nft5T isroeie AN

lC

PIPL

PtffabwE
l;SciPU,4: PornftNiTATE+

C A P IT OL VL

IV

TERTTORTULDE FORMATIE A LTMBIT nOnnarVn 7'-*

sr a PoPoRLILtnROMar.I
$ 1. Cine vrea sd scrie istoria limbii romi.ne trebuie sd plece numai
de la acele graiuri latinegti care s-ad transformat cu vremea in romini. Prima
datorie a celui care vrea s[ faci istoria limbii romAne este deci aceea de a
determina teritoriul de limbi latini pe care s-au niscut mai tirziu limba rominl
gi poporul romAn. Sintem agadar obligati s5. rezolvdm problema teritoriului
de formalie a rominei inainte de a discuta insigi formarea limbii romAne.
Teritoriul acesta nu se poate identifica decit partial pe baza izvoarelor istorice
(literare) din epoca de formare a limbii romine gi a poporului rom.in, cici
pentru aceastS.epoc[ lipsesc informatiile asupra romanitilii de la nordul
Dundrii (cu exceplia celei de pe malul de nord al fluviului), iar cele asupra
romanitltii din sudul Dunirii sint putine. De aceea sintem silili sE reeurgem
la informaliile istorice (literare) din epoca anterioarl, a stipinirii romane
efective, destul de bogatl in date asupra teritoriului de limbl latini din Peninsula'Balcanic[ gi Dacia. Firegte, acest teritoriu urmeazi. a fi delimitat de teritoriul de formare a altor popoare sud-est-europene care igi au originea in
teritoriul stlpinit de romani, tocmai prin identificarea acestor condilii istorice
antice care au trebuit s[ duc5, in fiecare regiune, la na;terea altui popor.
Se gtie ci izvoarele istorice medievale nu spun aproape nimic cu privire la
romini pentru timpurile de pin[ in secolul al X-lea, cind rominii abia au deplgit limitele teritoriului romdnescprimitiv, gi spun prea puline lucruri despre
romAni pentru timpurile urmStoare, pinl la intemeierea Principatelor r. De
altfel, cele mai importante informatii despre romA.ni, din aceste izvoare, n-au
fost cunoscute de citre lumea gtiinlific5 decit in a doua jumitate a secolului
trecut gi deci numai cu incepere din acel timp s-a putut constitui mai temeinic
istoria cea mai veche a rominilor. Dar informaliile istorice literare (opere
istorice gi inscriplii) despre populatia care, la sfirgitul lumii antice, trebuia
s[ devini poporul rom6.n, s-au dovedit a fi, la sfirgitul secolului trecut, destul
de bogatej pentru ca sd se rezolve incl de pe atunci unele probleme ale teritoriului de formatie a acestui popor. Rezolvarea definitivl a problemelor nu
s-a putut da decit in ultimele decenii 9i numai pe baza materialelor arheolo1 Cu privire la patria primitivl a poporului roml.n gi la istoria acestui popor phe
prin secolul aI X-lea, istoricii medievali (din secolul al VII-lea gi urmitoarele) rl-au puline
informalii sau spun lucruri care pot fi socotite veridice 1sa n9_stfdim !a cele -spuse",deKekavm6nos : vlahii din imperiul bizantin slnt originari din regiunile de ltngd Dun{re $i Sava, unde
Iocuiau, pe vremea cronicarulu-i bizautin, gl locuiesc gi astizi' strbii); dar e,Ie slnt sirnple
deductil.

.i l

4l

l!il l

$l

PR.EILiII!|{INARII

gice, scoaseIa iveall de arheologiiromini prin numeroasele

siplturi efectuate
pentru
ce aproapetot ce s-a afirmat in epoca
dupi 1949.Este explicabil deci
de ascensiunea burgheziei gi in cea capitalisti despreteritoriul de formalie
a poporului romin nu era, in cea mai mare parte, decit ipotezi sau rezultatul
unor deduclii logice.$i esteexplicabilpentru ce,incepinddin secolulal XVIIIlea, cind s-a intlrit burghezia german[ din Ardeal gi Banat, atit prin colonizlrile de gvabi din Banat, cit gi prin sprijinul de tot felul dat de guvernul
vienez, 9i au inceput sL se dezvolteburgheziamaghiar[ gi cea romAn5.,sintem
in fala unor teorii contradictorii asupra originii romAnilor.Problema originii
romAnilor, in special aceeaa patriei lor primitive, a originii lor etnice gi a
eventualelor lor migrafii, n-a mai fost tratati cu obiectivitatea necesari operelor gtiinlifice. Unii din cercetitorii germani 9i cei unguri
gi-au ales soluliile care conveneau falselor aspiraiii politice ale burgheziei din care flceau parte : ei au creat gi dezvoltat teoria originii suddunErene a tutufor romdnilor. Cum s-a remarcat citeodati, cei mai mulli
dintre acegti cercetltori striini au cdutat argumente in vederea suslinerii
teoriei care sewea acele aspiralii politice, iar nu, adev[rul. Firegte, teoriile
suslinute erau prezentateca nigte dogme,degi ele nu erau decit nigte ipoteze.
Cercet[torii germani gi unguri la care ne. referim au devenit simpli avocali
ai presupuselorinterese politice ale neamului lor, de fapt ale burgheziei
germanegi maghiare.Ei s-auficut apdrdtorii unei formaliuni de stat burgheze
multinalionale, rezultate prin cucerire, Austria sau Austro-Ungaria, in care
rominii trebuiau si aibh cit mai puline drepturi, iar, cu vremea, trebuiau
si disparl ca nafionalitate.Dupd 1918,invdtalii unguri credeaucd trebuie
sI lupte pentru crearea unui stat ru-aghiarcu granilele pe care le avusese
Ungaria medievali. Invntatii romAni au luptat, dimpotrivl, pind ln 1918,
pentru realizarea unui stat national liber romAnesc,de tip burghez, care
trebuia sd cuprind[ gi Ardealul, Crigana,Maramuregulgi Banatul ; iar, dupd
aceea,pentru aplrarea acestuistat, gi-au sustinut gi dezvoltat teoria continuitelii poporului-romin in Dacia" ln aceastl luptl, dreptatea era de partea
poporului romin ; dar eI ar fi trebuit s6-giaib[ statul s5u national, chiar dacd
ar fi fost originar din sudul Dunlrii. Cici granitele statelor actuale nu trebuie intemeiate pe granitele statelor medievale,decit dac[ granitelemedievale
s-au intemeiat pe realitlli etnice gi istorice qi corespundcu granilele etnice
actuale ale popoarelor majoritare. Adevirul istoric asupra patriei primitive
a popoarelora fost v6zut atunci de inv[lafii romdni, chiar dac[ ei n-au reu;it
si-l suslinl intotdeauna cu argumentetemeinice, care, in vremea aceea,nici
nu puteau fi invocate decit in parte, pentru ci nu se f[cuserl suficiente cercet[ri. Dimpotrivl, invdlafii germani gi unguri care au fixat patria primitivd
a poporului romd.n in sudul Dundrii s-au fdcut suslindtorii unor teorii erc*
nate, chiar absurde.Unii dintre acegtiinvltati pot fi suspectatichiar in buna
lor credintE. Astlzi rdminem mirali c[ cea mai mare:parte din acegtisavan]i
vorbeau cu atita certitudine despre nigte presupuseevenimentecare nu se
glsesc mentionate in nici un izvor istoric.
Lipsa izvoarelor istorice cu privire la originea rominilor explicl gi
faptui ci problemele-originiirominilor au atras nu numai pe istorici 9i arheoiogi,
dar gi pe lingvigti, gi, intr=o anumiti mlsuri, $i pe etnografi. In mod normal
lingvistul gi etnograful n-ar trebui s5.se ocupe cu astfel de probleme. Ei ar

!l

ll

il
t
t
i
!:

i
t

i
I

!l

I
f

T
+
t

ti .

irj
-{l

f:
fl,
3i
*i,

+;l
C:I

il

F '!

r;-'t

t r' t
D,

fl

SF

**:
rt i
,
-! l

fV.

TERITOR.TUL

DE

FORMATIT

A Ll}IBrI

A,OMANE

SI A

POPORI'LUI

R,OMAN

49

trebui si porneascS.de la-faptele istorice ca de la un cadru in care se petrec

cele_lingvisticegi etnografice gi s[ explice pe acesteadin urml prin cele dintii.
Cind ins[ cadrul faptelor lingvistice si etnografice nu le este cuiroscut, lingvistul gi etnograful sint nevoili sd plece de la faptele lingvistice gi etnogrifice
pentru a deduce pe cele istorice. FalI de insuficienla izvoarelor istorice, care
pune pe istoric in imposibilitate de a rezoiva problemele originii rorninilor 1,
s-a incercat sI se rezolve aceste probleme cu un alt material, gi anume, in
primul rind, cu materialul lingvistic. llIaterialul lingvistic invocat in acest
scop,incepind de pe la 1 900, de cltre unii invdlati romAni, poate duce, daci
gste just interpretat, la o solulionare a controversatei piobleme qi poate
fi rndrit cu materiale care duc la aceleagi concluzii. Dar sepaturile arheologice de dupi 1950 permit rezolvarea problemei fdrd a mai llsa loc indoielilor.
$ 2. Doui sint teoriile cele mai des suslinute ln trecut gi astlzi
de cercet[tori : una, care se intilnegte la toli invdlalii rom6.ni, cu exceplia
l ui E . H u r m u za c hi ,
al ui A . P h ilip p id e
g ia lu iR.
Ro s e t t i,
gi Ia mulli invilali strlini; conform acestei teorii, poporul romd.n s-a format
atit la nordul cit gi la sudul Dunlrii mijlocii gi de jos ; o vom numi t e o r i a
or i g inii
ca rp ato-bal c ani c e
a r o m ln ilo r ;
a lt a , c a r e s e
intilneste la multi inv5lali germani, la toli invilalii unguri gi la mulli alli
i nv 5 lat istr h in i,g i afos tadoptat5.gidei n v d la liir o m A n i E . H u r m u , z a c h i,
R . R ose tti
c o n f o r m a c e s t e i t e o r ii, p o p o r u l
;i A . P hi l i ppi de;
romAn s-ar fi format exclusiv la sudul Dunlrii, deoarece,dupi pirisirea
Daciei de citre romani, in Dacia nu s-ar rnai fi vorbit latinegte; o vom
n umi t eo r i a
o r i gi ni i
bal c ani c e
s a u e x c lu s iv
b a lc a n ic e
a romAn il o r .
Teori a ori gi ni i ca r p a t o - b a lc a n ic ea f o s t c r e a t id e in v[latul german Johann T h u n m a n n (Untersuchungentiber die Geschichte der ostlicheneuropiiischenYolker, Leipzig, 1774),dar a clpltat o argument ar e nou 5 , la B.P.-H as deu,
A . D. X e n o p o l
g i D. O n c iu l,
g i,
veac
u
l
in
n o str u, Ia N . Iorga,
V. PArvan,
O v . De n s u s ia n u ,
S . P u$ca riu ,
Th. C api dan,
E . P e t r o v ic i,
C, Da ic o v ic i u, I. N e s t o r etc. Teoria originii exclusiv balcanice a fost creat6 de
(Geschichteder transalpinischenDaziens, Wien,
Franz Joseph Sulzer
f, II, III, 1781-7782 (anume in II) ), gi a cdpdtat o argumentare noui la
R . R oe sl e r
( R omdni s c he S tudi e n , L e ip z ig , 1 8 7 1 ) , P . Hu n f a lv y ,
G . W eig a n d
etc . D ar teori a i n d is c u lie p r e z in t i g i o v a r ia n t l: F r .
M i klosich ,
C . J i redek ,
R adu Ro s e t t i
li A . P h ilip p id e
(ultimul in Orig. rom., I, Iagi, 1923-1925,9i II, 1925-1927), care au aderat
Ia aceastS.teorie, se deosebescradical de Sulzer;i Roesler, prin faptul c[ situeazd migralia de la sudul Dunirii la nord nu in seeolulal IX-lea sau al XIII-lea,
ci intre secolul aI Vl-lea gi al XIII-lea. $i in cadrul primei teorii se disting
doui variante, dup[ cum se admite sau nu o admigra]ie din sudul Dunirii. Agadar, putem distinge patru teorii mai importante, dupi cum invifalii
care $-au ocupat cu problema originii romlnilor au suslinut: 1) continuitatea
dacoromAnilor la nordul Dun6rii. in Dacia, fird nici o admi gratie de la sudul
1 ln vreme a din urmi s-au studiat din nou gi temeinic izvoarele istorice de citre
Vladimir I I i e s c u, Pdrd.sirea Daciei tn Iumina izooarelor istofice, SCIV, 2J,, 797L, 3, p.
425-442.
5 - Istoria Umbii romAne

208

i
i

:l

rl
I

fl

sl

f,.

SREUBIIIYARTI

D undr i i (8 .P.- H as deu,

A .D -. x e n o p o i,
N. I o r g a ,
v . p ir v a n ,
Pu
sca
riu
,
Th.
C "pi dan
e t c . ) ; 2 ) c o n t in u iT a t e ar o m in ilo r i n
!Dacia , cu o a d mi gral i e di n l udul Du n ir ii ( n . ' o n c iu l,
o v . De n s u _
sianu,
T. P "-pahagi );
3) _m ig r a f iad a c o r o m in ilo rin a d o u a ju m it a t e
a evului mediu,
91p" presupusul slu teritoriu primitiv, din sudul Dunirii,
la nordul acestui fluviu,'unde nu ar fi existat deloc iomani [a inceput
T omas c hek ,
(R oesle r ,
H u n f a lv y ,
we ig a n d ,
Tam6s,
L ukin i ch ,
G el di
etc .); 4) _ m ig r a f ia r o m in ilo r p " e t e r it o r iu l Da c ie i ,
inainte d e cu ceri reamaghi ard a T r a n s ilv a n ie i ( M ik lo s ic h ,
J ir e d e k ,
PhiliPPi d e
gi al fi i ). D ar, i n a c e s t c a p it o l a i lu c r lr ii n o a s t r e , n u n e in tereseazd toate problemele originii rominilor, ci numai cea eare privegte
teritoriul de formalie a popo.ilui romi.n. $i, i" aceast5 privin!6, 'trebuie
spus.cd, in lipsa-aproap-etotalS a izvoarelor pentru epoca de forriralie a poporului romAn gi a limbii sale, s-a incercat ii se reiolve problema patriei
primitive a romAnilor examinind gradul de romanizare a diferitelor igiuni
'din sud-estul Europei, grad u$or de constatat cu ajutorul rdmlgilelor riateriale descoperite de arheologi, printre care in primul rind insciiptriit"- C"
popor romanic, poporul romi.n este continuatorul unor populalii'de limb6
-latini din Imperiul Roman sau din teritoriul stipinit cindva a" romani. Dar, in
unele regiuni din sud-estul Europei, limba latini nu reugise s[ inl6ture din
'uzul comun limbile vorbite acolo inainte de cucerirearomanl, iar, intr-o anumiti regluxe a teritoriului de limbi latinl, din Peninsula Balcanici, anume pe.
{irmul Adriaticii, condiliile geografice 9i etnice au fost de aga natur5, cd au
'dus la formarea altui. popol romanic. 9a ajuns astfel, numai pe baza informatiilor arheologice gi istorice, transmise de lumea aoii.I, sd se stabileascd
-limitele teritoriului de limbd latini din pdrfile in care mai tirziu se va forma
_poporul romAn.
S 3. Cea dintii contribulie important[ pentru solulionarea terito:riului de formalie a poporului roman-a adus-o in.ritatul ceh Constantin
-J i r e 0 e k. Pentru el-eia cla-r ci poporul romAn nu i-a putut nagte decit
poqulalia de limb[ latini de la Dundrea mijlocie gi de jos din peninsula
$1
9i
Balcanic[, nu 9i
populalia
de
greace
limbi
a
aceleiagi
peninsule.
Prima
.din
;sarcinl care ii aplrea-deci
lui Jiredek, in cercetareaistoriei Peninsulei Balcanice, era aceea de a trasa cu precizie limita dintre teritoriul de limb5 latinl
fi cel de limbl greacl din peninsull. Aceasti limitd trebuia sL fie, -md.car
'.in parte, limita de sud a teritoriului pe care s-a format neamul romAnesc.
In Die Romanen in den Stiidten Dalmatiens wiihrend iles Mittelalters,
r, Denks.chriftender wiener Akademie, voL 48, wien, 1g0t, p. 13 gi urm., el
.spunea (pasajul e redat in traducerea lui philippide, orig. ro^., I, p. zo-zl,
dar cu unele modific[ri formale) :,,Inscriptiil;; pieirele"miliare gi'monetele
-oragelor din timpul
_imperiului ne permit ia stalitim destul de precis limita
dintre cele dou[ limbi care aveau si[pinirea in implrifia romane, intre limba
"latind. de la Dunire gi Marea Adriatic[ de o partb, gi intre limba greac[ din
Macedonia ;i din regiunile grecizate ale Thraciei pe'de altl partel Aceasti
limit5 coincide_in mare parte cu granilele acestorprovincii Ain secoleleIal III-lea de dinainte de reformele tui Diocleli"n. Lioi" de granili'plrisea
-Marea
Adriaticl la Lissgs (A_lgssio)9i urma granila dintre ilat*itril
(mai
tirziu Praevalis) la nord gi Macedonia (mai tiriiu Epirus Novaj la lud.

i
t

il
jiit
ll

w.

TER.ITORTqL

DE FOR34ATIE

A IJilBrI

A,qlitANE

$r A

POPqRIIIIJUI

noMAN

5l

Aceastl granill mergea pe la sud de actualul drum care duce de la' Scutari
la Prizren, spre rlsdrit, gi se confunda cu limita dintre Moesia Superior gi
Macedonia. Acolo locuitorii oragelor dardanice Ulpiana (Lipljan), in actuala
Kosovopolje, gi Scupi (lingi Scopje), in regiunea cea mai de ius a riului Axios
(Vardar), au ld.sat inscriplii latinegti, in vrerne ce apropiatul Stobi (la sud
de Ktipriilii, la vlrsarea Cernei in Vardar) posedaun caracter cu totul grecesc.
Mai departe aceasti granili urma pe acea dintre Moesia Superior gi Thracia,
a,sacI l.{aissus (Nb) gi Remesiana (Bela Palanka, intre Nis- gi Pirot) aparfineau domeniului latin, iar Pautalia (Ktstendil) gi Serdica (Sofia), impreuni
cu teritoriul de la Pirot, apartineau domeniului grecesc.Prin urmare provincia roman[, de mai tirziu, din secolele al IV-lea - aI VII-lea, Dacia Mediterranea, compusl din buciti din Thracia gi Moesia Superior, cu oragele
Serdica, Pautalia, Naissus gi Remesiana, forma un domeniu bilingv. De
la regiunea dintre Bela Palanka gi Pirot, limita dintre cele doul limbi se
indrepta spre rlsirit, dea lungul versantului de nord al muntelui Haemus,
de-a lungul granilei dintre provinciile Moesia Inferior gi Thracia, gi anume
in aga fel c[ inscripliile din regiunea de la Vrata gi Nicopolis (Nikjup, lingi
Tdrnovo) sint cele mai multe grece;ti, iar acele de la malul Dundrii pin6
la gurile acesteia sint aproape'exclusiv latinegti. ln extremul est granila
atingea teritoriile oragelor gtece;ti care se intindeau de-a lungul coastei
llerii l.{egre, pini la gurile Dunirii. Domeniul de limb[ greacl se intindea
pinl la marile regiuni grece gi grecizate ale Asiei, domeniul de limbl latin5
se alipea de regiunile romanizate ale Pannoniei, Noricului, Raetiei gi
Galliei. Cea mai mare ldrgime o avea domeniul limbii latine pe linia dintre
granila de nord a Pannoniei pini la cea.dintre Dardania gi Nlacedonia, de
la Carnuntum ;i Brigetio pind la spatiul dintre Scupi gi Stobi. Cea mai mic6
l5rgime o avea acesi domeniu la Dunlrear de jos, de la Ratiaria (Arder) la
vale. Pe vremea cind au stlpinit romanii Dacia traianl domeniul limbii
latine a fost mlrit cu intinse teritorii de la stinga Dun5rii, la nord de linia
dintre gura Savei gi gura Oltului. ln afara acestor domenii compacte apar
numai sporadic inscriptii glecegti in domeniul latin gi inscriplii latine in
domeniul grecesc. Coloniile de veterani romani din provinciile grecegti, fundate cele mai multe dupd sfirgitul rlzboaielor civile, gi--auplstrat numai
arareori pentru mai multd vreme caracterul lor etnografic. -A.semeneacolonii au fost mai ales Deultus, din timpul lui Vespasian, de lingl mlagtinile
de la Burgas la Marea Neagr[, o puternici fortlreat[ de grani]l in perioada
bizantini contra bulgarilor, fort[reati care a fost pustiiti de abia ln secolul
aI XIV-lea, apoi, in provincia Macedonia, care, inainte de reformele lui
Dioclelian, se intindea la vest pin6 la Marea Adriatici, Philippi la cimpul
de luptd din vremea rdzboiului civil, Cassandrealingd Thessalonica,gi Byllis
lingi Apollonia, in valea de jos a riului Voiusa, la ris[rit de Valona, la actualul sat Gradita. Cel mai bine ra pdstrat elementul roman la Dyrrhachium,
unde inseripliile latinegti ajung pini in secolul al Vl-lea. Din cauza multelor
relatii cu Italia din fa!6, Dyrrhachium a fost totdeauna un orag bilingv;
in veacul de mijloc se intilneau !n regiunea lui cele trei limbi de atunci ale
documentelor,limbilegreac5.,latinigislav[". (Vezigicelespusede :J i red e k
in Gescftichteder Serben,Gotha, 1911, I, p. 38-39).
l:

ti
;ll

flt

52

PN.EL]iMINARrI

Granila stabiliti de JireEek intre teritoriul de limbi greac[ 9i cel de

limbl latinl al Peninsulei Balcanice, numiti de multi inv6]ati ,,linia JireEek"
a fost verificat[ de A. P h i I i p p i d e (Ori.g.rom., I, p. 72), care a constatat
ci ea nu corespunde intotdeauna realit6tilor antice 9i cl existau gi teritorii
intermediare bilingve, greeo-tatine : ,,din inscrip_fii,daci nu le citeazd.cineva
in bloc, ci le cer"dteaz[ in amenunlime, se vede c[ teritoriul de la Serdica,
Thracia, nu era a$a complet
9i in general partea nord-vestici a provinciei
spunea Jirecek ... Dacia Mediterranea nu prezenta aspectul
gr,,,rizlte,
"uni
bilingvl in acel fel 9a o parte din ea
[. .nt* acest aoior i-l de, c[ ar fi fost
(cea de la Remesiana gi Pirot) era cu limbi latin6, iar cealalti parte (cea de Ia
Serdica gi Pautalia) era cu limb[ greacd. Pin inscri.plii reiese alteeva, anume
ci partea Daciei mediterrane de Ia Remesiana gi Pirot era cu limb[ latineascd,
i:"' :-rtea ei de la Serdica gi Pautalia era bilingvi. Pentru Deultum
gi alte coloniziri
1 . . Jeultus, vezi C.I.L. III, pag._2084),Cassandrea,Bylljs
cu italici pe teritoriul grecizat aI Peninsulei Balcanice, colonizS.ricare nu au
avut nici pe departe importanla celor $e. la Dyrrhachium gi de Ia Philippi
gi prin o.m"r. au putut lezista grecizlrii inc5. mai pu!in5. vreme decit aceste
din urm5, vezi 5 df nr. 2 notai. El continua imediat dupE aceea (ib.id.) :
,,Dintre argn*"titele pomenite numai de Jiredek, insctipli.i, pietr-e miliare,
rnonezi,eu am dezvoltit in acest capitol dou5.,inscriqliile_cu pietrele miliare,
din nefericire in mod incomplet ... Dar chiar aga,rezultatelec5p[tate de mine
confirml aproape cu totul cele povestite de Jiredek ..."
ln moa independent de Jiredek, ale clrui lucrlri nu Ie citise, a stabilit
limita intre teritoiiul grecizat gi cel romanizat din Peninsula Balcanici gi V.
p i r v a n (Contribulii epigrafigelq i1!or!, cre;tinismului dacoromo.n,Bucure' t i, 1 9 1 1 , p . 9, 50- 51,-53-55,57 - 5 8 , 6 0 - 6 1 q i 1 6 0 _ 1 6 1 ) . Re z u lt a t e lece r ceterilor sall coincid cu cele ale lui J i r e d e k. Cu lirnita dintre teritoriul
de limbl greacl gi cel de limbl latind de Ia Marea Adriatic[*1 ocupatgiPetar
p. {5-183). lptu deoseIY,inZfrPh,59, 1_934,
S k o k &u^ B'alkanlatein,
bire de Jiredek (gi de Philippide, ale clrui_ rezultate nu le cunogtea),invitatul
croat se intemeia pe toponimia actuall albanez5.,sirbocroatS.gi greacl. DuqI
el, limita dintre teritoriul de limbl greacl gi cel de limbi latini din Peninsula
Balcanic6 incepea nu Ia Lissus, ci mai la sud, la Apollonia, aproape de granila dinrpr" Gt"cia a Albaniei actuale, ceea ce se confirml in_pjarte__?i._ptio
( v e z i m a i jo s , S - 5 ; M in ie s cu
cerce tiril e m a i noi , al e l ui H . M ih d e s c u
aratd eI partea de sud a actualei Albanii, ca gi extremul sud al actualei
zone bilingve, greco-latiog), ca gi zonele_de la Sofia gi Pirot',
Iugoslavii,
"aceste erau
regiuni avem nu o linie de granill intre cele dou[ limbi, ci o zoni
in
de granifi.
vest al teritoriului de formatie
$ 4. In stabilirea hotarullli dinspre
a pop o r u tu i ro man, c el e l nai mari m e r it e r e v in lu i P h ilip p id " . - ln v [ ! a t u l
ie$ea" insi nu ar fi putut face aceasta daci, mai inainte de dinsul, J i r e d e k
in evul mediu 9i
n-ar fi aritat clar,'in cele doul lucrdri indicate la $ 3, c5.,
'Peninsula
Balcain epoca moderne, pine in secolul al XIX-lea, a'tr5il- il
alt
popor
romanic,
un
romAni,
9i
nicl, gi anume pe coasta Adriaticii, in afarl_de
Acest
dalmat.
poporul
popo.l este-destul de
numit
p"
invrlatul ceh l-a
^d",""i"
po*enit in evul mediu tirziu, mai rar, in epoca modern[, cind dalmalii
au fbst asimilali de slavi gi de venetieni. Jireiek, care a .readus acest neam

ti

t
:i
g

.*
!

4
5

*E
c

fi
lE

ra

-*
;
'-

*
*

rV.

TERITORIruL

-ti

DE FOILMATIE

A L]X,fEfr R.oMA}IE

9I A POPqRUiT/Ud R,oMAN

romanic in congtiinfa invlfatilor, trebuia s[ ajungi numaidecit la concluzfa

cd, din populatia de limbl latind a Peninsulei Balcanice gi a Daciei, s-au
niscut doud neamuri romanice gi c5, deci, nu tot acestteritoriu trebuie socotit ca teritoriul de formatie a poporului romin, cum crezuser[ unii inv[!a!i
pinl atunci. DupI aparitia operei lui Jiredek, illatteo B a r t o I i a publicat
lucrarea Das Dalmatische,Wien, 1906,2 vol., in care a fdcut istoria poporului
dalmat gi a publicat toate urmele scrise de limbl dalmat[ din secolele
trecute gi toate textele culese de el de la ultimul vorbitor al acestei limbi,
Td6ne Ud6ina, mort in 1898, aga cd existenla poporului dalmat gi a limbii
dalmate n-a mai putut fi ignoratl de invltati. Rezultatele la care a ajuns
P h i I i p p i d e le gisim in Orig. rom., I, p. 508-519. Vom cita unele pasagii
de acolo.
P.508-509:1.,,O deosebiremare existi insi intre doul p5rli ale teritoriului romanizat din risdritul Europei, anume intre provincia Dalmalia
de o parte gi intre provinciile ilIoesia Superior, Moesia Inferior, Dacia gi
Pannonia Inferior de alti parte. Deosebireaconsisti ln urmS.toarelepuncte :
f. i\{ai intii, in ce privegte in special Dalmatia, Moesia Superior gi Moesia
Inferior, incl din timpul lui Dioclefian (284-305) Dalmalia a fost separatE,
din punct de vedere al administraliei civile gi militare, de restul Peninsulei
Balcanice gi alipitd la Italia, iar de la moartea lui Theodosius I (395) ea
(afarl de Praevalis : regiunea oragului Scodra) a apar]inut la imperiut de
apus, in vreme ce MoesiaSuperior gi Moesia Inferior au aparfinut la imperiul
de rlslrit. Prin aceasta,pe de o parte, s-au impulinat raporturile intre populatia
romanici din Dalmafia gi populalia romanici din celelalte doui provincii,
iar pe de altd parte, fiecare din cele doui populalii romane a avut legituri
culturale cu alte neamuri de oameni".
P. 509 -514 | ,,2 ... Se pare ci o separarea avut loc chiar gi din punct
de vedere al solului. Este adevirat c5. romanizarea s-a intins foarte curind
gi foarte adinc in aceasti provincie-(Dalma!ia). Numirul localitdlilor unde
s-au glsit resturi de agezdri romane este enorm. Numirul inscripliilor din
aceastl provincie este mult mai mare decit acel al inscripliilor din oricare
alt[ provincie a Illyricului gi cu mult mai mare decit ace] al inscripfiilor din
Moesia Superior, Moesia Inferior, Dacia gi Pannonia Inferior, la un loc luate
(vezi $ 91)".
P. 515-516:,,a fost sigur o parte a Dalmaliei unde populalia era rard,
unde cultura romanl pltrunsese mai slab. Acest lucru reiesedin compararea
pe hartd a localit[filor unde s-au descoperiturme romane.Localit5lile acestea
sint foarte multe, este drept, dar existi. un teritoriu vast, unde ele aproape
lipsesc.Acel teritoriu se intinde de la riul Vrbas spre rlslrit pin[ pe aproape
de basenul riului Drina ... A fost foarte deasi populalia gi foarte intinsl
cultura romanl de la Vrbas spre apus ;i in basenul riului Drina, dar la mijloe
a fost o lacun5. Ca sI o delimitez'mai precis, aceastS.
lacund.se intindea intre
rtul Vrbas la apu3, riurile Lagva, Bosna gi Prada la sud, si versantul vestic.
al riului Drina [a risirit. Numai la mijlocul lacunei, pe riul Bosna, incepind
de la virsdtura Lagvei spre nord, pini la Doboj, au existat rari stabilimente
romane. Acelagi lucru reiese gi din compararea numdrului inscripfiilor. Din
5110, cite sint aproximativ inscripliile din Dalmafia, publicate in C.I.I;.,
III,.cad pentru,teritoriul lacunei- dintre riurile.Vrbas gi Drina numai'77,

T;;
-1i
;
'.n

*
s

r
*.1
*F
L

SREIIXIVIINAR.ET

ln conformitate cu aceste fapte stl constd.tareaarheologiei preistorice cd in

Bosnia,,,mai ales in pnrlile ei cele mai indepdrtate de mare,-arta preistorici
continul incl in timpul dominaliunii romane", Ed. Richter, Bittrage zur
Landeskunde Bosniens und der Hercegouina, WissenschaftlicheMitteilungen,
X,404 (sublinierile lipsescin textul original)... $i aceasti lacuni din Dalmafia se
continud la nord in celedou[ Panonii, unde teritoriul dintre lacul Pelso(Balaton)
la nord, Siscia (Sissek)la vest, riul Sava la sud gi o linie verticali, care ar trece
aproximativ prin Stuhlweissenburg gi Fiinfkirchen pini la Sava, la est, era
aproape pustiu, eel pulin din punct de vedere al culturii romane. Acest lucru
il probeazl putindtatea ori lipsa total5 a inscriptiilor ... Aceasti Iacund din
Dalmalia se continua pe de altd. parte spre sud prin codrul gi pustiul care se
intindea din mijlocul_ losniei pin[_ la_munlii Scardos-$ar..." (Philippide
trimite la $ 53, Nota S [ : Strabonl,57, de la p.2A7, in care ar[tase ii teritoriul din mijlocul Bosniei pind in ilIuntii $ar fusese pustiit de Philippos
al V-lea, regele Macedoniei, gi de scordisci).
P.516-517:,,3)
Invazia barbarilor a avut alt caracter in Dalmalia
decit in celelalte provincii romanizate din risdritul Europei ... Dalmalia a fost
bintuiti gi stlpiniti numai de goti, de avari qi de slavi, in vreme ce Moesia
Superior gi Moesia Inferior, Dacia gi Pannonia Inferior, au fost cotropite de
numerogi barbari allii (vezi S 5 82, 88,. 89). Apoi invazia barbarilor in Dalmalia a avut loc relativ tirziu. Sub Theoderich (493-526) gotii
'se (ostrogofii) au
ocupat Dalmalia, dar numai cu citeva garnizoane,fdrE. sl
itafneaicd ca
poPor intr-insa, gi dup[ luarea Sirmiului de citre avari (anul 582) au inceput
devastdrile in aceast[ provincie din partea avarilor gi slavilor, pini ce slavii
s-au stabilit definitiv intr-insa la inceputul secolului VII. C. Jiredek, Geschichte
der Serben,I, 51,87,91, 95". (Sublinierealipsegtein textul original).
P. 517-518 :,,4) Dar cea mai mare deosebiredintre Dalmalia gi celelalte
provincii romanizate din risiritul Europei consista in alcituirea etnicl. ilIai
intii, dacd lulm in considerare neamurile de oameni care ocupau solul pe vremea cuceririi romane gi care prin urmare au fost supuse romanizlrii gi au
{ataagtere, ln cea r:ai mare parte, populatiei romanice, Dalmalia era ocupati
-erau
de illyri, de pannoni, care erau strins inruditi cu illyrii, gi de iapodi, care
un neam amestecat din illyri gi din celti. Aceasti provincie era ocupat5, cu
alte cuvinte, de o populalie unitarl, care se poate numi illyropannond. Moesia
Superior, Moesia Inferior, Dacia gi Pannonia Inferior, la un loc considerate,
erau ocupate, din contra, de un complex de neamuri diferite, anume de thraci,
illyri, pannoni, celti, bastarni, sarmafi, scythi, fdrl si mai {inem socoteal[
de obulensi gi oitensi, popoare de origine obscurS.gi de existeni[ problematic5,
gi _deautarieii fugari din Scythia Minor. Apoi, din punct de vedere al popoarelor imigrate pe vremea clnd romanizarea era ln vigoare gi despre care se poate prin urmare presupune ci au putut fi gi ele m5.car cit de clt supuse romanizirii, in Dalmalia se poate zice c[ acest element a lipsit complet, deoarece
go$ii au triit in ea numai ca garnizoane gi cu incepere abia din secolul al Vl-lea,
cind romanizarea pierduse din putere, iar slavii s-au stabilit intr-insa
tocmai la inceputul secolului al VII-lea, cind romanizarea incetase. Cu totul
altfel se petrec lucrurile in celelalte provincii la un loc considerate, unde
diferite popoare nebEgtinage, unele thrace (bessi, costoboci, carpi), altele
germane (marcomani, gofi, gepizi, heruli qi alti germani),.altele slave,, altele

*
n
:
j

;',

?
;
k

1
+l

,':
..
t1

rV.

TERTTORT('L

DE F'ORIVIATIT

A LIMBII

A.OMANE

SI A. POPORI'LUI

B,OMAN

uraloalt-aice(hunii) s-au stabilit in ag1 epgci timpurie gi in asemeneaimprejurlri 'de persistenfi, incit este inadmisibil s[ nu se fi romanizat mecar
intr-o minim[ porliune (vezi $ 82)*.
IatI gi un alt pasaj caracteriitic 1p. 658): ,,Dac[ aceasti populalie romanizat6, a rlsdritului Europei, concentrati de la timpurile luf Gallienus numai
de-a dreapta Dunirii, a continuat si trdiasci pin[ tirziu, apoi ea a trebuit
sd dea nagterela doul popoare romanice deosebitegi la doui limbi romanice
deosebite, cici prea mari erau deosebirile gi etnice 9i politice gi localniee
dintre cele doud grupuri, ca s[ fi putut rezulta un singur popor 9i o singur{
limb5. Aceste doul popoare gi acestedoul limbi exist[ insl de fapt : pe de o
parte poporul dalmat qi limba dalmat5, de alti parte poporul romin gi limba
romAneasc5.Poporul dalmat s-a stins ca unitate nalionald aparte in timpurile din urm[ cu totul, dalmatii au devenit ori slavi ori venefieni. Limba
dalmat'L a incetat de a exista cu moartea ultimului om care o inv[]ase ca limbi
materni, Ttidne Ud6lna, mort la 10 iuniu 1898 (Bartoli, Das Dalmatische,
I, p. 13) [Sublinierea lipsegte in textul original]. El era un popor format
dintr-un substrat etnic unitar, neamurile illyropannone din Peninsula Balcanicl. Poporul romin e format dintr-un substrat foarte amestecat, unde
insi tonul unitar a fost dat de neamuri thrace".
$ 5. Abstraclie f[cind de gregealade a limita, dupi domnia lui
Gallienus, teritoriul de formare a poporului romAn gi a limbii romine la sudul
Dun5.rii, constatdrile gi ralionamentele lui Philippide igi plstreaz[ gi azi
valoarea lor, degi, dupd descoperirilearheologicegi epigrafice din regiunile
in discufie, descoperiricare se intind pe mai bine de cinci decenii, cifrele privitoare la numirul inscripfiilor latine din diverseleregiuni indicate de Philippide sint altele. Cercetarea materialului epigrafic descoperit intre timp in Datmafia, Noricum, Pannonia, in Moesia Superior, lVIoesiaInferior, Macedonia,
Tracia gi Dacia, a fost reluati de H. ll i h l e s c u, Limba latind tn prouinciile dundrene ale imperi.ului romen, Bucuregti, 1960, p. 37 qi 44,gi mai ales
in Influen{a greceascdasupralimbii romdne pi.ndtn secolul aI XY-lea, Bucuregti, 1966,p.23-30 (in aceasta din urm5., statistica inscriptiilor e tinuti ta
curent cu descoperirilerecente). Mihiescu n-a clutat si vadi in mod special
dacl repartilia teritorial[ a inscripliilor glsite justifie[ admiterea unei lacune
de romanizare in Dalmafia, dar a admis (p. 32) de fapt existenla acestei
lacune gi a cuprins la ea gi bazinul Drinei (Infl.gr., p. 26 -27). El a constatat
ci cele mai bine de 23.000 de inscriplii latinegti, gdsite in teritoriile amintite,
pind la data apariliei lucrlrii, se repartizeazd.astfel pe provincii : 9 500 in
Dalmafia, 2 000 in l.{oricum, 3 500 in Pannonia Superior, 1 500 in Pannonia
Inferior, 1 300 in Moesia Superior,1 300 in Nloesia Inferior, 3 000 in Dacia,
300 in Tracia 9i 500 in N{acedonial. i\{ihlescu a cdutat s[ stabileasci 9i re1 1n lucrarea La langue latine dans Ie sud-estde I'Europe, Bucuregti gi Paris, 1978
(care constituie edifia a doua a lueririi Limba latind. in prooinciile dundrene ale imperiului
roman), p. 319, cifrele sint intrucltva deoseSilg; din totalul de cel pulin 21.888 de inscriptii
Iatine, 314 au fost descoperitein Ahaia gi Epir, 650 ln Macedonia, 8 525 ln Dalmalia,"S 824ln Pannonia Superior,2 533 ln Pannonis Tnfsrisl, L 449 ln Moesia Superior, 277 ln Thracia,
1688 tn Moesia Inferior qi 2 628 .ln Dacia. Dar acum nu au mai intrat ln calcule inscripfii.le _din Nor_iqrl.Si s:a..!-inut leam5 de cele din Ahaia gl Epir, ceea ce explicl eifra mai
m ic[ a totalului inscripfiilor.

l:
i,
:'
6
f
F
.;
*
*

"

,,,,,,.,:ll*g*r:,:'':*:

SREII.IMI\IA,RIIT

partitia geograficd a jnscriptiilor in interiorul fiecarei provincii. Din cele g 500

de inscriptii din Dalmaiia, g?09_sint pe insule, pe coastl gi in localitllile
apropiate de coastE.,la apus_de Munlii Dinarici, iir 300 in interior, pe vlile
apelor care se vars5. inspre Sava ;i DunIre : in bazinul Bosnei sint 2b de inscriplii, in bazinul.Drinei,-peste 137 de inscriplii, pe vlile afluenlilor apuseni
ai iVloravei, 83- de inscrip!-ii, pe cursul superior'al Vardarului, p.rt. 20 ^de inscriplii ; celelalte-inscripfii
-apr_oximativ 40 la numir, se gdsescrlsfirate in
restul teritoriului de la est de
Munlii Dinarici, in care intrX gi bazinul riului
Vrbas. Mihiescu concludea (p. 27) c5,,in bazinul Drinei, romanizarea n-a fost
destul de p-uternici. Cum insd, in bazinul acestui riu, se glsesc numeroase
urm e a l e cu lturi i materi al e roma n e - lu c r u l a f o s t a r it a t d e - P h ilip
pi de;
v_ezimai sus, $ 4-, trebuie sI integrlm acest teritoriu la teritoriul romanizat.
Mihlescu ar fi trebuit s5. concludi ci romanizarea a fost destul de slabd pe
vaile afluenlilor Savei, de la apus
Y5ilg afluentilor Morave_i;i mai ales p!
de Drina. Din cele 1 300 de inscripfii -ale Moesiei Superior, 30O se g6sesc'la
sud de Naissus
deci pe un tLritoriu foarte mic fn romp"ralie cir nordul
.(Pr?7),
1. Din cele 1 300 de inscripfii ale ilIoesiei
gi estul Dalmaliei
Inflrior, numai
aproximativ 500 se
il
oragele
malul
Dun[rii
; celelalte se repar_gdses.
9" qu
tizeazd aproape uniform pinl spre culmile
Balcanilor. Din cele b S00^ de
inscripfii, cite s-'au glsit in Noricum gi Pannonia Superior, aproximativ Z 500
se afl5 in sudul-acesto-rprovincii, iar 3 000 in nordul tor. ,,Repartilia geograficd.a inscripliilor e destul de omogen[, in sensul cd nu gasirn nici aglJme"riri
mari, dar nici. goluri intinse,_cu exceplia perimetrului -muntos".
lfrih5escu,
I."fI.. gr.t P;25). ,,ln Pannonia Inferioare, din totalul de aproximltiv 1500
de inscriplii, cam 1
?50 se glsesc de-a lungul l5rmului drept al Dunarii, iar
restul de 250 se risfirau spre vest citre lacul Balaton. Centrele romanizate
se aflau deci de-a lunguf /imes-ulri" (op: cit., p. 26) r.Materialul epigrafic
scos la iveal5 in ultima jumltate de secol ar arlta deci cd lacuna de romanrza re , d e ca re v orbea P hi l i ppi d e ,
n u s e in t in d e a s i in P a n n o n ii . Pe
de a l td p a r te ,.Mi hi es c umutd m{ ip r e s u d d e c it J i r e d e k g i p h i lip p i de granita_ dintre teritoriul de limbd latinl gi cel de limbl greaci din idice99$" (p. 30-31): ,,fnscripiiile latinegti (din llacedonia) in"numEr de peste
in 47 de localitdfi, dintre care Philifpi cu 235, Stofi cu
190 :.:.partizeaz[
33 9i Thessalonicae cu 27 de inscriptii t, formeaz[ ,to.te enclave romane
in mijlocul unor populalii de limbl traco-itirici sau elenici. Inscripliile latinegti s*au plstrat pe_teritoriul Albaniei de azi, dar se intilnesc gi fa'rlsdrit
de lacurile Pres_pagi Ohrida ...". S-ar pirea insi, din cele spuse ae Uifreescu,
cE teritoriul Albaniei actuale gi cel imediat vecin, de la estul ei, nu intra in
lacuna de romanizare : numdrul inscripfiilor latine din aceastd. regiune, vreo
200, pare destul de ridicat pentru ca acest teritoriu s[ fie consideral ca romanizat. Ins[ partea de nord a Albaniei actuale putea sd..sealdture lacunei de
I Cf. 9i p. 31 : ,,tn triunghiul Scupi, lPrizren
ti fNaissus [inscripfiile] devin gi mai
numeroase qi []inutul] se lncadreazd.ln domeniul romanizat al Moesiei superioare.r.
dup{ descoperirile din ultimii zece ani, concluziile care se impun stnt dproximativ
- i :$ilocalitdfile tr care s-au gisit inscriptiile se situeazi mai ales pe prmrit
drept al
1cele.3qi
Dundrli gi tn regiunile din nordul Pannoniei Inferior, cuprinsi lntre Dunirl gi lacul Baliton.
8 Cifrele corespunzdtoare apar mai mari fur^Iucrarea La.Iangue latine
dans te sud-cst
:l
dc l'Europe, p. 77-86.

:
t

ti
;!

il
!{l

"i.

.$
5

*
s:
'
.
:E

B
-:t
.?

n
*

.5
5

r-

+
!

. . or '; , , : '

t
*'t

rv.

TERITOIiTU-L

DE

,FORiML|.TIE A LI[lBirr

RoldaNE

9I A

IIOPOtIITL/UiI

RO'MAN

EII

'.

grecegti
romanizarede la est de Munfii Dinarici. ,,Limita dintre inscriptiile
gi latinegti pornea de pe llrmul Adriaticei la Apo\l-o{a qi merge-asple-rlsirit
de aceastdlinie, PrT in dreptul localifitra ta iacut Prespa. zoia_de miazdzi
atit inscripiagito, vlora (valina) 9i $or9a (Korica).eramixt[, adici avea
influenle. Aceasti zond'mixt1
1T!:.1"t
lii latine;ti, cit si gie6.qii, fiind supu-sa
continua gi mai'sf,re rdslrit, peste-localitifileLychnidus.(Ohrida),-Heraclea
Lyncestis'(N{onarii,,"o Bitolia)-,Stobi 1;tid, P-autalia(Kiistendil)'-Turres
Haemus limita era formati
fpirot) 9i S"tai." lSotiu;. Dg."'iungul tunliior
Marianode inslgi cumpeoaapetoipini la Pontul Euxin- ln veacurileII-IV,
(Manp"fir 9i'lirmul stini aI Pbntului cu cetdlile Odessus(Varna), Callatis
precumpigalia), Tomis tCo*To"ta) ii Histria erar bilingve, iar in interior
i.nr.,'inscripliile latine$ti" (p. 31)'
acesteilacune de romanizare,despre care' cum
5 6^.'Constatarea
c r e d e a cl se in tin d e g i in P- a n o n ia ,i- a p e rmi s
a m v [ z ut , pt r i i i p p i d e
rom.,II, p.-571-802), s[ stabileascinu numai
invllatului iq"*'(6rig.
gi limba-romi.n5,
limita de vest i.ridoriritui pe carer-" format poporul romin
albanezilor
originii
" locuit la inceput de albanezi.Problema
dar gi teritoriul
foarte mult istoria limbii romAne9i a poporului
gi a Umnii albanezeintereseazL
locuiau imediat
romin, fie pentru c[, la inceputul evului .mediu,albanezii
albaneziisint
la vest de poporul romi.n, fie pentrq .1 unii inv[!a!i sustl"."e
ai iracodacilor,cei romanizali fiind romAnii'Dar
continuatorii
"uro*r"izatri
gi sint consid.erafide mulli invilali ca urmaqii ilirilor ^din
albanezii au fost
sirbe
plrlile imediat vecine de la nord'9i.ngrd-vest.Pe baza toponimicelor
."-ruir (< r{cissusf'9isrip 1< Asfibus)gi albanezeca shkup
si macedonene

D-urr,is.
e- biilrali < Dgrrhachiy*)9i V/ori,,Valona"
i.T;;j^;il"pje,.,
pretins c5' albanezii sint originari
(< Aulono < gaiona),
loil_inv[!a!i -au
r,
Yorgeschichte,
.
din Dardani"- ,.i- alb"ni" (N- J'o k l, Rea!-Lerikon der
Philippide nu putea
p. SS-92, 9i M. V a s m e r' ZfslPh, V, p' 286 9i urm')'
alciconceptie, care abia se contura in vremea cind el gi-a
lua act a"
vechi
grecegti
citaia mai sus. Dar, intrucit_ numirul elementelor
tuit opera ""."rt5.
la 20, dupi cercedin limba albanez5.este minim - abia daci ajunge Pi".u
de azi -, iar elementirile de pe.,."*." lui Phitippide.,Ia vreo 40, dup[-cele
se numiri cu sutele - '
teie latine din albanez[ sint ioarte numeroase- ele
pe un teritoriu
pentru Philippid" .t" *rur ci alba nezli au tr5it in antichitate
populalii care vorbeau
de influenln titini, adicl inconjurat din !o"19 perti]e de
trdit in antichitate la
Iatinegre. Invilatul iegea' conctudeaci albinezii au
greace, din Peninsula
nordul liniei Ji grorriia dintie limba latin[ li ti-m!.1
iiindc[ albanezii nu s-au
Balcanica, stabiiite de Jire[ek si de el. insugi-..$i
pentru a adopta limba
romanizat (adici nu gi-au p;;;til propria lor limbd,
latinegti), Philippide
Iatinl, ci numai au imp*rmutat numeroase elemente
putut locui in antichitate decit in ,,lacuna"
conclud.eape drept cr ei
1"
""
ieqean' aceast6 lacunS'
d.e romanizare stabilita de el. 5i i"*, dupi invllatul
triburile pannonice o
de romanizare se intindea 9i in Panonia, unde locuiau
sint gi urmagii pannofracliune a iiirilor -, philippide:_olcludea c[ albanezii
cercet[rilor rui Mihlescu'
n*or din lacuna d.e romanizlre. Noi, care, pe baza
identificati de Philippide se
inclindm a crede ($ 5) ci racuna de romani2are
consider[m drept strdIimita la teritoriul muntos din Dalmalia de sud-est,
Dar cercetirile recente
mosi ai albanezilor mai ales populalia iliri d.e acoro.

:.
;.
:.-

+
*
i
:,,4:,'ti*

58

, -L

PREUEVIEViARII

ale arheologilor albanezi ne obligl si extindem teritoriul de origine al albanezilor, adici lacuna de romanizare,;i in Albania de la nord de riul Shkumbini :
acolo a existat, din secolul al V-lea pind in al VIII-lea, cultura materialS
Koman, care continul pe cea iliricd ;i sti la baza culturii materiale a albanezilor din secolulal Xl-lea 9i urmltoarele (vezi intre altele SkdnderA n a m a I i,
De la ciuiltsatian haute-midiiuale albanaise,in les lllgriens et la genise des
Albanais, Trauaur de la sessiondu 3-4 mars 1969,Tirana, 1971,p. i83-194 ;
S k6 n d e r An amal i ,
i l Iuz afe r K o r k u t i,
L e s lllg r ie n s e t [ a g e n dsed .e s
Albanais d la lumid,redes recherches
archiologiquesalbanaises,ibid., p. 11-39,
in spe_eial_p.
31-36, 9i SkEnderA n a m a I i, Nga lliret tek ArbErit (shqiptarct e hershim), io Studime historike,xxvl,
(IX), rgi2, nr. B, p. 121-i36,
cu rezumat francez : Des lllgriens aur Albanais, p. 136-146, in special
p. 131-132 9i 139). Nu;tim daci aceasti culturl se gdseain acea vreme
gi in lacuna de romanizare din Dalmafia, precum gi in teritoriul de la |IiS,
Skopje gf Stip (foarte probabil, cercetirile arheologice ulterioare o vor corstata gi acolo). Dar ea a trebuit sI existe la inceput numai in lacuna de romanizare sau numai in partea de sud a acesteia. Faptele lingvistice confirml
pe cele arheologice:toponimicul albanezDurrds gi chiar cel slav Drat, numele
actual al vechiului orag Dyrrhachium, au la baz6,o forml foneticd lati neascd
populari :+Drtrratu, cu c/riu devenit lu ; iar toponimicul albanez Vlord, numele
albanez de azi al vechiului orag Aulon, are la bazd,o forml foneticl greceascd,
cu au devenit au; de unde urmeazl cd teritoriul de la rlsdrit de oragui Dyrrhachium era de limbi latin5, iar cel de la rdsirit de oragul Aulon era de limbi
greaed. Nu putem admite ca Eqrem Q a b ej,
Problemi i autoktonise si shqiptariue ni dritin e arnrauetd uendeue(Le problime de I'autohtonie
des Albanais d Ia lumiire des noms de lieur), BUSLT, Seric Sftk. Sftoq.,
2 (1958), p. 54-66, Die iilteren Wohnsitzeder Albaner auf der Balkanhalbiniel
i.m Lichte der Spracheund der Ortsnamen,in VII CongressoInternazionqle
d.i Scienze onomastiche,Firenze. 1961; Vendbanimi i iershdm i shqiptardue
ni Gadishullin Ballkanik n dritdnegjuhis dhet emrauetduendeue(Tie ancienthomeol theAlbaniansinthe Balkans Peninsulain the light of the language
an! topongmg), BUShr, seria sftIc.shog., 1 (1902), p. 219-226, ci patria
primitivl a albanezilor se intindea gi la Ni.$, Shkup, Stip gi Valona, tbcmai
pentru cd acesteora$eerau romanizate sau grecizate.Dar trebuie sd admitem,
{tpa acelagi lingvist, cI albanezii locuiau in preajma oragelor Raguza gi
Durrazzo, cdci numele albaneze ale acestora au la bazd forme cu fonetisme
latine gi prezintl evolutia foneticl albanezi.
C re d e m c I P hi l i ppi de
q i- a c r e a t m a r i m e r it e in r e z o lv a r e a p r o blemei o_riginiialbanezilor, degi, probabil, a gregit in ce privegte delimitirea
Iacunei de romanizare ; gi este de mirare cI rezultatele muncii sale, cu corectdrile firegti, pe care le impun cercetdrile arheologice ulterioare gi faptele
toponimice, nu au fost insugite de pulinii albanologi care au avut ocazia si
le-_cunoasci (le-a respins firl motive deja N. J o k l, Indogerm. Jahrbuch,
TIV, 1930, p. 122-123). Dealtfel este posibild o implcare i teoriei expuse
de n o i a i ci, rez ul tatl pri n c orec t a r e at e o r ie i lu i P h ilip p id e
g i a t e - cr i e i
Iui Eqrem'Q a b e j: albanezii nu sint urmagii populaliei din zona de intensi
romanizare, deci din Dardania, ci ai populaliei din lacuna de romanizare ;
dar ei s-au stabilit pe teritoriul de la'NiS, Scopje,,Stip gi Valona inainte de ocu-

:
4

,:

it
+:
*
&.

*
ia

'*!'

jt .r-!
r;::i,';.-.,
-'.11:

*
'&
E:
{i:

IV.

TETRIAIf,'IuISL'DS

rOR&,tLA,T'rE A LBIIIrI

ROMANE

$I

A POPORU'ILIII

ROMAN

59

$;
q;

5i

parea Peninsulei Balcanice de cltre slavi sau in acelagi timp c-u eit Aceast6
conceplie nu poate fi infirmatl de constatarea unor albanologi -..in lJli*.
.rr.*d,'Eqrem
Q abe j -, conform cireia toponimic-eleNisY, Sfip, Sft{up
qi Ytord piezinttr tratamente fonetice spe-cificelimbii albaneze_(vezimai jos,
iV, .up. V, S 5). In bunl metodl,stiinlific5, toponimicele-in discutie nu doveclescci albanezii sint originari din regiunea in care se glsesc oragele denumite prin ele, ci ci strimo;ii albanezilor au locuit in regiunea respectivl
incepfnd din epoca de sfir;it a lumii antice sau chiar incepind din epoca_migraalbanezl. Ce aibanezii
fiei slave pinl pe la anul 1 000, cind s ievine 5 in
iocuiau gi in Albania de nord ne-o aratl faptul c[ toponimicul albanez Durriis
(< lat. pop. *Dtirralu), numele oragului antig pYrrhacchiurn, pre-zintd,
ipre aeoi"6ir" de numeie dat de italieni oragului, Durrazzo, fenomenul iliric
ai mutdrii accentutui pe prima silabl a cuvintului gi tqansformarea lui f in
t 0OO1. Pe de alti parte rotacismul tui n intervocalic,
s, petrecutl dupl
numai dialectul tosc (: de sud) al limbii albaneze' a avut
."i. c"r" cterizeazl"troi
loc cel mai tirziu in vremea influenlei slal;e vechi asupra albanezei 9i dovedegte
prezenla albanezilor la Valona in preajma .colonizlrii slave- Este clar deci
.A tribotile ilirice neromanizate din Nlunlii Dinarici gi de la est de Dutrazzo
au migrat intr-o perioadl foarte veche - epoca de sfirgit a lumii antice sau
de inceput a evuiui mediu - in regiunea oragelor NiS, Skopie, Stip , D1tt17z'zo
1000,
vreme (pinn-dup5
9i Valona qi ci, la Ni.i;i Stip. ele iu fost multi
-""o.1
intrucit
cind albanezul s a devenit-5) singura populalie care locuia acolo,
slavii nu posedS.nume ale acestor oragecu fonetism slav-(.q_- e cazul cu topoFoarte probabil, migralia triburilor ilirice in regiunimicele Drat si ScopTe,).
nile oragelor l.Iis', Sc'op16,Stip gi'Valona a avut loc ca urmare a cuceririlor
p."insula Balcanicd. Faptul rEmine sd fie cercetat
ii colonizrritor siar'. io
lrf,eotoglc'. Strlmogii albanezilor locuiau ;i in-preajma-oraqului Raguza'
clci nuirele pe .ur.-l dau alba nezii oragului, Rush, prezinti evolulia fonetic[
aIbanezS.
g Z. O"r concluzii asupr-a patriei. primitive. a .albanezilor se pot
scoate gi ain studierea elemenlelor^lexicale de origine latin[ ale albanezeil at in s d . e I a la n g u e ilb a n u is e ,I , RS E E , IV,
(i tt d,l 6,ments
illi h ie scu
a
19 6 6 , p .5 -3 3 gi 323-353), c ar e r e ia 9 i in a c e a s t [ - p r iv in ld o p r e o c u p a r e
aj unge l a c o n c lu z iac E m u it e d in e le m e n t e led e o r i g i n e
lui p h il i p p i de,
in limbile romanice din Occident 9i ci deci
latin[ din albaneza'r* i.gi..r.
'Pe care
,i.a*ogii antici ai albanezilrorau trdit intr-o regiune deosebitS.de cea
r It. Dtfiraz=o,avind accentul pe silaba a doua, continul o formtr latineascd popular5'
cu accentul"clatcuvintului de greci 9i romani'
z Nu putem fi de acord iu Henrik B a r i c, Albanisch, Romanischund Rumdniscft' tn
p' 1-16' qi cu E'
Gadisniak aL lrr.iitot.rtti de balcanologie din Sarajevo' Kn' 1' 1957'
romdneqti,fux-IR'
altmbti
iteformare
ateritoriilui
l, problemalimitei su.d.-uest"ice
F etrovic
ca 9i N'
au
suslinut,
pomenite,
pe-toponimicele
IX, 19e0, p. ?9-83, care lntemeinrlu-se
la NiS.la-Skopje
d.sutl a Moesi-eisuperior(de
Jokl, ciarbanJziittlt".rg*"ti-ai"t"si.*"i
lVloesia Inferior
numai
ci
ilirilor,
nu
iar
ai
tiacilor,
9i
ri"t irmasi ai
;i$i6);-;-&;i
qi
sale' Concepl
limbii
a
poporului
romAn
"i
a
for*"!ie
d"
dinspre Dundre a intrat tn teritoriui
o" potg*j"a^ romanilate a pdrlii de sud a Nloesiel
|ia acestor tnvdlali este infirm"tx- "Jif
ca !ry.ba.subInferior, indicatl de inscripliite antice' cit ii de faptul c5 albaneza nu aparg
Iv, $10-14)' $i se
strat a romaneilp."tt" *".dsta uriima probieme veli mai ios, III, cap.
conform cireia albanezii slnt
inlelege ci nu putem acceptaoi"i i.o.ia-tui Vt. Georgiev,
urmagii mesilor neromanizati.

;
:
**
,i
ira

>:

',.
*
*

X.

EREILIUI'I}{ARII

o locuiau strlmogii rominilor. Lingvistul amintit se opregte

Ia concluzia
g?01 cI poporul albanez este origrinar
de
pe_
teritoriul
cuprins
intre AdriaF'
qi
o
linie
care_ple_aci
de
la
nordde
lacuf
Shkoder, ,.-"propie de Kosovo
lica
de
P-riitina,
se.indrg.ant[-spre
sud,
priniocalitdlile Kumanovo,
ljlj*,aprope
Kadanik, Tetovo, lvlonastir (Bitolia)-9i bn5iao,_f ap;;- rpr. vest, pe
ringi
Iacurile Ohrida gi Prespa $i pe lingi localitlfile' *a.do.i",- br"*-or,^
Konica
9i Delvin!, Pe.ntrua atinge Adriatici aproape de Santi Ou*"o-t* i; il.;;lur."
sa de a identifica patria primitivl a aibanezilor,nici niitte..r" nu
seaml
de lacuna de romanizare,stabitita de Philippide, cu corectirile p"."r. tine
Mihlescu
insugi le-a adus constatirilor invilatului'iegean, ci fixeazd teritoriul
in discufie. pe baza altor considerente,intre care gi acela c[ Albania
ar fi fost in
antichitate un teritoriu de timbl latinl, iar nu de limbd greac5,
cum s-a
crezut- El crede ci teritoriul albanez primitiv se intindea
fi ta sud de Iinia
care unegte Apollonia cu Monastir pe la sudul lacului Prespa,
adici intr-o
zon[ in care,
constatdrile-sale
insegi,
se
vorbea
atit limba greaci eit gi
{opa
limba latini. Noi am aritat ins[ in
anterior,
cd
Albania de sud a fost
$-ol'
un teritoriu de limbi greacS.$i pentru ci, dup5 cum vom vedea la II,
cap. II,
1-li
8,
latina
populara
de
la
iuta
albanezei
nu
e
radical
deosebiti de aceea
$
de la baza romAnei, putem conclude c[ albanezii sint originari din
lacuna de
e
romanizare, astfel cum am delimitat-o in $ 5 si 6.
$ 8. Granila de rdsdrit a teritoiiului pe car.e s-a format neamul
^
rominesc
a coincis cu fdrmul vestic al lldrii Negie qi cu Nistrul. i" bo-l*g..
gi Moesia Inferior_de lingl :\'Iarea-Neagri a existai ointens6
vial5 romand.,
de limbi latini de acolo a putut sd-;i plstreze limba dupl
,T]^c,iJopulalia
tnstalarea slavilor in Peninsula Balcanici. Faptul cd iominii
din aceastd
regi-unenu sint pomenili de izvoareleistorice decit pentru a doua parte a
evului
cit
laptul
c5,
dintre
toate
numele
de
9i
orage
de
origine
aotird, plstrate
3.9iu-'
in Dobrogea pinl in evul mediu sau pinl azi, nici unul n"uprezintd fonetism
romAnesc_nupot fi interpretate in sensulc5.romAnii din Dobrogea au dispdrut
:
romAnii de acolo au primit numele oragelor dobrogene de la"noii stapinitori
ai teritoriului, care, tocmai in aceasti calitatg d."stdpinitori- de
reprezentanli ai oficialitdtii -, 3u reinfiinlat orage_le
gi le-au dat numiri noi, in cazul
au pistrat pe c_elevechi. Astfel,'Constanla, numele oragului care s-a
".5,.ou,
ridicat pe ruinele vechiului Tomis, numit in secolul al V-lea Constantiana
(Procopios,_ Ilepi. t<tuopd,corv,pomenegte de castelul numit Constantianu,
restaurat de Iustinian ; acest nume. estg probabil un dublet pentru Tomis
vezi Istori.a Romdniei, r, Bucuregti, 1960, p. 601), nu prezinte fonetismul;
romAnesc. Cind, in secolul al X-lea, grecii au revenit in Dobrogea (in
cuceririi ei de la bulgari),ei au dat oragului numele Co(n)stanlal,iairom1nii
"i*u
au imprumutat cuvintul de la greci.
$i alte nume de oragedobrogenes-au plstrat din antichitate pind astdzi,cu
un fonetism care de asemenea nu e romAnesc. Astfel, Halm'grir,
frolilif
numele_cetdlii de la Zaporojeni, a devenit Salmoruda', Ca1itis '"iur*
.u
Mangalia, Geranff r;i"pastrit
in Ekreni,
fonetism gr...r",
carsium (la
"\
Pro.copios Carso-)in H_ti;ouo
foneti-smprobabil
_(9o
!"..oug r"o cuman,
cdci c devine ft in unele limbi turcegti) , Altinum in".r"r,
Ottiia, eu fonetism slav,
iar Durostorum s a p[strat in,si/isrra,'"T-e provine insr din gr.
Apiorpcr,el
insugi de origine slav5. (numele slav vechi e Drilsbrrt, iar s - romAnesc reprezinti, desigur, pe I grecesc din Apio"pcr). Este clar ci, in toate aceste

?
!r
*
:

:a:
ii:
,i

*-i

-,
:.

ii

=
*

i rlit I ;ia

TE[l.ITORjruL

ry.

Dt

ToRJvIATIt

A LUrtfIrI

IrOrfINE

9I A POPO&UIJIIdI n',oMAN

ft't

6l

*
i
1
t

Singur
cazuri, rominii au imprumutat numere de la cuceritorii locurilor.
Biroe (vezi Itinerariui Antonianum,225, 1) sau Bjreo (vezi Notitia dign*
fonetism rominesc (vezi Istori'a limbii
parir"i r" Bdroi,_
t"{;;t)
-prezintl
rom|ne,iI, Brr.uregti,1969,P. 659).
t.titotiului dintre Prut 9i Nistru, a fost
partea de sud, de lingl ir"r",
"
de asemeo." .iapioite *otie 'tr"*" de romani. Ora;ul Tyras (actuala Cetatea
a acestor
Albe) a constituit desigur un centru important de romanizare
ea
regiuni. Cum vom vedei mai jos, S 11, Moldova de nord s-a romanizat 9i
pr--inl

in seco lu l al V l-lea.

;
t

:
i

,
r -r^ -: -o c x m rirr
^ -* : + sl
limitras[m
-x r*
ne permit
g. Maierialele epigrafice gi arheologice.
S
cuprindea
tele de nord gi-esi ale provin--cieiromane Dacil. Aceasti provincie
propriu-zis'
Banatul, Oltenia, cu pa4if" vecine ale Munteniei, 9i Ardealul
Muntrii Ciliman, Munlii Gurghiutui, Munlii Harghita
;i"e la Munlii-Ai"r."i.
Maramure9ul'
gi Baraolt, Cris.-aia,teritoriuf de la nord de Cilimani, inclusiv
provinciei
gi Ardealul de'la izvoarele Muregului gi Oltului au rdmas in afara
vremea.lui
p-e
romane Dacia. Granila de sud 9i'sud-est a provinciei a variat:
a. f" Brefcu (ling[ P"tl] Oitu-L Pe-yqnlii CarpaJi, pini
Traian, ." *.r["
a integrat
la Turnul Rogi, dupi care urma cirrsul Oltului. Dar Hadrianus
tiglduit contila Dacia gi Munienia de vest 9ia. nord-vest. lnvllafii-care.au
izvoarelor
nuitatea romdnilor in Dacia s-au intemeiat nu numai pe tdcerea
271 pin[ in secolele
cu privire la prezenla romanilor in aceastl provincie de la
istoricului
aI XII-lea - al xIII-lea, dar 9i Pe un celebru pasajdin opera
Augusla,.Auretianut,39;, ca 9i pe un pasai
antic Flavius V"il;--(niitori;
acesta a scris
aproape identic din op9ry istoricuhii Eutropius (IX, 15), care se spune c[ populafia
in timpul domniei lui Valens itO4-17S);,-in
Dunlrii, unde
roman5. din Dacia a fost mut"ia a" Auielian la 271 in sudul
cI nu trebuie
imp[ratul a creat provincia Dacia Aureliandl' Este clar ins[
M ai or
Petru
sd dIm crezare acestui autor, care' dupl cum a arltat 6ei1
29-4?)' nu
(Istoria pentru tnceputuloidnitor tn^Dachiia, Buda, 1812, P:
de adiposputea sI spunl cl implratul a plrlsit Dacia fIrI a se fi ingriiit
arheologice
tirea in Imperiu a populaliei ,o-"rr. de acolo. ln urma cercetdrilor
: in Banat' Oltenia
intreprinse in ultimele trei de;;nii, ptonle,m;1afost l[muritl
allturi
gi Ardeal a continuat se tr[ias;t';;-dupd 27t -o populalie romanizat1,
a fost plrlsiti numai ae funllionari, militari 9i oamenii
de cea dacicd 6;;"i;.ia
acestor
cu stare ; poporul de jos, in genere s[rac, a r[mas pe loc)' Rezultatele Ramdin -lstoria
cercetr.ri se gisesc expuse in"numeroaselucriri, daiin splcial
o r, Les donni'es
t
s
niei,I, Bucuregti, L960, in articole ca acela "i toi I. N e
Pdrdsbea Daciei Traiane in izooarelelitetare
1 Nu are dreptate D. $t. M a r in,
in Bul' InsI' Fil' Rom" X (1943)'
antice,Consid.eratiifi.Iolagico-lingutstice'1^igt"eate':telar,
de toli clfi l-au folosit in procind afirmi ci pasqiut din opera tui vipiscus-a fost rdu inteles
transdanuvinam Daciam'
blema originii lorrr-aoito". Textut i"ii"- fn discufie: "provinciam
tnsemna' dupd Marin'
re[quit
"'"
a Trajano constitutam, sublato .*.r"ii" ei provincialib;;
"-t
armata 9i functiolulnd
patatit-o
*
nr.i" irnrrsdanubiand,cea infiiniatd de 1.."in"r
sensul
prouincialis
lat'
c5
"provincia
taptul
Te 9i
narri*, iar rru o ... armata 9i provincialii* (el invoca
Vopiscus s!gn" : 'abductosque ex ea
de ,funefionar al provinciei"l. Oai fiintl cd,'dup5 aceea,
6fi.g. rcm' I, P'421)' este
populos in tvtoesii conlocavit lvlzi textui t"-prr-iri'ppid"'
pe iunc$6nari' Pentru textele fir
clar cX autorul latin nu lnlelegea prin proai nciales ootiii
rnst'
iu,problema--continiitdlii i;Docia,7n Anuarul
disculie vezi ln special c. D ai"o-vi"
contiIa
probl4me
de
zoo-zzo' Le
de Srudii clasi.ce,rrl, 1936-194;, cr"j' siui", rg4r, i'
La Transgl'
,,r. i, Si ln
igag'
Vi,
nuitt en Dacie, tn Reoue ae^"'f-riiigluinti,

:7
I
:i

:1

e
:
:;:

T
*=
,
t'

62

T.. PBEI.mltIil\IAII,E

x'

archiologiqlls et.Ie P-roblime la

.de lormali9y du peuple roumain, in Reuue
roumained'histoire,III, 1964,..3.I:
l, I. q83_ 42i, qi' io- l.;;;;;"'-lui"
D.
P r o t a s e, Problemaconti.nui.tdlii
in bacia tn lum'iii aiieotogieigi numismatic ii, B uc u r e g t i ,1 9 0 GN
. o i l e e xp u n e mm a i jo s i,
510_12.
Aqadar,eu toate ci Dacia.a fost stEpinitl pulin ti*p de romani
(106271, deci 165
populalia din cadrulii *" romanizat,in cea mai
mare
parte, in acest"-ti),
timp- Se credecd numlrul soldalilor .o-"rri adugi
in
Dacia
imediat dupd cucerires-a ridicat-la peste60 000.e" tori
apoi colonigti,
negustori, meseriagiconstructori ai noilor oragegi ai drumurilor
"augi
romane,
funclionari administrativi, muncitori la ocneled" .u." -r",,
l"
minele
de aur.
I)esigur,,toatrpopulafia din orate vorbealatina. Numai
la sate au mai putut
rdmine daci neromanizati.
latin" larit" pinr
io
ryy*drul-iTr_.lplllor
Dacia se ridici, dup[ numiritoarea
lui H. ^It{ i h ;-.;; ,iJr.ri mai sus,
"rtiri 5),
la 2 628, cu mult mai mult decit in oricareprovincie sud-elt-",rropeani $
afari
de Dalmalia, care are 8 525 , de Pannonia Superior,care are
B
SZ'a
inscriptrii,
gi de Pannonia Inferior, care are 2 583 inscriptii '""*ar"l
;
Ior
mai impresionant,daci avem in vedereci Dacia a fosf s1lpiniteeste cu atit
de romani
numai 165 ani.
Muntenia, cu exceptia prrlii. de apus gi de nord-vest, care aparfinea
Daciei, n-a frcut_parte -din I^mp6{}:-r-: p-reiqpusde crtre
M o m-m s e n,
cIL, rlt, 781,
p

125099i 12530,p-.

lveii

riir i f p ia

r
nr

ti
:

orig.iii.-, t,

-2!07
p:42.-!7) ca Muntenia de la r-isirit
", io"prorri*i,
de ort, a fost^
ilIoesiaInferior de pe vremealui Traian pini pe vremea"lririora
tdi Maximiniis lZSc-238- e: t . ) . - D a r d e j a G r . T o c ile scu
a r lg le a jt ( M in u m e n te tee pi .grafi ce
;i sculpturaleale muzeului nalional de antichitdli,l, g;curelti, 1902, p. 211)
cr p.artea
9. p. lingd riul Olt ;i partea de nord-r'.ti iuo"i"niei f6ceui, p"rte dinprovincia Dacia. P h i I i p p i d,e (Ioc.cit.) a ad,*ir
" pa..rea lui
integrind ins5, dlne Tocilescrl pdrlile de vest gi nord-vest ale Mommsen,
iVluntenieiIa
provincia Dacia- Cercetltorii ulteriori stnt de plrere c6 aceastr
parte a Munteniei^afost pdrlsitd de romani
moartealui Traian lvezi Ist. Rom.,I,
-dupd
p. 349-350)- Hotarul dinspre ilIuntenia
a fost.mutat p"rrir' citva timp, in
secolulal III-lea, mai apro{pe de olt (vezi ibid.,p. g5z). De
acord cu D,
d_g_f
(constantin
cil
Mare
recuierirea
Dacili,-i1_';,i
Iy
Rrr. ,tst. Rom.,
XI-XII,
1941--1942,p._134- 148),istoriciiromani. ;;il" astezici Muntenia
9i Oltenia de sud, pina la hmita.dintre stepd.gidealu.i,-" rort recuceritegi
integratd in Imperiu de Constantincel Mare.Acest it"px."t pune
sd
struiasci' la limita amintitd, un val de apirare impoiriva gofilor, se congi carpilor, lung de 700 de km, denumit astizi de popor Brazda taifalilor
lui Nouac.
Valul irr disculie incepeala Hinova- llngl Drobeta- t,rrno Severin,
ii-i*'caiejti,
cea pe la nord d1!1aio_va:p9 la sud de piatra-olt, costegti (Argeg)
9i
a ajungeia Barbogi titiga'cir"tri.
$i pe la nord de Ploiegtigi Mizil, p-ent_ru
adevirat cI valul n-a mai putut fi observatli est ae Mir'if se poate art.
admite
;
oanie dans l,Antiquit, Bucuregti, 1 9 4 5 , p . 1 8 9 -2 5 7 , q iV la d imir
pdrd.sirca
I lie s c u ,
Daciei in lumina iivoarelor literare, ln SC.[V, 22, 1971,p. 42b-44D.
1 Cf. C. C. Giurescu
si Dinu C. G i u r e s c u, Istofia romdnilor, Bueuregti,
7972, p. 186-140.

{3
*

,1

rv.

rsxtlT.o{lfltlf-

DE-,FOnMATIE,

A Lri,fRrI

ROIIIAMT SI "A POPOS,U'LUII BOMAN

cd el n:a existat in aceastdregiune; el n-a mai fost construit, poate, din cauzl
c[ l6limea stepeiil flcea inu-til. Constantincel Mare a Pul s5.se construiasci
gi doua poduri^peste DunEre, unul Ia Sucidava(actualul Celei), 9i altul la
baphne lOttenitra).Asemeneaconstruclii ar fi fost fIrI sens intr-o regiune
tipJita de popurige. Oltenil qi Muntenia de sud au fost st[pinite de romani
pi"a in anii Z+z-++8, cind Attila a cucerit oragele69 p-eambele maluri ale
bun[rii. Spre slirgitui secolului, granilajmperiului revine Ia Dunire. Stipinirea roman[ plgegteiar[gi in nordut Dun[rii, in Banat 9i oltenil: i-" l"colul al Vl-lea, sub iustinian, cind cetilite de pe malul ti"g 1l D.yne-ni.sint
recuceritegi intlrite, stabilind.u-sein ele ostagiromani. Trebuie si admitem
ci, fiind st5pinitl in mare parte de romani 9i fiind cuprins[_dinlqloape toate
plrfile, de provincii de tinila latinl, spre vest gi noid pin3 1a.268,spre sud
procesuluide romanizare.
;i il ii"a [a 602, Muntenia nu s-a pulut sustrage
bni"t in sudul Moldovei un drum rbman lega Ardealul de sud-vest de Dobrogea: de la Bretrcu,pe valea.oituzului, p1n[ la Galali. ln castrul roman
del"a Barbogi, p" Si..t, io pt."ima Galalilor, prezenfa-romanS'este atestatl
pinl in secolut ry-t"a e.n. F'oartep.robabil,pin5 in secolulal Vl-lea, populalia
"t
a fost romanizatd'.
iacicl din Moldova
Sl0. D u p l c u m s e g t i e , E ..Rg ttle r ,g id u p [a ce e a ' a d e p .tii
teoriei sale, au taleduit ci aabii ar fi lucat vreun rol in formarea poparului
romAn. Ei au suslinut, dimpotriv5,,c5. dacii din provincia romani Dacia'
cili n-au lost nimicili de romani, au emigrat in afara hotarelor -provinciei
romane. Lucrurile stau cu totul altfel. Ll Lechinla de Mureg-lll-u Soporul
de Cimpi. r-"o-O"icoperitcimitire de incinerafie,din secolul-al III-lea, dar
anterioarepdrlsirii Daciei de citre romani (atit ritul funeraliilor cit 9i anurnite
aspecteale^culturiimaterialearati clar c6 e vorba de_daci).Urme ale culturii
materiale dacice au fost observatemai inainte, la V[rldia, Velel (anticul
o p . cit- , P. 1 - 6 .93,
Mi c ia),B relc u - g 1n i g o o v . C u m a a r lta t D. Pr o ta se ,
qi spiritualiale-populaliei.dacedin epocastdpinirii
vesti{ii ae
"iatri-*alLriati
.o*a"oe in Dacia au fost deicoperitein 36 de localitdli, in cea mai mare parte
;.,oJ*. t" oontogea, dacii sint atestali la Dinogelia (GarY3tt,in fala oragului
dupi aieea,atit Muntenia cit qi l{olC"f"til. pinl in icolul al III-lea, dargi
-de
d-aci; in lloldova ei poart[. aumele
d.ovaau fost locuite aproapeexclusiv
de carpi, carpodacigi de costoboci).Prob-abilnumai bande'de sarrnali (roxolani) s-au streturat in regiunile de stepl ;. in lloldova au mai putut locui
unii bastarni.Pentru secolirlal Il-lea, aacii sint atestali la Drajna -dt ^l.ot,
Tei gi cartierul llilitari), la-Chilia
pentru secolulal III-lea, la Bucuregti_(lacul
la .Poienegti(iuq. ^Vaslui)'
?j"a. Teleorman),la Mitdsari (jud. Dim-bovila), de
Prut numai incepind
Triburile ,"r*"J" pltrund in rriare numdr la-iest
e.r., foarte probabilodatr cu instalareagolilor la nordul
din secolulal illl.l
secol,4opa 271, sarmalii i-azigipltrund in Banat'
Mlrii Negre. Io
"."t"'i
dePrut ta sfirgitulsecoluluial III-lea, cind, 4tpa informaVizigolii irec la vest
dovedit 9i arheololii antice, carpii au fost colonizali'in Imp"*: Faptlloeste
gic, prin pareiite" necropolei dalice de fa Poiene.sti.ln acelagititP sint pd4""i." de la Chilia, ilIilitari (Bucuregti)- qi Tirggor (io
rdsite gi
"..ropo1.t"
prfregtilor), probabil tot in urma mutlrii in Imperiu a dacilor din
apropierea
*..rt" agezlri.Dir oo ioii carpii 1u lost colonizaliin Imperiu : unii au continuat
a locui in Moldova in secolulal lV-lea

'ie :

,&,i
e!

#r
ir ;
'ii l

*{l
'it '
i9'
B'

'?:,
.J:

i!
ll.

':;
I

!::

'61
t
irl

.:
':t
3
;i

1
.t:
I

;!:

'-j

;
rH
lrl

::

't'
w

t*
,L

HR.TL'NIE{IAR.1tr

*a
!f
:r
:5

11. Cercetirile arhe_ologice

recenteau dovedit in mod neindoioscI,
r--_: 2'll,
dupa
^,',S cea mai mare parte din populatia de acolo a rimas in Dacia. Aceastl
3
*
este
atestatl
atit
in
orale,-cit
.;i in sate. ln fostele ora$e romane din
P.opulalie
Dacia, de exemplu la Sarmizegeihusa,Apulum, porolissu-, i{"poca,
trlia
dupr 271, o populalie sdraci, care s-a initalat in marile ctiairi^prrisite
qi
pe care le-a adaptat modestelorei necesitili de viafi, prin construirea
unor
vetre de foc sau a unor ziduri rudimenta.e. Marele'amiiteatru
roman de la
Sarmizegethusa,ale cirui intrdri au fost baricadate, a fort fotosit
ca fortd:9,!1 de ap5-rare in vremea de dinainte de ndvllirea hunilor. Cum a ardtat
K. H o r" d
!^ (Contribulii Ia istoria Transiluaniei.tn secoleleIV-XIII,
Bucuregti, 19q9, p.
qi^.Unlersuchungenzur Friihgeschichte Siebenbuigens,
,1:,
Bucuregti, 1958, p. 49
_69), la aproxiriativ ,ro ,..oi dupi pdrisirea Daciei
de citre Aurelian, in a doua
jum[tate a secolului al IV-lda, irdia in Apulum
o populalie care*9i avea gi cimitirul ei. ln mormintele acestui cimitir s-i gasit
o culturd materiald tipic romani, care caracteriza atunci gi Moesia InfErior
;i Pannonia 1. Este-probabit cd populafia de la Sarmi"ug.itrosa avea relalii
cu cea din Moesia gi Pannonia, ale leror obiecte de podoab[ .;i vase
le imita,
poate, in ateliere proprii. Morfii erau inhumafi, aupe obiceiul roman.
Multe
sate, intemeiate anterior anului 271, Obreja,-Archiud, Mugeni (pe
Tirnava
Sebeg,
Ierngt
llureq),
Noglac,
Brltei,
Soporui
(pg
i.
cimpie,
ll3r.),
cto;Mln[$tur etc., apgi altele intemeiate'dupI 271, coniinue a dninui pina
in
secolul al IV-lea. Alte a;ez5ri, precum Coromliu, REcari, Micia, se formeazi
(dup[ 271) in apropiereaunora din fostelecastre ro**o..'lo to"t" aceste
sate
g5sim, ca 9i in orage, elemente de culturi materiald gi spirituald
de facturl
romand ; lipsesc produsele tipic germanice (gotice) ."o' sar*atice (iazige).
Ceramica din toate aceste ag-ezari,orage sau sate este insoliti de irooEau
romane bdtute de.imp5lafii de dupl 271. Ceramicarogie romani nu dispare
b.tl.-"-la pirdsirea DaCiei de cltre romani, ci continud a ii utilirat6 gi in secolul
al IV-lea, de exemplu 11 Lechinla_de_llure$, la Iernut, la obreja, cipdtind
forme noi in secoleleal IV-lea - al Vl-lea. Populafia de la sate rimasi dupl
271 in Dacia
3 pes.trat gi practicile funerare-din vremea st[pinirii romane,
pdgin
al incinerliii, cum se poate constata din cimitiiele gi mormin1{i.1ritul
tele de la Lechinla, Sopor, Tirnivioara (ProgteaNIicI)
;i Iernut, de la sfirgitul
secolului al IIl-lea. g1i-ncgputulcelui urmltor, apoi din cimitirele gi morrnintele de la S[rdteni, Sf. Gheorghe ;i Cluj, din secolul al IV-lea, gi Oio cimit1t.-l-.-9i mormilt-e]e d-* ll Apulum, Poroliisum (nesigur) gi Bratei, din secolele
al IV-lea - al
Y-1."'. Golii gi sarmalii, pdtruigi in Transilvania dupi anul
q00, practicau inhumalia. I.{umai.poputilia dacoromand.din fostele orase,
de exemplu cea djn
cea clin Napoca, probabil gi cea din porolissum,
practica inhumafia, {nulum,
desigttr sub influenli cregtinismului. ln Muntenia gi Moldova. aPa_rede asemenea,in secoleleal'IV-lei-al
VII-lea, o culturi romanE ,:I
provincialS.
*l
1-Vezi expunerea sintetici
ficuti de V. A r v i n t e, Originea limbii
poporulat
romdn in lumina cercetdrilor recente,ln Anuarul d.e lingui.sticrigi is{orie literard,SiXVli, tagi,
1966' p. 13-30, expunere pe care am urmat-o ctteodit{ de apro"p", looboglfind-o
cu date
rezultate prin sdpiturile mai noi.
2 Vezi G. D i a c o n u, Unheimische
und. Wanderudlker im 4. Jahrhund.ett u. Z. auf
d.em GebieteRumd.ni.ens,
Dacia,N. S., VIII, 1g64,p. 1gb_210.

r:l
:l
;l
-I

=l
+1i l
{i

il i

$i
li

ili

rv.

TEf,IITOEI.{'L

Dt

,FORTUIATTEA LT'wElrr R'oMANE gr

"6. I'ol'o|{ttulJu[

IrOMAN

68

Tot populaliei de limbl latinl din provincia roman[ Dacia, de dup[ 2Zl;
i-au aparfinut Si obiectele paleocre;tine descoperite acolo 1. Cregtinismul
s-a rlspindit !a_populalia romanizati de la nordul Dun[rii, in al doilea pfert
al secolului al IYlle_a,it_tl*pol lui Constantin cel Mare, gi dupl aceea,probabil pind in secolul al Vl-lea sau al VII-lea. Populalia de la sate a inceput
a sq crestina probabil mai ales incepind din secolul al !--lea,.cind inceteazi.
ritul incinerlrii in satele din Dacia (la orqge incetase de mult). Rlspindirea
cregtinismului in Dacia, in secolul al IV-lea
al Vl-lea, dovedegteii acolo
-triia atunci o populalie de limba latinl. In ultimii
ani au fost gnsik obiecte
paleocregtine gi in ilIuntenia gi ilIoldova, unde unele din ele pot fi atribuite
go!i]or. Dar obiectele paleocre;tine din provincia roman5. Dacia nu pot fi
atribuite gofilor, pentru ci ele n-au fost gisite alSturi de elemente ale unei
culturi materiale gotice 9i pentru cI, dupd cit ne informeazd,izvoareleistorice,
pinl |a mijlocul secolului al IY-lea, gotii erau incl pdgini. Tot pe seama
populaliei de limbi latin[ din Dacia trebuie pusi intensa circulatie monetarS.
din Dacia de dupn 271. S-au ficut descoperirimonetare pinl acum in 160
de localitSli dacice, rlspindite pe tot teritoriul Daciei. E vorba mai mult de
monede Ce bronz, qare serveau,desigui,ca mijloc de schimb, acesteipopuialii
deprinse si foioseascl binul in acest scop.
Ai5turi de p-opulafia dacicl de limbd latin[ din Dacia, din secolul al
IV-lea, probabil in mare parte cregtin5,locuiau acolo gi daci inc5.necre;tinafi,
cum aratd ritul inmorrnintlrii lor, incinerarea,gi despre care puiem spune
cL vorbeau daca,iar in Ardeal gi lluntenia eventual gi iatina. Astfel clemorminte
de incineralie din secolul al i\--lea s-au g[sit la Lechinla de Mureg,la
Cip3g (pe cursul superior al ]ft:re;ului), la Porumbenii }Iici (lingn Cristur),
la Sf. Gheorghe,la Poiene;ti (jud, Yaslui), la Virtegcoi (jud. Vrancea),la
olteni (jud. Ialomila) si in alte pdrli (cf. Ist. Rom., r, p . 634-635, unde se
atrage atenlia asttpra faptului cI uneie din agezlrile de lingl acestenecropole
continui agezlrile din epoca dacicd).
Cultura materiald goticl din lara noastri, care se situeazl in secolul
al IV-lea, poart5 numele de cultura Sintana de llureg. Asezdrile cu aceastS.
cultur[ prezintl ins[ doui tipuri : cele de tip propriu-zis Sintana de l\Iureg
qi cele de tip Oiteni ; pe cind primele sint, desigur,gotice, cele din urmd aparlineau populaliei locaiede iimb[ latin[ sau daci, cum dovedesco seriede piese
din inventarul 1or, de tradilie dacici (vezi I. N e s t o r, in Ist. Rom., f,
p.688-694). De aceeatipul din urmi trebuie numit cultura romanS.provincial6. ilIormintul de la Lechinla de -l'Iureggi cele carpice de la Poienegtigi
Virtegcoi pot fi inglobate in aceastdcategorie.S-a dovedit astiel in mod iiguros existenla unei popuialii dacice romanizate in Dacia gi drip5. 271, iar a
carpilor, in i\Ioldova,gi dupl 295. cincl,dupl cum spun izvoareleantice,carpii
au fost colonizali in Imperiu. Prezenlapopulaliei autohtone in secolulal lV-lea

,ri*

Fi

6:
;tl:
#t

;it
)jl

:,

!.

1 Cu privire la rispindirea cregtinismuluipe teritoriile romAneqtide Ia nordul Dunirii ve4

E. Zah ari a, Citeua obserualiidesprearheologia
gi istoric sec.VII-XI
pelteritbriul R.S.Romdnia, in A/ula, r, sf . Gheorghe,1969,p. 120(articolui intreg. p. 115_ t2gj, La cultureBratei
et Ia culture Dridu, in Dacia, N.S,, Xl-, 1971,p. 269-287, Dan Gh- T e o d o r, Elementefi influenle bizantinein ilIoldouain secoleleV-XI, in SCIV, 21, 7970, p. 124 (afticolul intreg,
p. 97--126), gi CeIe mai oechi urme gregtinedin Moldoud, ln Mitropo[ia Moldooei Si a Sucevii.r,
Anul I-, 1974, nn'?-8 (iulie-august);'p: 567-*73 " '
ll -

Gtoria UmbU romAne

203

.i

tt
e

E
TE
g

r.

PNiELJE\{I}I.A.fi.8

ln Dacia se doved"s-t-e
!-, antropologic, priu prezenla tipului somatic
mediteranean in localitetrile
semnaiat"hii gir-s iir attele (ef..op. cit., in special p..693) (gofii erau nordici sau estbnltiri, i"r$ no"ii,
mongotoizi).
Evenimentul cu urmirile cele mai dezastruoar.,atit Ia
nordul cit gi la
*
sudul Dunirii, il constituie invazia hunilor (3ZO).
Sil"trri groasede cenug'
5
apar in principaleleageziriomenegti.cultura materiaia
s_
a"
tip
Sintana
de
Mureg
gi cultura romandprovinciari, de d.una221,din D;;;;,;;",
{
s
,",, setransform[_
'f
Populatia goticE a- prresit Dacia, iar 'o m-aryparte
din populalia autohtonr s-a mutat in alte locuri sau
-ageziri,mai ferite de atacuri, din aceleasi
regiuni, pentru a reveni mai tirziu in
multl cazuri pe vechile agezrri.C"";;i;
..
urbane'amintite mai sus ca existentein secolula fv-tea
*.
inceteazd
d.ea mai fi
locuite' Numai.laApulum mai gisi* ur*. ap vietui.iioo"i
populalii
ii
autohtone de 'limbr latini sau dac5,te dupa huniE
vt-lea).
1*.oiui"- v-r."'Populalia care mai locuia oratel" *a'*ut1l
"l
"f
bopr
acest
ln
yt..
evenimentn
populatia romani gi daci din bacia prezinti $in intregimi
i
:
oo caracter rusticIn
epo-ca
stipinirii
gepide
in
Ardeal
jumdtate
(a
doua
,lea),
\
a secoluluial VI;
a$ezdrileprezinti de'asemeneaurme ar. p"por"ti.i
autohtone,acum.
';
de limbr latind gi cregtind.Desigur,in u*r. .u?uii-.l..r al agezdrii de Ia
Moregti,
putem avealndoieli. Mormintuii a.r.operite acolo,
secolulal-p-e--.\jure;,.
VI-le1,,slnt o{entate in generalin.directia.ri".st, inhumafii din
avind_
capulsprevest (vezisc/v, anulV, l -2, rgbt, ioq, i..i
poi
ti
i-i. ,oo,
;.
crqtini' Dar
cre;tini,
in
aceastr
i.giun.,'in
secolul
9
al
Vl-lea,
-popul3lie
putea fi 9i gepidicrcrci ceramicacenu;ie,precum gi iibutete,armele alte
;i
obiectedin cimitirul la care ne.referi*
unei culturi care apare gi in
il"*in
Ungaria gi sint atribuite de obicei g.piriior (vezi K.
;:
H o r e d t, Materiale.
si cercetdriarheologice,IV,
Bucu.l.gti,Jss7, u.lb1, in cadrurraportuluide sdpr_
turi ,$antierulyheglggic fuIore;ti,'gi'Dacia,'N.
s., l, ig5i,^p. 304, in articolut
Die befestigteAnsied[uns
uon.'tuio_re;ti
u"i-nri.ir4i;i;;ikuirnr'
Bed.euiung).
Totugi H o r e d t admiie cr la lloiegti au ro.uii
prin
carein!eti ,,lo;;l;ici.,,
Iege, desigur,pe strdmo;ii rominilor. La Bandut'ae-ci;;;.
avem
un
cimitir
cu o culturi de acelagitip, dar din prima jumltate a secolului
{
al VII-lea.
S 12' Existenla uneipopulaliiautohtonein Dacia,Cedup[ nlv5lirea
hunilor
;i ple93t.a goiilor, este d.ovediti^prin descoperirea
ageziriior de la
Bratei (iud-. Sibiu),t.-1"..'toojqti (jud. oit) qi de
ri cioaeeti (jud. Buzdu),
(vezi rsf. Rom.,,.I, p.
cuitura
materialt
;;=;;t.i
poporafii, plstrind
?g4)r'
tradiliile celei din secolut
il lV-lea,.gi prezentind influenle romano-bizantine,.
t
s,a-T"-"!inut
nrvdlirea.
i
pini
la nivllirea slavilor, in secolele.
frunii_or,
*
al Vl-lea qi alti 9gp1
VII-lea
M;ritul
studierii
gi interpretirii acestor
-(vezi
-ibid.).
$es-loneriri;i a cercetrrii am5truoiit"
revine lui
{
I' Nestor gi colaboratorilor sii. Aceasti
" "utt*ii;il';d;ri.
culturl se ger.gll "p.rari
atit
in
Muntenia
I
gi Ardeal, cit ;i in lVloldova(vez! N e s t o r, Reuue"roumaine
d.,histoi.re,
III"
1964, p' 396-401, in articolul Les d.on'niesarchiologiques
et le probldme
de
la fotmati'ondu-peuple roumain).Cultura numiti oe
tiiestor lpotegti-Cinde;ti".
I
,duqi lo-calitdfile cu acest ot3.j-a -fosi-gasig gi_in periferiile Bucuregtilor,
Ia ciurelul, Militari, Strdul.etli,Crtelul N;;; str. sotali-Ct
i.ruo etc., precuul
cu cea numiti Ipotegti-sila Ceptura (iud. Prahova).'O-cultur[
Cindegti 9i cu'cea numitl bratei a fost"r"*aoetoare
desc-operitila Costiga(jud. I.{eamf),
g

!.

Botosana,(jud. Suceava),
Nicori"" at"giifM6;;;

lJ";;"topani), Dodesri

w. - T1R;ITURTUE DE rOmd.A,TXt A Lalef,l

aouAlrE

$! "A' FOPO|R'L[,II[

ROrtrAN

(jud. Vastui) etc. 1. Precum a aritat Nestor, gi aceastl culturl se prezintl

ca o continuare a culturii romane provinciale, cu noi influenfe romanobizantine. Culiura respectiv[ este n-et deosebiti de cultura gepidici din
Transilvania. populali" ait Muntenia practica, in secolul al Vl-lea, la_Ceptura,
populalia din Moldova practica de asemeneainhumatia ;
ritul inhumalieii
cea din Ardeal, in seiolul'al V-lea, ritul incineratiei - ceea ce dovedegte
[n mod neindoios c[ era continuatoarea vechilor daci liberi. Lucru_ pe- care
nu-l releva I. Nestor, in aceastl epoci nu se mai poate observa o distinctie
intre cultura de tradilie romani ;i cea a dacilor liberi sau din Dacia dar cu
incinerafie, ceea ce ne arati ci ambele populatii aveau acggagiculturl, ci ele
triiau, deci, intr-o strinsi comuniune giii pop]rlafia daci l',herd din Muntenia,
Ardeai, Crigana 9i Maramureg, prcum ;i dln Qarpafii moldovenegti, se romanizase sau era pe cale de a se r-omaniza'. Agadar trebuie s[admitem c[,pinl
in secoleleal Vjlea - al VII-lea, atit Muntenia , cit qi teritoriul dintre muntii
clliman ;i Munlii Rodnei, apgi cTgalii r.lsdritcni, precum 9i Malamuregul
gi Cr$an", ,-"o integrat in teritoriul de limbi latinl din Peninsula Balcanici
pop_orului 1omqn. Nestor arlta c[
ii n".i", adic6 in te"ritoriul de formalie-a
incl nu erau studiate relaliile dintre cultuia Bratei 9i cultura de la Moreqti
(r".of"f at Vl-tea) ;i de la bandul de Cimpie (secolul at lt-lea gi prima ioPL
tate a secolului vlt-t.a) ; dar el credeacd prima intr[ gi in compozilia cultu"f
doui localitifi, io-._1:" avem 9i elemenle g9Piq9.-La
rii g5site in celelalte
Bratei este atestat[ la sfirgitul secolului al l\'-lea gi inceputul secolului al V-Iea,
o populalie autohtonl care.igiincinereazl mortii. Avem a face cu daci necregtinatli gi deci inc[ neromaniza\i. Atit in ]It'ntenia cit 9i in Ardeal, locuinlele
jumltate subterane, deci din bordeie - frP!, c_aregi exdin cabane pe
^IIi,
"oori"o
cap_.IV, S 1-2).plstrarea cuvintului bordei, de origine
plicl (vezi mai jos,
"romini (pdstrarea
'dac[, 'in
tui a neaccentuat pro_toniceste fireasci
limba
in Moldova : cf. mold. romdn, a dormi.etc.). Cuptoarele din locuinlele-de la
Bratei sint de piatri, asa-ziselepielrare (loc. cit., P. 400), cuvint, probabil,
existent din aceast[ epoci in limba romini, dar avem gi cuptoare de tip roman
3.
(p.
\^ 388)
Cltre sfirgitul perioadei sale de existenle, secolele-alVI-lea 9i al VII;lea,
aceastl culturl prezintl gi elemente ale culturii materiale slave, din aceleagi
.secole,descoperi'tela Sliata Nlonteoru gi la Balta Verde (iud. Mehedinfi).
Dupl cit rezulti din studiile ulterioare ale lui I. N e s t o r gi ale colaboratorilor sii, cultura Bratei continui gi in secolele al Vl-lea - al VIII-lea'
contrar celor crezute de Nestor in articolul citat mai sus. Aceast[ cu1tur5,
cdzind cu vremea sub totala influenti a culturii materiale bizantine, se transform5, prin faza Proto-Dridu, in cultura Dridu, care, dup[ pdrerea cerceti1 Aspectul descoperit in Moltlova a fost numit de descoperitorul ei, Dan Gh. T e o d o r,
ale Romdniei in
cultura Costiqa-eotol"ri". vezi Dan Gh. T e o d o r, Regiunile rd.sdri.t-ene
p.
181-206.
1969'
Neam|,
Piatra
I,
ln'Memoria Antiquitatis,
secoleleVI-VII,
Asezdrifodi{icatc Si
z Cu privi""-f*-O""ii Ain Cri.ganavezi Sevel .D umitragcu'
p.
121-148, Dacidaoa,
ln
j"iii"
Crfsic,1972,
Apuseni,
lviunlilor
uest_a
d.e
+etdlui d.acici U
(sec. II-IV e.n.)'
Romdniei
nord-vestut
d.in'oestul
libert
si
Daci
ln crisfc, 1971, p'. ss-+o, $i
d'e ia fuIed-ie$ul
ln Crisia, \TZ|,p.OS-ZO (vezi li lucrarea aceluiagi, ASezarcad.acilor liberi
a urit, fird loc, 1967)a O expunere'-ainoui aluiNestor
avem tlr fsforic poporuluitomdn,sub redacfia
p. 90-113'
acad. Andrei Oteiea, Bucuregti" 1970, Capitolul fV, Forrncrca-popotului romdn,

.
:;
a

*
*
re
i:

fr
*

. i',',,.*r"*i'*ffi*&iHii

.t

68

t'..,..J

I r. . ! " r

i. r; . :

..

i . ,,

.SRELIUVIIil\IARJT

'torului amintit-.(vezi Contribulions archiolo,giques

au problime des iroirrnu-mains, La ciuilisation de Dfidu, Ngte pretiiiiitri,
6orio, N.s., II, lg5g,
p;39J- 3-98),a caracterizat.poporulto*an in secolele
al IX-Iea, al- X-lea gi c*
al xl-lear. Aceastr cultura s6 transform[, i"
?
T;; Romaner..a, prirrtr_o s
f'azd'incl insuficient studi"t_1,_{.Ia inceputul secolul.ui
al XII-lea, in cultura !r
Zimnicea,din secoleleal XIII-lea gi al Xlv-t.". F;i"idla
acesteprobleme E,i1
vezi acum gi-EugeniaZ a h a r i a, 'Citeuaobserualii
;t;;;; arheologia'giiitorr.a
.sec-vIII-XI
pe teritoriulR.s. Romd.nia,in Aluta,'i,-1969,p". 1is_tgo, i
;i Dannies sur.I'archiologiedesIV-e - XI-e si.iclessur Ie territoired.eIa Roumanie, La culture Bratei et ra cultureDrid.u, in Dacia,
N.s.,. xv, lgz1, p.
269-287.
-4

=t

,..

slavii, care aduc o culturd'materiall deosebiti a" c.i" ae pina

atunci (vezi :
I' N e s t o r, L'itablissementdesSlaue.s
en Rou maniea Ii mmiire d.e quelques i
'v,
dicouuertesarchiologiquesricentes,in Dacia,
1961, p.-+is_44g,
_N.s.,
pinitration
des
S/aues
dans
la
Pininsai
aixinique ,t to Grdcecontinen!i -ro
tale, Considirationssur /es recherches
historiqueset irchiologiques,in Reuue
desEtudesSud-f st;,eryrgniennes,I,
1963,or, l_:, p. 4l_67, M. D. UI a t e i,
Dte slauiscften-siedlung^in
uon Suceaua,'Nordmold'ai
(n" a"'tii ),i" srr* nskd
p.
4rch.eo!69!o,x:_1;.1,99?' 149-169, 9i articoleleiui Dan Gh. T e o d.o r,
Contributions archeologtqiesconcernantIa culture matirielle
slauedu debut
sur Ie tenitoire.compr:isentre
pruth,
Carpates
orientauz
et le
in gtii aet
_les_
internazionale
d-r!I: sgr:llze preistoriche
!^I^^Ctlg-refso
e protostoriche,Roma,
1962, III, Florenza,-1966,p. 167-772, Ri:giunilerd.sariiineale
Romdnieiin
secolele
v I -v I I, in tuIemoriaAnti.quitatis,
t, piatra N;;;t; 1969,p. rsi _200,
Contribulii priuind pd.trunderea
;i' stabilirea slauilortn tiritoriiii ertracarpatice ale Romdniei,in carpica,
p. 10i _ 1L4,La pdnitration
^y, Bacdu, 1,972,
des Slauesdans les regionidu S-E
d.e I'iiuropr-d'opris/es donn1esarchiolad91-rllions
orientales
de Ia Roumanie,in Ba[cano-Slauico,I, BetgraA{U.y"
Prilep,.l-974,p. 29-42, Les plus anciens,s-/aues
dans I'Est d.eIa Roumanie,
in Berichte iiber den II. InternqtionalenKongress
ftir slawischeArchoolotgie,
Band III, Berlin, 1973,p.2-01 2_11,9i
A'ati uesanrlSlaust"ti"tfiot;-;;;;i"iton
Regionsof Romaniu i; the 6th-i\th
Centuries,in Relations betweenttte
autochthonousPopulationand the_migratorg eopitaitorri-*-o.,
the territorg of
Romania, Bucuregti,1g75,_p.15b-i70), "gi }Iaria c o m s a, Directions
et
itap.esde la pineiration desSlauesuersla bininsule Batiinrqu,
ou V I-e_ v I I-e
silclg (auec un regard spdcial sur Ie territoired.eIa Rouia.nti),
1
Slaaica,I, Belgraa-eritep,1974,p. 9-24- Dar aceasti culturd ri-nouinomateriali este
inlocuiti in secolutat VIIlea, d6 o noul culturl, Hlincea r, numitd
de Dan
t

t D"tp"e aeeastdculturr,
vezi celescrisede r. N e s t o r, Lrs dcnnssarh.olcgiqueset Ie
problime de Ia formetton du p:uple roumain,
E). 406-420, qi Eugenia zaharia, Sdpdturile
d'e Ia Dridu, Bucuregti, tgoz, -Descoperiri-riio deteniile
al vII-Iea--aI vlfi-Iea ale secolului nostru au aritat c5 civilizalia Diiau se gaselie qi
in oltenia gi ln Banatul de risirit.
r ar 'du p d clteafldmdinDanGh.
T.ug { o r,
iio riin e n la e t n t c d . a c u lt u riiDrid . u , ln ce r c e t d r i
istotice,. rv, ragi, 1973, p- 135 (articoiul intregi
i. izz' 142), o
hruditd s-a descoperit qi tn lvlaramureq-(materialete,incl inejite,
""ii*a
,"-ser"r;';
ild;;I
din Baia. u"r.l,tii
autorul articolului o numegte cultura Berea-Ciumepti.
Aceste fapte ne daii dreptul," cum
admite Ia p. 136,- autorul ciiat, sd susfinetoi ieritoriul ardelenesc,maramuregean gi
moldovenesc era locuit, deja ln seeolele'al
"e
v-lea-!i
ar Vr-lea de romeni sau de daei pe
cale de romAnizare.

a:
ra

t*
g

:1

rv.

TERITofiIrtIIj

DE FoR^ilrATIE

A LT,Ir,ff,rll' RoldANE

$I

A POPqRUI.U,I

ROMAN

Gh. Te o d or Lozna-Dorobanfu gi desprecare s-a presupusla inceput de citre

M. Petrescu-Dimbovifa qi'Maria Comga ci a aparlinut numai unor triburi
slave de rls5rit, stabilite atunci in Moldova in secolul al VII-lea. In articolul
din Repue roumained'histoire,III, 1964,p. 401, Nestor a suslinut c5 aceasti
cultur[ a rezultat prin dezvoltarea numai sub influenle rlslritene 9i bizantine
a culturii slave din secolele al Vl-lea - al VII-lea, fird migrarea unor
triburi slave de rdsdrit in secolul al VII-Iea; Fi 'ideea a fost reluatl chiar,
de d e sco p e ri torul c ul turi i H l i nc e a f , M . P e t r e s c u - Dim b o v i! a ,
Considirations sur Ie probldmedes piriodes de Ia culture matirielle en Moldauie
du VI-e au X-e sidcle,inReuueroumained'histoire,VI, 1967,2, p. 181-200;
gi de Dan Gh. T e o d o r, Unele problemepriuind euolulia culturii materiale
YI:X,
Carpica, I, Baclu, 1969,p. 253:-307, in spedin Moldoua tn secolele
cial p. 255:258, precum gi de Eugenia Z ah a ri a, Donnies sur I'archiologie,
p. 277 ;i 286 -287. Aceastd cultur[ sufer[, incepind din secolul al VIII-lea,
influenla culturilor locale, din Dacia, ;i influenla bizantin[, gi se transform[
in cultura Proto-Dridu, a cdrei variantl moldoveneascl este numitl de
Dan Gh . Te odor
H l i nc ea I-Oit u z . L a in c e p u t u l s e c o lu lu i a l I X - le a e a
este
se transformd in lloldova in cultura Dridu, a clrei fazi moldoveneascd.
numiti de Teodor cultura Spinoasa-Dinegti.Desprecultura Dridu in Moldova
vezi Dan Gh. T e o d o f, unele din articolele deja citate gi Contributii Ia
cunoasterea
culturii Dridtl pe teritoriuljloltlouei, in SC/V, 19, 1968,p. 227 -278.
Cercetdtorii amintili au dovedit c5, aceste culiuri dezvoltate pe teritoriul
Moldovei, cu exceplia uneia din secolul al \'-lea-al Vl-lea, au aparlinut
romAnilor, care au influenlat cultura slavilor stabilili la noi (acegtiagi-au
asumat tehnica de aici, superioarl celei din patria lor primitivd). Toate
acesteane duc la concluzia cd.slavii rlmagi in }lolciova dupi migrarea celei
mai mari p5rli a lor in Peninsula Balcanicd vorbeau, ca ;i cei din restul teritoriului dacoromin, graiuri de tip bulglresc. Agadar in ce priveqte limita de
nord gi de est a teritoriului de formalie a poporului romAn trebuie sd concludem cd ea a coincis cu Carpalii nordici gi cu granilele de est ale }loldoveiDupd cum aflim de la D. K r a n d [, al ov, Commentdistinguerdans
Ies matd,riaur archialogiquesdespags balkaniquesIa population localeromanisie des S/aueset des autreseld,ments
ethniques(in Acta UniuersitatisPalackianae
Olomucensis,Historica,VII, 1964,p.5-43, in specialp.21 -42), o culturS.materiald inruditi cu cea Ipotegti-Cindegtigi Bratei, gi din aceeagi vreme (din
secolul al V-lea pin[ in al VII-lea), $-3 descoperit in Bulgaria de nord-est,
la Pliska, Preslav qi Madara, iar o alti culturd material5, inruditd cu cultura
Dridu, precum 9i cu cea anterioar5, apare in aceleagilocalitdli bulgare, in
Dobrogea, in Chersonez,in Crirneea, chiar in Kiev, in secoleleal IX-lea, al
X-lea gi al Xl-lea, in multe regiuni, chiar ln secolul al XII-lea. Caracterul
romanic al culturii mai vechi gi caracterul bizantin al celei mai noi - ne
referim numai la culturi_lede pe teritoriul bulgar- a fost afirmat intii de cercetitoarele bulgare I. Cangova gi S. Georgieva (pind la afirmaliile acestora,
arheologii bulgari qi rugi au suslinut caractrul bulgar sau slav al civilizaliilor
in disculie). Desigur insi ci, incepind din secolul al IX-lea, cultura de la . 5
Pliska, Preslav qi Madara a aparlinut gi slavilor de tip bulgar, cum afirml
dealtfel Georgieva. Culturile materiale din Moesia Superior erau aseminltoare cu cele pomenite mai sus.

*
-,,
E
i

*t
?
rr
a,
j!

#
?:1

::
t:
i'

*
!

,
!t

tt
*

4:

70

t.

PRE[.[!trtI{lA8rl

Caracterul romAnesc al culturii Dridu a fost tlglduit de Maria Com_sa

(Unele concluzii istorice pe baza ceramicii din seeoleleVI-XII,
ln SCIV,
VIII, 1957, p. 267-289, Slauii de rdsdrit pe teritoriul R.P.R. gi pdtrunderea
elementului romanic in Moldoua pe baza datelor arheologice, in SCfy, IX,
1958, p.73-84, Slaaii pe teritoriul R.P.R. in secolele
VI-fX
in luminaeercetdrilor arheologice,ln SC/V, X, 1959, p. 65-80, ;i Contributii Ia cunoa;terea
culturii strdromdnei.nluminasdpdturilor de Ia Bucou, ibid., p. 81-99. Autoarea
credea ci cultura Dridu, pe care o numea balcano-dunlreani, a aparfinut bulgarilor gi ci rominii aveau o alti culturi, care se intilnegte la Bucov (tingl Ploiegti).
Caracterul rominesc al culturii Dridu a fost tlglduit gi de I. Conea (Sur
Le ,,territoire-nogauu de formation du peuple roumain, in Reuue roumaine de
gi,ologie,giophysique et g4ographie, s6,riede g1ographie,II, 1907, p.9-1s)
pe motivul cI romdnii n-au putut locui atunci la cimpie, ci numai in dealuri
gi munti. Dar cultura Dridu, ca gi cea inruditd, din Bulgaria, apare drep[
cultura bizantinl rusticS.(cf. Eugenia Zah a ri a, Sdpdturilede Ia Dridu,
P. 137- 138 9i mai ales 147). Ea a inlocuit deci atit culturi de la dealuri 9i
codri, ca, de exemplu, cultura lpotegti-Cindegtigi Bratei, cit gi cultura Hlincea I. Ideea reapare la Dan Gh. T e o d o r, Apartenenla etnicd.a culturii
Dridu, in Cercetdriistorice, Ia9i.;'1973,p. 127-142. Firegte, rimineau si tie
studiate raporturile dintre cultura Dridu 9i cultura de la Bucov, singura pe
ca re M a r i a C omga o c ons i d e r a r o m A n e a s c 5E
. u g e n ia Z a h a r i a , a p . ci t.,
p. 109-110, incadra cultura de la Bucov in cultura Dridu. NIai tirziu s-a
constatat ci civilizalia Bucov se situeazl in secoleleal XII-lea gi al XIII-lea
gi c[ este directa continuatoare a culturii Dridu.
( P r o b le m a lim it e i s u d - u e s t icae t e r i to r i u l u i
$ 13. E . P etrov i c i
d e fo rm a r e al i mbi i romdne,i n L R, I X , 1 9 6 0 ,p . 7 8 - 8 3 ; v e z i g i f s f . R o m .,
I, p .7 9 2 - 793, prec um gi C. Da ic o v ic iu ,
g i Gh .
E , . P e t r o v ic i
f
$ t e a n, La lormation du peuple roumain et de sa langue, Bucure;ti, 1963,
credea cI trebuie sI stabileasc[ granitele teritoriului de formare a poporului
romAn gi a limbii sale pe baza ariei actuale a fenomenelor fonetice slave,
pe care le glsim in elementele lexicale de origine slavl veche, din limba
romAnI. Int,rucit cele mai vechi elemente slave din limba rornAnl prezintl
.it gi id < tj, ktj, dj, ca in bulgard, iar nu t, k, t, i, i, d', ca in sirbd, invitatul clujean concludea ci limita de vest a teritoriului romAnesc primitiv
coincidea cu limita de vest a ariei lingvistice sudslave cu St, id ( < tj, ktj,
respectiv dj ). Concluziapoate fi just6, dar se pune problema dac[ elemente
de origine slav[ din romAni ca olt. gi b5n. bel, bdl, crigean;i maram. neuiscd",
nau?.scd.
,,nevdstuic[", care presupun etyma slave cu fonetism sirbesc arhaic
(* bel ,,alb", *neuestka,derivat de la *neuesta,,nevastd",
ambele cu e, nu cu
dl, ba chiar unele elemente general dacoromine, ca a grdi (< sirb. grajati),
n-au fost imprumutate de la sirbi intr-o epocd tot atit de veche cit gi elementele cu St, td < tj, ktj, dj. Trebuie s[ presupunem, cum ne indeamnd s[ credem toponimia sirb[ din aceste regiuni (vezi Ivan P o p o v i 6, Geschichte
der serba-kroatischenSprache, p. 139 gi 284-292), c5., in pariea de vest a

1
+

1 Pentru neoiscd.vezi Tacbe P a p ah a g i, Graiul

;i folclorul Maramuretului, p. 227 ;
pentru naoiscd.vezi E. P e t r o v i c i, Folctor de Ia molii din Scitriroata, Anuarul Arhiaei de
Folclor, V, Buculepti, 1939, P. 173.

IV.

TERIITORT(IL

DE I'ONadATIT

A TTMETI

AOM.A}rE

SI 3, POPCIRUITJUtr BOMAN

teritoriului rominesc primitiv, de pe la Drina pini Ia cursul inferior al Timigului gi din pnrlile de est ale Moesiei Superior pinl Ia rls6rit de Belgrad, *au
agezat in secolul al VII-lea slavi cu graiuri de tip sirbesc.Daci ins6 riminem
la ideea ci cele mai vechi cuvinte de origine slavd din romAni sint de tip
bulgar, trebuie s[ concludem ci sirbii au locuit la inceput numai la vestul
teritoriului rom0nesc primitiv, ceea ce pare imposibil de admis. E. Petrovici
admitea cI granila dintre aria cu St, 2d gi cea cu k, !, e, d a fost intotdeauna exact acolo unde este astlzi, adicl coincide cu actuala granitl dintre
Bulgaria gi Iugoslavia. Desigur, nimic nu ne obligi si admitem aceasta ca
valabil gi pentru secoleleal VII-lea - al X-Iea, chiar al Xl-lea, al XII-lea ;
dar este' foarte 'probabil ci granita cea mai veche dintre'graiurile ,bulgare
gi cele sirbe nu era cu mult mai la vest decit actuala granild. $i, in acest
caz, este de neinleles cum mai toli istoricii gi lingn-istiicare au admis.ci Moesia
Superior a fost un teritoriu romd.nescprimitiv au putut sI suslinl ci cele
mai vechi elemente lexicale de origine slav5, din romini, sint numai de tip
bulgiresc. Petrovici a fost cel putin consecvent: admifind, ca mai toli cercetltorii anteriori, cd cele mai vechi elemente lexicale romAnegti de origine
slavl sint de tip bulgiresc, el a limitat teritoriul rorni.nesc primitiv la teritoriul de limbi bulgarl. Nou[ ins5.,care nu putem pune la indoiali ci valea
Drinei ;i lloesia Superior au intrat in teritoriul romAnescprimitiv, ni se pare
corect sI admitem cI, printre cele mai vechi elemente lexicale de origine
slavd din romdn5.,anume din dialecteledacorominede vest gi din istroromdn[,
sint ;i unele de origine sirb5. Dar ele sint greu de distins de imprumuturile
mai noi de origine sirbi din aceleagidialecte gi de aceea cercetdtorii au renunlat a le mai identifica, ba chiar au considerat cI e eronat s[ incerce a le
descoperi.Dup[ cum am vlzut mai sus ($ 6), Petrovici a crezut ci, dintre
provinciile romane suddun[rene, numai I'Ioesia Inferior a intrat in teritoriul
de formare a poporului romin gi intemeia aceastl teorie pe faptul cd in
interiorul peninsulei ar fi locuit in aniichitate strimo;ii albanezilor. Dar
admitea el oare c[ ]Ioesia Superior de nord (de la Dundre) a flcut parte din
teritoriul de formalie a poporului romAn gi c[ acolo s-au stabilit in secolul
al VII-lea slavii de limb[ bulgari ? Din moment ce invilatul clujean a respins
ideea cE romAnii s-au format in afara teritoriului bulgar, rezultl cd a respins
;i ideea cd Moesia Superior de nord a intrat in teritoriul romAnescprimitiv.
Noi am ardtat (S 6) cI Moesia Superior nu poate fi eliminati din teritoriul
de formare a limbii romine.
5 14. Cercetareatoponimiei romine (atit a celei dacoromi.ne, cit
celei
a
macedoromlne) gi balcanice duce la concluzii asemlnltoare cu cele
;i
pe care le impune cercetarea epigrafici gi arheologicl asupra teritoriului
romAnesc primitiv: toponimia strS.veche,de origine anticl, care prezintl
evolutia fonetic6 romAneascd,se gdsegtecam in aceeagiregiune care, pe baza
inscripliilor latine gi pe baza culturilor materiale, se dovede;te a fi constituit
patria primitivl a poporului romAn. Dar, din motive pe care le vom vedea
imediat, toponimia dacoromini gi cea balcanicd nu pot duce la precizlrile
pe care le-am oblinut pe baza iuscripliilor.
Toponimia dacoromAni sau macedoromini de origine antici, cu fonetism rominesc, este extrem de redusi : ea este constituitl de citeva nume
de ape gi de un nume de orag. ln sudul Dundrii (inclusiv Dobrogea) s-au pes-

&J
q

.v

i
*

qt
*
.*{

72
L

PREILIME(ARII

trat multe nume de orarsegi qe ape, dar,.ca

;i cele mai multe nume de ape
prstrate in nordul Dunirii,
r"
evolulia foneticl romaneascr,
bt.ri;tr
9le
ci slavi, albanez[ sau dalmat5.
Aceasta nu trebuie sr. ne ducr la concluzia
c5' n-au existat romani in aceste p34i - ei au
t.eluii aor. sr locuiascr undeva, in Peninsula Balcanici gi in Dacia - gi
nici la
pe care I trag
invdlalii unguri, cr romanii au fost nom"ri'pioa"o*turi" intemeierii
h ;;;;jma
statelor romane. N{igrind din prrlile suddunlreie
p'"tri.i lor primitive spre
sud gi spre vest sau slaviiindu-se, romdnii suddo"?;;;i-au
-a-le
pierdut cea mai
veche toponirnie a lor, din care ra prstrat de altfel
parte
pind in secolul al vII-lea (o dovede;te toponirnia inregistratd"
d;-"t"Fro.opius). De aceea
toponimia striYeche cu fonetiim rornanescse
numai in acele pdrfi
ale teritoriului.tgySl.tc.primitiv in care mai -grse;te
li'cuiescromdni, deci in Dacia
(cu Muntenia gi Nloldova), sau in teritoriile imediat
vecine in care au emigrat
rominii la inceputul evului mediu, deci in Macedoni;.
primiti' din sudul Dunirii,.toponimia strirr..tt.-.nr; F" teritoriul romanesc
.-; plstrat este destul
de numeroasd, dar prezintr_ evolufia foneticd a
timlitor populaliei care a
luat locul romanilor-: a limbilor bllgarn
;i sirnx,-ffi"tir.r*,
din moment
ce acolo nu se mai g5sescromi.ni.
In urmA ldmuririlor aduse de arheorogi (r,,ezi
g_12), este
mai
clar cI numele oragelorromane au-disprrut la oevdlir"" sus, $
hunilor, cind toate
orasele,afarr de Apuium gi Sarmizegethusa,
fost pirrsite a.
de limbr latini,
-au. Ail aispnrut fopur"g"
gi
de
cea
cJ
timne
dacici.
9r-entual
,si numirile
tuturor satelor-prrrsite,
ca ;i trponimicele mincre. Nu utem cre.Je
ca G.
f
l I. I{omorodgi "
9i_ q g l e .a ,
, s i I . S r " " , ' io f , o ir i^ ia
c o m u ne i R i u

dg Mori _(f,a.ralralegurui,), in Fonetic'd

;i dialictoiigi,"'i, ,sos, p. 4r_12,
ci nur&ele Rt-de-moQre'

care este dat bratului apei Oio .orouna Riul de

l{ori
(Hateg), igi explicr fonetismul siu prin aceeaca
e transmisiunea,dupl legile
fonetice rotnine, a nnui latinesc popular *Riuu ,L
;;i;;:iienoaificab
morfologic in Riirl clemori. Avem, clesigur,a face cu o defo.-".*
a sinta.gmeirornine
Rirr/ de mori in Ri-de-moare,clatoiita uaei transmisiuni nrecanice.putem
admite
cel mult cr Fi-de-!1oale prezintr veehiul plural in
-e, al lui moa.rd.,
care a trebuit si existe cinclva in ioman_r,." si genitivul cu
ae. Au rrmas i' constiinta
oamenilor

numai numeleapelor m"rl ca Du.,rry

rio,,iiit;:^;;;;;;s;,"ii;i;i
*Ampollu.
*samrrirr,
iu,
*jij eitt,*NIusiu
criiii,
sau*Bu:ett,
lro.t:r::i!ri;iiltsan
*Seretu.

in secoleleal Vl-lea si alvil-le;,slavii au i"mprun:.utat

de ia romani
unele din aceste nume de ape
le-au
*Altu,.*Samuju,
schimbat
;i
fonetic
:
*rtldriiu au devenit
oItu, *somus*u,*-I{dris\u; dupI n..uo ei au impus
noul
fonetism qi rominilor- Dar unele nurne antice de
ape au fost pdstrate de romani cu fonetism rorninesc qi ele constituieprobe'pentru
continuitatea romanilor in Ardeal'^Ranat, oltenia, irtu"tenia gi i\Iolclova. precum
a aritat
P l ri 1 i p .p - i c l e.
rom., r, p . e 9 o - 4 5 7 ) , ' a o u a - J l" h ic ir o n im e leda co .(ori
g.
romAnegti de origine dacd, I,Io.tru(< Amutrion);i C.tr,l(< .Crisrus j,
pr.ri"ta
acestfonetism romanescl. unii cercet[tori (N. b'r
e g'; ;;, i. p-.;; ;;;^i
t-Et"tcar.el celui dintii
",
iniimpinr unelc dificultrifi

de ordin fonetic. Mai intii trebuie

,
-= admitem
sd
c[ initiala a dispdrut pentru c5 a fost intrepretaix arept prepozifia romi]
neascd d
in al doilea rino, pretacerea lui ri in- ri^este..exqeplional{
ln latina populard
de la baza'lao"
romanei (vezi mai jos, ir,.""p- irr,
dacii pronunlau d, d'ar cd latinii au transcris sl,-"r. -3 qi 4). Ar^ irllui sd prezupunem ci
ul'iotugi nu putem conclud.e,ea r.I. Russu
(scr, xIII, 1962,p: 408),

c{ expricaliadacicn i"p"*i*icuiui
"
"ii " -ijii.a.

*
e
4

r1

:
s
a

i
ii
ri

rv.

TERITOniT.UL

Dt

FORM.&TXE

A LIDIBII

ROldANt

A FOPORUILIjI

ROMAN

E . Pe tro vici
- mi refer l a l u c r ir ile s a le m a i v e c h i, . d e e x e m p lu la ce a
dinD a co r .,X, p.517-146 -? S . P o p e t e . )s o c o t e s c i g i a lt e n u r iir i d ; ; p;
de la nord de Dun5re, de origine anticd, prezinti fonetism romAnesc: Dundre,
Timi;, Mure;, Ampoi, Someg,Tisa, chiar Strei, Jiu, Arge;, Buzdu gi Siref.
Dar numai unele din aceste numiri prezintl in mod sigur evolulia foneticl
romAneasclsau sint in mod iiigur antice.Astfel, trebuie si recunoagtem cI, in
afarl de cele doui nume de ape, considerate ca atare de Philippide, o mo;tenire striveche de origine tracl, cu fonetism romAnesc,o constiluie gi numeie
O r ig in e p r i- in d o - e u r o p d , e n ndee s n o m s d u
DunS.rii (ve zi G. Iv Ines c u,
Bucure;ti, 1958, p. 125 -137). Aceste
Danube, in Contributionsonomastiques,
trei numiri de ape dovedescprezenla continu[ a rominilor in basinul apelor
numite astfel, pentru tot timpul de la sfirgitul lumii antice gi pini azi. Nu
este exclus ca gi hidronimele Timi;, Argeg, Buzilu 1, s[ prezinte o asemenea evolulie fonetic5, dar faptul nu poate fi dovedit, intrucit r[mine
bdnuiala ci numele dacice n-au sunat astfel cum le avem atestate de citre
( s p is a n ie n a b dl g .
scrii to rii a n ti c i gi de c l tre i ns c ri p lii. S t . llla d e n o v
Ak., Kniga X, Klonil. istoriko-filologiienrt.i filosofsko-obitestuenfr.,
6, Sofia,
Imenata
na
d.esetfi.
bdlgarski
rlki,
p.
p.
44,
articolul
41-70)
in
1915,
a sustinut
cd gi Yedea prezinti un etymon tracic *aed-,,?pi" (< indoeur. prim., *qed,,2p["), iar eu am dat AIJ T, Seria $tiinle f ilologice,III, p.267 -271(articolul
Un hidronimic romdnescde origine dscicd: NriruTc/ uo etymon dacic hidre
nimicului NriruTa. Foarte probabil gi Sirel (intr-o f.azd. mai veche, Seret)
este o moqtenire de la daci, anume de la carpi. ln Oltenia, Banat gi Crigana,
s-au plstrat numiri antice de ape mici, ca fuIotru Bilzaua, Cerna gi Ampoi, cu
fonetism slav sau maghiar, lar in Ardeal numiri de ape mari (Mures,
Sorne,sl,.o evolulie fonetici neromAneasci.I.I. R u s s u (SCL, XIII, 1962,
p. 40S) tig*duiegte c[ dacicul Dierna, Tierna, Z (i )erna ar avea vreo legiturl
cu rom, Cerna, pentru cI primul denumeao localitate, iar al doilea un riu,
pentru ci primul a insemnat,,defileu, prlpastie" (purd ipotezd a lui Russu),
iar al doilea are valoarea ,,neagri", 9i pentru cd d sau z nu devine in rominl
i. Socotim cI numele oragului antic putea fi gi al apei, cI el putea avea si
sensul,,neagrd'ogi cI slavii din Banat au putut modifica vechiul toponimic pe
baza identificdrii lui cu adjectivul slav (fem.) Eerna,,neagr5".
Ce dialectul macedoromAn ra vorbit intotdeauna, din antichitate qi
pinl azi, in sudul Dunlrii gi ci este, deci, originar de acolo, ne-o dovedesc
(< *Baqf.sa)si Sdrund,,salonico'
toponimicelemacedoromdneBd.iasa,,Vovusa"
(t Satona),in special cel de-al doilea. lntr-adev5r, primul dintre ele prezinti
b in loc de u caracteristic limbii neogrecegtigi poate deci dovedi prezenla ma-'
cedoromAnilorin preajma acestui riu, inainte ca D din greaca veche sI devin[
u (fenomenula avut loc in greac[ la inceputul erei noastre ; cf. Ed. S c h w ]'z e r, GriechischeGrammatik, I, p. 247 -248), iar cel de-al doilea prezintl
rotacismul lui I intervocalic (fenomenul a avut loc cel mai tirziu iifveacul'
al VII-lea, inainte de influenla slavi veche asupra rominei). Aceste dou6,
1 Desigur, hidronimul Buzdu continui numele de apd Movsa:o*, atestat pentru anul'
372 de Vasilie cel Mare (relattnd ci Sava Gotul a fost lnecat ln apele acestui" tlu, in aecst
an, de citre persecutorii sii, tn timpul prigoauei contra cregtinilor din regatul lui Athanaricrordonatd de aeest rege got). Pentru identilicarea Buziului cu Musaios vezi Y. P A r v a n .
Contributii epigrtfice, p. 167.

*
+
i

1.

+
:.

!:
.ia
4.

d:

r:i

ij
:

;r
i
at

i$
9

its.
$

*
.$e
*

tr

74

toponimice au fost invocate intiia oarE,

ca un argumentpentru originea ,ou-E

dundreanra macedorominilor.
d:f!.' C;iio-"1--ra"rr_ dnii,p. 26_2g x
si Limbd;i cuttur,{,
p-..161-roi iizbbl. N;3iot"m i"r[l;'acord
cu cercefi-f
torul
torul amintit
amintit cind
cind irirmr
ifirmr ci
ci aceste
aceste
nume
nume

dovedesn ei rnqnar'^-nmi-!! -a-,Y

originari din Macedonia' Nu putem admiteiffi"d;#i;
&::lfiJ;J"T':ffi;$
rucru, deoareceteritoriul 4
in disculie era grecizat dintr-o
"-.grt
sfirgitului lumii i
.epocd cu mu-lt
antice(vezip h i r i p p i d e, Orig'.
"ot.rio"ri mai
rg;.:i,o..gi*uq;;i"iJ
ius,$ tI; E,
Macedoromdniisint originari ain iegiun;"-h'.
Iimbl
i;;ira;.
ta
norarit
tvtace-;;
doniei (deci din MoesiJsupeiior d;:4;;;r"
se integra in teritoriut de for- :
matie a poporului romdn i att,
n1o-b"iil,ul cunogteiu Salonicul gi vovusa i
prin migraliile lo-r pdstoregti.oeatttel-i"piur
are ca etymon *salona, iar nu (The)saloitca,ca numiru"'sa"und ,,Salonic,.
ne determinr sd presupunem.
ei"macedorominii au confundat'o"1giri-3""ioo".,-de
pe coastadalmat6, pro- ,r
nuntat probabil de ei *salona,cu Thessalonica,'tapt'ca*
o-r, fi fost po-silit
decit daci macedorominii s-ar fi *"t"i,
ai"tr* regiunedesiul de indepirtat' -si de Salonic tJ dt salona, in preajma S"tooirolu-i.E *"i gr.o de explicat
disparilia lui -ica aga .*'"rui
p. s k o k,. zfrph, 54,1g34,
p. L7g_17g,
dupi care' in s-intagmeca Thessalonttiiiritor,
numele
oragului ar fi fdcut
impresia unui derivit in -icus, -ica, gi
a fost redus ra sa/ona; cdci numere
oragului avea i, nu i.
s d r u n d s eg r s e g t e g i i n g r a ium
l e g Je n o r o m in
. pi c
Du
d a n (Li mbd
culturd'
p'263),
;i
este o-p.oia ci gi meglenoromanii
"p i sint originari
din sudul Dunirii' "t.".t"
Firegt.,
.topooimul in disc-uliepoate dovedi acest iorru.
Dar fiindcd meglenoromanii
slau o"til desfaced, arroromani mai
tirziu
deci/maeedoromanii
_ ei
di
iucrurile
{+imprumutat,-".ri-iV, cop.II, $ 22_,
meglenor'sdr.unf Poate-ti"+-:l"l
ji.un cuvint
de meglenoromanide la
macedoromani'A,sldar, origio." rud;;;#."nd
l=*.sr.oo.omanilor trebuie
dov edit i c u a l t e
ca
m
a ce d o -Lr .d .1 u n( a El asona)
f
a
p
t
e
.
'
D
a
r
'
u
n
.to
p
o
n
im
ie
inv oc at d e c " p i d a n
( qg . ctt.,' i. io 1 - 1 6 4 ) , a lr tu r i d e
ce le lal tedoud
discutatemai sus, ca dovad'aa continuitalii
macedoromanilor
in }facedonia,
nu poate dovedi nici micar prezenfa
ma.eao.omanilorio ,oo.rl Dundrii in
epoca anterioari influenlei slave vechi,
clci topo"-i*i.ur macedoromanin
discutie n-a schimbat pe i intervocalicln r.
nii au cunoscut oragui Elasona dupe ;;il El dovedegtenet c6 maced,oromade formare a rominei.
S 15' Citeva argumentelingvisiicein sprijinul preze_nlei
unei populalii
romanice, ba chiar a strimogilortacoro-qriloi
'ooraoi ounati^
t.
dupr :
prrdsirea Daciei de citre romani, a adus
v. p u
tribulii epigralice
r" " ", L'r-r
la istoria cre;tinismului dacoroman,
Bucuregti, 1g11,
gti_143. Dacd el a II
p.
gregit cind a integrat intre asemenea
pror. in_sprijinur'rootiouitdlii gi cuvinte
ca basilica'care dovedesctocmai contactui
au"oio*uoiio, cu-imperiul dupd ::-:
271 (vezi mai jos, II,
'
Tp- IY, $ 7): ui "t" ateptate in alte cazuri.Astfel, faptul .itt
p-!'i%ey1"n ,,pavai"'aajuis ![ insemnede
21
poate explica,.dupl el, decit prin *t.." .e la dacoro*aoi ,,p{mint.. nir se 4
o populalie orrqeneascr a fost {
obligata de ui cataclism istoric sE triiasca
rustic ti a aplicat terminologia.
Qrdgeneasclla realitdile rustiee.Dar
nu se poate referi decit la dve- q*
nimentul de la 277 Et invoclii:+;"ra,i"tr-o
""."ri"
inscriplie din Dacia, apare: I
cuvintulluna in locullui
I

rnensi;.Da;
cuvintuipe#J;ffi
JJre"i
ln'dacorominE,
""*-iuno
pe cind macedoro;a;;
"
;;a;";;;;ffixo.rr,r",
$li
ca ei rin_

rV. TtFfTrOfgL

DE I'OAI,LATE

A rrr'fef

BOUANE

$t A POPqRIJ[,Itl

ROI[A]I

'

t<

."_..*....*.V6.

bile romaniceoccidentale(fr. rnois,it. mese etc.), urmeazi ci dacoromanii'

stnt urmagii populaliei de limbi latini din Dacia 1.

$ 16. Ci in secoleleal X-lea gi al Xl-lea Cri;ana, Banatul, Ardealul'

gi Moldova erau locuite de romAni, rezulti ;i din izvoarele istorice cum sint
Cronica notarului anonim al regelui Bela, cronicile bizantine gi croniea lui
I.{estor, ca gi din consideralii lingvistice. Intr-adev5r, este un lucru dovedit
astizi - gi ne mirim cI unii invifali unguri au trecut a;a de ugor peste el -,
cd a existat o simbiozi romino-slav5, - e vorba de relalii ale rominilor cu
slavii vechi, nu cu sirbii, bulgarii gi ucrainenii, - in Banat, Oltenia, Ardeal,
Crigana gi Muntenia, pinl prin veacul al X-lea, in unele regiuni pini prin
veacul al Xl-tea (vezi mai jos, IV, cap. f , $ 1-8). Toponimia dacoromini
de' origine slavi veche gi cuvintele dacoromi.ne de origine slavl veche sint
probele de nezdruncinat ale acestei teorii.
a p u b lic a t o se .:
$ 1 7 . l nc epi nd di n 1940 E r n s t G a m ills c h , e g
rie de studii in care expune o noui teorie cu privire la teritoriul de formalie
a romAnei : in perioada stipinirii romane gi mai ales dupd aceea,in perioada
de formare a pbporului roman, romanitatea care va da na;tere acestui popor
nu era repartizati unitar pe teritoriul mesodacic, ci se glsea concentratl
in anumite regiuni, unde romanizarea a fost mai intensi sau de mai lungl
dura ti, g i d in ac es teteri tori i , pe c a r e e l le n u m e g t et e r it o r ii
n u c lee
(K e r n g e b i e t e),- noi v om tradu c e t e r m e n u l, d u p i E . P e t r o v ic i,
prin
rom. ,,vatr5." - $-ar fi produs deplasdri spre celelalte teritorii locuite astdzi
de romirni. Teoria, elaborati pe. baza materiaiului lingvistic oferit de ALR,
I, se gise,steexpus6 in studiile Uber die Herkunt't der Rumdnen,Jahrbuch der
PreussischenAkad.emieder lVissenschaltenzu Berlin, Berlin, 1940, publicat
;i in traducere romAnd, dar cu gre;eli care denatureazi infelesul, ln Reu.
Fund. Reg., august 1940), Randbemerkungen
zum rumiinischen Sprachatlas,
in Cahiers Sec/i/ Pugcariu, I, fasc. 1, 1952, p. 3-36, Zur rumiinischenFrilhgeschichte,in Die Kultur Siidosteuropas,Ihre Geschichteund ihre Ausdrucksformen, p. 45-73 (vezi gi articolul Originea romdnilor, publicat in Cetatea
fuIoldouei,II, 1941, care e rezumatul, cu multe gregeli de tipar, al unui curs
finut la Universitatea din Bucuregti). Intinderea teritoriilor nuclee el o stabilegte eliminind din nigte arii lingvistice dialectale, pe care le socotegte
foarte vechi, ariile lingvistice mai mici, cu elemente lexicale de imprumut,
situate in cadrul acestor arii. Teoria sa a fost reluat5, cu unele modificiri
1 Nu rezisti criticii un alt argument al lui P i r v a n. Se gtie cd mai multi scriitorl
antici lnsofesc numele regelui got Athanaric cu epitetul de j ud,:x, care este exceptional la un
stdptnitor de popor (numai evreii au avut ca gefi supremi pe judecdtori lnainte de a avea
regi; ln Apus au existat la inceputul evului mediu regiuni condusede asemeneanumai
(p. 151-754), declt ca
dJjudec{toii). Acest epitet nu se poate expliea,dupl Pervan
provenind de Ia populalia de lim|{ Iatin5 de la nordul Dunirii, care, dup{ retragerea autori}i}iiromane Ia sud, a trebuit sd se organizeze ea singur{ politicegte gi gi-a ales drept tefi pq
judecd,torii ei. Am avea aici, dupi P A r v a n, prim4 atestare a acelei institutii politice
romAnegti pe cate o constituie juzii sau judecii de mai ttrziu. Dar Radu V u'l p e a snstinut (Le oallum dc Ia Mold.aoieinfEriewe et Ie ,mur" d'Athanarfc, I, Haga, 1957, I, p. 39-40)
ed,judex ln cazul de fat{ nu este dectt adaptarea latind prin redarea, in material lexical lati-'
poporului lntreg',.
uesc, cn fonetism gi sens asem{nitor, a cuvtntului gotic $ jud.ans
"geful
pe
(tn
ctte
din
clrora
era
un
baZa aspeclului.
mai
fnrntea
rei&s
alcltuit
multe triburi'
orex"),
lul fonetic; gl erplicatia este verosimil{

jf

*:

a
4

-:.
't.

Sf
-?.

4
d

:'
::
;s
'iii

:t
'.E

g
-*

T
C

I
I
.

76
:*

9r c u o n o u . ea r g u m e n t a r ed, e e le vu lslu Gtn te r Re ich e n kr o n

i n D i eex
Bedeutung_lesrumd.nisc\t! Sprachatlasfiir die ungjarischeund tiirkit nr'p-nJtii A
;

Iog,ie,
in ,ungarischeJafubtichg.r,
spraiL $
IX, t'940,v.z lz+, Deriumaniscne
Bedeutung
d,ie
slawistik,iizf
stph,xvll, 194i;p.iagli6a, f
fiir
*1,:t::!,se,ine

lieiil,i,h";_;_;;";i;:"i;;;,;,;i;;;;'";;;;lt:,f,;T,ii;iJii;f
XX, 19_63J
p. 61-77, HistorischeLatein-AltromaiischeGramma- i,r
Lgrs2hu_rygen,

tik, I, wiesb"dg,l,
1965,,.p..847-849, gi Das Dakische, wiesbaden, 1965,
p- 33-35. Gamillscheg
distingel pentru dacorominS.,o vatrl in Munlii Apuseni, iar alta in Muntenia gi Bulgaria de pe Dunire. Pentru rominimea suddundreanl el distlng-9 o vairl inialea Timoculgi
;i alta in Maced.onia(ideile
sale despre
din
sudul
Dunirii
sint
insl
foaite
obscur exprimat.j. n.i_vetrele
chenkron admite numai trei vetre : 'v'atra din Munlii Apuseni pi 'fransiivania
de vest, cu extinderi in Banat gi Oltenia (vatra apulolromanic[ sau d.acoromanici), vatra din Moesia Superior,dar mai ales din Dardania (varta dardanorom_anic5),din care s-a ndscut intii dialectul maced.oroman qi prin care
el
explic[ 9i unele elemente lexicale mogtenite de la substrat, comune cu alba\ezat,9i, iu sfirgit, vatra de pe ambele maluri ale Dundrii, de la virsarea
Oltului in Dunire pinl la mare_(vatra geto-romanicl). Dupi Gamillscheg,
graiul moldovenesc este rezultatul unui ariesrec intre .ririgr"rili din cele
doui
vetre dacoromine ;
Reichenkron,
griiul
moldoveoEr"
i;i
are
originea
Itpe_
in vatra geto-romanici. Cei doi cercetitori n-au clutat si confrunte tioria
-(Origi"r"
l9t :.9 faptele arh.eologice.Acest lucru i-a flcut Vasile A { v i n t
li.m.bi.i;ipoporului romdntnlumina cercetdrilorrecente,in Anuar de
" lingaisticd
gi istorie literard, x_v.II,_Iasi, 1960, p. ls-BB, gi in redaclie g*r*ioa,
in
r.u.L.,
204
Band,
19G7,
p.
1-25).
Dup6
cercetitlorul iegean,
'4./.s.n.s_p
vatra ardeleani a dezvoltat cultura
Biatei si urmaga ei, de Ia Filiagi, S5la;uri
si Rezid, iar vatra dunlrean5, culturile Ipotegti-Cindqti gi Dridu.'Ca gi bamillscheg, Arvinte admite cI graiul moldbvenesceste rezultatul amestecului
dintre un val de romini veniti din aria dunlreani gi un val de romAni venili
din Mullii Apuseni. Trebuie sI-i obiectlm lui Arvinte urm[toarele : dacl
cultura Dridu s-a rS.sptndit in &told.ovaprin migralia unui grup de munteni,
"gi
^este
de_ce rlspindirea ei in Ardeat qi
in Bihor
Sto.r"cia nu
explicatl
lpJi
tot printr-o migrafie de munteni Dar despre o asemeneamigralie Aivilte,
I
care recunoagte_
existenla culturii Dridu in Ardeal gi apoi in Bihor
,siSlovacia,
39 vo1b99te deloc, desigur, pentru cI ar fi trebuit sd admiti cd nucleul din
Muqtii Apuseni s-a niscut din cel de pe DunErea de jos. Firesc ar fi fost sd
punl extiaderea culturii Dridu i" Aideal, Bihor gi Slovacia in legiturl cu
migralia de oameni din nucleul dardanic in vestul liornAniei, migrafe admisi
de Reichenkron gi de cercetdtorul iegean; dar Arvinte nu poateJace aceasta,
atita vreme cit nu cunoagtem cultura materiald din vatia dardanicl. Vom

gai.snule c[ Gamillscheg,
nedistirigind
j
in cadruldacoromineide peste*""Ji
dgundialecte,ca P etrovi ci, ni puteasi ajungara coneluzia
a existat
eI
:i
'*
si
rrnlp r r
l- inX* ooa *- ^ ^ ^ . r ^ s
r.^^--1:^
:
,
r
,
:gi trn
un nnucleu
bdndfean,
.4.
^X
'dar
lnproci,aat
teoreiic
neadmilind
un
oo*ir:
$
iust,
l
de nucleeegal cu numirul dialectelor,
gi ci E. P'etr""iri;"r", io articolele
;
r Ar fi vorba de elemente
de substrat din Banat, Cgigana,Maramurbg
.gi'vestul Transffianiei, unde 's-3- extins o populatie aiu aceaila v.atrI,. pop"ratiu'
---':
care
aloi s-ai fi
coutopit cu populafia mai veche ai acolo.
.
,r---''e

s
ti
91
f,

,l

r\/.

TERITORTII.L

DI

FORMATIE

A LIilIBIT

ROMANE

9I

A POPOBI'I-I'I

Rf,}MAI\T

citate mai sus, la cap. III, S 6, a reluat teoria acestor nuclee, numite de el
vetre, nu era indreptilit s[ trag[ concluzia ci graiurile dacoromine actuale
s-au nlscut din tot atitea vetre cite subdialectedacoromine a admis. Petrovici
a situat vetrele celor patru subdialectedacoromAnein cununa munlilor Carpali,
de unde subdialectele s-ar fi extins pe ambele versante ale Carpafilor. Realitatea este ci gi dialectele mai pulin caracterizale, din Oltenia gi din Ardealul
propriu-zis, poate ;i cel din Maramureg, presupun gi ele vetrele lor sau cel
pulin o arie divers5.,atunci ctnd unele din faptele care le caracterizeazi sint
vechi ; gi este evident c[ cel pulin unele din acestevetre nu mai pot fi plasate
in zonele munlilor, ci in afara lor. Dar, desigur, Gamillscheg n-a ajuns si
.admitl patru nuclee dacoromine, ca Petrovici, pentru ci el n-a admis existenla a cel pulin patru dialecte in cadrui dacorominei gi pentru cd.a considerat ca foarte vechi numai ariile care caracterizeazi pe de o parte dialectul
muntenesc sau dialectele muntenescgi moldovenesc,iar pe de alta dialectele
bdnllean, crigan, maramuretean gi ardelean,cu sau flri dialectul moldovenesc.
El a procedat foarte arbitrar, cind a admis pentru aria munteanS.sau munteanimoldoveanl o vatrl pe Dun[rea de jos, iaralta in ]Iunlii Apuseni. Gamill-regiuni nuclee intemeindu-se pe ni;te
scheg a eliminat zonele care nu sint
fapte de limbi de origine str[in5, care, intimplltor, se glsesc situate in afara
regiunilor nuclee admise de lnvilatul german. Dar alte fapte de limbi de origine strlini ar fi indicat, in spiritul ralionamentelorsale,chiar regiunilenuclee
drept regiuni de populalie str[in[. Pe de aiti_parte, regiunea nucleu a dialectului muntean este stabilitl pe considerentede naturS.istorici : pe faptul ci,
in antichitate, se glseau pe malurile Dunirii o muilime de ora;e, iar regiunea
nucleu din Slunlii Apuseni este stabiiib[, desigur, pe considerentegeografice.
$i criterii istorice gi geograficestau ;i la baza concepliei lui Petrovici, Dar
dacd cutare dialect dacoroman este originar din cutare
aici nu ne intereseazS.
regiu n e (vo m fac e ac eas tai n II, c a p . I I , $ 9 , I I I , c a p . I I , $ 7 , g i I V , c a p . I I,
just[.
$ 9-16), ci daci teoria regiunilor nucleareeste
Nu putem admite c5.,in trecut, au existat vetre ale dialectelor dacoromine. Cnai diferenlierea dialectall a limbilor igi are originea nu in existenla
unor regiuni nucleu, deci in faptul c[ poporul care vorbegte o limbl trdia ig
grupuri indeplrtate unul de aitul, - lucru pe care,desigur,il inleleg G a m i I l- , c i in a lli f a c t o r i ( p e ntr u
gi Pe t r o v ic i
scheg ,
Re ic henk ron
care vezi mai sus, cap. I, $ 5 ;i 9). Dialectele dacoromAnese vorbeau nu pe
arii mai restrinse decit azi, arii care ar fi coincis cu regiunile muntoase, cum a
flcut Petrovici 9i au flcut in parte gi Gamillscheg gi Reichenkron, ci ;i in
regiunile de dealuri, de codri gi de cimpie. Se poate presupune cI populalia
s-a grupat in nuclee deosebite numai in perioadele de violente atacuri din
partea popoarelor migratoare,cum a gi inleles lucrurile E. Petrovici ; a admite
ie aceste arii mai restrinse au durat mult gi a urca asemenea nuclee pini
in epocg st6pinirii romane este insl imposibil, din cauzi c5n dupi ci! ne arati
cercbterile alupra,procesuiui de romanizare a pirlilor de nord ale Pgninsulei
Baleanice, n-au pxistat goluri de populafie in .teritoriul romanizat.

ri

'J

t
,

sr
,f

i
a
I
I