Pornind de la o simplista definitie a constiintei istorice, se poate afirma ca aceasta constituie

incercarea de a construi identitatea unui popor, a unei naiuni, prin raportare la alte popoare, la alte
naiuni. Cteva dimensiuni specifice acestei raportri sunt: situarea n timp i n spaiu, evenimentele
istorice, limba, cultura i civilizaia, mentalitile.
Pasul important este fcut n acest domeniu de cronicarii moldoveni, cei care la mijlocul secolului al
XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea. Umanistii romani considera reconstituirea istorica nu
doar o forma de legitimare, ci si o valoare morala si pedagogica: cine nu-si cunoaste trecutul
risca sa-l repete.In istoria noastra,aceste cronicile realizeaza cea dintai imagine scrisa. Marea
parte a acestora ,ca, de altfel, a intregii literature medievale romanesti au jucat un rol foarte
important in constituirea istoriografiei noastre. Scrierile se dezvolta pentru prima oara in

Moldova, avand, mai apoi, ecou i n ara Romneasc, unde apar alte cronici care continu efortul
de reconstituire a istoriei mai ndeprtate sau mai recente.
Scrierile istorice cele mai cunoscute noua sunt:
Analele scrieri istorice n care sunt nregistrate, an cu an, ntmplrile importante din viaa unui
popor,Cronicile ( letopisee ) lucrri istorice mai frecvente n Evul Mediu, care cuprind nregistrri
cronologice a evenimentelor sociale i politice, Cronografiile scrieri de factur istoric, ncepnd cu
facerea lumii, i care se bazeaz pe izvoare istorice, dar i pe legende populare,dar si Predosloviile, o
prima operatiune a cronicarului, in care isi expune intentiile si metodele de lucru, ele servind drept
"uvertura", facand in acelasi timp legatura cu dimensiunea religioasa a vremii
(PREDOSLOVE, predoslovii, s. f. (nv.) Prefa, precuvntare, introducere n crile vechi

(bisericeti) )
Aceste letopisee sunt un fel de pomelnice, notnd sumar nume de voievozi i anii de domnie ai
acestora, intr-o maniera simpla, menita sa fie inteleasa de cititorii vremii, atat la nivel al intelegerii, cat
si al limbii. In secolul al XVIII-lea, apar cronici in limba romn care ncearc sa recupereze trecutul.
Cronicarii au avut revelaii necesitii unei disocieri ntre furirea evenimentului istoric i consemnarea
lui ca modalitate de conservare a trecutului.
Pentru cultura noastr, cronicile au o importan deosebit, i anume:
una istoric,punand bazele istoriografiei romneti, abordnd probleme legate de originea latin a
poporului i a limbii noastre, de continuitatea i de unitatea poporului romn;
lingvistic sunt o surs nsemnat de cunoatere a unei etape din evoluia limbii romne,dar si
literar ,oferind forme incipiente ale prozei noastre artistice.