PPPProf.

Sandu Luminita
Gradinita Voinicel-Chitila

Domenii
A. DEZVOLTAREA FIZIC, A SNTTII SI IGIENEI PERSONALE
A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizic
A.1.1. Aspect specific: Motricitate grosier
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s-si coordoneze
muschii mari ai corpului cu un scop al miscrii.
NIVELUL I
Indicatori
20. Urc si coboar scrile tinnd un obiect ntr-o mn sau n ambele
mini.
21. Se trste cu usurint prin tuneluri, pe submas.
22. Se catr pe echipamente de joac pentru copii.
23. Prinde cu ambele mini o minge mare.
24. Loveste mingea, dnd-o napoi.
25. Sare pe ambele picioare si peste obiecte mici pstrndu-si
echilibrul.
26. Pedaleaz corespunztor cnd merge cu tricicleta.
Practici de sprijin
Supravegheati copilul cnd urc sau coboar scrile. Ajutati-l s
constientizeze alternanta picioarelor si s adapteze ritmul de mers
pentru
siguranta personal si usurinta respiratiei.
Pune-ti la dispozitia copilului echipamente de joac pentru a alerga n
jurul lor, a se tr pe sub ele, a se ctra pe ele.
Propuneti copiilor rostogolirea mingii mari; exercitii cu mingea mic.
Jucnd mpreun cu copiii cu mingea, demonstrati-le miscri noi si
ndemnati-i s ncerce si ei.
Jucati-v cu ei imitnd animale care sar. Cntati cu ei asociind
miscarea cu cntecul.
Folositi dansul pentru a implica ambele prti ale trupului n miscare.
Supravegheati copiii cnd coboar scrile.
Supravegheati copilul atunci cnd merge cu tricicleta. Artati
copilului cum se pedaleaz, cum se frneaz n sigurant. Exersati
mersul pe triciclet si realizati plimbri doar n locuri special amenajate
NIVELUL II
Indicatori
27. Merge si alearg cu usurint, coordonndu- si armonios miscrile.
1

28. Pozitioneaz corpul si membrele n mod corespunztor pentru a

imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o miscare (a prinde o
minge, a arunca o minge).
29. Loveste mingea ctre un punct anume cu oarecare precizie.
30. Arunc o minge de mrime medie cu oarecare precizie.
31. Alearg pe lng obstacole cu usurint.
Practici de sprijin
Oferiti copiilor permanent oportunitatea de a se misca n aer liber.
Solicitati copiilor s aduc lucruri, jucrii din sala de clas cnd iesiti
din sala de clas n spatiul de joac de afar.
Jucati jocuri de imitare fidel a miscrilor unor
animale, a unor miscri de dans. ncurajati copiii s reprezinte
personaje din povesti si din ambient prin miscare.
Puneti la dispozitia copiilor mingi de diferite mrimi. Implicati-i n
jocuri cu mingea.
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s participe la
activiti fizice variate.
NIVELUL I
Indicatori
37. Particip cu entuziasm n diverse activitti fizice: alergare,
ctrare, aruncri, rostogoliri,dans etc.
38. Desfsoar spontan diverse activitti fizice n momentele de
tranzitie, de trecere de la o activitate la alta, de la un spatiu la altul.
Practici de sprijin
Implicati copiii ntr-o varietate larg de activitti fizice si miscare, n
diverse momente ale zilei si n timpul activittilor.
Oferiti copiilor cel putin 60 de minute de activitate fizic zilnic, n
interior sau n aer liber.
Faceti ca activitile fizice s fie distractive,amuzante.
NIVELUL II
Indicatori
39. Particip n mod regulat la activitti fizice de alergare, dans, jocuri
sau chiar sporturi.
40. Ajut la realizarea de activitti domestice care implic miscare:
mturat, adunarea rufelor, aranjarea jucriilor, mutarea unor obiecte
etc.
Practici de sprijin
Oferiti zilnic copiilor suficient timp pentru activitti n aer liber i
miscare si nvtati-i noimiscri, supuneti-i la noi provocri. Exersati-le
viteza, forta,
precizia.
Utilizati momentele de rutin pentru a-i implica pe copii n activitti
fizice.
A.1.2. Aspect specific: Motricitate fin
2

NIVELUL I
Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze minile i
degetele pentru scopuri diferite.
Indicatori
57. Mnnc cu tacmuri.
58. Utilizeaz diverse materiale din centrul de art(creioane, pensule,
bureti, pictura cu degetele etc.).
59. Copiaz desene geometrice sau cu diverse forme.
60. Taie n linie dreapt sau curb.
61. Manipuleaz obiecte mici cu usurint (siruri de mrgele, obiecte
mici introduse prin guri etc.).
62. nchide nasturi mari.
63. nchide fermoare mari.
64. Realizeaz puzzle-uri de 10-25 piese.
65. Scrie unele litere i cifre ce pot fi recunoscute.
Practici de sprijin
Oferiti copiilor seturi de jucrii: vesel, mobil,haine pentru ppusi si
timp pentru a se juca cu ele. Demonstrati prin exemplu propriu,
eventual
atentionati special, modele de utilizare a veselei.
Oferiti copiilor variate materiale de scris, desenat.
Propuneti copiilor activitti de decupare pentru confectionarea de
hinute pentru personajele lor preferate.
Exersati regulile de utilizare a instrumentelor,asigurnd copiilor un
mediu securizant.
Organizati activitti n centrul de jocuri de mas.
Utilizati centrul de joc simbolic pentru a exersa mbrcarea si
dezbrcarea ppusilor.
Utilizati orice oportunitate n timpul activittilor pentru a ncuraja
copiii s scrie litere si cifre pe care le cunosc. Atrageti atentia
permanent asupra materialelor scrise din clas.
Asistati copilul n realizarea puzzle-urilor. Pn nvat tehnica de
rezolvare a unui puzzle puteti concepe propriile dvs. puzzle-uri din 4, 9,
16 bucti, prin tierea pe linii serpuite sau drepte a unor imagini (lipite
anterior pe carton).
NIVELUL II
Indicatori
66. si pune singur pantofii si si leag ireturile la pantofi.
67. Scrie diferite litere si cifre (precum cele din propriul nume).
68. Utilizeaz independent cu usurint materiale si tehnici de lucru
diferite pentru a picta, a modela.
69. Se mbrac si se dezbrac singur.
Practici de sprijin
3

 Exersati abilittile copilului de ncltare si descltare n fiecare

situatie potrivit. Demonstrati, n caz de necesitate, copilului actiunea
si acordati-i ajutor s o nsuseasc.
Propuneti sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de
obiecte utiliznd instrumentele de scris. Rugai copiii s se semneze
pe lucrrile lor.
Alocati timp n fiecare zi pentru activitti de
dezvoltare a motricittii fine, valorificnd situatii de rutin: aranjarea
mesei, masa, aranjarea jucriilor, pregtirea materialelor distributive
pentru anumite activitti, etc.
Elaborati mpreun cu copiii compozitii plastice din puncte, linii, pete,
aplicatii din frunze, ornamentarea obiectelor.
Propuneti copiilor jocuri cu ap si nisip pentru antrenarea degetelor.
Oferiti copiilor materiale si instrumente de desen si pictur;
ncurajati-i s se implice n activitatea cu astfel de materiale si
instrumente.
Implicati copiii n activitti plastice (modelare, punctare, hasurare.
etc.); experimentati mpreun diverse tehnici si instrumente (desen cu
degetele, bureti, vat, pensul, markere, creioane, cret, etc.).
Oferiti costumatie n centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa
mbrcarea si dezbrcarea.
ncurajati/apreciati copilul s se mbrace/ dezbrace singur.

A.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie

Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
utilizarea simturilor (vzul, auzul, simtul tactil, mirosul etc.) n
interactiunea cu mediul pentru a-si orienta miscrile.
NIVELUL I
Indicatori
78. Reactioneaz fizic corespunztor stimulilor din mediu (si ndoaie
picioarele pentru a ateriza mai usor, se mis mai repede pentru
a evita un obstacol, se fereste, simte mirosuri suprtoare etc.).
79. Realizeaz miscri artistice mpreun cu adultul, cum ar fi dansul
pe muzic sau miscri ritmice.
80. Demonstreaz o mai bun coordonare oculo-motorie (prinde
mingea dup ce a fost aruncat spre pmnt).
81. Se urc pe scri scurte, se balanseaz n leagn, alunec pe
tobogan.
Practici de sprijin
4

 Utilizati jocuri care solicit simturile si miscarea corpului: jocuri de

imitatie, cntece cu comenzi etc.
Ascultati mpreun bucti muzicale favorite. ncurajati copiii s se
exprime prin miscri inspirate de muzic. Dansati mpreun cu ei si
dup miscrile inventate de acesta.
Oferiti oportunitatea de a utiliza echipamentul de joac din spatiul de
joac din aer liber.
Realizati trasee cu obstacole pe care trebuie s le ocoleasc, s le
escaladeze.
NIVELUL II
Indicatori
82. Demonstreaz constientizarea simturilor n actiuni (recunoaste
obiecte ascunse prin pipit fr s le vad, execut miscri la auzirea
unor comenzi, recunoate mirosuri etc.).
83. Schimb ritmul, directia, viteza miscrilor la semnale de natur
diferit (culoare, sunet, simboluri grafice).
84. Manipuleaz ppusi simple.
85. Particip cu plcere la jocurile care implic mult miscare si contact
social, reguli de joc(Statuile, De-a v-ati ascunselea etc.).
Practici de sprijin
Jucati jocuri de recunoastere a formelor, materialelor, sunetelor prin
implicarea simturilor (auz, pipit, miros): Ce-i ascuns n scule?
Utilizati n jocuri exercitii de tipul stop-start.
Propuneti jocuri cu schimbarea miscrilor la semnal, la schimbarea
ritmului muzicii; jocuri cu schimbarea directiei i vitezei de miscare.
Jucati cu copiii jocul Robotelul cu telecomand.
Solicitati copiii s redea n miscri comenzile auzite.
Realizati un teatru de ppusi cu ppusi usor de manevrat
(confectionate, de ex., din linguri de lemn).
Implicati copiii n actiuni de ajutorare reciproc, de asezare a mesei,
de curtenie la msute, la locul de depozitare a materialelor.
nvtati-i pe copii jocuri precum Statuile,
De-a v-ati ascunselea s.a.
A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sntii i igienei personale
A.2.1. Aspect specific: Promovarea sntii i nutriiei
Reper 5: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze o
alimentaie sntoas variat.
NIVELUL I
Indicatori
94. Particip la pregtirea unor gustri sntoase.
95. Numeste unele calitti ale alimentelor sntoase, hrnitoare.
96. Ajut la servirea mesei i si apreciaz corect portia de mncare.
Practici de sprijin
5

 Organizati activitti de preparare a unor salate, gustri si implicati-i

pe copii n pregtirea lor.
Discutati despre fiecare aliment utilizat si despre importanta igienei
alimentare si a unei alimentatii sntoase.
Organizati activitti n care s discutati despre mncruri. Organizati
activitti n cadrul crora s nvete cum se spal fructele si legumele si
de ce este necesar splarea lor.
Implicati copiii n activitti de plantare, crestere si recoltare a unor
legume, zarzavaturi.
NIVELUL II
Indicatori
97. Explic rolul benefic sau duntor al anumitor alimente pentru
organismul uman.
98. Recunoaste mncruri dintr-un grup de mncruri diferite, cu
sprijinul adultului.
Practici de sprijin
Implicati copiii n prepararea, pregtirea si servirea unei mese
sntoase.
Discutati despre valoare nutritiv a diferitelor alimente.
Realizati activitti de joc privind alimentatia, servirea mesei si
comportamentul sntos n timpul mesei, n care copiii joac roluri
diferite
(de ex. De-a restaurantul).
A.2.2. Aspect specific: Promovarea ngrijirii i igienei
personale
Reper 6: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
deprinderi de pstrare a snttii si igienei personale.
NIVELUL I
Indicatori
109. Foloseste servetele pentru a-si sterge nasul si le arunc dup
utilizare la cos.
110. Merge la toalet atunci cnd trebuie.
111. si spal minile si si le sterge nainte de mas si dup utilizarea
toaletei, fr sprijinul adultului.
112. Coopereaz cu adultul n splarea dintilor.
113. Duce mna la gur cnd tuseste.
114. Recunoate si spune cnd simte unele simptoame de boal.
Practici de sprijin
Puneti la dispozitia copilului permanent servetele pentru a le utiliza la
nevoie.
Supravegheati permanent respectarea rutinei n pstrarea igienei
(splatul minilor, mersul la toalet, splatul dintilor etc.).
Creati un loc unde copiii s si poat pstra obiectele de igien
personal (spunul, pieptenul, periuta de dinti etc.).
6

 Propuneti jocuri precum De-a magazinul unde copiii pot utiliza

produse de igien personal (spunuri, ampoane, geluri de dus,
paste de dinti, bureti de baie etc.).
Apreciati de fiecare dat cnd copilul pune mna la gur cnd
tuseste sau strnut si folosete servetelul. Realizati jocuri n grup mic
n care unii copii sunt medici si altii pacienti.
Discutati despre simptoamele unor boli.
NIVELUL II
Indicatori
115. Demonstreaz independent n igiena personal(se spal si se
sterge singur pe mini,
si acoper gura cu mna cnd strnut, cnd tuseste, foloseste
independent
toaleta, foloseste batista).
116. Utilizeaz corect si independent periuta de dinti.
Practici de sprijin
Oferiti zilnic copiilor posibilitatea de a-si exersa deprinderile de igien
personal. ncurajati copiii care le respect si amintiti constant de
importanta respectrii lor.
Realizati cu copiii crticele despre sntate. ncurajati-i s realizeze
desene, afise, poezioare sau cntecele despre regulile sanitare.
Vorbiti cu copilul despre profesia de medic stomatolog. Mergeti
mpreun s vizitati un cabinet stomatologic.
Invitati un medic stomatolog la grdinit pentru a le vorbi copiilor
despre igiena dentar, despre periajul corect, periute si pasta de dinti.
A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind
securitatea personal
Reper 7: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
abilitti de auto-protectie fat de obiecte si situatii
periculoase.
NIVELUL I
Indicatori
122. Comunic adultilor sau colegilor atunci cnd vede un
comportament periculos.
123. ntelege diferenta dintre atingere sigur si atingere periculoas.
124. Recunoaste simboluri care indic pericol si l evit.
125. Nu ia medicamente n absenta adultului, dar stie c
medicamentele sunt utile n anumite situatii.
126. Priveste n stnga si n dreapta cnd traverseaz strada.
Practici de sprijin
Utilizati imagini pentru a ilustra situatii de risc (consum de lichide din
sticle necunoscute, apropierea de un fier de clcat n priz, de flacr
etc.) si propuneti copiilor s v spun ce ar face ei dac s-ar afla ntr-o
astfel de situatie.
7

 Cititi povesti, povestiri ce prezint situatii periculoase si discutati

despre posibilitatea evitrii lor sau a riscurilor pe care le presupun.
Oferiti materiale, ppusi, hinute, simboluri n centrul de joc simbolic
unde copiii pot demonstra ntelegerea pericolelor.
Mentionati permanent care este granita ntre sigur i periculos si
argumentati permanent
NIVELUL II
Indicatori
127. Nu accept jucrii, bomboane, mncare, bani etc. de la persoane
adulte necunoscute.
128. ntelege c unele comportamente pot fi duntoare organismului
(fumatul, consumul de alcool, jocul cu chibriturile etc.).
129. Identific adultii care pot s-l(o) sprijine n situatii periculoase.
Practici de sprijin
Folositi povestiri pentru a discuta despre pericole si ci de actiune n
situatii periculoase.
Asigurati-v c nteleg care sunt persoanele n care pot avea ncredere
si pot apela n astfel de situatii.
Utilizati exemple din viata lor personal pentru a discuta despre
comportamente duntoare.
Realizati cu copiii afise, campanii pentru evitarea pericolelor.
A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind
securitatea personal
Reper 8: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
constientizareasi ntelegerea regulilor de securitate personal.
NIVELUL I
Indicatori
135. Anticipeaz si ntelege consecintele nerespectrii regulilor.
136. Identific semne de protejare fat de pericole existente n sala de
clas si acas.
137. Respect reguli de sigurant de baz n transportul public, pe
strad, cu bicicleta etc.).
Practici de sprijin
Folositi iesirile n locuri publice pentru a discuta despre regulile de
protectie si evitare a pericolelor.
Atrageti-le atentia asupra anumitor semne si simboluri. Utilizati-le si n
sala de
grup n timpul unor activitti.
Realizati crticele privind regulile de circulatie, afise.
Apreciati de fiecare dat respectarea regulilor.
NIVELUL II
Indicatori
138. Respect regulile de comportare pe strad, n transportul public si
n alte locuri publice pentru a evita accidentele, situatiile periculoase.
8

139. Relateaz unde si cnd trebuie s se adreseze pentru ajutor.

140. Demonstreaz cunoasterea regulilor de sigurant n jocul simbolic
Practici de sprijin
Propuneti jocuri pentru cunoaterea semnificatiei culorilor
semaforului, a semnelor rutiere,discutii si jocuri de orientare ntr-un
mediu nou.
Realizati hrti rutiere cu copiii.
Propuneti n centrul de joc simbolic vizite la
muzeu, la magazin, la medic, la piat si exersati regulile rutiere, de
evitare a pericolelor etc.
Invitati lucrtori ai politiei, medici, pompieri n sala de grup etc.
Realizati un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor n
situatii de risc (medici, pompieri,politisti etc.).
Elaborati mpreun cu copiii scheme, desene reprezentnd surse si
persoane crora li se poate adresa pentru ajutor.

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOTIONAL
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea social
B.1.1. Aspect specific: Abilitti de interactiune cu adultii
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste ncredere
n adultii cunoscuti si s interactioneze cu acestia.
NIVELUL I
Indicatori
150. Cu sprijin, se desparte de adultii cu care este obisnuit (fr a
arta foarte mult team, ca n cazul copiilor mai mici).
151. si exprim afectiunea fat de adultii cu care este obisnuit.
152. Spune numele fratilor sau surorilor si i apeleaz.
153. Rspunde la formulele de salut folosite de adulti.
154. si exprim sentimente fat de anumiti adulti (o iubesc pe).
155. Ajut adultul n sarcini simple.
156. Din cnd n cnd, face lucruri pentru a fi pe plac adultilor (aduce
papucii, danseaz sau cnt, face mici comisioane n familie, etc.).
Practici de sprijin
Folositi expresii si comportamente pozitive atunci cnd v desprtiti
de copil.
ncurajati-l si ludati-l pentru comportamentul pozitiv n relatia cu
adultii. Manifestati aceleasi reacii fat de copii, indiferent de genul lor;
s nu aveti asteptri mai mari de la fete n ceea priveste controlul
emotional si utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate dect de
la bieti.
Adresati-v copiilor pe nume si descurajati folosirea excesiv a
pronumelor
personale, care genereaz ambiguitti(ei, ea, el. etc.). ncurajati copilul
s povesteasc
despre fratii/surorile lui. n grdinit folositi fotografii ale familiei pentru
a sprijini copilul n interventiile lui despre frati sau alti membri ai
familiei.
Folositi formule de salut adecvate diferitelor momente ale zilei si
situatii sociale si atrageti atentia asupra utilizrii lor n parc, la
grdinit, n alte medii sociale.
10

 ncurajati exprimarea sentimentelor pozitive fat de adulti, oferiti

oportunitti de a interactiona respectuos cu adultii.
Discutati si cu bietii mai mult despre ntregul spectru de emotii si
evitati exagerrile n descurajarea emotiilor negative, deoarece bietii
vor deveni astfel mai putin expresivi emotional dect fetele.
Angajati copiii n sarcinile cotidiene si cooperati cu acestia (udatul
florilor, aranjarea mesei) evitnd reproducerea stereotipurilor de gen.
Demonstrati c pentru realizarea unei sarcini, adeseori este nevoie
de contributia mai multor oameni. Comentati cu copiii c fiecare
contributie conteaz.
Facilitati copilului punerea n practic a unor comportamente care
constituie premisele abilittilor sociale, care n viitor l vor ajuta s fie
eficient n interactiunile
cu ceilalti astfel nct s ating scopul stabilit.

NIVELUL II
Indicatori
157. Interacioneaz cu usurint cu adulti familiari din comunitate
(printi, bunici
cunoscuti la locul de joac, vecin, educatoarea,medic pediatru sau
medic de
familie, vnztorul de la magazinul din cartier, etc.).
158. Se desparte cu usurint de membrii familiei la grdinit.
159. Interactioneaz adecvat cu adultii (de ex.:nu i ntrerupe,
rspunde la ntrebri).
160. Aplic formule de politete n comunicarea cu adultii.
Practici de sprijin
Facilitati interactiunile cu adultii n diverse contexte sociale si
ncurajati comunicarea cu acestia si participarea la actiuni (de
exemplu, s cear informatii, s rspund la ntrebri, s fac
cumprturi simple). n grdinit sau familie,
jucati-v de-a cumprtorul si vnztorul, medicul si pacientul, etc.
Manifestati respect si ncredere fat de copil, discutati despre relatiile
cu ceilalti, despre activittile zilnice si evenimente semnificative pe
care le-a trit.
Oferiti un model adecvat de comunicare evitnd ntreruperea
copilului atunci cnd
acesta vorbete.
Oferiti exemple si modelati comportamentul copilului interactionnd
respectuos cu ceilalti; repetati cu copilul formulele adecvate de
11

politete, de exemplu n jocurile La doctor, La cumprturi, La teatru,

etc
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s cear ajutorul
adultului cnd are nevoie.
NIVELUL I
Indicatori
167. Adreseaz frecvent ntrebri adultilor pentru a obtine informatii.
168. Urmeaz indicatiile adultilor n ceea ce priveste comportamentul
adecvat n
diverse situatii.
169. La nevoie, cere ajutor adultilor si ofer sprijin, la rndul su.
170. Urmeaz instructiunile sau se supune unei figuri de autoritate,
avnd ncredere
n aceasta (Aa a spus mama, dna educatoare nu).
171. Semnaleaz adultilor situatii problematice simple (un copil s-a
lovit sau are nevoie de ajutor, se aud zgomote suspecte, arde
mncarea pe aragaz, etc.).
Practici de sprijin
Rspundeti direct, cu claritate si rbdare ntrebrilor adresate de
copil; ncurajati-i s
adreseze ntrebri pentru a obtine informatii.
Clarificati ori de cte ori este nevoie limitele acceptabile ale
comportamentului.
Oferiti copilului sprijin atunci cnd cere si are nevoie; cereti ajutor
copilului si discutati mpreun despre ce nseamn a oferi si primi
ajutor (cnd apar situatii relevante pentru acest subiect).
Manifestati o atitudine pozitiv, evitati comportamente negative care
vor fi preluate de ctre copil. De exemplu, dac educatoarea este
ncruntat de fiecare dat cnd vorbeste cu un copil care are unele
comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece
educatoarea reprezint o autoritate pentru ei.
Descrieti si discutati cu copilul diverse situatii problematice simple
ajutndu-l s coreleze ideea de pericol cu solicitarea ajutorului din
partea celorlalti; comentati situatii concrete vzute la grdinit sau n
parc, la televizor sau n filme.
NIVELUL II
Indicatori
172. Cere ajutor adultilor din comunitate (vecin, bibliotecar, bunicii,
prietenilor de
joac etc.).
173. Alege momentul potrivit pentru a aduce n atentia adultilor
anumite probleme.
12

174. Pune ntrebri adultului nainte de a devia de la ordinea stabilit si

de a nclca
regulile (de ex.eu am voie s aprind focul la aragaz?).
Practici de sprijin
Oferiti sugestii copilului pentru a se descurca singur/ atunci cnd
cere ajutorul si ncurajati- i s rezolve problema.
Puneti copiii n situatia de a vedea c a cere si a primi ajutor
reprezint comportamente sociale adecvate, nu expresia unei
neputinte.
Creati situatii care s contrabalanseze faptul c fetele cer mai frecvent
ajutorul dect bietii, n virtutea stereotipului conform cruia un biat
trebuie s se descurce singur.
Oferiti copilului sansa de a observa si participa la discutiile adultilor;
discutati despre ce nseamn s nu vorbesti n acelasi timp cu ceilalti,
s ti astepti rndul, s ai un ton potrivit.
Cnd un copil face o greseal, discutati cu el/ea despre ce a nvtat
din asta.
Ajutati-l pe copil s nvete s ntrebe adultul nainte de a devia de la
reguli si momente obisnuite.
Artati deschidere fat de copil pentru ca acesta s se simt
confortabil s vin s v
cear ajutorul.
B.1.2. Aspect specific: Abilitti de interaciune cu copii de
vrst apropiat
Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s interacioneze
pozitiv cu copii de vrst apropiat.
NIVELUL I
Indicatori
184. Se altur unui grup de copii care se joac (cu ajutorul adultului,
dac este necesar.)
185. Initiaz o activitate mpreun cu alt copil.
186. De cele mai multe ori si exprim dorinta de a se desprti de adult
pentru a se juca mpreun cu alti copii.
187. Se conformeaz deciziilor de grup.
188. Coopereaz, face schimb de obiecte n joc.
189. Se mprieteneste si mentine prietenia cu cel putin un copil.
190. Rmne cu grupul si nu merge cu persoane necunoscute.
Practici de sprijin
Cititi crti, folositi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul
personajelor ce nseamn s mparti cu ceilalti, s si astepti rndul si
s cooperezi.
Facilitati aplicarea strategiei de a se implica ntr-un joc paralel si de a
contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfsurarea acestuia.
Ajutai-l pe copil s se alture altui copil care se joac.
13

Faceti conversatie cu copilul astfel nct s nvete s asculte si s

vorbeasc cu altii.
Oferiti asistent copiilor n timp ce se joac mpreun cu alti copii
stnd deoparte, punnd la dispozitie resurse si ncurajri si intervenind
n caz de conflict.
ncurajasi copiii s se implice n activitti considerate n mod
traditional specifice genului opus si oferiti copiilor feedback pozitiv
imediat cnd vedeti c aleg
aceste activitti.
Facilitati si ntriti alctuirea grupurilor mixte de joc, dat fiind
tendinta ca fetele si bietii s se grupeze n activitti n functie de
gen. n acelasi timp supravegheati
grupul de joc si interveniti atunci cnd fetele sunt mai putin implicate
n joc din cauza bietilor care domin.
Oferiti copiilor oportunitti pentru a mprti materiale si de a-i
spune prerea despre continuarea jocului.
Asigurati copilului ocazia de a se ntlni cu prietenii, pentru a tri
sentimentul de ncredere unul n cellalt si pentru a se simti mai putin
vulnerabili atunci cnd
si exprim dificulttile ntr-un domeniu.
Identificati elemente specifice grupului din care face parte copilul
(grupul de la grdinit, scoal sau grupul de prieteni) pentru a cultiva
sentimentul de apartenent,
asociat cu solidaritatea si securitatea emotional si social.
Folositi nume sau simboluri specifice cu care s identifice grupa de la
grdinit.
NIVELUL II
Indicatori
191. Interactioneaz din proprie initiativ cu copii apropiati ca vrst n
diferite contexte.
192. Inventeaz activitti care implic mai mult de un copil.
193. Cere si ofer ajutor altor copii (l ajut pe alt copil s gseasc o
jucrie rtcit, s si fac patul).
194. Propune, dar si urmeaz sugestiile unui camarad de joac despre
cum s se joace.
195. Se identific drept prieten al unor copii din diferite medii
apropiate (la grdinit, acas/ la bloc, la bunici).
Practici de sprijin
Oferiti copiilor posibilitatea de a se juca n grupuri mici, n care
fiecare copil are un rol si o responsabilitate concret.
Structurati activitatea de la grup pe centre de interes si ncurajati
interactiuni ntre fete si bieti, iar accentul s fie pus nu pe
performant ci pe implicare n sarcin si progres.
14

Stimulati jocul n grup al fetelor si jocul n diade al bietilor deoarece

jocul n diade stimuleaz abilittile de comunicare ale bietilor, n timp
ce jocul n grup stimuleaz
cooperarea si competitia fetelor.
Inventati la grup n mod regulat roluri pentru toti copiii, roluri care i
ajut s nteleag complementaritatea responsabilittilor si ideea de
convietuire (de ex. cel care are grij de plante, responsabilul cu timpul,
postas, cel care duce gunoiul, chelnerul, etc.).
Ajutati-i pe copii s nteleag faptul c a coopera rspunznd unei
cereri este diferit de a te supune unei comenzi.
Monitorizati zilnic, ncurajati si ludati comportamentele prin care copiii
se ajut unii pe altii.
Numiti n mod regulat comportamentele pozitive de ntrajutorare
astfel nct copiii s fie motivati s le repete si pe viitor si s le
identifice singuri. Comentati si sanctionati imediat comportamentele
de intimidare sau excludere manifestate fat de anumiti copii.
Responsabilizati copiii n cas/grup oferindu-le sarcini
care contrazic stereotipurile de gen (ex. bietii s ajute la gtit).
ncurajati copilul s si exprime prerea, s identifice mai multe
variante de rezolvare a unei situatii sau
de continuare a unui joc.
Ludati copiii cnd accept si sugestiile celorlalti copii si se ajut
reciproc. ntriti alctuirea grupurilor mixte de joc, deoarece fetele si
bietii se grupeaz n activitti n functie de gen, facilitti.
Supravegheati grupul de joc si interveniti atunci cnd fetele sunt mai
putin implicate n joc din cauza bietilor care domin. Gruparea copiilor
n functie de gen are drept consecinte ntrirea unor comportamente
traditionale de gen.
Dati copiilor ocazia de a fi parte a diverselor activitti de grup n
contexte sociale diferite (la grdinit, acas/ la bloc, n curte, la bunici)
pentru a se identifica cu acele
grupuri si pentru a practica ncrederea si colaborarea nmedii diferite.
B.1.3. Aspect specific: Acceptarea si respectarea diversittiii
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s recunoasc, s
aprecieze si s respecte asemnrile si deosebirile dintre
oameni.
NIVELUL I
Indicatori
203. Este capabil s se angajeze n joc simbolic (pretinde c face ceva
sau c este altcineva etc.).
204. Face comparatii cu cei din anturaj n ceea ce priveste culoarea
prului, nltimea, etc.
205. Se joac mpreun cu copii diferiti din punct de vedere al genului,
limbii vorbite, etniei sau cu CES, sub ndrumarea adultilor.
15

206. Identific asemnri si deosebiri dintre persoane dup diferite

criterii (gen, aspect
exterior, vrst, profesie, mediu cultural si lingvistic, etc.).
Practici de sprijin
Asigurati n mediu obiecte care s reflecte diversitatea si care s
stimuleze nvtarea intercultural (obiecte, casete cu cntece, obiecte
de art, etichete cu cuvinte scrise n diverse limbi) pe care copiii le pot
folosi n joc.
Dati-i copilului ocazia de a-si descrie propriile caracteristici fizice si
culturale. ndrumati-l s perceap deosebirile si asemnrile dintre
oameni pornind de la propria persoan. Ajutati-l s interpreteze aceste
deosebiri astfel nct s nu aib valoare
evaluativ, de exemplu atunci cnd copilul spune Eu sunt mai nalt/
dect Y, puteti
aduga Tu eti mai nalt/ dect Y pentru c esti mai mare cu 1 an.
Facilitati jocul ntre copii diferiti din punct de vedere al genului, limbii
vorbite sau CES.
Dati o sarcin comun pentru a stimula interdependenta pozitiv,
facilitati asumarea de sarcini realiste de ctre fiecare copil si oferiti
asistent (cnd sunt dificultti de comunicare ntr-o limb sau cnd
copilul cu CES are nevoie de sprijin).
Cititi mpreun cu copilul crti si analizati imagini care prezint
oameni din culturi diferite si cu caracteristici fizice sau abilitti diferite.
Discutati despre personaje, srbtori, eroi, cntece care reflect
aceast diversitate.
Puneti la dispozitia copilului obiecte, imagini care reflect
diversitatea cultural
NIVELUL II
Indicatori
207. Formuleaz ntrebri despre familia, etnia, limba vorbit, cultura,
caracteristicile fizice ale celorlalti.
208. Recunoate abilittile diferite ale celorlalti copii n diverse
domenii (X cnt bine la pian, Y alearg repede).
209. Numeste si accept diferente si similaritti n ceea ce priveste
mncruri sau jocuri preferate de el/ea si alti copii.
210. Remarc faptul c alti copii folosesc cuvinte diferite pentru acelasi
obiect (de ex. Pentru ap, mam, jucrie, etc.).
211. Remarc faptul c aceeasi persoan poate avea mai multe roluri
sociale (mama este mama lui, este angajat la..., este fiica bunicii lui,
etc.).
Practici de sprijin
Organizati activitti n care copiii s se familiarizeze cu varietatea
caracteristicilor unei persoane (meseriei, vrst, gen, limb vorbit,
port national etc.). Puneti
16

la dispozitia copilului imagini cu persoane apartinnd unor culturi

diferite, crti, enciclopedii. Valorificati situatiile de contact cu alte
culturi (de ex.: vizite, vacante).
Comentati mpreun cu copiii caracteristici fizice si preferinte ca
aspecte ale identittii. Organizati activitti care atrag ntregului grup
atentia asupra diferentei
si capacittii ntr-un mod pozitiv, de exemplu artnd copiii cu
dizabilitti ntr-o lumin pozitiv, valoriznd bilingvismul, etc.
Invitati membrii familiei s mprtseasc din traditiile specifice
(mncare, muzic, dansuri, jocuri, srbtori) si organizati cu copiii
activitti n care s le valorificati.
ncurajati copiii s foloseasc limba matern, dar si limba de predare
pentru a numi actiuni si obiecte din mediu. Folositi etichete n mai
multe limbi.
Cultivati respectul pentru diversitatea lingvistic si interveniti ferm
atunci cnd apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de
exemplu cnd n mod intentionat nu este pronuntat corect un nume).
Puneti la dispozitia copiilor crti n mai multe limbi.
Oferiti copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoan din
perspectiva mai multor roluri, n diverse contexte sociale. Realizati
vizite la diverse institutii pentru
a se familiariza att cu diverse profesii, ct si cu varietatea rolurilor
specifice membrilor familiilor copiilor, de exemplu vizita la bibliotec, la
spital, la coafor, la
Politie, la fabrica de conserve, etc. unde lucreaz printii.
B.1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului prosocial
Reper 5: Copilul ar trebui s fie capabil s perceap regulile i
efectele acestora.
NIVELUL I
Indicatori
218. Urmeaz reguli simple fr a i se mai reaminti (s nu trnteasc
jucriile).
219. si asteapt rndul n joc.
220. Recunoaste comportamentul pozitiv al altor copii.
221. Foloseste jocul pentru a explora, exersa si ntelege rolurile sociale.
222. Anticipeaz ce urmeaz n programul zilnic, dac exist un
program clar si respectat.
Practici de sprijin
Reamintiti copiilor regulile si rutinele, afisati-le pe pereti ntr-o
formul grafic accesibil.
Folositi n mod repetat ndemnuri de tipul: Acum ateptm...,
nti faci..., apoi faci..., Facem rndul, apoi....
17

 Puneti la dispozitia copiilor o clepsidr care s-i atentioneze atunci

cnd timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rndul altui copil
s se joace cu jucria respectiv.
Faceti liste (pe ntelesul copiilor) sau desenati comportamente
pozitive apreciate la
copil;.Obisnuiti-i pe copii s identifice si s aprecieze aceste
comportamente.
Motivati-i pe copii cu comentarii de genul nainte de a merge la
mas am s v citesc faptele bune pe care le-ai fcut azi,
nominaliznd autorii. Dup cteva zile veti observa c unii copii v
atrag atentia s notati gesturile frumoase.
Dati copiilor posibilitatea s se angajeze n jocuri, oferindu-le
costume, jucrii, timp, sugestii de teme.
Afisati n mediu elemente specifice programului zilnic si regulilor de
urmat, ntr-o manier sintetic si accesibil.
NIVELUL II
Indicatori
223. Se joac sau lucreaz fr s i deranjeze pe ceilalti.
224. si adapteaz comportamentul n functie de regulile diferitelor
situatii (de ex. vorbeste n soapt cnd intr la bibliotec, cnd merge
la spital, la muzeu, etc.).
225. si exprim dezacordul fat de comportamente incorecte(nu este
corect, asteapt-ti rndul).
226. Respect reguli simple de participare n activitti si joc.
227. Particip la activitti n grupuri mici sau mai mari, uneori ca si
conductor, alteori ca si executant.
228. Aplic independent regulile n situatii noi, dar similare.
229. Explic celorlalti reguli simple din familie sau de la grdinit.
Practici de sprijin
Amintiti de fiecare dat cnd desfsurati activitti individuale cu mai
muli copii, c suntem mai eficienti dac ne concentrm asupra
activittii noastre si nu i deranjm sau nu ne deranjeaz nimeni n
timp ce lucrm. Dati exemplu prin comportamentul dvs., interveniti
numai atunci cnd este necesar.
Comunicati cu claritate regulile si comportamentele asteptate,
argumentnd. Organizati vizite la muzeu cu copiii, modelndu-le prin
propriul exemplu comportamentul dezirabil.
Sprijiniti copiii n realizarea legturilor ntre actiuni si emotii prin
adresarea unor ntrebri specifice si directe si prin interpretarea
emoiilor care se afl la baza comportamentelor; ncurajati-i s se
exprime atunci cnd se simt nedrepttiti sau frustrati.
Ajutati-i astfel pe copii s anticipeze consecintele anumitor actiuni,
fapt ce contribuie la rezolvarea eficient a problemelor si la
18

dezvoltarea empatiei acestora. Faceti mpreun cu copiii planuri zilnice,

identificnd elementele de noutate
fat de rutina obisnuit.
Dati copiilor posibilitatea ca pentru unele activitti libere copiii s se
nscrie singuri pe o tblit desennd un simbol.
Pentru respectarea rndului, puneti la dispozitia copiilor o clepsidr
(sau un ceas) si, mpreun cu copiii, puteti alege un responsabil cu
timpul.
Dati copiilor posibilitatea de a se juca n grupuri de diverse mrimi.
Acordati atentie special integrrii n joc a copiilor marginalizati (se
comport agresiv, au un comportament timid, necooperativ, deficit de
atentie si hiperactivitate, anxiosi,
copiilor ce apartin unui grup etnic diferit de cel al majorittii, celor ce
prezint imaturitate n dezvoltarea fizic, nftisare mai putin plcut
sau mod de mbrcminte precar, copii cu dizabilitti (de ordin fizic,
motor, limbaj, etc.).
Identificati si sprijiniti suplimentar copiii introverti, copii crora le este
fric s interactioneze cu ceilalti, fie c nu au fost suficient stimulati,
nu li s-a oferit oportunitatea de a-si exersa abilittile sociale sau au
trit ntr-un mediu mai autoritar.
Dati copilului posibilitatea s interactioneze cu copii si adulti n
contexte ct mai diverse. Valorificati n mod flexibil diferentele
culturale derivate din valorizarea diferit a relatiei dintre autonomie si
supunere, sau regula de a astepta s-i vin rndul sau s nu vorbim
toti deodat.
Exersati prin jocuri si dramatizri regulile de conduit. Invitati- l pe
copil s povesteasc ce i s-a ntmplat n familie sau acas din
perspectiva relatiei dintre reguli si consecintele lor n viata social.
61-84 luniB.1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului
pro-social
Reper 6: Copilul ar trebui s fie capabil s si asume
responsabilitti, s negocieze si s participe la luarea
deciziilor.
NIVELUL I
Indicatori
234. Particip la luarea deciziilor, cu ajutorul adultilor.
235. Utilizeaz diverse strategii pentru a participa la un joc (trguial,
schimb).
236. Aplic strategii simple pentru a rezolva adecvat problemele, fie
individuale, fie de grup (de ex. cere ajutorul unui adult).
237. Negociaz cu alti copii rezolvarea unei probleme, cu ajutorul
adultului.
238. Expliciteaz drepturile sale si motivele celorlalti n negocierea
conflictelor (ti dau pasta de lipit dup ce termin eu de lipit dou hrtii).
19

Practici de sprijin
Prezentati copiilor mai multe alternative.
Discutati cu copilul despre activitti comune, de exemplu: Ce vrei s
facem azi? sau Ce mncare pregtim?
Construiti situatii sociale n care copiii s se simt confortabil (unii
copii se simt incomodati de situatii sociale n care sunt multi copii).
Invitati acas sau la un loc de joac cel mult unul sau doi copii cu
care copilul s exerseze abilittile sociale.
Oferiti copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor, de exemplu
dac ne jucm pe rnd, o s ajung fiecare la calculator.
Cereti copilului s rezolve singur sarcini n care stiti c va avea
succes, pentru a-i da ncredere n fortele proprii. Dac el nu este
pregtit, se va simti speriat si coplesit de aceast situatie si exist
riscul s refuze pe viitor implicarea n activitate.
Oferiti-i sprijinul cnd l cere.
Cititi copiilor povesti si povestiri, inventati cu conflictele n mod
constructiv.
Documentati-v n legtur cu modul n care se rezolv disputele n
familia si n comunitatea din care vine copilul.
Acordati atentie si sprijin suplimentar copiilor care au dificultti de
vorbire.
NIVELUL II
Indicatori
239. Tine cont de dorintele i nevoile altor copii.
240. Foloseste multiple strategii pentru rezolvarea conflictelor (nti
vorbeste, apoi cere ajutorul adultului).
241. Caut solutii pentru rezolvarea problemelor aprute n
interactiunea cu copiii, fr a-l implica pe adult.
242. Evit situatiile care duc la conflict.
243. Accept responsabilitti si le respect.
244. ncearc s repare sau s corecteze consecintele eventual
distructive ale actiunilor sale.
245. Ia decizii simple cu minim supervizare din partea adultului
(mncare, mbrcminte, jucrii, cri).
Practici de sprijin
Facilitati exprimarea emotiilor trite de copil atunci cnd alti copii nu
vor s mpart jucrii cu el, pentru a permite copilului s constientizeze
mai bine consecintele
negative ale acestui comportament.
Dati copiilor ocazia s descrie faptele, ca pas important n a-i nvta
pe copii s vorbeasc despre comportament si nu persoan, s evite
blamrile si etichetrile.

20

 Oferiti ndrumare copiilor exersnd n mod repetat rspunsuri

adecvate pentru rezolvarea conflictelor. ncurajati tentativele de
rezolvare a conflictelor,
cerndu-le prerea: Ce credeti c ar trebui s facem ca s rezolvm
aceast problem?
Facilitati realizarea de activitti care s permit copiilor s negocieze
rezolvarea conflictelor (joc dramatic, constructii, folosirea de costume
specifice diverselor
comunitti etnice, etc.).
Discutati cu copiii alternative pentru diverse situatii.
Dati copiilor suficient timp pentru a discuta, negocia si a dobndi
sentimentul de control.
Dati copiilor posibilitatea ca pentru unele activitti libere s se nscrie
singuri pe o tblit desennd un simbol.
Artati copilului imagini cu situatii sociale si discutati mpreun cum
poate fi rezolvat o sarcin.
n situatiile cnd au comis o greseal, familiarizati copiii cu modele
de conduit comentnd exemple din povesti, poezii, filme. Valorificati
situatii cotidiene pentru
a demonstra copiilor modele de remediere.
Acordati copiilor ocazii de a face o alegere. Sustineti copiii s fac o
alegere, propunnd modele de examinare a oportunittilor.
Reper 7: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste empatie
fat de celelalte persoane.
NIVELUL I
Indicatori
250. Arat empatie fat de suferinta fizic sau emotional a celorlalti
copii.
251. Alin copiii de vrst apropiat, cu ajutorul adultilor.
252. Exprim sentimente i emotii fat de personaje din povesti (tin
cu fata mosului, biata capr, sracul cocos, etc.).
Practici de sprijin
ncurajati copiii s nteleag emotiile, ideile si actiunile celorlalti prin
citirea unor crti, urmrirea unor desene animate sau filme.
Atunci cnd apare un conflict ntre doi copii, artati empatie fat de
ambii copii. Numiti si discutati despre emotii si triri: Esti trist/ pentru
c
Demonstrati expresivitatea pozitiv n comportamentul cotidian n
familie sau la grdinit; aceasta dezvolt sentimentele de securitate
ale copiilor, de control si ncredere n mediu.
Asemenea sentimente reduc preocuparea sau ngrijorarea copiilor,
ceea ce creste probabilitatea ca acestia s ia n considerare si s
rspund la emotiile celorlalti.
21

 Folositi povesti n care personajele trec prin situatii neplcute,

reamintiti copiilor cum s-au comportat personajele n acea situatie, de
exemplu: ti mai amintesti ce a fcut ariciul atunci cnd a fost necjit
de iepuras?
61-84 luNIVELUL II
Indicatori
253. Stie cnd s ofere ajutor n rezolvarea unei probleme, fr s
actioneze n locul
celuilalt.
254. Vorbeste despre emotiile celorlalti.
255. Alin membrii familiei sau prietenii care nu se simt bine (din
proprie initiativ).
256. ncepe s nteleag situatia oamenilor aflati n situatii si contexte
sociale si naturale diferite (srcie, dezastre naturale, etc.).
Practici de sprijin
Oferiti explicatii simple referitoare la comportamentul celorlalti copii,
deoarece cnd copiii sunt capabili s recunoasc indicii verbali si fizici
ai emotiilor celorlalti, ei si pot dezvolta empatia si compasiunea fat
de ceilalti.
Creati oportunitti pentru copii s si mprtseasc si discute despre
tririle
emotionale
ncurajati copiii s deseneze figura unui prieten cnd se simea
vesel, trist sau singur.
Discutati de ce un personaj a reactionat ntr-un anumit mod ntr-o
poveste, tinnd cont de diferentele dintre diverse culturi.
Sprijiniti copiii pentru a recunoate emotiile celorlalti si ncurajati-i
s ncerce s nteleag ceea ce simte un alt copil, adresndu-i ntrebri
de genul: Cum crezi c se simte acum X?
Prezentati imagini cu oameni locuind n zone srace i bogate ale
lumii, discutati despre economisirea resurselor i despre consum
echilibrat. Dati exemplu copiilor dovedind grij fat de mediu si
explicnd efectele anumitor comportamente asupra mediului natural si
social.
B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emotional
B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine
Reper 8: Copilul ar trebui s fie capabil s se perceap n mod
pozitiv, ca persoan unic, cu caracteristici specifice.
NIVELUL I
Indicatori
264. si spune corect numele, prenumele si vrsta.
265. Folosete corect pronumele (nu mai foloseste persoana a III-a
pentru a se
referi la sine).
22

266. Descrie membrii familiei, asociindu-le corect statutul si spunndule numele.

Practici de sprijin
Dati copilului ocazia de a se prezenta n situatii diferite (la joac, la
grdinit, la medic, la ntlnirile cu vecinii).
Notati numele copilului i datati toate lucrrile.
Construiti oportunitti pentru a vorbi despre sine si despre ceilalti, cu
referire si la caracteristici lingvistice si culturale diferite.
Facilitati descrierea vietii n familie, valorificnd diferentele privind
structura familiei (familie monoparental, printi divortati, etc.),
caracteristici economice, profesionale, culturale, lingvistice sau mediu
de rezident. Invitati membri ai familiei n activittile din grdinit.
ncurajati-i s povesteasc sau s deseneze propria familie.
NIVELUL II
Indicatori
267. Cunoaste ziua, luna, oraul si tara n care s-a nscut, numr de
telefon.
268. mprtseste celorlalti informatii despre sine.
269. Solicit liniste si spatiu.
270. Demonstreaz constientizarea schimbrilor care se produc n sine
si mediu (copilul creste, plantele au un ciclu de viat).
271. D dovad de ncredere n abilittile sale n formare.
272. Are o imagine pozitiv despre sine.
Practici de sprijin
Utilizati jocul dramatic pentru a constientiza valoarea instrumental a
acestor informatii, de exemplu cnd se preface c sun la salvare sau
la pompieri, trebuie s comunice numele, adresa, telefonul.
Realizati mpreun cu copiii calendarul zilelor de nastere, pe care l
folositi la clas pentru a pregti aniversrile.
Adresati-v copiilor pe nume si cereti-li si lor s se adreseze unul
altuia pe nume. Folositi jocuri pentru a memora numele celorlalti colegi
din grupa de grdinit.
Propuneti copilului s-si aleag activitti n grdinit, reflectnd la ce
poate face mai bine si ce prefer; discutati individual si n grupuri mici
despre preferintele copiilor;
Convorbiri pe teme Activitatea mea preferat, Locul meu preferat,
Jocul meu preferat, etc.
Amenajati n cas si n sala de clas un colt n care se poate retrage
cnd se simte obosit/, trist/ (puteti pune perne pe jos, poate asculta
muzic la csti).
Respectati nevoia de intimitate a copilului. Creati oportunitti pentru
copil de a
discuta despre ciclul de viat al plantelor, animalelor, despre viata
oamenilor. Creati un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din
23

grup (nlime, greutate, preferinte) la nceputul/sfrsitul fiecrui an

scolar pentru a sesiza evolutia.
ncurajati copilul s descrie actiunile sale si ale copiilor n general;
discutasi despre ce poate face fiecare din ei. Implicati fetele n jocuri
care dezvolt nu numai abilittile
verbale (prin jocul cu ppusile), ci si abilittile cognitive si
motorii, oferindu-le oportunitatea de a se simti competente n ct mai
multe domenii de activitate. Dovediti atentie fat de diferentele de gen
(s-a constat c fetele
primesc mult mai frecvent laude si aprecieri dect bietii si mai putine
penalizri din partea adultilor).
ncurajati adresarea de complimente. Mentionati succesele copiilor,
apreciati eforturile lor.
Consolidati imaginea pozitiv prin evidentierea calittilor copiilor, a
faptelor bune pe care le fac.
Organizati jocul S facem cunotint (copilul se prezint,
povestete despre sine). Transformati-l n joc simbolic sau utilizati-l n
ntlnirile cu alte grupe de copii.
nvtati-i deopotriv pe copii (fete ct i bieti) s si exprime
bucuria si fericirea, deoarece se pare c ei experimenteaz fericirea n
mod similar, doar c fetele sunt
nvtate s si-o exprime, iar bietii sunt nvtati s si-o controleze.
B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emotional
Reper 9: Copilul ar trebui s fie capabil s si regleze tririle
emotionale.18 luni NIVELUL I
Indicatori
279. si asteapt rndul.
280. Se calmeaz cu ajutorul adultului (merge ntr-un loc linistit, sau
cere s i se citeasc din cartea preferat cnd este trist).
281. Face fat sarcinilor dificile fr s manifeste frustrri foarte mari.
282. Are rbdare pn i se ofer atentie sau o recompens.
283. Face referire la dorintele si gndurile celorlalti cnd interpreteaz
comportamentul lor.
Practici de sprijin
Stabiliti un loc linistit, cunoscut de copii, n care se pot uita pe o carte
sau pot desena singuri, atunci cnd se simt tristi sau obosii. Stti
alturi de el n astfel de situatii.
Puneti la dispozitia copiilor o clepsidr sau o jucrie cu sonerie (sau
un ceas), care s-i atentioneze atunci cnd timpul pentru un anumit joc
a expirat sau este rndul altui copil s se joace cu jucria respectiv.
Exprimati emotii pozitive, pentru a modela copiilor ci pozitive de a
rspunde celorlalti si evenimentelor din viata lor (printii care exprim
emotii
24

negative modeleaz abordri ostile, dereglate, de a face fat

emotiilor).
Discutati cu copiii si despre emotii pozitive si despre emotii negative.
A nu vorbi despre emotii negative poate induce copiilor ideea c
emotiile nu trebuie exprimate, ceea ce afecteaz capacitatea de
reglare emotional a acestora. Sugerati
activitti interesante pentru copii sau ncorporati sarcina dificil n ceva
plcut.
Oferiti explicatii referitoare la realizarea sarcinilor, modelati prin
propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ti se cere,
ndrumati copiii n coordonarea actiunilor pentru atingerea scopului.
Creati n mod regulat situatii n care s fie motivati s amne o
recompens imediat, dar mic, pentru o recompens ulterioar unei
activitti, dar mai substantial (ex. Tu poti s te uiti la desene
animate, dar dac nu ti strngi toate jucriile acum, nu mai avem timp
s mergem la zoo).
Selectati situatii din viata copiilor si demonstrati copiilor c fiecare
copil are dorintele si nevoile sale.
Valorificati momentele potrivite n situatiile cotidiene pentru a-i ajuta
s tin cont si de dorintele si nevoile altora.
NIVELUL II
Indicatori
284. si controleaz exprimarea sentimentelor (mai ales a celor
negative).
285. Rmne calm cnd situatia se modific sau cnd nu reuseste s
realizeze ceva (si controleaz furia).
286. si exprim propriile triri n mod constructiv, fr s se certe.
287. si modific expresia si comportamentul n funcie de context.
Practici de sprijin
ncurajati autoevaluarea copilului si nu faceti comparatii cu alti copii:
copiii devin critici cu ei nsisi n caz de esec.
Manifestati expresivitate emotional pozitiv, care construieste
credintele copiilor referitoare la ct de multe si ce tipuri de expresii
emotionale sunt adecvate si eficiente n interactiunile sociale si ce
cunostinte pot eficientiza
autoreglarea si abilittile sociale. Printii si pot nvta copilul despre
regulile privind modurile de exprimare a emotiilor si strategiile de a
face fat emotiilor. Acest antrenament parental sporete abilitatea
copiilor de a-si inhiba emotiile negative, de a le atenua, de a-si focaliza
atentia si a-si regla propriile emotii.
Construiti situatii n care copiii s recunoasc valoarea social a
mesajului emotional.

25

 Dati deopotriv fetelor si bietilor posibilitatea de a-si exersa

controlul furiei (s-a constatat c mamele si tatii accept mai bine
exprimarea furiei la bieti dect la
fete). nvtati-i pe bieti s acorde mai mare atentie suferintei celorlalti
si att mamele, ct si tatii s vorbeasc cu bietii despre emotii
pozitive si despre tristete.
Discutati cu copiii comportamentul anumitor personaje care
ilustreaz faptul c recunoaterea gresit a mesajului emotional
atrage dup sine aparitia unor dificultti n
relatiile sociale. Facilitati exersarea si aplicarea de strategii de reglare
emotional precum: identificarea de solutii adecvate la problemele cu
care se confrunt, rationalizarea sau minimizarea. Oferiti ghidaj
emotional, dat fiind faptul c, desi la aceast vrst copiii apreciaz
prietenii de aceeasi vrst cu ei, continu s apeleze la
adulti (mai ales la printi) pentru ajutor.
Creati situatii n care copiii s recunoasc emotiile pe baza
componentei non-verbale: expresia facial, postur si s interpreteze
corelarea acestora cu contextul.
Oferiti timp permanent pentru jocuri simbolice n care copiii
interpreteaz roluri asa cum le percep ei si cum le interpreteaz
semnificatia. Interveniti n jocuri cu roluri
noi pentru a reconfigura contextul jocului si a determina reactii si
comportamente diverse.
B.2.3. Aspect specific: Dezvoltarea expresivittii emotionale
Reper 10: Copilul ar trebui s fie capabil s recunoasc si s
exprime adecvat o varietate de emotii.
NIVELUL I
Indicatori
294. Rspunde la emotii prin joc de rol.
295. Asociaz emotiile cu cuvinte si expresii faciale.
Practici de sprijin
Fiti partenerii copilului n jocuri de rol, astfel nct s preia stilul de
expresivitate facial comportamentul verbal si non-verbal.
Folositi reflectarea sentimentelor, n faza n care copiii nvat despre
emotii si nc nu le stiu denumirea: nu ntrebati copilul cum se simte, ci
ncercati s identificati emotia copilului si apoi s o transmiteti
acestuia sub form de ntrebare sau afirmatie.
NIVELUL II
Indicatori
296. si exprim emotiile prin joc si activitti artistice.
297. mprtseste celorlalti tririle/ emotiile sale (copiilor de vrst
apropiat, adultilor din anturaj).
298. Reactioneaz emotional ntr-o manier adaptativ si flexibil n
contexte sociale si fizice variate.
26

299. si verbalizeaz frustrarea.

300. Are mimic adecvat sensului mesajului transmis de altcineva.
Practici de sprijin
Propuneti jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a miscrilor cu
diverse emotii.
Demonstrati unele variante de exprimare a emotiilor.
Discutati cu copiii despre muzic si emotii.
Implicati copiii n diferite activitti artistice (pictur, colorat) si
ntrebati-i ce fac si cum anume se simt. Dac ncep s v descrie un
eveniment, un vis sau o emotie simtit, ascultati-i cu atentie si oferitile sprijin spunnd nteleg sau si apoi?
ncurajati n permanent copiii s utilizeze cuvinte si expresii ce
denumesc stri emotionale. Adresati copiilor ntrebri de genul: Cum
te simti?, Cum te face acest lucru s te simti?, Cum te simti atunci
cnd...? pentru a-i ajuta pe copii s-si identifice propriile emotii. Copiii
vor nvta astfel c este normal s experimenteze diverse emotii si s
vorbeasc despre ele.
Cultivati flexibilitatea emotional, care presupune reevaluarea rapid
a situatiilor care provoac emotii, accesul la o gam larg de emotii i
atingerea scopurilor propuse. Acordati sprijin suplimentar copiilor care
n familii sunt nevoiti s se adapteze la medii dificile sau stresante
(copiii expusi la violent domestic sau n comunitate, care triesc cu
printi depresivi, care au o vulnerabilitate temperamental la stres).
Dialogati cu copiii despre emotiile trite la activittile din grup
(vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri, audierea povestilor,
etc.).
Examinati poze, fotografii, propuneti copiilor s identifice emotiile.
Aplicati jocuri de tip Omul vesel, omul trist.
Utilizati mesajele la persoana nti pentru exprimarea propriilor
emotii, preri, ateptri (de ex : n loc de Tu m-ai suprat puteti
spune M-am suprat cnd nu ai venit la mine, astfel i veti nvta pe
copii s se exprime si ei n acelasi mod).
Stimulati denumirea emotiilor de ctre copii, deoarece contribuie la
reamintirea unor evenimente si fr o etichet verbal a emotiilor,
copiii pot s nu realizeze c acel
comportament provoac o emotie.
ncurajati copiii, oferind ntriri pozitive ori de cte ori acestia au
fcut fat unei situatii frustrante, precizndu-le exact ceea ce au fcut,
n acest fel veti promova realizarea a ct mai multe comportamente
pozitive de ctre copii.
n conversatiile zilnice cu copiii nu faceti doar referiri directe la
emotii, ci si interpretri ale emotiilor aprute n interactiunile sociale.
Oferiti explicatii pentru aceste interpretri ale emotiilor, deoarece ele
ofer copiilor o teorie cauzal implicit si mprtsit social.
27

C. CAPACITTI SI ATITUDINI N NVTARE

C.1. Subdomeniul: Curiozitate si interes
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste
curiozitate si interes s experimenteze si s nvete lucruri noi.
NIVELUL I
Indicatori
305. Manifest entuziasm fat de deplasrile n aer liber si n locuri noi.
306. Experimenteaz materiale noi si combinatii noi de materiale.
307. Manifest interes fat de cum si de ce oamenii fac diverse lucruri.
308. Formuleaz frecvent ntrebarea De ce? si Cum? pentru a
ntelege ce se petrece n jur.
309. si contureaz incipient domenii de interes (dinozauri, animale,
eroi ca Spiderman,
Testoasele Ninja, ppui Barbie, etc.).
Practici de sprijin
Organizati incursiuni n cartier sau n comunitate, excursii, vizite la
grdina zoologic, grdina botanic, muzee, etc.
28

 Puneti la dispozitia copilului o varietate de materiale noi si ncurajati-l

s ncerce diverse combinatii.
Adresati-i ncurajri: Bravo, Hai s vedem ce se ntmpl dac
amesteci albastru cu galben!
Dati copilului posibilitatea s v urmreasc n timp ce realizati
diverse activitti (cititi, gtiti, sofati, ngrijiti plantele, folositi
calculatorul, folositi CD-playerul, faceti fotografii, etc.)
Rspundeti cu rbdare ntrebrilor copilului.
ncurajati copilul s construiasc singur rspunsurile.
Puneti la dispozitia copilului o varietate de materiale informative
(enciclopedii pentru copii, crti) si cutati mpreun rspunsuri la
ntrebrile lui.
Urmriti mpreun cu copiii emisiuni de tiint accesibile, folositi
jocuri pentru copii (de pe Internet sau pe CD/ DVD) si oferiti-i explicatii
suplimentare.
ncurajati conturarea unor domenii de interes, acordnd atentie
special dimensiunii de gen; perpetuarea stereotipurilor de gen le
limiteaz dezvoltarea prin explorarea unui set redus de activitti si prin
construirea unui set de perceptii reduse asupra propriilor competente
(fetele au preocupri domestice, bietii construiesc si repar lucruri).
Puneti la dispozitia copiilor jucrii non-specifice n mod traditional
genului (piese pentru construcii, ppusi, costume de politist, medic,
buctar, pompier, etc.) si asistati copilul n explorarea si descoperirea
lor.
NIVELUL II
Indicatori
310. Formuleaz ntrebri referitoare la schimbrile din jur.
311. Caut informatii noi legate de domeniile care l intereseaz.
312. Exprim satisfactia n descoperirea si discutarea unor noi
informatii si situatii.
313. mprtseste celorlalti entuziasmul su legat de noi descoperiri.
Practici de sprijin
Practicati cu copiii activitti de observare si de nregistrare a
schimbrilor din jur si ncurajati- i s formuleze ntrebri referitoare la
fenomenele urmrite
Utilizati calendarul naturii la clas sau metoda Stiu/ Vreau s stiu/ Am
aflat.
Urmriti mpreun cu copiii emisiuni de stiint accesibile lor.
Furnizati materiale informative diverse (enciclopedii, reviste, cri) si
acordati-i sprijinul cnd caut informatii (de exemplu, cutati mpreun
imagini pe Internet).
ncurajati copilul n demersurile sale exploratorii si ludati-l.
29

 Organizati centre de tiint n sala de clas (urmriti cresterea

plantelor, germinarea, realizati mici experiente nepericuloase).
n cadrul grupei de grdinit, stimulati-l s-si asume responsabilitti
n domenii n care se simte competent.
Initiati jocuri de rol de tip reporter cer - cettor n care s si
prezinte descoperirile.
C.2. Subdomeniul: Initiativ
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s aib initiativ n
interactiuni si activitti.
NIVELUL I
Indicatori
322. Cere unui copil s se joace mpreun.
323. Gseste si utilizeaz materiale pentru a pune n practic o idee
(cuburi pentru o
constructie).
324. Ia decizii legate de activitti si materiale dintr-o gam mai larg.
Practici de sprijin
Oferiti copiilor posibilitatea de a lucra n grupuri mici si n perechi n
cadrul activittilor.
Modificati activittile grupului pentru a asigura si participarea
copiilor cu nevoi educationale speciale.
ncurajati copiii s improvizeze, folosind resursele disponibile (cutii
goale de carton, materiale din natur, ambalaje, etc.).
Ludati rezultatele copilului si ncurajati-l pentru comportamentele
sale pro-sociale.
Oferiti resurse variate. Respectati iniiativele si deciziile copilului,
tinnd cont de faptul c pot avea initiative n prezenta copiilor de
aceeasi vrst, dar nu si n prezenta altor copii mai mari.
NIVELUL II
Indicatori
325. Alege si desfoar activitti care concord cu interesele lui/ei
sau pentru care a fost motivate corespunztor.
326. Face planul unei activitti si l pune n practic.
327. Initiaz jocuri si activitti cu alte persoane, copii si adulti.
328. Exprim dorinta de a nvta s realizeze anumite actiuni de
autoservire, s confectioneze obiecte, jucrii sau s gseasc
informatii despre obiectele interesante.
Practici de sprijin
Oferii copiilor posibilitatea de a-i alege activitatea pe care
dorete s o desfoare (avnd la dispozitie mai multe optiuni) si de
a-si alege partenerii.
Exersati cu copiii deprinderile elementare de planificare, discutnd
naintea unei activitti anticiparea desfsurrii actiunii (de exemplu:
Dac mergem la picnic, de ce avem nevoie? Cum procedm?).
30

 Acordati oportunitti de manifestare a initiativei: solicitati copiilor s

propun ocupatii,
jocuri, subiecte de discutie, subiecte pentru activittile artistice, etc.
Oferiti copiilor posibilitatea de a-si alege activitatea, de a-si alege
partenerii.
Acordati timp n fiecare zi pentru jocul liber al copilului, cnd acesta
initiaz jocuri.
Sustineti initiativele care vin din partea copilului si facilitati-le accesul
la informatii si materiale.
Fiti receptivi la dorintele de cunoastere ale acestora.
C.3. Subdomeniul: Persistent
Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s continue realizarea
sarcinii, chiar dac ntmpin dificultti.
NIVELUL I
Indicatori
336. Se concentreaz pe sarcini care l/o intereseaz.
337. si mentine atentia concentrat pe sarcin ntre 5 si 10 minute.
338. Persist n rezolvarea unei sarcini chiar dac nu a reusit (s fac
un puzzle, s construiasc un turn din cuburi).
339. Spune nu stiu atunci cnd nu poate realiza o sarcin dificil.
Practici de sprijin
Artati disponibilitate copilului si rspundeti cnd v solicit, fr s
fiti intruzivi.
Ajutati copilul s si concentreze atentia prin modularea vocii,
spunndu-i Vreau s fii
atent/ la poveste, Uit-te aici! sau folosind marionete.
Faceti comentarii pozitive referitoare la persistent si concentrarea
atentiei copilului.
Vorbiti cu copilul despre ce i-a reusit si ce n-a mers, ajutati-l s pun
n aplicare mai multe alternative de rezolvare.
Reformulati sarcina dac este nevoie, adaptativ asteptrile fat de
persistenta n activitate n cazul copiilor cu CES (de exemplu, copiii cu
deficit de atentie ADHD). Sustineti copilul prin atitudine manifest,
pentru a nu se demoraliza.
ncurajati copilul s aib o atitudine adecvat (constructiv) fat de o
nereusit.
NIVELUL II
Indicatori
340. Se concentreaz la o activitate 20 de minute, fr supervizare.
341. Planific o activitate din 3 - 4 pai si o realizeaz.
342. Realizeaz o sarcin revenind asupra ei n intervale diferite de
timp.
343. Revine asupra sarcinii chiar dac are dificultti, este ntrerupt/
sau are anumite
31

nemultumiri.
Practici de sprijin
Creati oportunitti si timp suficient pentru a alege si derula activitti
care i intereseaz pe copii.
Oferiti copiilor oportunitti de a-si stabili si urma obiective.
Propuneti copiilor s si aleag o activitate dorit si s-si elaboreze un
plan de realizare a acesteia. (Adresati ntrebri de genul: Ce ai vrea s
faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai nti? Si apoi? Crezi c ai
tot ce ti trebuie? Ai timp suficient?).
Dati copiilor posibilitatea s si asume responsabilitti pentru
activitti care se deruleaz pe mai mult de o zi.
Derulati cu copiii proiecte pe termen lung, care presupun mai multe
etape (de ex. cresterea plantelor, pentru a le ngriji si pentru a observa
cum cresc).
Oferiti ajutor pentru a solutiona problemele si a-si mentine
ncrederea n fortele proprii.
Discutati individual sau n grup sarcina, examinati alte posibilitti de
abordare si propuneti copilului se revin la ea. ndemnati copilul s
reflecteze asupra sarcinii si s revin.
Oferiti suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe.
C.4. Subdomeniul: Creativitate
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste
creativitate n activitile zilnice.
NIVELUL I
Indicatori
349. Sugereaz teme pentru jocuri simbolice si pentru jocurile de rol.
350. Se implic si rmne angajat n jocuri complexe (casa, n
excursie, super eroii).
351. Inventeaz cntece, povesti sau cuvinte.
352. si exprim ideile prin activitti artistice, constructii, muzic sau
miscare.
353. Creeaz reguli acceptabile ntr-un joc de grup.
Practici de sprijin
Creati un mediu n care copilul s fie stimulat s experimenteze si s
si foloseasc imaginatia.
Folositi ntrebri deschise pentru a stimula creativitatea.
Dati copiilor suficient timp pentru a initia jocuri si a-si pune n
practic ideile legate de desfsurarea jocului.
ncurajasi copiii s-si imagineze alt final pentru povesti cunoscute,
formulnd ntrebri de tipul Ce-ar fi fost dac
Formulati sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative si
nu gsirea unui rspuns corect sau incorect.
Facilitati accesul la produse artistice si ntlnirile cu artisti care s
reprezinte propria cultur.
32

 Demonstrati ce nseamn s fii flexibil si s poti schimba anumite

rutine.
Oferiti sprijin suplimentar pentru structurarea activittilor n cazul
copiilor cu CES.
NIVELUL II
Indicatori
354. Aduce elemente noi n activittile cunoscute.
355. Schimb continutul unor poveti cunoscute si introduce
personaje create de el, schimbnd astfel ntregul fir al povestii.
356. Inventeaz jocuri si activitti noi.
357. Utilizeaz sau combin materiale si strategii n modalitti noi
pentru a explora sau rezolva probleme.
358. Gseste forme si mijloace noi de exprimare a gndurilor si
emotiilor (prin muzic,
desen, dans, joc simbolic).
Practici de sprijin
Folositi ntrebri deschise n dialogurile cu copiii. Nu folositi modele.
ncurajati copiii s utilizeze ceea ce stiu n situatii noi: s formeze
obiecte variate din formele geometrice cunoscute, s cnte versurile
memorizate, s pun n scen povestile cunoscute, etc.
Propuneti copiilor s nlocuiasc unele personaje din povesti, filme cu
desene animate si s presupun, ce s-ar produce Ce-ar fi dac?.
ncurajati si extindeti ideile si actiunile noi ale copiilor.
Demonstrati copiilor cum pot fi combinate diferite materiale sau
actiuni. Propuneti copiilor s ncerce. Propuneti copiilor sarcini noi
(srbtorirea unui eveniment, pregtirea pentru vizita unui adult din
comunitate) si solicitati-le idei, solutii.
Discutati mpreun cu copiii despre valorificarea deseurilor, despre ce
utilizri pot avea cutiile de carton, din ce pot fi improvizate diverse
obiecte necesare activittilor n grdinit.
Valorificati jocuri n care regulile interzic comunicarea verbal,
propunndu-le copiilor s utilizeze cntatul, desenul, dansul,
miscarea.

33

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICRII SI A PREMISELOR CITIRII

SI SCRIERII
D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului si a comunicrii
D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de ascultare si
ntelegere (comunicare receptiv)
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s asculte n scopul
nelegerii limbajului.
NIVELUL II
Indicatori
367. Particip la discutiile unui grup ascultnd interlocutorii pentru un
timp scurt.
368. Demonstreaz ntelegerea vocabularului uzual/de baz prin
adecvarea rspunsului.
369. Dobndeste informatii prin ascultare utilizndu-le apoi n contexte
adecvate.
Practici de sprijin
ncurajati/creati oportunitti pentru copii s participe n grupuri la
discutii pe diverse teme de interes.
Cititi povesti unui grup de copii si ncurajati-i s pun ntrebri sau s
v descrie cu ce era mbrcat fetita, ce anume face ursul, etc.
ncurajati copilului s povesteasc despre activittile si experientele
lui zilnice; sustineti extinderea vorbirii copilului prin adresare de
ntrebri deschise.
Folositi cuvinte complexe n contexte diferite si explicati copilului
sensul acestora.
NIVELUL II
Indicatori
370. Ascult cu plcere povesti nregistrate pe diferite suporturi
magnetice (caset audio,
34

CD), nregistrri radio sau povesti citite de adulti.

371. Particip la activitti n care se citesc povesti, povestiri pentru mai
mult de 20 minute.
372. Particip activ la discutiile dintr-un grup, ascultnd si intervenind
n conversatie,
exprimndu-si opinia..
Practici de sprijin
Furnizati copilului oportunitti de a asculta diferite nregistrri, att la
culcare, n masin, n cadrul unor activitti sau n momentele de
tranzitie dintre activitti.
Oferiti copilului crti cu povesti; cititi copilului ncurajnd participarea
lui (urmrind imagini, anticipnd continuarea...).
Oferiti copilului sansa de a participa n activitti de grup, de a avea
dreptul la opinie si de a se implica n luarea deciziilor.
D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de ascultare si
ntelegere (comunicare receptiv)
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s nteleag
semnificatia limbajul vorbit.
NIVELUL I
Indicatori
382. Demonstreaz un grad nalt de ntelegere si participare n
conversatii alturi de copii
sau adulti.
383. Demonstreaz progres n ntelegerea si aplicarea unor instructiuni
simple din mai
multe etape.
384. Rspunde la ntrebri folosind limbajul verbal, referindu-se att la
contextul prezent
ct si la alte contexte.
385. Face diferenta ntre cuvintele reale si cele inventate.
Practici de sprijin
Valorizati participarea copiilor n discutiile care l privesc.
Jucati cu copilul jocuri care implic urmrirea unor instructiuni n
secvente (jocuri de mas, jocuri de tip Domino, sau Gseste
diferentele) sau cntati cntece precum Itsy Bitsy Spider.
Apreciati eforturile copilului de a rspunde la ntrebri. Extindeti
ncercrile copilului de a folosi cuvinte si structuri noi, reformulnd sau
oferind modele de exprimare corect.
Selectati accesul copilului la programe de televiziune pentru copii i
limitati-l la 1 or pe zi; urmriti mpreun cu copilul si explicati
semnificatia vocabularului utilizat.
NIVELUL II
Indicatori
386. ntreab ce nseamn cuvintele necunoscute.
35

387. Urmeaz instructiuni cu 2, 3 etape necorelate si fr legtur cu

contextele cunoscute.
388. Povesteste un eveniment sau o poveste cunoscut respectnd
succesiunea evenimentelor.
389. Utilizeaz dialoguri n jocurile simbolice..
Practici de sprijin
Rspundeti ntrebrilor copilului cu atentie, oferind mai multe
informatii.
Puneti la dispozitia copilului jocuri de tip F ca mine, completati
mici rebusuri, rezolvati jocuri precum Parcurge labirintul.
Creati zilnic pentru copil oportunitti de a mprtsi colegilor
evenimente din viata personal, sau de a povesti n fata unui grup,
singur sau mpreun cu un partener scene, poveti, legende citite de
adultii din familie sau de personalul didactic.
ncurajati copilul s pun n scen n cadrul centrului de joc
simbolic/de rol povesti clasice sau inventate de copii.
D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de vorbire si
comunicare (comunicare expresiv)
Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s comunice eficient.
NIVELUL I
Indicatori
406. Vorbeste suficient de clar pentru a fi nteles de toti interlocutorii.
407. Relateaz ntmplri din experienta zilnic att ca rspuns la
ntrebri ct si n
mod spontan.
408. Rspunde cu explicatii la ntrebarea De ce?.
409. si exprim propriile opinii folosind cuvinte, gesturi sau diferite
semne.
410. Utilizeaz propozitii dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei,
actiuni sau sentimente.
411. Transmite corect un mesaj (de la un coleg ctre educatoare, de la
bunici ctre
printi).
Practici de sprijin
Oferiti copilului posibilitatea de a initia conversatii cu persoane din
afara familiei (la
cumprturi).
Stimulai copilul s si aminteasc si s povesteasc experiente
trite n absenta
membrilor familiei (o vizit, o activitate, o aniversare).
Ajutati copilul s-si construiasc argumente pentru a explica un fapt,
un fenomen. Acceptati, rafinati explicatiile copilului.
Jucati jocuri de tip Mima cu copilul sau oferiti oportunitatea de a se
juca cu alti copii.
36

 ncurajati copilul s-si exprime verbal sentimentele de team, fric,

tristete. Nu negati
aceste sentimente, ajutati copilul s foloseasc cuvinte pentru
exprimarea acestor
triri.
Jucati cu copilul jocuri de tip Telefonul fr fir.
NIVELUL II
Indicatori
412. Initiaz o conversatie si particip adecvat n conversatie cu copii
sau adulti.
413. si adapteaz discursul n functie de interlocutor (cu copiii mici
folosette cuvinte
simple, alt ritm al vorbirii).
414. Adreseaz ntrebri de informare si clarificare si rspunde la
ntrebri.
415. si exprim o idee prin mai multe modalitti.
416. Foloseste intonatia atunci cnd dramatizeaz o poveste si
interpreteaz un rol.
417. Foloseste formule de politete n vorbirea curent.
418. Copiii a cror limb matern nu este limba romn progreseaz n
utilizarea acesteia
n comunicare.
Practici de sprijin
Initiati jocuri n care copilul s aib posibilitatea intervievrii
diferitelor persoane: un membru din familie, un prieten, un vecin
(Unde locuiesti? Cte persoane sunt n familia ta? Care este
mncarea/srbtoarea preferat a familie tale?).
Oferiti copilului sansa de a-si exersa vorbirea n public, mai nti n
grupuri mici, n familie, cu prieteni.
Adresati copilului ntrebri deschise si rspundeti ntrebrilor
adresate de acesta.
ncurajati copilul s comunice o idee folosind limbajul verbal, mimicogestual, simboluri.
Asigurati accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru
pentru copii; ncurajati copilul s foloseasc obiecte din gospodrie
drept recuzit pentru spectacolele jucate n cas.
Cititi crti despre diverse culturi si saluturile lor: practicati saluturi
diferite la nceputul zilei.
Alocati timp pentru copiii bilingvi s se implice n conversatii
semnificative att n limba romn ct si n limba matern.

37

D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de vorbire si

comunicare (comunicare expresiv)
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
capacitatea de a se exprima corect gramatical.
NIVELUL I
Indicatori
429. Foloseste pluralul n vorbirea curent, corect si sistematic.
430. Foloseste corect pronumele personal (eu, tu, ei, voi).
431. Foloseste adverbe de timp (azi, mine).
432. Exprim n vorbirea curent actiuni viitoare (trebuie s, o
s ...).
433. Vorbeste folosind propozitii dezvoltate ti fraze pentru a descrie
evenimente curente,
oameni, locuri folosind verbe la timpul trecut.
434. Descrie un produs al activittii, un proiect n 3 sau mai multe
propozitii secventiale.
435. Foloseste corect prepoziiile n limbajul curent.
Practici de sprijin
Apreciati folosirea corect a formelor neregulate de plural.
Organizati jocuri de prezentare despre sine cu asocierea prenumelui
si a unor calitti/interese personale, de tipul Ce stii despre mine/noi?
Implicati copilul n relatri despre evenimente, fapte care s includ
exersarea folosirii adverbelor (Jucai jocuri de tip Cnd/unde s-a
ntmplat?).
Cititi copilului povesti. Pe parcursul povestii, dati copilului
posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul
evenimentelor sau finalul.
Puneti la dispozitia copilului imagini, comentati imaginile, creati
scurte povesti pe baza lor sau dati copilului posibilitatea de a crea
propriile desene pentru a ilustra povesti create. Jucati jocuri de tipul:
Unde este/era?.
Ascultati copilul atunci cnd doreste s v transmit ceva, s v fac
prtas la experientele sale de nvtare. Acceptati ritmul copilului, nu l
grbiti si apreciati procesul de realizare ca si procesul prin care a trecut
copilul.
Utilizati jocuri cu imagini pentru consolidarea utilizrii corecte a
prepozitiilor, de tipul Spune unde se afl iepurasul?
NIVELUL II
Indicatori
436. Utilizeaz n vorbire acordul de gen, numr, persoan, timp.
437. Foloseste corect adverbul de timp (azi, mine, ieri).
438. Foloseste verbe la modul optativ (as putea, a vrea).
439. Demonstreaz folosirea propozitiilor n secvente logice.
38

Practici de sprijin
Jucati cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip Descurc
cuvintele sau Rspunde repede si bine.
Fisi model n vorbirea copilului. ncercasi s l eterminati s si
corecteze singur exprimarea.
Initiati jocuri de rol de tip De-a eroii/De-a magicienii cu scopul de a
se simti puternici, de a avea controlul asupra sentimentelor si visurilor
lor.
Folositi timpul petrecut n familie mpreun (de ex. servirea mesei)
pentru a oferi copilului sansa de a mprtsi experientele, bucuriile,
ngrijorrile de peste zi.
D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de vorbire si
comunicare (comunicare expresiv)
Reper 5: Copilul ar trebui s fie capabil s-si extind progresiv
vocabularul.
NIVELUL I
Indicatori
452. ntelege si utilizeaz cuvinte care exprim grade de rudenie.
453. Adreseaz frecvent ntrebrile De ce?, Pentru ce?, Unde?,
Cnd ca expresie
a curiozittii crescute care conduce la extinderea vocabularului.
454. Cere explicatii la cuvintele pe care nu le ntelege si le utilizeaz.
455. Foloseste cuvinte pentru a evalua actiuni sau situatii (a patinat
frumos, a schiat repede, a jucat bine...).
456. si exprim starea de spirit si sentimentele utiliznd o gam
variat de cuvinte si
expresii (Sunt fericit/trist/suprat/speriat/ mirat/furios()).
457. ntelege si utilizeaz antonime (cuvinte cu sens opus) n vorbirea
curent.
Practici de sprijin
Cititi copilului povesti si basme scrise de autori clasici din literatura
romn (Petre Ispirescu, Ion Creang) sau universal (H. Ch. Andersen,
Ch. Perrault, Fratii Grimm).
Apreciati ntrebrile adresate de copil. Ajutati-l s dobndeasc
rspunsuri folosindu-se de diferite surse: imagini, dictionare sau
enciclopedii pentru copii.
Utilizati dictionarul n oferirea explicatiilor explicnd copilului
modalitatea de cutare. Dac folositi un dictionar pentru copii,
implicati copilul n citirea imaginilor.
Implicati copilul n evaluarea/autoevaluarea comportamentelor si
situatiilor trite.
Actionati empatic si ajutati copilul s exteriorizeze tririle, emotiile si
s le exprime prin intermediul cuvintelor. Folositi jocuri tematice pentru
39

a dezvolta inteligenta personal, astfel copilul ncepe s constientizeze

propriile sentimente, gnduri, lucruri care i fac sau nu plcere.
Organizati jocuri de grup n care copilul s recunoasc si apoi s
identifice cuvinte cu sens opus, ca de exemplu Dac nu e..., atunci
este.... Explicati antonimele pornind de la experientele de viat si de
nvtare ale copiilor n ntelegerea contrariilor: Atunci cnd nu ti este
deloc frig, spui c ti este....
NIVELUL II
Indicatori
458. Utilizeaz cuvinte care exprim sentimente si emotii proprii si ale
altora.
459. Denumeste obiecte care nu se afl n cmpul vizual, folosind
cuvinte adecvate.
460. Poate defini anumite cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor
(cinele este un animal cu 4 picioare).
461. ntelege si utilizeaz n vorbire antonime si sinonime.
462. Demonstreaz nstelegerea unui vocabular specializat n anumite
domenii (ex. n domeniul medical vorbete despre stomatolog si
pediatru).
463. si doreste s foloseasc n vorbire cuvinte noi, creatii verbale,
fantezii.
464. Dezleag ghicitori, rebusuri, creeaz rime.
465. Utilizeaz n vorbire propoztii dezvoltate si fraze.
Practici de sprijin
Implicati copilul n jocuri de rol sau dramatizarea povetilor
cunoscute; ncurajati copilul s-i aleag si s interpreteze rolul
preferat; discutati despre cum s-a simtit interpretnd rolul respectiv.
ncurajati copilul s povesteasc/repovesteasc povesti si povestiri
ndrgite avnd sau nu ca suport cteva imagini.
Jucati jocuri de tipul Defineste cuvntul.
Jucati jocuri cu antonime: Spune cuvntul opus/invers? sau
Sus/Jos. Cititi poezii copilului; explicati cuvintele necunoscute cu
ajutorul sinonimelor.
Jucati jocuri cu sinonime de tipul: Cum spunem altfel? sau Gseste
cuvntul geamn?
Ludati copilul atunci cnd foloseste n vorbire cuvinte noi; ajutati-l
s le introduc n contexte si propozitii noi.
ncurajati copilul s creeze povesti, povestiri,scurte istorii, pe care le
puteti scrie pe msur ce acesta le creeaz pentru a le putea citi
ulterior.
Dezlegati ghicitori citite n crti sau reviste sau ncurajati copilul s
creeze ghicitori si rime.

40

 Motivati copilul s nareze din memorie. Cititi mpreun benzi

desenate din revistele pentru copii si ncurajati copilul s povesteasc
sau s creeze pe baz de imagini propria istorie.
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii si scrierii
D.2.1. Aspect specific: Participarea n experiente cu cartea;
cunoasterea si aprecierea crtii
Reper 6: Copilul ar trebui s manifeste interes pentru carte si
tiprituri.
NIVELUL I
Indicatori
473. Stie s rspund care este si s prezinte cartea favorit.
474. Rsfoieste cu interes crti aduse de alti copii sau pe care le
ntlneste n sala de
grup.
475. Arat interes crescut si implicare n ascultarea si discutarea unei
varietti de
genuri: fictiune/non-fictiune, poezie pentru copii, poezie popular,
basme, reviste cu
benzi desenate.
Practici de sprijin
Cnd cititi copilului, prezentai titlul crtii, autorul, discutati despre
prima si ultima copert.
ncurajati copilul s mprumute si s foloseasc n comun crtile.
Stimulati copiii
prin oferirea unor contexte n care s-si prezinte crtile favorite, astfel
nct s le
cunoateti interesele si s le stimulati interesul de cunoatere si
celorlalti copii.
Discutati cu copilul despre continutul textelor citite, despre
personajele principale si calittile lor.
NIVELUL II
Indicatori
476. ntelege ce este titlul, autorul crtii.
477. Este interesat de crti despre cum sunt concepute si cum
functioneaz lucrurile
(de ex., enciclopedii pentru copii).
478. Povesteste cu colegii despre ce a aflat din crti.
479. Caut s gseasc diferite crti n functie de interes (despre
dinozauri, despre
vapoare).
480. Are un autor sau un ilustrator preferat sau chiar o serie de crti de
acelasi autor sau
editate de aceeasi editur.
481. Demonstreaz c stie cum s utilizeze si s pstreze crtile.
41

Practici de sprijin
Discutati cu copilul despre autorul crtilor citite, ca si despre autorul,
regizorul n cazul
spectacolelor de teatru sau al desenelor animate pentru copii.
Cititi copilului alturi de povesti, povestiri, basme sau poezii si crti
de stiint (despre
cum functioneaz obiectele, despre anotimpuri, despre viata plantelor
si a animalelor...).
Oferiti copilului posibilitatea de a comunica cu parteneri de aceeasi
vrst pe teme de interes comun.
Dati copilului posibilitatea de a explora crti ntr-o librrie, bibliotec,
magazin pentru
copii, pentru a-si identifica interesele.
Creati mpreun crti pe diverse teme interesante pentru copil. Ajutai
copilul s dea crtii un titlu, s scrie autorul i s o ilustreze (Cartea
despre mine, Cartea despre familia
mea, Cartea vacantei, Enciclopedia noastr despre case/animale,
Cartea despre excursiile
grupei...).
Apreciati, ludati copilul atunci cnd folosete corect si ntretine
crtile.
Reper 7: Copilul ar trebui s fie interesat de citit.
NIVELUL I
Indicatori
489. Citeste povesti ppusilor sau pentru alti copii.
490. Recunoaste cuvinte cunoscute de pe etichete familiare (din sala
de grup, de
acas).
491. Recit o strof sau repet ultimul vers al unei poezii preferate sau
red cuvinte,
expresii, sintagme, din povestea preferat.
Practici de sprijin
Ajutati copilul s nteleag c se citeste de la stnga spre dreapta, de
sus n jos, urmrind uneori textul atunci cnd cititi.
Etichetati lucrurile copilului, lucrrile sale, produsele activittii sale
ca si diferite spatii din sala de grup (bibliotec, colul ppusii, mas
pentru scris...).
Cititi copilului crti din cultura proprie/diferit de a dvs., poezii din
folclorul copiilor sau apartinnd autorilor clasici/pentru copii. n
momentele n care repovestiti textele citite
stimulati copilul s foloseasc expresii din poveste.
NIVELUL II
Indicatori
492. Este interesat de citit si ncearc s citeasc povestile favorite.
42

493. Doreste s rsfoiasc si ncearc s citeasc independent.

494. Este interesat de crti despre aspecte foarte diferite ale vietii.
495. Diferentiaz un text n proz de unul n versuri.
496. St si asist n momente de lectur fr s deranjeze, rmne
pn la finalul ei.
Practici de sprijin
Puneti la dispoziia copilului si crti cu text putin pe care acesta l
poate citi sau memora.
ncurajati copiii s citeasc unii altora.
Puneti la dispozitia copilului crti despre copii care arat si triesc la
fel/diferit, despre cum ne facem prieteni, despre bucuria de a avea
frati/surori, de diferenta de a locui n oras si la sat, la munte sau la
cmpie.
Cititi copilului poeziile preferate de mai multe ori; indicati fiecare
cuvnt pe msur ce l cititi; subliniati faptul ca ntre cuvinte exist
spatii libere, ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai putine
litere.
Extindeti durata de timp n care cititi copilului pn la 30-40 minute.
D.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitii de discriminare
fonetic; asocierea sunet litera.
Reper 8: Copilul ar trebui s identifice diferite sunete ale
limbii.
NIVELUL I
Indicatori
502. Demonstreaz cresterea constientizrii sunetelor initale ale unui
cuvnt prin
identificarea lor cu/fr ajutor.
503. Devine constient c mai multe cuvinte ncep cu acelai sunet (b
bunic, buctar,
banan...).
504. Alege din imagini obiecte care ncep cu acelasi sunet.
505. Articuleaz adecvat anumite sunete, toate vocalele si majoritatea
consoanelor.
Practici de sprijin
Jucati jocuri de identificare a sunetelor initiale ale cuvintelor utiliznd
la nceput cuvinte care ncep cu vocale: A, E, I, O, U.
Organizati jocuri/activitti n care copilul ar trebui s diferentieze
anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip Spune cu ce
ncepe.
Jucati jocuri cu jetoane reprezentnd diferite obiecte; sortati
obiectele dup diferite criterii, precum sunetul initial/final al cuvntului
reprezentat.
Faceti posibil participarea copilului n jocuri precum repetarea
silabelor, cuvintelor.
43

NIVELUL II
Indicatori
506. Demonstreaz cresterea constientizrii sunetelor initiale si finale
ale unui cuvnt
prin identificarea lor fr ajutor.
507. Desparte cuvinte n silabe cu ajutor.
508. ncepe s creeze cuvinte noi prin nlocuirea sunetului initial (lac,
rac, sac).
509. Identific rime ale cuvintelor familiare n jocuri, cntece, poezii.
Practici de sprijin
Implicati copilul n activitti si jocuri de limbaj de tip Fazan.
Jucati jocuri de corespondent ntre prenumele copilului, al dvs. si al
altor cunoscuti si
numrul de silabe pe care astea l contin.
Implicati copilul n jocuri cu sunete sau silabe.
ncurajati copilul s creeze rime; le puteti nota pentru a le citi
ulterior.
Reper 9: Copilul ar trebui s pun n corespondent simboluri
abstracte cu sunete.
NIVELUL I
Indicatori
514. Identific literele cuprinse n propriul nume cu sunetele specifice.
515. ncepe s nteleag faptul c tipritura reprezint cuvinte.
Practici de sprijin
ncurajati ncercarea/ reusita copilului de a identifica literele cuprinse
n prenumele su.
Puneti la dispozitia copilului literele din alfabetar pentru a realiza
(compune) propriul
nume.
Urmriti cuvintele atunci cnd cititi copilului; indicati imaginea
obiectului si cuvntul corespunztor
NIVELUL II
Indicatori
516. Recunoaste litere mari/mici de tipar si le pune n corespondent
cu sunetul asociat.
517. Poate determina sunetul initial al unui anumit cuvnt, cte sunete
sunt incluse
ntr-un cuvnt.
Practici de sprijin
Indic diferite litere, cuvinte din mediul nconjurtor.
Jucati jocuri de tipul Spune unde s-a oprit roata.
44

 Ilustrati poeziile/cntecele pe care le memoreaz copilul mbinnd

scrierea unor cuvinte
simple (monosilabice sau bisilabice) cu imagini.
D.2.3. Aspect specific: Contientizarea mesajului scris/vorbit
Reper 10: Copilul ar trebui s aprecieze si s foloseasc
limbajul scris si tipritura n fiecare zi.
NIVELUL I
Indicatori
523. ntelege faptul c limbajul scris ia forme diferite (semne, litere,
ziar, reviste, crti,
meniu, mesaje prin Internet).
524. Recunoaste coperta, prima si ultima pagin a unei crti.
525. Identific mesaje scrise sub form de semne sau simboluri n
mediul familiei sau n sala de grup, de exemplu simboluri precum
Stop.
526. ncepe s constientizeze faptul c literele compun cuvinte.
Practici de sprijin
Realizati mpreun mesaje pentru ceilalti membri ai familiei. Folositi
mesaje de ntmpinare a colegilor n colectivitate.
ncurajati copilul s-si realizeze propriile crti pe teme interesante pe
care s le ilustreze; asistati-l s scrie autorul, titlul crtii.
Identificati/discutati cu copilul semnele de circulatie ca si altele
ntlnite n plimbrile dvs. (ex. M metrou, H Spital).
Jucati jocuri cu cteva litere cunoscute, fie c sunt din jetoane, fie
magnetice; ncurajati
copilul s le aranjeze, rearanjeze; cititi-le mpreun (ex: CAR / ARC /
RAC).

NIVELUL II
Indicatori
527. Identific litere din numele propriu si alte nume/denumiri
familiare.
528. Recunoate literele si cifrele n contexte diferite si face diferenta
ntre ele.
529. Citeste numele propriu n diferite contexte si pe cele ale ctorva
colegi.
530. Citeste cteva cuvinte din mediu (grdinit, spital, muzeu).
531. Constientizeaz faptul c un mesaj se scrie/ citeste de la stnga
spre dreapta, de sus n jos.
532. Constientizeaz faptul c limbajul rostit poate fi scris i apoi se
poate tipri.
Practici de sprijin
45

 ncurajati copilul s-si eticheteze lucrrile, produsele activittii sale;

apreciati ncercarea sa.
Realizati crti de mici dimensiuni n care copilul ilustreaz paginile,
scrie titlul si autorul dac este posibil si numeroteaz paginile.
ncurajati copilul s v prezinte lucrrile lui si pe cele ale colegilor din
sala de grup sau de la avizier; apreciati si extindeti acas unele din
lucrrile realizate n sala de grup.
Cnd sunteti la plimbare sau ntr-un magazin cu copilul, ncercati s
discutati semnele/simbolurile pe care le ntlniti, s recunoasteti litere.
Cnd cititi copilului urmriti textul si identificati uneori titlu, semnele
de punctuatie de
baz (punct, semnul ntrebrii).
Spuneti copilului o poveste despre primul su pas sau primul cuvnt
rostit; scrieti povestea si invitati copilul s o ilustreze; cititi povestea
mai trziu copilului.
D.2.3. Aspect specific: Constientizarea mesajului scris/vorbit
Reper 11: Copilul ar trebui s foloseasc mesajele
scrise/vorbite pentru scopuri variate.
NIVELUL I
Indicatori
537. Identific si foloseste o varietate de materiale tiprite (crti,
reviste, ziare, retete,
prospecte, cutii de jucrii, cutii de alimente).
538. ntelege rolul tipriturii.
539. Recunoaste semne/simboluri din mediul ambiant.
Practici de sprijin
Artati copilului si rsfoiti mpreun materiale diverse care transmit
informatii: carte de
telefon, manuale de functionare a obiectelor casnice, pliante, bilete de
teatru, chitante de
cumprturi.
Asamblati mpreun o jucrie urmrind instructiunile de pe
pachet/cutie.
Permiteti copilului s apese butonul unui lift, s foloseasc
telecomanda televizorului sau s asculte independent o caset
audio/video.
Pe strad, artati-i copilului inscriptiile/firmele luminoase ale
magazinelor.
61-84 lu NIVELUL II
niIndicatori
540. Identific mesaje scrise n mediul familiei sau n sala de grup.
541. Utilizeaz imagini ca surse de informatie (utilizeaz semne pentru
completarea
calendarului naturii).
46

542. Recunoaste etichete diverse n mediu care faciliteaz ntelegerea

acestuia (semnalizarea statiei de metro, recunoasterea unui Taxi) sau
reclame.
543. Utilizeaz o carte de bucate n imagini pentru a realiza o reet
sau o hart
pentru copii.
Practici de sprijin
Cititi materiale diferite n prezenta copilului, de la pliante de la
grdina zoologic, muzee sau parcuri de distractie, la reviste auto,
harta metroului sau a orasului, reviste de mod sau carte de bucate.
Realizati un calendar pentru a v ajuta copilul s si reaminteasc ce
ati lucrat sau evenimente speciale ale familiei. Discutati cu copilul
despre cum ar trebui s ne mbrcm urmrind starea vremii la TV sau
rubrica Meteo din ziar, de pe Internet.
Concepeti mpreun bilete pentru intrare la spectacolul preferat
mbinnd desenul cu
scrierea cu litere si utilizarea cifrelor.
Concepeti mpreun o carte de bucate cu felurile de mncare favorite
ale familiei; numerotati retetele.
D.2.4. Aspect specific: nsusirea deprinderilor de scris;
folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
Reper 12: Copilul ar trebui s utilizeze diferite modalitsi de
comunicare grafic.
NIVELUL I
Indicatori
554. si corecteaz pozitia corpului la scris; si ajusteaz pozitia foii,
hrtiei folosite.
555. Deseneaz schita corpului uman.
556. ncepe s respecte conturul imaginilor si s coloreze n interior.
557. Lipeste fragmente de hrtie si resturi vegetale pentru a crea o
imagine.
558. ncepe s reprezinte povesti si experiente personale prin desene,
jocuri, sau dictnd
adultilor ce ar dori s exprime.
559. Experimenteaz scrisul cu o varietate de instrumente de scris
(creioane, pensule,
computere).
560. Copiaz sau si poate scrie numele cu ajutor.
Practici de sprijin
Ajutati-l s si corecteze independent pozitia corpului prin stabilirea
unor referinte; faceti legtura cu crtile citite/rsfoite despre corpul
omenesc.

47

 Puteti exersa desenul corpului omenesc folosind oglinzi mari, att

pentru observarea corpului omenesc, ct si pentru pictarea pe oglind
a conturului unei ppusi.
Apreciati efortul copilului de a colora n contur; folositi imagini pe foi
A4.
Cereti copilului s descrie lucrarea realizat; notati descrierea sa
pentru a o citi alt dat; cereti copilului s o semneze, iar dac este
posibil, s dateze lucrarea. ncurajati realizarea de felicitri, invitatii din
materiale ct mai neconventionale.
Realizati mpreun o carte despre trei lucruri pe care copilul le face
nainte de a merge la culcare: adugati imagini pentru a ilustra fiecare
secvent; adugati cuvinte; alegeti un titlu; desenati o imagine pe
copert; cititi cartea mpreun cu membri familiei.
Puneti la dispozitia copilului, dac este posibil, un computer sau o
masin de scris pentru exersarea scrisului.
Scrieti numele copilului cu litere suficient de mari si usor de citit;
numrati mpreun literele care compun numele; ajutati copilul s
rosteasc fiecare sunet; scrieti numele dvs. sub al copilului; prin ce se
aseamn/deosebesc?
61-84 luni NIVELUL II
Indicatori
561. Foloseste/scrie cuvinte familiare (numele, mama...).
562. Copiaz cuvinte familiare sau data.
563. Foloseste instrumente de scris foarte variate (creion, pix, culori,
computer).
564. si ajusteaz pozitia la scris, modul de apucare a instrumentului
de scris si pozitia
foii.
565. ntelege conceptul de scriere pentru comunicarea unei informatii
sau a unui
mesaj (eticheteaz lucrrile, scrie scurte mesaje de felicitare).
566. Utilizeaz, cu ajutor, jocuri de mas cu litere (scrabble, cuvinte
ncruciate, rebus).
Practici de sprijin
Implicati copilul n dezvoltarea de proiecte colective care implic scris
(realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor
colaje din benzi desenate).
Responsabilizati copilul n legtur cu propriul portofoliu. Explicati
importanta datrii si etichetrii lucrrii.
Asigurati existenta unui spatiu destinat scrierii acas si n sala de
grup, att pentru lucru individual ca si n grup.
Explicati cu ajutorul copilului importanta pozitiei corecte la scris
pentru asigurarea dezvoltrii corecte a corpului.
48

 Ajutati copilul s aleag o persoan special si discutati cu acesta

mesajul pe care doreste s l transmit; ncurajati copilul s ilustreze
felicitarea si adugati cuvinte dac este posibil, independent sau cu
ajutor.
Jucati jocuri cu litere din diferite materiale. ncurajati copilul s
copieze conturul literei, s o descrie.

E. DEZVOLTAREA COGNITIV SI CUNOASTEREA LUMII

E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gndirii logice si rezolvarea de
probleme
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
constientizarea relatiei cauz-efect.
NIVELUL I
Indicatori
574. Identific obiecte care influenteaz sau au efect asupra altor
obiecte (dac pun zahr
n ap, se topeste).
575. Adreseaz ntrebarea De ce? indicnd interes pentru stabilirea
relatiei de cauzalitate.
576. Explic efectele unor actiuni simple asupra unor obiecte (dac
nchid radioul, se face
liniste).
577. Recunoaste n relatii simple care elemente ale unui obiect
cauzeaz anumite efecte
(pietricelele dintr-o cutie fac glgie).
578. ncearc s explice pe baz de cauzalitate anumite schimbri ale
fenomenelor (dac e nnorat, atunci s-ar putea s plou).
49

579. Ofer explicatii pentru care anumite evenimente se petrec (Mihai

a lipsit ieri pentru c a fost bolnav).
Practici de sprijin
Oferiti copilului posibilitatea de a experimenta, sub supravegherea
adultului, pentru a ntelege efectele actiunii sale asupra obiectelor: s
amestece fin cu ap, zahr cu ap, s planteze semine, s ude
florile etc.
nsotiti permanent experimentele de explicatii.
Puneti ntrebri copilului n timp ce realizeaz un experiment Dar ce
s-a ntmplat cu zahrul din ap? Unde a disprut? sau De unde a
aprut acest firicel de plant? Cum ai fcut?
Solicitati permanent explicatii copilului n relatii simple de
cauzalitate: De ce s-a uscat asa de tare pmntul florii? sau De ce
este aa de ntuneric n clas?
Solicitati explicatii pentru a surprinde relatia de cauzalitate ntre
fenomene. Valorificati momentele discutiilor despre vremea de afar,
despre mbrcmintea adecvat timpului (dac e foarte cald, trebuie
s ne mbrcm subtire si s ne protejm de soare, dac nu ne
protejm de soare, ne duneaz pieii etc.).
Valorificati orice situatie cotidian pentru a surprinde relatiile de
cauzalitate: De ce am pus mai putine farfurii la mas? De ce trebuie
s ne splm pe mini? etc.
NIVELUL II
Indicatori
580. Realizeaz experimente pentru a descoperi relatia cauz-efect
prin actiunea unor
factori asupra obiectelor (pune ap n dou cpcele, unul la soare,
altul n congelator si constat efectele temperaturii asupra apei).
Practici de sprijin
Realizati mpreun cu copiii experimente pentru a surprinde relatia
de cauz-efect: s pun gheat n ap pentru a vedea cum se topeste,
s nghete obiecte n ap, s pun lstare n ap pentru a vedea cum
dau rdcin, s pun obiecte n ap pentru a observa c
unele plutesc si altele se scufund etc.
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s observe i s
compare aciuni, evenimente.
NIVELUL I37-60 luni
Indicatori
586. Demonstreaz ntelegerea conceptelor la fel si diferit.
587. Recunoaste si numeste caracteristica unui eveniment (lung,
amuzant, glgios etc.).
588. Compar evenimente cu ajutorul adultului.
50

589. Identific unele caracteristici n functie de care se pot face

comparatii (mrime,
culoare, form etc.).
590. Grupeaz obiecte care ntrunesc dou criterii concomitent.
591. Utilizeaz cuvinte care indic o comparatie (mai... dect...).
Practici de sprijin
Utilizati jocuri pentru a stabili asemnri i deosebiri ntre obiecte.
Folositi jetoane, poze,
jucrii, crti etc.
Solicitati copiilor s v povesteasc evenimente din viata lor
personal si ntrebati-i cum a fost, cum li s-a prut. Participati cu copiii
la spectacole si comentati-le mpreun cu ei. Folositi astfel de prilejuri
pentru a realiza comparatii ntre obiecte, fenomene.
Alegeti criterii diferite dup care copiii s se organizeze pe grupuri
mici.
Oferiti materiale diverse copiilor pentru a lucra, solicitndu-le astfel a
face comparatii ntre ele pentru a le utiliza pe cele care i sunt utile.
Implicati copiii n ordonarea obiectelor din clas.
Cereti s grupeze anumite obiecte pe baza unui criteriu (toate cuburile
mari ntr-o cutie sau toate masinile mici pe un anumit raft). Introduceti
n exercitiile ulterioare de grupare a obiectelor dou criterii
concomitent: obiectele care sunt rosii si din plastic etc.
Solicitati copiilor s v aduc obiecte prin formularea
unei comparatii As avea nevoie de un creion mai gros... sau Unde
gsesc un cub
mai mare? sau Cine se afl mai aproape de fereastr?.
61 NIVELUL II-84 luni
Indicatori
592. Compar evenimente si personaje din povesti.
593. Descrie evenimente utiliznd cuvinte ce indic o comparatie (azi
am mncat mai
mult dect ieri).
594. Argumenteaz propriile decizii.
Practici de sprijin
Organizati activitti de lectur n grupuri mici si discutati despre
personajele preferate ale copiilor. Puneti ntrebri de tipul: Dar cu cine
mai seamn....?, Dar n ce poveste s-a mai ntmplat...?
Discutati cu copiii despre ceea ce au realizat la grdinit solicitnd
comparatii cu zilele anterioare.
Supuneti copiii la provocri de genul Hai s construim n clas un
parc de distractii folosind doar materialele pe care le avem aici. Cum
credeti c ar fi bine s facem?. Solicitati argumente pentru deciziile pe
care le iau. Discutti argumentele pro si contra ale unei decizii.
51

Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze

experientele trecute pentru a construi noi experiente.
NIVELUL I
Indicatori
599. Utilizeaz noile informatii si cuvinte achizitionate n activitti.
600. Utilizeaz informatia dobndit pe o anumit cale pentru a o
aplica ntr-un alt
context, ntr-un alt mod (de ex.: construiete din cuburi un castel, asa
cum l-a
vzut ntr-o carte cu povesti).
Practici de sprijin
Oferiti copiilor zilnic posibilitatea de a desfsura jocuri simbolice.
Introduceti materiale
noi n centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi
informatii si cuvinte.
Organizati activitti n grupuri mici si propuneti sarcini care necesit
transferul de informatie si experient (Haideti s facem un magazin
cu etaje, unde sunt numai produse pentru copii. Ce magazine ar putea
fi nuntru?)
61-84 luni NIVELUL II
Indicatori
601. Explic o nou situatie sau o problem pornind de la experietele
sale anterioare.
602. Explic faptul c o persoan este aceeasi chiar dac este
costumat, poart masc
sau este machiat.
Practici de sprijin
Supuneti-i la probleme noi care necesit solutii ce se bazeaz pe
experienta lor anterioar.
Solicitati explicatii sau argumente pentru solutiile pe care le propune
copilul sau alti
copii.
Implicati copiii n jocuri simbolice si dramatizri, punndu-le la
dispozitie costumatii
diferite, msti etc. ncurajatsi-i s joace roluri diferite.
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s gseasc multiple
rspunsuri/solutii la ntrebri, situatii, probleme si provocri.
NIVELUL I
Indicatori
608. Exploreaz mai multe ci de solutionare a unei probleme si alege
una dintre ele.
609. Caut sprijin la alti copii sau adulti pentru rezolvarea de probleme.
52

610. Se reorienteaz n solutionarea unei probleme cnd intervine un

element nou.
Practici de sprijin
Fiti alturi de copil cnd ncearc s gseasc solutiile unei probleme.
Provocati-l cu ntrebri.
Vorbiti cu el i cereti explicatii pentru solutiile alese (Cum ai reusit?).
Propuneti sarcini individuale de rezolvare de probleme. ntrebati-l de
ce anume are nevoie pentru a gsi solutii la sarcinile individuale
primite. Valorizati-l cnd adopt demersul corect.
Introduceti elemente noi n situatiile problematice (un nou personaj,
un nou obiect,
un nou eveniment etc.)
61-84 luni NIVELUL II
Indicatori
611. Lucreaz n grup pentru solutionarea unei probleme, utiliznd
strategiile dezvoltate
de grup.
612. Discut cnd si de ce o situatie este problematic, provocatoare.
Practici de sprijin
Propuneti sarcini de grup mic care s necesite rezolvarea de
probleme mpreun cu un grup de copii. Interveniti ca moderator
pentru a ajuta procesul de solutionare a problemei.
Discutati avantajele si dezavantajele alegerii unei solutii si ajutati
copilul s gseasc cea mai bun solutie.
E.2. Subdomeniul: Cunostinte si deprinderi elementare
matematice, cunoasterea si ntelegerea lumii
E.2.1. Aspect specific: Reprezentri elementare matematice
(numere, reprezentri numerice, operaii, concepte de spatiu,
forme geometrice, ntelegerea modelelor, msurare)
Reper 5: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
cunoasterea numerelor si a numeratiei.
NIVELUL I
Indicatori
620. Numeste unele numere (0-100).
621. ntelege corespondena unu la unu (de ex. c numerele
desemneaz o cantitate).
622. Utilizeaz numerele si numratul n activitti cotidiene (numr
cti copii sunt n grup, numr cte farfurii sunt pe mas etc.).
623. Recunoaste, numeste si scrie unele cifre.
624. Numr cu usurint din memorie pn la 10.
625. Numr 10 obiecte prin corespondent 1 la 1.
626. Poate face estimri ale cantittii utiliznd numerele.
627. Face comparatii ntelegnd semnificatia cuvintelor: toate, unele,
niciuna, mai multe,
53

mai putine, la fel de...

628. Cunoaste ordinea numerelor n sirul 1-10.
Practici de sprijin
Organizati copiii n grupuri mici si solicitati s v spun cti copii sunt
n grup. Puneti-i s grupeze jucriile cte dou sau cte trei pentru un
anumit joc.
Numiti numerele n toate activittile cotidiene si facetile prezente si
prin suport scris n mediul copilului.
Implicati copiii n pregtirea gustrii sau a mesei de prnz.
Utilizati numele si numeratia: cti copii sunt prezenti, cte scaune, cte
farfurii, cte coturi cu pine etc.
ncurajati utilizarea de numere n jocurile simbolice: la magazin
inventarul produselor, la farmacie numrul pastilelor, etc.
Propuneti-le copiilor s realizeze crticele, felicitri n care s
utilizeze numere (vrsta srbtoritului, a personajelor, numr de
prieteni etc.). ncurajati copiii s scrie vrsta lor, vrsta printilor,
numrul strzii pe care locuiesc, numrul de apartamente etc.
Oferiti oportunitti copiilor n activitti cotidiene s numere: obiecte,
persoane, simboluri, forme etc.
Implicati copii n jocuri simbolice care necesit estimri de cantitti
(De-a buctarul, De-a vnztorul etc.).
Propuneti-le copiilor activitti n cadrul crora s poat grupa pe
diverse categorii de obiecte, dup diverse criterii si s descrie
categoriile identificate (Sunt mai
multe ppusi cu ochi albastri dect cu ochi negri?,
Remorca are la fel de multe roti ca i camionul? etc.).
Realizati calendarul zilelor de nastere ale copiilor si stabiliti n fiecare
lun n ce ordine si vor srbtori zilele.
Oferiti oportunitatea de a-si alege un obiect dintr-un sir de obiecte,
numindu-i ordinea.
NIVELUL II
Indicatori
629. Numr cu usurint pn la 20 i din 10 n 10 pn la 100 din
memorie.
630. Utilizeaz jucrii manipulative matematice, obiecte cu cifre, jocuri
cu cifre si monezi n activittile zilnice.
631. Utilizeaz numere si operatii simple (Am dou bomboane si una io dau Angelei).
632. Cunoaste ordinea numerelor pn la 20.
Practici de sprijin
Solicitati frecvent copiilor s numere cti copii sunt prezenti n grup,
cti copii lucreaz la msut, cti au terminat o sarcin etc.
Puneti la dispozitia copiilor materiale manipulative ct mai diverse
care utilizeaz cifrele.
54

 Utilizati situatii cotidiene pentru a stimula copilul s realizeze operatii

simple (Avem trei biciclete, dar una este stricat...).
E.2.1. Aspect specific: Reprezentri elementare matematice
(numere, reprezentri numerice, operaii,
concepte de spaiu, forme geometrice, nelegerea modelelor,
msurare)
Reper 6: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
cunotinte si abilitti de operare cu mrimi, forme, greutti,
nltimi, lungimi, volume.
NIVELUL I
Indicatori
640. Realizeaz activitti ce dezvolt vocabularul referitor la lungime,
nltime,
greutate si volum.
641. Utilizeaz instrumente de msurare n jocuri, n centrul de nisip i
ap pentru a
msura lungimea, greutatea, nltimea, volumul.
642. Estimeaz mrimi, lungimi, greutti (este la fel de nalt ca si...).
Practici de sprijin
Implicati copiii n activitti de msurare: a nltimii tuturor copiilor din
grup, a lungimi
pantofului, a lungimii prului, a greuttii copiilor. Realizati grafice
mpreun cu ei. Utilizati comparatii ntre msurtori la fel de nalt,
mai greu dect etc.
nvtati copiii s utilizeze msurtori neconventionale: o bucat de
sfoar pentru a msura lungimea unei msute, un pumn pentru a
msura orezul dintr-o cutie etc. Realizati grafice cu copiii.
61-84 luni NIVELUL II
Indicatori
643. Msoar apa si nisipul utiliznd diferite recipiente.
644. Msoar, cu ajutor, ingredientele pentru realizarea unei reete.
645. Estimeaz cam de cti pasi are nevoie pentru a trece dintr-o parte
ntr-alta a ncperii.
Practici de sprijin
Implicati copiii n activitti n Centrul de Nisip si ap si n Centrul de
Menaj. Utilizati materiale conventionale si neconventionale pentru a
msura corpuri solide si lichide. Solicitati estimri ale copiilor: Care
este mai grea? sau Care este mai lung?.
E.2. Subdomeniul: Cunostinte si deprinderi elementare
matematice, cunoasterea si ntelegerea lumii
E.2.1. Aspect specific: Reprezentri elementare matematice
(numere, reprezentri numerice, operaii, concepte de spatiu,
forme geometrice, ntelegerea modelelor, msurare)
55

Reper 7: Copilul ar trebui s fie capabil s identifice si s

numeasc forme ale obiectelor.
NIVELUL I
Indicatori
650. Identific si numete: cercul, ptratul, triunghiul.
651. Compar mrimea si forma obiectelor.
652. Creeaz, copiaz si construiete forme.
653. Ordoneaz formele de acelasi fel de la mici la mari.
Practici de sprijin
Utilizati cuvinte corecte si fidele cnd redati numele diferitelor forme,
pentru a fi ntelese corespunztor de copil. Puneti la dispozitia copilului
forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate n scopuri diferite.
Consolidati denumirile formelor geometrice prin recunoaterea
acestora n contexte reale: Cu ce form se aseamn un CD? Dar
acoperisul caselor? Gsesti undeva n jurul nostru un obiect cu forma
ptrat?
Valorificati obiectele de utilitate cotidian pentru identificarea si
compararea formelor.
Propuneti sarcini n care copiii s utilizeze formele pentru a realiza
constructii sau modele artistice (cartonase pentru colaje, piese din
lemn, din plastic etc.).
Realizati cu copiii trenulete, siraguri, piese ornamentale utiliznd
forme, ordonndu-le de la mic la mare sau de la mare la mic.
61-84 NIVELUL II
luniIndicatori
654. Recunoaste forme n obiectele din mediul nconjurtor.
655. Combin forme geometrice pentru a realiza alte forme geometrice
(dou triunghiuri
pentru a realiza un ptrat, un dreptunghi).
656. Compar un cerc cu o sfer, un ptrat cu un cub.
Practici de sprijin
Organizati jocuri n care copiii s identifice forme n mediul
nconjurtor.
Realizati cu copiii postere, afise pentru a srbtori un eveniment sau
pentru a ncheia o
activitate tematic, utiliznd diferite forme geometrice. ncurajati copiii
s creeze noi
forme.
Utilizati n Centrul pentru Nisip si ap formele pentru nisip pentru a
stimula copiii s creeze noi forme prin combinarea lor.
ncurajati copiii s identifice si s compare figurile geometrice
bidimensionale cu cele
tridimensionale utiliznd obiecte din mediul apropiat si imagini.
56

Reper 8: Copilul ar trebui s fie capabil s realizeze operatii de

seriere, grupare, clasificare a obiectelor.
NIVELUL I
Indicatori
661. Grupeaz obiecte cotidiene care se potrivesc ca si utilizare.
662. Ordoneaz obiectele n functie de o caracteristic, utiliznd
ncercarea si eroarea
(de la mic la mare, de la gros la subire etc.).
Practici de sprijin
Jucati-v cu copiii jocuri care s necesite nsiruirea obiectelor n
ordine cresctoare n
functie de un criteriu (Cutiile surori, Familia bulinelor etc.).
Jucati jocuri de punere n corespondent a obiectelor care sunt legate
ca utilizare (pantofultcu soseta, ghiveciul cu floarea etc.).
61-84 luni NIVELUL II
Indicatori
663. Sorteaz obiectele n categorii, clasificndu-le si comparndu-le n
functie de
dou criterii (mrime, culoare).
664. Creeaz si descrie un pattern (model).
665. Descrie si explic de ce anumite obiecte sunt ordonate sau
grupate ntr-un anumit
fel.
Practici de sprijin
Oferiti copiilor posibilitatea de a lucra cu forme si a le utiliza pentru a
crea noi forme si modele.
Creati cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hinute,
vase, felicitri etc.).
Oferiti copiilor criterii diferite de grupare a obiectelor. Lsati copiii s
propun si ei criterii
E.2.2. Aspect specific:Cunoaterea i ntelegerea lumii (lumea
vie, Pmntul, spatiul, metode stiintifice)
Reper 9: Copilul ar trebui s fie capabil s dobndeasc
informatii despre mediul nconjurtor si lumea vie prin
observare, manipulare de obiecte si investigarea mediului.
NIVELUL I
Indicatori
674. si extinde informatiile despre mediul nconjurtors si crete
respectul fat de fiinte
si mediu.
675. Recunosc schimbrile n materiale si ncep s nteleag relatia
cauz-efect.
Practici de sprijin
57

 Facilitati accesul copiilor n natur; discutati despre schimbri n

mediu ca efect al unor
fenomene naturale ntlnite: cutremur, inundatii, eroziuni si despre
importanta actiunilor
omului asupra mediului (defrisri, poluare).
Implicati-v alturi de copil n activitti din care nvat independent
(observarea naturii
n diferite momente ale anului, nivelul rurilor/lacurilor din vecintate,
efectele secetei/
inundatiilor).
61-84 luni NIVELUL II
Indicatori
676. Caut informatii despre mediu prin utilizarea simturilor, sau prin
observare; se
documenteaz din diferite surse.
677. Descrie si discut n urma unui proces de observare a lumii vii, a
fiintelor sau
fenomenelor din natur.
Practici de sprijin
Puneti la dispozitia copilului imagini cu fenomene naturale,
enciclopedii de stiint
pentru copii, diferite instrumente si initiati discutii despre obiecte si
fenomene n urma
observrii lor. Valorificati evenimente si contexte reale care permit
explorarea mediului
(excursii, plimbri, vizite, vacante).
ncurajati copilul s exploreze independent si s formuleze concluzii
legate de cele observate.
Creati posibilitatea de a creste o plant.
E.2.2. Aspect specific: Cunoasterea si ntelegerea lumii (lumea
vie, Pmntul, spatiul, metode stiintifice)
Reper 10: Copilul ar trebui s fie capabil s foloseasc
instrumente si metode specifice pentru investigarea mediului.
NIVELUL I
Indicatori
681. Folosete simturi si instrumente standard pentru a investiga
mediul si a dobndi
informatii si a observa procese, relatii (lup, magnei).
682. Observ si discut despre proprietti comune, diferente,
comparatii ntre obiecte,
materiale, fenomene.
Practici de sprijin
58

 Explicati si utilizati mpreun instrumente standard n scopul initierii

copilului n utilizarea lor independent. Puneti la dispozitia copilului
instrumente pe care s le poat
folosi mai nti cu sprijinul adultilor, iar mai trziu independent:
magneti, lupe.
Sugerati copilului s realizeze colectii de obiecte diferite; initiati n
sala de grup sau
acas un spatiu pentru pstrarea colectiilor (conuri, scoici, pietre de
ru, frunze sau dopuri de plut, diferite capace, etc.).
61-84 luni NIVELUL II
Indicatori
683. Foloseste simturi si o varietate de instrumente si aparate simple
de investigatie
(lup, vase gradate, microscop).
684. Particip n experimente simple, discut si formuleaz concluzii,
generalizri.
685. Colecteaz informatii si nregistreaz informatiile prin mijloace
variate (desene,
grafice, fotografii, mrturii narative).
Practici de sprijin
Pune la dispozitia copilului diferite instrumente si posibilitatea de a le
utiliza independent; cereti copilului s organizeze informatiile obtinute.
Stimulati copilul s fac predictii nainte de derularea unui
experiment, s estimeze rezultatele pe care s le poat compara
ulterior cu cele obtinute n urma experimentului.
ncurajati copilul s nregistreze informatiile obinute n urma
observrii sau experimentelor; tineti un jurnal al experimentelor
copilului/grupei: notati experimentele, estimrile, predictiile si
rezultatele obtinute
Reper 11: Copilul ar trebui s fie capabil s observe i s
descrie caracteristici ale lumii vii.
NIVELUL I
Indicatori
692. Observ faptul c plantele cresc, nfloresc, si schimb nftisarea.
693. Sorteaz fiintele vii si plantele dup mediul de viat sau
caracteristicile lor (fiinte terestre/ marine sau legume/fructe/flori).
694. Clasific si denumete clasele de obiecte (ex. mijloacele de
locomotie: terestre, maritime, aeriene...).
695. Descriu asemnri si diferente ntre clase de obiecte sau n
interiorul fiecreia.
696. Foloseste un vocabular care include denumirea unor principii
stiintifice care explic
procesele din lumea vie (scufundare, plutire, dizolvare, topire).
59

697. Pune ntrebri si ofer explicatii despre modul n care

interactioneaz, cresc si se
dezvolt fiintele vii.
Practici de sprijin
Faceti posibil pentru copil s sesizeze relatii cauzale de tipul
conditiilor de mediu si consecintelor pentru cretere si dezvoltare prin
intermediul experimentelor simple (plante udate/ neudate, plante
inute la lumin/ntuneric).
Dati copilului posibilitatea de a observa fiintele vii prin vizite la zoo,
ferme de animale, ferme de psri, acvariu, cabinetul unui medic
veterinar sau plantele prin vizite ntr-o livad, grdin de legume, solar
cu rsaduri, etc.
Jucati jocuri de tipul Zboar, zboar. Provocatit copilul s
povesteasc despre experientele personale.
Jucati jocuri de sortare, clasificare a obiectelor din mediu pe clase de
obiecte: Meseria si uneltele potrivite, Fiinte marine/terestre.
Facilitati reluarea independent de ctre copil a experimentelor
simple si descrierea lor n fata unui auditoriu (membri familiei, alti
copii); apreciati folosirea limbajului tiintific de ctre copii.
Extindeti sursele de informare ale copilului; folositi de cte ori este
posibil persoane
resurs pentru subiectul respectiv.
61-84 luni NIVELUL II
Indicatori
698. Descrie si compar nevoile de baz ale fiintelor vii.
699. nteleg si exprim interactiunile dintre animale, plante si mediul
de viat (Rechinii
triesc n ape si se hrnesc cu diferite specii de pesti).
700. Foloseste un vocabular care include denumirea unor principii
stiintifice care explic
procesele din lumea vie (magnetism, forta de gravitatie).
701. Are responsabilitatea ngrijirii unei plante sau a unui animal n
familie sau n cadrul
grupei.
Practici de sprijin
Provocati copilul cu ntrebri de tipul Ce ar fi dac...?, Ce s-ar fi
ntmplat dac...?
Puneti la dispozitia copilului filme scurte sau secvente din filme de
animatie, crti cu imagini depre modul de viat al diferitelor specii.
Explicati conceptele noi ntlnite; apreciati folosirea de ctre copil a
unor concepte stiintifice n vorbirea curent. Realizati experimente
simple care s pun n evident
principiile stiintifice i ncurajati copiii s le reproduc n fata
printilor, bunicilor pentru
60

a-si exersa capacitatea de descriere a acestora.

Dati copilului posibilitatea de a ntretine o plant sau de a participa la
ngrijirea unui
animal de companie sau din gospodrie.
Reper 12: Copilul ar trebui s fie capabil s observe si s
descrie caracteristici ale Pmntului si Spatiului.
NIVELUL I
Indicatori
709. Adreseaz ntrebri despre elementele vietii (pmnt, ap, aer,
foc).
710. Poate descrie caracteristicile materialelor si a elementelor
mediului (apa, pietrele...).
711. Descrie importanta apei, aerului pentru viat si a modalittilor de
protectie pentru a evita poluarea lor.
712. Numeste si face diferenta dintre sursele de cldur si poate
exprima beneficiile si pericolele lor.
713. Observ si exprim micarea corpurilor ceresti (soare, lun).
714. Cunoaste si foloseste corect ca unitti de timp momentele zilei,
zilele sptmnii, anotimpul.
715. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor.
716. Sesizeaz diferente ntre forme de relief sau medii de viat pe
baz de imagini sau n urma unei experiente directe.
Practici de sprijin
Discutati despre elementele fundamentale si explicati copiilor
importanta fiecruia dintre ele.
ncurajati copilul s foloseasc adjective pentru a descrie materialele
ntlnite n mediu. Oferiti copiilor informatii despre rezistenta
materialelor prin experimente simple (forta apei n erodarea pietrelor,
a malurilor unui ru).
Implicati-v mpreun cu copilul n activitti ecologice simple
(plantat, curtarea unui spatiu...). Concepeti mesaje de contientizare
a importantei protectiei mediului.
Discutati despre msuri de protectie mpotriva incendiilor.
Introduceti n discutie concepte precum materiale ignifuge, extinctor.
ncurajati jocul de rol al copilului cu recuzit specific pentru
consolidarea conceptelor nsusite.
Discutasi si urmriti (pe crti sau n realitate atunci cnd este posibil)
fenomene precum eclipse de soare/lun.
Creati planse simple cu decupaje/fotografii ale activittii
fundamentale a copilului ntr-o zi si asamblati- le cu ajutorul su.
Discutati despre activitti si succesiunea lor.
Provocati copilul la discutii despre caracteristicile anotimpurilor n
relatie cu activitti fundamentale ale sale sau evenimente
semnificative.
61

 Puneti la dispozitia copilului imagini cu forme de relief si fenomene

naturale greu accesibile (cascade, pesteri, vulcani, mri, oceane) si
extindeti experienta de cunoastere a copiilor atunci cnd este posibil
cu vizite, excursii n medii necunoscute61
4 luni NIVELUL II
Indicatori
717. Identific si face diferenta ntre forme de relief (cmpie/munte),
tipuri de ape (ru/
lac/mare).
718. Numeste anotimpurile n succesiune (iarn, primvar, var,
toamn).
719. Descrie timpul probabil i ilustreaz o anumit stare a vremii
(utilizeaz semne conventionale pentru ape, ploaie...).
720. Cunoaste si folosete corect zilele sptmnii n succesiune, tie
lunile anului.
Practici de sprijin
Jucati jocuri cu jetoane de tipul Spune unde se potrivete?
ncurajati copilul s conceap calendare, crti despre anotimpuri n
care s mbine desenul cu colaje de imagini si text.
Jucati jocuri de rol n care copil prezint prognoza meteo cu simboluri
concepute anterior.
Folositi un calendar care s aminteasc evenimentele semnificative
ale vietii copilului si ale familiei.
Utilizati un calendar al sptmnii si un program zilnic n care utilizati
simboluri alturi de cuvinte si cifre. Faceti referiri la ceas pe parcursul
zilei, la modul n care se nvrtesc indicii orari, minutari.
Reper 13: Copilul ar trebui s fie capabil s descopere omul ca
parte a lumii vii si fiint social responsabil.
NIVELUL I
Indicatori
724. Particip la ntretinerea si ngrijirea mediului fizic apropiat (sala de
grup, camera sa).
725. Cunoaste caracteristicile omului ca fiint vie.
726. Descrie cteva organe interne si functiile lor.
Practici de sprijin
Promovati responsabilizarea copilului n gospodrie si sala de grup.
Discutati despre abilittile/talentele individuale ale copiilor/oamenilor.
Puneti la dispozitia copilului crti despre corpul omenesc, organele
interne si functionarea lor. Folositi n astfel de discutii persoane resurs
(medic, sportiv).
61 NIVELUL II -84 luni
Indicatori
727. Demonstreaz consetientizarea schimbrilor care se produc n
sine i mediu (copilul creste, plantele au un ciclu de viat).
62

728. Cunoasete conditiile specifice ale vietii umane si semnificatia lor.

729. Particip la ngrijirea si protectia mediului, la reciclarea
materialelor.
730. Este constient de existenta tehnologiei si a modului n care
aceasta mbuntteste si
afecteaz viata.
731. Este interesat de fenomene naturale exceptionale (calamitti
naturale) si ntelege pagubele ce pot fi provocate.
732. Identific modalitti prin care poate participa la asigurarea unui
mediu mai sntos.
Practici de sprijin
Creati oportunitti pentru copil de a discuta despre ciclul de viat al
plantelor, animalelor, despre viata oamenilor. Creati un grafic cu
caracteristicile copilului/copiilor din grup (nltime, greutate,
preferinte) la nceputul/sfrsitul fiecrui an scolar pentru a sesiza
evolutia.
Discutati cu copilul pe baz de imagini, filme, despre conditiile de
viat ale oamenilor din diverse regiuni geografice sau spatii culturale.
Participati mpreun cu copilul la evenimente care se concentreaz
pe constientizarea importantei protectiei mediului: Ziua Pmntului,
Ziua Mediului.
Discutati despre resursele energetice si concepeti mpreun un plan
de actiune cu activitti adecvate vrstei copilului prin care s
economisim energia electric (Ex.: Nu lsm lumina aprins dac este
zi si nu ne folosete, Nu lsm apa s curg la chiuvet n timp ce ne
splm pe dinti,
Nu lsm aparate electrice n priz cnd nu suntem acas, pentru
drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc.).
Implicati copilul n participarea la actiuni ecologice.
Discutati despre unele stiri din lume privind fenomenele naturale
exceptionale.
Discutati cu copilul teme precum: Fumatul activ/pasiv i impactul lui
nociv pentru individ si mediu/comunitate.

63