Universitatea TRANSILVANIA Brasov

Facultatea: Inginerie Tehnologica

Sectia: IEI

Scule si dispozitive
Proiect

su Raul Mircea
Grupa 2402

Ho

Tema de proiect
S se proiecteze scula achietoare indicat pentru prelucrarea recomandat din desenul
de mai jos:

Fig. 1.1.

Etapele proiectului
1. Principiul de lucru al sculei (schia prelucrrii)
2. Stabilirea construciei sculei
3. Alegerea materialului prii active a sculei i a prii de fixare i antrenare
4. Stabilirea parametrilor geometrici optimi ai prii achietoare
5. Stabilirea parametrilor constructivi ai sculei
6. Elaborarea desenului de execuie a sculei proiectate

1. Principiul de lucru al sculei (schia prelucrrii)

Brosele sunt scule aschietoare specializate, prevazute cu mai multi dinti si
caracterizate prin faptul ca realizeaza suprafata dorita dupa numai o singura angajare in
aschiere a fiecarui tais.
Prezentand o complexitate constructiva relativ ridicata, utilizarea acestor scule devine
rationala,din punct de vedere economic, numai in productia de serie mare si masa sau in cazul
cand utilizarea altor procedee nu este posibila.
Prin brosare interioara se pot obtine suprafete care sa se incadreze in clasa a saptea de
precizie. In ceea ce priveste calitatea suprafetei, se apreciaza ca in conditii normale de
lucru,valoarea parametrului Ra este cuprinsa intre 0.8si 3.2 m
Se deosebesc trei scheme de achiere prin broare:
a. Brosarea dup profil
b. Brosarea prin generare
c. Brosarea progresiv
Brosarea prin generare se caracterizeaz prin faptul c dinii brosei, au un contur
variabil, care trece treptat de la forma rotund sau rectilinie la conturul profilat corespunztor
profilului transversal al suprafeei prelucrate (fig .1.3)
Schemele de brosare se diferentiaza dupa directia suprainaltarii pe dinte fata de
adaosul de prelucrare.
Vom utiliza o brosa care efectueaza prelucrarea prin generare. Proiectarea va cuprinde
urmatoarele componente:
-partea de fixare fata
-partea de ghidare fata
-partea activa
-partea de conducere spate
-partea de fixare spate

2. Stabilirea construciei sculei

Operatia anterioara brosarii se stabileste astfel incit marimea adaosului sa necesite o
brosa cit mai scurta.
Adaosul de prelucrare la broare:
Relatia de calcul este:
A 0,05 Dnom (0,1 0,2) L p

A= 50+0,2-49,5= 0.7mm
Dup stabilirea adaosului A se poate determina d0 iniial, conform relaiei
d0 = Dnom A
d0= 50-0.7=49,3 mm
Pentru fabricarea partii aschietoare a brosei materialul este Rp3 (STAS 7382-66)
Elementele regimului de aschiere:
Elementele seciunii achiei sunt:
Limea achiei, b, egal cu limea de broare;
Grosimea achiei, a, egal cu avansul pe dinte;
Aria seciunii transversale a achiei, At, determinat cu relaia:
At a b S d t =0,054,65=0,233

Aria seciunii longitudinale a achiei, A, determinat pe baza relaiei:

At L S d =460,05=2,4

Coeficientul K reprezinta majorarea volumului camerei de achii, se numeste si

coeficient de afanare sau umplere a golului dintre dinti. Se recomanda valori cuprinse intre 3
si 15, alegem K=12
Aria seciunii transversale a golului se calculeaz cu relaia:,
h

At

21,64

h 1,13 K L S d

=5,25

Adncimea canalului pentru achii nu trebuie s fie exagerat de mare, pentru a nu slbi
rezistena broei i a nu crea pericol de deformare n timpul tratamentului termic.

Brosa pentru prelucrarea diametrului 50 pe o lungime de 51 mm va prezenta

urmatoarea solutie constructiva:

Fig. 1.4. Forma dintilor

Mrimea pasului se determin cu relaia:
P 2,3

a Lp k

2,5 0.007 * 51 * 8 10

Limea f1 a feei de aezare se determin cu relaia: f 1 0,35 10 3,5 mm

Valorile recomandate pentru grosimea de achiere sunt cuprinse n limitele 0,15 0,20
la operaii de degroare i 0,02 0,05 la operaii de finisare;
Numrul de dini
In constructia unei brose se disting trei zone componente ale partii active si anume:
zona de degrosare, zona de finisare si zona de calibrare, fiecare dintre acestea intervenind in
procesul de aschiere in mod distinct datorita valorilor diferite ale suprainaltarii pe dinte. Astfel
si calculul numarului de dinti ai brosei se intocmeste in mod diferentiat, de la zona la zona.
Adaosul de finisare se rocamnda a fi intre 0,1 si 0,3 mm in functie de calitatea
suprafetei de prelucrat. Se adopta Afin=0,25 mm
Numarul dintilor de degrosare:

A A fin

z deg r

2a

0,7 0,2
0.6 6 dinti
2 0,25

Numarul dintilor de finisare:

z fin

A fin

2a fin

0,2
= 4 dinti
2 0,25

Numarul dintilor de calibrare

A fin

z calib

2a fin

0,65 * 5,7 * tg 30
4
0,025

Numarul total de dinti este:

z z deg r z fin z calibr =6+4+4=14

dinti

Viteza de aschiere:
V

Cv
* kn
T * Sd
m

Sd=0.007 -avansul dintelui]

T= 180......360min 200 (din tab 2.7/12)
v= 3,5
V

Vc=11

11
* 1,4 15,4
200 * 0.007
0.62

M=0,62
Y=0,62
3. Alegerea materialului prii active a sculei i a prii de fixare i antrenare
Materialele destinate la constructia broselor se impart in doua mari categorii:

Materiale pentru partea aschietoare a sculei;

Materiale numai pentru partea de fixare si corpul sculei.

Pentru partea aschietoare, datorita rezistentelor de aschiere specifice mari, precum si

de frecarile intense pe suprafetele de asezare, alegem un otel rapid marca RP3
Pentru partea de fixare si corpul sculei vom folosi un otel carbon de calitate (OLC 42
STAS880 - 66),in scopul reducerii costului de fabricatie.
Materialul de prelucrat este OL42.

Acest material se folosete pentru elemente de construcii mecanice supuse la solicitri

mecanice ridicate, cum ar fi: bare de traciune, arbori drepi i cotii, arbori pentru pompe i
turbine, etc.
4. Stabilirea parametrilor geometrici optimi ai prii achietoare
Parametrii geometrici optimi ai broelor se stabilesc avnd n vedere influena acestora
asupra criteriilor de optimizare
Stabilirea parametrilor geometrici se rezuma la determinarea valorilor unghiului de
asezare si ai celui de degajare. Pentru obtinerea unor suprafete interioare incadrate in clasa a
saptea de calitate ISO se recomanda urmatoarele valori ale unghiului de asezare:
- pentru dintii de degrosare = 2;
- pentru dintii de finisare = 130;
- pentru dintii de calibrare = 030.
Valoarea unghiului de degajare = 8.
Experimental s-a constatat ca o data cu cresterea unghiului de degajare (la valori ale
suprainaltarii dintilor de 0,05 mm), cele trei criterii de optimizare sunt influentate pozitiv si pe
cale indirecta, prin aceea ca o data cu createrea unghiului , scade raza de bontire, , cu efecte
favorabile supra comprimarii plastice, a fortelor de aschiere, a deformatiei si calitatii
suprafetei prelucrate.
5. Stabilirea parametrilor constructivi ai sculei
Independent de scopul pentru care au fost proiectate (suprafete interioare sau
exterioare) saude modul de actionare (prin tragere sau impingere), brosele au aceleasi parti
componente, ale caror forma si dimensiuni sunt adecvate cazului concret de prelucrare.
Se deosebesc urmatoarele portiuni:

Partea de fixare; l1 =210 mm

Partea de ghidare din fa; l 2 =Lp=51 mm
Partea de achiere; l3 z tot p 6 *14 140 mm
Partea de ghidare din spate; l 4 =30mm

Lungimea totala a brosei este 431 mm

Diametrul prii de ghidare din fa:

Dgf d i min (0,03 0,05) 50 0,05 49,95 mm

Diametrele dintilor de degrosare:

D1a d i min 2a = 49,95 + 0,14 = 50,9
D2 a D1a 2a = 50,01 + 0,14= 50,24

D3a D2 a 2a 50,24 + 0,14 = 50,38

D4 a D3a 2a 50,38 + 0,14 = 50,52

D5 a D4 a 2a 50,52 + 0,14 = 50,66

D6 a D5 a 2a 50,66 + 0,14 = 50,8

Diametrele dintilor de finisare:

D1 f D37 a 2a = 50,8 + 0,14 = 50,94
D2 f D1 f 2a =

50,94 + 0,14 = 51,08

D3 f D2 f 2a = 51,08 + 0,14 = 51,22

D4 f D3 f 2a =

51,22 + 0,14 = 51,3

Diametrele dintilor de calibrare

D1c D4 f Ai 0,8TD =51,3+ 0,05 + 0,1= 51,36 mm
D1c D2 c D3c D4 c

Diametrul partii de ghidare din spate

D gs d i min 0,01 49,95- 0,01 = 49,94 mm