PIEE DE CAPITAL

SUPORT CURS 2013

STRUCTURA CURSULUI:
Elemente definitorii ale pieei de capital
Configuraia actual a pieei de capital din Romnia
Caracteristicile instrumentelor financiare
Emisiunea i evaluarea aciunilor
Emisiunea i evaluarea obligaiunilor
Instrumente financiare derivate
Mecanisme de tranzacionare
Tipuri de tranzacii bursiere
Indicii bursieri
Intermediarii pieei de capital
Organismele de plasament colectiv
Transparena informaiei i protecia investitorilor
Operaiunile de pia.
BIBLIOGRAFIE
Gabriela ANGHELACHE, 2009, Piaa de capital n context european,
Editura Economic, Bucureti; paginile: 15-45 ; 95 -101; 106- 109; 109 -120;
139 -156; 159 166; 199 -228; 239 -241; 245- 292; 293 -312; 320 -332; 334352; 356 -358; 36o -362; 370 -388; 457 466; 482 489; 499 -5o6; 517 -539;
547- 558; 569 -573.
LEGISLAIE:
- Legea nr 297/2004 privind piaa de capital;
- OUG nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv n valori mobiliare
i societile de administrare a investiiilor, precum i pentru modificarea i
completarea Legii nr. 297/2004 privind piaa de capital.

ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEEI DE CAPITAL

I.
II.
III.

Conceptul de pia de capital

Tipuri de pia
Cererea i oferta pe piaa de capital

Cuvinte cheie: investitori, emiteni, intermediari, proces de economisire, pia reglementat,

burs de valori, fructificare, lichiditate, rentabilitate.
I. Conceptul de pia de capital
DEFINIIE : Piaa de capital reprezint ansamblul relaiilor i mecanismelor prin intermediul
crora capitaluri disponibile i dispersate sunt dirijate ctre entiti publice i private solicitatoare
de fonduri.
Piaa de capital asigur legtura dintre emiteni i investitori. Pe piaa de capital se
tranzacioneaz instrumente financiare care servesc drept suport al schimbului de capitaluri pe
termen mediu i lung.
CONCEPII referitoare la piaa de capital:
- Concepia anglo-saxon;
- Concepia continental-european.
Opiunea este pentru concepia anglo-saxon potrivit creia piaa de capital este o
component a pieei financiare.
TRSTURILE pieei de capital:
- Pia deschis : tranzaciile cu instrumente financiare au caracter public;
- Produsele pieei sunt instrumente pe termen mediu i lung;
- Instrumentele financiare , ca produse ale pieei se caracterizeaz prin negociabilitate i
transferabilitate;
- Tranzacionarea instrumentelor financiare nu este direct, ci intermediat.
II. Tipuri de pia
a) Din punctul de vedere al emisiunii i comercializrii instrumentelor financiare,
piaa de capital se structureaz n:
- Pia primar;
- Pia secundar.
Piaa primar este cea pe care se vnd i se cumpr valori mobiliare nou emise , ceea ce
permite transformarea economiilor n resurse pe termen lung. Participani la piaa primar sunt
solicitatorii de capital, ofertanii de capital i intermediarii.
Piaa secundar asigur lichiditatea i mobilitatea economiilor, concentrnd cererea i oferta
pentru valori mobiliare deja emise.
b) Dup obiectul tranzaciei:
- Piaa aciunilor;
- Piaa obligaiunilor:
- Piaa instrumentelor derivate etc.
c) Dup modul de formare a preului instrumentelor financiare se deosebesc:
- Piaa de licitaie
- Piaa de negociere.

d) In funcie de momentul finalizrii tranzaciilor exist:

- Piaa la vedere;
- Piaa la termen.
e) Din punctul de vedere al configuraiei i cerinelor de admitere la tranzacionare
a instrumentelor financiare , funcioneaz:
- Piaa reglementat;
- Sistemul alternativ de tranzacionare.
III. Cererea i oferta pe piaa de capital
Cererea de capital aparine unor operatori cum sunt: societi comerciale publice i private,
instituii financiar-bancare i de asigurri, instituii i autoriti publice, guverne, autoriti
internaionale.
Cererea de capital se structureaz n:
- cererea structural;
- cererea legat de factori conjuncturali.
Cererea structural este determinat de nevoia finanrii unor aciuni economice n diverse ramuri
de activitate, a unor programe de dezvoltare, de constituirea i majorarea fondurilor instituiilor i
organismelor financiar-bancare naionale i internaionale etc.
Cererea conjunctural apare ca efect al insuficienei sau indisponibilitii resurselor interne precum
i ca efect al unor factori cum sunt: fluctuaia preurilor , modificri ale ratei dobnzii, deficitul
balanei de pli etc.
Exponenii cererii sunt debitori pe piaa financiar.
Oferta de capital este consecina procesului de economisire i este reprezentat de
disponibilitile bneti temporar libere si pentru care se caut un plasament ct mai avantajos.
Economiile devin ofert pe piaa de capital numai dac piaa asigur rentabilitatea cerut de
investitori.
Investitorii se grupeaz n dou categorii:
- individuali;
- instituionali.
Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care fac tranzacii de dimensiuni mici.
Acetia pot fi:
- investitori pasivi pe termen lung care obin fructificare din dobnzi i dividende;
- investitori activi care valorific micarea cursului bursier.
Investitorii instituionali sunt societi sau instituii care fac tranzacii de dimensiuni mari: bnci,
societi de asigurare, societi de investiii, organisme de plasament colectiv, fonduri de pensii,
etc. Tranzaciile derulate de investitorii instituionali exercit o influen semnificativ asupra
volumului tranzaciilor i preului instrumentelor financiare.
Cererea i oferta sunt dou dimensiuni ale procesului de economisire-investire supuse
influenei directe i indirecte a unor riscuri multiple cum sunt:
- riscul operaional al investirii;
- riscul afacerii;
- riscul pieei;
- riscul lichiditii;
- riscul creditului;
- riscul schimbrilor de ordin legislativ.
Principalul rol al pieei de capital l reprezint contribuia acesteia la finanarea pe termen
mediu i lung a economiei.

CURS 3
Premisele apariiei pieei de capital n Romnia au fost create odat cu apariia legii privind
societile comerciale. Apoi,

adoptarea Legii nr.58/1991 privind privatizarea societilor comerciale

emiterea i distribuirea certificatelor de proprietate, titluri la purttor emise n form
materializat - 1992
apariia Ordonanei de Guvern nr.18/1993 privind reglementarea tranzaciilor nebursiere
cu valori mobiliare i organizarea unor instituii de intermediere
adoptarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare i bursele de valori, care a creat
condiii pentru apariia unor noi instituii
renfiinarea Bursei de Valori la Bucureti 1995
autorizarea pieei extrabursiere Rasdaq 1996
apariia primei Burse la termen la Sibiu i tranzaciona rea pentru prima dat a
contractelor futures 1997
tranzacionarea pentru prima dat a opiunilor 1998
adoptarea unui pachet legislativ care includea i Ordonana de urgen nr.25 de aprobare
a Statului CNVM 2002
prima emisiune de obligaiuni municipale 2002
autorizarea Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiu ca administrator al pieelor
futures i options i a Casei Romne de Compensaie 2003
prima emisiune de obligaiuni corporative 2003
adoptarea Legii nr.297, lege consolidat a pieei de capital 2004
fuziunea operatorilor BVB SA i BER SA 2006
nfiinarea Depozitarului Central SA 2006
admiterea la tranzacionare la BVB a drepturilor de preferin,de alocare i a contractelor
futures 2007
tranzacionarea pentru prima dat n Romnia a aciunilor unui emitent strin, ERSTE
2008
admiterea la tranzacionare pentru prima dat a titlurilor de stat la BVB 2008
avizarea BVB ca operator de sistem 2008
admiterea la tranzacionare a contractelor financiare pentru diferene la SIBEX 2009
autorizarea Depozitarului SIBEX SA 2009
admiterea la tranzacionare la SIBEX a contractelor futures cu scaden la o zi pe
certificate de emisie de gaze cu efect de ser 2009
admiterea la tranzacionare la SIBEX a contractelor futures pe indicele Dow Jones
Industrial Average 2009
autorizarea pieei spot pentru valori mobiliare n cadrul SIBEX i schimbarea denumirii
operatorului de pia din BMFM Sibiu n Sibiu Stock Exchange 2010

avizarea SIBEX ca operator de sistem i aprobarea constituirii primului sistem alternativ

de tranzacionare administrat de Bursa de la Sibiu 2010
listarea aciunilor operatorului de pia SIBEX pe propria pia reglementat la vedere
ianuarie 2010
Listarea aciunilor operatorului de pia BVB pe propri pia reglementat la vedere
iunie 2010
admiterea la tranzacionare la BVB a primelor emisiuni de produse structurate emise de
Erste Bank AG i de Raiffeisen Centrobank AG 2010
admiterea la tranzacionare la SIBEX a opiunile binare 2011
admiterea la tranzacionare la SIBEX a contractului futures pe preul petrolului de tip
Light Sweet Crude i a mini contractului futures pe uncia de aur i a opiunilor pe aur
2011
semnarea contractului cadru de acces la TARGET2 Securities de ctre Depozitarul
Central, singurul depozitar non-euro din Europa Central i de Est care va face parte din
primul grup de infrastructuri de pia care vor utiliza noua platform paneuropean de
decontare 2011
extinderea conturilor globale i a mecanismului fr prevalidare pentru ntreaga pia
reglementat la vedere BVB i piaa Rasdaq 2012
admiterea la tranzacionare pe piaa reglementat a unitilor de fond ale Fondului
Deschis de Investiii ETF Tradeville 2012
intrarea n vigoare a OUG 32/2012 privind organismele de plasament colectiv n valori
mobiliare i societile de administrare a investiiilor, precum i pentru modificarea i
completarea Legii 297/2004 privind piaa de capital.

INSTRUMENTE FINANCIARE

Structura instrumentelor financiare

Caracteristicile instrumentelor financiare

Metode de evaluare

INSTRUMENTE FINANCIARE:

valori mobiliare

titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv

instrumente ale pieei monetare

opiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobnzii i orice alte
contracte derivate n legtur cu valori mobiliare, valute, rate ale dobnzii sau
rentabilitii ori alte instrumente derivate, indici financiari sau indicatori financiari, care
pot fi decontate fizic ori n fonduri bneti

opiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobnzii i orice alte
contracte derivate n legtur cu mrfuri care trebuie decontate n fonduri bneti sau
pot fi decontate n fonduri bneti la cererea uneia dintre pri (altfel dect n caz de
neplat sau de alt incident care conduce la reziliere)

opiuni, contracte futures, swap-uri i alte contracte derivate n legtur cu mrfuri i

care pot fi decontate fizic, cu condiia s fie tranzacionate pe o pia reglementat
i/sau n cadrul unui sistem alternativ de tranzacionare

opiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward i orice alte contracte derivate
n legtur cu mrfuri, care pot fi decontate fizic, neincluse n categoria celor de mai sus
i neavnd scopuri comerciale, care au caracteristicile altor instrumente financiare
derivate, inndu-se seama, printre altele, dac sunt compensate i decontate prin
intermediul unor case de compensare recunoscute sau sunt subiect al apelurilor n
marj n mod regulat

instrumente derivate pentru transferul riscului de credit

contracte financiare pentru diferene

opiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobnzii i orice alte
contracte derivate n legtur cu variabile climatice, navlu, aprobri pentru emisii de
substane sau rate ale inflaiei ori ali indicatori economici oficiali, care trebuie
decontate n fonduri bneti sau pot fi astfel decontate la cererea uneia dintre pri
(altfel dect n caz de neplat sau de alt incident care conduce la reziliere), precum i
orice alte contracte derivate n legtur cu active, drepturi, obligaii, indici sau
indicatori, neincluse n prezenta definiie, care prezint caracteristicile altor instrumente
financiare derivate, inndu-se seama, printre altele, dac sunt tranzacionate pe o pia
reglementat sau n cadrul sistemelor alternative de tranzacionare i sunt compensate
i decontate prin intermediul unor case de compensare recunoscute sau fac obiectul
unor apeluri n marj n mod regulat.

INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE

Instrumentele de tipul contractelor futures i opiunilor sunt contracte la termen ale
cror elemente sunt standardizate de ctre operatorul pieei pe care se tranzacioneaz.
Contractul futures este o nelegere ntre dou pri de a vinde sau de a cumpra un
anumit activ la un pre prestabilit, cu executarea contractului la o dat viitoare.
Opiunile sunt contracte ntre un vnztor i un cumprtor, care dau acestuia din urm
dreptul, dar nu i obligaia, de a vinde sau a cumpra un anumit activ la o dat viitoare, drept
obinut n schimbul plii ctre vnztor a unei prime. Opiunile pot fi:

de vnzare, atunci cnd cumprtorul dobndete dreptul de a vinde activul

de cumprare, atunci cnd dau dreptul de a cumpra activul.

Instrumentele financiare structurate sunt instrumente create pentru a rspunde

celor mai diverse obiective investiionale care nu pot fi realizate prin instrumentele
financiare clasice disponibile pe pieele de capital.

n cazul produselor structurate, activul suport poate varia de la cursuri de

schimb, la simple valori mobiliare sau couri de valori mobiliare pn la instrumente ale
pieei monetare i sunt combinate cu instrumente financiare derivate. Complexe dar
flexibile, produsele structurate se adreseaz att clienilor persoane fizice ct i
instituiilor financiare sau corporaiilor i pot oferi accesul investitorilor la pieele
dezvoltate, urmrind, n principal, acoperirea riscurilor.

 VALORI MOBILIARE
Valori mobiliare sunt:

aciuni emise de societi comerciale i alte valori mobiliare echivalente ale acestora,
negociate pe piaa de capital;

obligaiuni i alte titluri de crean, inclusiv titlurile de stat cu scaden mai mare de 12
luni, negociabile pe piaa de capital;

orice alte titluri negociate n mod obinuit, care dau dreptul de a achiziiona respectivele
valori mobiliare prin subscriere sau schimb, dnd loc la o decontare n bani, cu excepia
instrumentelor de plat.

Tipul de valori mobiliare cuprinde valorile mobiliare care confer aceleai categorii de drepturi
asupra emitentului sau drepturi de a achiziiona respectivele valori mobiliare prin subscriere
sau schimb (cum ar fi aciuni, obligaiuni, warante, drepturi de preferin, drepturi de alocare).
Clasa de valori mobiliare cuprinde valorile mobiliare de acelai tip, care au aceleai clauze i
caracteristici (valoare nominal, drept de vot, drept de plat a dividendelor i drepturi de
preferin - pentru aciuni i valoare nominal, dobnd, durat/scaden, condiii de
rscumprare, plan de rambursare, drepturi de conversie - pentru obligaiuni).

Trei elemente eseniale caracterizeaz valorile mobiliare:

valorile mobiliare sunt instrumente negociabile. Negociabilitatea const n posibilitatea

transmiterii valorilor mobiliare ctre alte persoane pe baza mecanismului cerere-ofert
i cu respectarea legislaiei n vigoare;

valorile mobiliare pot fi emise n form materializat, pe suport de hrtie, sau

evideniate prin nscrieri n cont. n practic, locul aciunilor materializate este luat de
aciunile dematerializate;

valorile mobiliare confer deintorilor acestora drepturi patrimoniale i

nepatrimoniale. Aceste drepturi decurg din caracteristicile emisiunii de valori mobiliare
(dreptul de coproprietate, dreptul la vot, dreptul de a obine o remunerare dividend
sau dobnd dreptul de crean, dreptul de preferin etc.)

 VALORI MOBILIARE PRIMARE

Produsele primare ale pieei de capital sunt aciunile, obligaiunile i produsele speciale
generate de drepturile conferite de aciuni (drepturi de preferin, de atribuire, de alocare,
certificate de depozit pe aciuni i warante).
n raport cu modul de fructificare a plasamentelor, produsele de baz pot fi:

valori mobiliare cu venit variabil (aciunile), caz n care nivelul remunerrii este
dat de rezultatul financiar al exerciiului i de politica promovat de emitent cu
privire la repartizarea profitului;

valori mobiliare cu venit cert (obligaiuni corporative, obligaiuni municipale,

titluri de stat cu scaden mai mare de 12 luni), pentru care se asigur o
fructificare prin dobnd. Certitudinea decurge din faptul c emitentul se
angajeaz irevocabil s plteasc dobnzi, indiferent de rezultatul financiar al
activitii desfurate. n funcie de condiiile emisiunii, dobnda poate fi fix sau
variabil.

CARACTERISTICILE UNEI ACTIUNI

Aciunile reprezint fraciuni ale capitalului social i desemneaz raportul juridic dintre
deintorul de aciuni i societatea emitent.
Caracteristicile aciunilor:

fraciuni ale capitalului social care au o anumit valoare nominal

fraciuni egale ale capitalului social

indivizibile

instrumente negociabile.

CLASIFICAREA ACTIUNILOR
Dup modul de identificare:

nominative

la purttor

Aciunile nominative pot fi emise n form material, pe suport de hrtie, sau n form
dematerializat, prin nscrieri n cont.

Aciunile dematerializate presupun existena unei nregistrri electronice, respectiv pe

suport magnetic. Atestarea calitii de acionar se face printr-un extras de cont.
Aciunile dematerializate pot fi numai aciuni nominative.
n cazul aciunilor la purttor nu se specific numele deintorului, iar acestea se
materializeaz n form fizic. Ele se pot transmite fr nici o formalitate, cel care le deine fiind
recunoscut ca acionar.
Aciunile nominative pot fi convertite n aciuni la purttor i invers, prin hotrrea
adunrii generale extraordinare a acionarilor.

ACTIUNI ORDINARE
Dup drepturile pe care le genereaz, aciunile se grupeaz n aciuni ordinare i aciuni
prefereniale.
Aciunile ordinare reprezint fraciuni egale ale capitalului social i confer drepturi
egale deintorilor lor. Acestea reprezint dovada participrii la societate.
Principalele drepturi pe care le confer aciunile ordinare sunt dreptul la vot i dreptul
la dividend.
Emisiunea de aciuni ordinare este modalitatea cea mai simpl de atragere a
capitalului, deoarece nu presupune o plat la scaden (spre deosebire de orice mprumut).
Orice investiie are ca scop fructificarea capitalului investit.
Investitorii n aciuni ordinare pot obine urmtoarele categorii de venituri: dividendul,
ctigul din capitalizare (dac societatea are un potenial ridicat) sau ctigul din speculaie
(diferena dintre preul de vnzare i cel de cumprare).

ACTIUNI PREFERENTIALE

Aciunile prefereniale confer posesorului lor calitatea de coproprietar i asigur o

rentabilitate minim pe baza unui dividend prioritar, care, de regul, se pltete naintea
dividendelor la aciunile ordinare. Deintorii aciunilor prefereniale nu beneficiaz de dreptul
la vot (n afara cazului n care a fost dispus altfel prin contractul preferenial).

Decizia de a emite aciuni prefereniale aparine exclusiv acionarilor ordinari, i o dat

luat aceast decizie, trebuie respectate dou condiii, i anume:

aciunile prefereniale s aib aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare;

aciunile prefereniale s nu depeasc o ptrime din capitalul social.

Aciunile prefereniale pot fi oricnd transformate n aciuni ordinare prin hotrrea

adunrii generale extraordinare a acionarilor.
Administratorii, directorii i cenzorii societii nu pot fi titulari de aciuni cu dividend
prioritar fr drept de vot.

ACTIUNI DE TREZORERIE

Din punctul de vedere al emitentului i n funcie de treapta atins n ndeplinirea rolului

lor n cadrul autofinanrii, aciunile cunosc urmtoarele stadii:

aciuni autorizate

aciuni neemise

aciuni puse n vnzare

aciuni aflate n pia

aciuni de trezorerie.

Aciunile de trezorerie nu sunt purttoare de dividende, iar dreptul de vot este

suspendat pe perioada n care acestea se afl n patrimoniul societii. n cazul n care aciunile
sunt incluse n activul bilanului, n pasivul bilanului se prevede o rezerv de valoare egal, care
nu poate fi distribuit.
n opoziie cu aciunile de trezorerie, aciunile deinute de acionari se numesc aciuni n
circulaie.

 CLASIFICARE OBLIGATIUNI

Obligaiunile sunt instrumente de credit, pe termen mediu i lung, emise de societi

comerciale sau de autoriti ale administraiei publice centrale i locale prin care emitenii i
procur pe aceast cale resurse mprumutate, renunnd la creditul tradiional sau
complementar cu acesta.
Obligaiunile certific deintorului dreptul de a ncasa o dobnd i de a recupera
suma investit dintr-o dat la scaden sau n trane pe durata de via a mprumutului.
Obligaiunile sunt titluri de crean negociabile.
Dup modul de identificare a deintorului, obligaiunile pot fi:

la purttor

nominative.

Dup form:

materializate

dematerializate.

Dup tipul de venit:

obligaiuni cu dobnd, care sunt emise la valoarea nominal, valoare care, de

regul, se ramburseaz la scaden i genereaz venituri din dobnzi care se
pltesc n conformitate cu condiiile emisiunii;

obligaiuni cu cupon zero, denumite i obligaiuni cu discount (sau cu reducere),

ce sunt emise la un pre de emisiune mai mic dect valoarea nominal care este
pltit la scaden. Ctigul investitorului este reprezentat de diferena dintre
preul de cumprare pltit de deintor i preul de rscumprare la scaden.

Prin prisma gradului de protecie a investitorilor, se deosebesc:

obligaiuni garantate

obligaiuni negarantate.

Dreptul de preferin este valoare mobiliar negociabil, care ncorporeaz

dreptul titularului su de a subscrie cu prioritate aciuni n cadrul unei majorri a
capitalului social, proporional cu numrul de drepturi deinute la data subscrierii, ntr-o
perioad de timp determinat.

Dac deintorii aciunilor ordinare nu doresc s cumpere aciuni din noua

emisiune, ei pot obine totui un venit prin vnzarea drepturilor de preferin
dobndite pe piaa secundar pe care se tranzacioneaz i aciunile crora le sunt
ataate. Drepturile de preferin sunt achiziionate de ctre investitorii care doresc s
achiziioneze aciuni din noua emisiune. Aadar, aceste drepturi de preferin au valoare
n sine, de vreme ce-i ndreptesc pe posesorii lor s cumpere aciuni la un pre mai mic
dect preul de pia, precum i o valoare de pia.

Dreptul de atribuire const n participarea tuturor posesorilor de aciuni ordinare la

majorarea capitalului social prin ncorporarea de rezerve. Acesta intervine direct n situaia
distribuirii dividendului sub form de aciuni. Practic, majorarea de capital social genereaz
o distribuire gratuit de aciuni. Ca i n cazul dreptului de subscriere, acesta poate fi
calificat drept valoare mobiliar i vndut pe pia dac acionarul urmrete s ncaseze un
flux de numerar imediat.
Att dreptul de subscriere, ct i dreptul de atribuire sunt negociabile, comportndu-se
pe pia ca orice valoare mobiliar.

Dreptul de alocare este valoarea mobiliar negociabil, emis pe termen scurt, care
certific dreptul deintorului acestuia de a primi o aciune care i va fi atribuit la
momentul nregistrrii majorrii capitalului social la depozitarul central. Numrul
drepturilor de alocare este egal cu numrul de aciuni nou emise iar raportul de alocare va fi
de 1 aciune la 1 drept de alocare.
Drepturile de alocare se emit ataat aciunilor i se nregistreaz la depozitarul central.
Valoarea nominal a dreptului de alocare este zero, acesta avnd numai valoare intrinsec
dat de aciunea ataat. Dup nchiderea perioadei de derulare a ofertei publice primare
de vnzare, persoanele care au subscris i pltit integrala aciuni ca urmare a exercitrii
dreptului de referin sau a subscrierii n cadrul ofertei publice primare de vnzare, vor
primi drepturi de alocare. Practic, dreptul de alocare certific faptul c posesorul acestuia
deine o aciune, care i va fi atribuit ulterior.

Certificatele de depozit pe aciuni se emit atunci cnd o societate strin intenioneaz

s listeze aciuni sau instrumente de debit admise deja la tranzacionare pe o pia
reglementat ori un sistem de tranzacionare localizate ntr-o alt ar. nainte de a fi listate
pe o anumit pia, emitentul n cauz trebuie s ndeplineasc cerinele impuse de ctre
respectiva pia.

Certificatele de depozit se pot emite prin ofert public iniial i pot fi tranzacionate i
pe OTC.
De regul, investitorul n certificate de depozit pe aciuni se bucur de aceleai privilegii
ca i deintorul de aciuni obinuite, ca de exemplu, drepturi de vot i dividende.
Drepturile deintorului de astfel de instrumente financiare sunt prevzute n prospectul de
emisiune al certificatului de depozit.
Emiterea de certificate de depozit pe aciuni reprezint o modalitate pentru firmele
strine din pieele dezvoltate de capital de a avea acces la alte piee i de a coopta a cionari
strini, evitnd n acest mod cerinele uneori dificile i stringente ale autoritilor
competente din acele ri. GDR-urile i ADR-urile sunt avantajoase att pentru societatea
emitent, reducndu-i cheltuielile de emisie i de administrare, ct i pentru investitori,
acestea constituind o modalitate ieftin de a cumpra aciuni ntr-o societate strin i de a
beneficia de unele faciliti fiscale. Totodat, unele autoriti sunt mai flexibile n ceea ce
privete obligaiile de raportare a rezultatelor exerciiilor financiare.
Din punctul de vedere al societii, emisiunea GDR-urilor va nsemna o expunere
masiv a acesteia pe pieele internaionale, dar i o generare de capital ceea ce ar duce la o
cretere a lichiditii aciunilor. Investitorii strini vor beneficia astfel de o diversificare a
portofoliului, rata ridicat de rentabilitate a GDR-urilor nefiind condiionat de asumarea
unor riscuri caracteristice investiilor strine directe.

Warantul este un instrument financiar care, asemntor unei opiuni, d dreptul

deintorului, dar nu i obligaia, s cumpere la sau naintea unei date exacte, un numr
standardizat de valori mobiliare la un pre specificat la momentul ncheierii tranzaciei,
numit pre de exercitare.
Warantele funcioneaz asemntor opiunilor pe valori mobiliare avnd un risc ridicat
de investire, valoarea lor putnd scdea la zero.
Warantele pot avea ca activ suport: valori mobiliare, valute, indici sau mrfuri i pot fi
emise n una sau mai multe serii.
Warantul are dat de expirare i aceasta este ultima zi n care un instrumentul financiar
poate fi executat. Acestea sunt emise pe termen mediu sau lung spre deosebire de opiuni
care sunt instrumente financiare admise la tranzacionare pe termen scurt.

Warantele pot fi de stil American sau European.

Exist dou tipuri de warante: warante call i warante put.
Un warant call/put pe aciuni se emite pentru un numr standardizat de aciuni care
poate fi achiziionat de la emitent/vndut napoi emitentului la un pre specificat, la sau
pn la data de expirare.
Valoarea de pia a unui warant are dou componente:

valoarea intrinsec

prima.

Valoarea intrinsec este diferena dintre preul de pia al aciunii i preul fix la care s a emis warantul ce nsoete aciunea respectiv.
Prima constituie diferena dintre valoarea de pia a warantului, dac acesta este el
nsui tranzacionat pe piaa secundar, i valoarea intrinsec.

Warantul poate fi asimilat unei valori mobiliare dar spre deosebire de aceasta,
warantul este emis de ctre un emitent pentru un numr de aciuni i coteaz ca parte a
unei valori mobiliare (a unei aciuni ordinare sau a unei obligaiuni).
Deintorul unui warant nu are drept de vot sau de dividend, ceea ce face imposibil
implicarea investitorului n manage-mentul societii chiar dac poziia acestuia este
afectat de deciziile luate. Adesea warantele sunt ataate unei noi emisiuni pentru a ispiti
investitorii s cumpere noile valori mobiliare.
Warantele au valoare de conversie. Rata de conversie reprezint numrul de warante
care trebuie cumprate (sau vndute) pentru o valoare mobiliar. Preul lor crete
proporional cu creterea preului valorii mobiliare pe care o nsoesc i este apropiat
preului de conversie.

Deintorul de warant poate s exercite certificatul prin intermediarul unde are deschis
contul de tranzacionare, situaie n care intermediarul va contacta emitentul pentru aceast
operaiune sau direct la emitent. Aceast procedur dureaz i necesit completarea unor
formulare.
Principalii factori pe care un investitor trebuie s-i ia n considerare atunci cnd
stabilete valoarea primei pe care urmeaz s o plteasc pentru achiziionarea unui warant la
o societate sunt: valoarea aciunii n legtur cu care este emis warantul, potenialul de

cretere al preului aciunii, timpul rmas pn la expirarea warantului i tolerana

investitorului la risc.
Tranzacionarea pe piaa secundar ce confer transparen ridicat warantelor i
costul de investire mai sczut dect cel al activelor suport fac din warante o alternativ
atractiv pentru investitorii individuali.

Evaluarea fundamental se realizeaz pe baza unor indicatori financiari, dintre care cei
mai utilizai sunt prezentai n cele ce urmeaz.
Profitul pe aciune
Rata de distribuie a dividendului
Dividendul pe aciune
Randamentul unei aciuni
Coeficientul PER
Dividendele ateptate n viitor

Profitul pe aciune exprim capacitatea emitentului de a obine profit i se calculeaz

dup relaia
PPA

Pn
N

unde:
PPA profit pe aciune
Pn profit net (dup plata impozitului pe profit)
N numrul total de aciuni existente pe pia.

Rata de distribuire a dividendului reflect partea din profitul exerciiului financiar

distribuit acionarilor.
d

Dn
100
Pn

unde:
d rata de distribuire a dividendului
Dn dividende nete (calculate dup plata impozitului asupra dividendelor)
Pn profit net.

Dividendul pe aciune este calculat att ca dividend brut repartizat, ct i ca dividend

net:
DPA

Pnr
N

unde:
DPA dividend pe aciune
Pnr profit net repartizat acionarilor
N numrul total de aciuni existente pe pia.
Dividendul pe aciune reprezint, pentru posesorul aciunii, venitul produs de investiia
sa, deci este un flux financiar. Spre deosebire de acesta, profitul pe aciune reprezint pentru
emitent un element important al valorizrii aciunii.

Randamentul unei aciuni este produs att de dividende, ct i de creterea valorii de

pia a aciunii.

D C1 C0
100
C0
unde:R randamentul unei aciuni
D dividendul repartizat
C1 cursul la revnzarea aciunii
C0 cursul la cumprarea aciunii.

Coeficientul PER (price earning ratio), reprezint indicatorul cel mai utilizat pentru a
caracteriza eficiena plasamentului n aciuni.
PER

Cz
Pn

unde:
PER coeficientul multiplicator al capitalizrii
Cz preul mediu al aciunii n cadrul unei zile de tranzacionare
Pn profitul net pe aciune.

Dividendele ateptate n viitor se calculeaz prin actualizarea fluxurilor de trezorerie i

reprezint fructificarea viitoare a plasamentului prin dividende.

V=

Di

(1 k )
i 1

unde:
V valoarea unei aciuni
Di dividendele la momentul i, nelese ca fluxuri de trezorerie ateptate n viitor
k rentabilitatea cerut de acionari
i 1, 2, .... .
Aadar valoarea unei aciuni poate fi calculat ca sum a valorilor prezente ale
dividendelor ateptate n viitor.

 EVALUAREA OBLIGATIUNILOR

Valoarea unei obligaiuni se apreciaz sub dou aspecte: ca valoare cunoscut n diferite
momente pe durata de via a obligaiunii i ca valoare estimat n procesul investirii.
Valoarea cunoscut a obligaiunii este determinat prin intermediul elementelor
tehnice, cum sunt:

valorea nominal

preul de emisiune

preul de rambursare

preul curent.

Investitorii care urmresc ctigul de capital au n vedere n primul rnd rata dobnzii i
gestionarea riscului aferent acesteia prin analiza indicatorilor:

maturitate

durat

sensibilitate.

ELEMENTE TEHNICE ALE OBLIGATIUNILOR

valoarea nominal precizat n prospectul de emisiune

preul de emisiune este stabilit de regul la un nivel mai mic sau egal cu valoarea
nominal i calculat dup relaia:
unde:
Pe preul de emisiune;
At anuitatea n anul t (dobnd plus rambursare);
i rata dobnzii la termen;
n durata de via (exprimat n numr de ani).

Sunt situaii cnd preul de emisiune este influenat de modalitatea de rambursare a

mprumutului.

n cazul obligaiunilor cu cupon zero la care dobnzile nu se pltesc anual, ci sunt

capitalizate i reglate o dat cu rambursarea sumei mprumutate la scaden, calculul preului
de emisiune se face dup relaia:
unde:
AT scadena final.

preul la rambursare, care poate fi egal sau diferit de valoarea nominal. Dac
rambursarea se realizeaz la cursul bursier al obligaiunilor, suma recuperat de
investitor va fi direct influenat de condiiile pieei (de cererea i oferta nregistrat
pentru acel tip de obligaiune);

preul curent al obligaiunii, reprezentat de cursul pieei n orice moment al

tranzacionrii obligaiunii.

Estimarea preului de pia la care deintorul revinde obligaiunea nainte de

scaden pentru a realiza un anumit randament al plasamentului su poate fi realizat
pe baza relaiei de actualizare:

unde:

Pp preul de pia al obligaiunii;

P valoarea nominal;

C cuponul;

R rata anual medie de randament;

t numrul de cupoane pe an;

n numrul de cupoane rmase pn la scaden.

Maturitatea unei obligaiuni este media diferitelor durate la sfritul crora sunt
ncasate cash-flow-urile. Maturitatea exprim intervalul de timp n care se recupereaz
plasamentul prin intermediul rambursrii mprumutului. Noiunea de maturitate este
legat de momentul n care obligaiunea produce fluxuri de trezorerie.

n cazul unei obligaiuni cu cupon zero, maturitatea este tocmai scadena final,
pentru c obligaiunea nu d natere dect la un flux unic. Pentru celelalte tipuri de
obligaiuni, maturitatea este mai puin evident, pentru c valoarea obligaiunii depinde
de n fluxuri, ce intervin la momente diferite pn la scaden.

Maturitatea este deci media lunar a scadenelor de rambursare.

Durata unei obligaiuni reprezint msura maturitii obligaiunii.

Durata este o mrime ponderat a vieii unei obligaiuni, care ia n considerare

mrimea i scadena fiecrui flux cash. Aceasta este o medie a scadenelor fiecrui flux
ponderat cu ceea ce reprezint fluxul respectiv n valoarea obligaiunii.

EMISIUNEA SI EVALUAREA ACTIUNILOR

Cuvinte cheie: actiuni ordinare, actiuni preferentiale, dividend, drept de preferinta, drept de
alocare, curs, multipli de pret, suport, rezistenta, trend.
1) TIPURI DE ACTIUNI
Definitie: Actiunea este o valoare mobiliara primara ce confera posesorului ei calitatatea de
coproprietar, dreptul de fructificare prin dividend si dreptul la adoptarea deciziei in cadrul emitentului in
conformitate cu numarul actiunilor detinute.
Orice investitor in actiuni urmareste atat fructificarea investitiei, cat si dispersia riscului.
Fructificarea se realizeaza in mod direct prin dividend, precum si indirect, prin posibilitatea revanzarii pe
piata a actiunilor detinute la un curs mai bun decat pretul platit la cumparare.
Riscul este legat atat de pozitia pe piata a emitentului, cat si de conjuncture pietei. Aceste doua
coordonate influenteaza volumul si caracteriaticile de pret ale tranzactiilor cu actiuni.
Principalele criterii de grupare a actiunilor sunt:

Din punctul de vedere al emitentului se deosebesc:

actiuni autorizate
actiuni emise
actiuni neemise
actiuni de trezorerie
actiuni pe piata.
Din punct de vedere al drepturilor conferite actionarilor:
actiuni ordinare (comune) care confera toate drepturile: posesie, coproprietate, decizie, fructificare;
actiuni preferentiale care asigura o fructificare minima prin intermediul unui dividend fix distribuibil cu
prioritate fata de dividendul ordinar, dar care nu confera drept la vot. Actiunile preferentiale pot fi
cumulative sau nu, participative sau nu.

2) VALOAREA UNEI ACTIUNI

Principalele elemente ce caracterizeaza valoarea unei actiuni sunt:
Valoarea nominala, care este o valoare conventionala;
Pretul de emisiune, la care se vand pentru prima data de catre emitent actiunile nou emise si care este cel
putin egal cu valoarea nominala;
Valoarea intrinseca, determinata ca raport intre capitalul propriu si numarul actiunilor emise. Acest
indicator reflecta in orice moment dreptul actionarilor la activele emitentului.
Cursul actiunilor, respectiv pretul de piata la un moment dat. Nivelul cursului este influentat de situatia
financiara a emitentului si de interesul publicului investitor pentru a achizitiona si a pastra in portofoliu
respectiva actiune.
Emisiunea de actiuni se realizeaza la momentul constituirii capitalului social, precum si in timpul
functionarii respectivei societati comerciale, ori de cate ori se decide majorarea capitalului social.
3) EFECTELE EMISIUNII DE ACTIUNI
Efectele emisiunii sunt diferite in cele doua situatii enuntate. Astfel, la momentul constituirii
capitalului social, emitentul isi procura resurse pe termen lung prin vanzarea de actiuni, iar investitorii
intra in posesia drepturilor conferite de detinerea acestora.
In cazul emisiunii efectuate in scopul majorarii capitalului social, investitorii existenti pot fi
dezavantajati daca nu li se asigura dreptul de a participa la noua emisiune. Orice emisiune de noi actiuni
poate sa genereze efecte nefavorabile asupra actionarilor existenti, adica sa conduca la diminuarea
drepturilor acestora cu privire la capital, profit si la luarea deciziei.

Indicatorii care masoara efectele de dilutie sunt: valoarea intrinseca, profitul net al exercitiului si
modificarea ponderii detinerilor de actiuni.
- Dilutia capitalului este pusa in evidenta prin diferenta dintre valoarea intrinseca dupa majorarea
capitalului social si valoarea intrinseca inainte de majorare.
- Dilutia profitului se masoara ca diferenta intre profitul net al exercitiului dupa si inainte de majorarea
capitalului social.
- Dilutia dreptului de vot exprima reducere ponderii actiunilor detinute dupa majorarea de capital social
in totalul actiunilor existente in circulatie.
Pentru a preintampina situatiile in care sunt dezavantajati actionarii existenti, emitentul calculeaza
si acorda dreptul de preferinta, potrivit caruia actionarii existenti pot sa subscrie cu prioritate la noua
emisiune pentru a-si pastra nemodificata detinerea in capitalul social al emitentului. Marimea dreptului de
preferita se determina teoretic ca diferenta intre valoarea actiunilor vechi (inainte de majorare) si pretul
tuturor actiunilor vechi si nou emise.
DP = C (NC + np)/( N+n) = (C p)n/(N+n),
N = numarul actiunilor vechi, n = numarul actiunilor nou emise, C = cursul actiunilor vechi, p = pretul de
emisiune al noilor actiuni.
Dreptul de preferinta este un produs bursier, deci o valoare mobiliara atasata actiunilor, a carei
durata de viata este limitata la un numar de zile stabilit de adunarea generala a actionarilor, timp in care
dreptul de preferinta coteaza la bursa putand fi tranzactionat. Pretul dreptului de preferinta este dat de
raportul dintre cererea si oferta inregistrate in fiecare moment al zilei de tranzactionare.
4) EVALUAREA FUNDAMENTALA A ACTIUNILOR
Evaluarea fundamentala sau financiara a actiunilor se bazeaza pe un set de indicatori care dau o imagine
asupra valorii actiunii in functie de rezultatele financiare ale societatii emitente.
Profitul pe actiune = Profitul net al exercitiului/numarul actiunilor emise;
Dividendul pe actiune = Profitul net de repartizat/numarul actiunilor emise;
Rata de distribuire a dividendului = ( Dividend pe actiune/profit pe actiune)*100;
Randamentul curent al actiunii = (Dividend pe actiune /curs)*100;
Randamentul total = [(Dividend pe actiune + C1 Co)/Co]*100;
Valorile de rentabilitate: valoarea financiara (Dividend/rata medie dobanzii de piata) si valoarea de
randament (Profit net pe actiune/rata medie a dobanzii de piata);
Multipli de prt;
Indicatorul PER (price to earning ratio), calculat ca raport intre cursul mediu al zilei de tranzactionare si
profitul net pe actiune;
Indicatorul PBV (price per book-value), determinat ca raport intre cursul mediu al zilei de tranzactionare si
valoarea capitalurilor proprii (active datorii);
Indicatorul PS (price to sales), calculat ca raport intre cursul mediu al zilei de tranzactionare si cifra de
afaceri pe actiune;
Indicatorul PCF (price to cash-flow), ca raport intre cursul mediu al zilei de tranzactionare si cash-flow-ul
pe actiune (profit net + depreciere + amortizare). Cash flow-ul pe actiune este mai stabil si puternic corelat
cu evolutia cursului bursier.
Dividendele asteptate in viitor, calculate prin actualizarea fluxurilor de trezorerie reprezentand
fructificarea viitoare prin dividend a plasamentului.
Randamentul in dividend al actiunii (dividendul in anul l/curs);
Rentabilitatea pretinsa de actionari. Daca se considera o dezvoltare regulata a societatii emitente, astfel
incat dividendele cresc de la un an la altul cu o rata medie g, actionarii pot pretinde o fructificare egala
cu g+Dl/C, in care Dl este dividendul in anul l, iar C este cursul actiunii. Presupunand o politica de
dividende regulate, cresterea dividendelor va fi egala, pe termen mediu cu cea a profitului pe actiune.

Instrumente financiare derivate

Contract futures

angajament standardizat de a cumpra sau a vinde, un instrument financiar, instrument

monetar ori marf la un pre stabilit n momentul ncheierii tranzaciei, cu lichidarea
contractului la o dat viitoare

Opiune

contract ntre un vnztor i un cumprtor care dau acestuia din urm dreptul dar nu i
obligaia de cumpra sau vinde un instrument financiar, instrument monetar ori marf
la o anumit dat viitoare, drept obinut n schimbul plii ctre vnztor a unei prime

PIETE FUTURES
Garantarea bunei execuii a contractului futures este o component esenial n procesul de
tranzacionare.

n momentul ncheierii unei tranzacii pe piaa futures, att vnztorul ct i cumprtorul

depun o garanie (numit marj) la o ter persoan juridic.
Pe piaa SIBEX, aceast persoan juridic este
Casa Romn de Compensaie SA Sibiu.

Specificatiile CONTRACTULUI FUTURES

Tranzacionarea unui contract futures presupune cumprarea / vnzarea unei cantiti
standard de marf sau instrument financiar conform specificaiilor standardizate ale acestuia.
Specificaiile unui contract futures standardizeaz urmtoarele clauze:
Simbolul contractului
Identific contractul futures n pia.
n prezent, sunt disponibile contracte futures avnd 30 active suport.
Exist contracte futures care au fost suspendate de la tranzacionare datorit lichiditii
sczute a acestora sau a activului suport.

Simboluri ale contractelor futures tranzacionate la SIBEX:

DESIF1 DESIF2 DESIF3 DESIF4 DESIF5 DEEBS DEBRD DETLV DEBRK
DEFPR DESBX DEBVB DETEL DETGN DERRC DESNP ROBOR3 EUR/RON EUR/RON5
USD/RON EUR/USD-RON EUR/CHF-RON EUR/GBP-RON EUR/JPY-RON GBP/USD-RON
USD/CHF-RON USD/JPY-RON
DESBX9 DESBX18 DEDJIA-RON DEDJIA-USD
SIBGOLD-RON SINGOLD-USD CO2 2008-2012 DEOIL-LSC
Activul suport
Poate fi o marf precum petrol, cereale ori aur, curs de schimb, perechi valutare, rate
ale dobnzi, rentabiliti, preul unei aciuni, indici sintetic, indicatori financiari, sau variabile
climatice, emisii de substane ori un alt produs care face obiectul contractului i care este
tranzacionat pe o pia spot sau pentru care exist un pre de referin.
Exemplu:
Contractul futures EUR/RON are ca activ suport cursul valutar de referin al monedei unice
europene, iar piaa spot este reprezentat de piaa interbancar romneasc reglementat i
supravegheat de ctre Banca Naional a Romniei.
Contractul futures CO2 2008-2012 are ca activ suport certificatul european de emisii de
gaze cu efect de ser (European Union Allowances - EUA) ce se tranzacioneaz la Bluenext.

Cotaia
Cotaia pe piaa futures se exprim n acelai mod cu cea a activului suport pe piaa spot.
Exemplu:
Cursul EUR/RON este exprimat att pe piaa interbancar ct i pe piaa futures administrat
de Sibiu Stock Exchange n lei/euro (EUR/RON), aciunile listate pe pieele BVB i SIBEX sunt
cotate n lei/aciune, rata dobnzii la 3 luni (ROBOR3) se exprim pe ambele piee (spot i
futures) n puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD, indici SIBEX i indicele DJIA se exprim n
puncte.

 Pasul
Reprezint fluctuaia minim a preului pe piaa futures.
Exemplu:
Pentru contractele futures valutare i cele pe aciuni, la SIBEX, pasul este de 0,0001 RON (1
ROL). Aceasta nseamn c preurile care se pot negocia pe pia pot varia cu minim 0,0001 lei.
In cazul contractului futures ROBOR3, pasul este de 0,01 procente, iar pentru contractul
EUR/USD acesta este de 0,0001 puncte.
Data scadenei
Este ziua n care expir contractele futures rmase deschise.
La SIBEX Sibiu, scadenele contractelor futures sunt, de regul, 3 i 6 luni. Pentru contractele
futures avnd suport aciunile SIF2, SIF3, SIF5, TLV, SNP, RRC, indici, aur i cursul de schimb
EUR/RON, EUR/USD exist i scadene la 9 i 12 luni. Exist i contracte cu scaden la 1 i 2
luni.
Zilele de scaden sunt fiecare a treia vineri din lunile de scaden martie, iunie,
septembrie i decembrie.
Pentru contractul CO2 2008-2012 scadena este de o zi.

Mrimea contractului
Cantitatea de instrumente financiare/marf suport al
contractului este standardizat pentru fiecare contract.
Exemplu:
Cnd se tranzacioneaz un contract futures pe cursul USD/RON practic se tranzacioneaz
echivalentul a 1.000 dolari SUA. Pentru EUR/RON5 avem 5.000 euro.
Pe piaa futures a aciunilor, mrimea contractelor este 1.000 aciuni cu excepia contractelor
DERRC pentru care aceasta este 10.000 aciuni, a contractelor DEBRD - 100 aciuni i a
contractelor DETGN i DEEBS 10 aciuni.
Pentru contractele CO2 2008-2012 mrimea este 100 certificate.
Nu se pot tranzaciona fraciuni de contract.

 Prima zi de tranzacionare
Este ziua n care se poate ncepe tranzacionarea contractului pentru scadena de 6 luni sau cea
de 12 luni (cea mai ndeprtat).
Exemplu:
Tranzacionarea la SIBEX a contractului futures DESIF1 scadent n luna martie 2011 a nceput n
prima edin de tranzacionare dup cea de-a treia vineri din luna septembrie 2010 i se va
ncheia la 18 martie 2011. EUR/RON DEC11 - prima zi a fost 20 decembrie 2010.
Pentru fiecare scaden, prima zi de tranzacionare a contractelor futures cu scaden
la 6 luni este:

pentru scadena martie - prima zi de tranzacionare dup cea de-a treia zi de vineri din
luna septembrie a anului precedent

pentru scadena iunie - prima zi de tranzacionare dup cea de-a treia zi de vineri din
luna decembrie a anului precedent

pentru scadenta septembrie - prima zi de tranzacionare dup cea de-a treia zi de vineri
din luna martie a aceluiai an

pentru scadenta decembrie - prima zi de tranzacionare dup cea de-a treia zi de vineri
din luna iunie a aceluiai an.

Preul de executare la scaden

Este preul la care se lichideaz contractele futures n ziua de scaden. Pentru a

putea nelege mecanismul de executare la scaden este nevoie s definim un termen
nou: poziie deschis pe piaa futures.

Poziia deschis pe piaa futures este un contract futures cumprat sau vndut i
nelichidat printr-o operaiune invers.

Poziii deschise long i short

Orice contract futures tranzacionat presupune deschiderea a dou poziii: una

de cumprare (sau long) i una de vnzare (sau short).
Contractele futures tranzacionate sunt nregistrate la casa de compensare iar
poziiile deschise sunt evideniate n contul n marj.
Numrul total al poziiilor deschise long este egal cu numrul total al poziiilor
deschise short pentru acelai activ i aceeai scaden.

Numrul poziiilor deschise se modific doar dac se efectueaz tranzacii pe

acelai activ i aceeai scaden.

Lichidarea poziiilor deschise n piaa futures

n momentul n care contractul futures este lichidat poziiile deschise corespunztoare
se nchid.
O poziie pe piaa futures (long sau short) poate fi deschis i nchis (lichidat) n orice
edin de tranzacionare pe durata de via a contractului (ncepnd cu prima zi de
tranzacionare i sfrind cu ziua de scaden).
Poziiile rmase deschise la scaden se lichideaz fie prin decontare final n fonduri
(cash settlement) fie prin livrarea activului suport.
Diferenele dintre preul la care a fost deschis o poziie pe piaa futures i preul la care
aceasta este nchis genereaz investitorului un profit sau o pierdere.

Lichidarea poziiilor deschise la scaden

n ziua scadenei contractului cu decontare final n fonduri, cnd, dup nchiderea edinei
de tranzacionare, pe piaa futures rmn poziii deschise la scadena respectiv, acestea sunt
nchise utilizndu-se preurile de pe piaa spot sau o alt pia de referin, dup cum urmeaz:

preurile de lichidare a poziiilor rmase deschise la scadena contractelor futures pe

aciuni tranzacionate la SIBEX sunt preurile medii ponderate nregistrate n ziua
scadenei pentru aciunile suport aa cum acestea sunt publicate de ctre Bursa de
Valori Bucureti sau de ctre SIBEX.

Lichidarea poziiilor deschise la scaden pentru contractele pe curs de schimb

preurile de lichidare a poziiilor deschise la scadena contractelor futures pe

curs de schimb tranzacionate la SIBEX (USD/RON i EUR/RON) sunt cursurile de
referin corespunztoare comunicate de Banca Naional a Romniei n ziua
scadenei.

preurile de lichidare a poziiilor rmase deschise la scaden pentru contractele

futures cu activ suport perechi valutare (EUR/USD, EUR/GBP, EUR/CHF, EUR/JPY,
GBP/USD, USD/CHF, USD/JPY) sunt egale cu preurile de cotare ale contractelor

futures corespunztoare publicate de Chicago Mercantile Exchange n ziua

scadenei contractelor admise la tranzacionare la SIBEX.

poziiile rmase deschise se lichideaz prin decontare finala n fonduri, respectiv

prin plata n lei a diferenelor dintre valoarea contractului i 10.000 x preul de
cotare (exprimat n puncte) a contractului futures pentru aceeai scaden
publicat de Chicago Mercantile Exchange n ziua scadenei.

Specificaiile contractului futures

Marja
Garanie n numerar i instrumente financiare pe care cele dou pri ale contractului
(vnztorul i cumprtorul) trebuie s le constituie la casa de compensare n vederea
tranzacionrii.
Nivelul acestor marje este stabilit de ctre casa de compensare i poate fi modificat periodic,
n funcie de volatilitatea preului futures, valoarea contractului futures i intervalul n care
variaz preul activului suport.
Marja contractului futures
Nivelul minim al sumei constituite n contul n marj de ctre cumprtorul i vnztorul
de contracte futures trebuie s fie meninut pe durata de via a contractului pentru garantarea
poziiilor deschise nregistrate n numele su.
Marja poate fi constituit din active precum:

fonduri bneti, inclusiv valute strine

titluri de stat cu scadena mai mic de 12 luni

obligaiuni garantate integral de stat

aciuni i obligaiuni corporative tranzacionate pe o pia reglementat, care

ndeplinesc criteriile de lichiditate impuse de casa de compensare/contrapartea
central.

Marcarea la pia
Marcarea la pia este procesul de actualizare, pe baza preului de cotare, n timpul i la
nchiderea edinei de tranzacionare, a conturilor n marj, cu diferenele
favorabile/nefavorabile (profit sau pierdere din marcare) rezultate din reevaluarea la nivelul
preului curent al pieei a poziiilor deschise, pentru fiecare contract i scaden n parte.

Toate poziiile deschise se evalueaz la sfritul zilei n funcie de preurile de nchidere

sau cele determinate (numite preuri de cotare) pentru fiecare contract i scaden n parte.

Preul de cotare
Preul de cotare pentru un contract futures este valabil doar pentru ziua respectiv, n
ziua urmtoare urmnd a se stabili un nou pre de cotare n funcie de preul de nchidere
consemnat la finalul edinei de tranzacionare.
n cazul n care pe un simbol nu s-au executat tranzacii, casa de compensare calculeaz
preul de cotare pe baza celor mai bune preuri ale ordinelor de tranzacionare rmase n pia
la nchiderea edinei.

TRANZACII CU OPIUNI

Opiunile sunt instrumente financiare derivate tranzacionate n cadrul unor piee

reglementate sau pe piee de tip OTC (over-the-counter) i care genereaz drepturi i
obligaii diferite pentru prile implicate n tranzacie.

Clas de opiuni opiunile de acelai tip, CALL sau PUT, care au acelai activ suport i
aceeai scaden

Serie de opiuni toate opiunile dintr-o clas care au acelai pre de exercitare

AVANTAJELE OPTIUNILOR

Flexibilitate indiferent de evoluia preurilor opiunile pot s v ajute s realizai

obiectivele de tranzacionare

Multifuncionale chiar dac nu i-ai format o opinie despre evoluia pieei, poi profita
de volatilitate i trecerea timpului

Pot fi obinute ctiguri nelimitate prin asumarea de pierderi limitate

Standardizarea i existena casei de compensare elimin riscul de neplat al contraprii

OPTIUNEA CALL

Opiunea CALL d dreptul deintorului s cumpere activul suport ntr-o perioad

specificat de timp la un pre stabilit n momentul executrii tranzaciei

Deintorul opiunii pltete o prim vnztorului opiunii n schimbul dreptului de a

cumpra activul suport

OPTIUNEA PUT

Opiunea PUT d dreptul deintorului s vnd activul suport ntr-o perioad

specificat de timp la un pre stabilit n momentul executrii tranzaciei

Deintorul opiunii pltete o prim vnztorului opiunii n schimbul dreptului de a

vinde activul suport

PRETUL DE EXECUTARE SI PRIMA

Pre de exercitare - preul la care cumprtorul unei opiuni CALL are dreptul s
cumpere un anumit activ suport sau la care cumprtorul unei opiuni PUT are dreptul
s vnd un anumit activ suport

Prima - preul pe care cumprtorul unei opiuni l pltete vnztorului opiunii.

Primele sunt stabilite liber pe pia de ctre cumprtori i vnztori potrivit regulilor
bursei unde sunt tranzacionate

ACTIVUL SUPORT AL OPTIUNILOR

Opiunile PUT i CALL au ca suport, de regul, 100 aciuni dintre cele ce se constituie ca
activ suport sau un contract futures

Instrumentul financiar suport poate fi valoare mobiliar, indice, contract futures pentru
care opiunea d dreptul s-l cumperi sau s-l vinzi

Nu este posibil s cumperi sau s vinzi fraciuni din mrimea unei opiuni; mrimea
opiunii este standardizat

PRIMA SI ULTIMA ZI DE TRANZACTIONARE

Prima zi de tranzacionare a opiunilor este ziua n care a fost stabilit primul pre de
cotare al contractului futures suport

Ultima zi de tranzacionare i data expirrii opiunii coincid cu ultima zi de

tranzacionare, respectiv ziua de scaden a contractului futures suport

Opiunile n bani pot fi exercitate n orice sesiune de tranzacionare pn la data

expirrii acestora

PRETURILE DE EXERCITARE

Preurile de exercitare sunt predeterminate i se afieaz automat de ctre sistem,

imediat ce preul de cotare va impune acest lucru

Preurile de exercitare afiate sunt din 2.000 n 2.000 pai divizibil cu 2.000 pentru
opiunile pe DEBRD, din 1.000 n 1.000 pai pentru opiunile pe contracte futures cum ar
fi DEBRK, USD/RON, EUR/RON, din 500 n 500 pai pentru DESIF, DETLV, DESNP,

EUR/USD, din 100 n 100 pai pentru DEEBS i din 50 n 50 de pai pentru opiuni pe
DERRC i pe contracte futures pe indici i rata dobnzi.

Toate preurile de exercitare listate pe ntreaga durat a contractului cu opiuni vor fi

meninute pn la expirarea acestuia

Exist cel puin dou preuri de exercitare peste i sub preul futures (sau preul curent
al aciunii pentru opiuni pe aciuni)

EXERCITAREA OPTIUNILOR LA SCADENTA

Opiunile neexercitate pn la expirarea contractului futures suport vor fi clasificate n

bani, la bani i n afara banilor n funcie de preul de lichidare la scaden a
contractului futures suport

La data expirrii, toate opiunile n bani vor fi exercitate automat, iar cele n afara
banilor i cele la bani vor fi terse din conturile n marj ale membrilor
compensatori/investitorilor.

POZITII DESCHISE

Din tranzaciile cu opiuni rezult poziii deschise, ca diferen ntre opiunile de acelai
tip cumprate i cele vndute pentru fiecare pre de exercitare i dat de expirare

La executarea fiecrei tranzacii, cumprtorul pltete vnztorului o prim, n

schimbul creia are dreptul de a exercita opiunea, n perioada de valabilitate a acesteia

Pentru poziiile deschise pe vnzare, titularul contului este obligat s menin n cont
suma necesar acoperirii riscului calculat

CUM SE TRANZACTIONEAZA OPTIUNILE

Orice pre de exercitare a unei opiuni, PUT sau CALL are dou cotaii n pia:

Cotaia de cumprare (bid price) este dat de cel mai mare pre pe care o
persoan este dispus s-l plteasc pentru opiunea respectiv

Cotaia de vnzare (asked price) este dat de cel mai mic pre la care o persoan
este dispus s vnd respectiva opiune

COMPUNEREA UNEI OPTIUNI

Preul unei opiuni are dou componente:

Valoarea intrinsec:

Pentru o opiune CALL este preul aciunii sau al contractului futures

suport minus preul de exercitare

Pentru o opiune PUT este preul de exercitare minus preul aciunii sau
al contractului futures suport

Valoare timp este egal cu prima minus valoarea intrinsec

VALOAREA INTRINSECA
O opiune fr valoare intrinsec (valoare intrinsec zero) este n afara banilor
(out of the money)

O opiune care are valoare intrinsec este n bani (in the money)

Dac preul de exercitare al unei opiuni este egal cu preul activului suport, opiunea
este la bani (at the money)

EXERCITAREA UNEI OPTIUNI

O opiune de tip american poate fi exercitat oricnd pn la data expirrii

De regul, nu este avantajos s exercii pn la expirarea opiunii ntruct se

pierde valoarea timp

O opiune de tip european poate fi exercitat numai la data de expirare

SUPRAVEGHEREA PIETEI IFD

supravegherea se realizeaz electronic

fiecare tip de contract are setai parametri specifici: marja, pasul, oscilaiile zilnice
maxime ale preului, intervalul de evaluare

conturile n pierdere sunt supravegheate n mod special

prevenirea controlului preului i manipularea pieelor se face n special prin limitarea

numrului de poziii deschise.

VALORILE MOBILIARE COMPONENTA A INSTRUMENTELOR

FINANCIARE

1. Structur
2. Caracteristici
1. Structur
valori mobiliare;
titluri de participare ale OPC;
instrumente ale pieei monetare;
opiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobnzii sau n
legtur cu
valori mobiliare, valute, rate ale dobnzii, ale rentabilitii sau alte
instrumente derivate, indici;
mrfuri care pot fi decontate n bani;
mrfuri care pot fi decontate fizic, cu condiia s fie tranzacionate pe o
pia reglementat sau n cadrul unui ATS;
variabile climatice, navlu;
instrumente derivate pentru transferul riscului de credit;
contracte financiare pentru diferen.
Un loc important n structura instrumentelor financiare l ocup produsele derivate.
Instrumentele financiare derivate ( I.F.D.) sunt contracte standardizate care permit
vnzarea- cumprarea la temen a unei cantiti determinate din suportul
contractului, care poate fi un activ de tipul: valoare mobiliar, indice bursier, curs de
schimb, rata dobnzii, marf sau alt instrument derivat ( de exemplu: opiune pe
futures).
Un produs derivat este un contract financiar, ntre dou sau mai multe pri, care
deriv din valoarea viitoare a unui activ de referin.
Produsele derivate sunt instrumente financiare de ges tionare a riscului. Acestea sunt
folosite pentru a transfera elementele de risc i, de aceea, pot aciona ca o form de
asigurare.
Riscurile n tranzacionarea produselor derivate pot s se schimbe n funcie de
evoluia activului suport. Riscurile trebuie monitorizate constant, ntruct sumele de
pierdut sau de ctigat pot fi substaniale.

Produsele derivate sunt utilizate de ctre o parte expus unui risc nedorit, riscul
trecnd ctre cealalt parte contractant, care l accept.
2. Caracteristici Cele mai utilizate instrumente derivate sunt contractele la termen de
tip futures i opiuni. Orice produs derivate poart un risc; de aceea a fost creat.
Riscurile associate produselor derivate trebuie s fie identificate i gestionate.
Procedurile de gestionare a riscului trebuie adaptate permanent.
Produsele derivate nu reprezint o form de joc riscant. Ele servesc unui scop i
anume: limitarea pierderii, sau obinerea de ctig.
Citat: A paria pe un cal reprezint un joc riscant;
A paria c poi obine la jocul de cri trei ai reprezint un divertisment;
A paria c preul unei anume aciuni va crete nseamn o afacere.
Diferena este evident.
instrumente financiare structurate:
activul suport poate varia de la cursul de schimb, valori mobiliare
primare, couri de valori mobiliare, instrumente ale pieei monetare i
sunt combinate cu instrumente financiare derivate;
sunt complexe dar flexibile;
se adreseaz att investitorilor de retail, ct i instituiilor financiare
sau corporaiilor;
pot oferi accesul investitorilor la pieele dezvoltate;
urmresc acoperirea riscului.
warante:
instrument financiar asemntor unei opiuni;
pot avea ca activ suport: valori mobiliare, valute, indici, mrfuri;
prezint dat de expirare, aceasta fiind ultima zi la care poate fi
executat;
se emit pe termen mediu sau lung (opiunile se emit pe termen scurt);
pot fi de tip european sau american;
valoarea de pia a unui warrant are dou component: valoarea
intrinsec i prima
o valoarea intrinsec= diferenele dintre preul de pia al
aciunii i preul fix la care s-a emis warantul;
o prima= diferena dintre preul de pia al warantului i valoarea
intrinsec. Nivelul primei este influenat de factori cum sunt:
valoarea aciunii n legtur cu care s-a emis warantul,
potenialul de cretere a preului aciunii, timpul rmas pn la
expirarea warantului i tolerana investitorului la risc.
warantul este emis pentru un numr de aciuni i coteaz ca parte a
unei valori mobiliare (aciune ordinar sau obligaiune);

 deintorul warantului nu are drept de vot sau drept la dividend;

sunt ataate unei noi emisiuni pentru a facilita cumprarea noilor
aciuni de ctre investitori;
au valoare de conversie. Rata de conversie reprezint numrul de
warante cumprate/vndute pentru o valoare mobiliar.
Tranzacionarea pe piaa secundar confer transparen ridicat
warantelor;
Costul de investire este mai sczutdect cel al activelor suport.
Certificate de depozit pe aciuni:
se emit atunci cnd o societate strin intenioneaz s listeze aciuni
sau instrumente de debit admise deja la tranzacionare pe o alt pia;
se pot emite prin ofert public iniial;
pot fi tranzacionate i pe OTC;
deintorul are drept la vot i la dividend;
au forma unor GDR-uri sau ADR-uri;
sunt avantajoase pentru emitentul de aciuni, reducnd cheltuielile de
emisiune i de administrare;
constituie o modalitate ieftina, pentru investitori, de a cumpra aciuni
la o societate strin i de a beneficia de faciliti fiscale;
nseamn pentru societatea emitent o expunere masiv a acesteia pe
pieele internaionale, dar i o infuzie de capital, ceea ce determin
creterea lichiditii aciunilor.
Instrumente financiare derivate:
sunt contracte standardizate care permit vnzarea/cumprarea la
termen a unei cantiti determinate din titlurile suport;
suportul contractului poate fi:valoare mobiliar, indice bursier, curs de
schimb, rata dobnzii, marf, sau alt instrument financiar;
sunt contracte financiare care deriv din valoarea viitoare a unui active
de referin;
permit gestionarea riscurilor, acionnd ca o form de asigurare.
Riscurile n tranzacionarea produselor derivate pot s se schimbe n
funcie de evoluia activului suport. Riscurile i poziia fa de
instrumentele derivate se monitorizeaz constant, ntruct sumele de
ctigat sau de pierdut pot fi substaniale;
sunt utilizate de ctre o parte ce este expus unui risc nedorit, iar riscul
trece asupra contraprii care l accept;
momente semnificative n evoluia produselor derivate:
anul 1630 TULIPOMANIA;
anul 1650 BONURILE DE OREZ;
anul 1865 CBOT, primele contracte futures moderne;
anii 70 introducerea contractelor futures financiare;

 anii 80 expansiunea produselor derivate.

tranzacionarea instrumentelor derivate se poate efectua pe pieele
reglementate, sau pe OTC:
n cazul tranzacionrii pe pieele reglementate
- specificaiile contractelor sunt standardizate

i publicate;

- preurile sunt transparente i uor accesibile;

- vnztorii i cumprtorii nu se cunosc ntre ei;
- orarul de tranzacionare este ferm i publicat;
- poziiile se pot negocia cu uurin;
- nchiderea poziiilor se face, cu precdere,prin tranzacii de
sens invers;
- numrul contractelor ajunse la scaden, sau care implic
livrare fizic, este redus.
n cazul tranzacionrii pe OTC
- detaliile contractelor nu sunt publice;
- contractele se negociaz n mod privat ntre dou pri
care nu se cunosc;
- preurile nu sunt transparente;
- nu exist specificaii standard;
- poziiile nu sunt uor de lichidat sau transferat;
- majoritatea contractelor ajung la scaden sau la livrare
fizic.

CURS 7

Analiza grafica dateaza de la inceputul sec. 20 cand Charles Daw a emis asa numita teorie a
valurilor (pila bursiera privita in evolutia cursurilor intrumentelor tranzactionate se comporta
precum valurile marii, adica dupa o perioada de crestere a cursului se asteapta o perioada de
scadere aproximativ de aceiasi intensitate si de aceiasi durata.

Studierea evolutiei cursului unui instrument financiar se face pe un interval sufficient de

indelungat, care sa permita trasarea unei anumite tendinte.
Principiulc are sta la baza trasarii unui graphic se refera la evolutia trecuta a cursului pe
baza unui numar sufficient de mare de observari astfel incat sa se poata vizualiza pe graphic
punctele de schimbare a tendintei si semnalul pe care il percepe investitorul, fie de vanzare fie de
cumparare, in aproprierea momentului schimbarii tendintei.
Toti factorii care au influientat piata sunt deja continuti in nivelul cursului inregistrat pe
graphic.
Pretul instrumentelor financiare reflecta tocmai factorii specifici emitentului si factorii specifici
pietei.
Elementele oferite de analiza tehnica sunt:

Evolutia pretului pe perioada analizata

Volumul tranzactiilor (cantitate care influienteaza prin raportul cerere-oferta)
Tendinta in evolutia cursului
Configuratia graficului pe baza unui numar sufficient de mare de observari ale cursului
Momentul schimbarii tendintei

In evolutia graficului pune in evidenta liniile de trend si canalele de trend.

Trendul reprezinta o linie care uneste 2 sau mai multe nivele de pret, considerate a fi
semnificative.
In cazul in care cererea neta determinata ca diferenta intre cerere si oferta este in crestere, linia
de trend uneste punctele de minim care sunt la randul lor preturi in crestere (linie de trend
pozitiva)
Actioneaza in cadrul configuratiilor grafice ca support.
In cazul in care cererea neta coboara sub linia de trend este posibila schimbarea de tendinta.
Un trend negative pune in evidenta niveluri de pret maxime in scadere. Tendinta este
descendenta si actioneaza ca linie de rezistenta intr-o configuratie de graphic.

 Oferta neta pozitiva (punctele care macheaza linia de trend sunt niveluri maxime de curs)
Canalul de trend marcheaza o evolutie a cursului intre cele 2 linii de trend si poate fi ascendant,
descendent si neutru (cand cele 2 linii sunt paralele).
Configuratiile de graphic depend de intervalul de timp de observare a evolutiei de curs, in sensul
ca formeaza o configuratie mai complicate daca analiza cursului se realizeaza pe un interval
cuprins intre cateva lui si cativa ani.

Cele mai simple configuratii de grafic sunt:

a) Graficul de tip bara care ofera informatii privind evolutia cursului pe un interval foarte
scurt de o zi sau cateva zile.
Acest graphic da indicatii cu privire la cursul de deschidere si inchidere.
Utilizarea este evidenta doar pe termen scurt pentru ca ofera informatii privind variata
cursului determinate de factori ce influienteaza respectarea instrumentelor financiarea in
mod direct ca urmare a operatiunilor corporative ale emitentului sau a unor infuiente
specific pietei respective tendinta bursei pe care se tranzactioneaza acel instrument.

b) Graficul de tip lumanare

- Este un graphic pe termen scurt
- Copul lumanarii va fi umplut sau gol, dupa cum a variat cursul.
-

Corpul lumnrii este un dreptunghi vertical ale crui limite sunt date de preurile
de nchidere i de deschidere ale zilei (intervalului) respective. Mrimea corpului
reprezint diferena dintre cele dou preuri.

Culoarea corpului reprezint evoluia preului: pozitiv (dreptunghi alb lumnare

goal) sau negativ (dreptunghi negru lumnare plin).
De obicei, se
utilizeaz perechi de culori cum ar fi alb-negru sau verde-rou pentru a reprezenta
creterea-scderea.

Umbrele lumnrii sunt barele verticale dispuse pe linia median a dreptunghiului,

dar n afara acestuia i reprezint preurile extreme (maxime i minime) ale zilei
respective.

Trendul ascendent este prin definiie o succesiune de preuri minime i maxime n

cretere. Trendul poate fi considerat ascendent i dac numai minimele sunt n
cretere.

Trendul descendent este prin definiie o succesiune de preuri minime i maxime n

scdere. Trendul poate fi considerat descendent i dac numai valorile maxime sunt n
scdere.

Trendurile ascendente i cele descendente se mai definesc i ca linii de trend. n

cazul trendului ascendent linia de trend se traseaz unind minimele barelor de pre.
Pentru un trend descendent se unesc maximele barelor.

Trendul neutru - oscilaia preului ntre un prag superior (rezisten) i unul inferior
(suport).

c) Configuratia de grafic Cap-Umeri

Se formeaza pe interval de 2-3 saptamani. Cele mai mici niveluri se sprijina pe dreapta support.
Daca cursul strapunge dreapta support, semnalul este de vanzare; investitorii inteleg ca se trece
la o tendinta de scadere a cursului.
Este inversul graficului cand cele mai ridicate trepte de curs descriu dreapta de rezistenta.
-

Daca este peste dreata de rezistenta indica faptul de cumparare.

Suportul si rezistenta sunt liniile de trend care sunt descries de niveluri ale cursului sufficient de
puternice pentru ca sa determine schimbarea de tendinta. Ca urmare, pragul support este acel
nivel de curs la care cererea este sufficient de mare pentru a opri tendinta de scadere a cursului.
Atingerea pragului support indica trecerea catre o tendinta crescatoare.
Pragul de rezistenta este acel nivel de curs la care oferta este sufficient de puternica pentru a opri
trendul de crestere; piata intelege ca va urma o perioada de scadere a cursului.

d) Configuratia W si m
- Cursul vairaza intr-un canal de trend.
- Configuratia W indica depasirea pragului de rezistenta (un semnal de cumparare) iar
cel dem indica semnalu de vanzare.
e) Configuratia in colt
Se formeaza atunci cand amplitudinea de evolutie a cursului este din ce in ce mai mica, iar cele 2
linii care fomeaza canalul de rend se vor intersecta.
In cazul coltului ascendant semnalul este de vanzare iar cel descendent este de cumparare.
-

Se ma poate face si o configuratie in triunghi.

Daca cursul iese din grafic prin partea de sus => cumparare sau daca este sub varful triunghiului
=> vanzare

Analiza tehnica clasica mai utilizeaza graficul in X si 0

Marcheaza perioadele de crestere a cursului peste o anumita limita stabilita ca procent

din pretul intrumentelor financiare si in mod distinct intervalul de scadere a cursului,
asfel orice crestere de curs peste limita admisibila pune in evident ape grafic o
coloana incare se inregistreaza nivelurile de curs cu X (Crestere).
Daca cursul scade se formeaza o alta coloana cand se inregistreaza scaderea de curs
cu zero; niciodata in aceiasi coloana nu va fi marcata atat cresterea cat si scaderea.
Graficul se va deplasa permanent spre dreapta.
Indica amplitudinea fluctuatiilor de curs precum si faptul ca la inregistrarea intr-o
noua coloana fie a cresterii fie a scaderii investitorul va cumpara la un pret cunoscut
pentru a evita cresteri mai mari ale cursului in viitor sau va vinde la un pret cunoscut
pentru a evita scaderi mai mari ale cursului in viitor.

Media mobile se foloseste in analiza grafica pentru a atenua fluctuatiile excesive de curs.
In cazul mediei mobile aritmetice, primul termen al mediei mobile se calculeaza pe baza unui
numar de observari pe un interval de cel putin 10 zile.
Urmatorii termini se calculeaza pe baza cursului unui numar de zile mai mare decat numarul ce a
stat la baza determinarii primului termen.
Pentru ca media mobile sa ajusteze cursul , calcularea acesteia trebuie sa se faca pe un interval
mai indelungat ( 30-60 zile).
Intersectia dintre curba mediei mobile si curba cursului real pune in evidenta semnalul de
cumparare sau vanzare.

Este un contract la termen standardizat . Prin intermediul lui se pune in evidenta

angajamentul de a tranzactiona un activ suport la un pret stabilit la data incheierii
contractului, lichidarea acestuia avand loc cel mai tarziu la data scadentei.
El coteaza zilnic la piata , operatiune sub denumirea de marcarea contractului, prin
aceasta operatiune se considera ca un contract futures este o suma de contracte
foroard ,deschise si lichidate zilnic.
Pretul este ferm pt respectivul contract prestabilit in momentul negocierii acestuia
=>contractul nu este standardizat , pretul rezulta din negocierea dintre vanzator si
cumparator,termenul contractului este ferm,el reprezentand scadenta finala.
Castigul sau pierderea rezulta din compararea pretului de exercitare cu pretul de piata
la termenul contractului
Castigul sau pierderea pt un foroard la cumparare este evidentiat de dreapta care are
drept origine punctul graficului pretul de exercitare.
Pt foroard la vanzare ,castig/pierdere pe dreapta care trece prin origine,vanzatorul va
castiga daca cursul sacade deoarece incaseaza PE mai mare decat pretul de piata.
Suportul unui contract futures -> orice activ de natura valorii mobiliare,orice marfa ,
emisii de gaze.aur,curs de schimb,variabile climatice.
Cotatia se exprima in functie de activul suport( o act se exprima in lei , un nivel de curs
pe BN )
Pasul de cotare este format din elementele contractului si variatia minima a pretului
contractului respectiv pe piata futures.Acest pas indica faptul ca modificarea pretului
contractului se realizeaza numai daca pretul cererii si ofertei este mai mare decat pasul
de cotare
Data scadentei se stabileste pentru cea de a3a zi de vineri din luna de scadenta(de ex
un contract futures la 3 luni ,deschis la 31dec2013 va avea data scadentei in cea de a
3a zi de vineri din luna martie 2014) . Prima zi de tranzactionare a unui contract futures
este prima zi lucratoare dupa cea de a 3a zi de vineri din luna de scadenta .
Marimea contractului este cantitatea de instrumente financiare sau marfuri
standardizate pentru fiecare contract ( la contractul pe valuta 1000euro sau dolari, la
contractul pe actiuni 1000actiuni dar pot exista s exceptii pe TransGaz-100actiuni,
Rompetorl-10000actiuni si BRD 100actiuni)
Nu se tranzactioneaza fractiuni de contract!!!
Pretul la care se exercita contractul = pretul de lichiditate fiind acel pret cotat la
scadenta sau inainte de scadenta daca se decide inchiderea unei pozitii printr-o
tranzactie de sens invers.

Pozitita deschisa =contract cumparat/vandut care este marcat zilnic la piata si pt care
nu s-a realizat o operatiune de sens invers.
Orice tranzactie presupune deschiderea unor pozitii de cumparare long si deschiderea
unei pozitii dee vanzare short.Orice pozitie deschisa si inregistrata la Casa de
Compensare este contraparte pt fiecare pozitie deschisa.
Inchiderea pozitiei=lichidarea contractului . Orice pozitie long short poate fi inchisa in
orice zi printr-o tranzactie de sens invers.Inchiderea presupune un flux de numerar fie in
cazul in care suportul este o marfa , orice certificat de emisii degaze ,inchiderea se face
prin livrarea fizica.
Castigul/pierderea la lichidare este diferenta la care a fost deschisa pozitia pentru
respectivul contract si pretul din ziua la care se lichideaza contractul.
Contractlele nelichidate ,dar ajunse la scadenta se inchid automat de Casa de
Compensatii, la prreturi medii ponderate din ziua scadentei pt actiunile activului suport
al contractelor , asa cum sunt acestea comunicate de bursa pe care este tranzactionat
contractul. (Pentru contractul lei-valuta tranzactionarea se face la pretul de referinta
BNR , pentru perechiile euro-dolari se tranzactioneaza la pretul de referinta de la bursa
de la Chicago, pentru contractele in aur- se tranzactioneaza la pretul de referinta de la
bursa de la Londra )
Marja = garantie in numerar /instrument financiar stabilit de Casa de Compensatie si
platita si platita de cumparator si vanzator la momentul incgeierii
tranzactionate.Marimea marjei se stabileste de Casa de Compensatie si se poate
modifica in functie de :

volabilitatea activelor
valoarea contractului
scadenta contractului

Marja poate fi construita din :

fonduri banesti
titluri de stat mai mici de 12 luni
obligatii garantate de stat
actiuni si obligatiuni tranzactionate pe o piata reglementata care sunt lichide.

Marja trebuie sa fie mentinuta pe toata dirata de viata a unui contract .In cazul in care
pretul contractului sau criteriile de stabilire a marjei se modifica atunci se recalculeaza
marja => la sfarsitul fiecarei zile de tranzactionare se recalculeaza marjele iar titularul
unei pozitii deschise este obligat sa aduca diferenta de marja daca marja noua este mai
mare decat suma existenta deja in contractul de marja ( se mai numeste si apel in
marja)
Titularul contractului raspunde la apel avand urmatoarele solutii:

depune o suma suplimentara in bani

vinde un nr de contracte pt a acoperii diferentele de marja
nu raspunde la apelul in marja Casa de Compensare procedeaza la inchiderea
anuntata a unor contracte ale titularului contractului in marja pt a restabilii nivelul
actualizat al marjei.

Daca prin recalcularea marjei rezulta surplus in contul de marja ( marja necesara<
marja existenta) => ridicarea profitului. Titularul poate sa foloseasca diferenta favorabila
pentru a cumpara noi contracte sau poate solicita plata in numerar a sumei
reprezentand diferenta.

1.Long Call ( optiuni de cumparare)

Daca se cumpara anticipat=>cresc activele suport

Efecte:

castig care poate fii nelimitat

pierdere limitata (cel mult egala cu prima platita)

Pe grafic prima este platita la un moment inchis si ramane constant atata timp cat este in afara bancilor.
Intre PE si momentul la care PE=pretul activului suport ,daca cresc optiunea pierderea < prima platita
Pe masura ce creste pretul activului suport => creste si castigul la exercitarea optiunii
Optiunea se considera a fii in afara bancilor cand nu are valoare intrinseaca.
Daca se exercita optiunea => pierderea este mai mica decat prima platita , va avea loc in situatia in care
se intentioneaza achizitia activelor suport, fie pt a majora cantitatea deja existenta in portofoliu , fie
pentru a schimba structura unui portofoliu.
Atunci cand nu exista intentia de a achizitiona optiunea suport => se pierde prima (pierdere deja
cunoscuta si acceptata)
2.Short Call

Cumparatorul mizeaza pe stacnarea si respectiv scaderea cursului acti vului suport

Castigul este limitat la prima inacasata
Pierderea poate fii nelimitata fiind cu atat mai mare cu cat cursul activului suport creste

Prima=castiga pana P=Pe

Pierderea este mai mare cu cat se indeparteaza de punctul la care nici nu se castiga nici nu se pierde.
3.Long Put (tranzactii de vanzare)

Anticipatia cu privire la curs dpdv al consupatorului este scaderea cursului.

Efecte:

castigul este limitat

pierderea este limitata sau cel mult egala cu prima platita

Cumparatorul are 2 optiuni :

a) exercita optiunea (Scade pierderea)
b) nu exercita optiunea (aceepta pierderea dar isi pastreaza activul)
Daca cursul scade =>castigul care depinde de nivelul scazut al cursului
Vanzarea activului suport are loc la Pe>C
4.Short Put

Cumparatorul anticipeaza stacnarea sau cresterea activului suport

Efecte:

castig limitat (cel mult cat prima)

pierdere importanta dar nu nelimitata

Daca cumparatorul decide sa-si exercite optiunea=> vanzatorul se confrunta cu o pierdere

Daca cumparatorul decide sa nu-si exercite optiunea=> vanzatorul din contract ramane cu prima din
contract
Todeauna decizia cu privire la exercitarea optiunii apartine cumparatorului contractului de opt, el fiind
cel care plateste prima, in schimbul careia are acest drept de a exercita sau nu optiunea in functie de ev
activ suport , la scadenta sau in orice alt moment pana la scadenta.

Investitia in obligatiuni=investitie pe termen mediu si lung iar fructificarea prin

dobanda este certa => randramentul este dat atat de dobanda cat si de pretul de
piata al obligatiei,atunci cand vanzarea obligatiei vandute se realizeaza inainte de
scadenta,
Indicatorii de randament.
a) Randamentul cuponului (produs curent):
c=VaD/VN X100
Are semnificatie la achizitie la emisiune a obligatiilor si ofera informatii cu
privire la fructificarea prin intermediul dobanzii.
Daca: PE<VN => ce=VaD/PE x100
Pentru investitor este mai mare =>costul achizitionarii obligatiei este mai mic.
b) Randamentul curent al obligatiunii
=VaD/Va x100
VA=pretul la care se cumpara obligatia la un moment data pe durata de viata
a acesteia.Cu cat VA este mai mica fata de VN (stiut fiind ca rambursarea se
face cel putin la VN), cu atat clasamentul in obligatiuni este mai rentabil.
c) Valoarea actualizata a obligatiunii (produs efectiv)-exprima valoarea
plasamentului in anul n.

Marimea anuitatii depinde de schema de rambursare a imprumutului.

Daca rambursarea se realizeaza la scadenta finala in perioada cuprinsa intre
emisiune si anul n-1 inclusiv,ea este data numai de venitul data de
dobanda.In anul n,ea include atat dobanda cat si principalul.
Daca schema de rambursare prevede rate egale de rambursare ,ea va include
dobanda si o functiune din principal.
d) Randamentul la maturitate- ia in calcul randamentul dat de dobanda cat si
cel aferent tranzactiei obligatiunii la pretul de piata pe durata de viata a
acestuia.

=> AGIO atunci cand influenteaza favorabil randamentul

DISAGIO atunci cand contribuie la reducerea randamentului.

d=VA-VN
Daca VA<VN (-d) influenteaza favorabil randamentul deoarece la
cumparare se plateste mai putin decat se va obtine la incasarea
obligatiei,cand se incaseaza cel putin VN.
Daca VA>VN (+d)- randamentul va fii influentat negativ,deoarece se
plateste mai mult decat se incaseaza la vanzare.
n-durata restanta in anii de la momentul achizitionarii obligatiei pana la
scadenta finala.
+100
cursul mediu al obligatiei.
2

e) Rata de randament global-egalizeaza plasamentul in obligatii cu valoare

actualizata a obligatiunii.

r=rata de randament pe intraga durata de viata a obligatiunii.

Plasamentul=investitia in achizitia obligatiunii,ind iferent daca se cumpara la
emisiune sau la pretul de piata ,oricand pana la rambursare.
f) Maturitatea= acel interval de timp la sfarsitul caruia se recupereaza
plasamentul in respectiva obligatie pe seama rambursarii.
Daca luam ex unei obligatiuni cu discount ,rambursata integral la scadenta
finala,denumita si obligatie cu cupon nic,ea este chiar scadenta finala.O astfe
de obligatie se caracterizeaza prin aceea ca dobanda nu se plateste la
emisiune si suma incasa la rabursare ,reprezinta dobanda capitalizata pe
durata de viata a obligatiei.
In cazu obligatiei rambursat in rate anuale maturitatea este mai putin
evidenta.
g) Durata- reflecta recuperarea plasamentului initial atat pe seama dobanzii cat
si a ratelor de rambursat.

In calcul se ia fiecare flux de numerar ponderat cu ceea ce reprezinta fluxul

respectiv in valoarea obligatiunii.
Durata este considerata masura maturitatii obligatiunii.
Cu cat se incaseaza din principal,rate mai mari in primii ani ai duratei de
viata, cu atat durata este mai mica, recuperarea se face mai aproape de
momentul emisiunii => randamentul este mai mare cand durata este mai
mica.
h) Sensibilitatea obligatiunii- serveste comparatiei intre investirea obligatiei si
un depozit la termen pe piata monetara.
Ea reflecta legatura intre modificarea dobanzii la depozite pe piata monetara
si cursul obligatiunii. Aceasta legatura este invers proportionala (daca rata
dobanzii creste,cursul scade => investitorul intelege ca este de preferat sa se
orienteze catre un depozit la termen vanzand obligatiunea)
Sensibilitatea arata cu cat se modifica cursul la modificarea ratei dobanzii cu
1%.

Semnul - => miscare in sens invers a cursului si a ratei dobanzii.

i= rata dobanzii care s-a modificat cu 1% fata de rata dobanzii luata in
calculul duratei.

Indicii bursieri:
Exprima media evolutiei pretului pe piata pt care au fost construiti sau pt o zona geografica mai
larga.Alcatuirea unui indice bursier presupune:
a) Stabilitatea esantionului de titluri care intra in cosul indicelui.Includerea unei valori mobiliare in
structura unui indice este o cunoastere pt emitentul acelui titlu.
In selectii:

lichiditate
dispersie mare in randul detinatorilor (sunt selectate acele valori mobiliare pt care nr est ft
mare,fara ca sa existe controlul unei singure persoane asupra emitentului)
grad de capitalizare ridicat
valoare tranzactiei este mare
b) Atribuirea unei anumite imp titlurilor ce intra in cosul indicilor.
In functie de algoritmul de calcul poat exista :
indici cu pondere egala (toate titlurile din cos prezinta aceeasi importanta)
indici ponderati pe baza capitularizarii bursiere(imp unui titlu este cu atat mai mare cu
cat capitularizarea bursiera este mai ridicata)
algoritmul poate stabilii o limita maxima a ponderii stabilite (sa nu depaseasca 20-30%)
indici fara ponderi(nivelul este influentat doar de pretul valorii mobiliare din pretul
cursului)
c) Stabilirea datei de referinta cand indicele este egalat in functie de algoritmul de calcul cu 100,
1000, 10.0000 puncte de indice.
Pt indicii BVB-1000 puncte de referinta

Orice variabila a pretului de referinta , determina nivelul curent al indicelui ,diferit de nivelul de
referinta.
Cosul unui indice dpdv al structurii si ponderii atribuite se actualizeaza periodic (la BVB se
actualizeaza trimestrial).Se modifica actiunile si ponderile date de cap bursiera a actiunii din
structura.
Pt indicele BET ponderea este limitata la 20%.Calculul indicelui se face zilnic,cu luare in
considerare a nivelului indicelui din ziua anterioara si din ziua curenta.

Sunt contractate la termen si permit acoperirea riscurilor.

Ele pot fii tranzactionate pe piata de capital, fie pe piata reglementata , fie pe piata de
tip OTC, dar mai pot fii tranzactionate si pe piata interbancara.
Instrumentele derivate tranzactionate pe piata capital:
a)
b)
c)
d)

contracte futures
optiuni
contracte pe diferenta
produse structurate

Instrumente derivate tranzactionate pe piata interbancara:

a) contracte FORWARD
b) contracte WARANTE
c) certificat pe termen mai mic de 1 an
Instrumentele derivate prezinta caracteristici diferite in functie de piata pe care se
tranzactioneaza sau intre intermediari prin tranzactii de tip OTC astfel :
a) Instrumente pe piata reglementata
contracte la termen standardizate
negocierea acestora se face intre pers. care nu se cunosc
pretul este public ca si alte elemente din contract
lichiditatea pozitiei deschise se realizeaza prin tranzactii de sens invers.
numarul contractelor ajunse la scadenta este mic.
nu se accepta livrarea fizica a activului suport.
b) Instrumente pe piata OTC:
contractele au caracter privat
vanzatorul si cumparatorul se cunosc
pretul nu este public
tranzactia este mai dificila.
majoritatea contractelor ajung la scadenta
livrarea fizica este permisa
Instrumentele tranzactionate pe pietele reglementate sunt standardizate, au un pret
care deriva din valoarea viitoare a activului suport, permit acoperirea riscului, riscul este
preluat de o contraparte care-l accepta .Riscurile asociate fiecarui instrument sunt
identificate si gestionate la nivelul Casei de Compensare.
Caracterul optiunilor :

Optiunile sunt contracte la termen prin care cumparatorul are dreptul dar nu si
obligatia sa tranzactioneze o cantitate determinata din activul suport in schimbul
primei platite la achizitionarea contractului.

O clasa de optiuni innculude acele contracte care au acelasi activ suport si

aceeasi scadenta.
O serie de optiuni include contracte din aceeasi clasa care au acelasi pret de
exercitare
Activul suport este divers de la valoarea primara pana la contracte futures,indici
bursieri ,curs de schimb,rata dobanzii si marfuri (fara livrare fizica)
In functie de momentul exercitarii optiunii se deosebesc optiuni de tip european
(se exercita numai la scadenta) si de tip american( pot fi exercitate oricand pana
la scadenta finala)
In functie de sensul tranzactionarii cu activul suport se deosebesc : optiuni CALL
(de cumparare) si optiuni PUT (de vanzare)

Optiunea CALL da dreptul cumparatorului ca pana la scadenta sa cumpere cantitatea

determinata din activul suport , la pretul de exercitare a optiunii.

Optiunea PUT cuparatorul are dreptul dar nu si obligatia sa vanda cantitatea

determinata din activul suport la pretul de exercitare din contract

Q standard pt actiuni-100 actiuni . Ea poate sa difere in functie de simbolul suportului

contractului ( daca sunt tranzactionate la un pret mai mare se poate stabilii o cantitate
diferita)
Fiecare contract are elemente care sunt standardizate si facute publice de la bursa pe
care se tranzactioneaza .Singurul element care nu este standardizat este prima
p --> valoare intrinseaca ( VI) Call=C-PE si Put=Pe-C

-->valoarea de timo (VT) VT=p-VI rezulta din compararea cererii si ofertei .Este mai
mare cu cat se apropie scadenta contractului pt ca inf cu privire la fluctuatia actiunii
suport , poate fii pozitiva.
In cazul in care VI este negativa, ea intra in calculul VT ca fiind 0 => VT=p
Fiecare contract poate fi cumparat sau vandut, atunci tranzactiile pot fii de tipul : Long
Call, Short Call, Long Put, Short Put.

Piata de negociere este o piata a intermediarilor care in numele clientilor sai sau si in
nume propriu deruleaza tranzactii de vanzare-cumparare a instrumentelor financiare la
un pret negociat
Daca pt tranzactionarea efectiva la bursa, pe piata regementata vanzarea-cumpararea
se face la pretul de licitatie determinat prin centralizarea ordinelor de vanzare si
cumparare la un moment dat, pe parcursul de tranzactionare pe piata de negociere
pretul este stabilit de intermediari in functie de existenta sau nu a market-makeri de
nivelul cotatiilor afisate pe piata si de alte elemente.
Market-makerii ca formatori de piata sunt intermediarii care se inregistreaza in aceasta
calitate pentru unul sau mai multe instrumente financiare si afisaza cotatii ferme de
cerere si oferta.
Pretul si cantitatea sunt asumate de market-makerii care trebuie sa raspunda cererilor
si ofertelor ,celorlalti intermediari , in limita cantitatii cerute in cotatie (cotatie ferma)
Cotatie indicativa-exprima intentia de a vinde sau cumpara o anumita cantitate la un
anumit pret si pot fi retrase in orice moment.
Cotatia ferma reprezinta angajamentul ce poate fi respectat , poate fii modificata cu
amenantarea prealabila a celorlalti intermediari.
Pe piata trebuie respectata conditia celeli mai bune conditii ,intermediarii au obligatia sa
refuze respectiv sa nu refuze o tranzactie,daca termenii acesteia dezavantajaza
cumparatorul sau vanzatorul.
Cererea si oferta sunt privite dpdv al intermediarului care executa tranzactia ,daca un
client vinde,intermediarul cumpara => tranzactia fiind derulata la pretul cererii. Daca un
client cumpara,intermediarul vinde => tranzactia fiind derulata la pretul ofertei.

Tipuri de tranzactii:
1.Tranzactia de agent
Este o tranzactie pe baza de comision care nu implica portofoliul intermediarului
Comisionul este stabilit prin negociere intre client si intermediar ,marimea comisionului
poate fi si in functie de sensul tranzactiei.
Principala caracteristica : negocierea in numele clietului se poarta cu un al intermediar.
Exemplu : un client transmite intermediarului sau ordin de cumparare pt o cantitate
determinata , 100.000 actiuni X , in conditiile in care pe piata exista Bid-ask, 10/11
lei/act. Tranzactia implica 2 intermediari cel care primeste ordin si cel care negociaza.

2.Tranzactia de dealer.
Implica portofoliul intermediarului ,astfel in cazul unui ordin de cumparare din partea
clientului,intermediarul vinde din propriul portofoliu.iar in cazul unui ordin de vanzare din
partea clientului , intermediarul cumpara pentrul propriul portofoliu.
Tranzactia de dealer ca si tranzactia de dealer fara risc, se deruleaza la pret cu
reducere, cu adaos.Acestea nu sunt tranzactionate pe baza de comision,castigul este
dat de partea redusa din pretul bid si cea adaugata la pretul ask.
Repartizarea tranzactiei se face la pretul ce reprezinta baza de calcul a reducerii sau a
adaosului.
Exemplu: un client da ordin intermediarului sau pentru a vinde 100.000 actiuni , iar alt
client da ordin aceluiasi intermediar pt a cumpara 150.000.
R=A=0.50 (reducere=adaos)
Bid=10-0.50=9.50
Ask=10+0.50=11.50

3.Tranzactia de dealer fara risc

Intermediarul dispune in propriul sau portofoliu de intreaga cantitate sau nu detine deloc
actiuni solicitate de client. Ca urmare,pentru a satisface ordinul clientului,intermediarul
negociaza cu alt intermediar,introduc pentru foarte scurt timp,de regula o zi, actionarul
cumpara in numele clientului, in propriul sau portofoliu pentru ca imediat ce le primeste
sa le inregistreze in contul clientului.

Se negociaza intre 2 intermediari in baza ordinului unui client,tranzactia se numeste

fara risc pentru ca operatiunea de cumparare nu va influenta portofoliul intermediarului
deoarece s-a facut in numele clientului astfel spus,variatia pretului actiunii cumparate
dupa introducerea in portofoliului intermediarului nu determina modificari asupra valorii
acestui portofoliu.
Exemplu: un client transmite intermediarului sau un ordin de cumparare pt 100.000
act,nu le detine in propriul portofoliu.Negociaza cu un alt intermediar,in baza cotatiei
10/11 afisate in piata.

4.Tranzactia cross
Negocierea se poarta intre 2 clienti ai aceluiasi intermediar .Clientul stabileste pretul iar
intermediarul urmareste ca executia sa se faca in cele mai bune conditii pt fiecare dintre
cei 2 clienti.
Se percepe comision atat de la clientul cumparator cat si vanzator.Se poate deconta
oricand in intervalul normal de 3 zile lucratoare,de la data de tranzactie.

Pe piata de negociere pot fii introduse 3 tipuri de ordine:

A) Ordin la piata-executia se face imediat la cel mai avantajos pret pentru client.
B) Ordin la limita-clientul cumparator accepta o limita de pret indicata sub pretul
curent al pietei ,iar clientul vanzator cu o limita peste pretul pietei.
C) Ordin cu obtinerea stabilitatii ( Buy, Sell)
Avand intelesul de a opri pierderea, atunci cand pretul predominant al pietei,fluctueaza
in defavoarea clientului.

In cazul unui OC, daca tendinta de piata este de crestere a pretului limita de pret
specificata in ordinul STOP se situeaza peste pretul cerut al pietei.
In cazul ordinului de vanzare,daca tendinta este de scadere a pretului limita specificat in
stop este sub pretul pietei.
Orice tranzactie este specificaa in 2 date: data inregistrarii ordinului si data efectuata
tranzactiei.
Decontarea se poate face la t+3 sau oricand in acest interval, in functie de tipul
tranzactiei si anume la operatiile cross si dealer.