Pest'a, Domineca, 12/24 ian. 1869.

Locainti'a Redactornlni:
ai

Cancelari'a Redactinnii :
e in
Strat'a Morariloru Nr. 13.
Scrisorile nefrancate nn se vont
primi dectn numai de la corespundintii regulari ai Federatiunii"
Articlii tramisi si nepnblicati se
vom arde.

lr. 6.19.

Anulu alu doilea, JtfEfCCCLXIX.

FEDERATINEA
Diurnaln politica, literariu, comerciala si economica.
V a e s l l e r c u r i . a , V i n e r i - a si D o m i n e c ' a .

Pretiula de Prennmeratiaae :
Pre trei inne . .
Pre aiese lune . .
Pre anulu intregu.

. 3 fl. v. a.
. 6 fl.
. 12 fl.

Pentru R o m a n d
pre an.intregu 40 Lei n . ^ 16 fl. v. a.
6 lune
20 = 8
3
10 ,, = 4 ,

Pentrn Insertion! :
10 er. de linia, si 30 er. taps'a tim
brale pentru fieece care publicati
ons separata. In Loculu desebiso
20 cr. de linia
Unu esemplariu coat 10 cr.

ternici, credu a fi gasitu caus'a si intru impregiu- I ticlulu acest'a, des numai in notificatiuni discrete si
rarea,
c diurnaistic'a de Vien'a cu putiena esce- I in form'a nevinovata a unei polemie in contr'a lui
Ne aducemu a minte cu totii de limbagiulu ce
ptiune
ete
in manile Jidaniloru, si fiindu c aceti Pester Lloyd," contiene program'a politica a maioreporta diuariele Vienese pana la 1865, in contr'a Maomeni
n'au
patria neci natiunalitae, neavendu idee ttii precumpenitorie a naiunii serbe, o programa,
giariloru, tnagulindu atunci si lingusndu pre cele-1alte natiunalitti, si a nume pre romani, chiaru si despre aceste lucruri, neci c le sciupretiui, ci insulta carea o acepteza nu numai guvernulu actuale alu
omeni ai guvernului au dechiaratu in senatulu imp. cu neruinare sentiemintele cele mai delicate a le Serbiei, ci carea trebue s o accepteze acolo v e r i c e
c romanii Transilvani au s vedia, s pipaesca re- unui poporu intregu, ..ataca cu manile cele mai pro guvernu, deca voiesce a-si ctiga in poporu unu
fane sanctuariulu carele l'au inaltiatu strbunii no radmu si a face pretensiuni la un'a durata lunga.
tributiunea d'in partea guvernului de Vien'
Pentru noi, ca vecinii cei mai de aprope ai Ser
se s c i e , s c u n o s c a l u m e a , c e v a s e d c a tri si la carele s'au inchinatu tote generatiunile urmatorie
pana
in
diu'a
de
asta-di.
Mai
este,
mai
tre
biei,
nu pote fi fra mteresu natur'a programului
a t i e n l a U n i t a t e a i m p e r i u l u i ! Romanii
bue
s
fie
inca
o
causa
ore-care-va
tainica,
si
carea
acestui-a;
ma pentru propri'a nostra leniscire trebue
vedu, cunoscu si pipaescu asta-di de minune urmnu
se
spune
dar'
se
pote
ghici.
Acst'a
este
ur'a
cea
s
scimu,
cum stmu cu vecinulu nostru, si deca
rile retributiunii si a recunoscintiei guvernului de
nempcata
in
contr'a
numelui
romanu",
se
scie
c
Jedinstvo"
ni presinta vinu curatu in privinti'a
Vien'a ! Pre Magiari diuaristic'a ingrasiata d'in vistieJidanii
serbza
diu'a
devastarei
templului
d'in
Ieruacst'a, atunci impregiurarea acst'a ni-impune deto
ri'a statului, adeca d'in sudorea poporeloru, i batjosalimu
si
a
resipirii
io
tote
prtile
lumei
a
poporului
rinti'a d'a respunde cu asemene sinceritate. Spre
curi, insulta si ameninti atunci, biaru ca si astacelui
alesu
alu
lui
Ddieu.
Atunci
ei
afurisescu
pre
norocire potemu face acst'a, fra a ne teme ctu de
di pre noi. Ne adcemu bine a minte c, Grazet'a
T
i
t
ii
impeiatulu
si
numele
romanu."
Romanulu
putienu, c prin acst'a s'ar' pot strica neci chiar'
austriaca" (Oester. Ztg) vediendu tenacitatea Unga
tiene
minte"
si
acst'a
insusre
caracteristica
jace
pre unu momentu contielegerea ce'a buna intrei noi.
riei si marile pedece, cari resistinti'a acestui mare roin
consciinti'a
demnitii
omenesci,
a
carei-a
vaD'in contra! Lmurirea acelei parti a articlului no
gatu le pune in calea politicei vienese si a regimu
temare
cere
resbunare,
este
nu
numai
de
scusastru
mai recinte,cu care s'a ocupatu Jedinstvo" si
lui de atunci, intru nemarginit'a sa furia si desperatu,
ci
in
multe
cauri
o
vertute
necasaria.
Dar'
care
pote nu fu intielesu su fu reu intielesu si interpretiune scpase, ba aruncase cu intentiune bine prece
este
acea
ura
neasemenata?
ce
o
dovedescu
J
i

tatu
in Belgradu, va pot numai contribui la a se
calculata urmatoriele cuvinte grele si memorabile
danii
in
contr'a
atotu
ce
porta
numele
de
romanu?
stringe
si mai tare legaturele de amicia intre am
adresate ctra Magiari: D a c a l u c r a i l a s l
Intre
Judanii
cei
ce
manuescu
condeiulu
sunt
muli
bele
tiere
nvecinate.
b i r e a s i mi n'a i m p e r i u l u i , s s c i i M a g i a brbai
forte
inteligeni
si
indiestrati
cu
sciintiele
r i 1 o r u, c A u s t r i'a, c h i a r u s i i n t n o m e n In momentulu, candu Jedinstvo" spune apriat u l u de p r e u r m a , v a a v p o t e r e a d e a v e cari ar' fi trebuitu s-i desbrace de superstitiune, tu si sinceru, cumc si interesele Serbiei, ma nece
t r n t i c u s i n e d ' i m p r e u n a i n p r e p a s t i a ! " si s li insufle mai multu respectu, de nu iubire sitatea ei pretinde consolidarea toturoru tiereloru de
Acestea cuvinte au sunatu mereu in urechiele Ma- ctra adeveru si direptate. Am avutu attu aici, sub coron'a st. Stefanu," e ctigat o basa firma
giariloru, si sub pressiunea acestei amenintiri s'au ctu si la Bucuresci ocasiunea preaneplacuta de a pentru contielegerea reciproca; inse prin acst'a e
inchiatu si pactulu dualisticu, carele inse nu pote s observa in discusiunile politice avute cu Jidani mai demarcata evidinte si diferinti'a ce'a eseniala intre
multu su mai putienu literai, ur'a cea neesplicabila
scape monarci'a.
politic'a serbesca si ce'a romaneica. Domnii, cari
in contr'a romaniloru si acsta impregiurare m'a fa
Cei ce au urmaritu cu ateniune discussiunile dietale cutu s meditezu adese ori a supr'a acestui lucru si conducu cuventulu celu mare in Romani'a, nu nu
cu ocasiunea pactului d'in 1865/7, s a u potutu convin in urma s devinu la asemenea aplicare a fenomenu mai c n'au lasatu s resune de pre budiele loru o
ge, c magiarii inca si dupa Sadov'a au statu si mai lui, adeca cumc ur'a ar fi traditiunala", si chiaru astu-feliu de dechiaratiune, ca si care audmu d'in
stau si asta-di totu sub aceea-si pressiune. Fric'a d'in superstitiune religiosa. Acestu ru numai prin partea Serbiei, ci au agitatu publice contr'a intregieste*reu consiiiariu. Ne aducemu a minte cu totii c cultura se pote delatur, precum s'au delaturatu ur'a ttii tiereloru tienetore de coron'a st. Stefanu. S se
in cuventulu su dietale ministrulu Horvth au vor- crestiniloru in contr'a Jidaniloru numai prin lumin'a cetesca numai in Belgradu vorbirile dlui Brateanu si
biii sub impressiunea acelei frice dandu-i spressiune civilisatiunii si a culturei, asi si a loru vaincettotu a consociloru lui, cari tote resunu de strigri de d
mai acentuata dectu cei lalti oratori, si c rcom prin acestu me liulocu atotu potinte. Atunci dreptu rre ardelene, si dupa ace'a s judece fia-care, c ore
pensa istoricei eschiamatiuni Quid t u n e ? " au fostu rile politice in Romani'a se voru da Jidaniloru fra pote face unu astu-feliu de vecinu si ce'a mai mica preportu-foiulu ministerialu. Cu tote c dupa prerea opusetiune si fra ca s descepte resentiulu poporu tensiune la buna-vointi'a si ncrederea nostra, ore nu
nostra tote argumentrile intru acelu intielesu au fo lui romanu. Pana atunci inse vomu reproduce me neaadusueluinpusetiunaa, ca s-i urmarmu cu prestu si sunt false, sunt ale omeniloru cari n'au fostu reu tote cte diuariulu jidanescu Pester Lloyd" cautiune ma chiar' cu suspiciune, tota micarea pen
dectu stpni si sclavi, dar' liberi nici oclata. Dar' vomesce in contr'a Rloru, si ca cetitorii "notri s se tru ca s nunavalesca intr'unu momentu neasceptatu
d'in vr'una panda a supr'a nostr'a ? Intr' adeveru, nu
s revenimu la firulu obieptului.
conving cumc corespundintii si redactiunea acelui
noi suntemu acei-a, cari voiescua pune pedece liber
Si diurnaistic'a magiara ce dce atunci? Ea, diuariu sunt pltii a scrie asi si nu altmintrea.
tii,
bunei stri si desvoltrii Romniei; inse nu
incatusiata cum er, totu afl modulu prin care re
e
ertatu,
ca pre cont'a nostra s se intemple tote
proba si critica politic'a dlei, infrunt pre beamterii
aceste-a,
nu
e ertatu a periclita interesulu nostru ce
romani si Sasi, cari au intratu in senatulu imp. si
lu
santu,
neci
intregitatea coronei st. Stefanu, carea
Apucatnre magiare.
lingusi pre natiunalitti promitiendu-le munti de
a lucitu in locorea ei una miie de ani, pentru a mari
auru, numai ca s tiena tare la constitutiuneaavitica
On. notri lectori au potutu observa d'in arti- cerculu tiereloru acelor'a, preste cari se estinde glo
a Ungariei. Anume Romaniloru li-se intona mereu: clulu estu i nrulu penultimu alu diuariului nostru,
Ce? ati fostu domni a face dupa placulu vostru legi su titlulu Serbi'a in cestiunea Orientului," c popo- rios ulu sceptru alu principelui Carolu. Noi rein nelegiuit'a dieta de la Sbii, si ce ati facutu? ati rulu serbu nu e aplecatu a manca cerese d'intr'unu spectmu dreptulu de propri'a destinatiune a fia
suferitu ca, Saii s ve porte de nasu! Noi (magiarii) blidu cu magiarii su austro-magiarii. Naiunea crei naiuni; noi simpatismu cu tote aspira
vomu da mai multe drepturi si liberti natiunalita- serba este fiic'a seclului XD.; candu magiarulu tiunile nobile, si nu ne tienemu chiamati, a impedec
tiloru d'in Ungari'a, dectu cele ce vi-le-au facutu e fetulu bastardu alu unui trecutu barbaru , na realisarea loru, inse numai pana atunce, pana candu
burocratii votri la Sabiiu." si altele mai multe, totu iunea serba voiesce a fi libera, mare si tare, nu inse nu trecu preste marginile, unde pentru noi se incepe
vorbe formose. Ce mai dce asta-di diuaristic'a ma pre cont'a esistintiei si a prosperrei altoru popore detorinti'a propriei nostre conservatiuni, si unde ni
giara? O! asta-di nu pote vorbi c-ci rode la osele chiamate la vietia natiunala ; candu magiarulu in or- se cere "o marinimitate, carea pentru unu omu since i le arunca dualismulu, face ntocmai ca si canele bi'a sa inganfata tinde a stirpi naiuni, a nimici tie- guratecu pote fi o virtute, r' pentru state si naiuni
care dandu de unu hantiu mare si grasu si credien re, crediendu, c pre calea acst'a i va sucede a ra devine de adreptulu crima.
du c n'o s-i ajung, mrie pre sociulu si prietinu- lisa prospectele asurde ale utopieloru sale despre
Astu-feliu amu manifestatu totu de a u n a simlu, su adeca Dum cani os rodit socium quem dili- una Magiaria mare si tare de la marea meditera- patiele cele mai sincere pentru cretinii de sub domgit odit" proverbulu nu este prea esteticu, dar', d na pana la Pontulu Eusinu.
nirea turcsea, si le avemu si asta-di mai multu ca
rre, prea adeveratu si caracteriseza de minune siori si candu, nu pentru c tienemu demne pe popoAcst'a este eclatant'a diferintia, su mai bine
tuatiunea presinte. Mriitur'a este continu'a si neosterele acele pentru simpatiele nostre ci abstragundu
nit'a calumniare a Romaniloru in genere si a celoru dsu, divergintia a intentiuniloru si tendintieloru, ce de la tote inspiratul ni Ie sentiului chiaru si d'in
d'in Romani'a in specie. Trebue inse, ca s marturi- nu voru permite, ca serbuu s pota fi amicu sinceru motivele prudintiei politice, pentru c voimu bucusimu si s recunoscemu, c in asta privintia diuaristi magiarului pana candu estu d'in urma va fi con- rosu s sustienemu pacea cu vecinii, a caroru amicec'a magiara este uumai o catielusia asemenafa cu ce'a dusu de aspiratiunile egemoniei, pre care se calare- tia pentru noi are totu asi de mare pretiu, precum
de Vien'a, carea in scorniture, imbalatiuni si ur'a-i ne- s,ce in presinte monstrulu dualismului austro-ma- ar pot fi perie ulosa pentru noi inimicti'a loru.
astemperata nu are parechia pre totu continentulu no - giaru. Foi'a oficiala d'in Belgradu Jedinstvo"
Simpati'a acst'a o repetmu si-afla nustru. Intielegemu ca mercenariulu s-si faca detorinti'a nu ni lasa indoiela in privinti'a acst'a.
mai acolo margine, unde pentru noi se incepe detoSi totu-si Pester Lloyd"-ulu guvernului ma- rinti'a propriei conservatiuni.
dupa mrimea simbriei sale,intielegemu ca diuaristic'a
pltit s latre in contr'a Prussiei, c-ci d'in acea giam perseverza pentru a convinge pre Unitatea"
Deca acum Serbi'a si-pune in fruntea prograparte se face asemene manopera, de unde inse acestu serbsea despre esistinti'a amiciei intre Serbi'a si mei sale sustienerea intregittii tiereloru de sub cozelu escesivu fatia cu Romanii si a nume Romani'a ? Mgiari'a austro-dualistica.
ron'a st. Stefanu, dca intonza energiosu , cumc
de unde ur'a cea neastemperata, candu fatia cu PrusEfrontarie captiose ! Apucature ruginite ! Le aspiratiunile sale nu se estindu preste Dunare si Sasi'a aceti mercenari padiescu ore cari rgule de cu- lasmu s urmeze, cu tote c publiculu romanu a v'a, ci si-va afla terenulu aciunii sale numai d'in
viintia ? Noi am cugetatu multu si de multe ori a su- avutu destule ocasiuni amare d' le cunosce.
colo de aceste fluvie, atunci nu numai c n'avemu
pr'a acestui lucru pocitu, si nu potramu afl adeveSub titlulu Ungari'a si Serbi'a" dce nu- nece o causa de a-i deneg buna vointi'a ca
rat'a causa, suntemu silii dara a alerga la coniepture mit'a autro-foia magiara amu publicatu in rea o pretinde de la noi, si carea e si indreptatta a
si a nume, a fara de caus'a preanaturala si preasim- numerulu de marti alu foiei nostre unu articlu o pretinde, ma i-detorimu multiamita sincera, pen
pla, c adeca sufletele servile de mercenari cutedia alu foiei d'in Belgradu Jedinstvo" pre care tru c ni-usiureza consideraveru deslegarea practica
firesce
mai multu in contr'a celoru mai mici, nu-lu potemu indestulu recomend ateniunii ce- a unei-a d'intre cele mai grave cestiuni , adeca a
dectu in contr'a celoru mai mari si mai potitoriloru notri. Scimu cu securetate, c ar- cestiunii de natiunalitae. fiindu c respinge intre
Diurnaistic'a a u g t r o - m a g i a r a

si R o m a n i i .

24
marginile cuvintiose (meritate) pe acei-a, d'intre concetatienii notri de natiunaitate serbsca cari ascpta
salutea si fericirea naiunii lorii de la ruinarea coro
nei st. Stefanu, si cari conformu dechiaratiunei lui
Jedinstvo" in presinte se afla ca nesce aderinti
isolati de totulu, c iri n'au de a conta la simpatie si
ajutoriu neci d'incoce neci d'in colo de Dunre si
Sav'a.
Acele popore ale orientului, cari sunt resolute a
respecta intregitatea imperiului stlui Stefanu, totu-deun'a potu coma la cordial'a nostra buna vointia si
inca nu numai in starea loru presinta, c i s i c u p r i
v i r e la n i s u i n t i e de e s t i n d e r e la c a r i
s u n t i n d r e p t a t t e i n p o t e r e a r e l a t i u n il o r u s a l e i s t o r i c e , t e r i t o r i a l i si e t n o
g r a f i c e , si m a i a l e s u in i n t e r e s u l u l a t r i i c i v i l i s a t i u n e i intre cretinii Orien
tului.
Cum c noi punemu S?rbi'a in fruntea poporeloru acestor'a, nu mai e de lipsa s o apunemu, pre
cum nece impregiurarea , c noi n'avemu nece
cugetu nece interesu, a impedec pe poporulu ace
s t a in nisuintiele sale legitime. Deci dcaacst'a ar' fi
unic'a pedeca precum dce Jedinstvo" carea
ar' ingreun realisarea amicetiei sincere intre Ungari'a si Serbi'a su ar' face-o de a dreptulu imposibila,
atunci privimu cu lenisce deplina in venitoriu; pen
tru c o astu fidiu de pedeca d'in partea nostra au
se va face Serbiei neci un'a. data.
Acst'a e dechiaratiunea, carea ne sentmu detori a o face la interpelatiunea foiei serbesci. Potu se
fie convini in Belgradu, cunic noi prin acst'a dmu spresiune opiniunii majoritii preoumpenitoi.'a
naiunii magiare si precum cutezmu a conchide
si a guvernului magiaru. Ambii dorescu a delatur
si cea mai mica umbra a ne'ncrederii, carea ar pot
turbura si strica relatiunile d'intre Ungari'a si
Serbi'a."
ca amici'a magiariloru pentru Serbi'a ! ca conditiunile ei!
Dca naiunea Serba transdanubiana si RomanVa transcarpatina voru st cu manele in sinu privindu (fra unu vai ! fra unu tpetu l<s coudurere
fratisca si in urma fra unu protestu umanu) cum
magiaruluinfigepumnariuluucigasiu in pieptulu fratiloru loru d'unu snge si d'o mama de sub coron'a st.
Stefanu, cum elu nimicesce autonomVa Transilvaniei
su titlulu perfidu alu intregittii coronei lui Stefanu, a unittii statului magiaru : atunci si numai
atunci ungurulu va fi amicu Serbiei si Romniei.
Dca amu pot crede c ueposibilitatea e posibile,
atunci nu ne amu indol neci despre amici'a Serbiei
cu magiarulu asupritoriu.
D e l a n g a T e r n a v ' a m a r e , 17 ianuariu.

L a an. D. 1849 ungurenii prochiamandu independenti'a tierei unguresci si detronarea casei absburgice cugetau a fi ajunsu culmea dorintieloru, a
fi asiediatu venitoriulu patriei respective alu elementului dominante, c ei numai pre acelu-a eru
dedai a-lu considera. P r e atunci s'a imparttu pre
satele romanesci una prochiamatiune data, cum se
dce d'in siedinti'a adunaii tienute in Sabiiu la 8
iuniu27 maiu, anulu 1849." Inceputulu asi suna:
Fratiloru! Domnulu Moisi Berde, comisariulu ocarmirei ne-a poftitu s tienemu una adunare d'in preoi si mireni mai preceputi, spre consvatuire despre
midi locele acele-a prin cari duchurile spaimentate
de crancenele resboiului civilu, s'ar pot impaciui ;

*)
R o m a n i i d'in M a c e d o n i ' a si p o e s i ' a loru p o
pulara.
VII.
Dupa cadeiea imperiului Roraano-Bulgaru ne dce unu
cronicaru Bisantinu, Nicetas Choniatis, ca Romanii aveau
ctra imperatii Bisantini o independintia ilusorie ; c-ci fiacare provincia si-ave unu siefu ruilitaru, care ave o dependintia de Bisantini, pe care o pot compara cine-va cu a n o
stra de asta-di ctra inalt'a Porta. Ei n'au fostu cu totulu
supui, si asceptandu-se la noueresboe totu-de-un'a d'in caus'a caracterului loru independenta, si-au asiediatu satele, co
munele si ora3iele loru in locuri strategice, in muni, si dupa
cum s vedu si asta-di fia-care casa este unu micu castelu ;
ulitie nu se vedu in satele Romanesci, d'in caus'a c sunt
puse casele asi. inctu una s apere pe cele-alalte si d'in
cte-va puncte s se apere tote la casu de periculu. Candu
in fine Turcii ocupare imperiulu Bisantinu, Romanii ra-si
pana la 1821 in mare parte au remasu ntocmai ca si cu Bi
santinu, si de cte ori Turcii au voitu s-i supun de totu,
fra nici o conditiune, ei totu-de-un'a s'au opusu. Acst'a nu
o spunu numai betranii, dar' si alte multe lucruri o marturisescu precum, munii d'in Epiru, (de la Pindu pana in G r e *) A se vede nr. trecutu.

si poporulu Romanu, care pe calea nelegiuitei rescole

si agroznicei crudmi orbesce au ratecitu, s'ar' pot
readuce attu la calea legei, a vertutei, a omenirei si
a supunerei, ctu si l a c u n o s c i n t i ' a i n t e r e s u l u i s u c e l u i a d e v e r a t u (vedi, acst'a er dorirea dlui Berde si a toturoru unguriloru ; si gagautii de romani nu intielegeu ! c ungurii candu voiau si voiescu a magiaris pre romani, n u trpeda
pentru altu scopu, dj ctu numai ca si romanii s
aiba fericirea de a se lauda, ca prasila de a lui Atil'a si a Huniloru cel epocali in istori'a civilisatiunei
si a vorbi cea mai culta, mai latta si mai armoniosa limba de pre faci a pamentului.) c a r e c u n e
m a i a u d t a p r o s t i a l'au c a l c a t u i n p i t i o r e." (Seracutii de noi !)

bucura de pusetiunea, ce-i compete dupa tote derep'

turile Domnediesci si omenesci a fara inse de cele
unguresci, cari sunt intru adeveru numai u n g u
r e s c i , esceptiunali intre derepturi, ca si ungurii in
tre popora dupa numerulu su, dupa proprietatea '
sa, dupa contributiunea de bani si snge, ce aduce ^
pre altariulu patriei.
Si dca aceste doriri ardienti ale poporului romanu n u afla pre totinde spresiunea ace'a franca si '
barbatsea, ce li-au datu membrii romani ai munici- *
palittii Sabiane, caus'a este nu intru attu nepasa- '
rea intielegintiei, in ctu maiestriele srete, prin cari
elementulu romanu este delaturatu mai de totu, su
paralisatu asi, ctu aciunea romanesca s devina "
imposibile, su s fia sugrumata intru primele aale,
Proehiamatiunea vorbesce de aci in colo despre aretri.
Intru a c e a totu-si fac domnii notri politici,
marinimitatea naiei magiare," crei is'afacutu m i
l a de ticalos'a nostra (a romaniloru) stare si (intie- ce le va place , romanii Transilvani pana sunt vii,
legeti neamuri sive plecai !) tote darurile nepretiuite nu voru suferi ca s fia tractai ca mori, pana
le-a intinsu preste noi necerendu de la noi chiar' ne- voru tien minte trecutulu si valorea loru propria,
pana voru pestr speranti'a venitoriului, si aceste le
micu pentru ele !
Si ore cum ati resplatitu voi fratiloru? Ati uci- voru av romanii ctu va cust vre-o suflare d'in ei,
nu voru lipsi a reclama drepturile natiunali, ce cu "
su pre benefacatorii votri . . . !
nedreptate strigatoria la ceriu li s'au luatu.
In tonulu acestu-a purcede proehiamatiunea
Mtiulu.
inaltiandu pre unguri, mustrandu si indemnandu pre
romani la supunere si ascultare de unguri cari nu
caut izbnda pentru fraii loru cei ucii, ci cu ani Cetimu in foia oficiala ,,Buda-Pesti Kzlny dHn 20 ian.
Ordenatiunea ministrului culteloru si alu inslructiunei
ma mare ierta."
1

11

E u credu, c intrega proehiamatiunea acst'a

respandita f r a n e c e u n a s u s c r i e r e , este un'a
fauritur. a diu Berde; su deca s'a datu intr' adeveru una adunare de preuti si mireni, ace'a s'a tienutu la porunca si a iucratu sub presiunea amenintirei cu baionetulu, furcele si alte mieclie de capacitare, ce ungurii cu att'a arnore fratisea" aplecau la intieleg.nti'a si poporulu romanu d'in T r a u silvani'a.
Nu am voitu se cercu, care d'in aceste doue
este funtau'a genuina a prochiamatiunei acestei-a, ci
numai s constatezu, c d'in anulu 1849 custa unu
actu, ce porta datulu Sabiiu si pretinde a fi fetulu
intielegentiei romane de a colo, r' cuprinsulu d'insului e detragatoriu si calumniosu pentru naiunea
romana, unu actu la eare nu pote reeuget nece
unu romanu fr' a semt in pieptulu su una afeciu
ne neplcuta.
O, cta diferenia este intre pamfletulu acest'a
si intre manifestrile l i b e r e , ce romanii d'in giurulu
Sabliuui au datu in diverse tempuri, r' cu desclinire la 9 Ianuariu 1869 in adunarea scaunale!
Doue-dieci de ani se plinescu de la inceputulu
luptei pre facia pentru salvarea natiunalittii romane in Transilvani'a, si romanii d'in giurulu Sabiiului
dovedescu asta-di in aintea lumei, c opiniunile loru
in caus'a natiunale sunt si acum totu acele, ce romanii le-au pronunciatu serbatoresce in 48 si pentru
a caroru incuvenintiare 40 de mii d'intr'insii au ingrasiatu pamentulu Transilvaniei cu sngele loru.
D. Mutiu si alti romani ce au partecipatu la
adunarea municipiului scaunale alu Sabiiului au infruntatu romanesce calumniele reutaciose, c numai
ci-va omeni agitai d'in afara aru fi in contr'a strii
politice de acum. ,
Poporulu, intregu poporulu romanu d'in Tran
silvani'a este nemultiamitu, pentru c vede cum derepturile sale cele mai snte se neglegu si calea in
petiore. Poporulu, intregu poporulu romanu doresce,
ca lucrrile s se schimbe ctu mai curendu asi,
ctu in Transilvani'a poporulu romanu s se pota

publice in caus'a legii de aperare :

,,Ministrulu ungurescu regescu de aperare, in contiele- (

gere cu ministrulu comunu de resbelu, in ordenatiunea s a l
data in 8 ianuariu an. cur. s u numerulu 155., a despusu a se 1
infiinti in Pest'a, Posionu, Casiovi'a, Timisior'a si Sabiiu, su i
presieriulu capului comandamentului respectivu , cte una i
comiaiune mista (constatoria d'in profesori de la gimnasie si e
scole reali superiori, si d'in oficiri de armata) pentru esami- i
narea aceloru-a , cari nu-si potu adeveri prin testimonie v a - c
Ude calificatiunea amintita in paragrafulu 2 1 . alu legii de ]
aperare, inse, conformu culturei loru ctigate in altu modu, 1
se sintu apti pentru a intr in servitiulu voluntariu de i
unu anu.

Comisiunea acest'a va examina in tota joi'a, in orele an- t

teraeridiane, do la prim'a pana la 28-a faurii an. 1869.
1
Cei ce dorescu a se sumito esaminrii, au a s i susterne i
recursurile salo la comandameotulu , unde voiescu a fi esa- c
minai.
e

Ilecursulu este a se proved cu unu atestatu autenticu C

de la municipiulu domiciliaii, in care afara de descrierea
personei respective trebue s fie si siiscrierea propria a s
acelei-a.
|
Obieptulu osaminrii voru fi studiele, cari se propunu in s
cele doua cursuri d'in urina ale gimnasieloru si scoleloru t
reali.
c
Esamenele, parte verbali parte scriptursteee, se voru
intretien in limb'a, care candidatulu o precepe mai bine.
Terminandu-se esaminarea, comisiunea va decide cu
maioritatea voturiloru : Ore candidatulu este c a l ifi c a t u
seu ba?
In casulu primu calificatiunea respectivului pentru serviiulu voluntariu de unu anu se va adeveri prin suscrierea
propria a toturoru membriloru comisiunei pre recursu, care e
a se renmanu recurentului; cei ce n u se voru afla da calificati. se voru reiici pentru anulu 1 8 6 9 !
In contr'a concluseloru comisiunei esaminatorie, apelativ'a n'are locu.
Tempulu susceperei in servitiulu voluntariu de unu anu
dureza pana la ultim'a lui fevruariu an. cur."

ci'a) se dcu si pana ast-di m u n i n e s c r i s i (d'in caus'a

pote c populatiunea greaca ocupandu-se de agricultura si
c nu s'a potutu face catagrafia, ci sunt ca s platesca conasiediata la campu, er supusa si liniscita. De multe ori Turtributiune), apoi partea Macedoniei vechia cu Tesali'a si Epici'a vru s destruga capitanatele, dar' vediendu c er imporu se dce m u n i i d e p e r d e r e (pentru c d'in otirile
sibilu dupa tote ncercrile, se las de projectulu acst'a, si
turcesci, cari intra acolo ca se supun pe Romani, nu esi nici
i angaja cu leafa s fia ei padtori provincieloru de mai susu.
unu soldatu, periau toti.) Spre a in'tielege acst'a, lectorii,
Ali-pasia, satrapulu Epirului inainte de 1821 se incerc si elu
trebue s scie, c Rumeliotii indata dupa intrarea Turciloru
s destruga acele poteri armate ale capitaniloru, dar' nu facil
in Rumeli'a au formatu intre d'insii unu feliu de confederanimicu, si in fine se devise a se servi cu d'insii spre a-si crea
tiune compusa de 12 capitanate, care se vede c mai inainte
unu principatu compusu d'in Greci'a, Tesali'a, Epiru, Albaesistaufra nici o legtura. Aceste capitanate se compuneau
ni'a si parte d'in Macedoni'a; si cta vreme er bine cu ei,
fia-care de unu numeru ore care de sate si orasie subu coreusi; inse cum incep, a-i insiel, acesti-a lu-parasire si de
mand'a unui capitauu, crui platiau tributu, si i dau si recru
odat f ucisu de armat'a Sultanului.
i pltii totu de poporu. Familiele cele bogate trimiteau cte
unu fiu d'in sinulu loru spre a se esercit in arme
VIII.
si in lupte, cari se vede c erau dese. Ast-feliu de
Candu la 1821 isbucni revolutiunea greaca, veni si rolucapitanate er patru in Tesali'a (Oiympu, Zogor'a, Agra lu celu mare alu capitaniloru. In principatele Romane cu Ypsif a , Hasi'a , doue in Epiru (Metovo si mai tardiu Suli), lanti er Capitanulu Farmachi d'in Blati'a Macedoniei, s> Caunulu in Macedoni'a (Grebeni) , unulu iti Acarnani'a, j pitanulu Gorgie Olimpiotu d'in oirasulu Vlaholivade de pe
unulu in v*echi'a Sparta, unulu in Achai'a, doue pe muntele
Oiympu. Acestu d'in urma la 1821 inchisu in Monastirea
Pindu. Fie care cpitanii pote s dispun la casu de nevoe
Secu, spre a nu se preda Turciloru, dete focu butoeloru cu
de doue su trei mii de omeni narmai si esercitati, r' in ca
prafu, candu Turcii intrare in curtea Monastirei si astfeliu
uri de mari periclu se adunau mai muli la unu locu. Cn
fii aruncatu in aeru mpreuna cu toti ai si. Cei cari s'au batecele populare attu romane ctu si grecesci facu meniune
tutu la Sculeni cu Turcii la 1821 in 29 iuniu erau mare
de multe ori de nisce astfeliu de uniri de cpitani la pericule
parte Rumelioti si Capitanulu loru Tanase d'in munii n emari. Ce este curiosu inse, c raru aflamu cpitani greci *) ; s c r i s i d'in Tesali'a. Termopilele padte odat de Leonid'a,
la 21 se padiau de Capitanulu Lyseu , fiulu lui Andrutiu, si
*) 'IaroQa TOI 2ov"ktov xcei rr/ Ilc/ag
vno X Q .
de Atanasie Diacu ; Attic'a si Beoti'a a cadiutu la sortiulu lui
SQQttiov istori'a Suliului si a Pargei de Chr. Perrebos
Caraiscachi
si Gur'a; Pelopon esulu fu padtu de Maniai
Athen'a 1857.

r
r
i

t
:

|
;
!

26

Ctra onorat' e d a c t i u n e a F e d e r a t i u n e i . "

Domnule Eedactoru !
Federatiunea" nr. 185 sub titlulu : I n a j u n u l u
a l e g e r i l o r u" provoca pre romani facia cu alegerile viitorie la f r a t a , c o n t i e l e g e r e , n s u f l e i r e , b a r b a t a si p o t e r i u n i t e . Nemidilocitu dupa aceste-a
sub titlulu : S i t u a t i u n e a r o m a n i l o r u d'in T r a n
s i l v a n i'a f a c i a c u a l e g e r i l e d e d e p u t a i " estrage o Corespondentia anonima d'in Ardealu, ilustrata cu
persiflagiuri a supr'a mea.
Cu acst'a diurnalulu Dvostre nu numai se face neconsecentu apelului d'in primulu articlu, dara mai adauge inca
si o amenentiatura noua cu ,,1 a n c e t'a s i p e t r ' a c a u
s t i c a " a sa a supr'a deputatiloru romani d'in a 18658,
intre cari me numeru si eu.

Nu e prim'a data de candu manipulai cu atari instru

mente a supr'a aceloru-a, cari nu se supunu orbesce dictaturei absolute a opiniuniloru politice, ce manifestai.
De abi va fi remasu vre-unulu d'intre inteligenii ro
mani, pre care mai multu su mai putienu s nu-lu fi impunsu 1 a n c e t'a si s nu-lu fi sgariatu p e t r ' a c a u s t i c a a
Dtale. Am observatu inse, c lancet'a si petr'a Dtale cu preJferintia pasionata a fostu ndreptata a supr'a mea.
Daca la ace'a pasiune a armeloru Dtale nu m'am vediutu provocatu d'a rdica scutulu de aperare, cause am
avutu mai multe !
D'intre aceste prim'a e, c nu m'am temutu nice o
data di) asemeni arme, ci nnmai le-amu compatimitu. A l f a e,
c n'am vrutu prin respunsuri la polemie personali, s dau si
d'in parte-mi nutrimentu la calamittile si ticalosele, ce
le-au aruncatu in sinulu natiunei romane programele po
liticei personali , este d'in scol'a ce'a deplorabila a . corespundentelui Dtale. Mai de aprope inse nu
m'am vediutu indemnatu d'a reflecta ce-va la atte-a
sumutiri directe si indirecte d'in diurnalulu Dtale a supr'a
mea, a fostu si ace'a, c nu recunoscu competinti'a vre-unui
diurnalu de partida, su a vre-unui Corespondinte alu lui, d'a
pot trage la forulu judecaii sale faptele si tienut'a mea po
litica in calitate de ablegatu dietalu. Cu atare justificare
m'am tienutu detoriu numai alegatoriloru mei.
Acum inse, candu mandatulu ablegaturei mele e deja
espiratu, candu facia cu viitoriele alegeri diurnalulu Dta
le, in locu s e lase libera manifestarea al'egatoriloru, se adopejreza a-i altera cu persiflri, ce ataca attu caracterulu meu,
ctu si bunulu simtiu alu loru, s-mi fia si mie iertatu d'a
les d'in reserv'a tacerei mele de pana acum, si d'a vi adresa
Ide-ocamda-ta numai urmatoriele reflesiuni.
Alegatorii mei au alesu abiegatii si la diet'a d'in Pe'st'a liberu. Ei m'au a/esu si pre mine de ablegatulu loru la
cst'a dieta si inca cu unanimitate, pentru c ei au cunoacutu bine sentiemintele mele politice probate prin o activi
tate publica de 20 si mai bine de ani. D e aceste sentieminte
'am tienutu cu conscientiositate si in misiunea mea ca abgatu la diet'a d'in Pest'a.
Aci m'am luptatu alture-a cu cei-a-alti condeputati
romani pentru interesele patriei in genere, si pentru a le ro
maniloru in specie. In ctu resultatele n'au satisfacutu asceptriloru, ace'a, ce cu dreptulu se mai pote pretinde, s va po
t relupt ra-si numai pre calea ulteriorei activitti. Ast'a
|enatur'a luptei parlamentarie ori si unde.
Alegatorii mei nu numai nu si-au manifestatu nice o
leplacere pentru intrarea si tienut'a mea in diet'a d'in Pest'a
i inca m'au si provocatu apriatu d'a intra in ace'a, si d'in
oncluulu unanimu alu Universittii districtuale m'au inserinatu la ace'a si cu misiuni speciali, care eu le am si impliitu cu acuratetia.
Diurnalulu Dtale a condamnatu pre alegatorii mei penru ace'a, dara ei nu s'au confundatu de atari critice partiularie, nice nu m'au trasu la dare de sema pentru

Laconi), de Colocotroni si de Grijoti, Acarnani'a de Marcu

|Bociari si de Giavellati si asi mai departe. Nu potemu neg,
si Grecii au avutu in revolutiune Cpitani mari ; dar' Ca
s t a n i i Romani au fostu mai muli, au facutu mai multe fapte
oice si inspirau cea mai mare ncredere si sigurantia popo-,
fului revolutiunaru ai de aceea sub steagulu loru se gru
pau. Si poporulu romanu d'in Greci'a in suma de 250 de mii,
celu d'in afara mpreuna cu Cpitanii si cu bandele de sub
apitanii Romani, au contribuita forte multu la liberarea

reciei. Capitanatele dar' au fostu adeverate scole de eroi.

'ovada, c tote capacitile militare destinse in revolutiunea
eaca si cari ocupa unu locu ilustru in istori'a moderna a
reciloru, au fostu formai si esiti d'in bandele Capitaniloru
Romane. Dupa independinti'a Greciei inse, fiindc muli d'in
apitani perise in lupte, r' cei scpai remasese in Greci'a,
J n d e se afla si asta-di, Romanii fure cu totulu supui de ca Turci, si privilegiele ce avusese inainte de revolutiune,
idiure ; c-ci poporulu remase fra Cpitanii, cari de secule
m u autoritate a supr'a lui. Pe la 1854 s'a facutu o noua

cercare in Tesali'a, Epiru si parte d'in Macedoni'a pentru

dipendintia ; nu reui inse , d'in causa c Grecii voiau s
neBca acele provincie cu Greci'a, r' Cpitanii Romani esiti
!in Greci'a si poporulu Romanu voiau s-si recapete dreptuile antice si descordiele adusere retragerea loru ra-si in
reci'a, r' Romanii remasere in statu-quo.
IX.
Acuma trecemu la numerulu populatiunei Rumelioti-

vre-un'a d'in purtrile mele politice. Dca cu to

te aceste-a, eu am aflatu cu cale , d' m e a d r es c t r a a m i c i i m e i cu e p i s t o l e j u s t i f i c a t o r i e , in cari multiemindu-li pentru ncrederea cu care m'au
fostu onoratu, a m a t i n s u c t e c e - v a s i d e s p r e t i e n u t ' a m e a c a a b l e g a t u , apoi acst'a am facutu-o d'in
respectulu cuviintiei ctra alegatorii mei, s i a f o s t u s i
d e l i p s a d'a o f a c e cu attu mai t a r e , cu ctu diur
nalulu Dtale si-facuse de problema, d'a ntuneca, d'a mistifi
c a si d'a persifla ori ce s'a intreprinsu d'in partea aceloru-a,
cari au intratu in diet'a d'in Pest'a preste licenti'a Dtale.
ra dca in cercurile, unde s'au comunicatu mprt
irile mele s'au aflatu si de acei-a, cari ca corespundintele
Dtale nu au consenttu cu credeulu si portarea mea poli
tica, aceloru-a li-a statu in voia libera, d'a se manifesta in
contr'a, dara n'au avutu resonu d' se acati de personali
ti si d' le caractrisa chiaru si in corelatiunile loru fa
miliari.
Publiculu celu cultu va fi condamnatu dj atari apu
caturi a corespundintelui Dtale ; totu-si fiindc si diurnalulu
Dtale a captatu ocasiunea d' si-le apropri : trebue s vi
dechiaru apriatu, c acelu-a falsifica cu totulu cele scrise de
mine in epistolele ctra amicii" mei, pre cari apoi diurnalulu Dtale le travestza si mai tare.
Nu este adeveratu mai antiu ace'a, c asiu fi scrisu
amiciloru mei c u m c e u a m a p e r a t u i n t e r e s e l e
p a t r i e i , c a n d u cei-l-alti d e p u t a i r o m a n i au
f u g i t u d'i n d i e ta. In privinti'a acst'a trebue s vi revocu
memori'a D . Redactorii, c candu au statu cei-l-alti deputai ro
mani in dieta pentru aperarea intereseloru patriei, si in spe
cie ale romaniloru, am statu si eu, si acst'a am facutu ori in
deplina consunantia cu motivele celoru-l-alti ablegati romani,
ori-unde motivele de aperare au fostu divergeni am pastu
cu ele pre basea convictiuniloru mele. La acsta tienuta am
fostu indreptattu prin pusetiunea mea de ablegatu independentu in opiniunile m e l e , s i n'a m s t a t u s o l i t a r i u c a
atare.
Cu tote aceste-a eu nu cunoscu casu ca acel'a, unde
dupa cum face alusiune coresp. Dtale c e i - l - a 11i a b l e
g a t i r o m a n i a r u fi f u g i t u d'in d i e t a s i e u a s i u
fi r e m a s u s i n g u r u a c o l o c a a p e r a t o r i u . Dca
in epistolele mele ctra amici am atinsu ce-va despre unu
casu analogu, apoi acst'a a potutu fi numai acelu incidente,
unde la caus'a natiunalittiloru in siedinti'a II a sect. VI., in
care d'in intemplare d'intre romani me aflmu numai eu
de facia, continuanduse desbaterea generale (la care a luatu
parte toti abiegatii romani prin cele-l-alte seciuni) in urm'a
propunerei reasumate de mine, Dek s'a vediutu indemnatu
d' delatur proiectulu lui Horvth-Kerkpolyi, ce trecuse
deja mai prin tote cele-l-alte seciuni.
Cu amentirea acestui incidente am fostu detoriu alegatoriloru mei, pentru c e fapta adeverata, pre care fra
de a detrage ctu de putienu d'in meritulu celoru-l-alti con
deputati romani mi-o am potutu ascrie ca unu resultatu
speciale , ce intre altele mi-a sucesu a-lu relupt in
acelu stadiu alu pertratriloru.
Mai adauge corespundintele Dtale l a v e c h i e l e m e
le m e r i t e " si a p e r a r e a s u b v e n t i u n e i
scoleloru b r a s i o v e n e .
Nu mi aducu a minte, s fi amentitu ce-va despre ace
stu obiectu in epistolele mele ctra amici. Totu-si; si ace'a e
fapta, c intre alte propuneri eu am initiatu si propunerea
pentru delaturarea unei conditiuni moleste impuse prin comi
siunea bugetaria la subventiunea scoleloru brasiovene, si de
ace'a meritulu atentiunei si a propunerei mele e nedisputaveru. Daca cu tote c fui spriginitu prin cuventarile si votu
rile totuloru condeputatiloru romani, cari se aflau, de facia, nu
mi-a sucesu a reui cu propunerea, apoi, de cum-va nereusirea cu vr o moiune parlamentaria dupa conceptiunea

loru. Dupa informatiunile ce d'in nou amu luatu si noi de la

autoritile turcesci si d'in fati'a locului, confirmamu nume
rulu datu de Domnulu Dimitrie Bolintineanu in cartea sa
Cltorie la Romanii d'in Macedoni'a." Suntu dar' in Gre
ci'a peste 250 de mii de Romani, in Tesali'a 200 de mii, in
Macedoni'a 450 de mii, in Epiru si Albani'a 350 de mii, in
Traci'a 200 de mii; In Bulgari'a nu scimu ci sunt. Nume
rulu totalu : 1.450,000. Candu vede cine-va in Cronicarii
Bisantini c tote locurile d'in Daci'a pana in ceutrulu Gre
ciei le ocupau Romanii mari (Mtiyakohaxoi,)
si va compara
numerulu de 1.450,000 cu dsele loru, se va mira ce s'au fa
cutu Romanii de au remasu numai atti'a. Noi le vomuesplic acst'a. Romanii nu-si cultiva limb'a loru natiunala d'in
caus'a neconteniteloru resboe si a nestabilitatii Iucruriloru.
Acei cari voiau s invetie ce-va, si-faceau studiele in limb'a
greaca ; c-ci de la schism'a religiosa intre biseric'a orientale
si occidentale, literele latine au fostu proscrise ca ere
tice de clerulu orientalu. Romanii dar' invetiau grecesce. Betranii inse spunu, c u n a o r a (odat) scriau si Romanii
L a t i n e s c e , dar' mai tar diu vediure, c fceau mare pecatu cu acst'a, pentru c toti Romanii cari scriau si cetiau
latinesce mergeau in Iadu. Asi le spuneau Arcierii. Er' Sf.
Cosma, unu calugaru trimisu d'in Fanaru in Rumeli'a , ca
sfantu viu, ca s sfatuesca pe Rumelioti s parasesca limb'a
Romana, pentru c este limba eretica si D-dieu afara c nu
o intielege, dar' nici nu vre s o auda, a reusitu, dupa cum
spunu betranii, a face nenumerate sate si comune s para
sesca limb'a Romana si portulu natiunalu in multe locuri. D e

corespundentuluiJD-tale merita persiflagiu, elu cu acst'a

face afrontu nu numai mie dara Ia toti deputaii romani, prin
urmare si D-tale.
De alte a d a u s e l a v e c h i e l e m e l e m e r i t e "
descoperite in epistolele ctra a m i c i i mei, Coresp. D-tale
nu se afla indemnatu a se acati. D e ace'a de asta-data le retacii si eu. Dara dupa ce Cor. D-tale ne-a atrasu ateniunea
si a supr'a v i i t o r e l o r u s a l e m e r i t e , nu potemu su
prime acea observare destulu de nvederat , c D-sa de-s
maacatu sub velulu retragerei de la alegeri, nu afla altu
midilocu de a-si delatur pre rivalii si politici d'in districtulu
Fogarasiului, dectu singuru prin descoperirea acelei inven
tate cercumstantie, cum c acei-a aru fi intre sine ruditi
pana la gradulu d e v e r i p r i m a r i si c suntu f i i a i
d i s t r i c t u l u i prin urmare pedeca destula pentru unu (s
remanemu pre langa ide'a corespondentelui D-tale) n e fi u
alu districtului.
Apoi daca mai incolo Cor. D-tale e convinsu, c aru
mai pot adauge la vechiele sale merite (a caroru analisa o
pastramu pentru alta-data) o popularitate si mai mare, si
prin ace'a si-va pot asecur prevalenti'a facia cu cei patru
v e r i p r i m a r i s i f i i a i d i s t r i c t u l u i , radicandu
ra stindardulu pasivitii inaugurate la an. 1865 cu attu
sucesu, hai da ! cerce-si noroculu ! Eu la astu-fliu de bra
vr nu voiu face nice o concurentia.
Nici facu concurintia, pentru c nici pricepu i n a l t'a
p o l i t i c a a asi numitei pasiviti. Totu ce am vediutu, c
a produsu acesta politica e personaliti, insulte, discordie si
langedre de vitia natiunala ; ea a nimicitu nimbulu unei
conduceri disciplinate, fra s-i fi sciutu substitui alfa, de
ctu rivalitate ambitiosa; ea a deschisu campulu ilusiuniloru, dara n'a fostu in stare a consolida o programa pentru
unu scopu realu , si pentru midi-locele acomodate acestui
scopu.
A nu partecip la alegeri, a nu merge la dieta, a
es d'in dieta ; a dce la tote b a ! aste-a tote inca nu sunt
program, celu putienu nu-i cunoscemu scopulu realu. A
insulta pre fie-cine numai pentru c nu se subordinza o r
besce la acea politica a pasiviti, c a r e f a t i a c u c o n
s t e l a i u n e a d e f a c i a e n i m i c i r e d e s i n e inca
nu d dovada de o hrnicia condueatoria.
Ar' fi tempulu asi dar' D-le Redactoru, ca s scoteti
odat publiculu romanu d'in situatiunea cea precaria si confusa, in care la bagatu stendardulu agitatiuniloru d'iu diur
nalulu d-vostre, pre care e scrise devis'a: p a s i v i t a t e s i
insulte personali.
Pana candu cu o programa chiara, ou arguminte obie
ctive, cu motive solide si oneste nu ne veti lamuri in privin
ti'a scopului si a medi loceloru posibile , la care tientesce
conduit'a diurnalului dvostre ; eu voiu reman de firm'a mea
convingere, c simtiulu celu sanetosu alu alegatoriloru roma
ni va cunosce bine interesele cele adeverate si bine precepute
ale sale, si de ace'a ei si de asta-data nu voru parai activi
tatea pre terenulu legalu, ci si-voru alege abiegatii sei d'in
brbai esperti, cari s scie deosebi intre soopulu si midilocele cele adeverate a le misiunei loru, si intre acele apucatre
fantastice, ce ducu numai la stricatiune.
Istori'a Romaniloru d'in Ungari'a si Ardealu constate
ra pre deplinu, c dca li-au sucesu reluptarea vre-unui
dreptu positivu, l'au potutu relupt numai pre calea activi
tii pre terenulu legalu.
Districtulu Fagarasiului va sei si de asta-data s pro
moveze caus'a natiunala prin sucursulu activitii sale legali,
si tocmai pentru ace'a va sei totu de o-data a se conserva si
pre sine.
ca D-le Redactoru, ast'a e conduit'a politicei, ce am
marturisitu-o totu d'a un'a, de cte-ori fui enoratu cu man
datulu de ablegatu alu districtului Fogarasiu.
Dca pre langa tote aste-a fotii mei alegatori voru

aceea vede cine-va pe acolo plasi ntregi de sate Romanesci

cu nume Romane, a caroru locuitori se dcu Vlahi, si vorbescu unu diaiectu jumetate Grecescu, jumetate Romanescu,
dar' mai cu sema formele gramaticale Romanesci si mare
parte d'in cuvintele Grecesci. Rumeliotii uitai si necunoscui
de Romanii liberi nu trebue lasati s se greciasca ; *) c-oi
viitorulu are multe peripetii si vomu av pote trebuintia si
de ei si potu aduce mari servicie Romnismului sub multe
puncte de vedere, celu putienu numerulu loru si trecutulu
loru sunt garanii satisfacatorie.
(Va urm.)
(Convorb. Liter.)

Ioanu Caragiani.

*) In var'a trecuta am trecutu prin Zagori (4 4 comune

Romane d'in Epiru, Romane, parte grecite). Am audtu de la
baetii Romani, cari mergeau la scola, precum si de la prini,
c profesorii Greci batu si punu la f a l a n g a pe baetii cari
s'ar' aud vorbindu Romanesce. Apoi Arciereii Greci (Ro
mani Arcierei nu chirotonisesce Patriaroulu si aforisescu satele,
cari scriu ba Ministerulu Culteloru d'in Bucuresci s le tri
mit profesori Romani. Ei calomniaze pe bieii profesori Ro
mani la autoritile Turcesci c servescu cu limb'a Romana
interese Rusesci, si c voru s faca pe poporulu de acolo s
schimbe religiunea ortodocsa in cea papistana. de care dcu
c si Romanii de aici suntu.

2
afl de oportunu, d'a-si alege alti ablegati, eu si atunce voiu
sei respecta liber'a loru vointia mai bine, de ctu o respectza corespundintele si diurnalulu D-tale,
Eu voiu afl si afara de campulu ablegaturei terenu
destulu, d'a-mi continua activitatea publica-politica, dar'nice
o data nu me voiu face neconsecentu convictiuniloru mele,
nice sclavulu opiniuniloru politice, ce le manifesteza corespun
dintele si diurnalulu D-tale.
D e ace'a in interesulu reciprocei respectri a libertii
de opiniune si a bunei intielegeri, ar' fi de doritu ca si diur
nalulu Dtale s mai incete cu invectivele personali, restringundu-se pre terenulu discusiune obiective, care singuru e
aptu d' lamuri, si d' apropia opiniunile divergeni.
L a d'in contra, dca prin insulte personali voiu fi provocatu d'in nou, de-s preste dorinti'a mea voiu fi constrinsu,
s iu lupt'a de aperare eu arme mai acomodate modului de
atacare estu d'in scol'a corespundintelui Dtale, si transplantatu in Federatiunea ;" si voiu fi silitu a o continua pana
atunci, pana candu vei lu deplina dovda, c sum in stare
d' o porta.
Rogandu ve, ca s inserai aceste inpartasri in diur
nalulu Dvostre ve asiguru despre stim'a, cu care sum detoriu
totu d'a-un'a chiar' si contrariloru mei politici.
j

Bud'a in 18 ian. 1869.

Cav. de Pucria.

Romani'a*

D i a c u r s u l u D n u l u i Ionii B r a t e a n u d'in s i e
dinti'a de l a 3 8 d i e c e m v r e st. v. a c a m e r e i
d e p u t a t i l o r u . *)
(Fine.)
Dloru, nu potu eu contesta c ministrulu financeloru
nu s'a aflatu in gena, si una d'in causele ce a produsu gen'a
e concentrarea multeloru plati si mai eu sema c, afara d e
cele spuse de d. presiedinte alu consiliului, relativu la casulu
schimbarei unui ministeriu, sunt si alte greuti. Pote c noi
n'amu pusu destula staruintia in privinti'a incasariloru, eu
tote c s'a dsu c supt administratiunea nostra s'a plimbatu
omenii prin mrcini ; inse ori cine va vol pote s veda in
ministerulu de finance cta buna vointia am pusu in mpli
niri : sunt circulare, depesie, ordine care de multe ori pote
c erau pre asprea, numai pentru c ne aflmu in faci'a unoru
mari trebuintie.
Diceamu, d-loru, c sunt si alte greuti si un'a d'in
cele mai principale e intardiarea vendiarei domenieloru. N'asiu fi atinsu acsta cestiune, inse fiindu c chiar' de la ivirea
ei, de si a fostu omeni de buna credintia, nu s'a pusu tota
staruinti'a pentru aplicarea legei, eu am spusu de la inceputu,
e chiaru de la anti'a punere in aplicatiune am fostu ne
voii s facemu imprumutulu Oppenheim , si asiu dori ca
asta-di s se puna mai multa activitate ; fiindu c, in adeveru
daca nu s'ar' pune staruintia, atunci veti veni la trist'a necesitate de a face imprumuturi. Nu dcu c, daca se i precautiuni, nu se facu mai pucine gresieli, inse vedei ce se intempla : Daca acei cumprtori de moii, cari le-au vediutu, cari
le-a pretiuitu si cari le-au avutu in arenda si cu tote acestea
totu se incela, cum voii dar' ca Statulu s nu se incele ?
Trebue, se vederau daca acele pagube nu sunt mai putienu
de favorabile pentru Statu de ctu atunci, candu am fi nevoii s facemu imprumuturi, care costa sume insemnate, su
s fimu nevoii a alerg la imposite noue, care si acestea lovescu productiunea tierei. Vedei dar' c in casulu acesl'a Sta
tulu ar' pgubi multu mai multu de ctu candu s'ar' grbi
vinderea bunuriloru d'in care ar' pote rsulta ore-care gre
sieli ; si de aceea gasescu de trebuintia a atrage ateniunea
d-lui Ministru de financie ca s aiba acsta in vedere si in
locu s faca ierte-mi espresiunile , d'intr'unu puntu
de vedere de scrupulositate pentru interesele Statului, se pre
fere unu midilocu mai espeditivu ; c-ci, cu tota autoritatea
D-lui Vernescu ca jurisconsulta, asta-di nu pote s se platesca
tote efectele publice ale Statului ; in vreme ce, cu nlesnirea
ce li s'ar' face de a se primi la cumparatorea bunuriloru Sta
tului, sar' urc acele efecte ; c-ci acel'a care ar' voi s cum
pere o moie a Statului ar' caut s cumpere mandatulu si
ou 99 la suta, de ore ce totu i remane unulu la suta castigu
mai multu, de ctu ar' tien banii ca s platesca numai in
numerariu mosi'a. Astu-felu efectele publice s'ar' urc ; c-ci
sunt incredintiatu c, precumu primirea bonuriloru rurali in
plata a redicatu preciulu loru, asemenea si cele-l-alte efecte
publice candu se voru primi, cu acesta are se li-se dee o circulatiune mai lesniciosa in piatia si veti face ca scadiementulu loru s fia mai micu. Me miru c d. ministru de finance
s'a revoltatu c sunt omeni cari potu s faca specule cu ase
menea efecte, pentru c acsta specula este unu lucru legitimu ; toti acei-a cari cumpera efecte publice, nu facu o pa
guba, d'in contra facu unu folosu Statului, c-ci dau valore
aceloru efecte.
Dloru, daca d. ministru de finance venea ri, la interpelatiunea onor. d. Mehedintienu si respundea categoricu nu
mai la intrebarile ce i s'a facutu, fiti incredintiati, c nu se
fcea acsta vlva in piatia, care este in defavorea efecteloru
publice, fiindu c totu ce B'a dsu a supr'a datoriei flotante
nu este de natura a d unu mai mare avintu creditului Sta
tului in privinti'a acestei datorie, su a urcrii efecteloru pu*) A se vede nri 4 si 5.

blice. Onor. d. ministru de finance inse si chiaru onor. d. primu-ministru, s'a revoltatu su oelu pucinu au criticatu acea
opiniune, care s'a emisu, c pote a fostu o gresiela de a se fi
chiamatu toti banchiarii, toti capitalitii-ca s li se spun c
este lipsa si gena in tesauru.
Dloru, cu ocasiunea aceea d. Mehedintienu a amintitu
unu cuventu alu lui Napleon I, pe care l'a d s u , mi se pa
re, dupa batali'a de la Waterloo: c capitalitii,comorciantii,
adic financiarii francesi, candu Franci'a a cadiutu sub lovitur'a strina, ei atunci s'au bucuratu. Dar', dloru, ce voii ?
Asi este ; banchiarii, candu se afla in faci'a unei cereri ine
vitabile, nu au nici scrupulu, nici patriotismu, ei nici odat
nu dcu c aru voi s ctige mai putienu, ci caut se profite
de tote nenoricirile, si le sploateza ctu potu. Ei ! ce voii,
dloru ? . . candu vine ministrulu de finance de cbiama pe toti
banchiarii d'in piatia si le spune, c este in gen'a cea mai
estrema si face apelu la capitalurile loru, este lucru firescu,
ca unii d'in ei s se sperie, fiindu c nu sunt toti cu att'a
inteligintia si nu cu inteligintia , dar cu buna-vointia ; nu
voiescu s-si de timpulu a studia toti starea financiara a tesaurului, ca se vedia curatu acea stare financiara si s scie
unde ne aflamu, ca s nu fia si ei in indouela ; forte putieni
banchiari sunt acei-a care si-dau aceste ostenele.

B e r o l i n u , 21. ian. Scirea, in care Proi

Corr." spune, c presinti'a [(in Berolinu) arciepisef
pului d'in Posen Ledschowsky ar' fi in legtura c
pertratrile, ce se facu pentru infiintiarea unei nur
tiature papali in Berolinu, este nefundata. ,

Capitalitii, candu te vedu c esci in strimtorare in

totu-de-un'a sunt dispui s-ti faca conditiunile cele mai gre
le, si me raportezu la d. ministru primaru se spuie, candu
are s faca o plata, acsta este o gena naturale, nu mai
incape vorba, candu are s faca o plata dcu se du
ce dlui s bata toba pe la toti banchiarii, c este in gena ?
Firesce c nu, pentru c este cunoscutu c, nu i-ar' d ni
meni bani; prin urmare ce face ? Ce facemu toti ! Se duce la
unu banchiaru si dce; amu se facu o plata asta-di, inlesnesce-mi o suma ore care. Asi, dloru, r' nu se face licitatiune
pentru asemenea lucru : u s'a facutu nici odat nicairi, de
ctu numai in Turci'a, unde se face si pana acumu d'in n e -

C a l e u t t'a, 29 diecemvre^ Dupa scirile d'i'

Cabulu Sir Ali persecu pe Abdul Rahman Se dc*
c rusii nu departe de Balcu au trecutu preste fii
viulu Oxu.

norocice, unde se chiama toti banchiarii si li se propune

si scii prin c6 conditiuni nenorocite oferescu ei banii ! D e
aceea nu a placutu acestu modu unor'a d'in dnii deputai.
Scii, dloru, c onor. d. ministru de finance a facutu-o
acest'a cu cele mai bune intentiuni, dar' s-mi permit dsa
a-i spune, c nu modulu alesu de dsa este celu mai nimeritu,
pentru ca s dobaudmu tote inlesnirile de bani de cari ave
mu trebuintia, si cu conditiunile cele mai avantagiose. Fiindu
c, d-loru, ta ce are s se intemple : Are s se intemple c
toti acei-a cari voru fi posiediendu bonuri, fiindu alarmai, c
au se alerge la banchiari s le venda cu scadieminte mai
multu su mai putienu mari, si apoi banchiarii au s vie si
s Ie de tesaurului publicu ca imprumutu pe intreg'a loru
valore. Acst'a, ,d-Joru, este o opiniune particulara a mea, pe
care o supuiu la ateniunea d-lui ministru, si despre care,
deca cum-va dsa mi-aru fi cerutu intr'acsta privintia opiniunea mea, i-asiu fi aretatu-o sinceru de mai nainte si in particularu dupa cum i-am aretatu-o acum de pe acsta banca.
(Romanulu.)

VarietiMinistrulu presiedinte Andrssy, precum ni anuntia P. N." de sera d'in 22 ian., in dlele aceste va caletori la
Vien'a, a buna sema pentru ca s se contielega cu colegii si
translaitani in privinti'a obiepteloru ce voru fi a se pertrat
in diet'a conchiamanda. Dupa ce se va reintorce, se voru incepe conferintiele ministeriali in Bud'a totu in caus'a agendeloru dietei venitorie.
*** (Suveranitatea poporului in fapta.) Senatulu canto
nului Aargau acept principiulu referendeloru. Conformu
acestui-a de doue-ori la anu, prima-ver'a si tomn'a, se voru
submite sufragiului liberu alu poporului obiectele urmatorie :
1) Legile create de senatulu plenariu ; 2) imprumuturile,
ce trecu preste unu milionu ; 4) tote conclusele, cari receru una
erogatiune de 250 mii, su alt'a renoita de 25 mii franci.
(Espusetiune constitutiunala de konvedi" in Viena.)
P. C." anuntia, c in dlele aceste-a publiculu d'in Vien'a
va av norocire a contempla a supr'a unei espusetiuni de
trei honvedi" unguresci (in ganze parade), presintati de mi
nistrulu resbelului d'in Cislaitani'a constitutiunala dreptu
suvenire plcuta d'in 1848.
*** (Publicitatea pertratriloru penali.) In urm'a ordinatiunei ministrului de justiia, magistratulu capitalei Pest'a a
dispusu, ca pertratrile in cause penali s fie publice. St
pnii notri actuali numai adi incepu reformele fcute de
Bach inainte de ast'a cu 1618 ani.
#* (Anunciu). In intiele3ulu . 9. a statuteloru, socie
tatea romana de lectura va tien adunare generala la 4 fauru
st. n. a. c. in localittile societii, la care se invita cu onore
toti membrii. Obiectulu principalu alu adunrei generale va
fi alegerea membriloru comitetului nou si altele. D'in siedin
ti'a comitetului societ. rom. de lectura in Grherl'a 1869 14 ian.
V a s i l i u P o p u , m. p. not. societ.
s

Sciri electrice.
M u n i c h u , 21 ian. I n cercuri competinti se
afirma, c Bavari'a n'a facutu neci unu proieptu in
privinti'a oblegamentului supusiloru si d' milita in
armat'a confederatiunii nordice.

V i e n ' a , 22 ian. Wiener Ztg."-ulu de adi pt

blica numele celoru ce sunt denumii d'in parte
Maiesttii sale de membri pre vietia ai casei boerh\,
ru : Adolfu Arneth, c. Auersperg, b. Burg, c. Coudei
hove, c. Defour-Valderode, primari ulu Dictl, c. Dul
sky, b. Haerdtl, cavalerulu Hein, consil. intim
Hensler, b. Herring consil. intimu Hye, c. Kolowr
Krasicky, Ledebur, princ. Carolu Lobkovitz, profe
Neumann, propriet. de fabrica Stark, consil. aulic
Unger si presiedintele camerei comerciali Winte
stein.
T r i e s t u , 22 ian. Apollo," nae'a societk
Lloyd, eri sfera aduse post'a transmarina d'in Indi'
orientala si Chin'a:

H o n g - K o n g , 15 diec. Yeddo d'acum inainl

se va numi Tokei." Domnitoriulu Aidzu a capifc
latu. Se crede, c capulu partitei mdianoptiane i
fi Schonai. In contr'a pirotiloru chinesi au plecai
doua fregate provediute cu tunuri.
V a s h i n g t o n u , 21 ian. Pertratrile (
Ispani'a pentru cumperarea insulei Cub'a s'au ii
ceputu dj. Bilulu referitoriu la tarif a pretiului ar
mei rose s'a primitu in senatu.
B r u c s e l a , 22. ian. Principele de corona e
nopte a moritu.
V i e n ' a , 22. ian. In siedinti'a de adi a sen
tului Leonardi interpela pe ministrulu de justiti
c are de cugetu a presint inca su decursu
sesiunei presinti regulamentulu notarialu? Gisc
respunde, c compunerea cercului de competint
este grea, r' a difige terminulu presintrii este i
neputintia. La interpelatiunea iui Grrocholski Gisc>
respunde, c guvernulu regretza, c nu pote pr
sint senatului imperialu conclusulu dietei galitiai
pentru c constitutiunea nu impune (guvernului) i
torinti'a acst'a, de alta parte, dupa regulamentu
casei , numai propunerile membriloru senatului
proieptulu guvernului potu fi presintate in senat
prin urmare conclusulu galitianu nu se pote pi
sint.
V i e n ' a , 22 ian. Cas'a magnatiloru a amenai
desbaterea cestiunei scauneloru de jurai pre sept
man'a viitoria, pentru c a s pota partecip si noi
senatori.
V i e n ' a , 22 ian. Subscriptiunile la actele lin
ferate resaritene d'in Ungari'a se voru incepe in
ale 1. c. Famili'a regelui anoveresu a fostu chiama
asta-di la balulu de curte ce s'a datu in onorea pr
iului si a princesei de Anover'a.
V i e n ' a , 22 ian. Se crede crespunsulu Grec
la conclusele conferintiei va fi contr'a-dcatoriu, i
attu mai vertosu, c-ci conferinti'a nu e in stare
margini libertatea actiunei Portei.
B u c u r es ci, 22. ian. Autoritile d'in Rusciu
a prinsu doi individi suspiciosi de pre o nae aust:
aca. Capitanulu parai indata portulu,tramitiendti
tiermure cu o luntre pachetele prisonieriloru.
B e l gr a d u 22 ian. Eri fu primitu cu solemi
tte consululu generalu alu confederatiunei germa
de nordu la principele Serbiei.
P a r i s u , 23. ian. Jour. O." scrie: respunsu
Greciei la telegramulu conferintiei se ascepta pe sep
m a n ' a viitoria ; atunci
se v a decide cestiunea <L
finitivu.
F i o r e n t i ' a 23 ian. Ferrari presint camei
deputatiloru in contr'a ministeriului un'a adresa di*
aprobatoria, suscrisa de 80 reprsentant^ in caui
intemplariloru escate pentru darea mcinatului.
Proprietariu, redactoru respundietoriu si editoriu :

S'a tiparitu in Pest'a 1869. prin A l e s a n d r u K o c s i . Piati'a Pesciloru, Nr. 9.

ALESANDRU

ROMANU.