Este a doua capodopera a nuvelisticii romnesti, dupa Alexandru Lapusneanul de Cos

tache Negruzzi.Ea inaugureaza a doua perioada a creatiei literare a lui Slavici,

ce se caracterizeaza prin pronuntate note realiste si absenta elementelor idili
ce.Nuvela a fost citita la Junimea si Titu Maiorescu i-o recomanda lui Iacob Neg
ruzzi s-o publice n Convorbiri literare , caci e
foarte interesanta si curioasa , desi
cam lunga . Nuvela nu va aparea n Convorbiri literare , iar autorul o traduce n limba g
ermana si o publica ntr-o revista berlineza.Nuvela va aparea n romneste abia n 1881,
n Novele din popor .Geneza nuvelei se leaga de mprejurari reale ntiparite n mintea scr
iitorului pe vremea cnd era functionar la notariatul din Cumlaus. Acum cunoaste e
l pe acei baieti saraci , niste facatori de rele, refugiati n paduri si n pusta pentr
u jafuri si crime.ntocmai ca scriitorul francez Balzac, Slavici foloseste n nuvela
sa toponimia reala: Ineu, Arad, Salonta, aOradea. Doar numele localitatii Fundu
reni este fictiv, fiind creat de catre scriitor pentru ca i se pare mai sugestiv
dect numirile reale Mocirla sau Iercosani. Oamenii din aceasta zona geografica f
ormeaza grupuri cu trasaturi distincte: criseni (n zona Crisurilor), podgoreni, p
adureni si luncani (care sunt crescatori de porci).Nuvela prezinta transhumanta
turmelor de porci ale luncanilor.G. Calinescu afirma ca marile crescatorii de po
rci din pusta aradeana si moravurile salbatice ale porcarilor au ceva din grando
area istoriilor americane cu imense preerii si cu cete de bizoni. Patrundem prin
aceasta nuvela ntr-un adevarat western transilvanean. Slavici nu idealizeaza pei
sajul, tinutul natal, care apare sumbru, trist, cu dealuri goale si plcuri de pad
uri posomorte, cu cmpia de o pustietate dezolanta. Toate acestea formeaza un cadru
adecvat unor ntmplari tragice.Slavici acorda n opera sa un rol important hanului,
morii parasite. Hanul are n nuvela lui Slavici un triplu rol, trei dimensiuni: Fo
rmeaza cel mai important centru de viata, caci la Moara cu noroc se ntlnesc drumur
ile care vin dinspre cmpie cu drumurile care coboara de la munte.Crciuma de la Moa
ra cu noroc este totodata si un salas de hoti, caci aici se pregateste planul ja
furilor si tot aici au loc chiar crime. Toate acestea provoaca ngrijorarea stapnir
ii si, de aceea, jandarmii i bat mereu drumurile.Crciuma de la Moara cu noroc este
si un loc de popas n miscarea de transhumanta. Pe la hanul lui Ghita se perinda
turmele de porci, iar cnd una se vedea n departare, cealalta pornea mai departe.Ac
tiunea nuvelei se petrece ntr-o zona de interferenta ntre munte si cmpia aradeana.T
itlul nuvelei este unul metaforic. I se spune moara pentru ca hanul lui Ghita era
situat lnga o moara parasita. I se spune cu noroc din trei puncte de vedere:Pentru
Ghita
norocul era un concurs favorabil de mprejurari care-l ajuta sa cstige multi
bani.Pentru drumeti
era cu noroc pentru ca, sosind dinspre locurile primejdioase
, ei se socoteau norocosi vaznd-o, stiind ca au scapat cu viata, iar daca se ndrep
tau spre astfel de locuri, ei se opreau aici pentru a gasi alti drumeti cu care
sa se ntovaraseasca.Pentru soacra lui Ghita norocul nseamna soarta, ursita, destin
sau stare sufleteasca de multumire si fericire. Ilustrative sunt n acest sens do
ua scene: smbata seara Ghita, Ana si batrna numarau banii, Ghita privea la Ana, ea
privea la Ghita, amndoi priveau copilasii, iar batrna i privea pe toti patru socot
indu-se fericita, caci avea un ginere harnic si o fata norocoasa si doi nepoti s
printeni, iar cstigul era cinstit; n finalul nuvelei, batrna privind la ruinele han
ului care acopera pe Ghita si pe Ana va afirma: Simteam eu ca nu are sa iasa bine
, dar asa le-a fost data. n expozitiune este prezentat cadrul, spatiul geografic n
care este asezata Moara cu noroc
un loc n vale, ntre dealuri, iar mai departe locur
ile sunt rele ; hanul este situat lnga o moara parasita. Tot n expozitiune se prezin
ta instalarea la han a lui Ghita si nceperea afacerii. Intriga este marcata de ap
aritia la crciuma a lui Lica, un demon activ, stapn temut.
Desfasurarea actiunii: Ghita se implica n afacerile necurate ale lui Lica, deveni
nd complice si partas la actele Samadauluisub imperativul patimii pentru bani, e
l se va nstraina de sotia sa, legndu-se de personalitatea lui LicaAna, dndu-si seam
a de acest lucru, simte tragere de inima pentru LicaGhita depune marturie falsa
la proces, n legatura cu jaful si omorul din padure, salvndu-l pe Lica, n timp ce S
aila Boarul si Buza-Rupta sunt osnditi pe viata. Punctul culminant l reprezinta mo
mentul n care Ghita hotaraste sa ia legatura cu jandarmul Pintea, ncercnd sa-i ofer
e probe privind vinovatia lui Lica, nsa si arunca drept momeala propria-i sotie, c
are accepta adulterul cu Lica. Deznodamntul:la ntoarcerea acasa, prinzndu-i pe cei
doi n jocul dragostei, el si ucide sotia din comanda lui Lica, Raut l ucide pe Ghit

a, apoi da foc morii, iar Lica se sinucide, sfarmndu-si capul de un stejar, pentru
a nu fi prins de Pintea.