Studii privind consumul cultural

1. Barometrului Cultural 2009

Consumul de cultur e n cdere liber pe timp de criz
Sondajul este reprezentativ la nivel naional si este aplicat pe un eantion de 1.100
de respondeni, cu vrsta de peste 15 ani.
n 2009 s-a nregistrat cel mai mic consum de cultur din ultimii 5 ani din
Romnia, conform Barometrului Cultural pe 2009. Vnzrile din muzic au sczut cel
mai dramatic, cu 33%. Cele mai afectate au fost ns cltoriile i activitile recreative,
care sunt ultimele ca prioritate la mprirea bugetelor casnice. Fa de 2008, vizitarea
muzeelor i expoziiilor a sczut cu 20%, nregistrnd cea mai mic valoare din ultimii 5
ani. n 2009, oamenii nu au mai fost dipui s investeasc n activiti i produse
culturale, nregistrndu-se cel mai sczut nivel de interes din ultimii 5 ani.
Rezultatele indic un consum redus n condiii de criz din cauza tendinei de
economisire, dar i pentru c, n general, dup o perioad de consum intens urmeaz
perioade mai relaxate din acest punct de vedere. n plus, din concluziile studiului reiese
c in 2010 consumul de cultur va continua s scad, pentru c majoritatea respondenilor
au spus c i vor reduce la anul bugetul pentru cultur.
Dei n continuare multe spectacole se joac cu casa nchis, teatrele sunt cu 15%
mai goale dect n 2008 iar muzeele au nregistrat cei mai puini vizitatori din ultimii 5
ani (o scdere de 20% fa de 2008). Frecventarea spectacolelor de cinema a sczut cu 17
% fa de anul trecut, explicat prin tendina de economisire. ns cel mai puternic au
sczut n 2009 petrecerea timpului liber n cltorii, activitile de ngrijire corporal i
vizitarea muzeelor.
Ascultm mai puin muzic
Dac n 2008 45% dintre cei intervievai au declarat c nu cumpr cri, n 2009
procentul a crescut la 52%, o tendin care se reflect i mai accentuat n consumul de
muzic, n scdere cu 33% fa de anul trecut i de film, n timp ce consumul de film a
sczut cu 18 procente. O explicaie pentru aceast scdere ar putea consta n reducerea
reelelor de distribuie de astfel de bunuri culturale, scrie n comunicatul MCCPN.
Consumul a sczut n general, nu doar n cazul produselor i serviciilor culturale.
Fa de 2008, n anul 2009 44% dintre subiectii nu au cheltuit bani din veniturile
familiale pentru activitati culturale. S-a redus puternic i bugetul alocat pentru cltorii,
electrocasnice, mbrcminte i hran.
Oamenii, mai ales cei tineri, nu s-au dat ns n lturi de la minic pentru a pune
mna pe ultimul tip de mp3 player i telefoane mobile 3G (16%). Creterea poate fi
explicat prin impactul puternic al ofertelor firmelor de telefonie mobil, n contextul
noilor tehnologii, scrie n comunicat.

2. Sondaj realizat de Teatrul Odeon

Studiu realizat in stagiunea 2001-2002, de o echipa de sociologi din cadrul
Universitatii Bucuresti, condusa de profesorul Ioan Dragan, in cadrul masterului de
Comunicare si Opinie Publica. Sondajul s-a desfasurat atunci numai pe durata a doua seri
de spectacol ale Teatrului Odeon, cuprinzand un numar de 305 subiecti.
El s-a axat pe cunoasterea caracteristicilor socio-demografice ale publicului, a
motivatiilor de participare ale acestuia la spectacolele teatrului si a analizat fidelitatea
spectatorilor si preferintele acestora..

Tabel 1. Ierarhia elementelor de informare importante pentru alegerea piesei

Numarul de
raspunsuri

Procentul de
raspunsuri

Procentul de
cazuri

1.actorii

487

39,1

75,3

2.autorul

289

23,2

44,7

3.titlul

274

22,0

42,3

4.regizorul

173

13,9

26,7

5.afisul

22

1,8

3,4

1245

100,0

192,5

Locul / categoria

Total

De unde se informeaza spectatorii despre piesele de teatru

Tabel 2. Tipuri de surse de informare mentionate de subiecti

Categoria

Numarul de
raspunsuri

Procentul de
raspunsuri

Procentul de
cazuri

Publicatii specializate pe
informatie de loisir (b24 Fun,
7 seri)

262

39,7

41,1

Relatii interpersonale
(insotitor, alte persoane)
Afise, pliante
Mass-media
(tv, radio, ziare, reviste)
Internet
(site-ul Odeon, alte situri)
Total

291

33,0

45,7

164

18,6

25,8

73

8,3

10,6

66

7,4

10,4

881

100,0

138,4

Ierarhie din punctul de vedere al companiei de teatru cel mai des vizitate de
persoanele intervievate. Aceasta arata in felul urmator:
Graficul 1.

Spectatorii Teatrului Odeon sunt in mare parte tineri. Insa cei care merg mai des si
relativ constant la teatru sunt adultii. Aproximativ 10% dintre spectatorii Teatrului Odeon
sunt public fidel acestui teatru. Cele mai importante motive ale frecventarii spectacolelor
de teatru sunt piesa de teatru in sine, atractia fata de spectacolul de teatru si petrecerea
placuta a timpului liber. Cele mai importante obstacole in calea accesului la spectacolele
de teatru sunt timpul insuficient sau prost organizat, organizarea teatrului, resursele
materiale.

In alegerea unei piese de teatru actorii sunt elementul cel mai important.
Principalele surse de informare despre spectacolele de teatru si viata teatrala sunt:
publicatiile specializate pe infomatii de loisir, relatiile interpersonale, afisele si pliantele
.
In functie de genul piesei de teatru, cei mai multi subiecti sunt neutri, in sensul ca ar
merge in mod egal atat la piese clasice, cat si contemporane, atat la drame, cat si la
comedii s.a.m.d. . Ca si continut sau modalitate de exprimare intr-o piesa de teatru, cel
mai mult deranjeaza prezenta unor elemente de violenta si limbaj de strada , iar cel mai
putin, prezenta unor mesaje educative respectiv elemente de erotism.
Majoritatea subiectilor s-au aratat interesati de posibilitatea rezervarii / cumpararii
biletelor prin telefon sau internet. Aproximativ o treime dintre spectatori s-au aratat
interesati de eventualele spectacole in matineu ale teatrului.
Cerand spectatorilor de la Teatrul Odeon sa realizeze o caracterizare succinta a acestuia,
in comparatie cu alte teatre, in 90% din cazuri atributele mentionate de subiecti au fost
pozitive mergand de la elementele de arhitectura si decor pana la calitatea spectacolelor
puse in scena.

3. Cat de des se duc romanii la cinema?

Numarul de bilete vandute de cinematografele romanesti a crescut cu 29,2% in
anul 2010 fata de 2009 si au totalizat 26,4 milioane de euro, potrivit Observatorulului
European al Audiovizualului din 2010.
In cadrul Uniunii Europene, gratie tehnologiei 3D, incasarile brute din
cinematografie au atins in 2010 un nivel record (6,45 miliarde de euro). Aceasta crestere
cu 5% pe anul 2010 a fost insa atribuita cresterii preturilor biletelor, pentru ca "frecventa
in salile de cinematograf a scazut cu 1,6%, fiind de 966 milioane de bilete vandute",.
Italia si Franta au inregistrat cresteri considerabile - de 11%, respectiv 5,6% - in
ceea ce priveste numarul de bilete vandute.
Productia de lungmetraje din Uniunea Europeana a continuat sa creasca, atingand
un nou record de 1.203 filme (inclusiv documentare). In schimb, cota de piata a filmului
european a scazut (25,3%) in salile de cinematograf, unde 68% din totalul filmelor
proiectate sunt americane.
Topul filmelor cu cei mai multi spectatori
In 2010, "Avatar", de James Cameron, s-a situat pe primul loc in topul filmelor cu
cei mai multi spectatori in cinematografele din Europa, cu circa 43 de milioane de bilete
vandute. Filmul a obtinut, in 2010, aproape 2,8 miliarde de dolari in box office-ul
mondial, devenind lungmetrajul cu cele mai mari incasari din istoria cinematografiei. In
top 5 s-au mai situat, in ordine, "Harry Potter si Talismanele mortii: Partea I/ Harry Potter
and the Deathly Hallows Part 1" (31,2 milioane de bilete), de David Yates, "Povestea
jucariilor 3/ Toy Story 3" (27,5 milioane de bilete), de Lee Unkrich, "Alice in tara
minunilor/ Alice in Wonderland" (26,7 milioane de bilete), de Tim Burton, si "Inceputul/
Inception" (25,5 milioane de bilete), de Christopher Nolan.

In Uniunea Europeana, filmele europene fara participare americana care au

generat cele mai mari vanzari de bilete sunt, in ordine, "Les petits mouchoirs", de
Guillaume Canet, cu 5,4 milioane de spectatori, horrorul 3D german "Resident Evil:
Afterlife", cu 5,3 milioane de spectatori, "Benvenuti al Sud" (4,9 m ilioane de bilete), de
Luca Miniero, "Camping 2" (4,09 milioane de bilete), de Fabien Onteniente, si
"Heartbreaker/ L'arnacoeur" (4,08 milioane de bilete), de Pascal Chaumeil.
Observatorul European al Audiovizualului, infiintat in 1992, este un organism de
serviciu public european, compus din 36 state membre UE si din Comunitatea Europeana.
Observatorul lucreaza in colaborare cu organisme partenere si cu profesionisti din
sectorul audiovizual, are sediul la Strasbourg si functioneaza in cadrul serviciului juridic
din cadrul Consiliului Europei.