
Departe de agitatia citadina, pierdut in padurile ce inconjoara Lacul Sf. Ana, Best Western Balvanyos
Conference Hotel &Spa se bucura de un cadru natural care imbina linistea si aerul proaspat ale peisajului
montan cu valoarea de exceptie a resurselor terapeutice. Best Western Balvanyos a devenit, probabil, cea mai
atractiva destinatie pentru recreere si relaxare, dar, mai ales, pentru reusita intalnirilor de afaceri,
conferintelor si seminariilor. Recent renovat si constant modernizat la nivelul standardelor ce au facut
renumele lantului mondial Best Western, hotelul isi incanta oaspetii cu 78 de camere confortabile, 5 sali de
conferinta, terase insorite, un lobby bar si un restaurant elegant care imbie cu preparate ale bucatariei
traditionale si internationale. Tariful unei camere single este de 35 euro in "low season" si 50 euro in
"season", iar o camera dubla costa 45 euro in "low season" si 60 euro in "season". In perioada sarbatorilor de
iarna tarifele cresc cu 30 euro/noapte fata de cele din sezon.
Best Western Ambasador este o combinatie eleganta intre arta si ospitalitate. Hotelul este deschis in
anul 2002, este clasificat la 4 stele si este cea mai valoroasa locatie a Timisoarei, constructia si amenajarea
lui reprezentand o investitie de peste 2,5 milioane de dolari.. Cele 35 de camere si 5 apartamente de lux fac
din Best Western Ambasador Hotel destinatia potrivita gusturilor rafinate.
'Peste 300.000 de turisti din toata lumea vad in fata ochilor sigla Best Western cand se trezesc dimineata.
Este unul dintre motivele pentru care am vrut ca hotelul meu sa poarte aceasta marca, iar previziunile mele
au fost confirmate prin faptul ca in primele trei ore dupa afiliere am inceput sa primim rezervari din
strainatate', spune Dorel Prodan, directorul hotelului Ambasador din Timisoara, ultimul afiliat la lant.
Proprietarul hotelului Best Western Ambasador este societatea Tuya Invest Corporation, care mai detine
hotelurile Doria*** din Timisoara si Tibiscum** din Caransebes. Negocierile cu Best Western au evoluat
foarte rapid si afilierea a dus la cresterea gradului de ocupare, de la 50% la 65%.
O camera dubla la Best Western Ambasador costa 94 de euro, iar aproximativ 80% din clienti sunt straini,
hotelul adresandu-se oamenilor de afaceri.
Tinta principala a Best Western Romania sunt hotelurile de business din orasele importante, care au
capacitatea de a atrage oameni de afaceri atat romani, cat si straini, dar nu sunt excluse pe viitor hoteluri in
zone precum Valea Prahovei.

Ca si celelalte lanturi hoteliere mari si Best Western a creat un program de fidelitate intitulat Gold Crown
Club. Pentru a deveni membru in programul Gold Crown Club din cadrul lantului Best Western nu este
necesara plata nici unei taxe. Cum functioneaza sistemul de recompensare a clientilor fideli? Pentru fiecare
dolar cheltuit in hotelurile lantului se va primi un punct, iar punctele pot fi transformate in diverse reduceri.
'Aproximativ 23% din totalul clientilor sositi prin intermediul sistemului nostru centralizat de rezervari sunt
posesori de card Gold Crown Club. Acest procentaj situeaza Romania inaintea majoritatii tarilor din sudestul Europei', precizeaza Lorena Preda, director de marketing si vanzari la Best Western. Membri inscrisi in
Gold Crown Club, beneficiaza de reduceri la toate cele sapte hoteluri din tara. Gradul de ocupare la nivelul
intregului lant a crescut cu aproape 10%. Spre deosebire de celelalte lanturi hoteliere, reducerile nu difera de
la o tara la alta. Printre beneficiile posesorilor de card Gold Crown Club se numara: punctele se obtin pe baza
numarului de nopti de cazare; toti membrii Club Capital beneficiaza de 15 - 20% reducere la cazare in
hotelurile BW din Balvanyos si Gura Humorului; la 1.500 puncte se primeste o limuzina de la compania
Avis gratuit pentru o zi; la 2.300 de puncte se primeste o limuzina gratuit un week-end; la 800 de puncte
(aproximativ zece nopti de cazare) se primeste gratuit o noapte de cazare; pentru cazari la hotelurile BW din
SUA, Canada si Marea Britanie, se acumuleaza cate 250 de mile pentru fiecare sedere, mile ce pot fi folosite
pe liniile aeriene partenere: Air Canada, Delta, United, American Airlines, US Airways. Cel mai tare punct al
programului este acela ca toti abonatii Orange beneficiaza de o reducere intre 10 si 50% in oricare din
hotelurile lantului.
Hotelurile intrate in lant au dovedit deja cat de profitabila este apartenenta la Best Western, sustinuta de
imbunatatirea produsului. Best Western isi va spori in continuare numarul de hoteluri in Romania.