Cercetare medicala:

Corelatia dintre saracie si imbolnavirea populatiei in Romania

Intre starea de sanatate si nivelul de saracie este o relatie directa si un cerc vicios. Saracia
determina sanatate precara, reduce capacitatea de munca, productivitatea individului si veniturile
familiei, afecteaza calitatea vietii, determinand si perpetuand saracia In populatiile afectate de
saracie avem prevalent crescuta a bolilor infectioase si cu transmitere sexual, mortalitate infantila
si maternala ridicate. Comportamente sociale viciate sau la risc apar deasemenea in populatia
saraca, pe langa boli: violenta, alcoolismul, tabagismul, accidentele rutiere . Sectorul sanitar
vizeaza in mod special promovarea sanatatii la nivelul populatiei sarace pt ca starea de sanatate
precare este atat o cauza cat si o consecinta a saraciei. Ameliorarea si protejarea starii de sanatate
a categoriilor de persoane sarace devine un element important in lupta impotriva saraciei, pentru
ca se aprecieaza ca o cresterea cu 5 ani a sperantei de viata, ar putea ameliora rata dezvoltarii
economice cu 0,5 % pe an.
Saracia e factor determinant pt ambele. Marginalizarea: acces limitat la drepturi si servicii
sociale in comparatie cu restul populatiei, in discriminarea acestora in functie de varsta, sex,
situatie materiala, nr de copii, apartenenta la o etnie sau comunitate religioasa. Categoriile
sociale cu risc crescut: somerii, angajatii necalificati, persoanele cu handicap mintal si fizic sau
alte dizabilitati, analfabetii, toxicomanii, delicventii, copiii abuzati, parintii singuri, tinerii
absolventi fara experienta, strainii, refugiatii, imigranii,minoritatile etnice,ligvistice ,religioase
sau rasiale.
Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau particularitate jenanta,
reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte; este un proces social ce
poate fi controlat prin educatie, toleranta si vointa societatii. Poate avea efecte constructive sau
distructive. Persoanele stigamaizate si marginalizate au risc mai mare de a incalca drepturile
fundamentale si sunt mai vulnerabile.
Clasificarea in Romania a pers defavorizate: 1.grup cu risc ridicat de saracie si excluziune
sociala: etnie roma, familia cu multi copii, familiile dezorganizate, fam monoparentale, fam cu
persoane in somaj de lunga durata 2.grup cu conditii de locuit: fam strazii, care traiesc in
adaposturi improvizate, in parcuri, gropi de gunoi,ghene, langa balti si terenuri abandonate; in
canale, copii care parasesc orfelinatele la 18 ani 3.tinerii cu posibilitati financiare reduse de a-si
achizitiona o casa Persoanele>35ani cu locuinta proprietate personala, dar cu probleme ale
conditiilor de locuit, vechimea si lipsa intretinerii locuintei sau probleme in furnizarea utilitatilor
publice -20% din pop mondiala traieste in saracie absoluta <1dolar/zi si aproape 1/2 <2 dolari/zi
-Romania are un nivel moderat de saracie.

Serviciile de ngrijire a sntii sunt considerate bunuri de consum, avnd totui unele
caracteristici particulare: existena unei asimetrii n informaie ntre productorul de servicii
(medic) i consumatorul acestora (pacient) consumatorul este aproape ntotdeauna nesigur
asupra calitii produsului cererea pentru servicii de ngrijire a sntii este imprevizibil i nu
are un caracter regulat costul serviciilor de ngrijire a sntii este destul de mar Piete: Pieele
au dou componente, i anume, pe de o parte cererea, n care rolul este jucat de consumatori, iar
de cealalt parte oferta, n care rolul este jucat de productori. Prin pia se nelege, mecanismul
de echilibrare a cererii i ofertei, care permite schimbul de bunuri i servicii ntre consumatori i
productori, fr s fie necesar intervenia guvernului. Principalul factor care realizeaz
echilibrul dintre cerere i ofert este preul. Productorii i vnd produsele, iar consumatorii i
cheltuiesc veniturile de care dispun, n funcie de cerinele i dorinele lor, la un anumit pre. ntrun sistem de pia perfect, att productorii, ct i consumatorii sunt satisfcui de rezultatul
schimbului realizat. La un anumit pre (pre de echilibru), productorii vor fi capabili s vnd
tot ceea ce doresc, mrindu-i astfel profitul, iar consumatorii vor putea s cumpere tot ce vor ei,
mrindu-i utilitatea. n acest situaie se atinge echilibrul de pia. Pentru a funciona la
echilibru, mecanismul de pia necesit existena unor anumite condiii (condiii ideale) - n
realitate nendeplinite chiar toate, n nici o pia. 1. sigurana/certitudinea indivizilor asupra
apariiei nevoilor 2. lipsa externalitilor 3. consumatorii au cunotine asupra
bunurilor/serviciilor 4. existena preferinelor consumatorilor 5. muli productori a cror intrare
pe pia s fie liber.
Romania finantarea sistemului sanitar
Economia sanitar este o aplicaie a tiinelor economice, care studiaz modul n care sunt
produse i furnizate ngrijirile de sntate i, de asemenea, comportamentul celor care au legtur
cu serviciile de sntate (pacieni, medici, politicieni, etc). Abordari: Economia pozitiv care
ncearc s explice fenomenele existente i face afirmaii descriptive. Un exemplu de ntrebare la
care rspunde economia pozitiv este: care este efectul creterii preurilor pentru utilizarea
serviciilor de sntate?. Economia normativ - care face predicii despre cum ar trebui s fie,
sau ce ar trebui fcut, i sugereaz sau impune anumite conduite. De exemplu: ar trebui s
mrim preurile serviciilor de ngrijiri de sntate? este o ntrebare la care rspunde economia
normativ. Sisteme: sistemul de pia - n care se realizeaz un schimb liber de produse i factori
de producie, proprietatea resurselor productive este privat i alocarea resurselor se face sub
form automat lsnd s funcioneze liber forele autoreglatoare ale pieei (statul poate avea
ns rolul de a redistribui resursele iniiale ntre indivizi pentru a atinge obiective de echitate);
sistemul economiei centralizate n care schimburile sunt dirijate total de guvern i n care toate
resursele productive sunt n proprietatea statului, iar statul evalueaz nevoile consumatorilor i
decide ce bunuri s fie produse, n ce cantitate i cum anume, precum i distribuia acestor
bunuri.
Plata la medicul de familie

Capitaia reprezint o modalitate de plat a unei sume fixe, pentru fiecare pacient nscris pe lista
unui medic, indiferent de numrul serviciilor efectuate, ntr-o perioad de timp considerat.
Suma per pacient poate varia ns n funcie de anumite considerente, cum ar fi vrsta sau sexul.
De aceast dat, riscurile sunt preluate de ctre furnizori, iar n tendina de minimizare a
acestora, pacienii ar putea avea de suferit. Astfel, medicii vor nscrie pe listele lor persoane
sntoase, ngreunnd accesul celor bolnavi (cream skimming). De asemenea, ar putea fi
furnizat un numr mai mic de servicii dect cel necesar. Pe de alt parte, ar putea crete
competiia ntre medici pentru atragerea pacienilor pe listele proprii. Capitaia este utilizat
atunci cnd se dorete acoperirea populaiei cu medici, de exemplu n asistena medical primar.
Unitatea de plat va fi reprezentat de vizita medical, sau de actul medical propriu-zis,
furnizorul fiind pltit proporional cu serviciile prestate. Metoda este utilizat pentru plata
spitalelor, centrelor de sntate, medicilor cu practica individual. Modalitatea ofer furnizorilor
stimulente economice pentru a efectua ct mai multe servicii, unele chiar non-necesare, existnd
i tendina din partea pacienilor de a abuza de aceste servicii (hazardul moral). Reprezint
singura form de rambursare n care medicul, spitalul sau centrul de sntate, nu au nici un motiv
s selecteze pacienii sntoi, dimpotriv, opusul ar putea fi adevrat. Furnizorul nu preia nici
un risc financiar, acesta aparinnd n ntregime pltitorului (pacient sau casa de asigurri).
Plata ingrijirilor in spitale
Plata per serviciu (fee-for-service). Unitatea de plat va fi reprezentat de vizita medical, sau de
actul medical propriu-zis, furnizorul fiind pltit proporional cu serviciile prestate. Modalitatea
ofer furnizorilor stimulente economice pentru a efectua ct mai multe servicii, unele chiar nonnecesare, existnd i tendina din partea pacienilor de a abuza de aceste servicii (hazardul
moral). Plata per caz este o metod de rambursare n care unitatea de plat este reprezentat de
pachetul de servicii, respectiv episodul de ngrijiri. Pentru fiecare din acestea, furnizorul primete
o sum stabilit printr-un contract prealabil, indiferent de costul efectiv al serviciilor cuprinse n
pachet sau episodul de ngrijiri. Atunci cnd sunt pltii per caz, furnizorii sunt stimulai s
reduc durata de spitalizare, numrul serviciilor per caz, scurtarea perioadei post-operatorii sau
reducerea consultaiilor de control. Spitalele i medicii sunt ncurajai s selecteze pacieni cu
afeciuni mai puin severe, existnd i tendina creterii numrului cazurilor tratate i raportate.
Plata per zi de ngrijiri/spitalizare. Pentru fiecare zi de ngrijiri sau spitalizare, furnizorul
primete o sum fix. Metoda este folosit pentru plata spitalelor i a centrelor de sntate.
Furnizorii sunt stimulai evident s prelungeasc durata de spitalizare, cu att mai mult cu ct de
regul ultimele zile de spitalizare sunt mai puin costisitoare Bugetul global. Metoda const n
plata unui buget stabilit n avans, prevzut cu anumite limite maxime. Totui, furnizorul are
libertatea ca, n interiorul acestor limite s poat aloca sumele pe care le considera necesare pe
diferite articole de cheltuieli.
Romanii, cobai in studiile clinice

Studiile clinice (fac parte din anchetele epidemiologice experimentale) sunt studii experimentale
planificate, proiectate n vederea evalurii unui tratament pe subieci umani, prin compararea
rezultatelor obinute ntr-un grup de pacieni tratai cu medicamentul de cercetat cu rezultatele
obinute ntr-un grup martor, care primete placebo. Iniial se fac studii pe animale pentru
determinarea farmacologiei i toxicologiei, apoi se parcurg 4 faze de testare clinic: Faza 1 are
ca scop precizarea siguranei i toleranei medicamentului; se aplic pe un numr mic de subieci
Faza 2 are ca scop determinarea eficacitii optimale a tratamentului Faza 3 evalueaz
eficacitatea tratamentului prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate . Faza 4 dup
comercializare: precizarea eventualelor indicaii noi i a efectelor adverse nedecelate n cursul
etapelor precedente Exemple: utilizarea aspirinei pentru bolile cardiovasculare, beta-carotenul i
incidena total a cancerului, eficacitatea tratamentului cu hipoglicemiante pe termen lung pentru
prevenirea sau ntrzierea complicaiilor vasculare ale DZ, eficacitatea tratamentului cu aspirin
n creterea duratei de supravieuire a pacienilor cu antecedente de IM.
Studiile de teren implic persoane care nu prezint semne de boal dar despre care se presupune
c sunt expuse la riscuri. Datele sunt colectate din populaia general, nu din rndul populaiei
instituionalizate. Scopul studiilor de teren este prevenirea apariiei unor boli. Exemple: testarea
vaccinului Salk pentru prevenirea poliomelitei; prevenirea bolii coronariene la adulii maturi
(brbaii de vrst mijlocie cu risc crescut); testarea unor metode de protecie vs. efectul
pesticidelor; evaluarea impactului eliminrii vopselelor pe baz de Pb din mediul domestic
asupra plumbemiei la copii.
Studiile clinice comunitare vizeaz grupuri constituite n comuniti. Sunt recomandate pentru
bolile determinate/influenate de condiiile sociale ale comunitii respective. Exemplu: Impactul
unui program de educaie n 2 populaii cu risc crescut cu privire la scderea incidenei i
mortalitii prin BCV (consiliere individual i general, prin mass-media cu privire la reducerea
consumului de grsimi, etc). Rezultatele au fost mai bune n populaia la care s-au aplicat metode
individuale.